hfrl
a apdrut, Ia sfArgitul anilor 1970. Ultimul uols al tlronlht
revizuitd surprinde invdldhrrile 9i prezicerile lui Ramtha dc er uttt
udzeci de ani, care descriu schimbdrile dramatice care urmearA, tll
iri ale nah-rrii 9i pAnd la probleme economice si politice. Rarnllrt
io(ele din spatele acestor schimbdri 9i multele evenimentc dltr
clusiv din viitorul nostru apropiat care au fost planificate cu aterrlh
oameni.
r din lucrurile pe care le-a prezis Ramtha acum trei decenll pol ll
Lte clar in multe din titlurile de stiri de astdzi, insi dupd Ramtha, rrnl
si altele. Desi viitorul poate pdrea descurajant si cumplit, Ranrlln
rn destin mai miret, care se construieste, cu ajutorul civiltzalllhtr
care iubesc omenirea: aparilia supercongtiin{ei o noud erd gl <r
rni mai evoluatd.
.*7'
: 't! Jr,
Sindicatul Nafional al Agricultorilor, 11 mai 2007.
4p,
'f a,
i
Barton Biggs, Wealth, War, and Wisdom, 2008.
-.""5
;t destin aceste schimbdri despre care am vorbit de atata vreme, in
>stru se manifestd pe deplin. Mergeli 9i aruncati o privire. Ce vi se
;nuit acum nu era aga pe atunci."
,5&rf,;a.
W'-500260
str. Alexandru gnvdra, @ sc.e ap.lD
Telefon:#I6W
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6niei ,,Acestea sunt cele mai mdrete vremuri din toatd istoria
RAMTHA voastd inregistratd. Deti sunt wernuri grele gi pline de
provocdri, ali ales se tditi aici, in aceste timpuri, in scopul
_ Ultimul vals al tiranilor: profelia revizuite/
Ramtha; trad.: Laura Cristiana- -BraSov: M,M.S.
implinhii pe care v-o aduce acest lucru.
Publishing l{fffie, UIU Tututot vi s-a promis de atAta timp cd il veli vedea pe
W*ss42-a Dumnezeu in timpul vietii voastre, dar viald dupd viald nu
Ramtha
La inceputul anilor'80
kh n oredactare: Elena David
Titluri de gtiri actuale care confirm5 ceea ce preda Ramtha cu peste
doulzeci de ani in urm6, in anii 1980
,,in lowa de EsL Ora€ul care nu se inundid niciodatd e la 4 melri sub apd."
The New York Times, 13 iunie 2008
National Farmers Union, 1l mai 2007 ,,hlvestitorii disperd din cauza unei economii nesigure, care a scufundat din nou
bursa... cea mai mare cddere din 26 oclombrie 1987, care a urmat dupd Lunea
,,Oare chiar este posibil sd rdm6nem fdrd m6ncare?,,
Neagrd, crashul din 19 octombrie care a dus la o cddere cu 22,6 procente intr o
MSN Finance News, 5 martie 200g singurd gedinld."
,,Fostul pre1edinte George H. W Bush gi Bi// C/inton ii indeamnd pe Associated Press, New York, l5 octombrie 2008
americani sd a4ianeze pentru a se preg;tj mai bine. pe ei. lamitiil) gi
,,lnvestjtorii cu amdnuntul cautd addpost in monedele de aur in mjezul
afacerile.lor, penlru situalii de urgentd. "
c zei"
Departamentul de Securitate Intern5 alSUA, 23
mai2005 Marketwatch News, NewYork, 1 octombrie 2008
,.Modificarea climaticd amenintd supravieluirea recoltelor
de cartofi
sl::: cerce!;totii Fi trebuie uryent adunate,i depozitate seminte jesj de alune. Henry A. Kissinger:,,Cu NAFIA, SUA creeazain sfargit o nou5 ordin€
lu ruJej. mondiala."
sdlbalice ale acestor plante, pentru a asigura
hrana in vijtor.,,
Decision News Media,23 mai 2e07 Los Angeles Times, 18 iulie 1993
vor fi ameninrdrile acestui nou secoua ,,Pre€edintele este hoErel sd-gi urmeze agenda tdcutd da a crea o uniune nord
''care adresa bundstdrjj? Terorkmur,
rdzboaiele rellgioase sau o prdbufire a sistemrtri -' american1 din Statele Unite, Mexic Ai Canada, fdrd aprobarea poporului sau a
fin"ni..?) Congresului."
Barton Biggs, Weafth. War and Wsdom,2}Og
Lou Dobbs, CNN, 29 noiembrie 2006
..Eu ded sincer... cd instituliile bancare sunt
mai periculoase decit
armatele in formalie de luptd." ..Acum, ONU poate deveni catalhatorul "Noii ordini mondiale' spune Bush.'
Thomas Jefferson. Sczs oare cdtreJohn Taytoa Los Angeles Times, 24 seplembriel99T
1g16
,,P6nd ce uraganul Katrina sd /oveascd New Or/eans, era
clar cd, acum, aceasta era
metoda preferatd de avansare a abiectiveJor corporative,
folosirea _"_L"ra* a" ,,Acest destin aceste schitnbdri despre care am vorbit cu aga de mult timpin urmd,
traumatism colectiv pentru a se angaJa intr-o
radicald. "
modelure
"ociJd U,
)"or"*o, in vremea voastrd ajunge la manifestarea deplind. Mergeli gi aruncali o p vire.
Ceea ce acum vise pare obignuit, pe atunci nu era obignuit."
Naomi KIein, The Shock Doctrine: TheRise ofDisaster
Capitalism /Doctrina de
,oc: Aparilia capitalsm ulu i dezastrelor. n. t. /. ZOOS Ramtha
iulie7992
df
CUPRINS
GLOSARUL LUI RAMTHA 165 Aceasti carte se bazeaza pe Dialogurile lui Ramtha, o serie de
irrregiskiri pe banda magnetica Ei pe compact disc a prelegerilor qi
BIBLIOGRAFIE 779 invifSturilor oferite de Ramtha. Ramtha a ales-o pe americanca JZ
Knighi ca fiind singurul canal care si ii hansmita mesajul. Singura
limb6 pe care o folosegte penhu a{i comunica invi{iturile este limba
cnglezi. Stilul discursului sau este unic Si extrem de neobi5nuit, fiind
adesea inleles gre5it ca arhaic sau ciudat. Ramtha a explicat ca
alegerea cuMntelor, modificarea cuvintelor, conshuclia frazei qi aran-
jarea verbelor gi a substantivelor, intreruperile qi pauzele in mijlocul
frazei sunt toate intenfionate, penhu a aiunge la niveluri multiple de
acceptare gi interpretare, prezente la un public compus din oameni
proveniti dintr-o varietate de domenii culturale Si peturi sociale.
ln scopul p;strerii autenticiti$i mesajului hansmis de Ramtha,
am tradus cartea cit mai aproape cu putinla de cuvintele originale,
penhu a-i permite cititorului si aibl experienta invataturii, ca Si cum
ar fi fost prezent. Daci gasi$ fraze care par incorecte sau ciudate
penku forma lingvistici actuala a limbii dumneavoastri, ve incurai;m
se mai cititi o datd paragraful respectiv, shiduindu-vE sA surprindeti
infelesul de dincolo de cuvinte, mai degrabi decit sA aveti, pur Si
simplu, o atifudine critici cu privire la constuc$a liierara. De asemenea,
vi incuraiim si faceg comparatie Si se consultati sursa, publica$a
originali in englezi de la JZK Publishing, o diviziune a JZK, Inc., ca
sprijin in scopul claritifii. VE dorim toate cele bune qi o lecturi plScutd.
Editorul
Dragd Cititorule:
cunoaSterii gtiin{ifice, cu inferegerea ezotefica Dumnezeu, noi ingine, poate fi definit acum ca fiinla umana -
a spiriturui, arSturi de
stdpanirea lucrurilor prin voinfa, stip6nind rrn vegmdnt corporal purtat de citre Dumnezeu ca Spirit, in scopul
astfel furtunile personale
ce il separa pe om de unitatea ce-L exprimi
pe Dumnezeu ca Sihe.
,lr'a face cunoscut necunoscutul in materia lumii tridimensionale.
'irrfletul omului inregistreazA acest progres, in forme energetice
lrolografice, ca un jurnal de bord al cilEtoriei. Acest amestec de corp
, a veEmAnt, suflet ca memorie Si Spirit ca Dumnezeu, ce lucreaza intr-o
,rrmonie distincta, este ceea ce faciliteazi crearea realit6;ii. Cunoag-
tcrea acestor lucruri reprezintd cheia propriu-zise pentru via!5, de la
t:onstituirea celulei la constituirea hiperfizici a omenirii, ca Dumnezeu.
'liiada naturii tripartite a corpului, sufletului gi
Spiritului produce
lcnomenul pe care il numim mintea omului, ce construieste forme-
g6nd in jurul cdrora este modelata energia, creind lichidul realit6gi
cosmice. Omenirea, $i numai ea, este responsabild de wolu$a materiei
aflate in rid6cinile piminteqti, in scopul experimenterii fizice a
acesteia, al nagterii tuturor potenfialelor din Md, ink-o experienfe ce
poate fi cunoscuti. Acesie ganduri creatoare aduc lumile aflate in
evolu$e, inlSturdnd, treptat, acele v6luri ce acopere insugi procesul
drv'lnrtallt.
JZ Knight
1A
I
INTRODUCERE DE JZ KNIGHT:
oARE PROFETnLE DESPRE 2012
SUNT DOAR O MARE PROPAGANDA?
JZ Knight
I
I proleliile intoarcerii
Sfirgilul zileloc Armageddon gi (n.1.).
Utimul vals al li,tni/t>r
I hiltoducoc dc JZ KN|GI lT
, ,'ll .rl globului, ritmul distrugerii mediului inconjuritor este evident Si
'.,'irrriutdtegte din ce in ce mai mult. AI Gore, care, impreunA cu
( r,urisia lnterguvernamentalS a ONU pentru Schimbarea Climei, a
, ,r,.ligat Premiul Nobel peniru Pace in 2007, arati ci miezul crizei se
.rll,i in relatia dintre dezvoltarea noasfua tehnologici, dependenfa de
.r r('r gia bazata pe petrol gi explozia de populafie. Alegerea politici de
,r irlnora consecinlele politice ale acestui lucru ne-a plasat pe cursul
rrrc'i coliziuni frontale cu ecosistemele planetei, care sunt intrinseci
l,('ntru a ne sustine propria viatA. Omenirea a provocat incdlzirea
,1lr>lrald qi, pe zi ce Vece, pericolele se transformi intr-o urgenfi la
rrivcl planetar. Calotele polare se topesc cu ileze incredibile. Nivelul
rrririi cregte. Munfi glaciari, care ne furnizeazE apa de biut, se topesc.
Vjrfurile de zEpadd ale mun[ilor dispar. Avem valuri record de caldure,
rrr ogane, taifunuri gi secetS. Unele plSci iectonice terestre se scufund6,
JZ Knight
CAPITOLUL UNU
O fereashd cihe viitor
Ramtlza
iulie 1992
HO
C-fuf aid4; si facem un toast. fucultafi cuvintele. Simfifi-le. Cu-
r-,1 \,vintele sunt ceea ce se numeste umbre ale unor emotii mai
puternice. Simfiti emotia 9i lisali-o si pitrundi. Repetafi cuvintele,
dar nu de dragul de a le repeta, ci cu o semnificafie profundi penbu
voi, c6ci prin ele il salutim pe Dumnezeu cel Atotputernic.
viafi. Curajul este cu adevirat imanent in ceea ce se numegte viali o alegere. Tot ce alegeli si facefi, faceli, iar instrumentul acela se
Dumnezeul care v-a creat, care este in interiorul vostru qi in afara numegte alegere in suflet. Fiecare dintre voi va auzi aceste lucruri, in
voastri. Alter ego-ul nu are curai. El are doar scuze. aceste zile, in ritmul voshu, Si totugi cunoagterea ve este dati doar
Nu toti o sd vi amintili tot ce predau, penku ci veli avea o tendin(i pentru ca voi s; puteti sE reactionati dup6 propriile voashe alegeri.
si inviluiti in ceata tot ce nu wefi s6 qtifi de fapt, e vorba de alter ego, Asta este zeshea pe care o aveti de Ia ceea ce se numeqte Dumnezeu,
care lillreazd ceea ce duce la fiinfa interioari, astfel cd vefi avea lacune Principiul Mamir/Tatd, care se afl5 in voi, dreptul vostru de a alege
de memorie. insi cei mai mulli dintre voi veli infelege unul dintre cele mai mari daruri pe care le aveti, iar cAnd pierdefi
Si veti avea o
viziune clari despre ceea ce urmeaz6, nu numai in acest plan, dar libertatea, atunci ali pierdut dreptul de a alege. Pini la acest moment
inevitabil qi in propria voastrA micuti lume intimi. din timpul vostru, aceasti alegere poate fi activatA.
Toate cuvintele mele sunt doar vorbirie qi sigur c6 am fost criticat Nu trebuie sd credeti sau s6 acceptali ceea ce spun eu aici. Pute$
pentru vorbiria mea, dar asta este pur gi simplu o reflexie a voastr6 gi si spuneli: ,,Asta nu e deloc adevirat pentru mine" qi n-o si fie. Pute$
a ceea ce infelegefi voi. Vorbiria e acolo doar ca sa descrie realit;ti. si alegeli si spunefi: ,,Asta nu exist6" qi n-o se existe Si tot o s5 fiti
Cuvintele schilodesc in disperare emo{iile, dar cuvintele care sunt date iubi$. Tot sunteti importanfi, indiferent care e alegerea voastr6. Vefi
vor avea un foc viu, al lor. Aceste cuvinte care sunt atat de inhepitrunse alege si reacfionali la invafeturile mele in funcfie de locul in care vi
cu destinulvor avea o revelatie qi se vor manifesta, deoarece cuvintele aflafi, in dezvoltarea voastri gi de realitatea pe care o alegeli. Alegerile
evoca pur qi simplu viziunea interioarS, pentru a vedea ceea ce nu ati va permit s; evoluati sau sd ramane$ blocafi pe cale, lucru pe care mulli
vizut de acolo. Se int6mpli mult mai multe decAt poate fi pus in cuvinte. dintre voi l-afi experimentat. Alegerile va permit sd aducefi wolulia
acasi, unde ii e locul, iniuntrul vostru. Ceea ce vi se di aici s-ar putea
Utimul vals al titanilot O lereash d ()dtre viilal
se nu corespundi propriului voshu adevir concis. poate cA nu - veti in alter ego-ul vostru $i viata voastra nu e decdt o repetare rapida a zilei
da voie si corespundi gi e gi asta o alegere. Vreau si gtifi c6 nu sunte{i de ieri, atunci afi ales si trii{i intr-o atitudine repetitiva, care re-creeaza
obligafi si reactionati sau si facefi nimic din ce vi invif aici, iar daci mereu ziua de mAine. Puteli sa dovediti c5 miine o si vind? Puteg si
vecinii voshi o iau razna gi va spun c6 cel mai bine ar fi sd facefi asta, dovedifi cd momentul ,,peste doua siptdmAni" o si vini, folosind altceva
sau ci o sd vi pari riu, tot alegerea voastra e. Folosifi-o in tot ce aflafi dec3t calendarele voastre? Trebuie sE vin5, pentru ci aveti atatea intalniri
astSzi. care contati si aibd loc peste dou5 siptdm6ni. Aga gtifi ci vine acel
Voi afi ales aceste invataturi. Putefi si alegeti daci si vd fie frici moment, dar din aceasti clipi, nu se poate dovedi ci acel moment va
sau si invSfafi. Frica este cea care tine paznicul la poartb, ceea ce se exista. in doui siptimini de acum inainte, in viata voastr;, se va
numegte alter ego-ul vostru, care vi men{ine intr-un tipar de viafi. manifesta destinul vostru intim, conform atitudinilor voastre emolionale
Puteti sd alegefi si avansati conform cunoagterii sau si o lisa$ s6 vi pe care le-ati inhezdrit astizi. Viata voastra se va schimba in doue
slibeascS. Putefi si alegefi sd o folosifi in via{a voastri sau si o lisafi siptbmini, din cunoaqterea lSrgiti pe care o primifi in aceasti zi, cici
deoparte. Deqi sunte$ carne Ei oase gi suntefi gi foarte firavi, c6ci atunci cAnd v6 lirgifi realitatea qi vi lirgig percepfia, se lirgeqte gi destinul
sentimentele voashe pot sd fie rdnite ugor, la fel cum o mici zgirieturi pe care il manifestati.
inh-un fesut vi face si singerap, sunteti totugi divini, cici voi sunteti Fiinfele umane sunt chiar foarte nestatornice. Sunt creaturi
ceea ce se numegte gloria omeneasci a Iui Dumnezeu. Depinde de voi alunecoase. Regulile karmei, ale picatului etern gi toate aceste elemente
ce vefi face cu ceea ce aflali aici. Ceea ce vi se d6 este cunoagtere, aga care apa4in unor invifeturi limitate apa(in unor infelegeri limitate,
cum e vdzuti. Cuvintulviu se va manifesta, c6ci cuvintul viu este deja pentru ca, prin alegere, pog s5 te rizgAndegti in orice clipi - lucru
in chinurile facerii, citre manifestare. Multe din aceste Iucruri pe care care iti schimbi destinul. Destinul este clipa, este Acum, aga cum este
vi le predau se intAmpls deja qi multe altele se vor mai desfigura, in vezut acum. Daci te trezegti dimineat6 9i schimbi toati atitudinea a
urma acestora. cine egti nu mai egti o pisicufi mucoase Si speriat6, ci te treze$ti curajos
in esen[6, timpul este o iluzie, iar cei care nu percep nevizutul ca un urs gi cu o cunoagtere interioara noua, atunci momentulAcum,
sunt, fn esentd, nigte ipocrili, pentru ci ei adori timpul. Ei triiesc dupi destinul tiu se va schimba, Sunteli foarte flexibili. Viegle voastre sunt
ceea ce se numegte ceas, fie ci e vorba de un ceas de apd, de o clepsidrb foarte flexibile. Totul se bazeazd pe alegere. Nu e mai mire! si iubegti
sau de un ceas mecanic. Penhu cd timpuleste iluzoriu, elnu este vbzut dec6t s6 uriqti? Nu e mai m6ret sa ierli decit sd te rizboieEti? Totul
ca un adevir absolut, deoarece iluzia fluctueazi in funcfie de cei care depinde de alegere.
creeazi iluzia. Ceea ce vi se di in aceasti zi este vizut in moment, a$a
cum este vizut acum. Mulfi dinhe voi inheba(i: ,,CAte zile mai am? Si
fac lucrul acesta azi? Ar fi trebuit sE il fi ficut ieri?" Ceea ce vi se va da Ce anume determind destinul?
se va baza cu atat mai aproape de cadrul voshu temporal, cu cit simfifi
ci aveti nevoie sb se bazeze gi va fi vazut in acest moment, aga cum Momentul acesta este rezultatul unei clipe de acum doui
este. Astfel ci se calculeazi din acest moment. siptbmini, din trecut, care sa inchegat. Asta a creat acest moment.
Tot ce exista acum este produsul unei fo(e creatoare de ieri: Omenirea, ca intreg, funcfioneazi pe acelagi principiu. Nu suntefi
gAnduri, atitudini, dorinfe, weri gi chiar alegeri. Ceea ce se numeste diferifi de frafii vogtri care triiesc qi igi fac treaba, dupi cum s-ar spune.
destinul manifestatin raport cu drama omeneasca, cu elementul uman, Sunteti ca gi ei. Destinul rasei cmene$ti este un destin manifestat pe
este manifestat in vietile voastre in conformitate cu alegerile pe care le baza aiitudinii colective a fiintei umane. DupE cum se vede in aceasti
faceli pe baza atitudinii colective pe care o avefi. Dac6 sunteli blocati clip5, omenirea igi manifesid destinul in fluxul temporal, conform
lr
atitudinji sale de acum. Deci, cum putem sa vorbim despre viitor'/ Este ,,rlc din trica Si din dogmele superstifioase care v-au flnut
in ignorantS'
., ,
greu sa precizAm zile sau momente. Si vorbeEti despre viitoru I omenirii ( , i (rare vor supravietui acestor lucruri care vin sunt cei care sunt
este simplu, pentru ca, oricare ar fi aiitudinea sa colectiv;, ea produce rr r r1r rrternici!i prin cunoagtere'
destinul manifestat in viata tuturor.
O si abordez drama omeneasci, distrugerea omului Si a naturii
de citre om. Aceste lucruri care se vAd in drama omeneasci, care vor Imaginea Alter ego-ului omenitii
fi in peisajul vbzut de la fereastra voastri, se 6azeaz6 in intregime pe
migcarea colectivd a omenirii din aceasti clip6. Ele se bazeaza pe ctearea alter
Am abordat ceea ce se numeEte birbatulgi femeia 9i
obiectivele pe care le are omenirea in acest moment, obiective care , 11o ului. Motivul pentTu care omenirea e blocatE
in tiparul ei repetitiv I
sunt in curs de manifestare, cici ceea ce simtiti qi adopta$ in aceastS ,'rto .a u creat alter ego-ul. Alter ego-ul este ceea ce se
numegte i
pe care l-au
Anticristul. Este numit riutatea omului, tiparul familiar
zi, aceea este legea.
Previzibilitatea iubililor vogtri fra$, a omenirii, este simplS. Degi timpurile mele El a devenit imaginea'
lrarcurs toli oamenii' incb din
are opfiunea sb se schimbe in orice clip6, fiinla umani, in cea mai
iclcntitatea, iar aceasti imagine 9i identitate trebuie
hrinite in mod
mare parte, este singurul lucru care nu s-a schimbat in acest univers in .,ingular mereu Atunci cSnd b6rbatul Ei femeia triiesc prin alter egeul
permanentd schimbare, care merge mereu inainte. Natura este lor pentru a-Ei
lor,"ei i9i neagi divinitatea lau o parte din divinitatea lr
splendoarea lui Dumnezeu in evolufie, in permanenta schimbare, pistra un aspect bun' pentru a face tot ce
-entine puteiea, pentru a-5i
mereu inaintdnd, firi si atingd weodati perfecfiunea, cAci asta se trebuie' insi divinitatea ll
trebuie, a vedea iot ce trebuie, a trai aqa cum
nume$te o limitare. $i totugi, in acest univers mereu in evolulie, existS
care e suprimati este marele ego' care este Dumnezeul -diniuntru'
o specie care refuz6 sd evolueze, fiinfa umani, gi face asta din cauza de 35'000 de ani'
Aceasta este stagnarea sufletului, care nu a evoluat
lnc
lbtul este investit in sustinerea imaginii
.
