Anda di halaman 1dari 7

Capitolul 15

INTERACTIUNEA IN GRUPURILE MICI


Peter J.Burke

Introducere

La inceputul anilor ’70, intrebarea “ce s-a intamplat cu ceercetarea pe grup in


psihologia sociala”a fost stearsa (Steiner,1974). Un an mai devreme cercetarea in cazul grupului
mic a fost declarata moarta,intr-un capitol de grupuri mici subintitulat “lumina care a
esuat”(Mullines&MMullins,1973).La inceputul anilor 1980,Rosenberg si turner au inclus in sfera
de aplicare a psihologiei sociale un nou capitol despre grupurile mice de Kurt Back (1981),dar
aproape toate cercetarea a fost facuta inainte de jumatatea anilor 1950.Cea mai recenta acoperire
din sfera psihologiei sociale nu a inculs nici un capitol pe procesele de grup (Look,Fine &
House,1955). Cu toate acestea a fost inclusa o sectiune in rubrica de relatii sociale si procese de
grup in care au fost plasate sapte capitol .
Marile grupuri de cercetare nu au disparut,ci mai degraba au devenit
omniprezente,raspandind un numar mare de problem de cercetare (de exemplu: retele,
schimburi,negociere,jusitie,grupuri de luarea deciziilor,relatia intergrupala,studiile
juriului,asteptarile statului,influenta minoritatii,conducator,coeziune,terapie si procese de
autoanaliza,puter si statut) si discipline (sociologia,psihologia,comunicarea,cercetarile
organizationale) (Davis,1996).Cercetarea in toate aceste arii este activa desi piata de desfacere
pentru o astfel de cercetare este variata si probabil nici una nu este complet constienta in intreaga
sfera de activitate.
Pe de alta parte cercetarea pe grupuri a fost dominanta in sociologie ,ca urmare a
modului in care desfasoare multe cercetari pe grup. Urmand descoperirile lui Zelditch
(1969),practica de laborator in socilologie a fost mutate inainte de studiul de libera interactiune a
persoanelor din contextual grupului in studiul proceselor special,perceptii si reactii care pot fi
adesea studiate pe indivizii din cadrul setarilor reale sau stimulate social.Acesta abordare a fost
de multe ori utilizate in psihologie la inceputul studiilor lui Sherif pe norme si efecte autokinetice
(Sherif,1936) si studiile Ask in conformitate cu presiunile grupului (Ask,1960) precum si
activitatea pe grupuri de Thiband si Kelley (1959).Sociologii au inceput sa se concentreze
experimental mai mult pe procesele particulare cum ar fi statutul sau schimbul ,studiile pe grup
“Qua” grup diminuat ,dar nu a disparut.
In volumul prezent duoua din cele mai active arii ale grupului de cercetare au fost
ridicate in orientari teoretice (starea de asteptare si teoria de schimb social) si alte doua zone au
propriile lor capitole (relatii intergrupale si retele de interactiune). Totusi zona micilor grupuri de
interactiune contine o larga si bogata istorie si un set de lucruri empirice care incearca sa se
sumarizeze in acest capitol.
Acest capitol este impartit in trei parti.In prima parte sunt illustrate fundamentele
istorice ,pe grupurile mici ce cercetare. Apoi a fost selectata cercetarea pe trei aspecte si
examinand din nou cateva repere istorice importante ,teoria curenta precum si cercetarea. Aceste
trei arii au statut,putere si conducator;integrare,interactiune si coeziunea grupului.
Inceputurile inceputurilor

