2
scule 4GL,
scule CASE,
capacităţi Windows.
ALTE TRĂSĂTRI
posibilităţi de upgrade,
stabilitatea vânzătorului,
bazy utilizatorului, şcolarizarea utilizatorului,
documentaţie, S.O., cost,
interoperativitatea cu alte SGBD-uri,
facilităţi de distribuire, portabilitate,
necesar de hard, posibilităţi de reţea,
posibilităţi de programare orientate pe obiect
(POO), hepl on-line, standarde utilizate.
Vederile (view-urile) sunt adesea referite ca un tabel
virtual şi folosite pentru încapsularea interogărilor
complexe, şi deasemenea, folosite pentru simplificarea
reprezentării datelor.
Sunt folosite de obicei pentru a executa o serie de
procese, precum:
Execuţia funcţiilor de securitate pentru utilizator,
Conversia diferitelor unităţi de măsură,
Crearea unui format sau tabel virtual,
Simplificarea construirii interogărilor complexe.
Criptarea este operaţia de codificare a datelor în timpul stocării lor
sau transformare a lor, astfel încât decodificarea lor să se poată
face doar de către posesorii de cod.
Există 2 forme:
Existenţa unor rutine care să realizeze criptarea datelor automat
sau la cerere
Existenţa unor instrucţiuni care permit utilizatorilor să-şi
definească propriile rutine de criptare.
Procesul efectiv de criptare presupune utilizarea unui sistem de
cifrare ale cărui componente sunt :
algoritm de criptare, cheie de criptare, algoritm de decriptare,
cheie de decriptare.
Din punct de vedere fizic al organizăriii unei baze de date, utilizatorului îi sunt oferite
o largă varietate de moduri de organizare fizică a datelor şi a metodelor de acces.
Alegerea acestora în vederea realizării unor aplicaţii eficiente implică, în etapa de
proiectare fizică, atât buna cunoaştere a modului în care datele urmează a fi utilizate,
cât şi buna cunoaştere a SGBDR-ului.
tilizatorul are posibilitatea alegerii între 4 structuri memorare pentru baza de date şi
metode de acces corespunzătoare:
SAM- Sequential Access Method,
ISAM- Indexed Sequential Access Method,
DAM- Direct Access Method,
IDAM- Indexed Direct Access Method.
Rutinele de prelucrare a celor 4 structuri de date folosesc metode standard de acces:
SAM, ISAM, VSAM (Virtual Storage Access Method), OSAM (Overflow Sequential
Access Method), arbori B.
Spre exemplu, limbajul Oracle foloseşte o metodă de acces la date VSAM şi arbori B.
2 2
Restaurarea automată este determinată de SGBD după
oprirea şi restaurarea sistemului în cadrul unuei căderi.
În cadrul aspectelor comune acestui proces apre şi
posibiliatea ca un SGBD să poată executa puncte de
verificare (CHECKPOINT) automat, la intervale simple
de timp sau ca răspuns la comanda CHECKPOINT.
Frecvenţa punctelor de verificare influenţează durata
procesului de restaurare automată a bazei de date,
aceasta fiind direct proporţional cu activiatea
tranzacţională a vitezei de date desfăşurată de la cel mai
apropiat punct de verificare până la căderea sistemului,
deci restaurarea rapidă a bazei va presupune o
frecvenţă mare a punctelor de verificare.