Anda di halaman 1dari 36

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

ORDINUL nr. din

pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea
copiilor şi tinerilor

ministrul sănătăţii publice,


Având în vedere prevederile art. 10 alin (2) punctul g) din Capitolul 2 – Principiile
asistenţei de sănătate publică, Titlu I Sănătate Publică din Legea nr.95/2006 privind reforma în
sistemul sanitar, cu modificările şi completările ulterioare,
Văzând Referatul de aprobare al Autorităţii de Sănătate Publică şi Inspecţiei Sanitare de
Stat nr………./……………
În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

emite următorul

ORDIN

ART.1. Se aprobă Normele de igienă privind unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea
copiilor şi tinerilor, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2. Normele de igienă aprobate prin prezentul ordin sunt obligatorii, potrivit legii, pentru
toate unităţile pentru protecţia, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, din
sistemul public şi privat.

ART. 3. Nerespectarea Normelor de igienă privind unităţile pentru protecţia, educarea şi


instruirea copiilor şi tinerilor atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, patrimonială sau
penală a persoanelor vinovate de abaterile săvârşite, conform reglementărilor în vigoare.

ART 4. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului sănătăţii nr.
1955/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi

1
instruirea copiilor şi tinerilor publicat în Monitorul Oficial al României nr.59 bis din 22.03.1996,
Partea I, se abrogă.

ART. 5. Autoritatea de Sănătate Publică, celelalte direcţii din Ministerul Sănătăţii Publice,
autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Inspecţia Sanitară de Stat,
precum şi ministerele cu reţea sanitară proprie, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi tineretului
şi cu structurile sale teritoriale şi unităţile de protecţie, educare şi instruire a copiilor şi tinerilor,
aduc la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

ART. 6. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE,


EUGEN NICOLĂESCU

2
ANEXĂ

NORME DE IGIENĂ
privind unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor

CAPITOLUL I
Norme generale

Art. 1. (1) În unităţile publice şi private pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi
tinerilor se asigura condiţii de igienă necesare apărării, păstrării şi promovării stării de sănătate,
dezvoltării fizice şi neuropsihice armonioase si prevenirii apariţiei unor îmbolnăviri.
(2) Pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin (1) sunt răspunzătoare:
a) Pentru unităţile publice, consiliile judeţene sau locale în subordinea cărora se află acestea,
precum şi conducerea acestora;
b) Pentru unităţile şi serviciile sociale private, furnizorul de servicii.

Art. 2. (1) - În unităţile pentru, protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, publice sau
private, se primesc numai copiii şi tinerii care prezintă documente medicale, care atestă starea lor
de sănătate şi efectuarea imunizărilor profilactice, eliberate de medicul de familie sau după caz
alt medic.
(2) De la prevederile alin (1) sunt exceptaţi copiii cu dispoziţie de plasament in regim de urgenţă,
pentru care atestarea sănătăţii se face în cel mai scurt timp posibil.
Art. 3. În sensul prezentului ordin, următorii termeni şi expresii se definesc astfel:
a) Furnizori de servicii sociale - în conformitate cu prevederile din Ordonanţa nr 68/2003 privind
serviciile sociale, sunt acreditaţi în condiţiile legii şi pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori
private după cum urmează:
1) direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului – la nivel judeţean;
2) serviciul public de asistenţă socială – la nivel local;
3) alte servicii publice specializate la nivel judeţean sau local;
4) unităţi de asistenţă medico-socială;
5) instituţii publice care dezvoltă compartimente de asistenţă socială specializate;
6) asociaţii şi fundaţii, cultele religioase şi orice alte forme organizate ale societăţii civile;
7) persoane fizice autorizate în condiţiile legii;

3
8) filiale şi sucursale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate
cu legislaţia în vigoare;
9) organizaţii internaţionale de profil.
b) Servicii sociale de protecţie a copilului – acele servicii sociale specializate care au drept scop
menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor individuale ale copilului şi
familiei/reprezentantului legal al acestuia pentru depăşirea unei situaţii de nevoie socială.
c) Serviciile de tip rezidenţial - acele servicii prin care se asigură protecţia, creşterea şi îngrijirea
copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, ca urmare a stabilirii în condiţiile
prezentei legi a măsurii plasamentului. Din categoria serviciilor de tip rezidenţial fac parte
centrele de plasament şi centrele de primire a copilului în regim de urgenţă;
d) Casele de tip familial şi apartamentele sociale– sunt servicii de tip rezidenţial organizate pe
model familial a căror capacitate nu depăşeşte un număr de 12 copii;
e) centre de vacanţă - reprezintă taberele şcolare publice sau private şi orice unitate care
organizează activităţi similare.

Art. 4. - (1) Amplasarea unităţilor pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor se
face cu respectarea normelor privind protecţia sanitară faţă de nocivităţi - în zone ferite de surse
de poluare a atmosferei şi de zgomote, în afara arterelor de mare circulaţie - având orientarea
ferestrelor sălilor de grupă sau de clasă, ale amfiteatrelor şi ale dormitoarelor spre sud, sud-est,
sud-vest, est sau vest, în funcţie de zonele climatice. Între clădirea unităţii/serviciului social şi
accesul în curtea acesteia/acestuia este prevăzut un spaţiu verde, cu rol şi în reducerea influenţei
zgomotului stradal.
(2) Pentru clădirile destinate unităţilor pentru protecţia educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor,
se solicită avizul şi autorizaţia sanitară de la autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a
municipiului Bucureşti.
(3) Terenul aferent unităţilor pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor trebuie
să permită desfăşurarea în aer liber a activităţilor copiilor şi tinerilor, asigurând pentru aceasta:
a) minimum 5-10 m2 pentru un copil antepreşcolar sau preşcolar;
b) intre 5 şi 50 m2 pentru un elev/copil, pe tură, în funcţie de factorii geografici, de mediu
(urban, rural) şi de specificul unităţii/serviciului social (cu sau fără internat şi cantină sau
serviciul de tip rezidenţial / de zi);
c) amenajarea terenului astfel încât să împiedice băltirea apei pluviale.
(4) Este interzisă funcţionarea unităţilor pentru copii şi tineri fără gard împrejmuitor al
terenului aferent

4
(4) Grădiniţele sau centrele de zi care funcţionează în incinta unor unităţi şcolare au spaţii de
joacă separate şi despărţite printr-un gard împrejmuitor faţă de curtea destinată elevilor.
(5) În incinta şi curţile tuturor unităţilor de instruire, educare şi protecţie a copiilor şi tinerilor,
precum şi pe trotuarele şi pe aleile de acces în aceste unităţi se interzice comercializarea sau
expunerea spre vânzare a băuturilor alcoolice, energizante, tutun, cafea, a tipăriturilor şi
înregistrărilor audio şi video cu conţinut obscen.

Art. 5. - (1) Unităţile pentru antepreşcolari: creşe, servicii de tip rezidenţial şi pentru preşcolari:
grădiniţe, centre de zi, servicii de tip rezidenţial sunt prevăzute cu încăperi pentru primire (filtru-
vestiar), situate la fiecare nivel al clădirii, iluminate şi ventilate natural şi dimensionate astfel,
încât să se evite aglomerarea la orele de vârf (primire, plecare), cu excepţia serviciilor de tip
rezidenţial organizate pe model familial: căsuţe de tip familial şi apartamente sociale.
(2) În unităţile în care funcţionează creşe cuplate cu grădiniţe sau centre de zi, personalul de
educaţie şi personalul sanitar supraveghează cu atenţie sporită desfăşurarea activităţilor, eventual
comune, ale copiilor pentru evitarea riscului de accidentare a acestora.
(3) Creşele nu se cuplează cu unităţile şcolare, sanitare sau de alt profil (cluburi, cămine
culturale, consilii locale etc.).
(4) Unităţile pentru copii şi tineri şi serviciile sociale de protecţie a copilului nu se cuplează cu
unităţi de alt profil: sanitar, cultural, administrativ, alimentar, comercial.
(5) În interiorul unităţilor pentru copii şi tineri şi al serviciilor sociale de protecţie, circulaţia
copiilor şi tinerilor este separată de cea pentru activităţile administrativ-gospodăreşti, cu excepţia
căsuţelor de tip familial şi a apartamentelor sociale.
(6) Pentru copiii şi tinerii bolnavi se asigură izolarea acestora până la preluarea lor de către
părinţi, reprezentantul legal, personalul de îngrijire sau serviciul de ambulanţă.
(7) În unităţile cu cazare pentru elevi şi studenţi se asigură, în afara spaţiilor de dormit, spaţii
pentru studiul individual, pentru activităţi cultural-educative şi sportive, spaţii pentru păstrarea
îmbrăcămintei şi a obiectelor personale.
În serviciile de tip rezidenţial pot funcţiona încăperi cu dublă funcţionalitate, pentru odihnă-
somn şi pentru pregătirea lecţiilor.
(8) În şcoli profesionale, în licee şi cămine studenţeşti este permisă cazarea pe sexe.
(9) Se interzice, funcţionarea claselor sau sălilor de grupă în internate şcolare .
Se acceptă funcţionarea claselor sau sălilor de grupă în internate şcolare în situaţii excepţionale
şi numai în baza avizului emis de autoritatea de sănătate publică judeţeane sau a municipiului
Bucureşti.

5
(10) Serviciile de tip rezidenţial cuprind copii de vârste şi sexe diferite, pentru care se asigură
dormitoare, grupuri sanitare, separate pe sexe, la copiii de vârstă şcolară.
(11) Achiziţiile sau modificările de structură ale mobilierului, în unităţile pentru protecţia,
educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, se face în funcţie de necesităţile şi vârsta copiilor sau a
tinerilor, cu respectarea caracteristicilor tehnice stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice.
(12) Se interzice schimbarea destinaţiei încăperilor din unităţile pentru educarea şi instruirea
copiilor şi tinerilor şi serviciile sociale de protecţie a copilului, fără avizul prealabil al
autorităţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.