Printre cele mai vechi scrieri despre grupurile mici,este lucrarea lui George Simmel care
la sfarsitul anilor 1800 si inceputul anilor 1900 a fost preocupat cu pincipiile generale si
formarea grupurilor (Wolff,1950).La un capat ale acestei dimensiuni continue el s-a axat pe
modul in care doua grupuri de personae (diade) diferit la indivizii izolati si modul in care cele
trei grupuri (triade) difera fata de diade (Wolff,1990)
La un nivel mai general acesta a analizat modul in care oamenii inscrisi in grupuri de
toate dimensiunile si modul in care acele multiple grupuri affiliate influenteaza individual
(Simmel,1955).
De asemenea el a analizat grupuri mici,grupuri mari,problem de diviziune in grupuri,de
autoritare si presitigiu la fel de bine ca superordonare si subordonare (Wolff,1950)-toare
problemele care preocupa cercetatorii in grupurile mici.
La inceputul anilor 1900 un al scriitor a fost Charles H. Cooly cu interese in natura
oridinii sociale.Lucrarea lui a fost conceptualizarea grupurilor primare reflectand o ingrijorare
generala cu privire la schimbarile in societate si cum se numesc acum relatiile primare (persoana
la persoana ) rolul relatiilor dand mai mult sens rolului interpersonal care sunt in present numite
relatii secundare (Cooley,1909).
Studiul lui Thrasher (1927) despre “bandele”din Chicago din 1920 axat pe grupuri si
procese,pe grupuri in habitatul lor natural.Cu discutiile si statutul de conducer ,structura si rolul
in gasca,controlul social al membrilor. Thrasher a examinat mai multe astfel de procese pe
grupuri de care se ocupa in continuare cercetatorii (Short & Strodtbeck,1965).
Cresterea terapiei in grup in timpul celui de al doilea mondial se ocupa de un numar mare
de soldati stresati in timpul razboiului care s-au putut acomoda cu terapia traditional individuala
dand nastere studiului care a ajuns sa fie cunoscut sub numele de studiul T-grup (pentru terapia
de grupuri si formarea grupurilor).
Studiul terapiei pe grup produce o serie de cercetari pe grupurile de process si relatiile intre
procesul pe grup si procesele de terapie (Bion,1961; Scheflen 1974 ).O mare parte din aceste
lucrari psihoanalitice au fost adesea bazele lui Freud in discutiile despre relatiia
lider/terapeut,aparand in psihologia grupului (Freud 1959)
Laboratorul national de formare din Bethel Main a inceput prin centru de cercetare pe
dimanica grupului (Bennis Benne &Chin,1961).
Acest lucru din urama,de asemenea l-a influentat pe Bales care lucre de astfel la o metoda
observationala a analizei procesului de interactiune ,desi a avut cea mai mare influenta in
lucrarea sa de mai tarziuavnd grupul analitic (Bales,1970,1999)
La sfarsitul anillor 1949,1950 a existat un val de lucrari pe grupurile mici in psihologie si
sociologie cum ar fi F.White& William,1959),studiul de pe o “banda”de la colt,Moreno (de
exemplu,1951) cercetarea sociometriei Moreno (care a inceput multe lucrari privind retelele) si
activitatare lui Roethlisberger si Dixon,1970) asupra proceselor de grup din sala de depozit a
cablului de la fabrica General Electric. Homans (1950) a utilizat cateva din aceste studii pentru a
genera dezvolatrea structurilor sociale din interiorul grupurilor.
Astazi , mare parte din munca in sociologie ,poate fi regasita in lucrarile lui Robert F,
Bales si elevii sai in cadrul Laboratorului pentru Relatii Sociale de la Havard, mai ales ca
aceasta lucrare ,teoretic a fost influentata de sistemele de abordare sociala a lui Talcott Parsons
(de ex. Parsons,Bales & Shils,1953).
Mare parte a lucrarilor in psihologie au fost construite peactvitatea lui Kurt Lewin si a
studentilor de la centru de cercetare pe dinamica de grup, in primul rand de la la MIT si apoi de
la Universitatea din Michigan.
Analizez pe scurt lucrari mai recente din cadrul structurii fiecarei “scoli”si alte lucrari
mai recente care au fost alcatuite direct si indirect pe baza acestora. In plus fata de cele doua
locatii fiecare dintre aceste scoli a avut o serie de caratcteristici distinctive. Scoala Havard tinde
sa studieze grupurile intact interactionand liber sa resolve o problema comuna.Scoala Michigan
tinde sa studieze contributia persoanelor la mediile sociale sau sa studieze grupurile care au fost
constranse pe diferite cai sa previna interactiunea libera. Scoala Havard a fost interesata de
dezvoltarea structurilor sociale intragrup. Scoala Michigan a fost interesata de testarea
principiilor teoretice prin exerperimente controlate.Scoala Havard a fost reprezentata in mare
parte de sociologi. Scoala Michigan a fost reprezentata in mare parte de psihologi.