I
Vom aborda previzibilitatea gi destinul manifestat al fiin{elor umane lucruri pe
Atunci cind tTaim pentru o imagine, existi anumite
ca intreg. Asta afecteazi mai profund ceea ce suntefi, pentru ci destinul
caretrebuiesilefacem,pentrucaimagineasir;miniviegiinstare I
anumite lucruri
manifestat vd va schimba radicalstilul de viafd. Aga gi trebuie. Natura,
buni. Pdni nu demuli, omul credea ci trebuie si faca
prin evolufie, este intr-o migcare de inaintare pentru totdeauna, care
ca si devini birbat, iar o femeie credea ci nu
poate sa supravietuiasca
este determinati cu usurinta, dar firi timp. Natura se deplaseazd
decitficAndanumitelucruri,astfelcisupravietuireaeieraasigurat6
inainte, in ciuda stagnarii fintei umane. Si vorbim despre voi gi despre imediat qi alter
prinir-un UarUat. inlelegind evolufia sufletu)ui' infelege$
frafii voEtri qi s6 vedem de ce schimbirile, zilele carevor veni, vin mai ego-ul gi locul pe care il are el, pAni in zilele de
asllzl
rapid gi de ce vor avea un efect gt6 de profund asupra a cine qi ce este rispunzitor
Genul masculin, in impulsul pentru schimbare'
suntefi gi, da, asupra locului in care triili 9i muncili. Refinefi c6 aceasti economic 9i ceea
pentru ceea ce se intimpla in lumea voastri la nivel
infelegere este cunoaqtere. Alegefi si infelegefi, c;ci printr-o privire qi la rizboi'
ce se intimpli in lumea voastri cu prlvire la foamete
prin aceastd fereastra, putefi s6 vi schimbali direcfia gi calea gi putefi a fost nevoie ca
Creindu-se separarea de femei, cu eoni in urmS'
s6 supravieluifi prin toate astea. pentru ci Dumnezeu'
birbatul si nu aibi nicio asociere cu o femeie'
Subiectul supravietuirii este imperativ in zilele ce urmeaz6, pentru
Laurmaurmei,erabirbat,fiulluierabirbatqis-aspuschiarqidespre
cei care sunt pe propria lor cale gi care inainteazi in aliniere cu natura,
Sfrn,ulDrhciesteb6rbat'Dupiinlelegereab6rb6teasc6'barbafii
penhu a supraviefui multelor lucruri care urmeazS. Aceastd cunoagtere acolo doar ca si
erau divini in mod suprem, pe c6nd femeile erau
vi d5 oportunitatea sa supravietuifi la toate. Vi di gi iluminare gi vi ,fulnu."i Si putnuu si obfini divinitatea numai prin rugimintile
sotilor
O lereastri ciilrc viitor
Utimul vals al tiranilor
kece mult, pane ce vor uita ci ai ficut ceva ASa ca trebuie si ie
duci 9i
lor cdtre Dumnezeu. La birbafi a inceput sa apara o car actetizare reline cb
sh mai cucereEti 5i trebuie si menlii totul' ca si te glorifice; 9i
distincti atunci c6nd femeile au inceput si fie considerate lipsite de
acea glorificare e suprimat; de alter ego' Alter egoul tiu sti
ca un
suflet, in aceste wemuri de demult. Birbalii, din frica de reflexie, trebuia in
paznic al sufletului gi al subcongtientului tiu' Nu pemite si se aqeze
s5-$i preia anumite capacitifi emofionale, care sd le permitS si fie
suflet nimic din ce nu se pohiveste cu imaginea lui Cu alte cuvinte'
s6
exaltati, dar separali totugi, de femeile lor. Toate aceste emotii care deaici!"'
tormeazd imaginea sunt suprimate in corp. Bdrbatul nu avea voie si vi se spuni ci sunteli iubi$ alter egoulvostru va spune: ,,Fugi
iar mesajul nu aiunge niciodati la sufletul vostru' El nu las6 in suflet
plingi sau si arate compasiune Si gingegie, pentru ca, daci ficea acest asta afi
lucru, ar fi fost considerat slab gi, ca urmare, ar fi fost considerat femeie, decdt ceea ce se potrive$te cu imaginea lui, in fiecare viafd' De
Ramtha
noienbrie 1987
irbafii au continuat si se lupte, sb formeze guverne, si
g3 Iormeze regale, adesea in numele lui Dumnezeu gi aga a
inceput teroarea cuceririi unei liri de cihe alta Ei mizeria umana care
a existat weme de 35.000 de ani gi, mai recent, continui de gase mii
de ani in timpul voshu. Ceea ce era important pentru cuceritor era si
prade gi si caute comorile victimei sale. De aceea veli gesi comori
stravechi peste tot, in lume, afigate cu atita mindrie artefacte strirrechi
care stau in mausolee, piese cenhale ale unor autostrizi, iar ei le privesc
cu atita mAndrie.
da, da, acela era acul Cleopatrei."
"Da,
$i toati lumea spune: ,Oh, nu-i aga ci e minunat? E fantastic. E o
operi de arti."
Dar nimeni nu inheabi: ,,$i cum a aiuns la noi?"
Deci comorile furate erau onorate ca realiziri- Asta ince mai odsta
gi azi. Asta a devenit prada unui regat stepanit Si cucerit. Iar priditorii
erau foarte drep$. Porneau la rizboi, cucereau, stipSneau, iar faptul ci
aveau un drept si faci asta mai e valabil gi astizi. Nu e nicio problemi
se asaltezi mormintul unui rege gi si ii iei comorile, in numele istoriei-
Nu inseamni nimic sa asaltezi un templu ingropat Si sa ii iei toate
comorile. Pur gi simplu, aga stau lucrurile.
futa a continuat o weme qitoti regii au avut intotdeauna tot aurul
de care aveau nevoie ca si mirgiluiasci gi si ocupe orice pozi$e.
Erau foarte bogafi. In cuceririle lor, ei luau de la oameni pimintul,
defrigau pEduri gi plantau griu, grine gi tot ce putea sa produci
pimdntul. Apoi, violau pim6ntul gi luau recolta, pe care o trimiteau
terii care cucerea, si-i hrineasci hoardele gi gloatele la piaf5. Politcienii
t\
I llritnl val.,;.1 tu.utiLt N't1x-'lt,vt;t rt,tlluo) - oattto)ilot cenuJtt
-
trebuiasi find gloatele muJlumite, si Ie find stomaculplin Ei si lc distrczc r,,,i,r si faci acclaEi lucru, era important si nu aibi credinli fafi de
3
mereu, pentru ci era important sA aibd voturi, atunci cand asta a ajun , rrrr io !ari, ci doar s6 fie acolo 5i si satisfaci nevoia
care si ii fie
si fie la mod6. $i atunci, ce s-a intamplat cu pamanturilp unora clirr Acest prim om cenuEiu anume nu avea nicio femeie
aceste l6ri exotice, de care nici mdcar nu ve veF aminti Si care, odinioari, 'lr ,r11ii gi pe care
si o iubeasci, dar avea fii, comoara lui' prin care
r r r r5lcnirea lui avea si continue 5i
a continuat Acest bdrbat vedea o
erau acoperite de p5duri strivechi gi de comori dup6 care se sdpa a5a
wea bani
de atent, ca sa nu se tulbure pSmdntul? Au fost devastate de-a lungul rl ,rlizare a bogifiei supreme in alter ego-ul sau Nimeni nu
bani, ci mai degrabS' pentru ceea ce pot ei si facir'
Pentru
timpului de cuceritori, de regi. Tot ce avefi acum sr rrt nigte zone care 1,r'rrtru
era cheia
arati ca niqte deEerturi, p6minturi aride, dar care atiSdatd erau piduri rr rrginea acestui om cenuliu inciPient, acumularea de bogilie
r
bogate. , ,rr" dnr.uiu ugu putere. Nu banii erau cei care implineau aceaste
"ahe om cenuqiu
Acestea au continuat o weme, pinS ce a ap6rut aceastd minunati rrt,voie. aceasti imagine; puterea o implinea Acest minunat
entitate numitd Napoleon. inainte de el fuseseri tofi Cezarii $i nu fusese .ri dintr-un profit al unei inveshtii' ce ar putea sa
r dat seama cur6nd,
neaparat nevoie s6 faci rost de finanfare pentru un marg. Pur qi simplu, |rcreze de ambele impotriva mijlocului 9i aga a fecut A aiuiat o
pi(i,
Polonia'
ei porneau margul gi luau ceea ce le trebuia. insa iaia-l pe acest mare 1,rri numitd Aushia $i o lara numitd
la toli cei
cuceritor, cu vise de glorie qi de revigorare a (irii sale, care sd fie Curdnd, acest om 9i fiii sii adunau un profit frumos de
( are erau implicafi in weun conflict Considerau ci era in beneficiul
lor
proeminenta in lume in acele timpuri, insi fara lui era faliti din cauza
qi
oamenilor, a gloatelor, care risturnaseri aristocrafia qi, ca urmare, .,i genereze conflicte, deoarece' cu cat puteau mai mult sa faca asta
scipaseri de tot sAngele nobil care exista in fard la acea vreme. .,i hrineasc6 alter ego-urile unor regi lacomiSi ale unor cuceritori lacomi'
Mullimile 'invinovdfeau nobilii pentru sArecia lor profundi qi aveau (:u atatprofitau mai multSi cu atat deveneau mai puternici' Unuldintre
dreptate. cfectelesecundarealeacesteiputerieracapacitateadea-qipunefiiiqi
Cu alte cuvinte'
Acest cuceritor, Napoleon, a apdrut ca si-qi ridice preaiubita tara oamenii pe care ii delineau in pozilii foarte influente
atunci
din noroi; $i iat6 un oportunist care vede cd poate sd ciqtige financiar daci regele spunea: ,,Nu, ii dau asta veriqorului meu de-altreilea"'
ce picat' pentru cE
desiul de bine finanfAnd aceastd entitate gi mar5urile ei. El ii di lui acest om cenugiu, bldnd Ei ingrijit, spunea: ,,Ei bine'
Napoleon un imprumut substan(ial, ca sd meargd gi si cucereasci gi cuchiarsim|eamcdindividulistaarfificutotreabisplendidSqi,qtii'
rog si imi inapoiezi
apoi s6-qi pl6teasci daioria cu prada pe care o aduce. Refinefi cd femeile cum nu se poate si rimdni a5a, chiar va trebui si te
tot ce imi datorezi." Desigur, regele avea sd se rehaga'
rdm6neau acasS; bdrbalii mergeau la marg, iar cifiva dintre cei slabi sa-Ei mu$ie
din dinfi qi sd se
rdmineau in urmi gi aveau grijE de femei. Cu prima cucerire a lui unghiile, sd le mestece putin, sa injure, si scragneasci
facb treaba asta "
Napoleon venit $i na$terea a ceea ce numim oameni cenugii. Entitatea
a intoarcd gi si spunS: ,,Oh, mlar plScea ca omul t6u si
de la care Napoleon ficuse rost de bani sau de aur a pus bazele unui
sistem minunat de aprovizionare qi de finanfare a cuceririlor, cu un
profit foarte frumos. S-a dovedit a fi o afacere foarte lucrativi.
Un lucru pe care l-a infeles acest finantist timpuriu a fost ci, pentru
a face acest lucru, nu putea sa jure credinfi niciunei firi. Cur6nd,
afacerea lui a inceput s6 se intind6, iar el qi-a dat seama ci, pentru a fi
un intreprinzetor, pentru a stabili finanteri pentru oricine altcineva care
Ullirnul vals al |it.1ni/or Nt1tole,.tn j naSterea ..oantenilor cenugii'
De pe wemea acestui cuceritor, influxul de oameni cenu$ii a crescut r rr rui rSzboi, o creau ei cu orice pref. Relineli ca aceste familii nu erau
Si, cu toate acestea, ei EFau tinut puterea printre ei gi familiile lor. Au r'rcdincioase niciunei teri, niciunei legislatii, nicjunei convingeri
inceput sd infiinleze benci. Au inceput sa influenteze guverne. Au inceput r cligioase. Erau pe cont propriu, ceea ce le permitea sa face toate astea
si-i influenfeze pe regii acelor guverne, pe conducitorii acelor guverne. r lcstul de frumos.
Cei care nu jucau jocul lor igi vedeau po(ia de aur tdiati qi relatiile cu
in 1857, in toati Europa, in alte locuri din lume 5i in locurile de
alte !5ri intrerupte, relatii care, p6ni atunci, fuseseri deschise. Totul
irrceput ale acestei tari, dinastia Rotschild a pus acei indivizi in pozi{ii
incepea si treacd prin puterea aurului, in marea tirfd numitd Europa.
clccizionale importante, care erau acordate sau erau credincioase familiei
r;ale. in 1857, a fost o intdlnire la Londra. Acolo, au pus la cale toate
r 6zboaiele care aveau sa aib; loc in Europa qi in aceastS !ari, pAni la al
Magina de rdzboi fi Rezerva Federald Doilea Rizboi Mondial, ultimul rbzboi pe care l-au plSnuits.
Aceste familii sunt qi aceleagi persoane care au creat revolutia din
La inceputul secolului al nouisprezecelea, un mare b6rbat a lara voastra, in rAzboiul dinhe popoarele din nord qi cele din sud. E un
mo$tenit acest minunai plan de afaceri gi activitilile de inceput ale adevdr. Cei afla$ in coalilie cu producatorii de munifie, care nici ei nu
oamenilor cenugii. Numele acestui om in anii 1800 a fost Rotschild. crau credinciogi niciunei lari, au creat revolutia care a izbucnitin aceasti
Re{inefi asta, pentru ci din aceasti familie veli incepe si vedefi ce far6. A fost manipulat6. Nordul voia bogilia Sudului. Nu avea legAture
anume firdrniteaza egalitatea fiintelor umane din toati lumea. planul a cu inrobirea fiintei umane. Asta a fost doar o scuz6. Sclavii deja luptau
continuat in mAinile sale, ale familiei sale qi ale celor care au fost alegi s;-Si capete libertatea, cu mult inainte si izbucneascd aceasta revolutie.
si lucreze cu el, iar ei au inceput sd controleze Europa.a S-a ficut pentru a controla bogatia Sudului.
Ei au creat dictatori din oameni obi$nuiti, hrdnindu-i prin alter Lincoln a fost un mare rege, weau sa gtili, gi n-a mai fost altul ca
ego-ullor. Au creat asasiniri. Au creatvinovdtie, rizboaie gi disensiuni, el. De la alegerea lui in aceasti !ar6, el s-a striduit s6 se debaraseze de
totul pentru putere qi pentru bani. Banii le aduceau puterea, pentru banii care veneau in aceastd lari s6 cumpere din Europa, in scopuri
ci fiecare om avea un pret qi fiecare regat, cu siguranti, avea un pret. economice. $tia $i ceea ce se creeaza pentru a intoarce fratele impotriva
incd din wemea lui Napoleon, fiecare rdzboi a fost manipulat, planificat fratelui. S-a straduit cu disperare si facd in aga fel, incat oamenii din
gi finanfat de oamenii cenugii qi de familiile lor. Dacd nu exista ideea
aceasta tara sa-Qi delini propriii bani. Cind a luat decizia ca tara s6-$i
tipEreascd propriii bani, fdrd dobindS, pentru suveranitatea poporului,
a
inregistriri ale conspiraliei Rotschild pentru ordinea Si dominaija mondial; dateaze
a fost eliminat, pentru ca reprezenta o amenintare pentru un sistem
inc5 de Ia formarea societetii secrete Illuminatr. de citre Adam Weishaupt. in 1776, se
presupune chiar Ia c€rerea familjei de bancheri Roischild Planurile lor secrete au fost deja bine inrddicinat in Europa, care,in prezenl, controla economiile
d€zvaluite d€ la bun inceput. cdnd Jacob Lanz, un curier care ducea instructiuni d€taliate lumii gi, cu siguranfa, $i pe ale acestei noi, proasPete naliuni. Nu un
ale planului. pe drum inspre Silezia, a fost lovit $i ucis de fulger, in 1785. Ordjnul s-a
nebun l-a distrus pe acest om minunat. Ci un asasin cu experien!4.
ascuns in spatele francmasoneriei, iar planul a supravietuit Complotul pentru instau-
rarea unui singur guvern mondial care s; implice familiile de bancheri Rotschild apare din Banii au continuat si curgi in aceasta tard, ca sa o sprijine, Prin int€rese
nou, foafte detaliat gi documentat. la Myrcn Coureval Fagan (1887-1972). celebru dramaturg exterioare.
american. actjvisi politic Ai producator de filme Ia Hollg.v;ood. El aduce comploiul in
actualjtate. prin piesela sale Red Rainbow (Curcubeul toSu) (1915), Thieves paradise
(Paradisul Hot ot) (1947)Siprin discursul s;u ju rnalistic: The llluminati and the Councitof 5,,intre 1859 qi 1671. el [generaiul american A.lbert Pike] a elaborat o schiti militard
Foieign Relatians (llluminali fi Consiliul penttu Relalii Externe. n.t.),inregistrat in anii '60. pentru rizboaiele din lumea a treia !i Pentru diverse revolulii in toate lumea. care.
in acest raport. el spune,.,in mod natural, familia Roischild a finan(ar acea operaliune qi
considera el. aueau sa avanseze conspiratia la stadiul ei final. in secolul douizeci "
fiecar€ razboi de atunci inainte, incepand cu Revolulia Francez6 "
Myron Fagan- op. aZ
F
Acest prim rizboi, numit Marele Rizboi, a fost creat Ei finantat nu (),rrncnii ccnugii defineau cea mai mare parte din mass-media Defineau
numai de bancherii din aceasti fard, dar 9i de bancherii din Anglia qi l,,,ric ziarelc ai le spuneau ce sd publice penhu cE era important
Si ce nu,
din EIve$a, penhu a manifesta mult agteptatele taxe pe care aceiti oameni ,,,r clcfini controlul qi asupra a ceea ce citeau oamenii' Au continuat qi
voiau sd le impuni americanilor.6 ', ru lansat intr-o campanie de media pentru acest r6zboi, legat6 de
Rizboiul a fost creat ca si vi implice pe voi. A fost creat pentru a lratriohsmul acestei [ari, iar cei care nu vedeau c6 steagul
liberti$i fluturd
supune Europa. A fost creat pentru a igi insufla gi mai departe controlul rntotdeauna liber erau considerafi tr6ddtori. in aceasti lard s-a desfiqurat
prin bani in aceasti far6. $i s-a intAmplat aga cum fusese planificat. () campanje politic6 foarte fierbinte, pentru a asigura producerea
r Jzboiului. Vd amintiti de incidentul care v-a dus in incurc6tura
Refineli ci b6ncile din aceasti lari gi din Anglia gi din alte firi sprijineau aceea?
acest r6zboi. Poporul american, in acest timp, abia descoperea liber- l)a, scufundarea vasului vostru. $tia$ ci vasele de pasageri care p6riseau
tatea qi oportunitatea gi p6mintul. Erau vremuri grele, dar ei aveau un coastele acestui continent deja duceau m6rfuri de contrabandb Ei provizii?
lucru mare, care ii ficea sd plece din Europa intii de toate libertatea. lara voastri a fost implicat6. Cdt de curajoSi au fost toti fiii vo$tri 5i
Puteau si adore dupa credinta lor, sa traiasca aga cum alegeau s6 trdiasc6 rrnele dintre fiicele voastre. care au murit in acel r6zboi pentru libertate,
lrcniru a elibera Europa de ameninfarea Germaniei- Ce fars6 Nu
gi nu erau sub oprimarea tiranilor din fara lor de bagtini. Jara aceasta era
nu era ficuti din oameni cu un crez anume. Era ceaunul lumii, liberta- clcloc vorba despre asta.
tea gi toatd Iumea se bucura enorm de aceast6 libertate, in aceastd fard. Cind s-a terminat rdzboiul, fara aceasta imprumutase enorm,
Vreau sd gtifi ci aceasta tar6 a iegit dintr-un r6zboi oribil cu Cuba, pentru a-Ei susfine datoria de rizboi. I s-a sugerat subtil ci modul de a
dar dafi-mi voie s; va spun ce poporul cubanez a fost odati o insuli pl6ii acest imprumut era s6 impund din nou imPozite asupra oamenilor'
mdrea!5 de oameni mdrefi. Nu erau revolufionari. Erau fermieri umilj. astfel cb s-a promulgat un nou impozit. Oamenii plEteau impozite ca
Nu a,.rcau planuri revolu{ionare. Totugi, aceasti {ard, prin propaganda sd pliteasci imprumutul de la oamenii cenuqii, care, in sfdrEil, i5i
ei, a aflat despre duEmanul de sub ea qi despre amenintarea pe care primeau inapoi ceva din bani- Ei voiau ca impozitele s6 continue la
aceastS micE farS de fermieri o reprezenta pentru pacea mondialS, Era rresfdrEit, pentru ci voiau ca oamenii s6 le fie indatorafi, a$a cum erau
un mod minunat. Oamenii cu munifia aveau gi ei un deget bigat in deja oamenii din Europa. S-au intAmplat multe in aceastd perioadi de
asta. Ei sunt cei care au creat gi au importat revolufionarii qi instigatorii, iimp din istoria voastra. Nu numai ca mass-media voastr6 era delinuti
asdel cd aceast6 lari a pornit la r6zboi ca sa ii elimine pe rebelii cubanezi. de aceEti oameni, dar acum, oamenii din aceastb lari erau imPozitati
Au mdcelSrit fermierii care nu $tiau prea bine despre ce era vorba, care pentru un rizboi despre care niciodati nu infeleseserd cu adev6rat de
nu se gAndiseri niciodati la rizboi, ci doar la recoltele lor, Ia copiii lor, ce trebuiserd si lupte in el. Nu in!eleseserA niciodate cu adevirat de ce
la iubirea lor de Dumnezeu Ei la credinfa in biserica lor. Nu ficuseri murisera copiii lor. Nu infeleseseri niciodatd povestea cu adevirat A
riu niminui, dar ei erau rebelii qi trebuia eliminafi. Rizboiul acela a mai fost un preEedinte, unul care a avut un accident, care nu a wut sd
fost creat de oamenii cenugii. joace iocul, pentru ca nu voia sa introduc6 Rezerva Federal6 in aceasiS
A fost nevoie de mari eforturi pentru a implica aceasti far6 in far5. El a avut un mic accidentT $i, dupa scurt
timp, v-ati trezit cu alt
Primul Rdzboi Mondial, pentru ca nimeni nu voia sd se implice. preqedinte.
I Presedintele William McKinley (29 ianuarie 1843 14 sePtembrie 1901) a {ost al treilea
6.,inainte de rdzboi [Primul RSzboi Mondial]. centrul pietei de capital a lumii era
ple5edinte american care a murit in urma uDLli asasinat McKinley a protejat indusiria
Londra. iar Banca Angliei era cea mai impoftant; institutie fjnanciari a lumii: dupi umn.i.uni de concurenla strainA. imPunand tarife ridicate la import El a vrut si
r;zboi- conducerea a trecui la New York. iar rolul Rezervei Federale s-a intdrit." Hugh p;str€ze standardul aurului pentru moneda din America ceea ce i-a superat pe
Rockoff. US Econom3 in World War I lEconomia SUA in limpul Primului Rdzboi banch€rii 9i pe industriaSii din Est Actul Rezervei Federale a lost promulgat ca lege
de
Mondial. n.l.l- in Economic History Services Encyclopedia Net. editati de Robert pregedintele Woodrow Wilson. dLrpi doisprezece ani. in decembrie 1913'
Whaples.
