Anda di halaman 1dari 101

c uv ANTUl

EmTORUlUI

In aceasta vara, sa tmplinesc exact trei ani de cand, ca eJditoral revistei

"OBIECrIV MAGAZIN" (cu difuzare in Of tenia), m-am deds sa dsbutez in NOTA EIDIITU R II:
Editura "OBI ECnV" ,. em iova nu ;I re nirn PC COrnu IrI in ehi!merlldele pu Ii:Ilh:::a!1 "Oblecuv de Gor]", "ObiecHv ~

CUI

mahe:dinl'e.an·', "Objectiv de DtJmbolli{ a~."Obfectfv" de B raiOV etc,

EIe nu mprn.zinta aitoevC'ldec~t furtu ri de prop riletate Intelectua 1'j1,


pentru care cei vlnovaf vor fi sanc~'ionali de lege"

CopytlglW

T el/Fax:

or

051/418.943" 694. 70S, 957 8",CP 812 - Craleva

Tipi\rit~a~ PRINTEX S.R.L. Craicva


Tehnoredaetare

computerizata: Iulian Nicolae

bransa edjtorilor de carte. Ca fost zlarlst ("Cul/r()tullib€trl~Wi". "AdevBmr: "Ev~nimentul zifei') , cand am devsnit "mare 7Iltreprinzatar" ~i patron al revistel "OBIEeTIV' MAGAZIN", rnarfurtsssc acurn, habar n-aveam de' tehnoradactare, Ge lnsearrma chinu! dlfuzarii §oi al asigurarii salannor psntru zeci de anlg;aJa~i ~i eolabcratori, lar drapt capital avearn un "disponibil lmens" d~ 200.000 lei rarnas ni$te pnn buzunars goale de ziarist. .. Nl.! mal insist pe aceasta lema, filnd supra-aboroata de mine, d6~i ar fi bine sa ;;'l:ie;oieel pesirnisti de fel ca nirnic nu e imposibrl in viat5! La f,el, canal dl. Tecder Filip a lnsista; sa-l editez ."RazlJoiul p a rap sih 0/0' gic impotriva' Romaniell ••, un rnenuscrls pa care nu rausise sa-l publica pama stuncl, in ciuda unor vech] promisiuni, habar n-aveam C€l lnsaarnna editarea sl diflJzarea de carte" 0 nebunie, adi'dt in zilaie noastrel Care te "prinde" TnsElioi § Ttiof era ~~unele satisfac'[ll im::redibiJe, adeseorl cu rnult peste cete dln pre-sa ... A~ a 5 eexp Iicii, de fa pt, de ca am 00 ntln u at In acest do meniu. desl, prim ul tire j (1.000 exernplare), banuiti, r1U ml-a aous decat paguba flnanciara. 8anui~i, to ~odata, am fost m andru de ace asta mica re alizare multu m it ca l-am faGut, Tlllr-adevar, fericil pe dl. Tender Filip ~i am oferi~ ~pie\ii~.o carte ,de exceptle, solicitata ill iOlGLDm,dupa trei ann ~i dupa ce tiraj,efe au fest de mutt epuizate, senzaua de multumire suflsteasca a fast, eu adevarat. attt.tde mare, inct.d am renun~at (15.10'.1998) la ravlsta "OB~ECTIV MAGAZIN" I la magazinele pe care Ie aveam ,(1.03.2000), fa 0 parte din bunurlle de p.r~~§i am continual, flreste, sa editez carti, 0 parte dintre ele, ca ~i copBr~, Ie PLJte~i ade-a pe v copsrta-verso. La acestea, mal putef adaLJga doua carti de poezii, una ~tiintific<!l, volumul I de ta "CtaiolVa Maxima" S2m "TrezireaM'arelui Dragon·China in reronrNP' (~cea m ai completll carte despre Ghina.,aparuta in Europa de Esr'~ afirma{ie Ambasada Chine;). plus lrei tillurl dm~te de Primaria Craiova §ii ~cai>tigate" prin IiGitatie, Fire~ter toate ell zbatere, stress, rncasan udupa napar~ urea leului" s.a.rn.d., perrtru unii considera ca treb'uie fie s;ngurli 1n ,avantaj, rar a'/rii, pliiti!i de stat eel un singur om p,oate (fi are obJigafia) sa ,susfinii singur imagin,ea ,club'ului Universitatea, Cralo,v,ei ~i Rom.anie/, ca de-ala a patron ~j editor de cartel.i. Am iucrat fa,cere rnai importante cotklianeale \arii,. am contribuit la rnulte schimb§rl ln bine in Craiova ;;i Oltenla (incluslv a presei), am contribuit (uneori declslv) la demiterea prlrnilor trei pretseti ai Doljulul, am rnulte satisfactii in pre·sa scrisa dar acum, ca nd m uI~i ma lllTIre a ba, de oe am ranu ntat la presa, pot spune un lucru sigur, pe care l-am punctat ~i respeetlvllcr: nu So!! cempara satisfacliife (moraJe} din edltaraa de carte CUI eele din activitate'a de presa.