Art. 6. - Numărul maxim de copii admişi la o grupă în unităţile de antepreşcolari - creşe şi


preşcolari - grădiniţe sau centre de zi, sau într-o clasă pentru elevi, se stabileşte în funcţie de
normele specifice de cubaj şi de particularităţile tipului de unitate. Astfel, nu se va depăşi, în
creşe, 15 copii - la sugari şi 20 de copii la celelalte vârste antepreşcolare, 10-12 copii în centrele
de tip rezidenţial; 20 de preşcolari in gradinite sau centre de zi; 25 de elevi în ciclul primar şi 30
de elevi în ciclul gimnazial, învăţământul liceal şi profesional.

Art. 7. - (1) Unităţile care asigură cazare pentru copii şi tineri, sunt prevăzute cu spaţii pentru
colectarea, dezinfectarea, spălarea, fierberea, uscarea, călcarea şi distribuirea rufelor, sau
contractează aceste tipuri de servicii cu firme specializate. Se asigură spaţii pentru depozitarea
rufelor cu respectarea obligatorie a circuitelor separate pentru rufăria curată şi cea murdară, cu
excepţia caselor de tip familial şi apartamentelor sociale.
(2) Pentru uscarea şi călcarea lenjeriei personale de către elevi şi studenţi în internate şi cămine
sau în centrele de tip rezidenţial cu copii peste 14 ani, se asigură spaţii necesare pentru aceste
activităţi. Schimbarea lenjeriei individuale de pat se face ori de câte ori este necesar sau cel puţin
o dată pe săptămână.
(3) La spălarea rufelor şi lenjeriei se respectă următoarele faze: debarasarea eventuală de materii
fecale, spălare, fierbere, după caz şi limpezire. Călcarea lenjeriei de corp, de pat şi a feţelor de
masă este obligatorie.
În unităţile de tip familial, inclusiv în apartamente sociale, spălătoria se poate rezuma la o
maşină de spălat automată şi un uscător de rufe.
(4) În unităţile de cazare pentru elevi şi studenţi se amenajează oficii dotate corespunzător la
fiecare nivel al clădirilor.

6
Art. 8. - (1) Dimensionarea, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare se realizează în raport
cu vârsta copiilor şi a tinerilor.
(2) Grupurile sanitare pentru copii şi tineri sunt separate de cele pentru personal şi sunt
repartizate proporţional la fiecare palier. În unităţile pentru elevi şi studenţi şi în serviciile de tip
rezidenţial, grupurile sanitare destinate acestora sunt separate pe sexe, inclusiv la sălile de
educaţie fizică, cu excepţia caselor de tip familial şi apartamentelor sociale. Grupurile sanitare
sunt dotate cu hârtie igienică, săpun lichid sau solid, prosoape de hărtie sau dispozitiv electric de
uscare a mâinilor.
(3) În vestibulul grupurilor sanitare, în spaţiile de recreaţie, ateliere şcolare, laboratoare, săli de
mese, săli de educaţie fizică şcolară se amenajează chiuvete – lavoare, cu săpun lichid sau solid şi
prosoape de hârtie sau dispozitiv electric de uscare a mâinilor. În spaţiile de recreaţie, interioare
sau exterioare se amenajează surse de apă potabilă cu jet ascendent sau se amplasează recipiente-
dozatoare de apă potabilă prevăzute cu pahare de unică folosinţă.
(4) Racordarea la reţeaua de apă şi canalizare în unităţile şcolare este obligatorie.
În lipsa unor sisteme publice unităţile pentru, protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor
pentru copii şi tineri sunt obligate să asigure aprovizionare cu apă potabilă prin sisteme proprii, de
tip puţ cu hidrofor.
(5) În lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unităţile pentru, protecţia, educarea
şi instruirea copiilor şi tinerilor pentru copii sunt obligate să-şi prevadă instalaţii proprii pentru
colectarea, tratarea şi evacuarea reziduurilor fecaloid-menajere şi a apelor uzate, care se execută şi
se exploatează astfel încât să nu producă poluarea solului, a apelor şi a aerului.
Aceste instalaţii sunt menţinute în permanentă stare de funcţionare, evitându-se depăşirea
capacităţii. Distanţa minimă a haznalelor vidanjabile va fi de 10 m de cea mai apropiată clădire a
unităţii de copii sau de tineri/ serviciului social. Pentru reziduurile menajere se amenajează ghene
betonate, prevăzute cu hidrant şi sifon de scurgere, situate la minimum 10 m de blocul alimentar.
(6) Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a reziduurilor lichide,
sifoanele de pardoseală, obiectele sanitare sunt menţinute în permanentă stare de funcţionare şi
curăţenie şi sunt dezinfectate periodic cu soluţii biocide, conform prevederilor legale în vigoare,
respectându-se recomandările producătorului.
(7) Pentru efectuarea dezinfecţiei (prin ştergere) a grupurilor sanitare sunt utilizate 4
ştergătoare marcate diferit: una pentru mânerele uşilor cabinelor closetelor şi pentru mânerul
lanţului de tras apa din rezervor, a doua pentru pereţii şi uşa cabinei, a treia pentru colacul vaselor
closetelor şi a patra pentru podeaua acestora.

7
(8) Orice lucrări efectuate de transformare, suplimentare, reducere a reţelei de apă, canalizare şi
instalaţii sanitare se efectuează numai cu avizul autorităţii de sănătate publică judeţene sau a
municipiului Bucureşti.
(9) Consiliile judetene, consiliile locale, furnizorii de servicii sociale şi conducerea unitatilor
şcolare sunt obligati să rezolve cu maximum de operativitate toate defecţiunile apărute în reţeaua
de apă-canalizare.

Art. 9. - (1) Dotarea cu mobilier se face corespunzător vârstei şi dezvoltării fizice sau a
dizabilităţii copiilor şi tinerilor, având în vedere numărul acestora, caracterul activităţii şi
destinaţia încăperilor. Tipurile de mobilier se avizează obligatoriu de către autorităţii de sănătate
publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.
(2) Conducerile unităţilor de învăţământ şi furnizorii de servicii sociale au obligaţia de a repara
imediat orice defecţiuni ale mobilierului.
(3) În unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor nu se admite utilizarea
paturilor pliante, cu excepţia grădiniţelor cu program prelungit şi a centrelor de zi. Paturile sunt
strict individualizate.
(4) Se permite utilizarea paturilor suprapuse în unităţile de orice fel pentru copii şi tineri, în
baza avizului emis de autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti,
numai dacă se îndeplinesc cubajele specifice tipului de colectivitate şi se asigură cu sistem de
siguranţă patul de deasupra până la nivelul tavanului.
Nu se permite utilizarea paturilor suprapuse în casele de tip familial şi aparatamentele sociale care
găzduiesc copii şi tineri cu dizabilităţi, cu tulburări de comportament.
(5) Se interzice folosirea în laboratoare sau ateliere şcolare a taburetelor cu suprafaţă de şedere
metalică.
(6) Se interzice folosirea scaunelor fără spătar în sălile de clasă .
(7) Se interzice folosirea huselor din material textil pentru protejarea mobilierului şcolar.

Art. 10. - Pentru prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de disconfortul termic, îndeosebi în sezonul
rece, se asigură următoarele condiţii ale regimului de încălzire:
a) oscilaţiile de temperatură din interiorul încăperilor nu depăşesc 2°C pe perioada în care copiii
şi tinerii se află în încăperile respective;
b) diferenţele dintre temperatura încăperilor destinate activităţii sau odihnei copiilor şi cea a
anexelor (coridoare, vestiare ş.a.) nu depăşesc 2°C pentru unităţile de antepreşcolari şi preşcolari
şi 3°C pentru unităţile şcolare şi de învăţământ superior/ serviciile sociale;

8
c) sistemele de încălzire utilizate nu trebuie să permită degajarea de substanţe toxice în
încăperi. Pentru evitarea unor accidente toxice se interzice, în toate instituţiile pentru copii
şi tineri, utilizarea pentru încălzire a sobelor metalice şi folosirea cărbunilor.
Temperatura suprafeţei de încalzire nu trebuie să depăşească 70-80°C pentru a nu se scădea
umiditatea relativă sub 30%;
d) corpurile de încălzire centrală din încăperile unităţilor pentru antepreşcolari şi preşcolari şi
din sălile de educaţie fizică şcolară sunt prevăzute cu grilaje de protecţie pentru evitarea
accidentelor; pentru evitarea accidentelor prin arsuri se montează în dreptul uşilor sobelor, în
sezonul rece, paravane protectoare din materiale ignifuge;
e) în anotimpul cald, pentru evitarea supraîncălzirii încăperilor, se folosesc mijloace de reducere
a însoririi directe şi mijloace sau metode de intensificare a ventilaţiei;
f) în dormitoare, săli de grupă şi de clasă, săli de gimnastică şi laboratoare se asigură pardoseli
izoterme sau izolaţii termice. Pentru laboratoarele de chimie pavimentul este realizat din materiale
uşor lavabile, pentru a permite spălarea periodică a acestuia. Se interzice folosirea motorinei la
salubrizarea pardoselii.
g) încăperile pentru depozitarea oliţelor, băile şi duşurile sunt prevăzute cu grătare confecţionate
din material uşor lavabil şi care să permită dezinfecţia, iar în vestiarele din unităţile pentru
antepreşcolari şi preşcolari se asigură pavimentul acoperit cu material uşor de curăţat şi întreţinut.