Utimul vals al ranilor Napoleon ;i naftetea..oamenilor cenugii
(
).| r rcnii cenulii chiar vi spun cine e cel mai bun om pentru funcfie intotdeauna puterea de schimb, weme de trei mii de ani, Ei cu cit
li chiar vor ca- persoana aceea sA fie acolo gi si joace jocul lor. in
,,,r
inlaturi mai mult din valoarea oricarei fiinte umane, cu atit ea devine
tc>ate numirile voastre de preqedinfi, mai degrabi dec6t de mai controlabili.
regi, multi
dintre ei au celcat pe aldturi Ei mulfi au fost eliminali din funcge in mod Acum, Rezerva FederalS a devenit o institutie Si IpAregte ,,ln God
scandalos. Nu exist6 preqedinte care si fi fost eliminat din funcfie prin we trust". Este condusd de un director numit de un comitet executiv,
scandal, in cazul caruia scandalul sa nu fi fost pus la cale de altcineva. care este numit de preEedinte, iar pregedintele este deseori numit de
Tofi pregedin!ii vogtri care au murit nu au murit de mina weunui nebun, umbre. Aveli in aceasti fara un sistem bancar care imprumuta bani
ci mai degrabd au trebuit sa moar6 pentru cA nu jucau jocul gi, la unii acestei tari, dar nu ave(i destul ca si pl6tifi dobinda la imprumut.
dintre ei, Ie-a stat in cale conqtiinla. Cu alte cuvinte, Dumnezeul din ei Bunurile voastre in strAinatate nu se vind aga de bine cum ar trebui.
se trezea $i spunea: ,,Asta nu e bine. Cu toatd conEtiinfa mea, prin
mila Niciodati nu pliti(i imprumutul, pentru ci el poartd dobdndd, iar voi
Iui Dumnezeu, nu pot sd fac asta. " Oamenii cenugii au birouri in diverse
nu avefi dec6t banii care vi s-au dat, aga ci incepefi si face(i lucruri
locuri. La o gedint6 se mentioneazi acest mic subiect, iar ei spun:
,,Scapa ciudate gi minunate, cum ar fi sd punefi ipoteca pe totul, iar lara asta
de el." Ei au pregatita urmdtoarea persoanE la r6nd, desigur, care o s6
vinde tot felul de lucruri pentru a pliti datoria nalionali.
fie persoana care va prelua pozitia va continua starea de fapt. Sunteti
Ei Nu vi se pare precar ca lara voasird si aibi o datorie fafS de ea
aien(i? V6 spun ceea ce numai caieva entitAl au indrdznit vreodata sA
insiqi? intotdeauna mi s-a p6rut ceva foarte precar. Pentru a se asigura
va spuna $i presupun cd sunt foarte indrdznef.
returnarea imprumutului, s-a repus in circulalie impozitulpe venit. Toati
PAna in 1920, oamenii cenugii aveau deja douisprezece familii.
lumea a pierdut tot ce avea, la ciderea bursei, lucru care a fost minunat
Ei erau indivizii care delineau bdncile internationale
$i, literalmente, pentru oamenii cenu$ii, pentru ci familiilor care defineau controlul gi
toati Elvefia. Ei au fost cei care au ficut regula ca nu mai e bine si po(i
care aveau oameni in locurile importanie li s-a dai dreptul sd cumpere
aurul cu tine. Ei au fost cei care au creat banii de hirtie. Ei au creat
foarte multe bogifii in acele momenie. $i asta a fost planificat. Astfel c6
banca Londrei. Ei defineau banca Londrei. Ei au creat o Rezervd
FederalS majord in fiecare fard importantd, unde tipireau bani dupd acum oamenii au un impozit impov6rdtor, nemilos, la o valoare a
placui lor gi dupd planurile lor de putere. in cele din urm6, dup6 cdteva dolarului pe care o controleaz6 oamenii cenu$ii. Rezerva voastrd
intAmpldri nefaste in aceastd tari, s-a promulgat Legea R ezewei Fed,erale, Federal6 nu e de{inut6 de niciunul dintrevoi, cei de aici. Nu e definut6
prin care, acum, Rezerva Federald putea si tipireasci bani in aceasti de guvernul acesta. E de$inuti in Si prin sine. lara cidea rapid in
datorie. Se instala Criza. Natura tulburase pe toatd lumea. Oamenii
fard, bani de hdrtie, care nu mai erau neaparat sustinuli de aur. Cu alte
cuvinte, erau lipsifi de valoare. Au creat o economie bazat6 pe o bucatd incercau si giseasci o cale si iasd dintr-o economie inerta Si din sAr;cie,
de hArtie lipsiti de valoare, datoritd controlului lor manipulativ.s aEa cd s-a creat alDoilea R6zboi Mondial. Voi credeli ci monsirulHitler
Nu cu multi ani ln urmi, era impotriva legii ca americanii si detind ar fi fost cineva dacd n-ar fi fost finantat? Voi nu infelegefi ci acele
aur gi tot aurul trebuia predat. Trebuie sE infelegefi cd aurul a fost entitati au finanfat $ara aceea la acea weme, jucind pe megalomania
acelei entit6!i, cu alte cuvinte, pe pofta de putere absolut6 din alter ego-ul
siu? Acea entitate limiiati avea o asemenea poftd de putere suprema.
" Legea Rezeruei Federale a
prc$eJintele Woodrow Wilson i Hitler se vedea ca impdrat al lumii, se vedea ca fiind persoana nunrirul
McKinle,.'si a promoval slabili i- unu din toata lumea Ei era linguqit de cei care il sprijineau. Entitatea
imnozil f"oe' al lp venirur:e
proclamat Si intrarea Americii irr Prrrntrl llizboi Morrdial. cu rcLr,,n
cra cu siguranfi loiala tbrii salc, dar avea nevoie $i de o cale ca sE
t:i vr,\ .,:i t,),.,:
.J,r.l,rrIc r.r t. , .i.,,,, I., coniinLrc si ii confi5tc bogifiilc A facut accsi lr-rcru distrugdnd oameni
rli
l|/titu tl v,l".l rtt.,ntI t -
N,tl)o/t:t.'D li tt,tlldrta ..<;arttc t/or cenugit
I2
amenintate. legate de petrolul din Bancherul newyorkez niscut german Jacob Henry Schiff (1847-1920). cu conexiuni
Golful in lamilia de bancheri Rothschild din Europa. a ajutat la finantarea Revoluliei Ruse in
mare parte uitate Ia acea vreme-
iar Un 1917. precr-rm gi a fo(elor militare japoneze care se luptau impotriva tarului Rusiei in
prebusirii ei. in 1989.
rizboiul ruso-japonez
Ullituttl vals al tit.irlllot
- N,t1t"lt'<vt ;i n.t;lt'raa . c'anteni/ot ccnttsii'
manipulare, un joc. Credefi c6 oamenii Ursului
sunt nemiiosi qi duri? litrcrtitii. Ei nu erau domni ai rdzboiului. Ei voiau s6 fugi de domnii
Credefi c5 ei nu au suflet? Credeli cd in ei nu
exist6 minunarla in fafa rirzboiului. Voi avefi o inclinafie naturali sd nu va razboiti decit cu
a ceea ce a creat toate astea? Credeti
cd, atunci c6nd lucreaz5 cu pamantul
vccinii vogtri. Voi vrefi si avefi libertatea voastri. E o chestiune de...
simplu, nu se minuneazi de toate anotimpurile
gi de cre$terea mancarii claci pute{i si vi lucrafi cAmpurile, se munciti tn orage, sA va befi
din farfurie, de ia o singuri sdmanfA? gi ei sunt
ca voi, caci sunt copii, biutura, sd vd luali salariile ciqtigate cinstit, sa ieEifi Ei sd petrecefi gi
Dumnezei ai fo(ei vii. De ce le-a fori fri.A de
voi? pentru .a _urr- si merge$ la prdnz. Si va distrafi. $i toatS lumea voashE e construiii in
media lor e detinut6 9i oamenilor li s_a spus exact
cum suntefi voi, jurul acestei cutii numite teleizor. Vi distreazi, vd hipnotizeazS, vi
capitaligtii imperialiEti.
controleazi emo$ile gi toatd lumea voastri e hiiti prin aceasti drami.
Nu credeti ci, dacd ar fi fost dupd ei,
Ei_ar fi deschis granitele cihe Ce va pasa cine conduce fara, aidta timp cat voi aveti salariul voshu,
voi Si voi citre ei $i afi fi avut un schimb de fr;tie
gi de via1d, mai bEutura voastri, distracga voastri Ei zilele libere pl6tite? Nu gtifi ci in
degrabi decdt unul nefiresc? Imaginati_vb controlul
unui singur om, aceasti letargie pagnici se afli gi remarcabila atitudine qi motiwl pentru
care poate sd controleze o natiune intreagi de
fiinfe urnun", ,in uriug care aceasti lard gi lumea intreag6 sunt conduse de tirani? Oamenii nu
alter ego.
vor si fie deranjafi. Nu vor si aud6 ve$ti proaste. Nu vor s6 trebuiasci
Cei pe care ii numifi comunisti sunt fra(ii surorile
Ei voastre. Ei nu si iasd Ei si voteze. ,,Ce urit. Ploud. Sistemul oricum nu merge." Nu
vd urdsc. Ei nu v6 infeleg mai mult decdt ii inlelgeg
voi pe eiSiintentionat vor s; fie deranjali de procesul decizional din aceastS far5. Ar prefera
s-au mentinut lucrurile in acesi fel. Nu credeti
c6 un zid care e fdcut din sd joace jocuri la emisiuni, decdt si audi qtirile. Cu alte cuvinte,
fier e cea mai hidoasi palmd pe fata omenirii pe
care ati vdzut_o weodatd? libertarienii au fost creaturi ale trecutului, in cea mai mare parte. Fiecare
Eu am fosi acolo, ink-o zi din timpulvoshu, qi
m_am uitat Ia el. E uluitor entitate care a iegit in fali in strdduinJa de a ilumina, de a dobdndi o
cum un zid poate sd
fin6 Ia distanfi o natiune intreagd de oameni. constienta pentru clasa de mijloc, care doarme qi viseazi, a fost
ridiculizatd qi redusi la inexistenfi, nu numai de oamenii cenuEii, dar
qi de oameni. Oamenli adormifi ai acestei t;ri fac lucrarea visului gi
Libertatea ameninlatd de letargie gi de implinesc o ordine mondiali. Tot ce au de ficut televizorul Si hartiile e
complezentd si v6 spunl ci cineva a innebunit sau cd a ficut weo nebunie in trecut
Ei atAt Ie trebuie oamenilor, ca si rddd toati lumea de ei, pane coboare
de pe podium. Oamenii fac lucrarea oamenilor cenugii.
E nevoie doar de un singur om, care deline majoritatea acliunilor in cei care au tipdrit banii. Lor nu le pas;. DacA acolo erau economiile
prezent, pentru a crea o prdbugire absolutd. Asta este in armonie $i cu voastre de o viati, credefi ca lor le pasd? Nu, nu Ie pasa. Ei sunt eliti5ti.
faptul cd Statele Unite ale Americii nu sunt o tar5, ci doar o lioid de Ca sd vi dovedesc asta, mai bine trezifFvd gi faceli ceva cu privire Ia
comercianli. Nu poli si inchizi uga comertului exterior, chiar daca lu aceasti problemi, pentru ca aceasti lari e falitA, iar ei vor s6-Si ceara
cumperi mai mult din produsele altora decdt din ale iaie Si nu poti sa imprurnuturile inapoi. E atAt de instabil, incdt pdni qi inveslitorii straini
impui nimanui reglementdri. O alii inlelegere, ca sA !-ru mai existe o se retrag. Toli jucitorii de pe piafi se uitau cAtre regele voshu gi
polifica a ugilor inchise, a fost ci trebuia sA cumperi cantiiarea de produse spuneau: ,,Trebuie si faci ceva cu privire la asta. Pierd bani aici." Ce
trimisi acestei tiri. Asta era legea, pentru ca, infelegi tu, oamenii acestia mod minunat de a pune in migcare ceea ce voiau.
controleaza qi alte !6ri. Ei i-au spus qi pregedintelui tiu: ,,O sb ifi Pentru a vi proteja investitiile, oamenii sunt dispu5i sd preia mai
impozitezi oamenii, o sE le scazi salariile, o si ingheli achizitiile, iar multe impoziie ca sd pliteasci imprumutul, pe care n-o sd il termine
poporul tau o sd trebuiasca sd pliteascd pentru asta, pentru cd, daci niciodata de platit. NeavAnd pe nimeni cu care sd vorbeascA, nici pe
nu, uite ce facem. O si trebuiascd sd dai inapoi imprumuiul bsta." cei din jur, simtind presiunea Si dandu-gi seama de adev6rata putere
Preqedintele vostru a fost reticent la marirea impozitelor voastre. din lume, regele vostru mergea Ei spunea: ,,Doamne ajuti-ne, Doamne
Astfel, ca si-gi clarifice ideea, pentru cd el nu se clintea, l-au ridiculizat ajuta-ne." Aceasti entitate era sub presiunea mass-mediei, ca toata
in public Ai l-au fdcut prost in mod deschis, spunSndu-i ratd proastd.rs lumea si vada cd numai cheltuieliie lacome gi indatorarea Americii
Oamenii care ficeau asta Qtiau exaci ce fac, pentru cd oamenii provoacd instabilitatea economiei intregii Iumi. Credefi cd sunt multe
care reprezinta Ordinea Unicd Mondiala sunt intr-o mi$care de partid fdri in lume care sunt mullumite de voi, in starea lor economicd din
foarte deosebiti. Au mers mai departe 5i I-au insultat pe regele vostru prezent? Ce credefi ci gandesc ei despre voi? Ceea ce li se spune sa
Ei l-au fdcut si arate ca Ei cum ar fi fost bitrAn, decrepit qi n-ar fi fost in creadi despre voi.
stare sa gandeasci corect, ba dimpotrivi, peniru ca se pregiteau de Sigur cd a spus: ,,O sd vorbesc despre asta, chiar o sd ne gandim
crim5. sd mdrim impozitele." Nu voia s5 o facd, dar ei il presau. in cele din
Entitatea nu voia si majoreze impozitele cu njciun chip. S-a urmi, dragii mei prieteni, o sa vi se impuna impozite nemiloase, iar
ingropat in increderea so{iei sale, cici nu avea incredere in nimeni, nu taxele dau peste cap puterea. Standardul vosiru de viati nu va mai
putea si vorbeasca cu nimeni qi se ruga neincetat sd capeie indrumare. creqte, Statutul producitor de venit al muncii voastre n-o sd mai poati
Doar ca sd vedefi cit sunt de puternici acesti oameni $i si trezim aceastd sd va creascA salariile. $i voi tofi, minunafi bitrini care ati investit bani
societate minunaiS gi letargicS, cei care pot sE controleze cu adevirat in guvern sau, mai degrabd, aq puiea sd spun cd ei vi iau banii ca s6 vd
bursa v-au jucat o mici fars6. A fost doar o avertizare, pentru cA voiau asigurati ca veti avea un loc unde si triili la bitrAnefe, n-o sd vi vedefi
si fie atdt de catastrofala, incdt toatS atenlia publici sd fie centrata pe banii aceia, pentru ci gi ei sunt in faliment.
datoria voasird national6. Acesta e motivul pentru care a cizut. Trebuia Fermierii din aceast6 tari vor [i in continuare obligafi la faliment.
si cadi. A fost ficuta ca un alt joc. Ce le pasi c3t ati pierdut voi? Ei sunt Clasa de mijloc care sprijind elita gi mulfimea de pe strizi o se aibi pe
spinare un impozit incd gi mai impovdritor, ca sa aibi grijd de iofi.
rs La 30 martie 1981. pregedrntele Reagan a sLrpravietuit unui ateniat in care a fosi Asta face parte din spargerea avdntului de putere, potential, in aceastd
impuEcat'in piept. Sprijinul lui public Si politic a crescut Si mai mLrlt ca urmare a acestei tar6, pentru c5, cu cit trebuie sE muncifi mai mult qi cu cit e mai mic6
int6mpldri. in al doilea mandat al siu. starea grav6 a economiei gi Afacerea Coniras in puterea voastrd de cumpdrare, cu aiat urmeaza sd devenifi mai docili,
Iran (care a expus finan(area formaiiLtnii Contras in Nicaraqua prin vinzarea de arme
citre lran. in timpul embargoului din iimpul rAzboiulur dintre Jran 5i lrak) a ddunat intr-o Unici Ordine MondialS.
conducerii pregedintelur Reagan. cdire sfdrSrtul presedintiei sale
U/ttD ttt/ vals al liLl)iL, N;t1t,it:,trt 7i ttit5[ttrr:a oanrcnllor cenuSit
Va amintili de Watergaie? Regele, Richard Nixon, s a straduit sil ,,i nu mindnc6 din farfurii de argint. Sunt liberi pentru ca nu genereaza
facd acelagi lucru cdtre sfdrEitul domniei sale. EI gtia totul despre aurul
vcnit qi sunt solvabili numai pentru ceea ce produce pimintul lor 9i fac
vostru, despre prelurile la petrol care erau fixate, despre tot ce sc ',chimb in naiura Si vind. Sunt aEa de ceva utn-" in cea mai mare
intdmpla gi a incercat sA informeze publicul, Ca rezultat al faptului cd rarie, americanii nu pot sa haiasc5 ferd burgerii lor. Nu pot si conceapd
1
s-a intors impotriva celor care il susfinuseri, acestia Fau pregdtit o .;i1 nu lucreze cu banca. Nu pot sd conceapA si cumpere fdri card'
inscenare.
;rcntru c6 e gic. Nu pot si conceapi sA nu aiba lucrurile pe care le au,
N-am descris un tablou foarie frumos gi ag fi mult mai bucuros sb pcntru ci s-au obiqnuit cu ele.
povestesc cu voi despre Dumnezeul dinduntrul vostru Si despre loate
Dacd regele voshu ar fi avut curaiul sE se impotriveasci, chiar f5ri
acele lucruri minunate care sunt punctul culminant al experienfei
uicio gansa, trebuie si inlelegefi ci oamenii din lara asta nu gtiu ce se
umane. Voi nu tr6i!i in epoca iluminirii. Voi kai! qi ali irait in epoca
intampli, ci numai ceea ce vid la televizor, atunci oamenii cenuqii ar fi
tiranilor. Oamenii cenuqii detin lumea. Ei nu vdd lumea ca pe democralii cleclarat rizboi acestei tari, iar bursa vcastrd ar urma sd fie distrusi
individuale, ca pe !5ri individuale. Sunt fird granife. Nu conteazi legile, majne, pentru ci ei ii controleaz6 fluxul. Ei gFar retrage toti banii din
pentru ci ei Ie influenfeazi. Ei delin lumea, pentru cd ei controleazi guvern Ei $i-ar cere inapoi imprumutul. Dar ce valoreazi imprumutul?
banii. E numai hirtie. Oamenii din aceasti lari ar fi in cea mai grava criz;
din cite au cunoscut $i totugi ar fi cea mai mare oportunitate de a vi
clibera de tiranii care vd controleaza $i va st;panesc viata, a voastra, a
Suveranitatea: o provocare pentru copiilor voEtri qi a copiilor copiilor vostri. Nimeni nu infelege qi nu
Iumea modernd poate sd vadi asta, pentru cd cei mai mulli nu s-au gandit niciodat6 si
cerceteze gi si inleleagi de ce este aqa Dup6 cum se vede acum, veti
America nu este cu adevirat casa celor liberi, aga cum a fost creati avea impozite, salariile v6 vor fi inghefate sau micsorate Si, in mod
Odati era aqa, dar oamenii ei au cazut intr-o capcani a somnului.
sE fie. dureros, veli fi puqi sub jugul a ceva ce nu seva rezolva niciodaid. Aqa
Nu s-au ridicat cu spatele drept gi cu ardoarea libertinilor sd spuna stau lucrurile.
,,Destul", pentru cd ce sunt cele treisprezece familii qi bancherii
iniernationali, impotriva unei intr€gi natiuni de oameni foarte supirafi?
Cei mai mulli dintre voi nici micar nu pute$ sa concepeF sa trail
fird bani. Cei mai mulli vA ganditi la suveranitate doar in limitele
libertifii voastre de a alege. Vd 96nditi ci a purta jugul impozit5rii
nemiloase, indatorarea din ce in ce mai mare qi salariile din ce in ce \
mai mici sunt elemente ale unei viefi aparent normale. Voi acceptati
asta, aqa ca aici nu existd cuv6ntul suveranitate. Dragii mei fra{i,
suveranitatea inseamni libertatea absoluti fat6 de toate lucrurile care
vE defin. Existi oameni suverani in aceasti fari. Ei Si-au creat o viate
din pim6ntul care ii hrdne;te 5i sunt oameni liberi. Desigur ci nu
trdiesc pe picior mare, cum spunetivoi. Nu au neapirat magini. Nu au
tac6muri de argint qi de aur. Nu au covoare Aubusson qi persane pe jos
CAPITOLUL TREI
Agenda oamentlor cenugii:
Unica Ordine Mondiald
Ramtha
noiernbrie 1987
are este telul acestor oameni? Ce anume vor ei? Oare nu e
destul ci degn tofi banii din lume? Nu e destul asta? Nu e
destul ci au control asupra companiilor care delin petrolul din lume?
Credefi cE arabii igi delin propriul petrol? Nu, dragi entiiSii, ei au fost
entiteF naive, care au luat imprumuturi penhu a1i dezvolta terenurile.
Ei nu igi delin peholul. Oare nu au destul oamenii cenugii? Ce ar mai
put€a sa mai uea? Distrug pidurile hopicale. Nu gtili de ce sunt diskuse
pidurile hopicale din emisfera sudici a planetei voashe? Investitorii
in imobiliare gi bancherii sunt cei care finanfeazi defrigarea acelor
jungle. Credefi ci lor le pasi ci distrug atmosfera? Nu le pasi. O fac
din Iicomie, iar asta duce la putere.
$i ce anume vor? Putere absolut6, iar puterea absoluti inseamni
si-gi vadi manifestate ideile in legituri cu o Unici Ordine MondialS,
in care toate lumea, cu granife invizibile, va fi guvernati prinh-un fel
de fascism social. Elita vi va guverna pe tofi, iar elementul din spatele
acestui lucru care ahage gi face vdnzare este ci n-o si mai fie rizboaie.
Cu un singur guvern mondial, toatb lumea e egali, in afari de eliti; iar
ei vor duce omenirea spre progres, f6ri revolup-e, firi rizboi, firi
pestilenfi, cetre o urmatoare aristocratie. Cu alte cuvinte, America de
Miiloc Ai oamenii care locuiesc in gnuturi indepartate gi despre care
nu gtifi o si devini sclavi, iar mul$ dinhe ei o meriti, pentru ci au
creat vidul ca si se intAmple acest lucru. Ei vor si li se spuni ce si
faci. Vor ca cineva sd ia decizii pentru ei. Nu vor si fie deranjafi de
asta. Vor si le spuna cineva ce o se se intdmple miine, pentru ce ei nu
vor si fie deranja$. Asta e Unica Ordine Mondiali.
De asemenea, acest lucru se poate intAmpla numai dacA exista o
- unici banci mondialS, iar daci existi o singuri banci mondiali, de
ce sd ne deranjSm cu geckeli, cu ruble, cu yeni, cu mirci gi cu dolari?
tfi
( ltttt'ttl ,..|s.l t ,utilrt
A:y thlt t\tn)t'ntLt ( (:t)ufii: Unica (),line Mon,liali
Uhmul vals al iranilot Agrtnlt, rtrn,t til, r cattusii. Uuica Otdine Mondiale
Vd cedali alegerea absolutd libertatea prin asta. lar .,unati voi lucrurile par s6 fie mai reale qi lipsite de ameninfdri. Vi
$i c6nd vidul 9i
devine atAt de sever, incdt colapseazi, legea acelei colapsiri
este rritati afari qi totul e pa$nic $i linigtit. Pdsirile cdnti, iar animalele se
schimbarea, iar cei care iau cardul vor fi schimbati.
loiesc incoace gi incolo. Cum poate s6 se potriveasci weunul din aceste
,rdeviruri in weo ordine natural6? Pentru ci voi vede{i ceea ce weti se
vcdefi, auzifi ce weti sE auziti Ei dafi voie Ia ce weli voi s6 dali voie. Cu
loate acestea, treiti in cele mai mirele timpuri ale dramei omenegti
sldr5itul acestei aventuri, in care dreptul inalienabil de a alege, prin
creatorul care v-a dat lumina a ceea ce sunteti, nu mai existe.