ca

ca

sa

Un Gotidian este prea "prins" In nebunia zilnica din Romania (ornorurl, violurf 9.. .), lar un sapt3lman2l'I, ea sa rezlste pe ~piata~, trebule sa fie crlce, numal a "series" nul lntr-o vrsms, cand lucrarn la ~Adevi!Jful" (1.9~h4-HJ.95), ziarul se vlndea in spacial pentru campania antioofup~ie, la care contribuialm "en-qros" ... Acurn, psntru ,c;.a nimeni nu mai iill. nid 0 masura, acest sublect de presa e de mu It "fumat" 9il adu cater numa i de p rocesel Revista "OBJECTIV MAl3'AZIN", pe care mul~i cititori ai cartilor noastre o solioita ~iacum, a avut lin sucees de pr,es,a t,eribmi" neasteptst (dar in limp), toernal pentru (;ompozi~iia ei: 6nUcmup~[e, evenime~te scclale ~i sportive dar ~'i (50%) materiale lnstructive {Om, istcrie, servicii secrete, revollJtie etc.). Nu 1nsa ,i un sueees firranelar, pen~n' ca, asa au vrut pol.iticienii de dupe 1990, presa nu mai pOabi! tral decal din publici~ate, sponsorizar'e ;;oi cille e frniar, ca dlractor S2I.U patron" sa "pornpeze" lintr-D re-vista care' indrazne:;ote s~ 'nng'e pickhamerul fn cOllfUp~i:e?.!,_. Nu credeam, insa, ea situatia peste fii i:dentica in editarea de carte, in condi~ile ~r! care edltezi C911i de interes ma]or {~j Implicit de tiraj), chlar de interes national. A Ie vorbl, in aeeste vremurl, patronilor h~,ichiar directoriillor ' "de stat "} de patrlotlsm §i interes nalional!, e de-a. dreptull 0 glumasinistra! Ei IlU §tiu decat dsfrlea presel (in general) c'en~ralle, eare-i poate "plesni"J eventua,II, cu '0 '~dezvaluire" care sa-Ii lase fara seaun ... Un exemplu (mul~iplu): m-am adresat (ofidal) calm "Ti'ga'rete1'Tg ...J,iu,B,eR, SNP Petrorn etc. (lista. 0 veli p utea cUi imed iat~), a caror racism a numa i pe g,ard url n LU o Putef em_ Reactua? Ei bin e, de ostJil itOli~e!imi cerseuze, do mnil or, ca v-am deraniat ~i v-ern rapit din timpul dvs, pretios! Oe ati fa cut T'nacest "timp pretios", probabfl, vorn afla ill! Duralld din plied, pe paguna, 1 :;oi tunci ns vern da seerna a ca erati praa "OGUpar ea sa va maij pube\i g,andu!?ij la 0 chestiune, intr-adevar" de lnteres national... Pentru Gill nu este deloc indiferent dace aceasw carte ~ie~ea~ in 30.000 ex., cum a, fost I)I'0g ra maM, ~i la un pre, aeG-esioI, de 30.000 lei $i rJ U de i 50,000 I~i, TInai's fellncat sa afle c:M mai multi romani ca n-au de ee' sa ·'bPltm" in Europa, deoareGe stramo,~ii lor au format BatranLlI Contimmt.. .. Din ~erio.ilre, cUito,rii no§.tri nu sunt to~ "miliardati d:e carton" ~i nidi fUlfilc~ijonari POll c:u funqi i, inca;~ fie prea (l CiJ pa't~ CUI adu n atul mil ia me 10 r ca sa bl'ic:i sa (nul' maii aiba limp pentru astfel de "'mai"Unti~uri": interesLlI na~ionall. imaginea Romaniei etc_ Ei sunt cei C~U'e ne' con,v,ing ca treb'Ui,e sa continual1l piE! aeest d rU ITII., cil mlai iSUilt ,i ro m iii ni p ~~r~oli, l!l muma i p reo cUPali sa trilia scii n die, pe azi pe m@l.ine (sau Tn vil,e). N~am facUlt-o pana acum dar am 8-0 fae in acest moment voi publica, spre exempl lII, CiUev,i!li fr'~Q me nt'e d~n nu me ro ase Ie scris 0 ri p ti mile de ~a dUtorii, poate va r pri oepe ceva anumite persoane {d aea au timp sa, ci~ea8C~ asem.eli1ea ci.lr~):

