ss pat ez in ceneratcu nest e sale. Dac presupune int ck cell rar reapest Aksumite granite terior, sina in nd tal Suntem eu toi expo mee atcuron. Ali iecared Sine acapareze pe dari feritoril nose eto eliciente de care se folosesc sunt supuneres, sabes noose prin insines lors adementea, A secunoase aceste metode este prima condiie pentru apararen cu ‘succes a teritoriului nostru. 7 ‘A dous cori important const in dispniiltaten dea ne apr eu hotee dea reunfa ml degra a unfucr deit nels sane el pe emer ela Cini exeeacd acest premise se pote ft onc deo strategie de aprare care const din wrmatarele E iecare om are nevoie de un teritorit propriu in care 1. Semnalizafi atacantului cd sunteti gata de apiare, 2. Dati-ide stire atacantului tn ce condiié sunteti gata # incheiafi un compromis cu el 3. Renunfati mai degraba la ceva decat si va Lasati santajat cu acel lucr Fiecare om it are tertoril propriv, acs teritoriul propriu. posesie bucata cu bucati Fiecare om igi a apird, il iau alfi Printre specialist in stingele naturi exsta uni care spun: nw foamea si dragostea sunt cele mai puternice forte motrce ale comportamentuli nostru, ci teritria Noi, profani, care mergem pe pint si nu peste nori clin cerulstinfelor vrem desigur si Iasim in seama savanilor si se certe in urmitoarele decenii pentru stabil care dine opin este cea cores Patem si tragem, ce‘ drept, cteva conchuzii practice din cbservafilesavanfilor, Antropologul american Robert Ardrey, de exemphy,spune: Oma si animalul sunt supus in egal masurd con- stringer teritoriulu lor. Acesta le furnizea7a tet im- pulbur vitae fandamentae. in primal ind: posbilitotea Si se idetifice cu cova mai mare sf mai trainic deci sunt ei. In al doilea rind: sentimental de siguranfa Sin at trelea rind: imboldul de a continua si triiasc.” Andrey afi si: masta const, ce exemple, expli- caia ct aparitoral unui teritoriw au este ipsit de sanse te superior ca fort.” nici vizavi de un atacant care fi ‘Coea ce nu inseamn’ deci nimic altceva decé care este constient de teritoriul lui poate 8 prinda forte absolut nebanuite cind trebuie sa sil apere Este un aspect pe care nu ar trebui sil pierdem din seam vedere, Dar si ne ocupaim mai intai cu ceea c teritoriu, Este desigur pimantul pe care trim. Este Tocuinga noastr’, casa noastr’, ca si masa noastra de lucru, Este ins’ ~ si anume intro masurs mult mai mare ~ si ceea ce alcatuieste personalitatea noastea de140 Jose Kirshner sine stitatoare. fy aceasts epocs fn care tindem cu totil Sa supraestimam nemasurat proprietatea material, uptam nebuneste pentru jobul nostru, pentru ceva mai multi bani, pentru masina sau pentr pozitia noastra sociald. Dar, aproape fara contraaparare, kisim si ni se ia niste propriets{i mult mai valoroase, cum ar fi timpul 5 Fericirea privata, libertatea si dezvoltarea propriei noastre persoane, Insa exact acesta este domeniul in care se decid lu- crurile esengiale ale vietii noastre, De aceea este necesar i apa constiengi teritoriul personalitajii noastte. Si-1 delimitim, si-1 prevedem cu palisade si s8 veghem, inarmagi pand-n dint, ca nimeni sa nus patrunda in el, pentru. a ni-l acapara, Face parte dintre marile iluzii ale multor oameni si viseze despre o lume pasnics, in care fiecare iubeste si apreciaza pe fiecare. Realitatea este insi eA fiecare invi- diaza pe flecare, incearcd s3- exploateze gi 58 ,pund mana pe el”. Este indiferent din ce motiv, sub ce pretext si cu ce trucuri ar dori si-siatinga scopul Suntem mereu asaltati de zeci de agresori. Fiecare vvrea i patrunda in teritoriul nostru, si-si traga de aici folosul pentru el si s& ne ia in posesie bucati cu bucata Metodele lor de actiune care promit cel mai mult succes sunt supunerea, slabirea noastra prin insinuarea lor si ademenirea, Daca nu suntem inarmati impotriva lor, nu avem sanse si ne opunem timp indelungat atacatorilor. Atunci ascultim, inainte dea ne dezmetici, de porun- «a lor. Ne subordondm etaloanelor lor. Cumpirim ce ne 8 ei, fard sa {i verificat mai inainte produsul dupa criteriul folosului siu real. fi lism si g’ndeasca in locul ofe Metoda supunesit 1 nostri, si preia rispunelerea in locul nostri. Curand nu mai suntem noi ingine, ei supuse organe de executare a) intentiilor altora. Ce ne mai ramane dupa pierderea independenei noastre este bucuria fafa de bundstarea exterioara pe care ne-am dobindito, Dar si aceasta ne apartine numai atat timp edt Ie convine altora Sigur cine asteapts mai mult de la viafa sa trebuie s& fie inarmat pentru a-si apira teritoriul. Primul pas const in cunoasterea metodelor atacantilor. ne putem considera mulfumifi cu asta. Dar Metoda supunerii Supunerea este, fari indoial8, cea mai agresiva dintre toate incercarile de a pitrunde in teritoriul nostra. Fi ind abstractie, fireste, de violenta pe fal, care cere la randul ei o cu totul alts strategie de apsrare decat vrem si dezbatem aici Formele convietuieii democratice au modificat in ori- ce caz.exercitarea violenei pe fat. Sau, altfel exprimat: au umanizato. Apiritorulu tot fi mai rimane o sansa sii apete teritoriul si si-giasigure astfel un spafit vital propriu, Ceea cei face totusi pe multi oameni sa se indoiasca de acest sistem democratic al conviefuirii este incapa- citatea lor de a se folosi de marea sans’. Fi vorbese, ce- rept, firs preget de libertate, dar nu fac nimie alteeva decit si astepte pana ce le-o da careva. Dac’ au recu- noscut in fine lipsa de sens a asteptarii lor, mu caut si se ajute singuri. Nicidecum. Se refugiaza mai degralwea Josef Kirschner ea mai comoda dintre toate posibilitile: i acuzd pe alii, Se ambaleaza autocompatimindu-se intr-un mod Steril in loc sa-si spuna: ,Libertatea mea personala in: cepe de la mine insumi, Nimeni nu este dispus 88 mio dea de bunsvoie, Fu trebuie s ‘Trebuie sA mi-o creez singur si trebuie 8 0 apar cu hotirice” Orice sistem in care tim, fie micul grup saw marea societate, poate functiona in dous modalitai + Fie autoritar, adica atunci cand cafiva oameni, pin’ la numa, exerith puterea,careia tof celal lise supun, Nefiind ins neapirat necesar si fie constrangi 8 0 facd. Majoritatea oamenilor sunt ‘mai dispusi si se subordoneze unor autoritafi pur temic. li scuteste de efortul de a judeca singur + Fie domneste un cmp de tensiune intre atac $1 aparare, individul pastrandu-piteritoriul dezvol- tirii sale personale si apardndwsi-limpottiva in- cercirii de supunere. In acest fel el exerciti un conteol permanent asupra autoritailor. Aproape oricine ajunge in vreun fel in pozitia une autoritii sau la maneta de comand a unui sistem tinde sapuns pe ali cu puiterea ce ka fost dat Strategia supuneri arata in felul uemator: * Atacantul teritoriului personal al unui individ trebuie si defind fat de aparator o pozitie de putere. + Aparatorul trebuie 8 se gaseasc’ in pozitia de puternics dependents. + Atacantul trebuie si poata exploata pe baza po- Ziel sale de putere intr-un grad atat de inalt dependenta apaedtorului, inet apardtorului to si fac cova n acest sens, Metoda supunerii 13 {ise para cd supunerea este cea mai buna dintre toate solute posibile Instrumentul penteu realizarea acestei strategii este, dupa cum stiu cei mai mulfi dintre noi din proprie ex- ppetien3, santajul. Formula simpli cu care a fost el lega= lizat pentru uzul cotidian in toate domeniile viefii suna astfel: ,Dacdt nu faci cei cer, 0 sa-{iiau ceva la care fi" + Asa igi supune profesorul elevul cu ameninfarea Dac nu asculfi, primesti 0 not proasta”. + Parintit isi amenin(a copii, la rindul lor: ,Daca vit 4i retragem dragostea noastr*, Poate ca le retrag numai banii de buz casi cul 0 nota proast’, 0 nar, dar in fond care este diferenta? ‘+ Sofia isi ameningi sojul: ,Dac& nu ma tratezi bine, te fac de ris in fafa tuturor”. Saw ise refuza la pat, forma de-a dreptul clasicd de a santaja soul. + Politistul fl santajeaza pe condlucstorul auto: ,Daca dumneavoastra imi faceti greutati, eu vi fac recla- mafic. Asta vA costa atunci mult mai mult’ * Cine sta in profesie pe o pozitie ierarhic’ supe rioari il amening’ pe cel subordonat lui: ,Dacd mu vva indepliniti sarcina, firma trebuie din pacate si se desparta de dumneavoastea”, Este santajul cu variatiuni infinite gi mereu efieace cu care unul incearca sil supund pe celilalt. Cine nu si-a delimitat teritoriul si nu este pregatit s& sie apere va fi invins cu ajutorul acestui santa,44 Josef Kirschner Metoda slabirii prin insinuare Sunt si oameni care vor sie ia in posesie far sa alba o Povitie de putere. Bi au la dispozitieo alta variant3, mai rafinats a Santajului, slabirea noastra prin insinuarea lor. Ea funcfioneaza in prineipiu in felul urmator: + Atacantul fi ofer’ aparatorulai ajutorul lui, Are Bri de el, se sacrified pentru el sau cel pusin da imptesia, Se face, in general, indispensabil in toate felurie *+ El reuseste astfel si se furiseze tot mai adane in teritoriul aparatorului fi objine increderea siti anihileaza dorinfa de apirare + Cu catia atacantul mai mult asupra sa din ceea ce este responsabilitatea victimei, ew atat mai mare devine dependenta acesteia. Dependenta creste prin comoditatea pe care o simte oricine las’ pe ali si se ingrjeasci de el + Cand aparatorul remarcd in sfirgit ct nt mai ia el Insusi decizile este de cole mai mult ori atat de Prins in Tagul dependentei, incat preferd si se resemneze. Acum se afl complet la mina celuilale si nu mai are forfa s3 se rizvtditeascd Aceasts metoda se poate derula ins gi astiel + Atacantul nu ofera el insusi ajutor, ci el se deelaré «a fiind cel care cauti ajutor, apeland la mila, ia- birea pentru aproapele si mérinimia aparatorulu + Apairitorul il ajuta si savureaza malfumit de sine rolul bineficatorulu. fi place atit de mult acest rol, incit astfel devine dependent. Dacit intr-o zi nu mai vrea 88 ajute, atacantal il va santaja cu re Motoda ademeniri 145 marca: ,Doar nu putefi fi atit de lipsit de inima s8 ima lasafi acum balks, Acum cind depind atat de mult de dumneavoastra”, Apirstorul se teme pen- tru imaginea lui de filantrop. Ca si nu ajunga sii se duct vorba c& este un egoist far’ inims, se lash santajat in continuare. Dup’ cum vedi, $i aceasta metoda este edificati Ia 1urma urmei pe principiul santajului, Poate inte-o forma ‘mai imblanzil8. Dar nicielecum mai putin primejdionss Pericolul ei ceosebit rezida in faptul cd este grew de dlibuit. El rezida si in nehotirirea oamenilor si in inca- pacitatea lor dea cintari consecingele aegiunii lor. Astfel, 9 serviabilitate aparent neimportants se poate trans- forma intr-o dependenga de lunga durats, Daca este de la bun inceput clar cd atacantul veea sit ne supund, ne aflim in fafa deciziei usor de recunoscut (oM&i supun sau mi pun in aparare?” Daci atacantul p3trunde totusi in teritoriul nosteu ct asigurarea: ,Nu ii vreau decat binele", ne simyim inda- torati fala de el. $i este exact ceea ce urmateste, Lozinca Iui este iubirea fafa de aproapele lui, Despre ea se poate sspune c3 nu rareori are urmari mai devastatoare pentra vaproapele iubit" decat daca il supune inte-un mod rnecamuiflat, Aici macar stim de la inceput cum stim, Metoda ademeni Ademenirea vizeaza in primul rand nevoia noastrd de prestigiu si Inclinatia spre competifia nelimitata. Cine146 Joset Kirschner ‘rea fie macar pufin mai bun decat vecinié si eolegi lui este un teren deosebit ce propice Procedeul este destul de simp + Cineva vine sine ispteste cu promisiunea: ,Ce-i pot oferi i procurd adminafie si recunoastere Te evidentaza fats de ali + Noi credem in promisiuine si acceptim ce ni se oer, Ne creeaza o satisfatie de scurts dura + acd ne-am obignait cu ea, mat vem s ne evi= clentiem pugin mai mult. Asa cB suntem iris receptivi la alte oferte. Incepe o dezvottare ce nu Ja sfarsit. Excepfie facind situafia ind fi punem chiar nos capa Cine isi deschide tertoril acestor alacuri mu va mai decide curind singur in legit cu neveile sae. ELo st astepte si i vina un alt mesaj ateigitor, cu noi prom siuni s oferte Din efortul peemanent de a uema aceste mesajere- zultéo avalansi de indatorii, Trebuie st le indeplinim pe toate cc altminterideea noasts ci suntem cova ma dr mai fi susfinut Inacest tel, atacanpi ne-a ocupat terior cu ten- tile lor. Acum ei decid dupa bunul-plac asupra nevoi- Jor noastre. Granite scopusilr si dorinelor nonstre se stompeaza pent noi tot mai mult. $i total numai pent ci nis am fisat in prealabil acest granite La lupii arctci s-a observat c& 0 halts pos tertori de citea 160 de metri patra Din cand in cand, animalele adulte marche” granifete acest teritoriu Impotriva invadatoriloe Casi eines folosese penta marca aceste delimit rina Cum sa transformat mila in urd, numa, 14? Sper ca imi veti ierta modul de exprimare drastic, dar plastic, daci folosese comparatia: cine este supus ‘metodei seductiei nu trebuie sa se mire daca in teritoriul Lusi mulfiinvadatori se p... fra 88 ceaed vo (Cum sea transformat mila