Federald e detinuta de guvernul federal. Nu este aEa. Fiecare tarir facefi? Trebuiesi mergefi de colo-colo, dar sunte{i oripilali. Ce si faceli?
importanti iqi are Rezerva ei F ederaid; asta, dragii mei, asta fine b6ierilc Suntefi in incurciturb, pentru cd asta e virtutea acceptati a cosmopo-
pungutei unei familii, nu a unei firi. litului. in fiecare moment cAnd cumpEra!i un burger, sprijinili necesitatea
distrugerii pddurilor din toati lumea, care ofera paguni animalelor. De
fiecare datd cind aruncati un recipient, toale gazele pe care le emanb
Asalt asupra Mamei Naturd acesta se duc in stratosfer6, dar sunt de aruncat, aga cd, Ia naiba.
Existi schimbiri, in legituri cu zilele carc urmeazS, care sunt
Economic vorbind, vi a$teaptA wemuri grel':, deoarece ca si pertinente qi pline de sens, atat pentru voi, cdt 5i pentru natur6. Ar fi
ajunge$ sa weti si facefi pasul urmdtor, trebuie si l:ecefi prin durereo un mare beneficiu sa incepeli s; plantafi pentru natur;. in miqcarea
gi prin supararea schimbdrilor care vor apirea. Cei mai multivor trecc Pdm6ntului, care inainteazd qi se striduiegte sa-gi vindece multele rani
prin schimbiri, pentru ci simt ci e de datoria lor sd rezolve criza de pe corp, poate c; asta ar fi cea mai mare pasuire pentru voi, in
economicS. Asta a fostintotdeauna o capcanS. Nu-mi pasi in ce misurd acest moment in care distrugeli calculatoare gi sisteme bancare
vefi susline c6 fdrd interes nu s-ar dezvolta nicio iehnologie. Ba s-ar fi mondiale, peniru c6 plicii tectonice nu ii pasi pe ce sta. Unde ali fi
dezuoltat. $i nu ati fi avut oameni care iEi inchid fermele care Fau hrdnit fdrd naturS, fdri Mama Pimdnt? Unde v-afi afla? Unde v-a!i construi
pe ei Si pe alfii, de ani de zile. Acum, ave(i terenuri goale. Firi aceasti casele? Unde ati fi fari acest organism? Dorinfa de putere a triit din
ldcomie, nu ag- avea o atmosfer6 care devine din ce in ce mai otrivitoare plin prin ldcomie, iar bdrbalii gi femeile au avut mari beneficii de pe
gi nu s-ar face giuri peste gauri in atmosferd, despre care o s; auziti. urma progresului tehnologic. Acesta e adev6rul. Pdmdntulvostru e ca
Ce inseamn6 pentru voi simbdtd seara? Multe. Firi aceastd I6comie, gi corpul vostru, intr-un fel. Imaginali-vd dacd ali avea trupul acoperit
nu ali fi avut distrugerile masive in ceea ce privegte animalele sau de lepr5, de rdni deschise, sAngerinde, daci a{i avea tiieturi mari pe
pddurile. Fdri aceasti licomie nu afi fi suprimat geniulsau prezentdrile corp, n-ati incerca s5 le ungeti cu ceva Si si le vindecafi? N-afi incerca
mai ingenioase ale longevitifii lucrurilor care nu folosesc combustibili si curSfafi rinile? Daci aerul pe care il respirati ar fi mereu poluat 6i
fosili. $i nu v-afi arunca otrdvurile in mare, mai ales, nu acolo, unde v-ar face si suferili de stomac, iar apa pe care o befi ar fi plini de
pegtii voqtri mor in grupuri rnari, arunc6ndu-se pe plajd qi plSngdnd: otravb gi de bacterii $i v-ar roade corpul pe diniuntru, daci norii care
,,Unde si mi duc, ci respir qi mindnc excrementele voastre, otrava vin peste voi in fiecare zi ar da drumul la ploi de acid, ali face ceva in
voastr6? Unde si md duc, altundeva, dac6 nu aici, pe uscat?" Fir6 acest sens? PimSntul nu e diferit de corpul vostru, doar c6 nu putefi
aceasti l6comie, n-a!i avea p5duri virgine care mor. Firi aceastd si triiti fird el. V-am prezentat doar o foarte mici parte din durerea
l6comie, wemea gi natura s-ar deplasa lin, firi izbucniri dezordonate. pe care a indurat-o acest organism viu qi de ce trebuie si fac6 ceva in
Puteli si continuati a$a, pentru cd toatd lumea trebuie sd-gi cagtige o fala licomiei gi a puterii, ceva ca s6 se vindece, ca si nu sfarqeascA la
pAine, spuneli voi. Aga este, dar nu tuturor le-au plScut destul de mult fel ca sora ei, planeta rogie, care odinioara avea o civilizalie infloritoare
legile care le-au permis sd-Ei ciqtige o piine. Deqi este un destin deja in numite omenirea.
curs de manifestare, destinul apare numai prin atitudinea adoptati gi
prin spaliul acceptirii sale.
Aga stau lucrurile cu lumea voastri gi asta s-a intAmplat qi inci se
mai intdmpld. Nu e greEit sau corect. Pur Ei simplu, e destin manifestat.
in fiecare moment cdnd vd pornili motoarele $i apasafi acceleratia,
mdrifi gdurile din atmosferd. Suniefi ingrozifi de asta, dar ce puteli si
CAPTTOLUL PATRU
Iluminarea risipegte
ignoran{a gi frica
Ramtha
noiembrie 1987
u weau sav; descurajati Si nici sA deveniti fanatici. Nu weau
sa credeti ci acolo unde e cunoaqtere nu exista speran]5,
pentru c6 exist6. Nu weau si credefi cd tot dezastrul acesta e lipsit de
speran(i. Nu este. Pute, dar nu e lipsit de speranfi, pentru ci iluminarea
inseamnS sa iesi din ignoranli Ei si ieqi din intuneric. Cdnd cineva
r6mdne in intuneric qi in ignoranfi, e inclinat catre superstifii gi
neajutorare gi devine foarte temdtor. lluminarea inseamn6 sa arunci
lumini asupra ignoran(ei, si risipegti superstitia, sA risipeqti frica. Starea
de cunoagtere nu e ceva de care si ili fie teama, ci mai degrabi ceva pe
care si il atragi cdtre tine, astfel inc6t ifi mAre$te percepfia propriei tale
realitati, a propriei tale vieti qi, inevitabil, afecteazl inhegul. Congtiinfa
socialS, insSgi painea, mana qi inlelegerea care hrinegte alter ego-ul,
este un proces de gAndire care e format din gAnduri reciclabile. Cu alte
cuvinte, e ca gi cum istoria s-ar repeta la nesf6rqit, nu numai la scari
mare, vorbind despre o tara inheagi sau chiar despre intreaga omenire,
dar gi in viala individualS, in realitatea individuald. ConStiinla sociald,
la nivel colectiv, men$ne alter egoul, imaginea, Antichristulin functiune.
E chiar hrana sa.
Adevdrul e peste iot. Con$tiinla social6 e adev6r. A permite
absorbirea alter ego-ului, chiar la scard de mas5, a permite risipirea
conqtiinfei sociale, acesta e momentul cind indivizii incep si-gi ldrgeascS
propria lor realitate, adici atunci cAnd sunt in proces de wolutie Ei
cind evolueazi citre destinul lor manifestat. Cu cdt devin mai congtienti,
cu at6t e mai mare realitatea lor gi cu atAi au la dispozifie mai mult
control, mai multe opliuni, probabilitili qi alegeri. in congtiinfa sociali,
sunteli foarte limitafi. Trebuie si faceti ceea ce fac tofi ceilalfi, dar
congtiinla social6 rimine intact6, pentru ci aga e toatb lumea. Atunci
c6nd se nagte lumina in lume, atunci cAnd o realitate, o perceptje e
rF
Ultinul vals al tianilet l/Ltrtti arca risipcgle ignoranla gi [rica
lSrgiti, cSnd iluminarea apare chiar gi la un singur individ, acel indivicl, la o entitate cu mintea inchisi rareori vine la cineva care e coplegit de
gi
care fusese deja participant la continuumul con$tiinlei sociale, devin(, fric6, ci vine la cel care merge inainte cu dorinfa de a infelege'
deodati angajat intr-un adevir mai mare, in mai multA infelegerc Nu existd disperare in toata aceasta cunoa9tere. Existi o alti parte
Congtiinta sa inalta con5tiinta socialS, cici ceea ce incepe si fit' a acestei povesti, o parte care inc6 nu e spus6, care inci nu e realizati
perceput de unul iese la lumini Si incepe s6-i influenleze pe alfii. Ei vom ajunge la acel punct in momentele care urmeaze. finefi-vd
Rezultatul destinului uman nu este si fie distrus printr-o repetarc bine de pil6rie, de creier, de sufletul vostru emofionalgi invifafi. Si nu
istoricS, ci si evolueze cbtre aft o entitate spirituali completi, a deverrl vi fie niciodatb frici sd invifa$. Asta vi va elibera din acest haosimpufit.
o fiinfd umani imaculati gi a manifesta justetea $i virtufile Christicc,
care sunt Iatente in voi tofi. Acesta e destinul. Acesta e punctul culminant Din Domnul Dumnezeul fiin{ei mele,
al evolufiei. Voi suntefi Dumnezei, caci aveli dreptul s6 alegefi. preaiubit Tati,
indllarea gi extinderea propriei conqtiinte prin cunoa$tere inseamnb deschide-mi calea
iluminare. Nu e vorba de ritualuri spirituale. E vorba de infelegere. Eu lumina pe ea
gi striluceqte-fi
am ales si predau o invi!itur5 de valoare istoricd, ce se repetl ca sa pot sa fiu eliberat
intotdeauna: o infelegere clari, un ,,de ce", cuplat cu alegerea gi cuplat din apele nelini5tite
cu intelegerea imaginii alter egoului. Am ales sE o predau, penhu ca Si sA pot sa stau pe pimdnt sfinfit
voi sd iegiti din ignorantd gi sa nu mai ave$ weodati scuzi ci nu invdfafi, de-a pururi, veEnic qi totdeauna.
pentru ca n-a[i primit niciodati raspunsul la intrebarea ,,de ce". Am Aqa sd fie.
ales sE vi luminez fundalul, ca sa incepeti se observati o imagine mai
larg6 a ce inseamni destinul manifestat al fiintei umane la nivel colectiv
qi de ce. Vreau s6 inlelegefi, penhu ca sa nu mai fifi napastuiti de
superstitii gi sa nu mai fifi indugi in eroare atunci cind cineva vi spune
ci aga stau lucrurile, cAnd ele nu stau deloc aga,
Cu siguranfl ci invifitura mea nu a fost despre oprimare, ci
despre cum si infelegefi mai bine modul in care puteti sa priviti pe
aceastd fereastri gi si vedefi cum e terenul gi cum va va fi luminatA
calea. Iluminarea, pentru maestru, pentru fiinta umane spectaculoasa, i
faf6, care nu are individualitate Si care imitb doar ceea ce imiti qi cei
i
din jur, apoi dau mai departe acela5i lucru. Momentele acestea pe
care le petrecem impreund sunt ca si vb ilumineze gi si qti{i de ce si vd
schimbafi Ei se Sfiii cd zilele acelea au venit. in necunoscutul care se
afl6 dincolo de aceasti fereastri, ve$ afla gi despre speranfS, despre
optiuni Si despre probabilital care exista in necunoscut Si care sunt
descuiate numai celor care igi lSrgesc cu adevarat perceptia, prin
iluminare, pentru a cipita rispunsuri. Necunoscutul nu vine niciodati
I
I
CAPITOLUL CINCI
Combustibilii fosili,
mediul 9i schimbdrile PdmAntului
Ramtha
mai 1986
Offi[fl
-am spus sa re|neli numele entitefii Rotschild. Vreau si vi
arit cAt sunt de puternici cei din familia Rotschild. Cdnd
bursa voastri a luat-o razna, multe entitSli care investisera in com-
bustibili fosili gi in pehol gi-au pierdut multe din acfiuni. E doar un mic
exemplu. A exisiat in Londra o companie mare, Tyrannosaurus Rex,
care ficea afaceri in domeniul peholului in formi lichidE 5i care a decis
sa emite ac$uni, pentru ca publiculsa poata sa investeasci in domeniul
peholului. A fost un plan minunat, penhu ca acfiunile au fost puse la
dispozi$a publicului larg, care putea sd participe gi sE de$ni interese
in industria peholului. Apoi a venit ziua neagri a lumii financiare gi, ca
urmare, publiculs-a inspSimAntat. Nimeni nu voia sa cumpere acliunile.
Oamenii nu aveau bani, nu puteau si faci asigurdri sau pariuri. A,ga ci
familia Rothschild, care sunt ni$te indivizi foarte infelep$, a intervenit
qi a cumpdrat totul. Asdel, au putut sa defini gi mai mult din aceasti
masd controlatoare de combustibili fosili qi planul a fost ficut foarte
bine. Vreau si re$neli un lucru. Oamenii ace5tia nu sunt lofli mogtenirii
lor, weunei firi sau weunei religii.
Ei sunt atei, dupb cum i-ati numi voi, in toate sensurile cuvintului,
iar Dumnezeul lor este banul gi impirifia lor e puterea. Asta e- Nu
conteazA nimic altceva. Aici avem mai multd putere, dar asupra a ceea
ce se numeqte Tyrannosaurus Rex din rimigifele din combustibilii fosili
aurul negru al multor |iri de pe fafa acestui minunat glob. Combustibilii
fosili, ceea ce se numegte aurul negru, au devenit punctul de negociere
care salveazi orice lard care are nevoie de ajutor financiar. Este singurul
produs din resursele lor naturale pe care pot si il foloseasce pentru a-$i
dizolva imprumutul pe care l-au luat de la acegti oameni. Combustibilii
fosili o si mai existe o weme, pentru ce sunt prea mulfi bani, prea
multi putere, licomie gi conholimplicate in asta. Energia care se revarsi
'l\
-- -- ' (:t'ttl)ttslit'ilii li'silt rttecliul 9i schinbitile Piirn6nlului
Ulitnul vals al tit.tnilot
Gaura aceasta din stratosfera e rama$ita a ceea ce au fost
odinioar;
de la soare, care e peste tot in jurul vostru, e aici de ceva weme, dar n. mare 9i gros Cand
m4r '13 oceane care inconjurau PirmAntulintr-un nor
a fost cercetati, din punct de vedere tehnic, pentru ci nu se fac bani acest strat foarte sub$re
.; ;
i-ogorit apa gi a creat o planeta mai idilici,
din forarea Soarelui. $i acesta e un mare adevir. iar aici a inceput si
Combustibilii fosili o s6 rim3n6 pe aici, din cauza capacitatii pure 9i delicat a continuat sd acopere Pdmdntul,
aride' iar
infloreasci viafa, au aparut anotimpurile Si s-au creat regiuni
de control pe care o au in lumea de azi qi orice individ care a luat dac6
lumea a devenit cu adevirat un mare Paradis minunat Shambhala'
pozitie impohiva lor gi a wut sa creeze noi surse de energie a fost
weli. Tot felul de forme de via!6 ale evoluliei puteau si infloreascd
in
eliminat. $ti!i ce inseamnE un patent? inseamn6 legitimizarea unei idei. Sunt multe de spus despre
aco-st mediu, pe acest smaragd al universului'
Au exisiai multe patente, weme indelungatS, care au fost date la o cdci inainte
\/remurile mele $i chiar despre wemurile dinaintea acestora'
parte - cumpirate gi date la o parte. insd nu e totul pierdut. Exista un savantii vostri' Pe
de wemurile mele, indiferent de ce spun unii dintre
individ mire{ intr-o !ar6 numita Japonia, un individ care e un geniu planeta aceasta existau niste oameni foarte inteligenti' iar sursa
lor
dinire oamenii obiqnuiti Si care, in acest moment, a primit o tehnologie pentru transPort era lumina. in ciliva ani, prin nigte cutremure
masive
minunati in domeniul gtiinlei, El elaboreazi un dosar, aSa se nume$te, la exteriorulPdmintului' veti putea sivede$ c6teva
din artefactele acestor
care e cat o carte $i, printr-o sursi de energie care utilizeazd Ei stocheazi generafii demult aPuse.
mea
energia solarS, o s: poat6 s6 se ocupe destul de bine de funclionarea in wem"u mea, nu exista aga de multi industrie' In vremea
nu era petrol, dar vremurile mele erau in armonie cu mediul
chestiilor pe care le avefi in gospodirie. Entitatea e foarte degteapti gi Cu
are gi o mare putere care merge cu ea qi de care are nevoie. Nimeni n-o de care beneficiali
sigurante ca oamenii mei nu aveau toate comoditi|ile
destinul omului
sa elimine aceasta entitate. Individul acesta va conkibui mult Ia conqtiin[a voi acum gi care au creat aqa niEte funduri mari insi
tot ce poate se fie'
sociali, c6nd seva termina totul. Nimenin-o saii elimine intreprinderea, era si evolueze, chiar 5i in wemurile mele, si devinS
drag6
deoarece entitatea aceasta a folosit sistemulintr-un mod foarte inteligent, pentru ca viala cu sigurant6 ci este darul Acest Pimint' aceasti
al creafiei' pentru
ca si-qi creeze intreprindeiea. gi dulce planeti a voastr6, care este vie, este un dar
a evolua la un statut mai mar€t chiar qi decAt in wemurile
mele Prin
fald de
hezirea civilizatiei 9i lipsa de respect pe cate o are aceasta
mele qi
Impactul sbatului de ozon asupra naturil pimAnt, fiecare {ari a fost pridatS de pidurile ei' din timpurile
pierdut
pana u.u-. Fiecare fari qi-a pierdut pdm6ntul arabil $i-a
goneqte pe
Unde a|i fi voi fir6 combustibili fosili? Cum v-ag deplasa, pedal6nd padurile. lar plmAntul mai poate se dea numai praful care
ca si
sau mergand foarie repede gi cdldrind pe vAni? ldeea e ci, in prezent, aripile unui vint cald 9i uscat. Omul s-a mutat din acele regiuni'
g5seasci alte regiuni, dar nu a invilat din greqeli 5i inci mai ia
Pimintul
pelerinii pot si zboare dintr-un loc in altulintr-o singurS zi, iar invenlia
aceasta e minunat6, dar e propulsata de ceea ce vine din interiorul .u pn.nuu care ise cuvine, gAndindu-se c5' deqi se pare ci e al lui
Dumnezeu. Pimintul e al lui ca si facd cu el ce wea'
iar asta n-o si
Pimintului. Fiecare om e mai degraba legat de pimint, daci nu
aibE mare importante, in timpul vietii lui Asta e
o gregeali ln fiecare
utilizeazi acest serviciu, Evolufia s-a oprit cu combusiibilii fosili gi ce prea ugor'
face asta? in prezent, aveli o gaurd din ce in ce mai mare in shatosferd, civilizafie pini la aceastd civilizatie,si folosesc cuvintul
resursele PimAntului au fost violate Ei pridate Voi
le numili resurse'
in regiunea sudicS. E atit de mare, incat nici nu se mai scrie despre ea.
pentru viafi 9i chiar
A crescut atit de mult, incAt cerceiitorii se shbduiesc sA se rehage de dar, de fapt, ele sunt elemente naturale, necesare
predetoare'
acolo, pentru ci radia$ile care pitrund prin gaura aceea le face cataracti pentru vlala Pdmintului. insi cea mai causticS' cea mai
de virf
Ia ochi. cea mai agonizanti este o civilizalie inclinati cbtre tehnologie
Llfuirrtul vals a/ tir.inilot (;<r t t[t *lil,t/ii litsi/i, ttndul gi schirnbd le Pdrn.intulLti
21 globale de grane au ajuns la cele mai scizute niveluriin ultimele trei decenii.
"Stocurile
lSsind intreaga Lume vLilnerabila in fata gocurilor produse de recoliele proaste". relateazi
AOL News. 28 septembrie 2007 .
Utinrul vals al tiranilor ('..tn l)t::ti l'tlu L+tL. ntc<hrl Piirfinlultti
I -sL:/tiltb, ile
Ulhntul vals al tianilor ('' t t I tt .t t lth t l il1. 1 1 1t:,/1 1 1 51 st / t itnb,: ih' PintirtlLtlui
":
hrdnegte atifia oameni din lume. dar le vor scoate goale. Deja a dus sd umplc vidul celor care domnesc peste Pdmdnt? Pr6pdstioase
se
inidmpli acest lucru. sunt vremurile care sunt aici, chiar acum. Sa ve spun ca o sa vin;
Voi nu ati fost afectafi prea mult de turbulentele naturii, care au valuri care v-ar acoperi Si cea maiinalti clidire a voastra n-ar insemna
Ioc acum, penhu ci nu s-a intimplat in curtea voask6. Vedefi nimic. Sa va spun ca se vor rupe buc;ti intregi de masi continentali Ia
doar
poze cu oameni care mor de foame in Africa qi vd pare conexiunile dintre plici n-ar insemna nimic. AS put€a se ve spun ca
rAu de ei, dar
de fapt, penhu voi nu inseamn; nimic, pentru ci nu voi mor copaci m6reti, copaci maiestuo$i, dar ei nu suntin curtea voastr6.
sunteti cei care
murifi. Nu inseamnd prea mult penhu voi, dac6 nu e dishus6 casa Afi plins din suflet c6nd au eguat delfinii gi au pierit pe plajele voastre?
voastrd atunci c6nd incepe si se cutremure pdmdntul. S_a intimplat Ce vd spuneau ei? Ce creaturd mai bl6ndd, mai sdlbaticd, mai liber6 ar
altundeva. A fost la gtiri. Degi vi pare r6u de oamenii care au pierit putea sa fie atit de afectati de atitudinea omenirii? Dar voi nu Fafi
in
cutremur, in noroiul care curgea de pe munte mai repede decat puteau v;zut. Unii au plins rAuri de lacrimi, pentru ca, in sufletul lor, au inleles
sd meargi maginile lor, degi e otragedie, desigur, ea nu estein realitatea ce inseamni moartea acestora pentru propria lor fiinf6. O s6 le ducem
voasha, pentru ci nu vi s-a intdmplat voui niciodatd. dorul.