Scoala Havard

Cercetarea din scoala Havard a avut apogeul in anul1950 prin publicarea cartii”Analiza
Procesului de Interactiune’’(Bales,1950).Aceasta carte descrie o procedura stiintifica pentru
codificarea interactiunii de grup astfel obiectivul studiului proceselor de grup ar putea sa fie
indeplinit.Aceasta carte, impreuna cu o serie de publicatii care au folosit metodologia furnizeaza
un nou cadru pentru studierea sistematica intregului grup.Interactiunea procesului de
analiza(IPA), a fost dezvoltat pe parcursul mai multor ani de grupuri de studiu printr-un sistem
de codificare .
Comportamentele au fost defalcate in doua acte fiecare definita ca o propozitie simpla
sau echivalenta nonverbal. O persoana ce urma sa vobeasca a primit una sau mai multe codificari
pentru fiecare scenario ,notandu-se cine juca acest act,cine regiza si in ce ordine.Fiecare act a
fost codificat intr-una din cele 12categorii (a se vedea figura 15-1). Acestea au fost aranjate in
patru grupe simetrice: reactii positive si reactii negative (ambele reprezentatnd activitatea
socioemotionala) precum rezolvarea de problem si intrebari (amandoua reprezentand activitatea
instrumental).

Arii Tipuri de actiuni


1.Arata solidaritate
A.Reactii 2.Arata eliberare de tensiune
positive 3.Acord

1.A da sugestii
B.Rezolvari 2.A spune opinii
de probleme 3.A da solutii
Incercari
1.Intrebari orientative
C.Intrebari 2.Intrebari de opinie
3. Cerere de sugestii

1.Dezacord
D. Reactii 2.Arata tensiune
negative 3.Arata opozitie
Conventiile de codificare solicitate sa fie clasificate pentru fiecare act,in una din categorii cu
scenario ambigue clasificate in mai multe extreme (fata de categoriile 1 si 12) din categoriile
care ar putea fi relevante.Aceasta din urma conventie a fost pentru a contracara prejudecatile in
cele mai multe programari care au fost mau putin sensibila la extremele emotionale si la mau
multe categorii de actiuni.Cu formare,programatorii ar putea atinge un grad inalt de fiabilitate si
accord (Borgatta & Bales,1953a).

Scoala Michigan

Centrul pentru Studiul pe Dimanica Grupului a fost format sub indrumarea lui Kurt
Lewin la MIT.Mai tarziu a fost mutat la Michigan,unde activitatea sa a inceput sa primeasca
atentie prin publicarea unei colectii editata asupra teoriei si cercetarii. O mare pare din aceasta
colectie de cercetare a crescut in cadrul scolii Michigan,dar a atras ,de asemenea,privirea asupra
muncii care se face in mai multe locuri (Cartwright & Zander,1953b). Aceasta colectie a fost
caracterizata mai degraba de un puternic accent theoretic si un angajament de design atent pentru
a testa ipoteza,decat pentru a descoperi,a observa sau a se documenta fenimenul de
grup.Probleme de formulare au fost deseori in abordarea teoretica din domeniul lui Lewin si a
inculs coeziunea,presiuni si standarde de miscare,proprietatile structural ale grupurilor si
conduceri de grup.
Campurile teoretice abordate,cu privire la interdependent intre indivizi din grupuri sunt
mediate de cognitii si perceptii (viata,spatiu)care au aceasta linie de cercetare
(Lindenberg,1997).Acuma printe studiile clasice cuprinse in acest volum se numara multe alte
selectii din Frstinger,Schachter si Bak’s (1950),studiul de presine sociala in comunitatile
Westgate si Westgate de vest; studiul lui Scachter cu privire la reactiile deviane in
grupuri;Bavelas (1953) studia efectul diferitelor structure de comunicare in capacitatea de
rezolvare de problem in grup.; White si democraticul laisseez-fair, si autocrat lider.
Suplimentar abordarii sale experimentale la teoria de testare dat domeniului de evolutie
a cercetarii pe grupurile mici o importanta abordare a conceptelor, cum af fi coeziunea de grup,in
ceea ce priveste structura de interdependent dintre personae fizice si o focalizare cognitive care
domina majoritatea dintre cercetarile din ziua de azi.

Trei aspect centrale

Probleme critice care au influentat mare parte din munca in domeniul grupurilor mici,in
cadrul psihologiei sociale sunt statutul si puterea de intergrare si coeziune ,precum si
interactiune.
Problema cea mai influenta in psihologie a fost legata de statutul si puterea su cum unii mai
prefer sa-i spuna inegalitatea sociala.Munca pe interactiunea proceselor de coeziune in ultimii
ani a inceput sa creasca.Aceste trei domenii vor fi exploarate in cele ce urmeaza.