in uri, numai pentru cé o femeie nu a putut spune nu Existé mul}i oameni al caror jel suprem este sa fie in- dragiti de cunoscufii si rudele lor, de sefi si subordonati si, in general, de toats lumea, Dups cum urmatoarele cuvinte par, In genere, suprema laud’ cind caracte- rizezi pe cineva cu ele: ,Nu are dusmani, Tofi il ind sgesc”. Acelagi lucru este valabil cand spunem cuiva ca este amabil, aritor sau prevenitor. Nueste o intiimplare ci astfel de calitifi care nus spun nimi gasese recunoasterea semenilor. Caci ele insearnna a cineva care vrea si fie amabil, indragit si saritor nu este un pericol pentru alli. El este usor dirijabil, Poate fi uusor intimidat. Prefer’ si cedeze decdt si-pi apere teritoriul Asta inseamng ci cel care vtea Si fie indrgit simu poa- tespune nu" este 0 victim’ usoara a supunerii,skibiri prin insinuare si ademenirii, Teritoriul si sta larg des- chis, oricine este bine venit. il va imbragisa cu naivitate si pe cel mai siret atacant, pentru a se face agreat de el Si ce determina un om s8 aduci orice sactiticia per tru a fi indragit de alti? FI cauta protectie si siguranga Dar le cauta acolo unde le poate gasi cel mai puafin — la cceilalsi148 Josef Kirschner Cine rea sa fie agreat de oricine si si mulfumeascat pe fiecare se va mulfumi cel mai puin pe sine insusi Asta se poate constata usor. Cici el nu stie ce-i convine hui cel mai mult. Nu are scopuri proprii, nu are un concept propriu pentru viafa lui, nu are un teritoriu propriu. Alfiii bau acaparat de mult Gine nu poseda un teritoriu propriu, cu care se poate identifica si care poate si-i confere siguranfa, nu are rnimie ce ar fi demn sd fle aparat. Pentru el cade provo- carea dea mobiliza toate forfele ca si se depageasca pe Acesti oameni sunt ceea ce am putea num masa devinteresat sas ,mimen pasiva, Ei mu sunt vu de ceili care se servesc de ei drept indivi, cj numai drept o canitate. Cineva care sie exact ce-vrea trebtie doar 88 vind si 8 le indice drumal. Ei vor maui Pentru el. Se sacrifes pentru acest scilali side lor. $i de ce? Intruct et insignia ideireferitoare la vita lor proprie pentra cate ar merita ca ois ie pe baricade Dac a spus cu céteva pagin in urm ci orice sistom functioneaza fie in cimpl de tensiune dint atac 5 apiare, fie utortar si un, putin la numa exert pruterea crea ise supun ,tof ceili“, atunci acest ‘oameni sunt toi ceili, In relafia for cu lumen din jut ‘hu se va crea acel cimp de tensiune util, de care are nevoie orice autorealizare cae satistace. Este de ines ci oricine vrea si se foloseascd de ali pentru elcautastiel ce oameni dependent, care opun fortrilor lio rezistong cit se poate de mich Muli prin vor copi cate se spun doc autorti Jor. Argumentul pe care-laduc este foarte adesea: $3 (Cum sa eansformat milan ue, numa. 149 invefe din timp sa se subordoneze, altfel vor avea mai tiiziu greutafi". Astfel de paringi nu prea vorbese despre sgreutatile pe care le au copiti care au fost obisnuifi de ‘ici cu subordonarea, Cea mai mare grewtate rez din pierclerea treptati a personalitai lor, pe care nimeni nu © poate indlura timp indelungat fara a fi prejudiciat. Se injelege de la sine e& acesti parinfi nu fac nimic pentru a-si invaja copili si se apere contra inabusie personalitifii lor, Ei cer supunere. Cearta este o rive tire care trebuie reprimata urgent. De fapl, cearta nu este rnimic altceva decat instinctul natural de a-si apaira teritoriul in faga atacurilor. Se poate spune: Apsrarea propriulu teritoriv presupune <8 fii dispus la confruntare, Aceasta dispozitie — indiferent in ce forms _ Stop, ce aici incolo nu ma mai subordone7, Stix singur ce este bine pentrw mine” ‘Am fost cu citeva sSptimani in urmé intrun maga- Zin cu imbriciminte birbiteasca, pentru a-mi cumpara fo pereche de pantaloni. Aveam o idee clara despre cum trebuiau 88 fie acei pantaloni. Asa ci m-am apucat si mii caut pe cei care mi se potriveau dintr-un bogat sortiment expus. Deodats s-a apropiat de mine un van- Zitor, cAruia i se paruse probabil ci scotocisem deja prea mult, a ciutat niste pantaloni si mi-a spus: ,Cred ca acestia sunt exact ceea ce vi se potriveste”. Lam probit. Imi veneau intr-adevas. Numai jos erat putin prea larg O simpli chestie de gust. Cand i-am aratat, vanzatorul a reactionat cu argu- mentul: Asta zicefi numai penteu ci nu suntefi obisnuit manifesta — este semnalul pentru atacant:150 Josef Kirschner Dar asa e acum ultima mod, Oricine se respecti poarts Un exemplu, cum afi trait cu siguranta i dumnea ~voastt allele asemanstoare. Cieva incearcd st patrund prin metoda secluctiei in teritoriul propriilor noastee reprezentiri. Poate ci este un caz inofensiv. In realitate este insi una dint acelesituafii de zi cu zi in care se vede coc facem parte din marea masa celor care sunt dispusi si se adapteze sau dintre cei care isi apaes proprile ide Sigur ci vanzitorul doreste sl ascultim binevoitori sisi-i spunem: ,Bine, dacd asa-i acum ultima moda, atunci sigur ed-mi eumpar pantalonii”, Face 0 afacere rapid si capa repede de noi. este de fapt absolut eal ac’ pantalonii ne si plac apoi cu adevarat, Asta-io problem cu care trebuie s8 ne imped no in nile sae ani ce vin, atunei cénd purtim pantaloni Este si numai problema noastr daca ne lissim pus, de exemplu, de un gef inten postin care tocmai are nevoie ce cineva. Daca ne lism convins!impotriva pro- prilor noastre intengi, din pura complezenta, el seapa astiel de o grit. Noi poate neindeletnicim inst de acum incolo ani de zie cu ceva care nut ne place, care nu ne Implineste si care ne aduce, in loe de satisactie, numai frustrare Orice facem din complezenta fs de alii, cu toate c& stim precis ca nu este ceea ce ne trebuie nou, ne va duce int-o i greutai in plus orice cedare este pentrs orice ataator o incurajare ca data viltoare ss mai mule din not (Cum sa transformat mila fn ara numa... 154 In schimb, dacs ii sermnalizaji: ,Ce vrei aici o fi foarte plicut pentru tine, insi cu am cu totul alte idei“, atunel sti unde incepe grania teritoriului dumneavoastrs ‘mai accentuam 0 data: aly Scar putea, pentru a nu va face dezagreabil, si fi ocalit tensiunea pe care 0 acluce cu el orice refuz, Sar putea ca cedaind sa evitagi o cearta. Dar nu va Lisagi pustat de false sperante: spiritul dumneavoastra prevenitor se poate si fi rezolvat o problema a atacantului. Dar este posibil ea asticl pentru dumneavoastra ea abia si inceapa ett adevarat. VA pot ilustra pe baza urmatorului exemplu ce efect drastic poate rezulta de aici Cunose un cuplu care a Iuat-o cu circa zece ani in ur md pe mama sofului in locuinga. ,Pur si simplu nu pot si accept”, explicase soful atunci, ,ca mama mea si trebuiasca si-si petreacs sfarsitul viesii intr-an azil de Daitrani" Sofia fusese de acord. Nu dintr-0 reala convin- _gere, ci doar pentru ci nu voia si lase impresia ea se gan- deste numai la ea si nuiare inima pentru femeia bitrin’, ‘Aceasti mili s-a transformat intre timp in ura. Fa se amplifica de ani de zile sub amabilitatea simulat cu _greu, pe care acesti trei oameni gi-o aratd reciproc. Ea face zi de zi pentru fiecare dintre ei conviefuirea un adleviiratealvar, Femeia cea batrana se simte indatorati faj3 de cea andra. Dints-un gest de puri recunostinga si intrucit| vrea si se faca folositoare, se amesteca in tot gi toate. $i ‘nu poate injelege c@ in acest fel ocaled' mai ales pe nora) ei pe nevi Uneor, cind se aud noaptea 2gomote din dormitoral sofilor, Bitrina doamas, care sufers de insomnie, bate laas2 Josef Kirschner usa gi striga certafi cua?" Nora nut poate sa discute cu soful ei despre stresul psihic la care e supusd. Adic3, ar putea ea, dar neo face, pentru ca vrea si fie complezenti si fata de el. El insa, care nu este acasd in timpul zilei, ii simplified treaba. [i spune: ,Trebuie 88 ai rabdare, N-o si dureze 0 vesnicie” Sice face sofia? S-a obignuit 8 cedeze gi suferi. Doar ‘uneori, cdndl frustrarea devine insuportabila, cade atrapa complezen(ei si le marturiseste prietenilor: ,Stia cd sund ingrozitor, dar astept ziua in care soacra mea va fi in fine sub piimant. Atunci o si pot face in casa mea ceea ce vreau sa fac, faird Si trebuiasca si fin cont de cineva” Aceste fraze caracterizeaza un subterfugit la care se recurge adesea pentru a se scipa de confruntarea directa refugitl in speranfa unei rezolvari la care nu trebuie st contribuim singuri cu nimic. Nu este desigur exagerat daca afirm ci milioane de oameni se amagesc cu aceastt speranga. Cauza este incapacitatea de a lua in propriile maini apararea teritoriul lor. a intimplat ceva? Va pot ajuta? Va Cele mai importante dou premise de care avem nevoie pentru a ne putea apara cu succes teritoriul (Cei mai muli dintre noi au fost crescufi intrsun dezacord straniu. Baiatului i s-a inoculat: ,Nu fi las, poarti-te ca un birbat”. Pe de alta parte a fost insa educat sé nu fie obraznic, i-i respecte pe adulti si pe superiorii lui si si se poarte in general cum se cuvine. Fetele, la randul lor, Cele mai importante doua premise de care... 153 auavat parte: ‘0 fat nu face aga ceva’ Orice or vrea si insemne astfel de observati tismente, pentru cel vizat ele nu sunt un ajutor ca 88 se dlescurce mai bine in viata, Ba, dimpotriva, Ele declan- $e. Orice otcleauna cei mari stiu mai bine. aud neincetat:,.Lasi asta, potoleste-te, seaz8 o nesiguranfa si niste temeri permaner face, el este criticat Daca un copil se pune in pozitie de aparare fata de un adult, rezistenta sa este frinti cu autoritate brutala Razvratirea Iui este aproape mereu sortit’ eseculu Constiinja de sine it este inabusita in loc sa fie cladita crdmid cu cAramica, Nu-i de mirare daci igi gaveste de timpuriu refugiu in actiuni alibi, in supunere parents, autocompstimire, protest si fspienicie. Fireste ci aceasta este 0 reprezentare extrema a ucrurilor. Dar, sub o forma sau alta, fiecare dintre noi a avut parte in fond de aceasta educafie, Rareori este ajutat cineva s4 se cunoasca realmente pe sine la timp, sisi dezvolte propre idei despre vias sis le susfina in fala alltora, Majoritatea oamenilor riman la aceasta dezvoltare. Ei niu fac nici mai tarziu nimic pentru a se gasi pe sine si a-si gsi propriul lor teritoriu, Daca ne decidem si recuperim ce am pierdut sau omis, ar trebul sine cream ‘mai inti doua premise importante. $i ance: 1. Si fim dispusi sit ne apiiram iain dea vi dedica urmatoarelor rinduri cu intentia de a trage din ele foloase practice, ar trebui sa sti un156 Josef Kirshner Iucru: aici este vorba cu precidlere de premisele pentru apararea teritoriulu duumneavoast Toate acestea nu 8 folosesc a nimic daca nu afi recunoscut pe parcurstal lecturit de pind aici necestatea dea va delimita teritoriul side a dezvolta un propriu concept de viafa, Daca asa tau Iucturile,atunei ar putea ca exemple unui basbat despre care as dori V8 povest Indemnur Acest birbat este de meserie postas. El triste cu sofia si cei doi copii int-un apartament detrei camer Salaril lui lunar este prea mic pentru a-sncropi din el chiar sio rama din acea bunastare care le pare altora indispensabil $i totus’ acest om poseda ceva ce- face probabil mai fericit decat cei mai multi dintze noi, care avem mai ‘mali bani, ma mult lux, anai mules influent gio pozitie social mai bund, Fl define eeva la care nu ar renunja entra nimic in lume. lar asta este, nt o's va vind st ere defi, interest siu de-a deeptul fantastic pentru lilies? Fapteste ciel face parte dintre cei tei sat patra ex- perfin lilieci recunoscufi in Eucopa, Chiat si naturalist specializai in acest domeniu din Uniunea Sovietica sunt interosagi de herve Tui, Este invitat la congeese, pentru ale relata acolo specialistilor despre observatile si cexce- Sore sale, Dupa cum va pute imagina, postastll nu a JnvifatnicioratsTimba lating la scoala, {ns cind a tea lizat intro 2 ed tot acesti profesor’ kar lua cu adevarat fn serios doar daci el ar putea arunce in jurul lui eu expres latinesti, sa insusit apeoape in joac gin timpul cel mai scurt cunostinfele lingvistice necesare. A ficut-o € aici s8 vs dea niste “Este vorba de ania, ns de aebusti (N.