Natura este in aliniere cu tot universul qi cu toata vesnicia, pentru
totdeauna. Un copac va trai cu rioi gi o si vi dea umbri, addpost gi
Wafa in armonie cu natura chiar mAncare, dac6 trEili in armonie cu el. DacS iubili pim6ntul pe
care stati, el o si se imbogifeascd qi o si v5 hrineasci bucuros. Norii
i
I
,,Clzqtiuna impoiantd a prqdliii, pe care am prcdat-o al
I
mulli ani in umd, este cd i-am rugat pe toli cei care vor sd
asculte sd depozitee mdncare gi sd devind suveranl gl sd
aibd multd apd, dar sd o aibd din pamed - gi se Puneli
deoparte mancare pentru toli cei dtn vlala voastrd gl sd fili
swerani. foarte suverani, sd vd pdstrati hainde gi sd luoali in
aga lel inc6t indiferent ce *ar int4mpla cu luma, voi se
put4i se vd sustinetJ ln continuate-
Ramtha
sqtembie 1993
l' In
Ajutor de la alte civilizalii gi sfArgitul conEtiente de stratosferi. De ce sd fie congtien(i? Pentru ci sunt fra{ii gi
surorile voashe, iar ceea ce voi numili Tat6l vostru este gi Tatil lor' Ei
tiraniei sunt ingerii din vechime, care s-au infdligat strimoEilor vogtri. Ei au
fost cei care au atins Spiritul profelilor. ca si vorbeasci tuturor f6rilor,
Nu sunteti singuri- De ce nu a spus cosmosul: ,,Hei, voi de colo,
nu numai lui Abraham gi poporului sau, ci Ei oamenilor dinaintea lui
trezi\i-v6"? De ce fratii voqtri din mire{ele nave de foc nu au vor brt
sd sus$ne Si sa ajute, si scoati omenirea din stagnare 9i si o duci in
omenirii? De ce nu v-a vorbit Dumnezeu, marele gi,id? De ce tace
evolufie.
toati lumea pe tema asta? Nu pentru multi vreme :cntru ci fiecare
N-au venit ca sd vi salveze. Au venit si v6 ajute. Ei nu vin sE va ia
parte a tot ce este, este totul-in-tot principiul Este, Dr , nnezeul. Principiul
pe toli qi si vi ducb altundeva. De ce sd wea sd faci asta? Au qi ei
Mami,/Tatd gi a tdcut, ficdnd loc reflexiei a ceea ce -ste. dramei umane,
mediile lor, de care sd aibd griji. E un adevir. Ei sunt aici ca sd vi aiute
sa se desfdtoare prin vointa pe care o detin oamenii qi prin alegerea lor
s6 salvag PdmAntul. Ei sunt in aliniere cu mi$carea 5i cu direcfia sa. De
sd iasi in fafi gi si devini Dumnezeu/birbat, Dumnezeq/femeie,
asemenea, ei sunt ajci qi ca si intimideze marele spectru numit alter
realizat. Marele gdnd nu a spus nimic, imaginati-va ci spafiul are o
ego. Sunt aici ca si opreasci rizboiulimpotriva pufinilor radicali ai lui
voce, dar a ficut loc.
Dumnezeu, iar focul lor va fi ca un scorpion pogorit din ceruri
Existi entitifi de vibralie superioari, masa energeticA Si mai existA
qi ingerii aceia din vechime, care le ap6reau oamenilor de pe acest
impotriva celor care imping cdtre colapsarea completd a vidului
omenirii. Sunt aici ca sa ii ajute pe cei care nu vor tolera se le fie jefuit;
Pdmint, le dddeau profefii qi incercau se ii ridice din neglijen{a lor.
insigi libertatea. Ei sunt de partea voastrS. Lucreazi in armonie cu
ingerii aceia vin cu niqte nave mari. Ei sunt formele inv6pdiate, acestea
sunt navele in fliclri care o si fie din ce in ce mai vizibile pe cerurile
Pamintul, in migcarea $i in schimbarea sa, cu presiunea economiei $i
cu inrobirea suprem; a lumii. Ei lucreazi pentru o voce singulari,
voastre Ei din ce in ce mai multi oameni or sa intre in contact cu ei. Ei
care nu a fost auzit6 niciodatd, vocea lui Dumnezeu care vine din toate
existi. Dac6 stafi qi vb g6ndifi cA voi sunteti singurul lucru splendid din
acest univers, suntefi mult mai inguqti la minte decit am perceput eu la
lucrurile, din steaua cea mai indepirtai6, dincolo de ce se'ted,ein ceea
inceput. Daci vd gdnditi c6, din cele zece miliarde de sori din Calea ce credeli voi cA este spafiul, la toate nivelurile tuturor universurilor.
Lactee qi din ei, existi universuri intregi, acest smaragd cu soarele siu Cuvdntul care nu a fost spus niciodati este ,,Gata". Sunetul acesta
galben, din cea mai exterioard parte a mintii lui Dumnezeu, este singurul este eliberarea pentru totdeauna a.alter egoului.
lucru care are parte de drama omeneasci, atunci ave(i nevoie de o Cum poate si continue o inflorire a omenirii, cdnd ceea ce fusese
viziune. O sA va trimit una. Aqa si fie. in continuum fusese abilitatea dati de Dumnezeu de a avea o voinfi,
Avefi frali, surori, inteligenfi omeneasci ce arati altfel dec6t voi, de a face schimbarea $i de a face alegeri? Atunci cind alegerea voastra
penhu ca mediul lor e diferit. Existi diferite sisteme in care mediul e cedati 9i cdnd nu mai aveii de ales 9i cdnd suntefi delinufi, atunci
insuqi, mediul fiintei umane schimbi fiin(a umanE. Asta nu ii face mai este sf6rgitul timpului, pentru c6 timpul, destinul manifestat, este bazat
pufin frumogi gi mai putin iubitori qi nu inseamn; ci ei nu au suflet, pe alegere $i pe atitudinea colectiva, experimentate in acest Acum
pentru ci au. Aceste entitaF au jucat un mare rol in evolulia voastri. care asigure viiiorul. Cind viitorul nu mai este o alegere Si cind a fost
Retinefi ce voi sunteti intr-un flux temporal foarte lent. Ei au reugit sa colapsat intr-un efort de mase al omenirii, care SFa cedat puterea pe
incovoaie spaliul, in folosul lor. Asta e inteligenta care va agteapta in deplin, fbrd sa mai aiba nicio alegere, atunci nu mai existi evolutie in
supercon$tiinfe. drama umani, in Spiritul omenesc. Ce ar fi viala, ce ar fi evolutia?
Entitifile acestea sunt foarte conqtiente de ce se intimpli aici. Unde e libertatea sElbatici a sufletului? Cu ce se mai desfati Spiritul 9i
Sunt foarte conEtiente de distrugerea fesutului Pimdntului. Sunt foarte citre ce poate sb evolueze, daci piere $i se intoarce iar, intr-un suflet
Ultrnul t,a/s al liranilor
l, ('I,jl ir t,t I )(, tl t rt -.t / )itt)b,)t ('
care $i-a cedat complet puterea? Asta inseamnd cardul de debit. CardLrl, Dcja exisia Si o sd continue. Ce inseamni asta? in clipa in care
dupi cum i se spune, cardul nu este r6u, El este doar inshumentul c,rr (. l,rrfinii radicali ai unei natiuni radicale se ridici gi spun, ,,Destul, n-o si
exerciti cedarea dreptuluivostru inalienabil la libertate, a dreptuluivosh u l,rccm asta", pe acest pAmant va izbucni rizboiul pentru prima oar5,
divin de a alege gi de a fi un individ viu qi vital, o fiinte umani glorificat,"r i.rr razboiulva fi cu amenintari de anihilare nuclear6. Ei defin juciriile.
( lind se va auzi vocea care spune
in sinul eternititii. d+a pururi qi veqnic. ,,Gata", voi v6 veli uita in sus, spre
Timpul se sfirgeqte. Asta inseamnd sfdrgitul timpului. Timpul c r'cr, gi vetivedea o oaste ce depSgeqte orice imaginalie. Oastea aceasta
relevant doar pentru schimbare. E relevant doar penhu evolufie. Evolufil <'ste de partea a ceea ce este ales gi se $tie cine sunt, Ei aga vor apirea
nu are nevoie sd existe daci nu existd timp qi, cu toate acestea, timpul ( cea ce se numeste campionii dramei omene$ti.
gi evolufia sunt unul $i acela$i lucru. Ele sunt in flux. Ele trebuie slr Sunt mulfi, in alte locuri, care Stiu asta in mod inniscut. $i-au dat
coexiste, pentru viata, pentru continuum. Atunci cand nu mai evoluali voie si fie conEtienfi gi si gtie. Au devenit mai mdrefi decdt fricile lor gi
$i nu mai aveli alegere, decat prin instrument, atunci aF fAcut alegerci) ci Stiu asta. 9i sunt cunoscuti pentru asla. Exista Si oameni in alte f6ri
si vd cedali dreptul divin la individualism Ei la desiin manifestat. care qtiu. Cum de gtiu? Pur gi simplu, gtiu pentru cb Domnul Dumnezeul
Agadar, ce se striduiesc sd faci marii voqtri frali gi surori? Sd tini [iinlei lor, care s-a strdduit sd triiasci curajos, le-a arEtat. Ei qtiu qi mai
continuumul pentru voi, penftu pulinii radicali, caci pentru el, cc sunt mulfi, mulfi allii.
inseamni o nicovalE, un plug? Ce si fie munca pim6ntul, daci nu Fratii voqtri vor veni qi v; vor ajuta si curifali shatosfera. Ei qiiu
$i
existd libertate? Nu inseamni nimic. Drama omeneasci a acestei cum si facd asta. O sa se faci prin reinsamanlarea Pim6ntului, prin
infelegeri inci nu qFa realizat cel mai miref potenfial al Christosului stabilizarea migc6rilor sale qi a tiparelor climatice. PAnd in 2042,
dindunhu, al nobletii a ceea ce se nume$te om, birbat, femeie. incd nu PimAntulva arita din nou ca in wemurile cdnd il gtiam eu, cu verdeali
a inleles ce poate sE faci fdri alter ego, ce poate sd fie fbri limitare. din abundenfl Si plin de viat6 $i cu cerurile cele mai albastre qi apele
Asta inci nu s-a realizat. De aceea are loc aceastE interventie. De aceea cele mai curate. Acesta e destinul lui, iar el se va vindeca. Deja se vede.
e necesar ca natura sd facd o migcare. De aceea vin ei sd vd ajute. Este stabilit in destin. AEa este. E lege, Aga s6 fie.
Yeshua ben Joseph se intoarce in aceast; oaste. Iisus Christos
manifestat, Dumnezeu manifestat, Dumnezeu care trdieEte prin om a
triit gi incd mai ftaie$te. Au fost o mulfime de credinfe cu privire la
acesi mEref Christos gi nu existi elemente de controversS, cu exceplia
mai mari. in aceste wemuri care urmeazd. faptului cE elincd mai trdiegte. Entitatea s-a str6duit si predea c6 ceea
F6ri instrument Ordinea Mondiald nu poate si va urmareasca ce este in el este Ei in voi Si a promis ce se va intoarce. Se intoarce cu
miqcErile. V-am spus c5 n-o sE fie niciodati ceea ce voi numili rizboi ceea ce se numeste oastea. Yeshua ben Joseph este un Dumnezeu
nuclear. Acesta e adevdrul. Nu poi s6-gi permiti a5a ceva. La ce bun ar manifestat la semnul caruia raspundeau ingerii, entitatile vezute qi
fi si arunci totul in aer, dacd tu wei autoritatea supremi? atunci, ce nev;zute, pentru ca el avea atotcunoaqterea de a fi congtient de ele.
$i
sunt zilele de foc care o sd vini? Are foarte multi legiturE cu schimbirile Ceea ce voi nu vedeli, el vedea gi inci mai vede. Tnvierea Christosului
din Pim6nt, cu incendiile care ard scipate de sub control Ia suprafata inseamn6 Dumnezeu/birb at, Dumnezeu/femeie, realizat la loc intru
Pdmdntului. Acestea sunt pe cale si vini.2a absolvirea a ceea ce s-a numit diavolul, alter egoul Ei mergind mai
departe iniru planul divin al omuiui de a crea, de a alege, de a trii, de
z .,lncendii necrut;toareau fecut ravagii in California de Sud pentru a treia zi, ma4i. a intari continuumul. Entitatea se va intoarce $i se vor mai intoarce gi
iar peste o jum;taie de milion de locuitori $i-au p;r;sit locuintele,,. rclata CNN News.
23 octombrie multe alte mdrefe entit6!i, cici ele se afli intr-un flux atemporal.
2007 .
Ultirnul vals al llnnik)t
privegte deciziile voastre, dup; cum se vede ln aceasti clipi, vi d; vine de la Dumnezeul dindunlrul vostru, nu din alter ego-ulvostru Acel
dreptul de a vi rdzgandi, de a vA schimba mintea gi destinul manifestat? maref curaj e aliniat anume cu impulsul de inaintare numit- evolufie,
Totul e afectat de unul. Oamenii acestia care v6 fin de beregati natura, viata, curajul de a avea grijd de voi inqivS, curajul de a vi trdi
c3nd e vorba de bani, nu credeli ci ei sunt iubifi? Sunt iubifi. Dupd lumina, pentru ca lumina voash6 si poat6 sd strEluceasci pentru lume'
cum se vede in aceastA clipa, momentul acesta este neclintit in ceea ce E nevoie de o entitate rari ca si facd asta, dar existi entiteti care sunt
v-am spus €u acum. Oraqele se vor zgudui Si se vor pribu$i. Oamenii destul de rare gi fantastice inc3t si o faci, pentru ci vor'
vor fi mAnati intr-o singuri conqtiinta $i intimidati, in timp ce Pimintul Nu existi demnitate in sclavie. N-a existat niciodat6 Demnitatea
va continua sa se miqte. Nu gtiti ci in clipa urmitoare, care este viitorul, existd doar intr-o fiint6 omeneascl liberi, suveran6, care hdiegte acea
totul ar putea sd se schimbe? Da, dar c6t de miref este oricare dintre demnitate la cel mai inalt potenlial al sdu, in propria sa lume privat6,
voi care e dispus si se schimbe doar ca s5 va asigure voua proviziile? in intregimea eternit6fii. Asta e demnitate umana. Nimeni nu v-a bigat
Daci voi singuri nu puteli sA vedeli necesitatea pentru a face asta, in incurcitura asta. Nimeni nu v-a obligat. Alunecarea intr-o zoni de
atunci de ce credeli ci omenirea, ca intreg, iqi va schimba nevoia de confort a ficut ca toate astea si fie in reguli. O ingelaciune a creat
combustibili fosili, indiferent daci ea distruge Pimintul? Daci voi nu vilul securitSfii. Faptul cE ati datvoie. Ci nu v-afi asumat responsabF
vd dafi seama de nevoia de a vi produce propria voastri mancare, litatea pentru viafa voastr6 personalS. Ci ali dat responsabilitaiea
atunci de ce si vadd ei nevoia si-gi inceteze licomia? guvernelor, politicienilor, regilor, celor care fac banii qi bancherilor, si
Schimbarea necesiti foarte mult curaj. E nevoie de curaj si spui ia hotirdrea despre cum ar trebui sh arate lumea voastri' iar dacb nu e
bine, puteti intotdeauna sd-i invinuiti pe ei. Totul incepe cu voi 9i cu
,,Nu, mulfumesc" qi si te adresezi unui viitor care a fost atAt de bine
planificat cu tot succesul, toti banii, toati faima, toati recunoagterea gi cine sunteti voi.
si faci ceva istoric pentru omenire. Cum a fost afectat viitorul voshu Suveranitatea e aProape pierdutS. E aproape un vis mitic, ceva
prin ceea ce v-am spus eu aici, in aceastd zi? A fost afectat, insl acel care nu e tocmai tangibil in aceastb lume de dovezi qi realitS(i, dar in
viitor e doar atit de puternic, pe cat este momentul triit. Cu cAt aceasta intelegere, este optim sa fie realizat de fiecare entitate' Ceea
congtienla iese la suprafa!6, cu atdt mai mult o urmeazE iluminarea, ce ati creat, puteli si de-creafi, deblocandu-va $i mergand inainte DacS
cunoa$terea Ei infelegerea. Uitafi-vd la pestii aceia care zac pe plajd. asta inseamni a trdi de pe urma pimAntului intr-o cocioabd, produ-
Ce vi spun ei? Uitafi-v5 la copac. De ce moare? E nevoie doar de o cAndu-vi propria mdncare, iar in urmdtorii ani facand cAt mai mult
clipa ca sa ne trezim. Cu,cAt mai mulfi oameni se trezesc, cu atit se aur cu putinla Ei adoptAnd genialitatea cu fiecare ocazle pe care o
poate schimb,a lumea intreagi, in clipa urmatoare. Cu siguranld ci avefi de a vd cumpira liberiatea Ei de a vb asigura dreptul, atunci face$-o'
natura e de partea voastri, cu cele mai compatibile resurse, atata timp O sd vi ajute. Aga si fie.
cat exista respectul qi grija pentru viafi, Daca asta inseamn6 sh v6 luafi inapoi demnitatea 5i puterea, atunci
Vi iubesc, maeEtri, pentru cd am fost unul dintre voi qi chiar gi in asta inseamni sd kiifi din Dumnezeul fiinqei voastre, mai degrabi
clipa asta, cAnd vorbesc, mi adresez voui intr-o expresie minimi. Voi decii din alter ego. Dacb inseamni sd ieqifi in fa!6 pentru prima datS
aveli puterea sa vA schimbati realitatea personali, si aduceli bucurie. in viafa voastri gi si v6 l5sali pdrul lung, facefi-o. Daci inseamni si vi
Avefi puterea si plantali o sdmdnli Ei sa o priviti cum creste. Aveti luafi viafa in mAini, facefi-o. Daci inseamnS s6 vA schimbati' sa mergeti
puterea sA contribuifi cu ceva, dar e nevoie de curaj ca sd aduce{i acea inainte, si vd dali seama ci fiecare lucru plictisitor din viala voastri e
contribu!ie. Nu afi venit aici sE auzili nimic altceva, decAt despre viitorul o repetilie a alter ego-ului, ceva deja invifat 9i repetat, atunci mergeti
voshu Ei ce se int6mpl6 gi ce urmeazi sb se intAmple. Ati venit aici ca inainte. Daci inseamni cd pentru prima dati in viala voastri vorbifi
si infelegefi. Pentru asta a fost nevoie de curaj, dar cel mai mare curaj din Domnul Dumnezeul fiinlei voastre Si spuneti un adev6r 9i poate c5
Ulitnul wtls al lh.:tni/r:r Putcli st l)i1)[r] lutnca pentru ci sunteli fiin{e divine
sA aleagS cine sunt, chiar acum, gi sa facA alegerile intru gloria lui
Dur' iezeu, Tat6l, care este in ei in ceea ce va veni.
'.
Recapitularea acestor lucruri nu a fost deloc dificilS. Voi vi luptati,
cu neincredere fali de informa$ile incredibile pe care vi le-am dat gi
cdt de complet dezagreabil este sA vina toate astea in propria voastri
realitate- Nu numai ca eu va par nedemn de incredere, dar $i ceea ce
v; spun sunA incredibil. Vreau si gtifi ceva. E nevoie de un luptitor,
foarte asemindtor cu fiinla interioara, ca sd aibd curajul sd meargi
inainte in orice situatie. DacE vi intindefi Ei vd moleqili cuprinEi de o
moarte tdcutd pentru ci cineva vi admonesteazA cu privire la asta,
atunci nu suntefi facu$ din materialulcel bun. Eu le-am adus la lumin6,
aici, in fafa voastra, iar voi vd luptali cu ele. $tiu din lupta aceasta ci
cea mai grea durere e aceastd realizare, pentru ci va fi nevoie de
realizarea aceasta, ca si dea pinteni schimb:rii in viata voastr5 $i voi
sa puteii sa supraMefuifi. Chesiiunea nu e dacd o s6 mergefi gi s6 muri(i
penhu tara voastre. Oamenii care au murit pentru tara voastri nici nu
trebuia sd moari pentru fara voastrS. Au ficut-o pentru afaceri, penhu
targuri qi pentru conhol. Nu e vorba de asta, ci e vorba si abordim ce
anume e real in lume Si cum arata cu adevirat un om liber. Puteli si
spunefi: ,,Da, sunt liber. Am un cont de economii substanfial.". Acum
nu vd mai ingropafi banii. li dali b6ncilor. Aveli pensia frumoasd, pentru
cAnd bitrinul soldat nu mai wea s6 margiluiasca gi wea si se ingrage
gi si se intindi l6ngi o femeie buni. Nu avefi facturi de plEtit Si puteti
sA faceti cam ce vreti, aqa ci va gindifi ci sunteti suverani. Dar
suveranitatea completi este si ai cu adevirat ceea ce ai, si delii acele
lucruri in mod absolut Ei sA nu te defind nimeni. Oamenii nu prea
indepirtafi de viitorul vosbu obisnuiau sd trdiasci aga. V-am vdzut
luptindu-vi cu asta Si cu ce inseamni asta penku zonele voashe de
confort, pentru care ati muncit atata in toaie viafa voastr6.
Vreau si vi spun ceva. Guvernul vi ingali, pentru cb guvernul e
definut de ceva din afara guvernului. Poate ca, in durerea voastri, o si
vi ridicafi Ei o si luali deciziile coresp unz 6toar e, de dragul
continuumului vietii voastre.
Cel mai mare mesaj din asta a fost s6 vi dau aceste informatii, sb
vd fac sd aruncati o privire asupra lumii voastre, ca sa nu vd simtiti ca
Ulnntul vals al tianilor
Puteli schtmba lumea, pentru.; sunleli liinle divine
care o intreprinde clasa de mijloc ar putea sa fie o amenintare pentru bdrbatii de femei gi femeile de bdrbafi. N-au permis si existe egalitatea
propriile lor averi. in aceasti trezire, trebui si ascultati de ceea cc fiinlei umane, n-au permis coexistenta ei Ele separi oamenii' - nu ii
simtiti, penku ca ceea ce iese la suprafaf5 e un instinct suprimat, o aduc laolalti. Ostracizarea celor impovarali de nenorociri Si impovirati
cunoagtere clarificati. Existi entit6ti curajoase gi indrdzne(e in zilele in aceasti viatA din cauza preferinlelor lor sexuale este un lucru
care vor veni - gi vorbesc literalmente de zile, nu de ani - entitdfi carc infiorator, care se face in numele lui Dumnezeu pentru ci toli suntem
p6qesc in fafS qi spun adevdrul despre ce se intamplS in realitate, dupi Dumnezeu, to{i suniem creali din esenla lui Dumnezeu Religiile lin
cum am spus. Din ce in ce mai mulli oameni vor avea ocazia sa audi oamenii in intuneric, in ura 5i in superstitie
aceaste cunoagtere de la cineva care e la fel ca ei, astfel cE n-o si fie Cartea Ci(ilor a fost modificati fafd de scriptele originale' in
periculos gi n-o si fie numit cult. O si fie numit adevbrul. Semintelc traducerea in latinS, pentru a int6ri 5i a sprijini dogmele bisericii
cu
cresc deja, iar acestia sunt oameni printre oameni. conduc6toare. De ce capii religiilor nu vorbesc despre ce este
adevdrat fiara, daci tot au un public de milioane de oameni?