~ felicit p~~~tmGeea ce fac~t;. Adica, rn~~~cati Sa spllne{i t~Grurj!or pe nllme $/ sa mstabJ/ltJ mIte aoov~mr1 pe care Uml miCearca s~ Sediscrediteze $1sa te fngroape (.. ,) §tiu ca revlsta OBiEcnv MAGAZINeste D revisM' C8SI'l distribuie nllmai in juriete/e O/lenie! (a fost susp end ata m 15.10, 19,98 ~ 11, E.0,) §i de aceea ail don sa !jUu cum a$ putea intra m posesia ei. binefnte~Bs abonandu-ma la' ea. (...) in ttumete ce'lor care citim aceste cfktj~ V8' rog s~ oontinuati .sa' te trtmjie/f ~jIin Ofi3$UJ nostru. (IPaul Ladany - C,ov,asha, jud, -C'O'llasna) ~spuns: le-am-trlmls pane acum dar direotg,area FilraJei Covasna a Rodlipet a SpU8 foarte elar ~n-o inre'reseaz~ aI§'a seva" ! • rr~m tntrebee«: de ce numet ftl provincie se scot cillJ1iadevaraie? Cu de.oseblUj stlm~ pBntm etoriurife dve." (LMu Sav ..- Sulina) • "( ... J doresc (.,.) sa va aduq. in primul .rand, mutt.umiri pe'ntru aparitla Gartii (Mari/e' Mistere .a/,e Pirsmkiei Oculte~) ~ (Se bastian IRusan- M. KogalniceahlJl)_

• y... sunt toen« bucuros ca am gflsit carjiJe ed/turl! dvs. {. -.J Tr@buissa J

ca

0:

• ~(,...) Credetf Gil RAMANII 'IIeghea:ta ?! Bine face,i, c~cj Sl1!lfem saoreveg~eali,de ceJp,upn ~I toite, dintre care una este ... Nu, nu: v~ spun! Vet/ afla smgUf1, daca VI se va' perm/Ie". {Alexandru Gall'ltllreac - Faurew). .,. _ ''Mul( succes in continl1are., Dscii aveJi cllrfi po§ta/e post ·rfJspuns cu noi • tit/un de carte" l~Nlm prim; cu dray. aiGi~ rn ffbalttl», ie Sufjfia~, (Haraliamlbie
Smihur - StJlinaJ_ , . • ~Pentru aflul 2.001, va' doresc sa va dea ,Bunul Dumnezeu ctJrajul !!ji pute.rea ,sa a§ezafl pe ll',anie Adeviirul, pentru c~ unit §j.·(ju dat via fa·, .ill'!' a'lril, mult mal multi, er ~ace-o fa fel~ pe.tl tns a af/a MAREL£ A DEV A R, pe care 0 cJiclJ' de neispravi!i §i hotf l-eu fu:rat". (Roflleo Scurfu - Sa,celu , Gorj). • "Sun! un simpJIl eltftor clHula i-a ciiizut in malTa caftea 'rt MariJ.t?J Mistern arePiramidei Oculte» §i recufl'OSC; e o ((bomM», B§,a cum bine spuneati dvs (in Cuvantul editorului al ca~ii - n.E..D.), Despre RAMANI am rna; em! c~teva wIn Gate ~ ,~e~ist~". In ClGeasta carte -se (a'ee legatllra cu Istoria §J dar CMrfzapa Omerilffl §f mf se pare ,~xceptionaf_ . Fie §i numai pentflj rapt!)1 eel ali editat aGBasta cart~, MAR~LlE TJMP, despre ca're vorbs$fe M E:flade, va va fi rec,ul1oscator, Ce; ce vor cUi a.ceste [ucwd SEll vor simri, poars, mal putin «fmbrobodttl» §i «ignorant!», avollnd 0' rntefegt;:ffi difenta a IUCfuriIO'r. " (Alexa nd ra IBudac~ - G ala ~l)_ . • "In cad,ea Conspifa,ia Satanei VOl.I; la pag. 4, S9 rooe .referif(~ fa rev.isla OBIECTIV MAGAZIN din ian. 1rJgl. Am cautat ,areas/a revista fa bibifofeci're din S8:lIeril1 §i n-am gtlsit-o.. De 8Hieea, va rog' a-mi j'rJ dica §i cum pol infra in posesfa oaoestei feviste". (10111 D.las,cu - D.II'" T. Seve,ri'lil). NO_' a~ ''s:ponsorizat~, ifn 1998, Bibl.iQt~ca Judle~ana din Dr.Tr.s.everin ~u '0 oolectle (1IncompleUl) a revislei OBIIECTIV MAGAZIN daraoeastii semnalare nLi n~ mira, deoarece, chiar Tn era,jooVa ( Biblioteca Judeteana "Teodor Aman"

c~va'

fiind "sponsorizata' coptcs, in madmulte r~nduti), rsvlsta noastra rtu a.p~rea, In