£) Cele mat importante dou premise de singur, cici nu sia putut permite un profesor de limba lating, Meriti sit luminam mai indeaproape acest punct lin cariera lui de expert in iliec. El studiase deci pe atc deja de ani de vile lliecii. Acesta era domeniul lui, era telul viefi lui. lar acum trebuia el, postasuil, s8. mai invere si latina? Si-ar fi putut spune: ,.Nu o si reusese niciodata Allii,care rideau oricum de mult de el din cauza ciudatei lui pasiuni, Lau si sfatuit: , Mulfumeste-te cu ce ai, Nuo a fii niciodats recunoscut de profesori". Dar o parte cesengials din fericirea lui consta pentru el in a putea face accesibile celorlalti rezultatele cercetarilor lui, De aceea ‘a survenit la el acel caz despre care antropologal Robert Ardrey spune c3 apirarea teritoriului siu fi da celui vvizat forte nebinuite, aga incat nu este ipsit de sanse nici in fafa unui atacant care+ este superior ca putere, Acestul postas i-a dat apararea misiunii vie lui for}a, 8 biruiased aproape cu usurints ,adversarul” sit apa- rent de neinvins care se numeste studiul latinei, Side ce a rousit fri efort? Pentru c& gi-a urmarit seo- pul cat se poate de consecvent, Retinefi, cat se poate de consecvent, Un scop, un teritoriu propriu, de care suntefi legat rnumai cu jumstate de masuri, il vefi si apa numai cw 1 dar jumatate de forfs. Daca vreti si va construitio cas cu condifia: ,... numai daci nu necesita un efort prea mare", forta dumneavoasted va paraliza de indati ce se ivese primele problem Daca incheiati o casitorie bagandu-va ideea in cap: Fac o incercare, lar dac8 nu funefioneazai ca lumea, di vorlez si gata", vel flIntr-adevair curand divorfat/156 Josef Kisetiner Daca va inde! Mine egal e nici cu ceva, i lac, o fac doar ca 83 cAstig bani, nu trebuie 1 numai cu intenfia: 88 va mirati daca in felul acesta nu vai va bucura nici ‘dati un job. Acceptafi pur gi simpht ce se iveste. Cu alte euvinte: nu posedati un teritoria propria pe care-| apa ‘afi, cu care vi identifica si care vi dt, forge nebnuite” Poate cA v-am putut convinge cu aceste indicafil cat de extraordinar de important este s& va hotirati si va aparafi in mod constient teritoriul, Constient si cat se poate de consecvent, aga cum vi apairafi hotaeat si pottiva supuneri,slabirli prin insinware sau ademeniti it fim dlispusi sil renuntim Dact v-ati delimitat teitoriul si suntoyi deci si-] apirai, tot vor mai exista ines mii de lucruri care vi se par demne de dorit, Foarte multi oameni nu pot rezista in fafa acestei tentatii mari, Se fixeaza astizi asupra uni fel. Dar maine deja, inainte de a fi inceput s3-1 realizeze cu adevirat, nnenumatafii atacanfi de care suntem mereu asediafi ne ademenesc cu altceva, Cine nu se poate decide aiei va reusi infotdeauna numai pe jumitate tot co vrea sa intreprinds. Jumatate ins, ar trebui si stifi, este aproape la fel de putin ca deloc Pentru cineva care dejine un concept dupa care — asa cum zice Henry Kissinger — filtreazs toate celelalte ispite, va fi usor si implineasca aceste premise de apa- rare a teritoriulul sau, Cu condiia, desigur, sa trag’ consecingele din verificarea crticd a tuturor incercatilor Cele mai importante dou premise de care die abotere, Aceste consecinge sunt: pentra tot een ‘eau si realizez trebuie — cel pusin la inceput — si renin I ceea ce na ms duce a fink Ca si revin la postastl meu ct lilies. El este, de exemplu, limurit asupra une chestiuni: dacs imi cum din cistigal meu o masina, imi lipsesc banit pentru mura mea de ceretare. Avand in vedere realizears recesitatea acest’ renungir, ca nici navi vine deosebit de greu. La wima ume, cistigel pe care-1 obfine in schimib inseamn’ éacomparabil mai malt penteu el Voi prezenta aici, in incheiere, nck o dati ta rind corelafile indicayilor menfionate 31 le voi pune in legituri cu cele spuse pind acum + Fiocare st prin ia rma in fafa doco i lase in seama altora configurares viet hui saw si dledtuiasc singur teritoriul hi. Aces baa sigurd a autorealzari a responsabilitaii de sine sia pistratii unui procent cit se poate de mare de libertate personal + Gine se decide pentru 0 viatd cu un tertorin propriu trebuie si stie 3 ajunge astfel intr-un cimp de tensitne intr atac si aparare, ntrucat rnumaiin acest cimp de acne este posibil cea rai mare autorealizare, nui poate sil evite, ci {rebuie mai degraba si floseascs penta. + Casi satisfac’ toate provocdrile ce apar in acest cimp de tensitne, are nevoie de un concept con- Stient, care delimiteaza teritoril si fats de int tnjele din media, Acest concept fxexz§ taloanele Care corespund proprilr ide de va, Dupa acest concept el poate filles toate influenfele st atacurile teritorin este18 Josel Kirschner clin mediu, pentru a rocunoaste cei foloseste gi ce daunenza. + Pararea cu succes a acestor atacuri necesita o dis- ponibilitate puternied pentrs apararea teritoriulsi si identificarea cu el, Daca aceste premise exist’, putefi conferi unui apirstor forfe nebainuite, care-i daw si fafa de niste atacanji mai puternici o yansa si se afirme. + Succesul depinde insi in foarte mare masurd i de capacitatea de a implementa aceste forte in mod concentrat. Aceasti concentrare nu ingeamna ni mic allceva decat renunfarea la tot ce nu foloseste jin mod nemijlocit ealizarii obiectivuly De ce, de atatea ori, marea iubire etern’ se incheie cu o deziluzie uriagi As dori sa va menjionez mai intai dou’ constatari pe care le poate urmari oricine singur in practic’. Una dintre ele este: + Cu cat suntesi mai dispus si cedafi cuiva, cu atat V8 va cere mai multe in viltor. Cine este deci axat pe ideea sa va exploateze in avantajul lui va va interpreta cedarea ca pe o slibiciune. Va va stoarce att de mult, pana ce nu va mai putea lua nimic de la dumneavoastra in folosul ui, De indati ce a atins acest punct, devenifi pentru el mai mult sat ‘mai pufin lipsit de interes. Veti constata, de pilda, deseori ca angajatilor care sunt foarte credinciosi firme’ le este incomparabil mai grew ecat altora si obfina © marite de salariu de la sefi lor. Deco, de atitea ori, mareaiubire eterns 199 Oricat de util pentru firma ar f un angajat ce acest tip, superiorul Ini tot va calcula mereu: de ce si-i daw ‘mai multi bani, dach sunt suficiente si o mic’ lingusire, co lauds sat o apelare la infelegerea lui? Seful fiva spune deci cit de tare trebuie strdnsa tocmai acum cureaua, dar, cand 0 vor duce din nou mai bine, de el se va fine primal seama la o marire de salariu, Apoi va mai st putin de vorba pe un ton familiar ew angajatul respectiv. Pe eat posibil despre trecut, despre vremurile grele par- curse impreund. $i acest salariat se va mulfumi cu sperana si cu promisiunea Pe de alti parte, acelasi sef se va decicle mult mai usor sit indeplineasca doleanfele unui angajat util care stie ce vrea sii se adreseaza hotirat, spundnd, de exemplu: Am acum 38 cle ani si mi-am imaginat ca la aceasta vrsta si castig atayia gi atitia bani, Infeleg desigur daca ‘au ma puteti plati mai mult. Dar tocmai mi se ofera 0 sans buns lao alt firma careia trebuie si-i dau rispun- sul p sspunefi ce afi decis?” ‘A dowa constatare este + Cucat v-a lat deja in posesie un altul, cu atat este ‘mai geeu pentru dumneavoastra si recucerit acest teren, Este deci important in ce moment gi cu ce grad de hotarare incepeti si va aparafi teritoriul. Cel mai mare ppericol care va amenin}a este subaprecierea atacantului sia intengilor lu Pericolul este atat de mare intrucit in multe cazuri nici chiar atacantul nu este mai intai constient de urma- rile acjiunii sale in viafa dumneavoastr’, Poate cd el vine 3 vinerea viitoare, Pot si revin in tei zile ca semi160 Josef Kirschner ” Raspuns: Par si simply nu ma tem, Numa tem de nici un om, De aceea nu mise intampl si spun: asta na pot si fac, € un Iucru prea mare pentru mine, poate c&\o si mi doboare, Ali se tem continual de cite cineva.” gene198 Josef Kirschner Inrebre: .Cam afi ans ta aceast atitucine?” Raspans: Am ava noroctl si crese in perioada na- tional socialist sist nf de acord eu acest sistem. Am avut norocul sf ajung foarte devreme la inchisoare. La cinclsprezece ani am fost inchis pentru prima oara din rau polite. tatl a puscre este ingrozitor de avan tajos pent tineri ici astiel de experiene te inrese [Na implinisem inca nousisprezece ani, cid am fost condamnat la moarte, Ceea cea fost, de asemenea, foarte favorabil pentru mine, inde mea facut st ineere s-mi limmurese problemele fundamentale ale vif, Cc atunc cand ai sentimental in curind vei fi mort gasest viata mult mai framoasi, deci atunc eénd mu cunosti acest sentiment. Dac asta nua ptt si vn de hag, tunel e Pei sentimental ca prea mate mf se mai pot intimpla.” Arf putut atinge acest om wn grad atat de inalt de Infelepciune a viet daca ar fi ocolit toate aceste exper rienje? Cu siguranga na Ele sunt parte component a vie Iu parte components anorocuiu Ii dau fora si nurevite nici pe mai depart riscarile pe care este de pirere trebuie si si le astm. Fiecare risen parte, fie cise incheie in maa fericit sat nu ese pentru elo com ponenté necesari si inevtabil'a norocului gia feriirit tui tot mai putin timp pentru acele lucruri care sunt importante pentru ei, Din diferite motive. Doua dintre ele sunt: 1+ Se fac atat de dependenji de judecata altora, incat ei ingisi nu mai pot deosebi ce este cu adevairat important pentru ei gice nu. Consider c& multe sunt importante numai fiindcs ali le considers asa, + Evita probleme importante pentru c& se tem ci nu le pot da de capat. Ca alibi se ocupa cu zel de Iu cruri secundare, Ca gi cum rezolvarea a.o mie de Iueruri secundare ar putea inlocui solufionarea tunei probleme importante. Din astfel de motive atribuie, de exemplu, foarte mult ‘oameni participarii pasive la cultura si arta cea mai mare importana, £30 a avea nici cea mai mica legatur’ cu ele Lise pare insa ceva important, pentru ca altii considera cé este important. Cine nu poate distinge ce este pentru el important si ce este simpla pierdere de timp va fi mereu strins cu T rim intr-o epoc in care tot mai mulfi eameni au200 Josef Kirschner usa, Ziua lui devine prea scurti, munca prea multi, este mereu pe fuga De aceea poate fi folositor pentru astfel de oameni sit se ocupe cu Valoarea reals a unor licruri, Poate cd atunci vvor recunoaste c& unele lucruri pe care le considera: pina acum importante nu le aduc altceva decat timp pierdut. De ce este necesar sa distingem ce e important de ce e neimportant si si ne orientim deciziile in funetie de asta ‘Ne-a preocupat aici in primul rand intrebarea: ,Ce este important in viata noastra si ce nu?” Mulji vor raspunde la aceasti intrebare: ,,Realmente importants este pentru ‘mine fericirea familie mele.” Sau vor spune: ,As dori sa fiu sinatos, ca si pot munci.” Astfel de rspunsuri sialtele similare corespund cu ‘ceea ce consideraim in general ca fiind important. Dar ele nu sunt ceva cu adevarat concret. Suns insi intotdeauna extrem de important, dacd ne punem familia sau munca in centeul vietii noastre, Cine crede efectiv in astfel de evalusiri comite eroarea’ fatala de a presupune ca tot ce gaiseste recunoastere la ali chiar trebuie s8 fie important. Suntem confruntati cu pericolul permanent de a mt stabilisinguri insemnatatea lucrurilor care ne privesc, ci dea o lisa in seama judecati altora Oricine vrea cova de la noi va incerca si ne convingi dle importanja cauzei sale. Fl 0 va prezenta ca deosebit de stringenta so va zugravi in culorile cole mai lumi- De ce este necesar st distingem cee 201 rnoase, pentru a ne imbrobodi astfel eapacitatea critic’ de judecati. Pana cand cedam in cele din urma gi spunem: ;Bine, aveam acum de fapt cu totul altceva de gaind. Dar (0-0 aman pentru mai tarziu “Tot ce vrem sa facem astazi,intrucat ne apare in acest moment important pentru noi, pierde din importanys daca amanim pe mai tarziu, Foarte adesea se incheie cu faptul cd nu o mai facem absolut deloc. Ceea ce inseam 1nd: am sactificat ceva important pentru noi pentru ceva important pentru altul Exista in jurul nostra o mulfime de oameni care au unt in stare si rezolve la timp lucrueile importante. Deci inteS tot mereu in bucluc. Simfindu-se Incoltii, cauta pe cineva care si-i ajute si iasi in ultima clips din ccurciturd, Para sa find citusi de putin cont de ceva ce tocmai ar vrea si faca respectivul in acel moment. Si presupunem c3 stafi la locul dumneavoastrat de munca iv oferifi o pau de relaxare. Sau vi ginliti cum refi si rezolvayi urmatoarea dumneavoastr’ sarcind. Un coleg di atunci nivald cu un aer ingrozitor de aferat in incApere si va explica: ,Sunt sub o presiune dementd: Trebuie si ma ajuti imediat,altfel am probleme mari ‘S-ar putea ca pentru dumneavoastra pauza de relaxa- re sais problema la care tocmai reflectafi si fie in aceasta clipa de o importanga ma i spunefi de fapt celuilalt: ,Din pacate, acum nu am timp pentra tine. Ar fi trebuit 83-11 imparti mai bine treburile”, Dar nu -o spuneti Si de ce? Pentru ck traifi cu idea ci cineva care raspindeste agitafe si 2el in jur sau doar le simuleaza ar avea in orice mare, Ar trebutzoe Josef Kirschner «az ceva mai important de fcut dec cel care se rela- ‘ea sau isi bate capul cu 0 chestiune Fapt este ci mui oameni traies intt-0 vesnicd nebu- nie numai pentru ci nui planifcd intenilesuficient de temeinic, Se aruncs imediat fe cap intro mane’ pe care ‘© apuei asa cum ise pane in prima cia cd arf corect, De Indats ce observ 3 astfl nu inainteaza, intra in panica Rapid, cauto alt cae. lard far s8 chibzuiasc in prealabil in liniste. Fac din nous gresli care ar fi putut f cwvitate fy risipese energia si ajung ca timpul si preseze tot mai mult In cele din urma, cauts Ia ananghie un om binevoitor, care sii ajute ss accopte si