umane
Internetul a devenit rapid un fenomen socio-tehnic mult mediatizat. Acesta a avut si va avea
un impact determinat asupra societatii si viitorului sau. Oamenii sunt atrasi de acest
fenomen si ii dedica foarte mult timp, modificand moduri de lucru ori afectand interactiunea
umana.
Cu cat creste numarul de ani de cand este folosit internetul, cu atat creste si
numarul de ore, internetul devenind indispensabil. Participanitii unui sondaj au
acceptat sa stea fara internet timp de doua saptamani. Dupa numai doua zile unii
dintre ai “se simteau ciudat”, si dupa cinci zile au renuntat la acest sondaj. Un numar
foarte mic de persoane au rezistat, dar au declarat ca nu ar mai dori sa repete
aceasta experienta.
Aproximativ un sfert dintre utilizatorii de internet regulati (mai mult de 5 ore pe
saptamana), simt ca si-au redus simtitor timpul petrecut cu familia , prietenii , cat si
timpul liber.
Mai mult de un sfert dintre cei care utilizeaza internetul la serviciu, declara ca,
numarul de ore lucrate acasa, pe internet, a crescut, fara ca aceasta sa insemne
reducerea numarului de ore lucrate la serviciu.
60% dintre utilizatorii regulati ai internetului, delcara ca, internetul a redus numarul
de ore petrecute in fata televizorului, si o treime declara ca, isi petrec din ce in ce
mai putin timp citind ziarele.
Datorita internetului nu mai exista aproape nimic care sa nu poata fi facut din fotoliul
confortabil de acasa, de la vizitarea magazinelor de toate tipurile, platirea facturilor, munca
de cercetare si documentare pentru diverse lucrari si, chiar pastrarea legaturilor cu
prietenii aflati la mii de kilometrii departare. Comunicarea, care inainte insemna, scrierea
unor scrisori, a fost acum redusa la cateva click-uri cu mouse-ul; astfel, oamenii au
posibilitatea sa corespondeze prin e-mail mult mai rapid si eficient decat prin posta
traditionala. Aspectele positive ale internetului nu pot fi masurate, in timp ce, unele dintre
aspectele negative pot fi usor evidentiate.
Principalele efecte negative sunt:
Reactiile umane cu privire la tot ce insemna tehnologie IT au ramas neclare pana in prezent.
Unii intampina aceste schimbari cu euforie, altii se tem de consecinte. Adevarul este pe
undeva pe la mijloc.
Romania s-a situat, anul trecut, pe locul 41, dintr-un total de 60 de state evaluate de
Economist Intelligence Unit (EIU), dupa gradul de dezvoltare si utilizare a serviciilor
electronice, fiind precedata in clasament de Africa de Sud si de Venezuela. Analistii EIU au
conferit fiecarei tari avute in vedere un punctaj, totalul realizat de Romania fiind de 4,91
puncte. Prima clasata - Suedia - a obtinut 8,42 puncte (dintr-un maximum de 10 puncte), iar
ultimul loc a fost ocupat de Nigeria, cu 2,82 puncte.
In Romania exista patru milioane de utilizatori care petrec cel putin o ora saptamanal pe
Internet. Dintre acestia, 16% utilizeaza Internetul in mod frecvent, iar 23% din cand in
cand. Conform unui studiu realizat de PriceWaterhouseCoopers, rata cresterii numarului de
utilizatori de Internet din Romania este de un milion pe an.
Internetul a devenit rapid un fenomen socio-tehnic mult mediatizat la sfârşit de secol (şi de
mileniu). Internetul şi orice formă de folosire a reţelelor electronice deschise au şi vor avea
un impact determinant asupra societăţii şi al viitorului său. Impactul Internetului asupra
societăţii va avea următoarele funcţionalităţi şi efecte:
Toate aspectele pozitive menţionate mai sus vor fi foarte mult exploatate de către
societate, indivizi şi organizaţii cu scopuri diferite.Funcţionalităţile Internetului în societate
pot duce la noi practici sociale originale şi interesante.