apiiHe 2001, in evidenta la rndernana ciHtorilorl Noi stiarn di OBIECTIV MAGAZIN a fost 0 revisliil incornoda car.c.nlcl chiar asal,. n,suntem marie inferesati de tipul de cartf oe Gate te pub/fcari (, .) "(Niculina Anghef - Timi9,e,ti, NeamO, __ ~G!1sincere mu(rumiri §i urJri de s<ln,Mare~(pro:f. Floriana mllu - BacauJ. La toate acsstea, se adauga 0 scrisoare la care ~iJ1 toarle mul~, caa dornnului eonf, untv, dr; Gheorghe Iscru, din care splcuiesc: "(_-.) ceea ce f€iiooti este 0' acriune rem era rn ~i chia r n-scaAtll (....)" Nu Uit8{i ca arhe%gii no§tri, ds azi §i de pan~ Iicum,. nu agraeaz~ teze autonomiei noesir« din sfnill,ecntme, Cea mai' mare blJMlie s de dat co el, din plicate!" Manija grandorii? In condiWle Tn care nu suport prea-rornanescul=Sa trait[!~, pe care TI auzi cand wei i'i cane nu vrei, raspunsul este unul sillgur: NU~ Pur ~i simp Iu, am vrut ca Sa vad sl "unil" eEl nu to t Fa man IJ I e prsocuoat doe r de III iI loane, miliarde, vii e (un te rm en de 0 rig i ne traca, lnsern 11and _.. ·'c asa srap#JI"JUluq, ca a I~ii rna i S L! nt p reocupatl de AD EV AR .;;i de TARA, .. ln oric€) caz. GUm am fest aproape 20 ani Tn postura de a recepta exaqerata umilin~a a conationalilor ~i cum n-o suport, lndlterent de oonditii. va asiguu ca aceasta a fest pentru prima ~i ultima oara cand am publlcat asernenea mesaje

daf~ pentru totdeauna, un mare adsvar: ARDEALUL EST,E MliMA CIIVI,lIZA'lliEI UMANE POST~DlLUVIENE. Nu intampU~to" ill lirnba d",ciror, HlAR-DEAL lnsemna "Casa (Gradina) D,omnu/fJi", nu rntamplator, pe Otopelli. Papa loan Paul al-II-Iea numea Romanla "Gri!idiIJ'3 Mair:.ij Domnului".,. "a r d a ea pri\!' i~iun 9 lob p a rna ntesc I 0 h 3l rta ;;i vetl cit i prezen ta eElrie, vet~ afla ca, apr,oxi.mativ Tn 10-12. 000 e. n.. cti rnd a avu t 10 c Mare Ie D~zg he~ (PoLop?). intreaga Europa OCcldenlala a fost acoperita de ghe~ar~~j ape ~i 0 singura zona e1uFopeanii! a putut fi salvata de urgie:, Ce~atea MuntUor (Ardealul)_ Priviti Tnci3 a data harta §oi va veti corwinge d~ acest adevaf, Tn conditiile un care ghe~a,rii au ~curs" din Peninsula Scandinav2L .. Despre primordialitateaJ zonei Carpa!ilof in Una§terea" eivilizatjei umanlillPost..diluvieone ("modeme", putem sa-i spunem) au scris pu~ini, fo'arte pu1ini_ D'e§)i elemente a,jutatoarea sunt din Ilel§ougf Oupa Nicolae Densu§-ianll, tratat chiali cu condescenVli d'e mare-Ie Moolae lorga, Tncercarile au fost mai mull d~cat pal ide pana 'a, Pa'IJl Lazar Tom:iulescu, Adriah BuclJ.oo fescU sau dr. NapOoleon Savescu (imi pare rau dad) am l..Iitat pe dneva). Culmea 'Elsteos ,cei mai aprigi S listinatori ai acestui ad'evar sunL. savantii

de· aprecl 8re~~ incurajare. , . O,ricum, daea, d!.lpa atatea cal1i apreetate (de Lll1ii), editat,e cu mllloacele financiare "eriminal'e" pantru eriee alt~ edihna ,(Hira hinfuzii" masive din exterlor sau lnterlor) pot fi mailldru de' ceva, este verba de prazeatul votuml Spar sa nu S@ supere nlcl unul dintre colabcratcn. teste calelalte cartt au tos! i nteras ante 9<i de su cess, dOlI visuj me u rn al vech i era sa dovedlrn, r

