Alcoolismul

Alcoolismul reprezinta concentratia

sanguina de etanol, consecutiva ingestiei de bauturi
alcoolice, exprimata in mg/dl sau g0/00. Analiza
alcoolemiei se face la un serviciu de expertiza
acreditat, in cadrul Institutului Medico Legal, la
spitalele de urgenta si cele judetene. Valoarea
normala a alcoolemiei este zero. Valoarea patologica
este 150-500 mg/dl. Efectele alcoolemiei asupra
organismului sunt variate in functie de obisnuinta
pacientului de a consuma bauturi alcoolice. Dupa
administrarea unei doze de alcool, curba alcoolemiei
urmeaza doua faze clasice: cresterea rapida a
alcoolemiei datorate absorbtiei digestive si scaderea
alcoolemiei datorata experientei si metabolizarii
alcoolului. Alcoolul se absoarbe repede si poate fi
depistat in sange dupa 20-30 minute. Alimentele pot
intarzia absorbtia cu 1-2 ore.
Absorbtia etanolului depinde de: tipul de bautura,
concentratia de alcool, continutul gastric, mobilitatea
gastrica, asocierea cu medicamente. Etanolul are o
molecula mica, solubila in apa si lipide, care
traverseaza usor membranele biologice si patrunde in
tesuturi. 90% din alcool este metabolizat hepatic, iar
restul excretat renal, pulmonar si prin piele.
Eliminarea este independenta de concentratie. in
momentul in care nu se mai consuma alcool, nivelul
sanguin scade cu 10-25 mg/dl/ora. La consumatorii
cronici de etanol, viteza de metabolism creste la 30-
40 mg/dl/ora. Pentru disparitia completa a alcoolului
 etilic din sange, la o alcoolemie de 100 mg/dl, sunt
necesare 6-7 ore, cu conditia ca sa nu se mai
consume alcool.
La valori mai mari ale alcoolemiei depresia sistemului
nervos central si deteriorarea functiilor vestibulare si
cerebrale produc: disarterie (vorbire greoaie, dificila),
atasie (mers dificil, cu baza larga de sustinere),
nistagmus (miscari rapide ale globilor oculari), vedere
dubla, voma si aspirare pulmonara. Pentru
consumatorii sporadici de alcool, pot aparea stupoare
si coma la 400 mg/dl, iar decesul la 500 mg/dl, prin
depresie respiratorie, hipotensiune si acidoza.
Cand se administreaza medicamente este indicat a
se evita consumul de alcool, deoarece asocierea
poate fi periculoasa, poate duce la potentarea
(cresterea) actiunii medicamentelor, ducand la efecte
comparabile cu acelea observate la administrarea
unei doze prea ridicate (este cazul anxialiticelor,
antidepresivelor, somniferelor, antihistamiticelor,
antidiabeticelor, antihipertensivelor) sau actiunea altor
medicamente se poate diminua (cazul
antiepilipticelor, anticoagulantelor, unele
tranchilizante). O doza mica de alcool stimuleaza
activitatea creatoare, reduce inhibitia, creaza buna
dispozitie si stimuleaza relatiile interumane. Corelatia
nivel alcoolemie – efecte sistemice:
Sunt considerati alcoolici bautorii excesivi, care
consuma bauturi alcoolice in mod sistematic,
devenind dependenti de alcool, reprezentand tulburari
ale starii fizice si mentale. Alcoolul este cel mai
 accesibil toxic datator de buna dispozitie. Ultimele
statistici au darul de a ne ingrijora si mai mult datorita
maririi consumului de alcool si extinderii lui in randul
femeilor si tineretului. Copiii, avand organismul in
crestere, sunt deosebit de sensibili la alcool.
Pot fi intalniti destui tineri care considera ca a
consuma alcool reprezinta o manifestare a maturitatii,
o cerinta a vietii civilizate. Chiar si atunci cand nu
suporta alcoolul, ei fac eforturi sa se acomodeze cu
bautura, incercand sa fie “la inaltime”, sa tina pasul cu
cei experimentati in arta bauturii. Un vechi proverb
spune: “betia este inceputul tuturor relelor”.
Alcoolismul este o problema deosebit de complexa,
medicala, sociala, economica, pedagogica si etica in
acelasi timp. Exista o arie larga de consecinte ale
consumului de alcool, incepand cu scaderea atentiei,
somnolenta, diminuarea randamentului fizic si
intelectual, alterarea fizicului si a sanatatii. Obisnuinta
nu inseamna ca organismul “s-a deprins cu otrava”,
dimpotriva, alcoolul continua sa distruga pe nesimtite
sanatatea, favorizand aparitia unor boli de inima,
nervoase, digestive etc. Consumul sistematic de
bauturi alcoolice induce instalarea unor boli cronice
ale tubului digestiv.
Mucoasa stomacala si a intestinelor se altereaza sub
influenta alcoolului, cauzand tulburari ca: balonari,
arsuri, ulcere, dureri locale, diaree etc. Cel mai
frecvent este afectat ficatul, primul filtru impotriva
toxinelor care atenteaza la sanatatea organismului.
Obosite si supraincarcate cu alcool, celulele hepatice
se sclerozeaza, ducand la instalarea crizei hepatice.
Consumul de alcool are efect negativ si asupra inimii,
care isi mareste volumul, iar tesuturile proprii se
altereaza, aparand tulburari nefaste in circulatia
sangelui, respiratiei, in functionarea organismului in
general.
Efecte nocive apar si la glandele interne, sexuale, la
celulele nervoase, scade capacitatea de rezistenta si
imunitatea organismului. De semnalat este numarul
mare de accidente la locul de munca, accidente de
circulatie, criminalitate crescuta datorita consumului
excesiv de alcool.