Art. 11. - (1) Toate încăperile destinate copiilor şi tinerilor sunt prevăzute cu ventilaţie naturală.
Mijloacele de ventilaţie trebuie să asigure o primenire a aerului de cel puţin 1,5 schimburi de aer
pe oră în încăperile de grupă din unităţile pentru antepreşcolari şi preşcolari, 3 schimburi pe oră în
sălile de clasă şi de cursuri pentru elevi şi studenţi şi 5 schimburi pe oră în grupurile sanitare.
Eficienţa ventilaţiei se apreciază prin metode de laborator.
(2) Viteza curenţilor de aer din încăperile destinate copiilor şi tinerilor nu va depăşi 0,3 m/s.
(3) Ventilaţia prin deschiderea ferestrei se realizează în aşa fel, încât să se evite disconfortul
termic şi să se asigure înlăturarea continuă a aerului viciat.
(4) Pentru asigurarea unei ventilaţii naturale permanente, oberlihturile au o suprafaţă totală de
cel puţin 1/50 din suprafaţa încăperii; sensul de deschidere a acestora este spre interior şi în sus.
(5) Încăperile destinate copiilor şi tinerilor se ventilează în pauzele din timpul programelor de
activitate prin deschiderea ferestrelor. În aceste perioade copiii şi tinerii părăsesc obligatoriu
încăperea.
(6) Aerisirea largă a dormitoarelor şi a sălilor de mese se efectuează în perioadele în care copiii
nu se află în aceste încăperi.

9
(7) La calcularea cubajului, în încăperile destinate pentru copii şi tineri, nu se ia în calcul o
valoare a înălţimii mai mare de 3 m, cu excepţia sălilor de educaţie fizică.
(8) Pentru prevenirea accidentelor prin căderea copiilor de la nivelul încăperilor situate la etaj se
iau măsurile de protecţie necesare la geamuri, ferestre, casa scării şi oriunde este necesar.
(9) Folosirea aparatelor de aer condiţionat se face cu respectarea parametrilor de microclimat .
Art. 12. - (1) În încăperile destinate activităţii copiilor şi tinerilor se asigură un iluminat natural
direct, cu un raport luminos de 1/4 - 1/5, iar în cele pentru odihnă de 1/6 - 1/8. În sălile de desen
şi în ateliere raportul luminos este de 1/3.
(2) La locul de activitate se asigură primirea luminii din partea stângă. Se evită reducerea
iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele, jaluzele interioare, flori în exces sau prin
culori închise folosite la zugrăvirea interioarelor.
(3) Se utilizează iluminatul local artificial oriunde este necesar, în funcţie de specificul şi
dificultatea sarcinii vizuale, precum tabla, locul de lucru în ateliere, sălile de lectură, sălile de
desen ş.a.
(4) Iluminatul artificial trebuie să asigure o iluminare uniformă a spaţiilor în care se desfăşoară
activitatea, să evite efectele de pâlpâire (stroboscopic), fenomenele de strălucire şi de modificare a
culorilor. În acest scop, pentru iluminatul fluorescent, la fiecare corp de iluminat se utilizează
tuburi de cel puţin două culori diferite, prevăzute cu grile protectoare pentru evitarea accidentelor.
(5) În exploatarea sistemelor de iluminat se respectă prevederile normativelor referitoare la
verificarea instalaţiilor electrice şi la înlocuirea lămpilor uzate, curăţarea periodică a
echipamentului de iluminat şi a suprafeţelor reflectorizante din încăpere (geamuri, pereţi, tavan).
Art. 13. - Nivelul de zgomot acustic-echivalent continuu Leq, în încăperile pentru activitatea
teoretică a copiilor şi tinerilor nu trebuie să depăşească 35 dB (A), curba de zgomot 30.
Art. 14. - (1) Jucăriile şi materialele didactice utilizate în unităţile pentru copii/ şi serviciile
sociale de protecţie a copilului sunt confecţionate din materiale şi în forme care să nu constituie
un risc pentru sănătatea acestora şi să permită curăţarea şi dezinfectarea lor periodică.
Fiecare grupă are jucării separate. Se asigură un număr corespunzător de jucării şi materiale
didactice, adaptate cerinţelor dezvoltării neuropsihice şi specificului activităţilor. Păstrarea
jucăriilor se face în dulapuri anume destinate acestui scop, cu excepţia serviciilor sociale de
protecţie a copilului.
(2) Jucăriile şi materialele didactice deteriorate se scot din folosinţă.
(3) Sticlăria, instrumente şi materiale didactice, după caz, utilizate în unităţile de învăţământ, în
cadrul activităţilor practice şi de laborator, se spală şi se dezinfectează după fiecare întrebuinţare.
Este interzisă participarea elevilor şi studenţilor la aceste operaţiuni.

10
Art. 15. - Materialul, croiala şi execuţia articolelor de îmbrăcat sunt adaptate vârstei,
anotimpului, activităţii şi opţiunii copiilor şi tinerilor.
Art. 16. - (1) Unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor sunt dotate şi
aprovizionate permanent cu ustensile, materiale şi substanţe biocide necesare pentru întreţinerea
curăţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie. Aceste ustensile, substanţe şi materiale se
păstrează în spaţii închise, anume destinate.
(2) În unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor dezinsecţia periodică
se va face la 3 luni, iar deratizarea periodică se va face la intervale de maximum 6 luni sau ori de
câte ori este nevoie; între operaţiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsecţie şi
deratizare curente, de întreţinere, în funcţie de prezenţa vectorilor. Pentru efectuarea acestor
operaţiuni unitatea încheie contracte de prestări de servicii cu firme autorizate în domeniul
dezinsecţiei şi deratizării.
(3) Se asigură încăperi separate, cu dulapuri separate pentru păstrarea îmbrăcămintei şi,
respectiv, a echipamentului de protecţie a personalului de îngrijire, a personalului educativ din
unităţile de copii antepreşcolari, preşcolari, a personalului de îngrijire din blocul alimentar şi
spălătorii din toate unităţile de învăţământ. În serviciile sociale de protecţie a copilului vor exista
dulapuri separate în acest scop.
(4) Se asigură materialele necesare igienei personale la grupurile sanitare din unitate,
corespunzător numărului de copii şi tineri, respectiv hârtie igienică, săpun, mijloace de uscare a
mâinilor după spălare. În serviciile de tip rezidenţial se asigură materiale igienico-sanitare
personale la îndemana fiecarui copil şi tânăr, în acord cu vârsta acestora.
(5) Conducerile unităţilor de învăţământ şi furnizorii de servicii sociale iau măsurile necesare
conservarea integrităţii clădirilor pentru evitarea riscului de accidente în caz de seism, precum şi
integrităţii pavimentelor, a tâmplăriei şi mobilierului, pentru a preveni accidentarea copiilor şi
tinerilor.

Art. 17. - (1) Regimul de activitate şi de odihnă în unităţile pentru educarea şi instruirea copiilor
şi tinerilor şi serviciile sociale de protecţie a copilului este asigurat în concordanţă cu
particularităţile de vârstă ale curbei fiziologice a capacităţii de efort din cursul unei ore, zile,
săptămâni, semestru şi an de învăţământ. În dozarea solicitărilor se are în vedere evitarea
eforturilor crescute la începutul şi sfârşitul perioadelor de timp menţionate. În creşe, grădiniţe cu
program săptămânal şi servicii de tip rezidenţial pentru preşcolari, conţinutul regimului de viaţă
este astfel organizat, încât, pe lângă stimularea dezvoltării corespunzătoare a motricităţii, a

11
funcţiilor de cunoaştere, a vorbirii şi a comportamentului social, să prevină apariţia
hospitalismului prin varietatea activităţilor, a mijloacelor de stimulare şi a individualizării stricte a
activităţii cu copiii. În creşe pe lângă personalul medical, funcţionează şi personal cu rol
instructiv-educativ.
(2) În unităţile de preşcolari şi şcolari se urmăreşte desfăşurarea activităţii în condiţiile unui
regim de activitate şi de odihnă corespunzător capacităţii de efort a diferitelor grupe de vârstă,
conform Anexei nr.1 la prezentele norme. Nu este permisă funcţionarea grădiniţelor cu orar
normal după-amiaza.
(3) Aşezarea copiilor în bănci se face în funcţie de înălţime, tulburări vizuale, tulburări auditive.
(4) Elevii din clasele I-IV, VIII, XII au cursuri numai dimineaţa.
(5) Întocmirea orarelor şi la repartizarea zilnică, săptămânală, semestriala şi anuală a
solicitărilor cuprinse în programele diferitelor discipline se face conform prevederilor prevăzute
în Anexa nr.1 la prezentele norme.