ru~j I ~tim cu tolii problemele pe care Ie-a avut Romania cu vecmul de la Rasarit (URSS-Rl.Isia) tn uftimele secote 9i, cu atilt mai mull, aceste dovezi ~tiintific.e sunt de netagadl.lit, mira banuiaIS .. , Le v,e~i gasi lin paginile vlltoara. Foane putlrrl au OIvut insa, indrazneala sa mearga panilll la C<lip i'litUlI adevaruluL De tapt, niel unul ! Fiecare 21 sees lin evjdelT~adcvezi extraordlnare dar secvsntlale. Acum, s untern in mburii Sa dovedim ea, il'l~r-adevarj civilizatia umana post-diluvliana s-a "m'iscyt" Tn Carpali! Ca Oamenii Primerdiali de care verbesc tiibll~elie sumeriene s-au nascut aid ,i S-SiU fm,pra§tiat in toata tumea, sumer, Egipt, lnd, Grecia, RomaJ,chlar §i ill America Latina. Ca vee hea Atl anti rH!i era 10C U lUi de etru s eU plecati diiIn M ara mure~'(11) f e Sl Hyperbor,eea era In aceasHi zona cil! la Portile de Fler se aflau Colloa,flIele lui Hereule, nu in Gibrraltar,. ca lisus 'era, de falpt, un trac din Moesia {se citeste MBsia), provincie infifn'ata in 15 e.n. (C611d Jisus avea 19 ani}, ca 42 din ee u 82 de im parali roma n i au tc st tra el [pl us cei 7 prim! i rs 9 i, etru soch cit i toate reUgme Umanit&fH au fast ere,ate in Emlsfera BmeaHi ~,i au avut la baza credinfele din Cafpati, ,ca toate marile sarbitorl ale Omenirii au pornit ell milenii in urma, din aceasta zona, flind "Iinterpretate" etc. etc. Materialul ~j subiectul fiind extrem de vaste, este clar ci¥! ets nu pot fi epuiza~e Tn acest velum 9i ca va fi nevoie de 0 eerrtlnuare. Deocamdata, In a eest p rl rn vo~llJm, ve'ti f be ne,fiel air! i IIJ no r inf"C)ma~ii de s,en za.'~ dar bil:"le r ie . i nst ru me n tate §t iintifi c. Precizez, de la bu n Tnee put, pentru a nu exlsta du bii.ca toatiil "lnstrumentaeea' tipic istarica, ,mn,ifica, ll apartine d,omlnului Paul Lazar Toncluleseu, un savant de, prima. msnme al Rornanlei in acest dorn 13niu, [) aca veti constata ca acest vol u rn, ·5 pre dec 50S birei dt!: greoaliele tom uri speclf ce 1 storh::il0 r de protes ie, est~ mul t rna i accesibi I. informatiils, S9 retin mai LJ~or~i sunt mai pracute lectuli,i; ~i apar al1L1miteinformaW, apar,ent senza~ionale,~dincoio" de tipicul istoricilor. atuno] va pute~i g€lndi Is subsem~ ~natu,",. Pelfltru ca nici nu ;;ti~i ca.l de gfau este sa triezi inrorma~iile unui savant, mai ales in lstorie, ~i sa Ie prezil1li ontr-o forma unitara, din care Sa rnteleaga toata lumea ~firul ro~u' !.. V-a spune UPiLIl care, din 100 d,e Calli citite (ca exemplu), a constatat ca, .. jumatate sunt 'tJrimiterdI'asursel,e de documentare' Ca editor, ba.nui~i,nu puteam accepta 0 asemenea, .. catastrofa editori~la! Poate sa se supere cine vre'a, suntem intr-o ~eoolf1omiede p,iata,U oameni saraci ~i, de' daca We m sa mai facem ~~c ul,tLJra Ostollie,.de exem,l'~u),trebuis' sa ne SoUpunem regulilor eli. Adics, ind~fer-ent de subi'ect. trsbuie oftllrim cmtorilm Un motiv de a cu mpa Fa cartea, nu cloar a dovada a el"udi~iei a utOl'i1J Iui, M otiv pe ntrLl eare, dei'i carte", de f8\a are 0 bibliografie de excep~ie,. am ev,itat intenminabilele trimite ri Tn su bsol (atat de obi~nuite -~i obosltoal'e!), multumindu- ne (ca 181 "MarNe Mistere,) sa faoem doar lrlmiteri la, bibnografie. Veti constata. Ins,s, aceste trfmiteri nLJsunt un ordinea aparitiei. pentru slmplu motiv ca e 'Vorba de doi autori iOi de Un timp extrem de scurt de "cuplare" a materJalullli.
j

sa

ca,

S per ca acest lu CfU Sa lJa deranjeze mal j:n~ttn sa ff~imai ill Gantati de forma ~i final.:'!a cartii, de jnforma~iile oferUe. Cine este savant ~tie prsa mulre ca sa aiM 119\i\oie sa citeasca noar pagLnile indicate, lar cine e doer Lin "sirnplu cltitor", sunt oonvins" nu e prsa lnteresat de sutele de sl.IbsoJuri,Ii ajulilge bibnografiaL .. Cand va ap~rea, VOW~lUllUI II all acestui titlu? DOClitlr'ientare,a e:sb:! deja filicuHi, inf,ormatiile su,nt, eu ade,varat SENZA pON.ALE (nu glumesc l), caca, nu "cad in 'gre:;;sal,a" de a face vreun infarct sau doe"a da in cancer" ptina atunci, de ca difuzorii nu sunt "lam uriti" , intre t imp, sa ren U IrIte la con tractel e eLI noi, 0 asemenaa cartefiind, .."antl nai~ronaista~ pen tru un ii "ro marl i" care "ne I vor binere" ("CUIfort-a"), dacti incasarilB nu vor vefli "la ianrH\jj!.,_..atulrlci, acest volum II va fi pe "plata" in a,ceasta toamna, .. Nu-i asa e ciudst, darn nu straniu!, sa-ti faci probleme pentru vlitotul ~i viaia ta cand prodcd un evenimentt national pe CSJ"e alte ~ari 1 1 platesc cu rnllloane de dolari?! Reac~ia nu este, insa,~ntamplatoare. in revlsta O:B~ECTIV MAG,AZfflN, am publlcat multe articole ~i inrormatii' in premiern nationala, allele cu grad de nsc maxim, pentru a IiIL1 derania la culrna 0 serie de tradatori de talra sau pe unii a.tat de imbiba\i de internationalism ~Ii europenism ca mali intelfl'aga ce inseamna romanlsrnul ~i petrietismul. .. Concrete. palpablle, nu demaglogioe! Spuneam, anterior, ca reac1la nu sste lntamplatoare'. Nu este nici macsr "la cald", Doua tenl'~atli",e de ",asasinat auto" in llIumali dloua saptam~ni (1.5.10-2.11.99 ) ~i pe doua rute total diferite (autostrada BuclJre§oti-Pit,e~ti ~i DN Bistrita- Tg.Mureli). ratate la fractiunle de secunda, spar ca SUnil exernple corwingatoare ... ln concl uzis, crad ca este cazu I ca, ill sfa f§l it, in sti tJlLI~iUrnl e statulu i r,oman sa sa implice~ Fir,ei~e, in sens Ipazitw §i IIIl mod CDhcuret PentrlJ ca, MIZA ESTlE ~ME~sA,domnilor!~.i pana acum, Editllt'a OBIECTIV a prornovat .ADE~ VARUL !ji ROMANISMUL ~i nu am solldtat nici un spnijin. Ne~am dus crucea singuri, .. Acum, Jhsa,. repel. miza este pre1!lmam pentn.laJ fi Ilasata 191 cheremul intamplar~i. "/stu,ia incepe in Carp-ati'·, volu'mul de fa,a ~1Gel urmiator, poa,te !1i treou ie sa deviniSlun "spargalor de ghea/lJl', un deschiz&tol' de partie pentrll.l Un nau drum spre Europa. UnlJl parclJr5 demn, in pidoare ~i nu pe brandL ..,