Statutul,Puterea si Leadership (Conducerea)

Deoarece in sociologie o mare parte din munca asupra statutul si puterea in grupuri
poate fi urmarita in activitatea trecut a lui Bales,incep aceasta sectiune cu cateva concept de
baza. Printre activitatea trecuta a lui Bales, grupul de la Havard a prezentat doua lucrari in careau
fost ca interese principale dezvoltarea si rezolvarea problemelor grupurilor. Prima lucrare
examineaza sarcina frazelor orientate spre procesul de grupuri in grupuri de rezolvare a
problemelor (Bales &Stodbeck,1951). A doua lucrare contine mai multe rezultate din prima
lucrare si se axeaza pe problema echilibrului in grupurile mici (Bales,1953).
Problema echilibrului din perspective functional Parsin si Bales (1953:123)este
problema de a stabili modele ciclice de interactiune care mica grupul inainte de a realize
sarcina,si modele de interactiune care restabileste echilibrul intern,socioemotional deranjat prin
urmarirea sarcinii.
Folosind datele obtinute prin aplicarea unui system de codificare IPA,un numar de
legitati empirice au fost documentate ca dovada a tipurilor de echilibru asemeni unu grup
intretinut (Bales,1953).A fost o balanta a proactiuni (care a initiat o noua linie de activitate) si
reactive (primul respuns la un alt actor).A fost o participare inegala a membrilor.
Majoritatea membrilor activi si persoanelor mai putin active au vorbit mai mult celor care au fost
restransi in randul inaintea lor,decat dupa ei.Astfel persoanele care eu participat mai mult au
primit de asemenea proportional reactii mai positive.
Acest lucru a fost mentionat de asemena ca au existat etape in tipul de activitate care a avut loc
in timp.Activitatea de rezolvare de probleme in secventa s-a mutat de la orientare la evaluare la
control.
In acelasi timp,atat reactiile pozitive cat si cele negative au contruit de-a lungul
timpului finalul reactiilor si positive,glumind pana la sfarsit.S-a observant, de asemenea ca a
existat o diferentiere de activitate pe personae, si ca unele personae fiind mai proactive iar unele
mai reactive.
Persoana cea mai active a fost mai putin placuta (si mai mult neplacuta) decat
urmatorul membru mai aciv. Acesta a dus la idei despre un specialist mai actic,intrumentat
adaptativ si un specialist mai putin active intergrativ-expresiv,fiecare dintre care a indeplinit
functii importante in grup.