Art. 18. - (1) Conducerile creşelor, grădiniţelor cu program prelungit şi săptămânal, ale
unităţilor şcolare cu semiinternat, internat şi cantină şcolară, ale serviciilor de tip rezidenţial şi
centrelor de zi, ale unităţilor de învăţământ superior cu cantină studenţească şi ale centrelor de
vacanţă asigură o alimentaţie adaptată vârstei şi stării de sănătate, specificului activităţii şi
anotimpului. Se asigură aportul caloric şi nutritiv în conformitate cu prevederile din Anexele nr.
2 şi 3 la prezentele norme.
a) prepararea alimentelor se face în blocul alimentar propriu, în bucătărie proprie pentru
apartamentele sociale şi casele de tip familial, sau în unităţi de alimentaţie publică în sistem
de catering, respectându-se prevederile din Anexele nr 2 si 3 din prezentul ordin.
b) în unităţile pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor şi serviciile sociale de protecţie a
copilului asigură spaţiul necesar servirii mesei conform normelor în vigoare.
(2) Pentru aprecierea cantităţilor de alimente, consumate în medie pe zi de o persoană, cadrele
medicale întocmesc ancheta alimentaţiei pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, pe
o perioadă de 10 zile lucrătoare (în două săptămâni consecutive) în lunile februarie, mai şi
octombrie.
a) cantităţile din grupele de alimente cumulate pe cele 10 zile se împart la numărul total de
consumatori din această perioadă, obţinându-se raţiile realizate, care se compară cu raţiile
recomandate care sunt prevăzute în Anexa nr. 3 la prezentele norme.
b) conţinutul alimentelor în calorii şi în anumite substanţe nutritive (proteine, lipide şi glucide)
se stabileşte prin calcul, folosind tabele de compoziţia alimentelor, rezultatele obţinute

12
comparându-se cu necesarul zilnic prevăzut în Anexa nr. 2 la prezentele norme. Se permite
depăşirea raţiilor recomandate cu până la 20% la lapte şi produse lactate, carne şi preparate din
carne, peşte, legume şi fructe. La copiii antepreşcolari şi preşcolari nu se permite ca grăsime
animală numai untul sau smântâna.
c) în creşele cu orar de zi şi în grădiniţele cu orar prelungit/ centrele de zi, raţiile realizate
trebuie să reprezinte 75-80% din raţiile recomandate care sunt prevăzute în Anexa nr. 3 la
prezentele norme.
(3) Echivalenţe alimentare
- 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspăt
- 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspăt
- 100 g caşcaval = 700 ml lapte proaspăt
- 100 g brânză topită = 700 ml lapte proaspăt
- 100 g brânză telemea de vacă = 550 ml lapte proaspăt
- 100 g brânză telemea de oi = 450 ml lapte proaspăt
- 100 g brânză proaspătă de vacă = 400 ml lapte proaspăt
- 100 g caş = la fel ca la brânza telemea
- 100 g mezeluri = 125 g carne
- 100 g specialităţi din carne (şuncă de Praga, muşchi file, muşchi ţigănesc, ceafă, pastramă etc.)
= 135 g carne
- 100 g smântână = 40 g unt
- 100 g pâine neagră = 71 g făină
- 100 g pâine semialbă (intermediară) = 73 g făină
- 100 g pâine albă = 76 g făină
- 100 g paste făinoase (inclusiv biscuiţi fără cremă) = 100 g făină
- 100 g mălai, orez, griş = 100 g făină
- 100 g compot = 15 g zahăr
- 100 g dulceaţă = 70 g zahăr
- 100 g gem, peltea, marmeladă = 40 g zahăr
- 100 g nectar de fructe = 30 g zahăr
- 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahăr
- 100 g bomboane = 90 g zahăr
- 100 g miere = 80 g zahăr
- 100 g bulion sau pastă de roşii = 600 g pătlăgele roşii (tomate)
- 100 g suc de roşii = 135 g tomate

13
- 100 g varză acră = 130 g varză crudă
- 100 g murături = 125 g legume crude
- 100 g fructe deshidratate, uscate = 400 g fructe crude
- 100 g morcovi deshidrataţi = 1.700 g morcovi cruzi
- 100 g conserve de legume = 100 g legume crude
(4) Pentru un meniu corect se respectă următoarele indicaţii:
a) evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite, astfel încât la
micul dejun nu se serveşte ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate;
în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiţi; la masa de prânz nu se servesc
felul 1 şi felul 2 preponderente cu glucide - cereale;
b) evitarea la cină a mâncărurilor care solicită un efort digestiv mare sau care au efect excitant
ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt
sau cu compot);
c) se permit mâncărurile gen tocături prăjite sau şniţele, numai dacă sunt prelucrate termic, în
prealabil, prin fierbere ori pregătite la cuptor. Ouăle nu se servesc ca ochiuri româneşti sau prăjite;
d) îmbogăţirea raţiei în vitamine şi săruri minerale prin folosire de salate din crudităţi şi
adăugare de legume-frunze în supe şi ciorbe;
e) este interzisă folosirea cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, cât şi
a ouălor fierte şi nesecţionate după fierbere.
f) este indicată consumul de legume şi fructe proaspete;
g) se interzice folosirea legumelor şi fructelor deshidratate, cum sunt fulgi de cartofi, de fasole,
etc.
(5) Meniurile şi anchetele alimentare se întocmesc şi avizează de către cadrele medicale şi sunt
aprobate de către conducerea unităţii respective.
(6) În blocurile alimentare se respectă următoarele:
a) fiecare fel de mâncare se serveşte în farfurii separate şi
b) este interzisă spălarea şi folosirea veselei şi a tacâmurilor de la o serie la alta la aceeaşi masă
(mic dejun, masă de prânz, cină);
c) cadrele medii sanitare ale unităţilor de copii şi tineri cu bloc alimentar, consemnează zilnic,
dimineaţa, într-un registru anume destinat, contrasemnat de conducătorul unităţii, următoarele
date:
1. starea organoleptică a alimentelor scoase din magazie;
2. starea de sănătate a personalului blocului alimentar; este interzis accesul şi activitatea, în
cadrul acestuia, a persoanelor bolnave;

14
3. starea agregatelor frigorifice şi existenţa graficului de notare a temperaturii interioare a
acestora, de două ori pe zi;
4. starea de igienă a blocului alimentar;
5. existenţa şi modul de păstrare a probelor de mâncare din fiecare aliment servit, la rece, pentru
o perioadă de 36-48 de ore;
d) în colectivităţile unde se prepară şi cina, datele sus menţionate se vor consemna şi la prânz;
e) prepararea mâncărurilor pentru masa de seară care începe obligatoriu după ora 15,00.
(7) Se respecta cu stricteţe:
a) interdicţia depozitării sacilor, a pungilor, a cutiilor cu diverse alimente direct pe pavimentul
magaziilor, ci numai pe grătare sau rafturi;
b) montarea unei chiuvete-lavoar în bucătării, destinată pentru igiena mâinilor personalului,
prevăzută cu periuţă de unghii şi săpun;
c) montarea de site din sârmă groasă la toate ferestrele de la subsolul blocului alimentar
împotriva rozătoarelor;
d) se respectă şi prevederile art. 31, 32 şi 33 din prezentele norme.

Art. 19. - (1) Pentru asistenţa medicală în unităţile pentru educarea şi instruirea copiilor şi
tinerilor şi serviciile sociale de protecţie a copilului se asigură următoarele spaţii:
a) Cabinet medical – în toate unităţile pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, serviciile
sociale de protecţie a copilului, temporare si permanente, destinate activităţii şi odihnei, centre de
vacanţă, cu excepţia căsuţelor de tip familial şi a apartamentelor sociale.
b) izolator: în creşe, grădiniţe cu program prelungit şi săptămânal, servicii de tip rezidenţial,
internate şcolare, centre de vacanţă şi tematice, pentru cel puţin 1% din numărul copiilor şi tinerilor
din aceste unităţi. Sunt exceptate casele de tip familial şi apartamentele sociale.

(2) Cabinetele medicale din unităţile pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor şi după
caz din serviciile sociale de protecţie a copilului trebuie să fie dotate de către conducerile
unităţilor de învăţământ şi furnizorii de servicii sociale cu instrumentar, aparatură, medicamente,
materiale sanitare, mobilier tip avizat de autorităţiile de sănătate publică judeţene şi a muncipiului
Bucureşti. Dotarea cu restul mobilierului şi aprovizionarea cu materiale de întreţinere pentru
asigurarea igienei cabinetului revenie conducerilor unităţilor respective.
(3) Cabinetele medicale şi, izolatoarele trebuie să fie prevăzute cu apă curentă caldă şi rece.
Personalul medico-sanitar poartă obligatoriu echipament de protecţie de culoare deschisă, uşor de
întreţinut.

15
Art. 20. - Pentru promovarea şi menţinerea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor, precum şi a
persoanelor adulte din instituţiile de copii şi tineri, conducerile unităţilor şi a serviciilor sociale de
protecţie a copilului au următoarele obligaţii:
a) să controleze formarea şi fixarea deprinderilor de igienă la copii şi tineri, asigurând în acest
scop materialele necesare pentru igiena individuală a acestora.
b) să controleze periodic igiena individuală a copiilor şi tinerilor, starea de curăţenie a
îmbrăcămintii şi a lenjeriei de pat şi să ia măsurile necesare în caz de constatare a deficienţelor;
c) să interzică participarea elevilor şi studenţilor la activităţi de întreţinere igienică a grupurilor
sanitare, precum şi la activităţile din cadrul blocurilor alimentare; fac excepţie casele de tip
familial şi apartamentele sociale.
d) să asigure şi să controleze prezentarea personalului la controalele medicale la angajare,
periodice şi la imunizări, precum şi la instruirea în probleme igienico-sanitare, potrivit
programelor stabilite de instituţiile sanitare;
e) să stabilească, împreună cu medicul care are în supraveghere colectivitatea, programarea
copiilor şi tinerilor la efectuarea examinărilor medicale pentru evaluarea stării de sănătate, la
controalele medicale periodice şi la imunizări;
f) să asigure prevenirea îmbolnavirilor şi să controleze starea de sănătate a elevilor care fac
practică în alimentaţie publică, cosmetică şi înfrumuseţare, profil pedagogic şi sanitar;
g) să comunice imediat medicului care are în supraveghere colectivitatea, orice caz suspect de
boală transmisibilă depistat, precum şi orice caz de îmbolnăvire acută provocată de consumul sau
de inhalarea de substanţe toxice, cât şi cazurile suspecte de toxiinfecţii alimentare şi intoxicaţii
alimentare.
h) să organizeze puncte sanitare de prim-ajutor, inclusiv în atelierele şcolare şi în sălile de
educaţie fizică, şi să le doteze pentru acordarea asistenţei de urgenţă în caz de accident sau de
intoxicaţie, conform baremurilor prevăzute de legislaţia în vigoare;
i) să asigure prezentarea elevilor la triajele epidemiologice după fiecare vacanţă şcolară;
j) să asigure o evaluare epidemiologică a copiilor care beneficiază de măsură de protecţie
specială şi care au fost învoiţi în familie sau au absentat din serviciul de tip rezidenţial pentru o
perioadă mai mare de 2 zile;
k) să asigure, în colaborare cu cadrele medico-sanitare ale unităţii, desfăşurarea unei activităţi
educativ-sanitare susţinute.