USC

ca

sa

In conditiile in care, B bin€: ~tiUlt,. iUlngania cheltuie, de ,exemplu, 1 miliard pentru imaginea i,a, Statui ramal'! al' trebui sa se limpllice ~i el series lntr-un proiect de anvergulf2l pentru a-si "vinde" rnai blne "marfa" sa cea mal de p,et: t.1I8cutul de zona fondatoare 3. Europei $i ~i,vlliza~ie'i.U.lman~e'.Fire~te, I volum uI de fa~a poate fi d oar un tncep ut, pentru ca arheologla mm:ana In U are nevoie decat de fonduri ~i de tanp pentru a scoate ta il/eala noi dovezi senzali,onale tn favoarea Romaniel.... . Cu sprljinuIIMinis.~ei'UI.!I.Ii EdUtca1:ie~§Ii Inr\l'a,am§.ntu~ui. elevul roman, "bombardat' pana acum ell manuale alternative scendeloase. poate efla, Tn sfa rii'it, poataf mandru de trecut.ull~;3 riisa le, de numeie ,ae ro mtin ... C U 51pr~jiili'lli~ Mwniste ru~u i C IJi Iiturii, tot ro nul poata afla ~ie I. la un pfe'~ Irezonabil, acelasi lucru ..Din r6~ele'le de dltuzare sau bibli,oteci. Cu sprijinul Pre§ledinti0,1, Gl.lvernullui, IMil1isterumui die Exmrne, acest Utlu poata fi ~radus ~idifuzat p'Bste granitele 1arii, astfel tneat §,i jfh'omoeuropensj's~ 5 S8 oonving de' u 111ad evaI': eelnepot al nostru, s-a com portst, pan ~ acu rn, ee un c-opil rasffi1;at 019 refuz8 sa-~i mai primeasca bunicii in casa ccmuna.; Ministrul IFimm,elQr afirrna recent, in fata scrfitorllcr; se va impliG8 in mod concret, tn vi ito r, Till cazui unor proiecte de mare lnteres. A~.teptam ~i fa ptele, domn ule mlnislrul • ,.. Ro:manii stint s~nguru~ popo:r din Ilume care :§i,i,-aastll',at ,obic!Biurm!e, p trad i,i lle, legell1de,l.e, de foarte m ulta mi'le Un a.sKeI de pOIPoircare" m ii de ani,. nu a dus razboaie de ocupa,~e', d.ar a supertaf invazia alogen.iJ.or Ump de 2.1iliiDO ani, tara sa~§i alt.ereze fUnta il,a11onalil obleeierlle, portul bUl1iitatea ospitaJllii~atea etc., i"j meri~;ilI"eu a.devarat, rolul ll"Iultimllenar de Centn.l SpilritJI,la.1 a'i Lurnll, pe care l-l iilLl'ev,ad tot maJi mul1i.llJe ex~.mplu, nu po~i sa nu-l crezi pe Sadhu Sundhar Slrngh, profet indian care, in anii '20, nu vorbea numai de Nou' Canaan donRom@inia~ij de NoulllerusaUm din BUGUre!?ti,

-ca

ma

ca

nn.

ci §Oil Cas,a IPopoarellor din 'Biblie:. Casa Popmuh.Jli(In care va "evelili Ilisus) die