Nu e
in ceea.e comunitili religioase, erau rari indivizii a
se numegte
cdror iubire pentru Dumnezeu si fie mai profundi decAt artefactele Ei vorba de un Spirit ca mine. insuSi duqmanul ii sprijini' dar ei igi lin
spune
practicile dogmatice, insd aceqha reprezentau clerul, preolia gi, in toate fala intoars6, penhu ca nu le-ar fi deschise Iiniile aeriene dacd ar
adev6rul qi le-ar spune oamenilor: ,,Astea sunl wemurile care vin'
asta
religiile, ei reprezentau adevdrul profund al bunitifii, mila eternd gi
e profetia Si, pe Spiritul care mi poart6, aga este ea inleleasi
Yeshua
respectul divin pentru viinta umana Ei o viafi triita cu adev6rat ca un
ben Joseph nu vine Prin aer ca sa vi salveze din calea nenorocirii'
Christos. Dea lungul istorieivoastre sunt pres6rati destul de multi cregtini creatS "
in6lfarea n-a fost niciodatd men$onati in Cartea Cd(ilor' A fost
foarte pufini cre$tini adevaraF care au triit, au lucrat 9i au ajutat
qi sunt
mantuire
N-o si spuni asta; in schimb, o sa spuna c6 singura cale de
omenirea, nu pur gi simplu datoriti religiei lor, ci pentru ci ceeace era cuvant se face Prin
e prin cuvantul lor, iar pistrarea 9i detinerea acelui
iniuntrul lor in mod inniscut era mSret divin. Mulli dintre ei ar fi
superstifie, prin demoni diavoli, prin oameni rii care vd vor
Ei crucifica
Ei
murit cu drag pentru voi, pentru cd ce e moartea pentru ei, decAt o ci ili iubeam sufletul " Religiile ascund
qi uo, ,pun", ,,Am fdcut-o pentru
transfigurare. Lor nu Ie e fricd de moarte $i ar fi murit pentru oricare
adevirulin fala a milioane de oameni Caree adevirul continuu al lui
dinhe voi. Atat erau de mirefi, pentru ca ei erau aliniati cu ceea ce et a
Dumnezeu? Oare s-a terminat acum doua mii de ani' a fost inregistrat
iniunhul lor. Pe ei ii migca Spiritul, cu adevdrat, fdr6 interferenfe din
la doud sute de ani dup6 eveniment, sau poate c6 Dumnezeu
este
partea propriei lor vieti, a alter ego-ului sau a prejudecifii. oameni
capacitatea de a merge inainte? inainte Existe milioane de
Religiile ar trebui si se simti aqa de vrednice sA aiba asemenea ce nu se
care urasc, disprefuiesc $i sunt superstitioqi cu privire la tot
oameni m6reli qi inc6 mai sunt cAfiva, chiar gi in zilele acestea. Religia cu privire la
incadreazi in clica gi in convingerile lor- Sunt superstitio$i
este cea care i-a dezamigit pe oameni, nu adevirul lui Dumnezeu gi ganduri, pentru ci altcineva trebuie sa gandeascA pentru ei' s5 traiasca
Christosul suprem realizat din interior. Vreau si gti!i un lucru: ei, sb le spuni ce s5 fac5. A,5a c:' sperietoarea' fiara' Antichristul
ientru
condamnarea eweilor de cihe catolicism a aiutat la aplicarea disirugerii vine peste mesagerii ultimelor zile' Urechile oamenilor sunt intoarse
in alti parte, iar adevdrul nu e auzit niciodat6, pentru ci oamenii
lor. $tifi cine a fost invinuit qi persecutat pentru Ciuma Neagrd din sunt
secolul al paisprezecelea? Eweii. Au fost inchiqi, uci5i, li s-au confiscat prin$i in frica, in superstitie $i se a$teapta la o adevirat6 fiard' urAt6 Ei
toate bunurile qi proprietifile; toate astea, sprijiniie de religie. ,"u, ,u rnrn coarne, care o sa iasa din mare Ei o si devoreze oamenii
$tiafi ci marile religii depind fundamgntalmente de situatia de pe pimint sau la un diavol care iese din PimAnt cu o furci
qi
economici a lumii? Ele iEi trideazd oamenii de eoni intregi - nu toate, goneSte pe toatd lumea in pulul in care arde focul vesnic Religiilor le
dar multe, cicigi-au tinutoamenii in ignoranfd. Au continuat si despartb convine ci existi acest demon' pentTu ca el este mesagerul razbunerii
Lllttnl uls a/ tr,tr)i/'.,t
PLlcli sdut ln httDca, putlrtt c.i suntcli [iinle divine
lor, pentru cei care nu o s6 le asculte:
,,DacA nu -m6 ascultati, o sa ardcll dreptate Ei din presiunea Domnului Dumnezeu dinAuntrul fiintei lor.
in iad."
Dintre religii, ei sunt deja aleqi gi merg inainte. -
Cine va spune adevirul clasei de mijloc, pentru cE ei sunt singurii
care vor sa il auda, de vreme ce, inevitabil, .iugul e pe umerii lor. Atunci
cind clasa de mijloc se va Tevolta fafi de povara acestor impozite,
oamenii vor fi deschigi si audi adevdrul, pentru ci trebuie sd te trezegti
din letargia ta, iar asta se intimpli fie printr-un mesager foarte puternic,
fie atunci c6nd egti in vArf gi, dintr-o dat6, te trezegti la fund. Indiferent
ce este necesar ca sa va trezeascA intru capacitatea voashi de a infelege,
adevdrul va fi acolo. Indiferent unde auziti adevirul, omenirea va avea
o oportunitate mai mare de a supravietui in toate cu care ve infruntati
in aceste zile manifestate ale destinului. Omul care rAde gi spune ci
asta nu existd e un prost. E prost Ei o sd moari ca un prost, in frivolitatea
lui, fdri sd fac6 alegerea de a afla singur. Unele dintre aceste adeviruri
vor deveni importante penhu unii dinhe voi numai atunci cind veti
experimenta asprimea realitdtilor lor.
Dacd s-ar trezi clasa de mijloc, toli acegti Dumnezei care dorm in
letargia lor confortabilS ar putea sa creeze din nou o republicd, penhu
c6 sunt foarte mulli. Ar putea s5-9i ia inapoi guvernul de la politicieni gi
si fie ca Solon qi republica lui, in care fiecare entitaie educati gi
iluminati ajuta la crearea unui guvern coexistent, numit republicS. Penbu
ei, adevirul era fixat in Constitulie, care di dreptul inalienabil fiecSrei
fiinfe umane sa prospere gi s5 creascS, pentru ci ceea ce sunt ei
afecteazi intregul. Daci aceastd uriaqd clasd de mijloc s-ar hezi, ea n-ar
avea niciodatA o datorie nafionali, penhu ce guvernul oamenilor,
republica creati de popor ar avea puterea s5-qi emita propriile bancnote,
acoperite de propriile ei bunuri gi resurse. Tara asta s-ar inhetine vegnic
daci oamenii ei ar fi asemenea pimdntului, solului ei, penhu cE acel
sol ar fi divin Si sprijinit. Oamenii acegtia ar putea sA kiiasci dincolo
de granif6, fdr6 sd vrea niciodati nimic Ai fird si aibi weodata datorii.
Ar fi cu adevirat prima republicA ce a existat weodatS. Visul lui Solon
cu privire la republici era idealul. Elnu a fost manifestat niciodata, din
cauza letargiei gi ignorantei oamenilor. Atunci cdnd creezi un interes,
creezi datorie. Eu nu promovez revolutia. Eu sunt ceea ce vorbe$te de
gloria care e in voi gi de opfiunile pe care le aveti in voi. Nu e vorba ci
[.//liru/ v;t/:; a/ tti.tnt/rtr
nu avetJ aceasti Prthli :, /uutl',t /urttt.t, 1:,t nlt tt L ,) stu tli liirt(e Lltvint:
cun )a$tere. (
si{i rerac6virsin';r;;;;,:"1:Uililf" raci aceasrd
profep"i alegi
penhu curair
" rar6 ca ,rv,:fi de ficut. Profitati de dar. S ar putea sa nu fie intotdeauna aga de
, or rstant.
gr sunt deja printre
"
*'?i nu se tem de oshacizare
oameni.
,;*1'ltj,-o:toate De asemenea, si puneti deoparte seminle. Punefi-le in recipiente
a*a popou*1. u;;ffi,T-:in clasele sociale. Vom
vedea viclate Ei punefi-le deoparte. Puteti si plantati orice v-a trecut weodati
isnorante, d" tara voastra sunt chiar aea
pentru oamenii"*jr;";;; :::i."t: de
protecfiire pariurire
Jrr in cap, chiar daci nu e ceva din zona in care trlifi, pentru ci wemurile
:'f'
Renumitul expert financiar Barton Biggs ofere aceast6 sugestie inv€stitorilor in cartea acestea au registre cu voi'
daci
sa. Wealth. War and Wisdon (Bogdfie. rdzboi Si intelepciune- ,.f/. lansatS'in februarie tre Ei ce tTebuie si faceti'
2003: Care vor fi ameninfirrle acestui nou secol la adresa bun;starii? Terorismul.
veti s
rizboaiele religioase sau pr5bulirea sistemului financiar. provocati de implozia faceli toate aceste lucruri'
derivativelor?. . - O ali;- . parte din strategia voastrS de diversifica.e ar trebui s; fie si liheri
av€li o fer md undeva. departe de calea batutd. dar unde puteli s6 ajunge(i destul de
cu demnitate, cu libertate
repede qi de ugor... Locul vostru sigur ar trebui si fie autosuficient Ei s6 puteti s; cultivati inteligenla, firi si vi comPr
ce
mdncare acolo Ar trebui si fie bine aprovizionai cu seminte. ingrAEaminte. conserve simPlu, ali recaQtigat ceea
de mdncare. vin. dociorii. haine etc
timPuri 9i anume suveranitatea'
Ulhttul v.tls tt/ tttani/ar - f)utcli -rJ)intht lLtntttt pct ru.'.i sLullcli /iinlc dpinc
vi recagtigafi asta, ati revenit --
pe cursul evolufiei. -_
Sunteti o fiinfA urn,l r,i
care progreseazi, inzestrati 5r ii duce la faliment, apoi sfirqeqte prin a avea pim6ntul, o sd r6m6nd
nod divin, .;.;;;;;;:;,;"
oferd supercongtiinfa. SuDe destirr r,, clc, cu un bol de praf. Nu mai aveti timp, dar gi asia trebuie sa fie o
aleargd dupi propria lui co ,rl, gcre.
Daci v-a innebunit ce v-am spus aici gi daci afi avut o cidere
cmotionali din cauza a ceea ce ati auzit, e problema voash6. Nu e
vorba cd nu suntefi iubifi. Pur qi simplu, e o chestiune de alegeri clare.
Dacd spuneti ci veniturile voastre sunt limitate, atunci cerefi Domnului
Dumnezeului fiintei voastre se ve manifeste alte cii gi alte mijloace. Se
va intimpla. Tot ce avefi de ficut este si cere$. Daci v5 tdnguili pentru
figaqul vostru in viata, asta e pentru ca nu afi invdfat niciodatd sa v5
privigi gregelile ca pe invdfare, mai degrab6 decAt doar ca pe nigte
frafi, daci nu vd uitaii niciodatd greqeli. Atita timp cit numi$ ceva o gregeali in viali, o si o tragefi
il
cunosc. CAnd la urechea dupd voi mereu, la nesfirqit, pdni ce o si vi uita$ Ia ea gi o sd spunefi:
voastr6 v,r
,,Ce am invifat?" Numai atunci cind definefi ceea ce ati invatat veti fi
liberi de acel lucru gi lucrul acela vi va lisa. Daci sunteli in stagnarea
autocompdtimirii gi numifi asia programare, atunci de caie ori ati
auz. repetat acelaqi tipar? Ce anume aveali de invdfat? Autocompdtimirea
nu aduce niciun fel de recompense; nu aduce decit moarte. Demnitatea
n-a$ wea asta. gi respectul de sine innoiesc gi regenereazi opfiunile numite via!5. Afi
eriri, o si g6si[i fost risfdla$, penhu ca v-a venit atit de bine gi de uEor. invilafi din
pentru cd voi nou sd fifi cei care faceli. C6t de miref este si luali o bucati de p5mdnt,
umai voi putegi sd punep_ si o arafi, si o binecuvAntati, sa o shopiti cu api sfdnti, sa puneti
in scend
cdteva seminfe pe care le-ati binecuvdntat gi si privifi drigilagele plante
cum cresc. Ce sentiment mire{ este si ifi intrebi planta: ,, Pot se iau
rogia asta?" Nu luafi niciodatb de la o plantS. Cereli. Cu cAt cerefi mai
mult, cu atit ea va fi mai fericit6 sd vi mul{umeasc6. Atunci cAnd afi
facut asta Si apoi ati mincat delicioasele, zemoasele cum wefi si le
spuneti, ce minunat sentiment e asta, ce d6t6tor de putere Si ce
satisfdcdtor. Daci locuifi in oraq gi nu puteti sa vd vedefi drumul, gisifi
t si facd ceva, pentru ca un loc in care puteti si plantali o gridin6, ingrijifi-o gi aducefi inapoi
nu
toate astea. Credefi ci e alimentele. Cel pulin, incepefi de undeva. Asta vi di demnitate, nu
o
mai timp. Economia voashd
avep- mil6 de sine.
o avere' iar in ziua urmitoare, Chiar c5 nu e nimic mai splendid dec6t o femeie care igi di seama
au pierdutde doui ori ha .rA+ ^ ci
c5 nu hebuie si depindi de un birbat gi cE nu prink-un birbat trebuie
;;,il .;';;":i,"j' r?l jj"l l:lln -u_1':'no" ca o usurare prin si-gi giseasci mAntuirea. Afirma$a asta nu a fost ca si ii degradeze pe
""-;;;. ;,;:, .r;ilU,T:, "iffi ;:ffi Ui[:;,l:;
weodati
birbaJi, ci mai degrabS, ca sd spunS: ,,Nu mai am scuza asta. Sunt pe
picioarele mele. O si fac asta." Aga sd fie.
CAPITOLUL OPT
Zorii supercongtiinfei
Ramtha
noiembrie 1987
(Q devbrul supravietuirii personale gi al pufinilor radicali ai lui
L.L Dumnezeu este scris in timp. Este destinul manifestat ine-
vitabil. Aceia dintre voi care ali ascultat, care afi caghgat Si afi invSfat
din ce am predat, glorie voud, cici vin wemurile superconqtiinfei, de
indati ce se incheie era tiranilor. Accelerarea lor a inceput, iar migcarea
cahe indeplinirea obiectivelor lor e din ce in ce mai rapide gi mai
frenetici. in goana lor sa reugeasce, ei preseaze asupra supercongtiinlei,
deoarece supercongtiinta, gloria lui Dumnezeu $i aparitia ogtilor vin
atunci cand apare colapsarea vidului, iar vidul inseamni alegere. Afunci
cSnd nu mai exista alegere, atunci cand, pur Si simplu, e aga cum e
pentru toati Iumea pentru guverne Si regi, monarhi Si aristocrafi cind
colapseaze acelvid ($i acesta este scopul unui mire{ guvern mondial),
atunci este sfArqitul timpului, care intotdeauna a fost in raport cu omul
qi scopul sau. De asemenea, atunci este gi sfArgitul epocii tiranilor,
care a fost spriilniti de alter ego. Alter egeul este anti-Dumnezeu gi a
fost intotdeauna. in colapsarea vidului, nimeni din acest public nu va
putea si opreasca puternica migcare a naturii. Nici mdcar o natiune
intreagd de oameni n-o si poati si opreasce nafura- DacA intervine
natura gi placile tectonice se rup in doui acolo unde se afli multe
dintre aceste fiare, computerele, atunci oamenii cenugii or sa rSmand
firi mijloace, in planul lor. Condiliile meteorologice se schimbi
dramatic. Daci vulcanii aceia mari - unul in Europa, unul pe o insulS
gi un altul care se coace in Rusia - ies la lumini gi creeaze efectul de
iarni, atunci planul oamenilor cenuEii va eSua, iar natura ii va fi invins.
Mulp- vor pieri in toate aceste situatii. intotdeauna a fost aga. A
existat o weme mereale, glorioase, cand aristocratii iriiau intr-un loc
numit Pompei. Acolo iqi ficeau vacanfele de vari, oriunde ar fi locuit.
Nu prea conta, pentru ci vacanfele erau mai importante decit
Ulltntul vals al tiani/(,'r 1, 1tt \u/, ri \tllilt4fl
posibilitatea acestuitigru care se cocea acolo. Vulcanul acesta era viu si schimbati gdndul pornind de ia masi. Trebuie si se schimbe de la
$i
fumega gi gilgAia de cel mai mult timp. Asta nu i-a oprit sd faci gind. Apoi, masa e modificatS, schimbatd, acceleraid. Oricare ar fi
9i
vacanlele acolo. De ce ar fi un lucru chiar aga de groaznic faptul ci au abordarea aceasta a zilelor ce vor veni, oricare ar fi destinul manifestat,
pierit atalia in eruptia de la Pompei, pentru c6 nu poli sa spui cd nu cu siguranfa ca el se bazeazi pe atitudinea colectivd care se manlfestd
gtiau. $tiau. Aqa ci e dupi cum au ales, aEa e intotdeauna. Foartc in zilele ce vor veni. Realitatea voastrd personali esie centrata toatd in
pu!ini dintre voi, in aceastA tara, nu sunteti congtienti unde Iocuifi qi pc nucleul numit alegere, iar voi alegefi autocompAtimirea, durerea,
ce anume locuiti, ca si fiu mai exact. Nu sunt foarte multi dintre voi cei respingerea gi victimizarea, mai degrabi decit miiestria. Tot ce credeli
care nu-gi dau seama cA schimbarile violente din naturi o sd il afecteze cd sunteti, aia suntefi. Tot ce suntefi este destinul manifestat, in care
intotdeauna pe cel slab, pe cel care tipd qi pl6nge, pe cel nefericit dar curge masa numita via{i. O si aducefi cdtre voi, in aceasti viali, numai
acesta n-a fost tridat de natur5. Acest om a fost tridat de propria lui oportuniiSfile care sunt permise in acea atitudine, in acel nucleu, in
arogantS, de alter ego-ul lui, de imaginea lui, cdci el a refuzat mereu sA acel centru de control.
se schimbe. Poi si vi spun ceva despre naturi gi acfiunile ei violente qi Totul este g6nd coagulat. Fiecare obiect este un proiect creat cu
migcarea ei pentru a distruge posibilitdlile de indeplinire a acestui atenfie. Credeti ca materia grosier; vine din spafiu? De unde credefi
obiectiv, existenta unui guvern mondial unic. Atunci cdnd mAncarea o cd apare viata? Ce anume dd atomului liantul cosmic? Ce anume [ine
sA se imputineze gi cind oamenii o sd se rdscoale, toti acei oameni materia grosieri laolaltd? Celulele acelea micufe stau laolalti datoritd
care qi-au finut gura p6nd acum o sE inceapd s6 fipe, o si spun6 tot, o gdndului care le-a creat. in gdnd se fin. De aceea au substanfi gi masd.
si arate cu degetul, iar adevdrul va iegi la lumind in toatd iumea. N-o sd vd schimbafi destinul schimbAndu-vd corpul. Trebuie sd vd
Supercongtiinta va veni chiar Ei in asta, iar dacd planul lor reuEeqte qi schimbafi destinul prin atitudinea in care vd percepeli realitatea. Nu
vidul colapseazS, atunci veti vedea o oaste cum poate ati crezut cd existi puteli si mergefi pe Lund cu aceasti carne Si cu aceste oase. Numai
numai in povegh qi in superstifi. Chjar existi astfel de oqti. Spiritul poate sd pdtrundi in necunoscut. Cum tragefi dupi voi acest
Imaginafi-v6 o lume hiiti fir6 alter ego. Cind alter ego-ul e absolvit bagaj in exces? incetind si devenifi iluminafi prin corp gi devenind
de Dumnezeul dinaun tru prin aceasli realizare naturali, cAnd cei care iluminafi prin Spirit, prin sine, prin starea de cunoagtere, prin procesul
dorm profund in imaginile lor incep si se trezeasci, ei vor reintra qi in nelimitat numit Dumnezeu. Cu cdt dobindifi mai multi cunoaqtere,
evolutie, intr-un impuls inainte. De ce nu puteii s6 atingefi longevitatea cu cdt sunteti mai congiienfi, cu atit creierul esie presat mai mult ia si
aici gi s6 opriii procesul de imbdtrdnire? De ce nu vi puteti vindeca se deschidi prin pituitara. De ce rimine inchisi acea mas; mica, ce
bolile? Pentru ca toate acesie lucruri sunt produse ale alter ego-ului, o functioneazi cu o treime din capacitatea creierului? Unde este restul
atitudine colectivi Si ceea ce credefi voi cd sunteti. Am privit entitdti de doud treimi? Ce este un geniu? Dorinla de a qti, venitd prin centrul
striduindu-se sd-9i schimbe gindurile. Am vdzut entitdli cilitorind in realit6tii voastre, ci sunteli ceea ce credefi ca sunteti. Viata voastri
necunoscut, mult dincolo de corpul lor, departe intr-o dimensiune este formatd emofional din ceea ce exprimati emofional, iar
$i lam
vizut qezAnd, stresindu-se, luptdndu-se, asud6nd gi gdndindu-se pAni prosperitaiea voastri in destinul vostru este numai in funcfie de cum
se ro$eau la fa!i, fdri s; ajunga niciieri. Au creat o fantezie. V-am vd percepefi inteligenfa. lnteligenta nu se bazeazd pe educatia de Ia
vizut striduindu-vd si vE vindecafi corpul, sd vindecati atitudinea, qcoali. Se \azeazd pe dorinfa de a Eti. Bunul-sim! innescut este unul
incepdnd cu masa, mai degrabi dec6t cu ceea ce a creat-o, cu ceea ce dintre cele mai mirete daruri pe care le aveti, foamea de a gti.
controleazi corpul. in superconqtiinli, ceea ce vine este o realitate daiA, in care cei
V-am vdzut striduindu-vd sE rezolvati o problemi de atitudine, care au inteles, in concentrarea vielii lor, cd o controleazi la vointi
ficdnd-o in mod deliberat cirnii, mai degrabd decit atitudinii. Nu putefi infeleg ci Spiritul nu este schimbai din cauza masei. Masa este
Utimul vals a/ tiranilor Zat ii supet conttiinlei
transformat6 in funcfie de alegerea atitudinii. De aceea, purtatul de voashA, atunci iertim faptulcd alter ego-ul e o invElaturd, nu o gregeald.
cristale, privitul in globuri de cristal, biutul unor infuzii speciale de Atunci, tot tirdmul acestui corp fizic este viu, iar creierul incepe s6 se
plante $i toate aceste lucruri care au de-a face cu masa nu schimbi deschidi, datoriti presiunii unor noi gdnduri.
Spiritul, ego-ul. Acesta e un joc. Nu ajungeti la gdndul cel m6ret prin La ce si te mai gAndegti, c6nd nu mai egti ingri.iorat si concurezi,
densitate. Creati densitate prin gdndul cel miref. Nu o si luali corpul si subminezi, si judeci, sa fii maliFos gi intolerant fafE de altcineva? Ce
acesta Si si vi inilfali doar pentru c6 e la modi. N-o sd vi indlfafi, ramane reprezinti necunoscutul, lumea, exprimarea bucuriei, a iubirii,
daci acesta e scopul voshu, pentru c6 a wea si te inalli inseamnd o a picii care depdqegte orice inlelegere. Alter ego-ul se agafa de
dorinfE de moarte, iar asta inseamnd a lucra prin mase, nu prin Spirit.
malifiozitate, de nesiguranfa Si newednicie. El ia frica gi rizboiul drept
in Spirit e viaf6 vegnica. Penhu corpulfizic e via!6 vegnica numai atunci
cinstite. Cdnd asta dispare, iubirea se deschide, iar ego-ul, Dumnezeul
cdnd incepeli si vi da$ seama ce creeazi via!a. Voi sunteli creatorul
dinAuntru, Domnul Dumnezeul fiintei voastre prinde viat6. Marea
vielii intru gloria lui Dumnezeu care este in voi. Ce credefi ci inseamni
vitalitate, esenla, nucleul universului vostru detine tot acel univers gi
invatatura c5 imp;ra a cerurilor e in voi? inseamnd c6 toate lucrurile
cregte. Viafa gi con$tienta voastra se dezvolti. Creierul vostru se
sunt fdcute posibile pentru voi prin gralia lui Dumnezeu dinauntrul
deschide. intilnig 9i adoptafi un gdnd mai maref, o cunoa$tere mai
voshu. in corpul vostru, aveti capacitatea si le dafi voie s; apara, sa
mAreata gi procesele unei aventuri nemirginite.
dati voie unei realitifi mai m6re{e si se manifeste, iar Dumnezeul vostru
in clipa in care marele sigiliu al qaptelea, pituitara, se deschide, in
diniuntru aEteapti. A agteptat de secole intregi si triiasci o mie de
corp nu mai existi hormonul morJii. Hormonul mo(ii e in corpul
ani, a aqteptat longevitatea, conceptele mirele ale superconqtiinfei fdrd
tuturor in acest moment in care vorbim. E acolo de cdnd femeile gi-au
alter ego. Corpul vostru, aqa cum este el in acest moment, are
conexiunile pentru capacitatea de a trai zece mii de ani, daca asta
avut ciclul de sAnge, iar birbalii au inceput si-gi verse samanfa.
weli. Creierul are capacitatea si ridice vibrafia corpului fizic qi s6 treacd imb6trini{i de,indati ce se int6mpli asta, pentru c6 hormonulmorJii e
intr-un alt t6r6m, prin schimbarea vibralionali comandatd de Spirit, secretat de pituitari qi e rispunzitor pentru micqorarea timusului din
de Eu Sunt, de egoul numit Dumnezeu. cel de-al patrulea sigiliu.