16
Art. 21. Furnizorii de servicii sociale şi conducerile unităţilor de învăţământ pentru copii şi
tineri răspund de menţinerea stării de igienă şi confort în unitate, după cum urmează:
a) întreţinerea igienică permanentă a terenului, localurilor, instalaţiilor şi mobilierului;
b) măturarea umedă sau aspirarea mecanică a prafului, zilnic sau ori de câte ori este nevoie,
precum şi dezinfecţia periodică şi după necesitate a mobilierului şi a jucăriilor;
c) întreţinerea permanentă a stării de curăţenie generală şi a grupurilor sanitare din unităţile de
instruire şi educare a copiilor şi serviciile sociale de protecţie a copilului prin dotarea şi folosirea
corespunzătoare a materialelor de curăţenie generală, de igienă individuală şi a substanţelor
dezinfectante şi prin spălare şi dezinfectare zilnică şi la necesitate;
d) întreţinerea stării permanente de curăţenie în spaţiile de învăţământ, de cazare, de desfăşurare
a activităţilor educative/sportive în blocul alimentar, în spălătorie şi în spaţiile exterioare clădirii
unităţii de instruire şi educare a copiilor şi serviciile sociale de protecţie a copilului;
e) asigurarea dezinsecţiei şi deratizării încăperilor şi a anexelor, periodic şi ori de câte ori se
constată prezenţa insectelor şi a rozătoarelor, conform art. 16 alin (2) din prezentul ordin;
f) colectarea, depozitarea şi transportul reziduurilor potrivit prevederilor legislaţiei sanitare.
Platformele pentru colectarea reziduurilor se amplasează la distanţa de minimum 10 m de clădirea
unităţii, amenajate conform legislaţiei în vigoare;
g) asigurarea curăţeniei generale şi a dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor, săptămânal, în
unităţile de antepreşcolari şi preşcolari, iar în unităţile şcolare, serviciile sociale de protecţie a
copilului, internatele şcolare şi căminele studenţeşti, înainte de reluarea activităţii după vacanţele
şcolare sau la nevoie;
h) în centrele de vacanţă, se efectuează obligatoriu curăţenie generale, dezinfecţia mobilierului
şi a pavimentelor înainte de începerea activităţii şi în intervalele dintre serii, precum şi pregătirea
materială corespunzătoare, precum repararea clădirii, mobilierului, instalaţiilor sanitare şi
electrice, de apă şi de canalizare, a echipamentelor şi aparatelor blocului alimentar; dotarea cu
inventar moale în cantităţi suficiente şi de calitate corespunzătoare, cu tacâmuri şi veselă cel puţin
egale cu numărul consumatorilor; stabilirea modului şi a locului de spălare a inventarului moale;
asigurarea apei calde necesare blocului alimentar şi îmbăierii a elevilor; efectuarea vidanjării
ritmice a foselor septice; asigurarea mijloacelor adecvate de transport auto pentru aprovizionarea
centrului de vacanţă; amenajarea şi dotarea corespunzătoare a cabinetului medical, a izolatorului
şi a infirmeriei).

Art. 22. (1) În organizarea centrelor de vacanţă se respectă indicaţiile medicale cu privire la
regimul climatic favorabil fiecărui copil sau tânăr şi alte reglementări ale Ministerului Sănătăţii

17
Publice, ca: aviz epidemiologic, consemnarea antecedentelor vaccinale în fişa medicală, existenţa
examenelor medicale periodice la personalul centrului de vacanţă şi la cadrele didactice
însoţitoare, controlul clinic, cu 24 de ore înainte de plecarea în centrul de vacanţă, cu
consemnarea într-un proces-verbal a situaţiei medicale a elevilor şi a însoţitorilor care pleacă în
centrul de vacanţă.
(2) pentru eliberarea avizului epidemiologic necesar plecării în centrul de vacanţă,
supravegherea copilului se face cu 21 de zile înainte de plecare.
(3) În centrele de vacanţă este obligatorie:
a) efectuarea curăţeniei generale, dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor înainte de
începerea activităţii şi în intervalele dintre serii, precum şi pregătirea materială corespunzătoare;
b) repararea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a clădirii, mobilierului, instalaţiilor
sanitare şi electrice, de apă şi de canalizare, a echipamentelor şi aparatelor blocului alimentar;
c) dotarea cu inventar moale în cantităţi suficiente şi de calitate corespunzătoare, cu tacâmuri şi
veselă cel puţin egale cu numărul consumatorilor;
d) asigurarea obligatorie apei curente rece şi caldă la blocul alimentar şi grupurile sanitare;
e) efectuarea vidanjării ritmice a foselor septice
f) asigurarea mijloacelor adecvate de transport auto pentru aprovizionarea centrului de vacanţă;
g) amenajarea şi dotarea corespunzătoare a cabinetului medical, a izolatorului şi a infirmeriei.

Art. 23. - Examenele medicale profilactice, inclusiv triajul epidemiologic după vacanţe, precum
şi activitatea medicală de orientare şcolară şi profesională se efectuează potrivit reglementărilor în
vigoare.

CAPITOLUL II
Norme specifice diferitelor tipuri de unităţi pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor şi
serviciile sociale de protecţie a copilului

Art. 24. – În unităţile pentru copii antepreşcolari - creşe şi servicii de tip rezidenţial se asigură
obligatoriu :
a) în dormitoare cubajul minim de aer de 6 m3 pentru un copil, iar în spaţiul de joacă din sălile
de grupă cubajul minim de aer de 5 m3 pentru un copil;
b) microclimatul din sălile de grupă şi din dormitoare avînd o temperatură de 22-24°C, o
umiditate relativă de 40-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s;

18
c) iluminatul artificial în camerele de primire de 300 lucşi, iar în sălile de grupă de 200 lucşi.
Amplasarea prizelor şi întrerupătoarelor electrice mai sus decât posibilitatea de atingere a
copiilor;
d) următoarele obiecte sanitare: o cădiţă cu scurgere la reţeaua de canalizare pentru maximum
10 copii, o chiuvetă pentru maximum 5 copii, un scaun WC pentru maximum 10 copii şi un duş
flexibil (mobil) pentru maximum 10 copii.
e) pentru copiii sub 2 ani şi oliţe individuale, care se utilizează numai după ce sunt spălate şi
dezinfectate, pentru eviterea riscul apariţiei unor boli transmisibile.
f) pentru personal o cabină WC şi o chiuvetă pentru 40 de persoane, precum şi un duş flexibil
pentru 10 persoane, în conformitate cu reglementarile în vigoare;
g) amplasarea paturilor în dormitoare la o distanţă de minimum 1 m faţă de pereţii exteriori, iar
intervalele între rânduri de 0,75-1 m;
h) cazarmamentul adecvat vârstei copiilor, respectiv saltea, pled, muşama de protecţie, 2-3
schimburi de pat şi de lenjerie pentru fiecare copil;
i) amplasarea sălilor de grupă pentru copiii de 1-2 ani la parterul clădirii.
j) dotarea corespunzătoare în creşe şi servicii de tip rezidenţial a sălii de joc (ţarcuri, jucării,
tobogane etc.), precum şi a curţii colectivităţii (nisipare, umbrele, cumpene etc.), cât şi
organizarea activităţii în funcţie de vârsta copiilor.

Art. 25. - În unităţile pentru preşcolari:


a) se asigură un cubaj de aer de 8 m3 pentru un copil, în camerele de grupă folosite şi ca
dormitoare şi săli de mese, precum şi în dormitoarele cu paturi fixe, din colectivităţile cu program
săptămânal, serviciile de tip rezidenţial şi centrele de zi şi de 5 m3 pentru un copil, în cazul
utilizării lor numai pentru procesul instructiv-educativ; în dormitoarele cu paturi fixe din
grădiniţele cu program prelungit sau centre de zi se admite un cubaj de cel puţin 6 m3 pentru un
copil;
b) microclimatul din sălile de grupă şi dormitoare asigură o temperatură de 20-22°C, o
umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s;
c) se asigură minimum 24 W/m2 în sălile de grupă, respectiv 150 lx pentru iluminatul
incandescent sau şi 300 lx pentru iluminatul fluorescent;
d) mobilierul, scaunele şi măsuţele pentru 4 preşcolari, trebuie să respecte următoarele
dimensiuni, în funcţie de vârsta şi talia copiilor:
1. scăunele de 3 dimensiuni, prevăzute în Anexa nr. 4 la prezentele norme;
2. măsuţe de 3 dimensiuni, prevăzute în Anexa nr. 5 la prezentele norme .

19
e) în toate unităţile pentru preşcolari se asigură obiecte sanitare, în conformitate cu prevederile
cuprinse în Anexa nr. 6 la prezentele norme.
f) amplasarea chiuvetelor se face la o înălţime de 45 cm faţă de podea pentru copiii în vârstă de
3-4 ani, 50 cm pentru copiii în vârstă de 4-5 ani şi 55 cm pentru copiii în vârstă de 5-6 ani.
g) în grădiniţele cu program prelungit şi centrele de zi la care, din motive obiective, nu se pot
amenaja dormitoare cu paturi fixe, se pot folosi în sălile de grupă paturi pliante pentru somnul de
după-amiază al copiilor, cu condiţia ca acestea să fie dimensionate la talia preşcolarilor, să asigure
o poziţie fiziologică confortabilă în timpul somnului şi să fie dotate cu cazarmamentul
corespunzător dimensiunilor paturilor.