Imaginea

Inghetata la stadiul de derizoriu, insultatOf, a Romaniai trebuie f~cuta

tandari ~i eel rnai mare allii!it al nlPstru in aDeasta actiLJna ne este tocmai tre cutu I, V'schi ~ig larias, aI zonej ca npato-du n areano-P'Ontica,.. aumera ea .mi;zal nalio nal a rlIlJ poste fl Iasal.a doar pe l.! meri i fi rav! ai Ulnei ,edituri. ell tQate blJnele sale intentii. Romahii sUint ut'fna§.iii I,egitimi ai OamenHor Primon~iali, l primul1ui ,p,op'o:ral dvilizatiei umana po,st-dmluvj. a elile (pehls!giih al unol!" popoare ce au marcat decis,iv Istorwa ')niversa,la ;;,1 evol!l.l~ia Om ullui (tradi gete,-da,eiih ia,r alc,es.te adevam tli trebuie po,pularizate cumse cUivine~ in '~:ara i,n, IUi'II'u!!'a. Ilargi!i!',...•

sal.Jde CanalUl'1Dunalfe-Marea Neagra, cu desc~ieri precis'e!, .. To.are ace'st,e adevaruni sunt c:urJ;osolJte d~f"Omn,aJt de a,totpLitemkii Lumii. care" poat,effiffi 9oU€, e inchina la simboluri izvor~'ite din zona C~upa~ilQr. s De arnea, orice intarziere in demonstrarea, la nivel mondi,al, ,aorigliniii reale (d'in Oamenii IP,rbJl,ord.all)a popofuluii nostru. a conUnuitiil~ii de' eel puliin1.2 milenii pe acest pamili.nt, nu ne p,c,ate aduce declt IP,rejLidicii ! lar ci ne ,pune din nou 'I,IeDhea§:i u~medher.:;:rintrebam 'J!!I.r:e cineva oeva cu Romania ee sa aiba?r po ate atl a ael! m cateva secrete vechij de ze oi de sBwle.

sa

J,

,i

,I

Nu in1amlpHU'Of, unele popo'are ::?i~aiJ p~strat! de-a dreph..J1 incred~bil, anumite crediln~8 limp de multe mileniL Nu 1ntilim pla.tor, pnivHe GU atentfa, de criptate in anumite corelatili, date Ie

i stari ce ~,pUFi •• , €'norm de mIJlte1 IN'!.!ntampl ate r, milu rile SUliit aproope ide ntice p~ tat Gtlobul in ce prive~t~ i Pot·opuL 9

Nlil ililtampliUor,Z:On61 Carpatilor a dat 0 sarie de marl savanti sau a soh irnbat merSlJ I lstorlel. N u intatnp I ato r, du p a flecare QI:;U patie vre melnlca, aciu ala Rom af'! ie a ie~it refacuta !?i rev[goraM, Dupa invazla romans, lmperiul Roman OJ fest •.. ocuoet de imparati traco-daci, Dupa ccupatla germal1a din 1918, s-a iinMptuit visu I bim i Ie tiler af Rom,an iei M a ri ~ar d upa Gea din 1940-44, Ardeal u I 81 fast recucerit, Sa rnai spun ;;i Ga, dupa ocupat'a sovietica, U RSS!HI destramat?!.._ Toa.te acastea !'flU SU!"It dear supozitii. Ele~B bazeaza pe date coJlcrete !;i i nlU lte lnfcrma til, CIte rits, Tingene raj, rccrnal de eei cs re Vat S~ n e ign 0re seu sa ne am.l'teze calitatea de Popor Primor~Ual. .. FiecElre e libe r sa ere ada ce vrea, Cu 0 con di~ie: sa rnutraia sdi Tri Iurnea
prejudecatUmr •._ Cand am pu blical "Cuvantul editowllli" din "C(mspiratia S etenei "Tfnt~ Rom~nia"~voL I, mu1tu au fast neincrezaterl. Ali cim, S-;;lU mirat ~i au ramas m expectat~va. . Clind am de.zvoltat (dublat) abard.area acestui subiect, in capltolul
cr9§ot®Fe exponen~la Ia! Prima oara nu avusasem

USTA CElOR. PREA "SARACI pili ntru a S U s¥i ne i m.a.ginea Roman iei
H

1."Bcr~"
2.Caml;.lra J~ Comert ~i lndnstric "Oltenia" ) .Trrp Edge 4.MooHL Sud 5.oJ'J'a hlkmat iona t G rup
(i,General Comi

Craiova
Cra10V~

Craicvu Crsiova

Craiova
Craiova Craiova Craiova Craiov3 Craiova Crsiova

7,ASTRA
8.S,C. TCIF·

9.AIM
to.olmcc

I LFmaj Sonde
] '2. Mli::mcomputcr Serv icc

13.PECO
·14.MA'f Mn.grit

Cmiuvn Craiova
CraioV'd Cr<l10vs

i ntroducUv din ~Marile Mistere are PirElmidei Oculte ", rea cti a a fost deja tnt r-o
oca z'ia/spa,nu I pantru a dazvolta