devins victima agitaiet lor febrile. stil de oamensi muncese dete sat patra ori mai mult deca alti. Cel pufintrezesc aceasta impresie la cineva care nuvi dibuieste. Se poate spune admirativ despre e: Asta nui acord nici un moment de ragez" sau ,Pe sta nu Fam vizut niciodats fara si alba de muncit” Adevaratul motiv pentru care oamenii sunt atat de plini de ardoare const isi numal in faptul c& nu stn cand este pentru ei important si fac8.o pauza ca SA se odihneasc’ sau s8 chibzuiasci fa timp ce vor si faca si cum ar putea 88 faci cel mai bine Pentre este important si fie mereu la galop. L Asati pe eis alerge la galop. Dar ferif-va si va lisati conta ‘inat de un astéel de el exagerat. Va ddunaf ate! mai ‘mult decat vi aducef floase, in Final, nul suntel nei celuilalt de fotos, Probab cl ajutaji mult mai mutt daca iI Tisaji sd raga singur ponoasele de pe urma proble- melor sale. Poate ed atunci va sta si se gindeasca unde 4 procedat gresit De ce este mai bine 8 scipaim de zece 205 Daca va sacrificafi propriul timp si propria energie pentru el, vi va bate apoi pe umar i va va spune: , Esti tun tip grozav". Ca mulfumire, data urmatoare cand este iarigi la ananghie va apela din nou la ajutorsl dumnea= voastr’. Chiar dumneavoastra afi fost cel care Lafi incu rajat. Stie ci pentru problemele lui sunteti dispus si ‘renunjati la evva ce va este important Dumneavoastra singur suntefi cel care trebuie sa se descurce cu greutitile care decurg de aici. Va rimane ppujin timp pentru lucrurile care va sunt importante. Va sactificafi timpul personal de relaxare pentru incapaci- tatea altora, Daca vreti si evitati astfel de greseli si altel rezult’ de aici, v3 poate ajuta numai un concept lar pentru aprecierea importanjei unui lueru, Conceptul: Important pentru mine este in primul rand ce consi der ew a fi important, si nu eeea ce imi prezinta alfii ca find important, fiinces tocmai le este lor de folos. Admit c nu este o linie directoare pentru oamenii care Tgi cautd fericirea in dragostea altruista fata de aproapele lor. Este insi premisa pentru a determina singur importanfa lucrurilor in viafa dumneavoastes. [n loc da a o lisa in seama altora. De ce este mai bine si scipim de zece prieteni inutili, inainte de a face rost de unul now CCunoastefi si dumneavoasted cu siguranfi cativa dintre cei oameni care considera ci tot ceea ce fac este ingro- Zitor de important. S-au impovarat cu zeci de afaceri, de funcfi si indatoriri. Dupa principiul: cu cat fac mai208 Joset Kischner ‘multe, ct atat sunt mai important, Adevaral este exact contra Cu cat facem mai nnulte, cu atatavem mai pusin timp pentru ceea ce este efectiv important, Cine nu are nici- ‘data timp, cine este merew octtpat, cine nu se poate destinde niciodata o face pesemne nuimai dintr-o cauz isi bag’ in cap cd sute de Icruri secundare ar putea Jnlocut un singue kacra important pentru el Sigue va este cunoscut fatul larg réspaindit,,Cunoay- te in iecare i un om nou sif din el prietonul ti.” Dac sunteti dintre important decit sa fie inde i urmati acest sat Dupai un an veti avea,cacd total a mers bine, 365 de prieteni. $i veti mai achizitiona zilnic cite uniul now. La fiecare pranz trebuie si iesiti si mancati cu unul dintre cel pe care i-afi dobandit deja, ca sa nu inceapa si va tite. Sara vii mai rimane timp s3 v8 ocupafi de vechit 51 bunii prieteni, cave nu vor si fie uitati de dummea- voastr Asada, cand trece acest an, va mai gandifi poate din now la urmatoarea fraza: este mai important si scpam do zece pricten inutil, inainte de a face rost de unul nou, Imaginea total nérealist despre prietenia nobila de ragul prietenici este una dintre acele iluzi cireia i se Jas8 nenumarati oameni prada intrun mod naiv. Ca gi nizuinei la iubirea mare si puri in legatura cu astfel de nosiuni se considers foarte reprobabil si pui intrebarea prozaicd: ,La ce-mi folo- seste?” Dafismi voie si spun ceva cit se poate de clar: trebuie si existe iubirea. Dupa cum avem nevoie si de vamenii pentru care nu este nimic mai si de toatd lumea, ar trebui 205 De ce este mai bine sts cativa prieteni buni, cu care putem intreprinde fot cee ce nows singuri ne-ar face numai pe jumdtate atata placere. Insi asta nu ar trebui si ne impiedice si cer= cetiim fiecare dintre aceste relajil bazate pe dragoste sau prietenie in parte, in functie de valoarea et Daca cineva ne sti meren pe cap cu reprosuri: ,Pur sisimpu nu ma jubesti cu adevarat” sau: Daca ai i an’ pricten adevirat, nu mi-ai face asa ceva", nu vrea prin asta decat sA ne santajeze. Ar dori si-liubim de dragul Jui sat sil acceptim ca prieten si nu si reflectaim la uti- litatea acestei relasii, Caci atunci am putea ajunge la ‘mai mull investim decat rel coneluzia ca tn aceas Celalalt vrea si impiedice astfel de reflect. Ar dori sai fim oricand dispusi sa sacrificim totul pentru el, fr3| si ne intrebam care-i rostul. Dragostea si prietenia fac parte, ca gi fidelitatea, sinceritatea gi admirafia, dintre acele instramente ale manipularii cu care trebuie si fim facuti orb in fafa realititii lucrutilor, ‘Acestai scop fi servesc formule care sund bine, pre- + Un prieten adevarat ajutd, fie% si puna multe intrebari.” + Un prieten adevarat este totdeauna prezent pentru tine.” ‘+ Pentru cine iubeste cu adevarat, defectele celor iubifi sunt insusiri dragi.” + Pentru iubirea adev’rat® nici un sacrificiu nu ar trebui si ne fie prea mare.” In realitate, sentimentele singure, indiferent daca sunt autentice sau: numai simulate, nu pot menfine pe termen208 Joret Kirchner lung o leghtursatisfacitosre, Cine nu recunoaste asta nu trebuie si se mire dacs are tot mereu parte de dezi- zi cared apasa Prietonia gi dragostea necesito permanent asigu- ‘are prin folosl real pe care ambele patil trag din ele act sunteti bun prieten cu cineva, fost aceste legs tur consta in primul rind intro baz’ de incredere intarita In cazul in care nu cunoastefiindeajuns pe cineva cate va cere un serviciy, va trebui si vl asigurati bine pentru a cApata un contraserviciu adecvat. Dacd exist © baza putemica de incredere fata de el, aceasti suspiciune eade in mare part. Pueli discuta mai de problemele cue. Veiajunge amandoi mai repede sma flexbil a un acon De aceea, pare necesar si verfcim orice rlafie cu als ‘oameni,indiferent edt de apropiafi ne sunt, in confor mitate cu aceasti baza de incredere reciproci. Daci cineva pe caret ubii sas ew care suntefi prieten se poate binui numai pe dunreastr, dar reciproca nu e-vala- bila, va deveni curénd o povari pentru dumneavoastes Este mai avantajoss8sstaf aceast relate unilateral, {nantes fiti pagubit, Ceea ce poate suna dur. Ins si ‘mai dur este de obceifinaful une legitariafective une laterale care se edific pe speranja ci la un moment dat celalalt se va schimba, El nu se va schimba, cdc} pentr el nu exist nici un motiv a so faca. Dup& cea prins gust si va exploateze sentimental fra tebui si dea nimic in oe, este pentru el calea cea mai comoda de a obtine avantaje. Ce motiv si aiba el ca st renunje de la sine putere? chis De ce este ma bine si scipi de ace... 207 Fars armonia serviciulai si contraserviciulu, nici ragostea, nici prietenia na pot fi durabile. Este criteria ‘pa care ar trebut st mastirsm dragostea si prietenia. [Absolut dela sine decurg de aic intr ca: + La ce imi foloseste prietenia cu X? Ce investese fui ce investeste e2” + Dragostea mea pentru Y este bie asiguratéprin- {eo baza de incredere reciproca? Sau eu investese dragostea mea numat in speranfa vaga de a primi cana ceva in schimb?” In temeiul unorastel de reflect ar trebui 38 ajungeti Jn cole din rma la concluzia: mai pani preter, la care a asa a se afl in armonie, sunt mat important decat mmulfi prieteni de al ciror conraserviciu mu pot f sigur. Orice preteniecreea78 dela incepstobligatia de ate comporta ca prieten. Daci vi sund un prieten si va cere eves vei avea refiner il refwalh.Chiar tunel cand stil foarte elar cd ceca ce vrea este in devavantajl dum neavoastrs Veti cit, vinovati, un compromis, ca hurl rinii. Acest compromis va aduce poate pent dlumneavonst mai putine dezavantaje. Dar tot viva fi Care vei mai pun priteni care i pun in astel de situafii conflictuale, cu atat va este mai usor Si spu- refi nu, dack avesi ceva mai important de gand decat si faceti cuiva un serviciv. Malti birbafi triesc cu impresia c& ar trebui meret, si le tot dovedeasca sofilor Jor c3 le iubese. Astiel de dovezi de dragoste, care in mod ciudat se manifest’ ade- sea in sacrificii materiale, sunt expresia sentimentului de vinovatie dea nu iubi suficient de sincer side puternic,a0 Josef Kirschner Acest sentiment de culpa al barbatului este punctat de pomnire pentr un joc rafinat, pe cate i joac mle femei cu sof lo. Nut pregeti niciodata si le aduct re- progul: ,Mcam cisitoit cu tine din dragoste. Dar tu nu Voit decat 0 gospodina si o mams pentra copii ai" Un birbat care cade in aceast curs va cata mii de argumentelnistitoare, pentru ao asigura de dragostea lui. Se va simi vinovat, ci ste foarte bine i reprosul ef este valabil. Astfel a pierdut deja joc. Oricefemeie iscusita il va repeta de fiecare dath cid vrea si scoati un avaniaj de ta soful ei. Femeile sunt in cistig in acest oc, intracit ele stu mai bine 5 prezinterelafia ca birbatl lor dreptodicuire lteuists I schimb, barbait sunt mult mat pugintalen- taf in acenst privinga Un birbat care ghiceste la imp acest joe va recunoas- te de a inceput cf relafia cu sofia hi const din armonia dintre sentimente si folosul reciproc. va verifica hci + valabild in aceastsrelafie baza de incredere durabitae” + Ce foloase realise rag din acenstérelafie?” Dar $i Ce foloase trage sofia mea din ea?” Aces reflec il vor fer in cele mai multe cazut si dezvolte sentimente de culpa, care pot fi exploatate in detrimental tu. Exemplul menfionat al unei situagii conjugale este valabil in mod similar pentru orice tip de relatie amicala Oricum afi privi-o, tot veli ajunge meren la conchuzia’ Important nu este si ne dovedim dragostea iara si ian. Sau si avem cat se poate de multi prieteni. Impor- tant este, mai degrabi, ca intre cea ce diim si ceea ce imme nu a trobu sane retinas ne 209 ein acord risnim in schimb sa existe 0 armonie, care e punctelor de vedere de mai sus poate foarte bine reulta (mull apa-zisi prieteni buni nu constituie pentru noi rnimic altceva decit obligatii, care nu se gasesc intro relatie realist cu ceca ce ne adc De dumneavoastr depinde si tragefi concuvzile de ac. Ca si ma exprim mai concret: poate ci pe vitor va f mai important pentru dumneavoastr’ si face altceva ects staf cu cifva prieteni inte-un local, numai spre ale demonstra ce tip grozav suntefi Nimic nu ar trebui si ne retina si ne definim pozitia fafa de toate lucrurile importante din viafa noastra gi si ne formim nigte criterii proprii de valoare Cine nu stie si clasifice lucrurile din viafa tui, de la cele foarte mati pans la cele lipsite de importanta, in functie de insemnitatea pe care o aut pentru noi nu are parte de acea confruntare si limurire din care este efectiv aleatuitl viata noaste’. isi furd singur sansa de a realiza tot ceea ce ti aduce satisfacfie. Alearga hirjuit de la un Iucru la altul. Alocd tunor chestiuni marunte mai mult timp yi mai multé fort locit le revin de fapt. in loc sisi repartizeze bine fortle: ‘© Cea mai mare cheltuial’ de timp si energie pentru. ceea ce este imi este cel mai important.210 Josef Kirschner + Ochettuiala mai mica pentru ceea ce este imi este mai putin important. Chiar daca alfii consider’ este mult mai important. + Renunfarea la coea ce nu-mi aduce absolut nimic. Ca sa recunoastem coca ce este pentru noi important, ‘mai pugin important sau inutil, trebuie si ne definim clar poziia fats de tot ce joac’ un rol in viaja noastes. Indiferent de crteriile valorice ale altora, trebuie si nile _gisim pe ale noastre proprit, Este inevitabil atunci si fim impingi in pozifia unui outsider de cAtre cei in fata criteriilor carora nu ne plecdm. Fste destinul oricdrui om care isi consider’ interesele proprii mai presus deeit pe cele ale altora Perspectiva de a fi etichetat drept egoisti si deci drept outsideri ii refine pe multi oameni si-si constituie crterii de valoare proptii si eroite in functie de necesitajile lor ppersonale. Ei se declars mulfumiti si realizeze in viata lor numai ceea ce nu intimpina la alfii rezistenta Deciziile lor devin compromisur, ei fin seama de ali ‘mai mult decat de et ingisi. Astfel eviti orice provocare Veritabila, a cirei invingere lear putea aduce un maxim de satisfactie. ‘+ Dacs i-am intiparit cuiva destul de des in minte e& dragostea singura este promisa cea mai importants pentru o casnicie fericits, se va stridui incrancenat si ating aceasta dragoste. Daca propriile lui senti- mente nu corespund imaginii romantice de vis ca care Lam amigit, este convins €&: ,Pur si simpli nnu sunt capabil de o iubire