Art. 26. - În unităţile şcolare şi studenţeşti:


a) în sălile de clasă şi cursuri se asigură un cubaj de aer de 5-8 m3 pentru o persoană, iar în
dormitoare cubajul de aer este, pentru o persoană, după cum urmează:
1. pentru şcolarii între 7-10 ani: 10-12 m3;
2. pentru şcolarii între 11-15 ani: 13-15 m3;
3. pentru şcolarii peste 15 ani: 16-20 m3;
b) în dormitoarele din centrele de vacanţă se asigură un cubaj de aer de minimum 13 m3 pentru
o persoană.
c) microclimatul în sălile de clasă şi de cursuri asigură o temperatură de minimum 20°C, o
umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s. În dormitoare se
asigură o temperatură de minimum 22°C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor
de aer de 0,2-0,3 m/s.
d) în sălile de educaţie fizică temperatura este de minimum 18°C şi cubajul de aer de 30 m3
/persoană.
e) în sălile de clasă, de cursuri, de lectură, de meditaţii, în bibliotecă şi în laboratoare iluminatul
artificial fluorescent asigură minimum 300 lucşi, pentru iluminatul incandescent 150 lucşi sau
minimum 24 W/m2.
f) în sălile de desen se asigură 400-500 lucşi pentru iluminatul incandescent sau minimum 40
W/m2.
g) în sălile de gimnastică şi de festivităţi se asiguraă un iluminat artificial de 200 lucşi;
h) obiectele sanitare pentru unităţile şcolare şi studenţeşti se asigură conform cu prevederile din
Anexele nr. 7 şi nr. 8 la prezentele norme;

20
i) sălile de educaţie fizică sunt prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare, separate pe sexe, dotate
cu hârtie igienică, săpun lichid sau solid, prosoape de hârtie sau dispozitiv electric de uscare a
mâinilor.
Art. 27- (1)Mobilierul şcolar trebuie să fie ergonomic. Condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească un mobilier şcolar ca să fie ergonomic sunt:
a) să realizeze un raport corespunzător între dimensiunile lui, nivelul de dezvoltare fizică şi
particularităţile morfo-funcţionale ale elevului:
b) să permită o poziţie ergonomică a elevului în timpul activităţii şcolare:
c) să faciliteze schimbările de poziţie ale elevului,
d) să nu expună utilizatorii la traumatisme;
e) să fie uşor de întreţinut.
(2) Principalele caracteristici ale bancii şcolare ergonomice sunt:
a) dimensiunile bancii să fie în concordanţă cu caracteristicile morfologice ale elevului, cu
nivelul de dezvoltare fizică al acestuia;
b) banca şcolară să se adapteze caracteristicilor morfologice ale utilizatorului şi să respecte
curburile fiziologice ale coloanei vertebrale; adaptarea să se facă cu uşurinţă la fiecare schimbare
de utilizator;
c) pupitrul, planul de lucru să fie inclinabil cu usurinţă între 0-20° pentru a-l aduce la 30-40 cm
de ochi, perpendicular pe direcţia privirii;
d) scaunul să fie modulabil şi cu o porţiune înclinată în faţă la 5-7 grade, permiţând aşezarea în
mai multe moduri, dar şi existenţa mai multor puncte de sprijin,asigurând poziţii variabile ale
acestuia;
e) adâncimea totală a bancii trebuie să fie egală cu distanţa de la umărul elevului până la vârful
degetelor plus 7 cm;
f) înalţimea scaunului să corespundă cu 20% din înalţimea elevului, sau cu lungimea gambei
plus 2-3 cm;
g) distanţa dintre marginea posterioară a pupitrului şi marginea anterioară a scaunului pe
verticală să corespundă cu 16 % din înalţimea elevului;
(3) Fiecare sală de clasă, de curs se dotează cu bănci cu mărime reglabilă atât a înăţtimii
pupitrului cât şi a înălţimii scaunului sau cu trei mărimii de bănci din cele 8 mărimi existente.
Aşezarea bancilor şcolare se face în sistem amfiteatru pentru a plasa elevii în funcţie de nivelul
lor de dezvoltare şi a evita apariţia deformărilor de coloană vertebrală la elevi şi studenţi.
(4) Cele 8 mărimi de bănci şcolare sunt construite pentru pentru următoarele grupe de înălţime a
elevilor/studenţilor sunt:

21
a) grupa I 101-110 cm
b) grupa III 111-120 cm
c) grupa III 121-130 cm
d) grupa VI 131-140 cm
e) grupa V 141-150 cm
f) grupa VI 151-160 cm
g) grupa VII 161-170 cm
h) grupa VIII peste 171 cm.
(5) Se utilizează numai mobilier şcolar avizat de către Ministerul Sănătăţii Publice.

Art. 28. - Conducerile unităţilor pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor organizează
activitatea şcolară a elevilor, astfel încât între tura de dimineaţă şi cea de după-amiază să existe o
pauză de cel puţin o oră pentru efectuarea curăţeniei grupurilor sanitare şi a spaţiilor de
învăţământ.

Art. 29. - Pauza necesară efectuării operaţiunilor de igienizare în centrele de vacanţă, între o
serie şi alta este de minimum 1 zi.

Art. 30.- (1) Volumul şi greutatea manualelor, ale rechizitelor şi ale altor materiale necesare în
procesul de învăţământ, transportate zilnic de elevi la şcoală şi de la şcoală, trebuie adaptate
capacităţii de efort fizic corespunzătoare vârstei copiilor şi tinerilor.
(2) Elevii din ciclul primar folosesc ghiozdane de spate cu faţa posterioară întărită.
(3) Greutatea conţinutului ghiozdanului nu trebuie să depăşească 10% din greutatea copilului.

Art. 31. – (1) Oficiile din creşe se dotează obligatoriu cu:


a) dulap pentru depozitarea veselei, separat pe grupe de copii,
c) masă acoperită cu material inoxidabil,
d) chiuvetă bicompartimentată pentru spălat, dezinfectat şi uscat vesela,
e) racordare la sistem de apă caldă şi rece.
(2) Cadrul medical din creşă controleză zilnic starea de igienă şi funcţionalitatea oficiilor.

Art. 32. - Pentru servirea meselor în sălile de grupă din creşe, grădiniţe şi servicii de tip
rezidenţial, cu excepţia caselor de tip familial şi apartamentelor sociale se respectă următoarele
condiţii:
a) mâncarea se transportă de la bucătărie în vase acoperite;

22
b) personalul care aduce mâncarea de la bucătărie trebuie să poarte echipament sanitar de
protecţie a alimentelor şi să aibă examinările medicale periodice specifice personalului din
unităţile de alimentaţie efectuate conform legislaţiei în vigoare;
c) în unităţile pentru preşcolari se interzice participarea la servitul mesei, la debarasarea veselei
şi la spălarea acesteia, a personalului de îngrijire care a participat, în prealabil, la curăţenia
grupurilor sanitare;
d) se interzice servirea mesei pe măsuţe fără feţe de masă din material textil;
e) feţele de masă se păstrează între orele de servire a meselor în aşa fel încât să se evite orice
impurificarea sau contaminare;
f) înlocuirea feţelor de masă murdare se face zilnic şi ori de câte ori este nevoie;
g) măsuţele pe care se serveşte masa copiilor se şterg, în prealabil, cu o soluţie dezinfectantă.
h) una dintre măsuţe se foloseşte, în exclusivitate, pentru aşezarea vaselor mari;
i) înainte de servirea mesei, copiii se spălă pe mâini sub supravegherea educatoarelor (la
preşcolari) şi a asistentelor sau a infirmierelor (în creşe)
j) supravegherea respectării normelor de igienă la masa copiilor revine educatoarelor şi, prin
sondaj, cadrelor sanitare ale colectivităţii;
k) după servirea mesei se efectuează operaţiunile de curăţenie a sălilor de grupă, cu aerisirea
obligatorie a acestora timp de 15-30 de minute, în funcţie de sezon şi de tipul sălii de grupă (cu
dublă sau triplă funcţionalitate);
l) paharele copiilor, pentru băut apă între mese, sunt individualizate sau de unică folosinţă şi se
păstrează în locuri care să evite impurificarea sau contaminarea;
m) se interzice aşezarea scaunelor pe măsuţe în timpul efectuării curăţeniei sălii de grupă;
n) montarea paturilor în sălile de grupă folosite şi ca dormitoare din colectivităţile de preşcolari
se face numai după terminarea curăţeniei de după servirea mesei.