Supercon$tiinta nu este ceea ce mAncali sau ce imbrdcati. Este Timusul este organul longevit6lii din corp. El esie 9i cel de-al
ceea ce sunteti. Atunci cdnd alter ego-ul e intact, el e temnicerul acestei patrulea sigiliu. Atunci cind sunteli coPii, el e de dimensiunea unei
expansiuni. El trebuie hrdnit din aspect, din imagine, care trebuie pere mici. CAnd suntefi adulfi, e cit un bob de mazare. Pe masuri ce se
reflectati in jurul lui, pentru a sprijini alter ego-ul. Alter egoul inhibi micgoreazi, corpul se contracti gi e susceptibil la boald. CAnd, in sfdrgit,
exprimarea lui Dumnezeu diniuntru. De aceease numegte Antichristul. este practic invizibil, corpul se descompune fizic. Atitudinea este cea
Alter ego-ulnu permite evolu!ia pe baza cunoagterii in interior, in suflet. care cauzeaz\ acest lucru in corp. Acceptarea atitudinilor este cea care
Nu v5 pute$ aminti nimic din ceea ce citili, pentru ci alter ego-ul vostru creeaza tot destinul vostru, realitatea Si mediul vostru. Cdnd atitudinea
nu wea sa va amintiti. aceea nu mai este acolo qi cdnd acest al qaptelea sigiliu incepe sA se
Oamenii cenuQii, era tiranilor, reprezinti idealismul alter ego-ului. deschidd gi hormonul mo4ii e indepartat, un alt hormon e secretat in
Atunci c6nd timpul lor se va fi terminat, la fel se va fi terminat Si acea corp, care activeazi timusul din cel de-al patrulea sigiliu. Cdnd acest
con$tiinf;, iar ceea ce va rimine este supercongtiinfa. Se numegte miref sigiliu incepe si creasci, el apasi butoanele din masa celulari,
impirilia cerurilor manifestati, peniru c6, atunci cdnd lanturile sunt care creeazi gi peTmit intinerirea instantanee, continuu, la nesfirqit. $i
indepdrtate, absolvite prin voi prin centrul acestei realit6fi, realitatea de ce si weti si tr6i(i aqa de mult? Pentru c6, de fapt, nu afi ir6it
voasft6 prin puterea, Dumnezeul care lucreaz6 in voi qi permite existenta niciodati-
Ultintul vals a/ tiranilor
cici focul cel viu e in tine gi toate alegerile pe calea ta, toate rAspunsurile Din Domnul Dumnezeul fiintei mele,
ce tin de individualitatea ta se afli in tine." intru gloria Dumnezeului diniunfru,
din acest moment
Ce infelegere mai mare exista, decat sa spui ca eu sunt ceea ce
intru destin manifestat
sunt? Ce libertate mai mare exista, decdt sd spui ca eu sunt propria
la ceea ce dau cr ezare,
mea persoand? De zece ani incerc s5 v6 fac si infelegefi acest principiu,
la ceea ce dau voinfi,
nu si il auzifi, ci se il h5iti, se va fac sd inlelegefi sinele, pe Domnul in numele lui Dumnezeu din mine
Dumnezeu al fiintei voastre, si v5 fac si intrezbri$ o lumini care e aqa se 'ju manifesta,
vegnicS. AtAt a durat sd vd conving de divinitatea qi de wednicia voastri. aqa va tTece,
$tifi cdfi dintre voi insistA s6 fie newednici? E uluitor. $tifi c6fi dinhe spre gloria
voi insista sA fie victime? Insistati pe asta pentru c5 sunteti laqi Si nu ve gi viala
asumati responsabilitatea pentru voi inqivi. $ti!i c6$ dintre voi sunte$ Si vesnicia
cenu$ii, conservatori gi pruden$? Haideli si nu indraznim nici macar sa a ceea ce este inauntru'
rostim numirul. Cei cenuqii sunt afabili, artritici, iar venirile qi plecirile lor Aqa si fie.
SemnificaIia unlca
a invdtdturilor lui Ramtha
Forma in care iqi comunic6 invatafurile este prin fenomenul numit 1996, cind o comisie distins6 de optsprezece savanfi formatd din
channeiing. De fapt, Ramtha este cel care a ficut cunoscut acest termen, specialigti in neurogtiinfe, psihologi, sociologi qi expelti in religie l-a studiat
inainte ca elsd devinh popular. El foloseqte corpul luiJZ Knightpentru pe Ramtha, Ecoala gi pe JZ Knight inainte, in timpul qi dupi
a face channelingul Ei a igi preda filozofia in persoani. channelingul cu Ramtha pe durata unui an de zile.
Un channeleste altceva decdt un medium, prin acea ci channelul Dupd ce gi-au desfdqurat studiile de cercetate qtiintifica, folosind
nu este intermediarul intre conqtiinta care vine prin ei Qi public. cele mai recente tehnologii gi echipamente disponibile, concluzia lor a
Channelul nu rimdne intr-o stare pironiti, modificati in timpul fost ci reaciiile inregistrate ale sistemului nervos autonom al lui JZ
channelingului, ci igi pirisegte corpul complet Si permite congtiinlei Knight erau atdt de drastice, incdt au exclus categoric orice posibilitate
care vine prin el si foloseasc6 pe deplin toate migcirile gi funcfiile de fals congtient, schizofrenie sau tulburiri de personalitate multlpli.
corpului siu. Ramtha, in timp ce vine prin channelul JZ Knight, are Ramtha petrece foarte mult timp ca sA faci tot publicul sdu s6
capacitatea si deschidd ochii, sA meargi, si danseze, si bea gi si meargi in acelagi ritm de inlelegere. El insisti permanent Pe importanta
mdnAnce, s6 rAd6, si vorbeasc6, si facA conversatie $i sA-Si invete articulirii qi explicirii de citre studen{i, unul altuia, a fiecirui segment
studenfii in persoanS. JZ Knight este singurul channel pe care !a ales din invSfdturile sale. Astfel, el se asigurd ci tot publicul inlelege invSfitura
gi pe care il foloseqte ca sA-Si transmitd mesajul. gi poate si abordeze mai intens fundalulspecific $i nivelul de infelegere
Alegerea lui Ramtha de a-Ei transmite mesajul printr-o femeie, in al oamenilor care il ascult6. Uneori, el implicd publicul in contemplarea
loc s6-gi foloseasci propriul lui corp fizic, este o declarafie c6 Dumnezeu filozofica profundi a unui anumit subiect, iar alteori folosegte
gidivinul nu sunt doar prerogativele birbalilor qi cd femeile sunt expresii dramatizarea, pentru a da putere mesajului s6u.
wednice ale divinului. capabile de geniu, capabile sd fie Dumnezeu Dupd ce au fost transmise aspectele filozofice ale invi!Sturii sale,
realizat. De asemenea, acest lucru afirm6 gi ci ceea ce este important, Ramtha inifiazi studentulin acea cunoagtere, pentru ca ea sE poati fi
in filozofia lui, nu este adorarea mesagerului, a unui chip sau a unei transformati in experienfi gi in inlelepciune personali. Aceste inilieri
imagini care a dus la pribuqirea completd a curentelor de iluminare iau forma unor diverse discipline qi tehnici proiectate de el, in care
ap6rute de at6tea ori in trecut, ci ascultarea mesajului in sine. in acelaqi studeniul are oportunitatea sE implice aceasti cunoaqtere. Ramtha este
timp, mai face Ei declarafia ci esenfa adevirati a persoanei umane nu diferit de alti invifitori sub acest aspect. Eliqi asumi rolul unui Maestru
este limitat5 la corpulfizic sau Ia un gen anume. Ca urmare, fenomenul inv6!6tor qi Hierofant, un inv6fdtor care are Puterea de a manifesta
de channeling devine posibil in cadrul sistemului de 96ndire al lui ceea ce vorbegte $i intentioneaza. Acesta este un aspect important al
Ramtha. Cu alte cuvinte, channelingul, aga cum are loc prin persoana invif6turilor, care le face si fie asemdnitoare cu miEcarea gnostice,
lui JZ Knighi, este posibil numai daci invi(Sturile gi explicafia lui filozofica qi cu vechile gcoli de mislere. Cu toate acestea, o examinare
Ramtha despre natura realitifii sunt adevirate. indeaproape a sistemului de gdndire al lui Ramtha arati distincfia clar5,
Veridicitatea acestui fenomen indjc; adevirul mesajului lui Ramtha. in materie de formi gi continut, fafd de ceea ce este cunoscut in mod
Acesta e un lucru important de luat in considerare, deoarece progresele tradilional ca gnosticism Ei filozofia qcolilor de mistere. Ramtha insuqi
$tiintei au dus la elaborarea de teste qi echipamente care pot analiza nu se referi la sistemul siu de gAndire in ace$ti termeni; mai degraba,
fenomenul qi il pot siudia din punct de vedere fiziologic, neurologic qi elil numegte $coala de lluminare a lui Ramtha, $coala Chintesenfial6 a
psihologic. Acum existd tehnici gtiinfifice care permit studierea Mingi qi infelepciunea Shdveche dedicatd Marii Lucrbri. Marea Lucrare
fenomenului de channeling pe care il face JZ Knight gi excluderea este aplicarea practici a invi!6turilor lui Ramtha, in care persoana are
posibilitE{ii de fraudi. Aceste studii gtiin!ifice s-au desfigurat efectiv in ocazia si se cunoasca pe sine gi sd devini iluminati.
Uftttnu/ vals al tititnibt I 1'tl,r1 Sottttlic,tltr LutiLii r it^,,tl,iltuiLr htl Il.nttlt,t
Ramtha redefinegte limbajul pe care il folosegte ca s6 predea, Dumnezeu, inclusiv teologiile religiilor monoteiste, l-au conceput pe
inventEnd cuvinte noi. intelesu I acestor cuvinte inventate devine clar in Dumnezeu ca fiind o fiinla atotcunoscatoare, infinit;, absoluta,
contextul inv5ldturii sale, iar invdfStura respectivA se clarifici gi prin hanscendentd qi imuabilS. in sisiemul lui Ramtha, atributele de absolut,
folosirea unor asdel de cuvinte neobisnuite. Noi am pus la punct un infinitate Si imuabilitate sunt caracteristici ale Vidului. Vidul este
glosar de termeni gi concepte pe care Ramtha le folosegie in mod autocontinut, autosuficient, intr-o stare de repaos gi farA nicio nevoie.
calificat, pentru a facilita interpretarea corect6 a invbfiturilor lui. De Degi Vidul este vazut ca o vastitate atotcuprinz6toare, in starea sa
asemenea, am construit gi un index detaliat, pentru a-i permite cititorului originali el nu confine cunoagtere despre sine, deoarece cunoagterea
si faci referire la anumite teme de interes cuprinse in aceasta carte Si este o actiune,
pentru a incuraja studiul pe acest material. Conceptul de Dumnezeu ca Ei creator, ca,,prima cauze" Si
Este important penhu cititor sd tina seama de aceste lucruri atunci ,,mi$cator nemi$cat", pe care il gdsim in filozofia lui Aristotelgi in teologia
cind citeEte invdliturile lui Ramtha, penku cA, in unele cazuri, poate luiToma d'Aquino, este descris de Ramtha in termeni de Vidulcare se
parea, la inceput, ca modul in care folosegte el limba englezd este mai contemplS pe sine gi se cunoagte pe sine. Acest act de contemplare
degrabi arhaic sau nerafinat. Ramtha e foarte atent Si temeinic in reprezinta o migcare unici in Vid, care a produs un punct de congtienta
prezentarea gindirii sale. Tot ce face fiecare termen pe care il folosegte $i de cunoagtere de sine. Acest punct de congtienf6 este denumit Punctul
are un inteles anume, un scop anume, este consecvent cu totalitatea Zero, Observatorul, conEtiin!a primard, congtiinli qi energie, Dumnezeu.
mesajului lui Qi reprezentativ pentru acest mesaj. Cu toate acestea, Punctul Zero poarti intenfia primordialS de a deveni congtient, de a
singurul mod de a ne asigura ci mesajulva fi transmis Ei recepfionat in face cunoscut gi de a experimenta tot ce este necunoscut gi in stare de
frumusetea gi originalitatea iui purd este atunci cind el este adoptat de potenlialitate in vastitatea Vidului. Aceasta este baza pentru evolu[ie.
cititor ca o paradigmi adevdrati. Atunci, el di roadele adevdrului gi Vidul care se contemple pe sine este sursa gi originea persoanei umane.
infelepciunii pe care le promite. Afirmafia lui Ramtha c5 ,,Tu eqti Dumnezeu" se refere la persoani ca
inv6fiturile lui Ramtha cuprind o gamd vastd de subiecte, dar toate Observator, ca intruchiparea Punctului Zero, congtiin(6 qi energie
slujesc la a expune conceptele fundamentale ale propriului lui sistem creatoare.
de gindire. in repetate r6nduri, el a subliniat cd totalitatea mesajului lui Punctul Zero gi-a implinit natura de a face cunoscut necunoscutul
ar putea fi exprimata prin afirmatia: ,,Tu egti Dumnezeu,,. Dar cum sd $i de a evolua,imitind actul de contemplare al Vidului. F6cdnd aceasta,
interpretdm aceastd afirmalie? Probabil cd exista tot atitea definigi ale PunctulZero a produs un punct de congtien[i de referinta, care a servit
termenului ,,Dumnezeu" cdti oameni sunt pe Pdm6nt. pentru a infelege drept oglind6, prin care pulea sa devina congtient de sine. Ramtha se
corect invdliturile lui Ramtha, este esential si devenim congtienli atdt referA la aceast; con$tiint;-oglinda ca gi conqtiin!6 secundari. Punctul
de propriul nostru concept de Dumnezeu, c6t gi de modulin care apare Zero se odihnegte in s6nul Vidului Ei nu are limite in ceea ce poate
acesta fatd de explicalia gi definiga lui Ramtha despre Dumnezeu gi cunoa$te. Reflexia dintre Punctul Zero qi conEtiinla-oglindi produce
natura realitAtii. un mediu, un plan de existenta tangibil, in timp 5i spafiu. SPiritul este
Care este esenfa tuturor lucrurilor? Care este sursa lor? Care este aspectul dinamic al Punctului Zero. El este voinla sau intenfia care
natura lor? Care este destinul lor? Abordarea de cihe Ramtha a acestor doregte si $tie gi se experimenteze necunoscutul. Explorarea
intrebdri incepe cu conceptul lui de Vid. Vidul este Sursa din care au poten[ialelor Vidului de citre PunctulZero 5i de cihe congtiinla oglindi
apirut toate lucrurile care existS. El descrie Vidul ca pe ,,un vast nimic este ceea ce a produs gapte niveluri de congtiinfi $i, in mod
la nivel material, dar toate lucrurile la nivel potenfial". in Vid nu este corespunzdtor, gapte niveluri de timp 9i spafiu, sau frecven!6. Aceasii
nimic nici mi$care, nici actiune. Multe aborddri filozofice ale subiectului cilStorie gi acest act de creafie in jos, pe gapte niveluri de congtiinfd gi
GLOSARUL LUI RAMTHA
Al gaptelea plan. Planul al gaptelea este planul Cele patru sigilii superioare. Cele patru sigilii superioare sunt sigrliul al
ultracongtiintei gi banda de
frecvenl5 a Infinitului NecLrnoscut. Acest plan patrulea, al cjncrlea. al 5aselea qi al 5aptelea.
este locul unje a inceput
cilStoria invorutiei Acest pran a fost creat Cele gapte sigilii. Cele gapie sigilii sunt centri energetici puternici, carc
de punctul z.ro, ut,-.i
a imitat actul de contemplare al Vidului gi "ana constituie gapte niveluri de congtiin!5 in corpul omenesc. Benzile sunt
cAnd a fost creat; constiin(a
oglindS sau congtiinta secundard. modLrl in care corpul fizic este tinut laolalta, conform acestor sigilii La
Un plan de existen{E sau o dimensiune
de spatiu gi timp existd intre doui puncte liecare [iin15 umanA, energia iese in spirali din primele trei sigilii sau din
de congtiintd. rout"-.nrautt"
planuri au fost create prin incetinirea primii lrei centri Energia care pulseazi din primele trei sigilii se manrfestE
benzii de timp qi de frecvent; a celui
de al gaptelea plan. ca sexualitate, durer€ sau putere Atuncr cind sunt descuiate sigrliile superi
Al gaptelea sigiliu. Acest sigiliu este asociat oare, se activeazd un nivel sLrperior de congtiinta.
cu cregtetul capului, cu glanda
pituitard gi cu atingerea iluminErii. Congtiinta. Congtiinta esie copilul care s a n;scut din contemplarea de sine
a Vidului. Ea este esenta Si les;tura a tot. Tot ce existd isi are origin€a
Ullintul val,s .t/ tit tiLx .- GLtsat ul /ti /l,tnllta
in constiinta Si s-a manilestat in exterior prin
asistenta acesteia, energja CreeazA \i zioa. Aceista este marca de serviciu care denurnegte o tehntc:l creat:l
Un flux de con$tiint; se referd la continuumul
_intii tui Ou-,_,n"rnu. de Ramtha, pentru iniltarea congtiintei Si a energiei, ii crearea inteniionata
Con$tiinta corp/minte. Constiinta corp/minte dimineata devreme, inainte de inceperea zilei, a unui plan constructiv de
este conitiinta care apa(ine
planului fizic 5i corpului uman experiente qi de intdmplSri pentru o zi. Aceast6 tehnicd este predat6 in
Congtiinta-(€lind;. Atunci cand punctul exclusivitate la $coala de lluminare a lui Ramtha
Zero a imitat actul de contemplare
a Vdului, el a creat o refjerie a sa Creierul galben. Creierul galben este denumirea pe care o folosegte Ramtha
in oglindS, un punct de referjnta, care
a ficut posibili explorarea Vidului. Acest pentru a desemna neocoriexul, sediul gandirii analitice gi emotionale.
OunO
oglindi sau conrtijnta secundari. A se vedea "" "u.ngr".or9r,,r1"- Motivul pentru care esie numit creierul galben este acela ci in desenul
Sinele
Constiinta primarS. Aceasta este Observatorul. caricatural, bidimensional, folosit de Ramtha pentru a preda func[iile qi
marele sine, Dumnezeul procesele creierului. neocortexui a fost colorat in galben. El a explicai cd
dinlduntrul persoanei omenesti.
diferitele aspecte ale creierului din acest desen sunt exagerate Si subliniat€
Congtiinta secundard. Atunci cAnd punctul
Zero a imitat actul de contemplare prin culori. pentru a sprijini studiul Si intelegerea. ACest desen a devenit
a Vdului, el a creat o reflexje in oglind;
a sa, un punct d" r"f".,n,a,.u.. instrumentul standard, folosit in toate leciiile ulterioare despre creier
a fecut posibjla explorarea Viduluj_ Aceurtu
nu-.5t"
sau congtiinta secundard. A se vedea "" "onii,"t. "n,,"0, Dansul in Corpul Albastru. Aceasta este o disciplind predat6 de Ramtha,
Sinele. 'inalt;
in care studentii i9i nivelul de constient; p6nd la congiiinta celui deal
congtiinta sociar6. Este constiinta pranurui
ar doirea gi a benzii de frecventa patrulea plan Aceast5 discipiinS permite accesarea Corpului Albastru 5i
infrarogie. Mai este numitA imaginea pnrronuliidqii
Si
;;;;;;" deschiderea celui de al patrulea sigiliu.
primelor trei sigilii. Congtiinla sociai; "rn.r"Ur,
se referi la congtiinla colectivd a
societ5tii omenegti. Este colectia de ganduri, Disciplinele Marii Lucr5ri. $coala de inlelepciune Strdveche a lui Ramtha
d" pr""upun"ri, de judecili,
de prejudec5(j, de legi, moral ate, vajori, este dedicat; Marii Lucriri. Disciplinele Marir Lucrdri care se practicE la
atftudini, id;"i;r; st Jirogii .a."
apartin fraternitatii rasei omenegtt. $coala de lluminare a Iui Ramtha sunt create in intregime de Ramtha. Aceste
practici sunt initieri puternice, in care studen(ii au ocazia se aplice Si sA
Con$tiin[;-ii €nergie. Constiinta_Si_energia
sunt fo4a dinamicE a creatiei; ele experimenteze la pririla manA inv;t5turile lui Ramtha.
sunt combinate in mod in€
consriinr, si s-a manir€stat Dumnezei. Dumnezeii sunt fiinte avansate din punct de vedere tehnologic, din
rlij':31",]:j"";.:il:1,:ti#:":::ff:,,,: alte sisteme solare, care au venit pe PimAnt acum 455.000 de ani. Aceqti
Corpul Albastru. Este corpul care apartine
celui de_al patrulea plan al existentei, Dumnezei au manipulat genetic rasa omeneascA, amestecand 5i modific6nd
conStiinta punte, si benzii de frecventi
ultravioletd. Corpul Albastru ADN-ul nostru cu al lor. Ei sunt cei cdrora li se datoreazi evolulia
domnegte peste corpul de lumind gi peste planul
fizic. neocortexului !i au folosit rasa uman; ca pe o fodd de muncd st-rpus5.
Corpul.Auriu- Este corpul care apartine Dovezi ale acestor evenimente sunt inregistrate pe t;blitele ii in artefactele
celui de al cincilea plan, supercon_
gtiintei Si frecventei razelor X. sumeri€ne. Termenul mai este folositSi p€ntru a descrie adeverata identitate
a omenir ii, ca Dumnezei uitari.
Corpul de lumin;- Este acelagi lucru ca gi
corpul radios. Este corpul care
apa(ine celui de al treilea plan, al stirii de Dumnezeu. invitdturile lui Ramtha sunt o expunere a afirmatiei c;.Tu egti
congiiinlE con5tient5
de frecvenld a luminii vizibile 5i al benzii
Dumnezeu". Omenirea este descrisa ca fiind Dumnezeii uitati, fiinte divine
Corpul emotional. Corpul emotional este ca naturA, care Si-au uitat mogtenirea 9i adevirata identitate. Aceast;
colectia de emotii, atitudini trpare afirmatie este cea care reprezini5 mesajul provocator al lui Ramtha pentru
Si
electrochimice trecute, care lormeazE reteaua
neuronali a creierului ql epoca noastri moderni - o epocE brizdatd de superstilii religioase gi de
definesc personalitatea omeneasc5 a unui
individ. Ramtha il descrie ca fiind conceptii eronate cu privire Ia divinitate gi la adevaraia cunoastere a
seductia celor neiluminati este motivul
Si reincarn;rii ciclice. intelepciunii.
