Pe baza informatiilor din situatiile financiare, societatea determina o serie de indicatori grupati
astfel:
I. Indicatori de lichiditate
Indicatorii din aceasta grupa arata capacitatea activelor din cadrul entitatii de a se transforma in
bani, fara riscuri.
Indicatorul arata suma cu care activele circulante depasesc datoriile pe termen scut si ofera
garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Valoarea recomandata si acceptabila
este in jur de 2. Deci, cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat situatia entitatii este mai
buna.
Indicatorul arata cat la suta din capitalurile proprii reprezinta creditele peste 1 an si posibilitatea
acoperirii acestora din rezerve si capitalul social.
Acest indicator determina de cate ori entitatea achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea
acestuia este mai mica, cu atat pozitia entitatii este mai riscanta.
Indicatorul arata de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar.
Indicatorul indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate. Cu cat numarul de zile
este mai mic, cu atat situatia este mai buna, in sensul ca stocurile sunt utilizate in procesul de
productie, aprovizionarile cu stocuri sunt ritmice si nu exista riscul de a inregistra stocuri cu
miscare lenta sau greu vandabile.
Cand valoarea indicatorului este mare, rezulta ca in unitate sunt probleme legate de controlul
creditului acordat clientilor si in consecinta creantele sunt mai greu de incasat (clienti rai platnici).
Entitatea trebuie sa ia masurile care se impun pentru urgentarea incasarii acestora.
Indicatorul exprima numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai.
517
Indicatorul exprima numarul de rotatii efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de
afaceri. De asemenea, se evalueaza eficienta managementului activelor imobilizate prin
examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.
Indicatorul evalueaza eficienta managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de
afaceri generate de activele entitatii.
Indicatorii din aceasta grupa exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele
disponibile.
Indicatorul reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere.
O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi
controleze costurile de productie sau sa obtina un pret optim de vanzare.
Atunci cand profitabilitatea este mai mica decat rata dobanzii de baza pe termen lung,
conducerea entitatii ar trebui sa analizeze situatia in sensul orientarii activelor intr-o alta directie
de utilizare sau chiar sa procedeze la lichidarea unitatii sau alta procedura de reorganizare, in
cazul in care profitabilitatea nu poate fi imbunatatita.
4. Eficienta =
Pe baza indicatorilor din aceasta grupa, se stabileste capacitatea entitatii de a face fata datoriilor
pe termen lung.
Daca tendinta de evolutie a indicatorului este ascendenta, aceasta ar putea insemna ca profiturile
sunt prea scazute pentru a putea acoperi nevoile entitatii.
Daca evolutia este descendenta, atunci s-ar putea ca entitatea sa se afle intr-o situatie favorabila
si sa fie in masura sa pregateasca terenul pentru o viitoare expansiune.
Acest indicator da informatii cu privire la calitatea curenta a capitalului propriu, deoarece sunt
eliminate active necorporale, precum fondul comercial, a carui materializare depinde in totalitate
de activitatile viitoare.
Indicatorul exprima capacitatea entitatii de a face fata obligatiilor de plata a dobanzilor, care este
mai curand o functie a capacitatii acesteia de a genera un flux de trezorerie pozitiv din activitatea
de exploatare, atat pe termen scurt, cat si in perspectiva. Astfel, gradul de acoperire a dobanzilor
arata cat de stabila este capacitatea entitatii de a-si onora obligatiile de plata privind dobanzile.
Acestia sunt principalii indicatori pe care o entitate ar trebui sa-i calculeze in momentul in care se
face analiza patrimoniala pe baza situatiilor financiare. Interpretarea acestor indicatori scoate in
evidenta riscul de insolvabilitate a entitatii. Aceasta consta in incapacitatea entitatii de a-si onora
angajamentele asumate fata de terti.
Astfel, potrivit prevederilor art. 15324 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care consiliul de administratie,
respectiv directoratul constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale
aprobate conform legii activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor
acesteia, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea
generala extraordinara, pentru a hotari reintregirea capitalului, reducerea lui la valoarea ramasa
sau dizolvarea societatii.
Se constata ca acele entitati care dispun de lichiditati insuficiente, fie pentru acoperirea datoriilor
contractate, fie pentru finantarea cresterii economice, sunt de fapt niste societati carora le
lipseste flexibilitatea financiara, situatie pe care utilizatorii de situatii financiare si in special
actionarii trebuie sa o cunoasca.