Art. 33. - Pentru servirea mesei în casele de tip familial şi apartamentele sociale se asigură
următoarele condiţii:
a) prelucrarea preliminară şi prepararea culinară a alimentelor se face la nivelul bucătăriei din
imobil, respectându-se cerinţele sanitare specifice fiecărui grup de aliment conform
reglementărilor în vigoare;
b) se vor respecta normele de igienă privind servirea şi debarasarea mesei;

23
Art. 34. - În unităţile de îngrijire şi protecţie a copiilor pe timp de zi, publice sau private, tip after
school, babyseeting, centre de zi, semiinternat şcolar sau similare fără bloc alimentar propriu, se
asigură următoarele condiţii:
a) amenajarea unui spaţiu pentru primirea şi servirea mesei;
b) amenajarea unui oficiu pentru spălarea şi depozitarea veselei;
c) asigurarea spălării veselei şi a tacâmurilor obligatoriu cu apă caldă curentă Această spălare
va consta în următoarele operaţiuni: curăţare mecanică de resturi alimentare, spălare cu apă caldă
cu detergenţi, dezinfectanţi pentru sectorul alimentar şi clatire cu apă rece;
d) utilizarea maşinilor automate de spălat vase este permisă doar în urma verificării eficienţei
prin teste de salubritate;
e) depozitarea veselei şi a tacâmurilor numai în dulapuri închise;
f) asigurarea veselei şi tacâmurilor în număr cel puţin egal cu cel al consumatorilor care servesc
masa, interzicându-se spălarea veselei între serii şi folosirea acesteia la mai multe serii de
consumatori;
g) montarea la nivelul principalelor căi de acces a mijloacelor de protecţie împotriva vectorilor;
h) asigurarea pentru personalul semiinternatului a echipamentului de protecţie şi a efectuării la
zi a examinărilor medicale prevăzute de legislaţia în vigoare pentru angajaţii unităţilor de
alimentaţie colectivă;
i) păstrarea de probe din toate alimentele consumate timp de 48 de ore, în scopul prevenirii
toxiinfecţiilor alimentare. Păstrarea se va face în spaţii frigorifice;
j) efectuarea, la sfârşitul fiecărei săptămâni, a curăţeniei generale;
k) efectuarea de reparaţii curente ale încăperilor, anual sau ori de câte ori este nevoie;
l) asigurarea în sala de mese, ca şi în orice cantină şcolară sau studenţească, a unei suprafeţe de
cel puţin 1,2 m2/elev;
Art. 35. - În laboratoarele şcolare se asigură următoarele condiţii:
a) iluminat artificial de minimum 300 lucşi şi iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa
ferestrelor şi cea a podelei de 1/3-1/4;
b) temperatură de 20°C, umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3
m/s.;
c) cubaj de aer de minimum 6 m3 pentru un elev;
d) amenajarea în laboratoarele de chimie a unor nişe cu hote prevăzute cu un sistem eficient de
absorbţie a gazelor degajate;
e) obţinerea autorizaţiei sanitare şi de protecţie a muncii speciale de către laboratoarele de
chimie care posedă substanţe toxice, conform legislaţiei în vigoare;

24
f) manipularea substanţelor toxice numai de către profesorii şi laboranţii instruiţi şi numai în
nişe;
g) respectarea conform legislaţiei în vigoare a normelor de protecţie a muncii şi de prevenire a
incendiilor
h) închiderea uşilor de intrare a laboratoarelor de chimie se face spre interiorul acestora;
i) substanţele chimice se păstrează în dulapuri închise sub cheie, iar cele toxice se păstrează în
recipiente cu semnul "cap de mort" şi cu denumirea substanţelor respective;
j) montarea în laboratoarele de chimie a instalaţiilor de apă şi gaze;
k) acoperirea meselor de lucru în laboratoarele de chimie cu materiale acido şi alcalo-rezistente
şi uşor lavabile;
l) interzicerea depozitării în nişele din laboratoarele de chimie a substanţelor chimice sau a altor
materiale;
m) dotarea laboratoarelor de chimie cu truse de prim-ajutor conţinând materiale sanitare şi
medicamente specifice substanţelor toxice existente în laborator;
n) în laboratoarele de chimie, la orele în care se efectuează experienţe, elevii poartă obligatoriu
echipament de protecţie.
Art. 36. - În atelierele şcolare se asigură următoarele condiţii:
a) cubaj de aer de minimum 10 m3 pentru un elev, în funcţie de specificul activităţii;
b) temperatură interioară de 18°C în sezonul rece în atelierele în care activitatea necesită efort
fizic mediu sau mare ca de exemplu tâmplărie, lăcătuşerie, prelucrări prin aşchiere, etc. , iar în
celelalte, de 20°C;
c) iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3-1/4;
d) iluminat artificial general de minimum 300 lucşi, combinat în funcţie de specificul activităţii
cu iluminatul local;
e) amplasarea de grătare din lemn sau material antiderapant în atelierele cu paviment de mozaic
sau de beton;
f) situarea înălţimii bancului de lucru în atelierele de lăcătuşerie la nivelul cotului îndoit lipit de
torace ± 5 cm. În acest scop se montează minimum 3 înălţimi ale menghinei, iar pentru elevii cu
statură foarte mică se aşează grătare de lemn sub picioare;
g) montarea de sisteme de ventilaţie artificială, eficiente în atelierele în care, în urma activităţii,
apar pulberi, gaze sau vapori;
h) adaptarea dimensiunilor uneltelor de lucru la indicatorii antropometrici ai elevilor;
i) diferenţierea sarcinilor de lucru după sex, indicatori antropometrici (somatometrici), vârstă,
eventuale tulburări ale stării de sănătate a elevilor;

25
j) asigurarea de vestiare pentru depozitarea hainelor de stradă şi a ghiozdanelor elevilor;
k) interzicerea păstrării în ateliere a hainelor de stradă şi a ghiozdanelor elevilor;
l) purtarea obligatorie, în timpul activităţii, a echipamentului de protecţie (halate, iar în atelierele
de prelucrări prin aşchiere, ochelari de protecţie, bascuri pentru băieţi şi basmale pentru fete);
m) dotarea atelierelor şcolare cu truse de prim-ajutor în caz de accidente;
n) dotarea atelierelor cu chiuvete pentru spălarea mâinilor, săpun lichid şi prosop de hârtie;
o) interzicerea depozitării în atelierele şcolare a altor materiale şi unelte de lucru decât cele care
se folosesc curent în activitatea de instruire practică în ziua respectivă;
p) respectarea întocmai a contraindicaţiilor medicale temporare sau definitive, condiţionate de
tulburări ale stării de sănătate a elevilor.

Art. 37. - În cadrul activităţilor specifice, la instruirea practică a elevilor/studenţilor, conducerile


unităţilor respective răspund de aplicarea tuturor măsurilor de prevenire a accidentării sau
îmblnăvirii elevilor/studenţilor.

CAPITOLUL III
Norme de igienă a procesului instructiv-educativ

Art. 38. - (1) În grădiniţe, centre de zi şi servicii de tip rezidenţial se respectată următoarele
perioade de activităţi obligatorii:
a) pentru grupele mici: 10-15 minute;
b) pentru grupele mijlocii: 15-20 minute;
c) pentru grupele mari: 20-25 minute;
d) pentru grupele pregătitoare: 25-30 minute.
(2) Pentru grupele mici se asigură o singură perioadă de activitate obligatorie.
(3) Pentru grupele mijlocii şi mari se asigură două perioade de activitate obligatorie, cu o
pauză de 15 minute între ele.
(4) Pentru grupele pregătitoare se asigură trei perioade de activitate obligatorie, cu o pauză de
15 minute între ele.
Art. 39. - Pentru formele de învăţământ primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi
universitar, în orarul şcolar, numărul zilnic de ore de activitate nu trebuie să depăşească
următoarele limite:
a) pentru învăţământul primar:
- clasa I = 3-4 ore pe zi

26
- clasele a II-a-a IV-a = 4 ore pe zi;
b) pentru învăţământul gimnazial:
- clasele a V-a-a VIII-a = 4-5 ore pe zi;
c) pentru învăţământul liceal, profesional:
- clasele a IX-a-a XII-a = 5-6 ore pe zi;
d) pentru învăţământul postliceal şi universitar:
- 6 ore pe zi.

Art. 40. - Activitatea de scriere nu se desfăşoară la clasele I-a şi a II-a la prima oră.

Art. 41. - Orele de educaţie fizică nu se efectuează în prima oră a turei de după-amiază şi nici în
ultima oră de curs, indiferent de tură.

Art. 42. - Orele de desen, mai ales de desen tehnic, se efectua în perioadele de timp în care
elevii beneficiază de iluminatul natural.

Art. 43. -(1) Se evită situarea a două ore consecutive ale aceluiaşi obiect de studiu.
(2) Se evita planificarea unui număr mai mare de două teze pe săptămână, iar pentru clasele la
care sunt prevăzute numai două teze se planifică o teză pe săptămână.
(3) Tezele şi lucrările de control planificate nu se stabilesc în prima şi în ultima zi din
săptămâna şcolară şi nici în două zile şcolare consecutive.

Art. 44. - (1) Programul de instruire practică a elevilor din şcoli şi licee începe după ora 7,30 şi
nu depăşeşte ora 19,00.
(2) Durata activităţii zilnice de instruire practică este de maximum 5-6 ore pentru cei din
învăţământul liceal şi profesional.
(3) Se interzice efectuarea instruirii practice la locurile de muncă cu noxe profesionale sau cu
condiţii de muncă periculoase ori care reclamă poziţii vicioase ale corpului.
(4) Se interzice ca elevii sub 16 ani să facă transporturi manuale într-o activitate permanentă,
care necesită ridicări de greutăţi mai mari de 5 kg pentru fete şi 10 kg pentru băieţi, pe o distanţă
care nu trebuie să depăşească 50 m, cu o diferenţă de nivel de cel mult 4 m.
(5) Înălţimea maximă la care elevii pot ridica manual greutăţi pe verticală este 0,75 m.
(6) Elevii care îşi desfăşoară activitatea de instruire practică în atelierele şcolare sau în
întreprinderi sunt instruiţi periodic şi ori de câte ori este necesar pentru cunoaşterea şi respectarea

27
normelor de protecţia muncii şi trebuie să aibă echipament individual de protecţie, conform
normativelor în vigoare.
(7) La repartizarea pe meserii şi locuri de muncă, în cadrul instruirii practice, se ţine seama de
starea de sănătate şi de posibilităţile de efort ale elevilor la recomandarea medicului, în
conformitate cu criteriile medicale de orientare şcolară şi profesională.

Art. 45. - Regimul de activitate şi de odihnă în centrele de vacanţă trebuie organizat în funcţie
de vârsta, sexul, capacitatea fizică şi starea de sănătate a copiilor.