autenticd. Destinul ma defavorizat" Nimic nu ar trebui si ne rein x4 ne an CChiar cand va ft casatorit tot va mai visa Ia marea bite, care este chipurile att ce important, dar care Iu ii rimine tain 3 conflict dintre dora! neimn- plnit s realitatea prozaica a viet conjugal cotidiene nu poate gi niciodata mulumirea adevarata Nici musi trece atunci prin gand si se scuture de aceste cligce despre marea si adevirata iubire st si gyiseascd un propriu crteriu valoric, Casnicile pe pi- intul realitait leat acs oamenilor o fericiee mat durabils decat cele care au fost incheiate pe norii trecitor ai, iubin adevarate” *+ Daca spunem cuiva care se orientea2 dupa eta- ioanele aliora: ,La prinz este ora mesei duce la prin ca tf ceilal si mnsince.Iniferent daca ji este sat nu foame eu adevarat. Va bea, pentru ci i alti beau, si mtx pentru ci + act se tezeste noaptea in urma unui vis erotic, plin de dorinfa ce ai iubi partenera care doarme Altri, gt va inabusiaceasts arin. Se gindeste: “Daci o trezesc acum va fi furioass, Numai ideea 6s ar pute indigna pe coat est citeriul valo ric dupa care se ghideaza [n loc si se gindeasct cum si implice pe cela in reprezentare lt de losin, intrebandu-se: ,Ce trebute sf fae pentru cai celia i fac la fel de malt plcere st fie cur mine, cum imi face mie sf cu 2" + Astfel de oament tind st admire plini de respect orice despre care lise spune cf esta arta sau cul- turd. Chiar s1atunci can ei ma aa nici cea mai ric legiturs cu ea, Prefers sa simleze un interes plin de injleyore, det sf recunoasct: Mie nu-mi in act sete.ae Jose Kirschner spune nimie*. $i sa se inerepte spre hucruri care sunt mai importante penta ei, deoarece pot sa se identifice cu ele. : In loc si se ocupe et insisi activ cu céntatl sau pictura, scrisul sau vreo alt posibilitate de a se desfapura — indierent ach tezulatee le plac sau nu altora —, admis pe alti care sunt asa-zisi maeste in aceste domeni Se rinduiese astel a gral admiratorlor mecanci, pe care nimi nu-i poate zeleuncina in convingerea lor c& arta este numai ceea ce produc acei pufini privilegiaf. lar cultura este ceva elevat, de la care ci insisi sunt exclusi. De aceea lumea noastra si este pling de oament care nur considera nimic mai important decat si conserve cultura trecutului, loc de a realiza ei insisi cultur’. Nu exist nici cea mai mic’ indoiali ci pusinii care sunt etichetafi drept artisti privilegiasi profits de pe urma acestel situafii. Dar cu ce profits nenu- ‘marafii lor admiratori? rulfumese ea convin- gerea ed pentru ei nu este nimic mai important decit i asiste, preficindw-se c@ ar fi profund riscafi de ceea ce pot te astfel de la distant Cine realzeaza in viata lu arta dea fi egoist este pe cale sisi descopere si dezvolte tot mai mult propria personalifate. Este nevove in acest sens de rite vaorice prope Schimbarea incepe prin aceea ci punem fot mereu sub semnulintrebi valorizsile pe care lau formmalat alti penteu noi in prealabil fn loc s8 ne adapta fr st Nimic nu ar trebui si ne rota s8 ne 213 cracnim acestoreriteri, aclaptim valorizarile la propriile noastre aptitudini, posibilitafi si necesita ‘Aceasti convingere ne obliga s3 stpanim tot meret, in mod activ viafa, cAci numai ceea ce am reusit s& invingem singuri ne aduce cu adevarat satisfactie. Pen- tru cine se adapteaza nu este de fapt nimic mai impor- tant decit aceasti adaptare, Pentru cine isi croiestesingur viata, a sta pur si simplu sia asista nu mai poate fi mulgumitor. Pentru el, dragostea nu este 0 iluzie romantic’, ci o realitate la care el insusi stabileste ce valena are ea in viaga tui El nu considera ca arta si cultura sunt ceva ce produc alti pentru el. Ceva ce le este rezervat scriitoritor, acto- rilor sau dirijorilor. Nu este ceva ce experimenteazd de la distanga, de la o distant de nedepasit. Ci o parte importanti a propriei sale viet Culturd este pentru el tot ce eres constient, Autorealizarea fiecruia in parte dup’ pro- priile sale idei, pe care le transpune in practicd. Si :mannce in mod constient, sA iubeascd in mod constient, 8 triascd!in mod constient. Sa facd tot ce este important pentru el, si nu cea ce de fapt nu este semnificativ 24 singur in mod. pentru el Toate astea sunt cultura. Fa se naste din dezvoltarea individual’ a fiecteuia in parte, si nu din adaptarea la ceea ce ne araté alti ca si ne incante. ’Putem spune: nimic cu care nu ne identificam singuri si ce nu trdim prin proprie experiena sau la crearea ciruia nu contribuim nu prezinté pentru noi importants216 Josef Kirschner gospodina care cumpara cina ambalats in folie de Ja magazin, numai pentru ao inealzi acas si a o pune pe masi, nut va avea o relagie cu propria ei realizar. Daca soful sau musafiri ei lauda mancarea, gospodina nu va simfi ci din aceasta laud decurge pentru ea vreo satisfacfie, Nu este ceva ce a creat ea insigi gi cur care s-ar putea identifica /F8 ordine printre lucrurile mici, vor urma de la sine” cele mari Probabil nu vi se intimpls mult diferit decat mi se intampla mie: au existat cAteva intalniri in viaja mea, care mi-au determinat hotirator atitudinea fata de anu- ite lucruri. Chiar si astizi, dupa ce s-au scurs mul ani de aiunci, ma orientez dupa ele. Cand am Iucrat la 20 de ani pentru prima dat’ intro) redactie de ziar, aveam un sef pe care imi venea si-1 trimit de o sutd de ori pe zi in gand la naiba. O singur’ frazi pe care mi-o tot repeta mi ducea aproape la dispe- rare, Fra fraza: ,8 ordine printre Iucrurile mici, si cole mari vor urma de Ia sinc” ‘Cnd ma inflinjam, de exemplu, la el cu trei pagini de manuscris, in care descriam etapele dupa parerea ‘mea interesante ale unui accident de circulajie, imi spunea: ,Foarte frumos, dar mult prea lung. Scrieji acum {otul in zece randuri si atunci le publica’. Dac’ protestam si incercam si Kimurese eat de buna tra povestea mea si de ce trebuia si apars obligatoriu in toate amanuntele, ma privea zambind si imi explica LF oxtine printce hacrle mich ars _dnww’jaji mai intdi cum se serie un comunicat seurt, ‘tunci reportajele dumneavoastra ungi vor deveni mai bune absolut de la sine.” Astfel de experienfe m-au ajutat tn decursul timpulut si nu subapreciez importanta lucrurilor mic, inainte de a ma incumeta la unele mai mari Cu tofii tindem si ne entuziasmam intr-atat pentra ceva ce este mare, incat ne dezbaram de detaliile mici, care trebuie depasite pe drumul realizar sale,ca de un ‘iu necesar. Spunem, de pild: ,Cel mai important lucri in viafa mea este si iu fericit”, Un fel maret. Doar ca tre- com foarte des cu vederea ci el este realizabil numat daca depasim nenumsratele piediet miei care fi stau in dram. Cand multe cupluri ajung in punctul in care se i treabé reciproc: ,Amandoi doar nu vrem altceva decit| ‘i fim fericijiimpreuni, de ce nu reusim?", motivul este adtesea ea ei esueazs, poticnindu-se chiar in fleacu. 'Atat timp cat aceste lucruri mici se mai pot ines fnvinge usar, le dim deoparte farsa le acordim atentie. Pana ce din multe astfel de fleacuri nedepasite rezulta 0 problema mare, care ne da de fares din grew. ‘Sau nu ne glsim timp s8 solufionim o problems mick imediat si o data pentru totdeauna. O rezolvim numai pentru urmatoarele paisprezece zile. Apoi ea iyi face din hou aparitia. Devenita intre timp ceva mai mare, ceva) mai dificila, ca un alai de alte mici probleme nerezolvate. Coea ce am fi putut lamuri cu paisprezece zile in urmé in zece minute acum poate ci ne solicit deja dou’ cea~ suri, Presuptindnd 3 acum o rezolvim electv in totalitate,Joset Kirschner nd multe detalii sau amplificat devenind o pro- lem mare, creste tendinta noastr’ ca acum s’ o ocolim, de-a binelea. Ne spunem: ,,Acum n-am timp. O 0 rezolv cand n-o si mai fiu atat de ocupat”, Lusi o deci- ie superficials, pentru a avea liniste macar pe moment. Astfel cérpim unele giuri, ficand altele in schimb, Ar trebui si stim: viafa noastra nu este determinati de un singur mare eveniment, ci de felul cum ne petre= ccem fiecare zi in parte. Cum o imparfim, cum rezolvam ‘numeroasele mici probleme pe care le aduce cu ea, Cum, © iincheiem. Daci putem spune: ,,A fost o zi minunati, fn care am facut tot ce voiam si fac”, Sau daca trebuie: re mulfumim cu consolarea: A fost groaznic. Sper ci maine totul va decurge altfel”. Daca putem spune in majoritatea zilelor unei sip- tamani cd au fost zile fericite, inseamn’ ci a fost o ‘saptimana fericité. De aceea, ar trebui si lusm fiecare zi {n parte atat de in serios, de parca ar fi cea mai impor. tanta din viafa noasted. Sau, altfel exprimat:fiecare solu sionare satisfacatoare a unei probleme consti din depasirea consecvent’ a problemelor parfale din care este compus Asticl privits fericirea cisitorie’ dumneavoastra de- inde poate de cearta pe care afi avut-o aseard cu partenerul din cauza unei note proaste Iuate de copilul dumneavoastr’ la © lucrare de control Hii si privim mai indeaproape acest caz: Discutia a inceput cu civenirea punctelor de vedere despre motivul notei proaste. Fa a spus: ,Vine de la faptul ci intervii prea pufin energic”. Fla spus: ,Pot si spun orice ag spune, tr oricum ie! aprarea copilului” LF ondine prince srs i, aw in acest punct deja, mobilul proprivezis al disco, si aname nota proast’ a copia, si piesduse impor tata. in loc sh seas in lnisteo slusie pentru aceast problema de detali, paint s-au cerat pe principil tecucatieicopitili, Nu este de mirare cin felul acesta ru au ajuns la nei o sole care sf fost copula de wren autor Cum ar fi putut si arate tote dact afi arf procedat conform motoului: ,F ordine print lacrurile mic, 51 cele mari vor urma de la sine"? In acest caz af pus in central discufiet lor problema de deta lucrare de control, su intrebarea ,cine ce gresell face in educaia copitului” ‘Avantajee acest procedeu arf fost: «+ iar fi putut vorbi despre problema respectiv’ fi si trebuiasct sf se apere pe sine impotriva atacurilorceluilalt. Ar fi devenito discuic obiec- tiv avénd dept scop: ,Cum ajutam cel mai bine copilal 8 se pregiteasea pentru urmatoarea luca- re de control, ca atu obyinao nota mai bund?” + Concentratea asupra problemei de detli ,rmi- toarea lucrare de conteol” rar fi impiedicat s8 se piarda in controverse generale despre cum ni scult copifl si altele asemenea, care nici cle ni duc Ia nimi + Scar fiputut pune, de pilda, de acord la acest nivel i, inainte de urmatoarea lucrare de control, tatal vva invsia zilnic cate 0 ord seara cu copilul timp de fo saptimana. Asta i-ar da copilului senzafia && pirinfi lui nu se ocupa de el abia atunci cand a218 Joset Kirschner cu o not’ pronst acast, Masta ar fost dec de folos mari probleme a jecucafiei copii” + njelegereadintre parin in mica problem a jr= itoarei Iverari de control” ar ft influenfat in continuare in mod pozitiv gi relafia dintre ci Discutia nu a fi stirs ew puncte de vedere in- contrat, fiecare acuzandur pe celallt si apirin- d-se pe sine, Ambit arf rimas ea impresia: Am rezolvat impreuna o problema, Putem diseuta inte noi. Aga si facem si data vitoare” De cent se rezolva astel de probleme mult mai des in acest mod? O si va spun de ce: pentru ch mult coamen i poart disci Fir ca micar si se gindeasca © clips c@ ingelegerea intre ei in privinfa nei miei pro- bleme concrete este mult mai usoar’ decit in privinga tuneia mari si generate last ca hirfila izbucnit inte ei din couza un fleac si degenereze int-o batilein cimp deschs, in care este pus sub semmul intrebietiintreage bazs a convie- surf lor O cear incepe din cauza tune supe prea sate, dar se incheie cu conchiziasojului:,Dect pe vitor o si ranine la creams, dack mest in store s-mi pat pe smasé osupi ca lume” lar sofia izbuenste i ari, pro- fur jini in onoaren ede gospoding, si vorbeste despre divor, penta cin felulacesta nu mat poate si reziste Dupa ce sau oct, sau ofensat, sau umilt si at reds Ia minim orice incredere a untia fof ce cella, tin timp nti mai exists absolut nici 0 bazd co acord reciproc: ar ff put evita si se ajunga aii, daca soft a fi pus fn ordine mica problema , supa prea sarata” Pars simple, kirurile mci se pot rezolva mai bine cit Totul is are timpel si, total are nevoie de. 219 timp continua sa fie mici, Cine se comport in acest sens vva constata foarte curand ca marile probleme se rezolva de la sine — prin simplul fapt c& nicl nu apuca sa apar’ Totul igi are timpul sau, totul are nevoie de timp. Cine se ghideazi dupa acest principiu ‘0 duce mai usor in viata Exist in medicina termenul ,sindrom”. Prin el sei lege tabloul patologic ce rezults clin impletirea si coinci slenfa a diferite indici Poate ci si dumneavoastra facefi parte dintre nume- rosii oameni la care se pot constata urmatoarele indicii + Nu rezolvati multe lucruri pe care vi leafi propus, din lipsi de timp, deloc sau doar pastial ‘+ Va puneti uneori in cap 8 o anumitd chestiune trebuie neapiirat rezolvata imediat, cu orice pret. Dar piedici de nedepasit vise pun in cale. $tii