Ulhntul vals al tinnilot
Glosarul lui Rantha
Minle.r bindt;.
-l-et
r-rlenul acesta inseamnS douA minti Este mintea ProdLls5
este halta folositd pentru a proiecta, a mc-,difica $i a reprograma reteaLla a corpului fizic,
atunci cand acces;m culloasterea personalltatli omene+ti si
neuronalS a unei persoane. Este instrumentul care ajuti la realizarea unor binara se
far; se accesdm mintea noastri profundi, subcongtientd Mintea
modificiri semnificative 5i durabrle la nivelul persoanei Si al realitStii sale pe e ale
bazeazi numai Pe cunoasterea,
Lucrul pe Cimp. Lr-rcrul pe camp este L,rna dintre disciplinele fundamentale neocortexului 9i ale primelor trei sigi de'al
ale $colii de Iluminare a lui Ramtha Studentii sunt inv;taqi s; creeze un patrulea, al cincelea, al gaselea 9i al
simbol a ceva ce doresc sa Stie gi s; expetimenfeze, pe care sAil deseneze
MintealuiDumnezeu.MintealuiDumnezeucuprindeminteagiin!eiepciunea
pe un cartonag CartonaSele sunt expuse cu partea necjesenata in interior,
fiecareiformedeviatacareatreitvleodatainoricedimensiUne'inorice
pe balustradele gardurilor ce inconjoar: un camp vast. Studentii igi acopere sau in orice
timp, sau care va trei vreodata pe orice planet; pe orice stea
ochii cu m;9ti Si lisdndu gi corpul si meargd
se concentreaze pe simbolul lor.
regiune a sPatiului.
liber, pentru a g;si cartonagul, prin aplicarea legii congtiintei Si €nergiei li
a mintii analogice. Mintea-maimuta Mintea-maimut; se referi la mintea licdritoare 9i nestatornicS
a personalitatii
Lumina. Lumina se referd la cel de-al treilea plan al existentei.
creierul mic sau
Mintea subcon$ti€nta. Sediul mintii subconstiente esie
Marea Lucrare. Marea Lucrare este aplicarea practicd a cunoa$terii $colilor proprille conexiuni
creierul reptilian. Aceast; Parte a creierului isi are
de inlelepciune Straveche. Termenul se refera la disciplinele prin care are Puterea de a accesa
independente cu iobul lronial 9i cu'intreg corpul Si
persoana umanS se ilumineaz5 $i esie transmutate la starea de fiint;
minlea lui Dumnezeu, intelePciunea veacurilor
nemuritoare, divin6.
suni principalele
Oameni, locuri, lucruri, momente Si intamPl;ri Acestea
Mersul Christic. Mersurl Christic este o disciplin; creat; de Ramtha, 'in care personalitatea este atasate
domenii ale experienlei omeneqti, de care
studentul invata si meargi foarte incet, fiind intr-o stare de constient5 omenesti 9i
emotional. Aceste domenii (eptezinf' trecutuL Persoanei
acut5. in aceastb disciplinS, studeniul 'invatd sE manifeste mintea Christicd,
formeaz5 con!inutul corpului emolional'
cu fiecare pas pe care il face.
Observatorul.sereferilaObservalorulrAspunzdtordecolapsareaundS'/
Mesager. in timpul vietii lui Ramtha, mesagerul era persoana care rispundea
particulAdinmecanicacuanticeAcestareprezint;marelesine'Spiritul'
detransmiterea unor anumite mesaje sau informatii Un maestru inv;t;ior omenesti
congtiinta primard, Dumnezeul dinleuntru] persoanei
are capacitatea sA trimita mesageri alior oameni, care manifestS cuvintele
sau intentia maestrului, sub forma unei experiente sau a unui eveniment. P6nzelealbastre.PdnzelealbasirerePreziniastructuradebaziacorpulr.rifizic
a tiramului fizic' care
la un nivel subtil Este structura invizibil6 de schelet
Mintea. Mintea este produsul unor fluxuri de congtiint;-Si-en ergie care
vibreazi la nivelul frecvenlei ultraviolet'
actioneazA asupra creierului, crednd formegand, segmente holografice sau
tipare neurosinaptice denumite memorie. Fluxurile de congtiint; gi-energie Personalitatea, A se vedea Corpul emolional
tin creierul in viatA. Ele sunt sursa de alimentare a creierului. Capacitatea PlanulExtazului'SereferElaplanuldeodihni,undesufLeteleigiplanificS
de a gAndi a unei persoane esle ceea ce di persoanei o minte. urmbtoarele incarneri, dupi recapitularea vietii anterioare
El mai este
cunoscut gi ca fiind cerul 5i paradrsul, unde nu extsiE
suferintd nu existi
Mintea analogic6. Mintea analogicd inseamnd o singuri minte. Ea este
imedial'
rezultatul alinierii congtiintei primare ii a congtiintei secundare, a durere. nevoie sau liPse 5i unde orice dorinta se manilesta
Observatorului Si a personatitEtii. in aceastd stare a min!ii sunt deschise Planul demonstra{iei. Planul iizic este numit Este
cel de-al patrulea, al cincilea, al 5aselea 9i al gaptelea sigiliu al corpului. planul in care persoana are ocazia si iS litatea
o
creatoare la nivelul masei 9i sE asisie la
Benzile se rotesc in directii opuse, ca o roat; in interiorul unei alte roti, e ia
creand un vartej puternic, care permite gandurilor sustinute in lobul lrontal emotionald'
conltiinta, toate acestea pentru a-si lirgi nivelul de'in!elegere
sa se coaguleze Si si se manifeste
Ullinul vals al I anilot -- Glosa ul hi llantln
Plimbarea. Aceasta este marca de serviciu a unei tehnici create de JZ
Knight, acesti copii dvcau sa fie crescutr in Casa lui Ram. El a ajuns sE aibi un num5r
pentru in;ilarea constiinteiSj a energiei, modificarea intentionati
a retelelor mare de copii, 133, degi niciodatE nu a avut urmasi de sange
noastre neuronale 9i a tiparelor de 96ndire prestabilite pe care nu Ie
mai
dorim qi inlocuirea jor cu altele noi, la alegerea noastr5. Aceastd Ramtha (etimologie). Numele de Ramtha cel lluminat, Domnul VAntului,
tehnic5
este predat;in exclusivitate Ia $coala de lluminare a lui Ramtha. inseamni Tatdl. Se mai referi 9i la Ram, cel care a cobor6t din munte in
c€ea ce se cunoaSte ca fiind ingrozitoarea zi a lui Ram. ,.Se spune despre
Primele trei sigilii. Primele trei sigilii sunt sigiliile sexualit;tii, ale durerii gi asla in toate Antichitalea. lar in v€chiul Egipt exist; un bulevard dedicat
ale suferinfei, ale puterii care controleazd. Acestea sunt sigiliile
care sunt lui Ram, marele cuceritor. 9i ei au fost destul de in(elepli, incAt sd infeleagd
implicate in mod obisnuit in toate complexitatile dramei omenegti.
cA oricine putea sd meargA pe bulevardul lui Ram putea sa cucereasc;
Primul plan. Se referd la planul material sau fizic. Este planul congtiinlei
imagine vdntul. CuvSntul Aram, numele nepotului lui Noe, este format din substan-
gi al frecventei hertziene. Este forma cea mai lentd mai densi tivul Araa, care in limba aramaica inseamn; p;mant, sol, qi din cuvantul
9i de
conitiint6-5i-ener gie coagulat;. Ramtha. care inseamni inalt. Acest nume s€mitic aduce aminte de descin-
derea lui Ramtha de pe muntele cel inalt, cu care a inceput marele marg.
Primul sigiliu. Primul sigiliu este asociat cu organele reproductive, cu
sexualitatea gi cu supravietuirea Recapitularea viefii. Aceasta este recapitularea incarnErii anterioare, care are
Principiul Mam;^atd- Acest principiu este sursa a tot ce este viati, Tat5l, loc atunci cand persoana ajunge in cel d+al treilea plan, dupi moarte.
Mama etern;, Vidul. in invifdturile luj Ramtha, Sursa gi Dumnezeu
Persoana are ocazia si fie Observatorul,actorul gi receptorul propriilor
sale actiuni. Problemele nerezolvate din acea viatA, care apar'in lumina
creatorul nu sunt acelaii lucru Dumnezeu creatorul este v;zut ca fiind
recapiiulSrii, stabilesc programul pentru incarnarea urmitoare.
Punctul Zero gi constiinta primard. dar nu ca fiind Sursa sau Vidul insugi.
Re[eaua neuronali. Este o retea de neuroni care electueaza impreunA o functie.
Procesul cie torsiune. Aceasta este marca de serviciu care denumeqte
o
tehnlcA creata de Ramtha pentru iniltarea constiintei energiei
li Shiva. Domnul Dumnezeu Shiva reprezint6 Domnul Planului Albastru gi al
Si crearea
intentionat5 a unui camp de torsiune, prin folosirea minfii. prin aceastd Corpului Albaslru Shiva nu este folosit ca referire la zeitatea singulara
tehnicS, studentul invati s; construiasc5 o gauri de vierrne in spatiu/timp, din hinduism. Mai degrabi, esle reptezentatea unei st;ri de constiintA care
sd modifice realitatea gi si creeze fenomene dimensionale cum ar fi
starea apartine celui de-al patrulea plan, benzii de frecven!5 ultraviolet 5i
de a fi invizibil, leviiatia, bilocatia, teleportarea qi altele. Aceast; tehnici deschiderii celui dealpatrulea sigiliu Shiva nu este nicr bdrbat, nici femeie.
este predatS exclusiv Ia $coala de lluminare a lui Ramtha. Este o fiintd androginS, pentru ca energia celui de al patrulea plan incd
nu a fost separati in polarit6ti pozitive gi negative. Aceasta este o distinctie
Procesul de viz)alizate in Twilight@. Este procesul folosit pentru practica
a importanti fatd de reprezentarea hindus; traditional; a lui Shiva ca fiind
disciplina Listei sau alte forme de vizualizare.
o zeitate masculin;, care are o sotie. Pielea de tigru de la picioarele sale.
Punctul Zero. Se referi la punctuj initial de congiienta, creat de Vid prin tridentul qi soarele ii luna de la nivelul capului reprezint; gradr-r( de stipdn
actul
contemplirii de sine. Punctul Zero este copilul initial al Vidului, nasterea al acestui corp asupra primelor trei sigilii de conqtiin[d. Energia kundalini
congtiin(ei. este reprezentat\ ca o energie puternic;, ce porneste de la baza qirei
Ram. Ram este o versiune prescurtat5 a numelui Ramtha. Ramtha inseamni spin;rii Si iese prin cap. Aceasta este o alt5 distinctie fat; de anumite
I alal- reprezent;ri hinduse ale lrri Shiva, in care energia sub formE de 5arpe iese
la nivelul celui de-al cincilea sigiliu, prin gat. O alta imagine simbolica a
Ramaya. Ramtha o nume5te pe JZ Knight fiica lui preaiubitd. Ea a
fost Ramaya, lui Shiva reprezinta guvite lungi de p;r intunecat ii o mulfime de giraguri
prima care a de\renit copilul adoptat al lui Ramtha in timpul vietii
sale- Ramtha de perle, care reprezint; bogetia experienlei sale, stSpdniti ca intelepciune.
a gisit-o pe Raniaya abandonat;, in stepele Rusiei. Mulli oameniii
dadeau Tolba, arcul 5i s;getile sunt agentul prin care Shiva igi declanseaz; voinla
lui Ramtha copiii in timpul margului, ca un gest de iubire respect suprem;
Si puternic;, disnuge imperfectiunea gi creeazE noul.
[]/rttt',t/ v.t/s r/ Iit-t,tL t ()h.,s.tt Ll hti llttttllt.t
Sinele. Sinele este adev;rata identitate a persoanet omenegti, dileriti de Fis A. CELE $APTE SIC|L,ll
personalitate. Este aspectul transcendental al persoanel El se referi la
gapte niveluri de con5tiinfd in cot pul rrman
constiin(a secundari, la cdlStorul in c;ldtoria de involutie gi de evolu{ie,
care face cunoscut necunoscutul. Al 9apielea Sisiliu
Acest sisrliu este asociat
Sufletul. Ramtha se referi Ia suflet ca fiind Cartea Vietii. in care este r'nregistrat;
sr.rb formi de inlelepciune intreaga c;letorie de involutie 5i evolufie a slanda pituitari.
individului.
In{inituluiNecunoscut
Supercongtiinta. Aceasia este congtiin!a celui de-al cincilea plan 5i frecven(ei
si atingerea iluminerii
r azelor X.
Tahumo(l) Tahumo este disciplina predat5 de Ramtha, r^n care studentul invat; Al Treilea Sigiliu Al 9aselea Sisiliu
capacitatea de a st;pani efecteLe mediului inconjurAtor natural Aces sisiliu este centrul Acest sisiliu este asociat
- frigul 5i
ene.setic al constientei cu slanda pineal;
cildura - asupra corpului omenesc. contii€nte Si este hiperconstiinta 5i
asociat cu banda de banda de frecv€nte a
Transmitere li
receptie- Transmitere gi receptie este denumirea disciplinei fr€cvent€ a luhinii
predate de Ramtha, in care studentul invata sA acceseze informalii cu vizibile Esic asociai cu Formatiun€a reiicular:
controlul. tirania care filtr€az; $i ascunde
ajutorul atnbutelor creierului mijiociu, excluzAndu-5i perceptia senzorial;. vict'mizarea tr puterea cuno$tintele din mintea
Aceast; discipline dezvolt; capacitatea medrumnici a studentului pentru Este localizat in subcontii€nt; se af:
regiunea p)€xului solar aici Cand acest sigiliu
telepatie Si divinatie
este activat cunottintel€
Copyrishioz004 JZ Knisht
Utimul vals al liranilot
Punctul Zero
AOL News.
Copyrisht@2ooo JZ Knisht
Biggs, Barton. Wealth, War, and Msdom. NewJersey: JohnWiley & Sons,
1nc.,2008.
Bohm, David. I,Vholeness and the lmplicate Order Londra, Routledge,
1980.
Booth, Mark. The Secret Hislory of the World, As Laid Down by the Secret
Fig. C. CREIERUL Socr?tr?s. New York, The Overlook Press, 2008
Bridge, Andrew. ,,Jet Stream Shift ls Expanding the Earths Tropics and
Deserts." USATODAYcom, 25 mai 2006.
Neocorts( CNN Neur.
(creierul Dairnvaell, Georges. The Edifuing and Curious History of Rotschild I' King
Talamus galben)
ol the Jews. Paris, 1846.
Hipotalamus
Corpus Davies, Stevan L. The Gospe! ofThomas and Christian Wisdom. New York,
Lobul frontal callosum Seabury Press, 1983.
Glanda pituitari Creienrl De la Cruz, Juan. Obras Compldas.ed.4. Madrid: Editorial deSpiritualidad'
mijlociu 7992.
Hipocampusul
Glanda De la Cruz, Juan, The Collected Works. Washinglon, DC; Institute of
gi Amigdala
pinealS carmelite Studies, 1979.
De Leon, Luis. De los Nombres de Cristo. Edilall de Antonio Sanchez
Puntea Creierul mic
(lat. pons) Zamarreno. Madrid, Espasa Calpe, 1991.
MEduva spinErii Enciclopedia Encarta.
Forma{iunea Energia Fagan, Myron Cour qtal. lltuminati and the Council on Foreign Relations
The
reticulara
flluminati gi Consiliul pentru Relalii Bienq n-1l Discur jurnalisticinregistrat in
Copyrishto2ooo JZ Knight 1960.
_. Thteves Paradtse.prcsA pullicatd in 1947.
_. Seaet History ol lhe Ameican Empire. Economic Hit Men,
71te
Red Rainboq Pies; pubjjcatd in 1945
Jackals and the Tiuth about Globa/ Corrupion. New York: Penguin Group USA,
Ferguson, Niall. TheHouseof Rotsc-hjld: Monqs fuophefs 179E j64g.New 2007.
York: The Viking Press, 1998.
-. Pert, CandaceB. Molecules of Emotion.NalYork: Simon & Schuster lnc.,
Goswami, Amit. TheSelf Aware L.tniverse- Nerv york: Tarchey'putnam,
1995. 7997.
Grof, Christina ii Stanislav. The Adventure of Self Discovery. New york:
Platon. Dialogos.Ed 22. Editatd de Coleccion Austral. Mexic: Espasa Calpe,
State University of New York press, 19gg.
1984.
_. The Stomy Search for lhe Self. Londra: HarperCollins, 1991. Ramtha: A Beginners Guide to Creating Reality. Ed. a treia. Yelm: JZK
Guillaumont, A. et al. The GospeJ According to Thamas, te)rt coptic
constituit Publishing, o divizie a JZKlr,c., ZOO4.
gitradus. Londra: Coliins, 1959.
Ramtha, A Masters Reflection on the Histo,y ofHumani|/.Pa/teal, Human
Henry, Martin. On Not Llnderstanding 6od Dubljn: Columba press,
I997. Civilization, Origins and Evolution. Yelm, )ZK Publishing, o divizie a JZR lnc.,
Hirschberger, Joha nnes. Historia de la Filosolia.Vol. L Antiguedad,
Edad 2001.
Media, Renacimienlo. Barcelona, Edito r ial Herder, 1994.
Ramtha: A Masters Reflection on the History of Humanity. Partea Il,
ln Search of the Self, The Role of Consciousness in the Construction of
Rediscovering the Pearl ol Ancient Msdom. Yelm: JZK Publishing, o divizie a
Realily, a Conference of Contemporary Spirjtuality g_9 februarie
1997,yelm, JZK lnc.,2OO2.
Washington. Ed. videoYelm,JZK publishing, divizie a JZK inc.,1997.
Ramtha in Denver 17-18 mai 1986. Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1985.
JZ Knight and Ramtha: .lntimate Conversations. Ed. video yelm:
JZK Ramtha, Taking the Journey Inward. Qcoala de lluminare a lui Ramtha, 16
Publishing, divizie a JZKlnc.. L998.
septembrie 1993- Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1993.
Kilman, Scott. ..Grocery Bills to Soar As Grain prices Surge.., AOL
News, Ramtha. That Elixir Called Love. Yelm: JZK Publishing, o divizie a JZR
28 septem\rie 2OO7.
Inc.,2003.
Knight, JZ. A State of Mnd My Story.yelm: JZK publishing, 2004.
Ramtha, The Mystery ol Birlh and Death, Redefining the Self. Yelm: JZK
Krippner, Stanley, Wickamasekera, lan et al. The Ramtha phenomenon:
Publishing, o divizie a JZK Inc., 2000.
Psychological, Phenomenological and Geomagnetic Data.ln The
Journal of Ramtha, The White Book. Edi\ie rcvizuita. Yelm: JZK Publishing, o divizie
the American Society for Psychical Research, Vol. 92, nr.l, ianuarie
199g. a JZK lnc.,2OO4.
Lag'ton, Benlley. The Gnostic Sc pturas. Editia Anchor Bible Reference
Bamtha, Update on Changes, the Days to Come. Seattle, 14 noiembrie
Library. New York: Doubleday, 1987
1987. Yelm, Ramtha Dialogues (R), 1987.
Lotman, Herbert R . Retum of the Rotschilds: The Great Banking Dynas4/
Ramtha, Mnds of Change IlI. Specialtg Library CD-052, Eseu IV, 12 iulie
Through Two Turbulent Centuries. Londra: I. B. Tauris, 1995.
1992. Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1992.
Lovett, Richard A. ..Arctic lce Melting Much Faster Than predicted...$tiri
Reese, William L. Dictionary ol Philosophy and Religion, Eastern and
National Geograph ic,7 mai 2007.
Western Thought. Editie extins;. New York: Humanity Books, 1999.
Melton, J. Gordon. Finding En/ightenment, Ramthas School of Ancienl
Reeves, John. The Rotschilds: the Financial Rulers of Nations. Chicago:
Wisdom. Hills6oro, Beyond Words publishing, 1998.
A. C. McClurg & Co., 1887.
National Geographla gtiri online.
Rockoff, Hugh. IJS Economy in World Warl.in ..Economic History Services
New American Standard Bible
Encyclopedia.Net ', editat de Robert Whaples.
NewJerusalem Bible.
Santos Otero, Aurelio de. Los Evangelios Apocrifos: Coleccion de Tbxtos
Parlamentul Austriei, Senat, pagina web.
Griegos y Latinos, Version Critica, Esludios Introductorios y Comentarios. Ed. a
Perkins, John Cont'essjons ofan Economic Htt Man.sanFrancisco: Berrett_
noua. Madrid: Biblioteca de Autores Cristianos, 1995.
Koehler Publishers, 2004.
Schrodter, Willy. A Rosicrucian Notebook. York Beach' Samuel Weiser,
Inc., 1991.
t
I
Simon, Dan. . Unrelenting Fires Char So Califor rria, at l-cast llalf a Million
Flee. CNN, 23 octombrie20j1. '!.
Spalding, Band T Life and Teaching of the Masters of thc Far Easl.
California, DeVorss & Co. Publishers. 1964
Talbot, Michael The Holographic Universe. New York, Har.per-Collins,
I99Z
The Australian Broadcasting Corporation Corporate Communlcations
\
Web site.
The Oxford Dictionary ol Quotalions. Collectors F-drtion. Norwalk: The
Easton Press, 1992. ,,De mai multi ani de zile, Ram ne
The Portab/e Jung. Editat de Joseph Campbell NewYork, Penguin Books, aduce un mesaj minunat. Invdtdtura
r976. se nurnegte superconstiinl5 Ce ni se
Asociatia Istoricb a Casei Albe
The Works of Plato Editata de lrwin Edman. New York: Modern Library,
7956,
Tillich, Paul. Systemalic Theology, Combined Volume. Londra: James
Nisbet and Company Limired. 1968.
nme Magazine,3 martie 1952. supercongtiinta sau in congtiinla
Uniled Nations Envtronment Programme (UNEP), United Nations ctrristici, dar ce presupune asta ? Ce
Framework Conventian on Climate Chan7e (UNFCCC).New Delhi,2002 inseamnd asta, ia nivel de standard
USA Today, 5liri online. personal de viati' Pentru noi toti ?
Waite, Arthur Edward Real History of the Rosicrucians. New York: Ram e un invat5tor magnific' El
Steinerbooks, 1982 nu e un invititor Pe care sd il
Williams, Jack: ,,Answers: How Much Would Sea Level Rise if Polar Ice urmezi. Nu e un invdtetor care te
seduce se il adori. E un invSldtor
Melted." USATODAYcom, 21 noiembrie 2004.
care te tine la distantd, cu o iubire
Wolf, Fred AIan. Parallel Unverses.New York: Simon & Schuster, 1990
imensi, care spune ce nu o sa qtii
Taking the Quantum Leap.NewYork: Perennial Library, 1989.
cine egti, pand ce nu incepi se te uiti
The Spiritual Universe. Portsmouth: Momenl Point Press, lnc.. la cine eqti 9i sd iubeqti pe cine eSti '
1999. Ramtha nu e aici ca sd-Ei faci
prozeliti, ci ca se Predea celor Pe
care ii nume$te Dumnezei uitati care
suntem cu totii despre mostenirea
Ior uitat5. Ca urmare, am o mare
pldcere si viJ prezint pe Ramtha cel
Iluminat. "
JZ Knight
ll/
Ultimul va ls al tiranilor
PROFETIA REVIZUII'A