Art. 46. - Pentru alte norme privind alimentaţia copiilor şi a tinerilor din colectivităţi se vor
respecta şi prevederile Legii nr.123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ
preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinelor ministrului sănătăţii nr.
975/1998 privind aprobarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente şi nr. 976/1998 pentru
aprobarea Normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi
desfacerea alimentelor, iar pentru cele vizând problemele de igiena mediului în aceste
colectivităţi, şi Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă
şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, precum şi alte prevederi legale din
domeniu.

Art. 47.- Anexele nr. 1- 8 fac parte integrantă din prezentele Norme de igienă privind unităţile
pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor.

28
Anexa nr. 1
la prezentele Norme

Regim de activitate şi odihnă pe diferite grupe de vârstă

Vârsta Numărul de ore (din 24 de ore)


Activitate
Activităţi
(ani) intelectuală şi Somn (din 24 de Somn în timpul
recreative în aer
fizică cu caracter ore) zilei
liber, sport, joc
de instruire*)
3 1 (fracţionat in 4 6 13 2
perioade)
1 (fracţionat în 4
4 6 12 1/2 2
perioade)
1 ½ (fracţionat
5 5 12 1 1/2
în 4 perioade)
6 3** 4 11 1/2 1
7-8 4½ 4 11 1
9-10 5 4 10 1/2 -
11-13 6 3 10 -
14-15 7 3 9 1/2 -
16-18 8 3 9 -

*) Inclusiv timpul de pregătire a temelor pentru ziua următoare.


**) Pe parcursul orei de studiu se vor face 2-3 pauze a câte 3 minute de relazare fizică şi
intelectuală.

29
Anexa nr. 2
la prezentele Norme

Necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi


ADOLESCENŢI
COPII
BĂIEŢI FETE
1-3 4-6 7-10 11-14 15-19 11-14 15-19
1 2 3 4 5 6 7
CALORII
- necesar mediu 1300 1800 2400 3100 3500 2600 2800
- variaţii posibile
900- 1300- 1700- 2200- 3000- 1800- 2000-
în funcţie de
caracteristicile 1800 2300 3300 3700 3900 3000 3000
grupului
PROTEINE TOTALE
- necesar mediu 106- 120- 89- 96-
44-51g 61-70g 82-94g
(g) 121g 137 g 101g 109g
- variaţii posibile
75- 102- 61- 68-
în funcţie de 31-70g 44-90g 58-129g
nivelul caloric 144g 152g 117g 117g
(g)
- % din valoarea 14-16 14-16 14-16 14-16 14-16 14-16 14-16
calorică
% % % % % % %
PROTEINE ANIMALE
- necesar mediu 31-36g 40-46g 49-56 g 52-55 g 60-69 g 49-55 g 48-54 g
- variaţii posibile
în funcţie de 22-49g 29-59g 35-77 g 41-79 g 51-76 g 34-64 g 34-59 g
nivelul caloric

- % din cantitatea 70% 65% 60% 55% 50% 55% 50%


proteinelor totale
PROTEINE VEGETALE
- necesar mediu 13-15 g 21-24 g 33-38 g 54-66 g 60-69 g 40-46 g 48-55 g
- variaţii posibile
în funcţie de 9-21 g 15-31 g 23-52 g 34-65 g 51-76 g 25-55 g 34-58 g
nivelul caloric
- % din cantitatea 30% 35% 40% 45% 50% 45% 50%
proteinelor totale
LIPIDE TOTALE

30
- necesar mediu 83-100
49-60g 58-68g 65-77g 94-113 g 70-84 g 75-90 g
g
- variaţii posibile
în functie de 33-77g 42-87g 46-106 g 71-119 g 81-126 g 49-87 g 54-97 g
nivelul caloric
- % din valoarea 35-40% 30-35% 25-30% 25-30% 25-30% 25-30% 25-30%
calorică
LIPIDE ANIMALE
- necesar mediu 37-45 g 44-51 g 49-58 g 58-70 g 60-79 g 50-59 g 53-63 g
- variaţii posibile
în funcţie de 26-58 g 32-65 g 35-80 g 50-83 g 57-88 g 37-68 g 38-68 g
nivelul caloric
- % din cantitatea 75% 75% 75% 70% 70% 70% 70%
lipidelor totale
LIPIDE VEGETALE
- necesar mediu 12-15 g 14-17 g 16-19 g 25-30 g 28-47 g 20-25 g 22-27 g
- variaţii posibile
în funcţie de 8-19 g 10-22 g 11-26 g 21-36 g 24-38 g 11-29 g 16-29 g
nivelul caloric
- % din cantitatea 25% 25% 25% 30% 30% 30% 30%
lipidelor totale
GLUCIDE
143- 220- 322- 416- 470- 349- 376-
- necesar mediu
168 g 240 g 351 g 454 g 521 g 380 g 410 g
- variaţii posibile
100- 174- 228- 295- 402- 241- 268-
în functie de
222 g 309 g 483 g 541 g 571 g 439 g 439 g
nivelul caloric
- % din valoarea 45-53% 50-55% 55-60% 55-60% 55-60% 55-60% 55-60%
calorica

31
Anexa nr. 3
La prezentele norme
Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru
alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi (cantităţi comerciale bruto)
ADOLESCENŢI
COPII
GRUPA DE BĂIEŢI FETE
ALIMENTE (g) 1-3 4-6 7-10 11-14 15-19 11-14 15-19
1 2 3 4 5 6 7
Lapte şi produse
lactate (în 700 700 800 750 700 700 700
echivalent lapte)
Carne şi
preparate carne 60 85 110 190 230 170 190
(în echivalent
carne)
Peşte şi preparate
din peşte (în 0 15 25 35 35 30 30
echivalent peşte)
Ouă (g) 30 35 40 50 50 50 50
Grăsimi comerciale
- totale 25 32 40 50 55 35 40
- animale 15 20 25 30 30 20 20
- vegetale 10 12 15 20 25 15 20
Produse
cerealiere (în 90 160 230 380 460 330 360
echivalent făină)
Cartofi 110 150 180 200 230 180 200
Alte legume 210 220 230 350 380 290 310
Leguminoase 0 5 5 10 15 7 7
uscate
Fructe 100 130 150 180 200 180 180
Zahăr şi produse 35 45 50 70 80 55 55
zaharoase

32
Anexa nr. 4
la prezentele norme
Dimensiunile scăunelelor (cm)
Mărimea Înălţimea Adâncimea Lăţimea
I 21 20 20
II 26 24 23
III 30 29 26

Anexa nr. 5
la prezentele norme
Dimensiunile măsuţelor pentru 4 copii (cm)
Mărimea Înălţimea
I 43
II 47
III 52

33
Tabelul nr. 6
la prezentele norme

Obiectele sanitare în colectivităţile de preşcolari


WC-uri Lavoare Duşuri*)
Destinaţia clădirii Observaţii
B F B F B F
Grădiniţe cu program
normal, prelungit şi Grupurile sanitare sunt
săptămânal, servicii de
tip rezidenţial**, centre comune pentru copii de
de plasament preşcolari. ambele sexe. Cifrele se
Pentru un număr de
copii de maximum: referă la numărul de
- 25 3 3 2 copiii de pe un nivel al
- 50 5 5 4 unităţii. Bateriile
- 75 8 8 6 duşurilor sunt cu tub
- 100 10 10 8 flexibil. La oficiu se
- 150 15 15 11 prevede un spălator. La
- 200 20 20 15 cabinetul medical se
- 250 22 22 17 prevede un lavoar.
- 300 25 25 20
Pentru personal 1 1 1
(la 40 femei)
*) Numai în serviciile de tip rezidenţial sau case de tip familial preşcolari şi în grădiniţele cu
program săptămânal.
**) Sunt exceptate de la aceasta prevedere casele de tip familial şi apartamentele sociale.

34
Anexa nr. 7
la prezentele norme

Obiectele sanitare în spaţiile de învăţământ şcolare şi studenţeşti


Robinet cu
Destinaţia
WC-uri jet Lavoare Duşuri Observaţii
clădirii
ascendent
B F B F B F
Şcoli şi
instituţii de
învăţământ
superior pentru
un număr Valorile
concomitent de înscrise
elevi/studenţi sunt
de maximum: valabile
pentru
- 50 5 5 1 2 2 - -
elevii de
- 100 8 8 2 4 4 - - acelaşi sex,
pentru
- 200 13 13 3 6 6 - -
acelaşi grup
- 400 20 20 4 8 8 - - sanitar
- 600 25 25 5 10 10 - -
- 1000 30 30 6 12 12 - -
Săli de
gimnastică şi 1/20 1/20 1/50 1/10 1/10 1/10 1/10
ateliere – şcoală
Pentru cadre
didactice şi 1/20 1/20 1/25 1/35 - -
personal
administrativ

35
Anexa nr. 8
La prezentele norme

Obiecte sanitare în internatele şcolare şi căminele studenţeşti


Destinaţia WC-uri/ Băi pentru Lavoare/ Duşuri/ Observaţii
clădirii persoane picioare/ persoane persoane
persoane
B F B F B F B F
Clădiri pentru
cazare:
- cămine şi Cel puţin unul
internate dintr duşuri la
având 1/ 1/ 1/ fete, va fi mobil,
obiectele 1/10 1/40 1/40 1/7 1/7 pentru igiena
10 15 15
sanitare în intimă, la fiecare
grupurile sală de duş
sanitare
- cămine şi
internate cu 1/ 1/ 1/ 1/ 1/
lavoare în 1/10 1/40 1/40
10 30 30 15 15
fiecare
cameră
- cămine şi
internate cu 1/ 1/ 1/
grupuri 1/10 - - 1/6 1/6
10 10 10
sanitare în
cameră

36