foarte exact ci ar fi mai bine si renunfafi sis incercafi incé o dats, reluand problema inte-un moment mai favorabil. Tolusi irosifi timp si energie numai pentru a vi dovedi dumneavoastr’, sau a le dovedi altora ce tip grozav suntef + Pe de altS parte stifi adesea foarte precis c& un Iueru trebuie ffcut imediat. $i totusi spunetis Ei, nue nimic, il aman pe mai tarziu" ‘Se intampla de atatea ori ca pentru rezolvarea nei sareini mai pujin importante sa pierdeti mult mai mult timp decat Har reveni conform importanei220 Josef Kirschner ei. Astfel nu vii mai imAne suficient timp pentru alte sareini, mult mai importante. + Daci afi terminat o treabs, nu va ramane timp de pauzi, ca si va relaxai. Cai va si asteaptaltceva ce trebuie neaparatinceput imediat. Toate aceste indici sau mai multe dintre ele impre- sant serine tipice pentru ,sindeoml lipsei de timp". face parte dinfre simptomele epoci, cu care foarte mmulfi oameni s-au impacat, find un rau necesar. Nu putini sunt chiar bucurosi de el. Le serveste ca alibi pentru a se lepada de multe lucruri cirora nu se simt capabil si le fac fags ‘Am luerat cdfiva ani cu un tip pe care-| mumeam tof »Mister Oare-cind”, De fiecare data cand fi spurtea Cineva si acd cutare sau cutare Iucru,chipul su capata © expresiechinuitd. Apoi, dintre buzele lui se desprindea cu grew, plin de repros, un chinuit: ,Oare cand sa fac asta? Doar sunt incireat pind la refur” Acest om ajunsese din motive care-mi scapa inti-o povitie crea pur si simplu nu putea face fal. Sarcina Tui consta in a rezolva zlnic patru sau cine lucrri legate de un termen precis. Daca si-ar ft impiritcorect aceasti -munci, nar fi fost necesae 4 aloce mal mult de cinc ore FF inst reuea si sard opt ore pe zi ca o veverifa in- coace gi incolo si si se vaitefir8Incetare cit de greu era totul si cat de putin timp avea la dispozitie. In fiecare seari ip parisea locul cle mune’ total epuizat Trasitura cea mai pregnant a ,sindromulul lipsei de timp" const in ane convinge singuri fr8incetarec& nu aver timp. Mai cu seam timp pentru hucrurile eu ade ‘varat importante. De teama ca nui le puter rezolva, ne Totul fi are timpul stu, totul are nevoie de... 227 cream ca alibi o risipa absurda de timp pentru Tucruri secundare. Daca suffi de acest sincrom, exists posibiltii de a vielibera deel, In primal rind trebuie insd spus ca de fapt ‘numai dumneavoastrS singur puteti si va vindecafi de el. Nu va ajuti cu nimic da lamentandu-va, Sar putea ca din mild si'va preia cineva co bucats din munca. Dar astfel mai mult vi strica dct ‘v8 ajutd, Caci daca v-afi obisnuit si mu avefi niciodati timp pentru lucrurile importante, nu se modifica nimic in atitudinea dumneavoastrs daca, temporar, munca vi se imputineaza. {in plus, printre efectele secundare ale ,sindromului lipsei de timp” inte’ cd aveli permanent constinfa in- crcatd, Caci lamentirile dumneavoastra nu sunt nimic altcova decat expresia acestei constiinfe incarcate, care cauti compasiunea celorlalji ca satisfactie de substitut pentru succesul de care nu afi avut parte. ‘O satisfacfie de substitut nu vi rezolva inst problema. La fel de pufin cum va ajuta daca vreti si v8 castigatt mila altora cu tot felul de mici amabilititi. Astfel de stradanii se numara doar printre lucrusile secundare, cu care vi pierdesi timpul si care va fac si ocoliti sarcinile importante. ‘Am cunoscut mulfi oameni care aveau zilnic de rezolvatintr-un timp anume o cantitate anume de mun- 4. in timpul anilor petrecui de mine in redactile unor cotidiene asta ficea parte din modul obisnuit de lucra de-acolo, Pe la ora pranzului ne intruneam intro con ferintS. Atunci li se distribuiau colaboratorilor temele. Aveau apoi cinci ore timp si le rezolve. staji mereu pe capul altora,222 Jose Kirschner Pentru mine era de fiecare dati extrem de interesant i privese un spectacol care se repeta la uni dintre colegi 21 de 24 inte-un mod similar: Dupa ce capatau o sarcing, se uitau mai intai la ceas, Mai ci se putea auzi ce gandeau in aceasta clipa. me: ,Sase ore timp. Mai pot si beat in liniste 0 cafea”, Coca ce si La cantin’ se intaineau apoi regulat ex cifiva oameni care, la fel ca $i ei, mai voiau si hea 0 cafea inainte de a-si incepe treaba. Era inevibatil ci in aceasti runda se ajungea la discutii insufleit. Din cand in cand, unl sau altul se uita la ceas si se impacienta. Se putea vedea clar ci voia de fapt si plece. Cu toate astea, rimanea la masa i mai comanda ceva de la chelneria. in sfaryit, unul sirea brusc in sus si se arita foarte enervat dacs nu putea pliti pe loc. fgi lua rie ‘mas-bun de la ceilalfi de obicei cu cuvintele: ,Trebuie si plec acum. Azi am enorm de mult treaba". Se napustea in biroul lui si schimba citeva vorbe srabite cu ali colaboratori. Ca i cum nu s-ar intoarce de la canting, ci de la o conferinfa importants, Ajuns la masa lui de lucru, smulgea mai intai telefonul din furca si suna acasa. Din convorbirea scurtd se putea deduce cat era de adncit in Iueru. Le comunica alos li ci se va intoarce tarziu acasd, pentru cé era atat de ocupat. ‘Se mai ridica apot o dats bruse si fugea la toaleti, Tensiunea care pusese stapanire pe el i se lisa si in ve- zZicd. La intoarcere, intra cu cineva in vorba in fata us Dadea curs dialogului,cu toate cd era atat de agitat. Stia| foarte bine c’ timpul pe care il avea la dispozifie pentrat ‘Totul ig are timpol sia, total are nevoie de. 223 Seti {eum meen dat chiar se pormen pea Fama nerves se fra dat ineva don ga ap pe uss Setnnpla ex uncor st admseze uno ol avin Fronted ove de apt Dupe de sient lt ceva minute nemiet fia peel cu pie, Ca rnd tot de sre pet tne sawaye sic mc acc ena civ pen termina neal np Ese dla sine nels ch ven decutert mat cltatea reste Tac constaia te ich popitualt Nut mare ol dup ace ra tal epuia Getta ait de exact ce pe vem ease porte in acest grup de coment Pant ce am ci sh Kops de acest ment absurd de urs, cate mina forte, Am formlatoeapie pentru sindromul me a Upset de tmp" Ea eral din urmatonre mss Simple: Pm deci ma ini smu mal spun nck 8 ton imp pentru ceva ce voinm su rebuff «Duet tml reveneau deodats mat multe sarcnt Important de fcut, le impream dupa insem- pee open ake ecole in acest ordine tn dup alt + Apot mia feu un obce dina conser fcare tue peeve toma erm ince de al rvola Sept silt cel mai mportont. Oct de gle erat cellate sacn ang ma rc ged tetera le, Norm peri il mcr sm226 Josef Kirschner _gindese: ,0 si reusesti si faci asta?” M-ar fi abitut doar de la ceea ce voiam si duc la bun sfasit mai inainte, ‘+ Pentru tot ce faceam fixam un termen dle rezolvare, Asta ma silea si stau gi sf ma limurese ce cantitate de timp ,valora” sarcind, + Incole din urma decideam ca, din clipa in care imi era clar ce voiam si fac mai inti si cat timp voiam, simi ia, si nu mai consider nimic altceva a fi mai important, Am Incetat si-mi spun: ,Trebuie s3 beau intai neapirat o cafea, ca si ma inviorez". Nici o discufie, nici un telefon nu erau mai impor tante decit sa imi incep munca, Atunci cand ma asezam la biroul meu, eram de obicei deja atat de absorbit de sarcina mea, incit imi venea usor si resping abateri de orice naturi. Nu mai aveam nevoie de timp ca si m& pun in migcare. Nu trebuia si mi scu- tur mai intai de gandul la cine ste ce discufii precedente, Gandurile mele erau fixate pe munca ce mé astepta. Unalt fenomen secundar a fost c& toficolegii mei sau obignuit repede cu noua mea atitudine, Nici nu mi mai intrebau: , Vii cu noi la 0 cafea?” Am constatat curand cdi nu duceam lipsa rundelor la cantind. Aveam deodats ‘mult timp, inaintam mai repede in munca decat mi se intamplase vreodata. Scipasem de vesnica graba. Ca si de teama dea nu termina la timp. Calitatea muncii mele a avut de castigat. Gaiscam mai multa plicere in mune’. Dac’ mai tarziu, pe lang munca mea la ziae, am scris si scenarii pentru emisiuni TY, texte de reclamai sats cet, daca am avut deodati mai mult timp pentru familia ‘mea, cei ajungeam seara la timp acasi, toate nu se dato- “Totul ig are timpul stu, totul are nevoiede.. 225 rear decat terapiei mele impotriva ,bolii lipset de timp”. Un medicament miraculos? Nicidecum. Fiecare il poate gisi si folosi pentru sine. Sigur cf am pierdut atunci contactul strdns cu uni ‘oameni cu care stiteam inainte zilnic la cantina. Dar a fost consecinga faptului ca recumoscusem ce era cu devs important pentru mine. Si ce nuduce la atingerea unor feluri mari trece pe lang’ adevaata fericire a viefi. In mod asemiinator se intimpla cu cei care vor 8 ating’ totul cu puterea vointei lor Puterea voinfei nu este nimic altceva decat un simbol trafas al constringerii absurde, pe care ne-o impunem sigur. Cine trebuie si se forteze pentru realizarea unei doringe nu se poate bucura niciodati de ea. Constran- _gitoare este pentru mulfi oameni si supusenia inculcata prin educatie fata de persoanele care dejin un statut de autoritate, Numai pentru ed au mai multa putere, mai mili bani, 0 pozifie mai bund sau mai multe cunostinfe jn anumite domenii. Cine arata un respect orb fats de cineva nu trebuie i se mire daca este exploatat de omul respectiv, ‘Trei principii pot impiedica acest lucre: 1. Sunt un partener egal pentru oricine 2. Nimeni nu este bunul Dumnezeu. Pentru orice gi dricine exist o alternativ’. O aut in loc s8 ma fac dependent. C ine nu giiseste timp s8 savureze orice pas mic care Strategia pasilor mici pentru zer 3. fn loc si le admir pentru statutul lor, le cer socoteala pentru acfiunile lor persoanelor catora trebuie si le arat respect Strategia pasilor mici pentru a atinge un {el mare Cand aveam inci doustzeci de ani, am avut norocul si ccunosc o femeie foarte inteligenta. Era vaduva si sensibil mai in varsta decat mine. Ca s8 0 zc foarte deschis: am abordat aceasta relajie cu aroganta fuduld a unui taur to nr, ciruia natura inci nur impune nic un fel de ing Soful ei, care murise la saizect de ani Fsese cu dou decenii mai in varsta decat ea, ceca ce m-a facut i presupun ci aceasts femeie trebuia s8 se considere acum Supernorocoasa cil ma avea pe mine ca prieten. Eram puternic siimpetuos si, de fapt, mas fi agteptat Ja un moment dat smi dea asigurari cu cat eran eu mai bun ca iubit deci fusese soful ei decedat. Probabil ci ea imi ghicise gindurile. Caci nto zi ina dat o lef care mia temperat sentimental exagerat al propre! valor. ‘Mia spus Imi plac foarte mult, micujue. Dar nu ag vrea ste las nedumerit in legatura cu ceva. Inainte de afi un iubit att de bun cum inc era soful met la gaizeci te ani trebuie si inveficteva lucrur importante in dra gost, Cel mai important este cf cio fericire nu este att Ge Frumoas ca aces la care se ajunge eu mul pasi mci. [Asta mia rénit desigur profund ongoliul, Cu toate && la inceput nici nis am sliut exact Ia ce se soferea cu pasi228 Joset Kirschner mic. Dar cum legitura noastra a durat mai mult timp, ‘sat ivit ocazil in eare si incerce totul pentru a-miadanct ccunostinjele in aceasta privinga Abia mult mai tarziu m-am musi ci avem rareori norocul sa facem experienye decisive de viaga inte-un mod atat de plicut, ca mine, in acest ca7. Fireste cd azi stie oricine care pune pref pe et in aceastd sfer a vietii c3, im dragoste, un orgasm atins rapid nu aduce satisfactia scontata. $i totusi, pentru multi, relajia intima’ rdmane un act de for}a cu un fel all perlormantei prestabilit, Strategia pasilor mici spre marele fel nu consti in a. amana cu forfa tensiunea unui proces natural, Ea rezids mai degeab in a ne bucura intratat de fiecare pas mic fn parte ca gi cum el ar fi magele fel Sincere si va ilustrez pe baza unui exemplu puteti sa be}i vinul in dous feluri. Primul: luafi o inghigiturs| din pahar si o daji mecaniec pe gat, Lisdnd-o $8 curga in stomac pe drumul cel mai rapid, Aceasta inghifitura ni va insemna nimie pentru dumneavoastra. Este namai o inghifitura neimportants din multele pe care le-afi Baut vreadats, Celalalt fel: sorbiji inghigitura din pahar delectan- dlu-va si o refinefi in gurs. © apasati cu limba de cateva ori spre cerul guri, pentru a 0 degusta cu totul, Apoi lisafi prin buzele juguiate intr-o deschizatura rotunda ‘ngusti s’ se plimbe pugin aer pe vin, pentru a vat mai astfel si mai mult senzatia de gust. in sfargt, trimiteti vinul in dou-trei mict inghitituri in stomac. in acest fe, ‘nu numai fiecare inghifiturd in parte, ci si fiecare faz a degustirii devine o bucurie de sine statitoare. Daca ati Statega pail mic penta 229 privit vreodata un degustator cum bea vinul, wef f Sservat ed astfel de oameni se imbata numat raveor ‘Nu este nevoie si inlocuiicalitten pracesui cu can- titatea. a fel de putin cum teebuie un Subit eu adevarat bun si se laude cu potenta hi Daci am vorbitinr-un capitol anterior despre cit este de important s8 nu evitim experienfele de val, tun strategia paso mici face din fecare dintre aceste expe Fienfeo veg dintrun lang de trir aducttoare ce fercr Puteti