Instituţii competitive
Instituţiile care se echipează azi în materie de reţele electronice şi care folosesc sistematic
Internetul vor avea un real avantaj competitiv:
Toate acestea se pot obţine dacă se adoptă o atitudine cu adevărat înnoitoare. Trebuie
schimbate modurile de organizare, renunţarea la unele structuri prea ierarhice piramidale,
acceptarea spontaneităţii şi mobilităţii creativităţii persoanelor şi echipelor, ştergerea
frontierelor prea protectoare
Trebuie făcute investiţii în instrumente şi echipamente, dar în mod special format personalul
cu noi deprinderi (ceea ce nu este foarte uşor).
Domeniul de activitate care beneficiază cel mai mult de Internet este acela al cercetării şi
al dezvoltării cunoaşterii. Nu este nimic anormal, neaşteptat pentru că este cunoscut faptul
că Internetul s-a născut în mediul ştiinţific pentru stimularea cooperării în acest
domeniu.Cercetarea progresează direct proporţional cu intensitatea contactelor care se
stabilesc între echipele de cercetători. Se hrăneşte din schimburi permanente şi trăieşte
din cooperare (pe toate nivelele).Multiplicarea siturilor Web şi a forumurilor electronice
dedicate activităţii ştiinţifice va conduce într-un viitor apropiat la o sporire considerabilă a
cunoştiinţelor noastre. Este o nouă viziune privind comunicarea ştiinţifică şi tehnică, a unor
noi practici de publicaţii şi schimb, care vor pune problema modului tradiţional de editare
ştiinţifică.
Este vorba de sănătate sau de turism. Cultura poate şi ea să cunoască noi forme de
exprimare datorită instrumentelor puternice de comunicare electronică multimedia.
Noile tehnologii (Internet, reţele electronice, multimedia...) permit mult viitorului, dar în
acelaşi timp, pot apare noi şi grave probleme ale căror importanţă începem să le percepem.
Impactul Internetului asupra societăţii va depinde de capacitatea acestuia de a gestiona căt
mai bine efectele benefice şi malefice ale noului instrument.
Riscurile inerente unei dezvoltări necontrolate ale Internetului
În cea mai mare parte riscurile sunt legate de informatică şi în mod special de
teleinformatică, într-o lume care nu scapă perversităţii şi criminalităţii de orice fel.Se pot
menţiona în primul rând problemele de securitate informatică şi riscurile de penetrare a
unor medii informatice, mai mult sau mai puţin bine protejate. Aceste probleme sunt reale,
dar pot fi rezolvate de cele mai multe ori datorită bunului simţ. Problemele legate de
securitate merită o investiţie în funcţie de ceea ce trebuie să fie protejat.Problemele legate
de atentat la viaţa particulară şi problemele legate de confidenţialitate nu sunt noi, dar
prezintă interes la ora reţelelor deschise şi a instrumentelor de inteligenţă manipulatoare de
date.Se pot utiliza programe instalate pe situri personale, se pot controla tranzacţiile de
orice natură pe Internet, se pot folosi carduri sau adrese electronice personale. Există ţări
în care legislaţia existentă permite controlul acestor abuzuri, dar din păcate... nu peste
tot.Nu trebuie neglijat riscul tranzacţiilor financiare sau monetare pe o reţea
nesecurizată.Trebuie subliniat existenţa pe reţeaua Internet a mesajelor sau informaţiilor
care încalcă morala sau a regulilor stabilite de către societate: incitare la ura rasială,
apărarea cauzelor netolerante (teze neonaziste, negaţioniste...), pornografie, apologia morţii,
proliferarea morţii, a sinuciderii, a comportamentului pervers, etc... acesta conducând
numeroase ţări la crearea unor dispozitive de observaţie şi reglare a comportamentelor
anormale.Infoetica va avea ca obiect de studiu cenzurarea naţională a acestor anomalii.