Diferentierea de rol

Bales si Slater (1855,Slatu 1955) punand cap la cap multe din ideile de mai sus,intr-un
studiu au conturat aceasta teorie de specializarea conducerii sau rolul conducerii
differentiate.Acesta a fost un aspect interesant care a combinat munca pe aspectul statutului
puterii cu munca pe aspectul integrarii coeziuni.
Bales si Slater au concretizat multe din ideile de mai sus intr-un studiu care contureaza
teoria conduceri specializate sau conducera cu rol diferentiat.Acesta a fost un aspect interesant ce
combina cercetarea privind statutul/problema de putere, cu cercetarea pe problema de
intergrare/coeziune. Bales si Slater su studiat putin despre grupurile orientate pe sarcinicare iau
decizii fiind formate din student de sex masculine,absolventi la Havard.Ei le-au dat membrilor
unor grupuri sa sumarizeze in 5 pagini o problema de caz administativ si le-a spus sa se
considere ei insusi membrii ai unei echipe administrative sis a returneze un raport autoritatii
central.Raportul trebui sa contina opinia lor cu privire la motivul pentru care persoanele
implicate in caz se comportau in acest mod, si recomandarea lor despre c ear trebui sa faca
autoritatyea central destra aceasta. Bales si Slater au codat interactiunea intre acesta grupuri
folosind sistemul de codificare IPA descries mai devreme.In plus , dupa discutie, au dat
formulare fiecarui membru pentru a evalua reciproc ceea ce priveste gustul cu privire la
activitatile de conducere pentru a oferi cele mai bune idei si a ghida discutia.
Bales si Slater su conceptualizat actiunile observate cu calitatile lor diferite in curs de
dezvoltare de la o latent “sistem de interactiune sociala” care a fost diferentiata in mai multe
modalitati.
Proactiunile (initierea unor linii de activitate) au avut tendinta sa fie concentrate in categorii
instrumentale de a da sugestii sau informatii,in timp ce reactiile au avut tendinta sa fie
concentrate in expresii a categoriilor de acorduri,dezacorduri sau eliberarea de tensiune (ex.
Rasul)
In plus reactiile ,ce vin adesea dupa proactiunea unei alte personae,deasemenea au avut
sa fie dieferentiate in timp.O proportie mai larga a aparut spre sfarsitul intalnirii intr-o perioada
de res si glemu,sugerand ca “starea latent a sistemului total”a variat de-a lungul timpului.
Un alt tip de diferentiere a fost descoperit in date,pe care Bales si Slater (1955) au descries-o ca
o separare in timp. Acompaniind acesta separare a persoanelor cele mai placate personae cu cele
mai marii contributii in sarcina a fost o diferentiere in activitatile celor doua personae. Persoana
cu cele mai bune idei a avut un profil de activitate de 12 cat.IPA care a fost similar cu profilul
proactive, in timp ce persoana cea mai placuta a avut o activitate similara cu profilul reactive.
Bales si Slater (1955) au teoretizat faptul ca diferenta de sarcini si functiile conducerii
expressive intre membrii unor doua grupuri diferite a fost rezultatul unor cativa factori. In primul
rand diferitele tipuri de activitate reflecta raspuns la cererile diferite pe grup pentru a rezolva
ambele probleme instrumentale legand grupul de mediul sau si de conditiile de desfasurare a
sarcinii cat si problemele socioemotionale de mentinere a relatiilor interpersonal pentru a
mentine grupul intact.In al doilea rand aceste activitati diferite, au fost effectuate de catre
personae diferite din mimentul in care sarcina specialistului tinde sa se iveasca dintr-o anumita
doza de ostilitate deoarece prestigiul sau creste relative in raport cu ceilalti membrii deoarece
vorbeste marea majoritate a timpului, si pentru ca sugestiile lui constituie noi elemente propuse
pentru a fi adaugate la cultura comuna, la care toti membrii vor fi adaugati daca sunt deacord
(1955,p 297).Preferinta devine astfel centrata pe o persoana care este mai putin active si care
poate rasplati efectul pozitiv.
Dupa aceste constatari initiale au fost raportate ca exista o rafala de publicatii in
care teoria a fost atat criticata cat si elaborate.Unii au sugerat ca conducerea intrumentala si
expresiva poate fi mai placuta la aceiasi persoana in grupul non-laborator,astfel indicand faptul
ca diferentierea rolului de lider poate fi conditionata (Leik,1963; Mann 1961). Verba (1961) a
sugerat ca conditionalitatea a desprin de legitimitatea liderului.Argumentul sau elaborate pe
sugestia lui Bales si Slater a fost asupra faptului ca reactiile negative ale membrilor de grup
asupra liderului raspunzator de sarcini,au fost aduse la constiinta de catre conducerea de sarcini
nelegitima. Daca liderul de sarcini ar fi legitim,astefl de reactii negative vor fi mai putin probabil
sa aiba loc. Intr-o serie de experimente Burke (1967,1968,1971) a testat acesta idee si a sugerat
elaborarea teoriei (Burke, 1974a).
Folosind cele mai bune masuri ale conducerii activitatii socioemotionale si a
diferentierii de rol s-a gasit un suport experimental puternic pentru acesta teorie despre efectele
legitimarii.Diferentierea de rol nu aa avut tendinta sa aiba loc cand liderul de sarcini i-a fost data
o legitimare pozitionala fiind numit de experimentator (Burke,1968) si nici nu s-a intamplat
atunci cand activitatea a fost legitimate prin oferirea unei motivatii puternice,membrii de grup
pentru a aduce la indeplinire sarcina de lucru (Burke,1967) legitimarea de sarcina scazuta dintre
performanta sarcinii si performanta expresiva pentru liderul de sarcini (Brurke,1968).
Deoarece diferentierea de rol tinde sa dispara numai in conditii de legitimitate scazuta, nu este
adesea observata in grupuri de non-laborator unde legitimitatea tinde sa fie mai mare.