si spuneti si: este decizia pentra calitate, in local cant Pentru profunzime, in focul supericiali- tii Decizia pentru a savura cit se poate de mate din ceva ce facem si pentru a ne lepada din capullocului de it mai pufine ca find an rau necesar Nu este o problemi a stiinfei pe care o putem do. bandi din carfi. Sau a urmairit unor cunostinteinalt stintfce. Sau aaltor capacitsi pe care le avery sat mu Te avem. Este, mai degrab, 0 decizie personal, pe care 6 poate lua fiecare singur, pentru a da astelaltudini Sale fas de viaga de zi cu 2 intorsatura spre mai bine Fiecare ponte s8 spun +) De avi inainte beau vinul asa incit s8 savarer fiecare inghiftura In dragoste procedez in mod similar.” + Saus sl tot co fac savurez Fiecare pas in parte, care este nocesar peniru a atinge scaptl props.” + Sac Nu pee duiminica vitoare ea masina pur si simplu pentru a ajunge pe drsmal cel mai rapid [a destinaie, Ci imt las timp suficient ca si savurez pe drum tot ce-mi place.” Devizia pentru strategia pasilor mic ca atitudine funcamentalin via este mai mult dec sumaio eet250 Joser Kirschner cum am putea face ceva altfel decat pana acum, Este inceputul pentru a reinsuflefi tot mereu modalititi comportamentale care aut devenit de mult monotone, din cauza unei obignuinte de ani de zile, ‘Daca un barbat merge la pat cu o femeie cu intent’ As dori si aiba ongasm de dous ori, inainte 88 am eu”, asta poate si fie Liudabil, Poate ci femeii chiar 0 sii impuna, Dar nu igi va mari nicidecum propeia lui pli cere, Cac tot ce face el pentru a realiza performanta pro- pus este orientat spre acest scop limitat. Else va intreba tot mereus ,0 fi avut deja? Ce-ar mai treba si fac oare?” Ca orice acfiune care sti sub presiunea performanjei ci, si aceasta va genera crispare si nu va aduce o satis- factie totals ‘ci, in fond, este complet indiferent ce face acest barbat, daci el reuseste si extraga din fiecare pas cat se poate de muta satisfactie, inainte de a trece la urmeitorul Ca si nu ma infelegeti gresit: aici nu este vorba dea adduga nenumaratelor indrumiri pentru objinerea satisfacfiei sexuale una nous. Acest domeniu este numai tunul dintre multe in care ne putem noi modela viata, imbog.ijind-o tot mai mult prin respectarea constients a strategie} pasilor miei Cine supraapreciaza puterea voinjei nu cunoaste puterea perseverentei ribdatoare Unii oameni care nu realizeaza o grimads dintre cele pe care se propun se resemneaz’ cu convingerea: ,Ami lipseste efectiv puterea voinfe. Pur si simpli ni sunt Cine suproapresiaz’ puterea voinged mu 23% fcut pentru a Iupta”. De acum incolo este sctza lor en si renunfe din nou cu upuringa Ia tot ce mu se poate realiza simpli st Paterea voinei face parte din cele nofiuni de care ne iabim adesea, Deja ca cle stntem dojenit: ,Steiduies- test, Trebuie done s8 at voinga invest atunci oA inbutesti". Despre un om care cel putin aparent a ajuns loparte se spune admiraiv: A avut o voints pternich Si se impuna si si rizbeases™ Vointa puteanichtrece dreptsimbolul forte, pe care trebuie si ne-o insusim dacd vrem s8 biruim in viat Cine o posed este invidiat yi dat altora ca exempt Cineva care mu se di jos din pat inainte de noas dim neafa este considerat din capul loculu lipsit de vointa Cine sare deja de acini cin pats se napustesteimevtat ‘pe munca este un om cu puter ce von Mi numiram ln scoali’ mai curind printre elevié lenesi det printe cei harnic. Atenfonarea: Ai talent, coi drept, mai voing fi lipseste” a fost muzica mor horata care mi-a acompaniattofi ani de scoala. Cand ‘ram intrebat into zi cerios pe unui dintre profesorit mei cum ag putea sé ajung once la acenstvoints alt de mult slivita, mia dat ea rispuns: yu face iuzit exa- erate, Voinjao ai sau nu oa" ‘Am trait deci cativa ani in convingerea sunt dez- avantajat de soart, trun caret de note, pe care Fam pastrat pina in iu de a, serie la rubrica ,abservati" tblevul se striduieste, darare numa nite capacit sub Inedie dea rizbi.” $i totusiaveam mereu intent ferma si mi adun ina inte de orice examen sau orice hucrare de control ca 8 repede.a3 Josef Kirschner ma pregatese temeinic. Dar de fecare data se detulat urmatoarele eo frumoasd regulaitate: + Materia cle care tebuia 8 ma ocup num interes mit ma interesa desigur din cauza ci ni mt cocupam destul de ea. Nick profesorii mei nt era in stare si-mi frezeascs interest] pentru fucrurile pe care le predau, Penteu mine asta era 0 scuzi bine veiti casi pot susfne:, Materia este neinte- resants Profesorit ma plictisesc. M-am siturat de toati scoala asta” ‘Trebwin deci si ma forte si tava + Idee de constringere imi intirea si mai mult sila fol8 de aceastsactvitae, Chiar ind reugeam si mi indeletnicese cw cérfle mele, eram doar pe jumatate cu gaindul la e fieam, Cealats jumtate a gandurilor mee se rotea doar in jul intrebai La ce folosesc toate, dact tot clachez din nou?” + De cele mai multe ort aménam invstatul pani in ultima lips Ind in ajunal unui examen ini spar neam eu 0 hotirare disperaté: Mine mi scol la sase si inva”. Dar a doua zi dimineaa, dupa 0 oapteagitat, in mine se crispase total deja intra tat, incat ma concentram mai mult pe nereusita ‘mea, decit pe solufionaren problemet Cand total iesea farési prost, mai puteam doar si constat:,Voinga de a face eva arf existat dec. Dar a am izbutit 8 o scot a capt. Nu linn cle am reusit totus in cele din rma sp cu o diploma de maturitate. Cu siguranfi ci’ nu din paterea voinjei mele Cine supraaprecioaa puterea vointei nu... 233 Aceasts putere de voinfa careia it atrbwim atita Important, pe care 0 admirim atit de malt, care este inzestrat ct tiie, copacitatea dea rizbi ic inch multe alte atribate eroice, ne este de fapt numai o piedica in calea bees! noastve derwoltir, Caci pina si gindal de 2 tre Facer ceva mus ceclangeaz3 Ta incepta nimic altceva decitrespingere,crispare si teama de ana rey Cauza pentew care muti oameni realizenz’ Incruri iesite din comun nu este de aceeanicidecur voing, ci este teama de anu claca, Aceasti team de amu sua ca motiv al acfunilor noastre are consecinge care nt se Tisfrang fatal numat asupra noastrs, ci si asupra semenilor nostri Pesemne ci aici zace nucleul acelei intolerange cu care aitia oameni se forfeaz’ pe cis fi silese gi pe alist facd Incr pe care nit vor e fac. + Incepe cu mul-liudata voinja de a rizbi. Ea este legatd de ideea: ,Trebuie so fac. Orice-ar fi" {Nu am voie § clachez" + Cine sta el insusi sub presiunea constrangeri dea face ceva, cine nu ate alt moti pent acfiunea sa lect voinga dea se impune sia reusi ew orice pre, nu va fine cont nici deaf Cel care na este penta devine astfel automat inamicul sia + Nu existi alteonativa pentru cel cave acfionear sub constringerea woinei si frist ea mu da gre Elna isi poate permite In 84 introbe acd cea ce vtea i fac este gi corect. Cine ise pune de-a Ccurmezigul trebuie inaturat in drum. Cici com stringerea voinfe ia fit cunoaste un singur fl victor ca orice pret234 Joset Kirschner + Este firese 4 din astiel de motive ale actiunii noastre nu pot si rezulte nici bucurie, nici fericire sau vreo satisfactie reala. Se isea doar constran= sgerea pentru noi eforturi de voingi si pentru si mai mull wz de fort Caci orice adversar asupra céruia exercitim inten fel sau altul constrangerea este Impins atunci spre contraaparare. Daci astizi noi il daborim eventual, mai ne el va incerca la randul Iui si ne ingenuncheze. Sat: poimaine. Pand cand, in cele din urma, ne descopers punctele vulnerabile. Lumea noastra este plina de oameni a caror viaga nu este alcatuita decat din temeri gi din constrangeri, care fi mans spre cole mai mari eforturi de voings. Hi sunt de pllrere cS ar trebui numai si invinga si e8 nis ar putea si cedeze niciodats, Ce alternativa exista? Exista alternativa satisfacerii fara constangere, Ea nu porneste de la faptul ci ne impunem prin forta unei voinje puternice nous si altora constringeri, pentru a atinge un scop. Aptitudinile care ne conduc la ea sunt mai degraba rabdarea si perseverenta, Rabdarea de a nu obfine astizi prin constringere ceca ce intr-un alt ‘moment va rezulta de la sine. Perseverenfa de a crea toate premisele pentru ca si rezulte de la sine. In dlofinitiv, aceasta alternativa nu este decat concla- Zia care reiese logic din preocuparea cu arta de a i egoist ‘+ Cine se poate impaca cu obiectivele care ii sunt neplacute si de care jie teama nu mai trebuie si se forteze pe sine ca si le tings De ce nu exist nici un mativ st respectin pe... 235 + Cine incearca s8 atinga un fel in pasi mici, care aduc ei ingisi fericire, realizeazs astfel rabdlare gi perseverenfi chiar de la sine. Cine isi cunoaste adevaratele dorinfe si Tsi planifies in mod constient gi sistematic realizarea lor va simfi automat bucurie pe parcursuil acestui proces. Cu eit se identifica mai mult cu ceea ce ar dori St ating, cu atat ‘mai mica fi va fi teama rata Dupa cum, in genere, teama sea creste sigurana datoriti permanente preocupari cu noi ingine. ide pe masura ce ne De ce nu exist nici un motiv si respectim pe altul mai mult decat ne respectim pe noi in educata cfein it suntem supusi neincetat din copi- lie incoace se deptine un mare efort si ni se insufle respectal fata de tot felul de Iucrur. Respect fa de autoritati. Respect fata de oamenii care sit mai rule dlecit noi intr-un oarecare domeniu, Respect fat de tilur, de sefi, de putere si de bani. De aceva nu este surprinzitor dact suntem expusi in decursultimpult tunut ritual al supunerti, din care alfi oameni tray foloasele Pentru oricine vrea si se foloseasea in vreun fel de ali acest ritual al supuneri este un instrument comod de exercitare a puter, El va face totul pentru a fine in sana li acest instrament. Ca cat ai sunt mat supusi, cu ait este mai usor pentru el st profite dee,236 Iosot Kirschner Camenii care asteapts la rind in fafa autoritafilor pend sunt Lisafisintre pats prin acest act al injositit mesajul: Nu esti decat un individ lipst de orice impor- tanfS. Daci nu dovedesti autortayi respectul ne ru vei prim cet dorest De team dea nu fi sicanayi,soictangi arata respect functei, cu toate cd de fapt ar trebui sa fe invers. Face parte din ritualul supuneri ca aceia care asteapt ih fafa tunel incAper oficiale 68 nu poati intra decit cate unl Ca fiecare si se sim’ singue si parSsit. Cu niment alstut de el, care Far putea susfine. Expus neajutorat fiunctio: narului care ii poate etala toata superioritatea lui in nuieeainstrumentului cle fora nuit birocratie ‘Numai de el depinde daca problemele noastre sunt rezolvate mai repede sau abia in doi ani. El ne poate vinde un pont sau ne poate intinde o cape ss ne poticnien. In nenumarate variafuni se repets zine pretutindeni ceea ce am tril recent pe o strad8 din Viena, Un Fune- fionas poliienese a oprit o masini, cAci conducttorul nw respectase un semn de circulafie. Nu ia spus cumwva _AGi cu cutare gi cutare hur, asta v8 cost att”. Nu, Cia vrut si-si procure 0 mica satisfactie de substitut, ‘exercildind cu condueétorul auto ritualul supunert Cand a coborit,poitistul ra privit eu constingaintre- ail sale superiorititi sia intrebat ,.De ce credefi oare ci vam opr?” Soferul a raspuns: ,Conform regulamentului dum- neavoastri de servicu, trebuie mai inti s8 mi sala Faceti-o” Poliistal a saluta perplex. De ce ng exist nicl an motiv s8 respect pe... 237 Apoi conducatorul auto a zis: ,Va cer si ma informati despre motivul actiunii dumneavoastra. Cum nu pose- dati nici sarmul, nici inteligenta unui Hans Joachim Kulenkampfit, nu am chef si joc, cu dumneavoastra in rolul de quizmaster, un joc de «Cine stie cstiga»." Aceasta observasie pi inci altele cfteva Lau lezat dane in onoarea lui pe funclionarul politienese. $-0 erulat un dialog mai lung, la al cieui capt poligstul a dleclarat: , Numai dumneavoastes sunteti de vind. acd fi reclamat” te 0 intimplare ca majoritatea medicilor sunt ru mati fi contrazis, nici eu nu Nu foarte interesafi si aiba anticamere supraaglomerate Asta-i educa pe cei care asteapta sii manifeste acel res- pect pe care medicul il doreste de la ei. Timpul de astep- tare, fotele sumbre ale color care asteapti si ei, bolile pe care gi le povestese uni altora si apoi venerafia cu care Inted pe usi cind sunt chemafi pe un ton ce impune res pect. Toate crecavai distanga dorits dintre medic si pacient Cine este admis in sanctuar si nu cread acum ci ar putea 88 solicit impos efortul une! persoane att de respectable mai mult dect se doreste Medi treztse impresia cd ar 8 efectivintotdeauina exact ce are Un pacient Ei prescriu pind si medicamentele cele mat inutile, ca steum ar fun lac irate, Dae nl auth pce in cauza, medical evecuts totale atta metre, inc autoritatea sa in fafa pacentuli mane nest Fans och Kuteampt pret Kul 921-19. wn 5 moder emisiunea concurs , Eine wird gevvinnen” (Linul va Spiga ein 1961 He 1087. (N. 1)236 Josef Kirschner Alam periodic clin ziare