Grupe de navigatori din numeroase ţări a comitetelor naţionale sau internaţionale ad-hoc, ca
şi cea mai mare parte a organizaţiilor interguvernamenale şi neguvernamentale, dezbat azi
problemele legate de etica informaţiei, încercând să găsească regulile unui joc acceptabil şi
fiabil. Dar dincolo de problemele evidente de criminalitate electronică, se pun tot mai mult
problemele cele mai subtile, necesitând o veritabilă reflecţie privind Internetul, dezvoltarea
sa şi impactul său asupra societăţii.Se pune tot mai mult problema diversităţii lingvistice şi
culturale pe reţea. În contextul unei mondializări din ce în ce mai evidente, apare riscul
pierderii identităţii pentru majoritatea culturilor minoritare. Controlul reţelelor de către
marile monopoluri economice, în mod special cele din sectorul informatic şi difuzarea
informaţiei în mod special în engleză, poate conduce la o veritabilă catastrofă culturală. Este
important să aperi diversitatea lingvistică şi culturală pe reţea, aşa cum încerci azi să
conservi biodiversitatea.Şanse egale la accesul noilor tehnologii, Internet şi informaţiile
difuzate pe reţea constituie o altă preocupare majoră. Trebuie evitat ca Internetul să
mărească decalajul între aceia care au multiple posibilităţi de acces la reţea şi ceilalţi,
cărora le este refuzat din diferite motive (economic în mod special) acest acces. Diferenţele
pot să apară chiar în cadrul unei comunităţi, a unei societăţi între diferite grupuri: conflictul
între generaţii (conflicte între aceia care au cultură electronică-calculator) şi ceilalţi.Iată
raţiunea pentru care dezvoltarea Internetului nu poate să fie lăsată la iniţiativa pieţii; este
obligatoriu ca puterea publică să ia seama de aspectele sociale şi să aducă elemente
indispensabile de reglare.Este interesant de subliniat că Internetul şi reţelele conduc la
revendicări legitime din partea diferitelor grupe în cadrul societăţii. De aceea producătorii,
investitorii economici doresc să beneficieze de avantaje sporite pe piaţa electronică
mondială, forţând obţinerea protecţiei legale a investiţiilor, după cum reiese din discuţiile
legate de dreptul de autor şi de reproducere. Creatorii, autorii doresc să-şi vadă creaţia
corect protejată de către reţea, ştiind că este extrem de uşor să furi operele creatorilor pe
o reţea mondială deschisă. Utilizatorii reţelei, cetăţenii, doresc la rândul lor să nu fie în
situaţia de a plăti sume mari titularilor drepturilor. Se exprimă un drept legitim al
utilizatorului de Internet, aşa cum este reafirmată azi, necesitatea de a lăsa un acces liber
la informaţia neprotejată şi în mod special la aceea din domeniul public.
Instrumentul există deja şi unii îl utilizează mult. Agenţii inteligenţi, roboţii sau motoarele
de căutare de orice fel sunt în măsură să răsfoiască aproape instantaneu milioane şi milioane
de documente. O nouă societate a informaţiei începe să se dezvolte, promiţătoare, dar
obositoare.Se constată un deficit de cunoaştere a posibilităţilor oferite de către reţelele
electronice, a sensibilizării şi formării pentru bogăţia pe care acestea le oferă. Este nevoie
de întocmirea unui plan de dezvoltare a culturii informaţiei. Nu există o societate a
informaţiei fără o cultură reală, specifică, care poate fi numită infocultură.Aceasta înseamnă
acţiuni de sensibilizare şi formare de la cea mai tânără vârstă până la universitate. Este
nevoie pentru persoanele în activitate, de acţiuni de formare continuă pentru a le creea un
nivel bun de înţelegere a ceea ce se întâmplă pe acest teren.Trebuie create adevărate grupe
de reflexii sau forumuri pe aceste teme. Infocultura nu se va dezvolta uşor din cauza
sistemelor administrative şi educative existente. Trebuie făcute cercetării în acest
domeniu, difuzate rezultatele muncii, trebuie făcute studii de infocultură.Este clar că,
infocultura nu se va dezvolta decât dacă indivizii şi comunităţile au acces la reţea, lucrând
efectiv pe echipamentul adaptat. Aceasta înseamnă că eforturile financiare trebuie să fie
acceptate de către guvern, ca şi de către instituţii şi de către întreprinderi pentru crearea
reţelelor cu debit mare, pentru dezvoltarea parcului de calcuatoare, pentru achiziţii şi
dezvoltarea programelor adecvate. Solidaritatea naţională şi internaţională trebuie să fie
mobilizată pentru a asigura această infocultură care contribuie la dezvoltarea societăţii
informaţiei.