statisticile accidentelor de imasind de la sfarsitul saptamanii. In cazurile deosebit de grave se publicd pana si numele si adresele celor vino- vayi. Ati auzit vreodata cA s-ar da undeva publicitatii slatistici despre cazurile mortale care ar fi putut fi evitate Prints-o grigi mai mare a medicilor? Cu numele si adre- le celor vinovati in cazurile deosebit de grave? Astfel de statistici nu exista, Si anume, din simplal -motiv ¢4 acei conducatori auto care produc prin neg! jenja lor moartea altor conducatori auto nu sunt privigi ea persoane cirora le datorim respect. Medici, in schimb, care produc prin neglijenfa lor moartea unor pacienti, sunt persoane respectabile. $i asfel, respectul de care se bucura anumite grupuri ale populatiei este cel care decide daca sd fle dati oprobriului public sau nu, Firesle, exist paciengi care nu trebuie si stea prin sili de asteptare. Au fost anunfaf telefonic si sunt lasasi si intre direct, Sau sunt teatagi in sectile private ale pro- fesorilor. Privilegiul lor consta in aceea ci au suf influenfa sau destui bani fafa de care medicul, la randul Ini, trebuie si arate respect Persoanele respectabile si-au creat in domeniile lor de actiune reglementiiri foarte precise, care arata cat de mare si fie respectul ce trebuie sil manifestim. Asta se exprim@, de pilds, prin durata timpului de asteptare, inainte s4 fim poftiti inauntru, Sau prin etapele inter- care trebuie depagite. De aceea ‘oamenii cu funetii de conducere si care si-o permit statt in incaperi cat se poate de mari, in spatele unor birouri Imense, care sunt plasate cat se poate de departe de usa prin care trebuie s4 intre orice Vizitator. jenti mediare si anticamerel De ce nu exists nici un motiv si respect pe... 239 Lungimea deumului si posibilitates de a contempla amengjarea luxoasi sunt menite si insufle respect celui care intr, ined Inainte 84 fi schimbat macar 0 vorba cu persoana respectabild. Se poate spune si: cw ajutoral dliferitelor ritualuri de supunere trebuie si i se dea clar celuilat de infeles cat este el de mic si cat de mare este persoana careia fi datoreaza respect, Ar finerealist si vrem sa facem incercatea de a modi- fica acest sistem al permanentelor tentative de supunere. Experienta arati ca orice sistem nou nu funetioneaz’ decat dupa acceasi legitate. Fiecare dintre noi este la urma urmei o parte component a acestui sistem. El tinde sisi apere sau s3-si intareasca pozitia in cadrul sistemului. Se supune superiorului Siu sau unui medic ‘sau unui funcfionar, penteu a obfine un avantaj de la el Pe de alti parte, incearc’ s’-si supuna inferiorii, subor donafi Fie ci ne place sau nu, sistemul dainuie. Fiecare in parte este desigur liber si adopte atitudinea care este cea mai bund pentru el. Caci este o diferent hotaratoare daca lism altor oameni avantaje numai pentru ca ei se pricep cum si ne intimideze. Sau daca cel putin creim aceleasi sanse pentru o confruntare cu ei Se pune deci problema de a ne apara tertoriul. $i sti: cu cit suntem mai hot rut, cu atat putem s3 folosim mai bine posibilitiile de a rezista $1 in fafa unor ageesori aparent foarte puternici Cine nu si-a delimitatteritoriul va fi mereu tentat in nesiguranja lui Si-si asigure prin supusenie macar un ‘minim de avantaje fi, cu c8t procedim mai chib-240 Joser Kirschner Acest minim mai depinde insa bineingeles si de buna= voinga altora Convingerea: ,Sunt pentru oticine, indiferent ce fel de autoritate pretinde ci are, un partener cu valoare legal si nu ms las intimidat de nici un ritual de sup rere” este wu dine cele tre principl care ne pot pzi fim prejudiciagi de alfi, Al duilea principiu este: ,Pentru oricine si orice mi se ofera ca singura autoritate intr-un oarecare domenitt caut alternative". Asta inseamnd ca inlocuim respectal cu lipsa de respect si pornim de la considerentul: Nu {rebuie si ma supun nimanui, daca gisese pentru el 0 alternativa de valoare egal sau mai bund, Trebuie nit mai si fac efortul s-0 caut” Dac micelarul de pe strada mea sustine c& vinde cele mai bune pulpe de berbee din oras si de aceea sunt att de scumpe, pot sa mi supun desigur acestei preten- {ii de autoritate, Dar pot gis ma duc la un all macelas, care vinde pulpe de berbee mai ieftine, Poate c’ inte-ad var nu sunt atat de bune ca si celelate. Dar, probabil eS asta este efectiv numai o decizie intre nuan}i de gust si pretul mai mic. Multi cameni se supun de bunsivoie tuturor dictatu- rilor posibile, numai pentru cd sunt prea comozi ca si caute o alternativa, Ei ocarisc, dar cumpaira, Se lamen- teaza, si totusi se expun fara contraapsrare oamenilor care trag foloase de pe urma acestei dependente. In loc ‘i spuna: Mai bine manne o pulp’ de berbee nus la fel de bund, decat si las micelarul si-mi impuna tn pret pe care nul consider justi De ce nu exist nick un motiv si respectim pe... 241 in fine of tretea principin este: Ma apa de tenativele dle supunere din partea persoanelor de autoritate print-o informare cuprinzstoare" ‘Unul dintre motivele senfiale pentru care oamenii se inconjoars de respect este: vor sie intangibili, Ar dort 8 fact ce le este de folos,f3r8 a trebui i dea socoteala cuiva. In orice caz, nu acelor oameni de care ei profits. Calea cea mai simpli este si pretinzic8 cineva este nneptiutor. Dar nestiutor este numai cel care se mul} mee si fe si care se topeste de at respect fafa dealt rnumai pentru cd acestia se pricep mai bine decat el {ntrun oarecare domenie, Indiferent ce suntem si ce pregitire avem, nimeni mu ne poate impiedica, de exemplu,sf-i cerem unui dentist ne explice detafile unei radiografi, inainte si ne trateze ding Eu insumi am sezut timp de douazeci de ani tot rmereu cu mdinile umede in scaunele stomatologice,plin dle respect faf8 de sina specialistior. Imi ficeau rai: srafii dentare, dar nici unl dintre ei nus a considerat oh merita si se oboseasca si-mi explice ce vedea acolo, inainte de asi porn freza Mai tarziu am ajuns la un dentist care mica explicat, pe baza radiografiilor dintilor mei, ce stricasera la dantu: ta mea colegii lui atat de respectati de mine. La tel tratari de radacini acestea fuseser’ obturate atat de superficial, ind dup niste ani sau fScut infect care radiaw fn tot corpul. Sub o punte ingrozitor de scumps se formase un focar de puroi din casiza une! mune pre liminare neadecvateod Josef Kirschner Pe toate asta lesam pututrecunoaste gi eu pe radio safe. Din astfel de experienfe ar trebu si invaaim de ce persoanele repectabile sunt asa de avide ne insufle atat respect inet si nu inden se cerem socal A trebui Sto facem totus ct indie. In cazal sefi- lors al meseriasilor, al medicilor gi al diferitelor persoa- ne oficiale. CAci nici un ne este de neintocuit. Uni dintre ei a fost desigur schimbati de mat, daca sub alter, clieni sou pacientit for arf tras la nispundere entra ceea ce fac. De aceea ar trebui si declarim cw lips de respect ‘view vrea sine impund un pref: .Revin la oferta domi- tale dacd nu gasese marta in alts parte fa un pret mai favorabil” Ar trebui si inteebim medicul: ,De ce imi prescriefi acest medicament?” Sa it spunea: ,Explcaf-mi cum ai ajuns la acest diagnostic”, Sou daca un medicament ‘ua ajuta, si cerem socoteals de ce ni ra presers. Inirucat atin oament it respect pe alii prea mult si se respect pe sine prea pu + nenumérate Sofi profits de pe urma sofilor lor, cate se spetese pentru a le asigura sofilor lor vey nic nemulfumite un tai comod; * exist tt la fel de multi bibagi cae igi degradenza sotile in postura de mici gospodine, care na sunt bbune de nimic altoeva dect i aibi grin de gospo- dia lors 8 ereasci copii n rest ins trebuie si se topeases de atita respect fai de soi lor; + staw atitea grimezi de birocrti in spatee birouri- Jor lor cu un aerautoritar,convinsi cf no neal acolo pentrt ei, i mu ei pentru noi De ce nu exist nil un moti si respectin pe. 243 + au polticieni decizit in certtucinen ci nich unl dintre cei ale cirorintresetrebuie si le reprezinie nuvi va trage la raspundere. Oricat de mare at f paguba pe care au comiso Na este imaginabilé nici o revotufie,oricat ce mili tanta ar fea, care si ne foloseasch mai malt decit revolufia autoatirmaci hotirite a fiecieuia dintre no Dupa posibilititile sale. Dupa capacitaile sate. Dupa nivel eanoaster conexiunilor, care dic Ia dessoltarea de sine cea mai buna posibil Intrucat nimeni nu este interesat si ne creeze con- dite optime pentru autodezvoltarea noasts,trebuie i 0 fac fiecare individ in pare Tntrucat nimeni mu poate si nu vrea si prein es- panderea pent fericiea noastr, trite si prelim Tntrict nu ciptigain nimie dackaruncho mero i céreaaltoravina pentra nefescitea si nemaltamirea noosa ar tabu sine ii sings fan nin, Cel na bine ar fs incepem aceaid revolute nck de az. Pentru anu o mai rca niiodat,Postfata cast carte na emitepretenfia dea tata complet A tm rere Cine ste nape ta de spre sine: ,Acum stv tol despre arta dea f epost”: Din conta: poate ci acum se af abi I ince Ptula coca ce at treba sie despre el ns De acoea cartea de fata este ~ st nicioata mu 0 a accentuez sufcien acest luca — un imbold de a ne indeletnct ma temeinic, mal perseveret si mai consti ent ea not inne Foarte mili oameni st incred ferm in tot fell de teori, metode si panacee universale, cae le promit s0- If la problemete or. Refugiul hastfl de mijloae este cel mai adesea calea cea mai sigur pentra ase distanfa tot mai mult de practicaautocezvoliit mai bune Asa se poate intimpla ca femeile st fe atat de pre ccupate sii mpuntemancipare lo, int fll cesta ferciea cisnicie lor s8 se spulbere, Sau ca pri st ule cu desavécsire, tot stnd cu 7el cle mai recente teori ale psologior de cop ce le lpsestecopilr lor ‘mult mai mult desitpstologia. Si anume,paticipaten Postats ees empaticd a pairintilor la problemele copiilor lor, timpul acordat lor $i dialogull permanent. in mod similar se intimpli cind atatia barbagi se striduiese intens si le poats oferi famililor lor 0 via lipsiti de griji. Se incarcs astfel cu geiji care nu fac pe rnimeni eu adevarat fercit, In fond, este total indiferent dac& puteti spune despre dumneavoastra: ,Acum stapanese arta de a fi egoist® sau: ,Sunt un egoist perfect". Decisiv este numai cat de fericit sunteti in fiecare 7i a viefii dtumneavoastea n mod ciudat, este larg raspandita ideea preconce- puts cd cineva care se ocupi mai mult de sine tnsusi decat de alfii nu ar putea fi un tat de familie bun, o gospodina bung sau un coleg bun, Nimic mai simply decat si contrazicem acest punct de vedere. Cine traieste constient de sine si este preocupat 8 se realizeze in mod fericit ii poate injelege, datorita infele- {gerii de sine mai bune, si pe semen si mai bine, Cine este capabil si-sirealizeze dorintele in aga fel incat sa se ‘simtd satisfaicut nu cade pe eapul celor din jur cu satis- facile sale de substitut. Cine a gist atitudinea corecti| {a8 de munca lui nu-si vars frustrarea pe familia Ii Cea mai mare satisfacfie pentru cineva care incearci 8 realizeze in viafa lui arta de a fi egoist va fi prin urmare, daci il intreaba cineva: ,Radiezi in ultimul timp atta mulfumire, Cum reusesti?” lar eli poate rispunde MG ocup mai mult de mine decat de alti” Mulfumizea noasted nu vine din stipanirea perfect ‘a anumitor instructiuni si recomandat, ci din experien- tele pe care le facem. Si din ceea ce facem apoi din ele.246 Josef Kirschner Daca accentuey, ci aceasti carte nus trateaz’ tema nicidecum exhaustiv, este pentru cA aceast’ tema nu poate fi cuprinst niciodata in toats complexitatea ei, Fa se dezvoltd de la 0 zi la alta, pe masurd ce ne indelet- niicim cu ea. $i se dezvolta corespunzator intensitafii ca care ne ocupaim de ea, Cunoasterile, experientele si exemple! carte — gi asta mai trebuie subliniat o dats — nu sunt rezultatul unor oarecare lucriti stinfifice sau pseudo stingifice. Cartea este mai degraba rezultatul viegii mele de pan’ acum si al incercarii de a o stapani, Oricine se poate supune acestui proces al preocupatii constiente cu sine Insusi si cu lumea din jurul siu, ‘Ag dori si adresez mulfumirile mele citorva persoane cfrora le sunt indatorat pentru cd am putut face multe experienge utile si scrie cartea aceasta. Printre ele se ‘numirs pirinfii mei, care au aritat mereu infelegere cS, pe vremea cand eram inca in grija lor, voiam sa due 0 viafd care nu corespundea intotdeauna propriilor lor cconceptii, Printre ele se numara si sofia mea Christa, care a.avut uneori de suferit cind mi retrageam nopfi intregt la masina de scris. Dorese s3-i mulfumese partenerulti meu de ani de zile, dr. Sepp Gasser, pentru cercetirile si documentele pe care mi le-a pus la dispozifie. Dar ii sunt dator eu multumirile mele mai cu seama dommului dr. Peter Eisler, fir8 ale citi imbarbatari, stimulari prefioase si verificari critice permanente ale materialului prezent probabil ci nu as fi realizat nick colats aceasta carte. dlescrise in