15.Mcn::ur
16,Ba]];cpo~t 17.BCR

CiOliova
CraiovlI

sublectul, ~i dovez~IB din ill dOLJa im:;e'rcar,e~ deja aLi convlns.,. ACUlm, dup~ 0 carte scris~ §tllnlmc. eu arglJlmenbi' istorice c,lar-o, probab iI Ii1 U veli m al ave 211 n iei un dub i1II alSU prl1!i1II nor ati rma.',ll ante rl eare a, lar dupa cum v-arn obi~nuil p~na acurn, unele anUdpatii vor f de monsirate , pe larg, lin vel umul viito!. BEl nulV ac um cau ZEI rea G~ie an terloa ra. M lza es te' ime ns ,Ii pe n tr'u I IRe mania § i I1U ~re d reptu I rili ci !iJ n il1d ivrud {I ndl fenmt de gr~d , fu nc,ie sa U nu m€o }sasa.boteze, ,0 il!Istle~ de acli U he. poate la fel de im porta I1ta. ca ,intra r..ea. 1n NATO sau UE l ler rna nia grando rii ? Nu I Un ad Bv,ar ps ca re tre bute d-I priceapa to~~eei care ne conduc, d",d FlU vrem sa mal fim 181 cherernul t'Cooperative~' Mondia/e", sa nu tnal tim luatl 103 PBnaUy c~md vor granzii ~C~mpiOflafu'!.1fMOfJ'diar ~i s~ ns PLitem conslru i, Tn sf~ r~it.i 0 alt~ vi a~:a,chi ian~,i CUI sp rijinu l "Federati€i Mona/ale", ,. Pe eel care n-au vnd sa prioEl'apa aceste' luerurl, ne-au ignorat tota'! demarsul Ipa:nitru ima'ghea. '~1lirii(idae prezsntata ,explici~ in adllesa orioials remisa}, ad s-aui1!il"itat chiaJ ofensaJi Gil. i..am deranjat pU<I§'a eeva (~inu, eVa ntua I, cu un concurs de Miss IP iranda 2(01), Il vetil a1"1,111 din tab e:liJI ce IlU'meazi!i .. Poat.e, du pa acesle pa 9 i fill slacest volurn, vo rrn~~EIg,Glca 0 Ul cl a ma pe nnu [mag i nea ~arii este rna i im porta nta de cat un a pentru sa~varea sceun ulu I...

18.B anca T ransilva nill 19Ji[l~


20,EKtL"[l~~V

Craiova
Cruiova

21.SUCPl

Craiova Craiova
eraiova Craiovu

22.COREMJ
23,ASIT 24,Banci} Ion Tir~ac

Bucuresti
But:lilre~ti

2S.N cl.1l::rl<lllden 26.BCR 27_G{ru.ttn~tProd 28,Romtrans


29.As~rorn 30.Gn1pul TMSAT

Bucuresti Buelu'e~t ii B ulC~i.n~~ti


Baeurc ~!·i BUCl~r~~tl

3 .~Lahn Mcdia Pre 1;S (n.:vistfl "Auto Motor Sport" ) _ n,Ni~snnROImJ.nia ]],Romcar
34.Maztom MolM$

Bueuresti
Bucl,lre:$lj

Bucuresti
BH1.1lfC~ti

Lectura piacum !

Eugen DELCEA

NOlA: Multumim spcnsorului

s.c. SOFTRONIC SH.L. Cralova


10

35.l'ehllcco Automo b ile RominLil 36.A1J[~Qm{lb~lt:: Bavaria :3 7.T(lyl)t~ Motor :I8.F o rum Auto (Volvo) 39.Toyutn ROlnH,nill -to,Au.tu Press Group J revista AuMl Momlia~ 1,1

Bucuresti Bucuresti Bu.curt::'i/li Bucuresri Bucuresti


Bl]cun;:~ti

4fl_MUo Media /w/i-sta A ~m show 42,Erebus (Ope~)

B1J!lC1~~i

Bl!.Hfl!.l]!c;~ti
BUC1Ue~ti B1Jl!Cl1.rre~tj

GUll AINT

IN AI NTIE. ~t~~n,a,

43.Bmu U nion 44.Mdancf


45 ..Iofan Grup ' 46. Rompetrol . 47.Mobifon (Coanex]

B\'iI::~ti
Bucuresti
BUCUTe$ti

48. Zepf,e:ifutemlltiml1l1 Roman:ia 49. SNP Petrom 50. Romstal Impex 51. Vako.m Indcstrie .52,Shell Ro~:mtn]a 53.Ana Electir(J[llc
54. U zinexport 55.1ndust.rial:imporr:export

Bucuresti
Blic~~ti Bucuresti Buc.u.rqli Bucuresti
\

lsto ria marte vech e a Omeniri i efasclnet, de mHenii sa lJI secol e, ~i taselnea.za §:i 8isWzi. ch iar m (iii i pl1egnant. eernenl d e fra.rT! crnasoni, scri i'h:rri sau chiar~simpli ceta~eni". Ad'ElSOOri, protoisroria apase TntHJlr:J(fjJlmbde mi,~ter, trezllnd un interes maxi m, ce poate d evla usor lin nol leg:ende, ch i ar~i oleUm la ifnceput·d e milen i u I~L aa pa.r ut vi ala pe P'limant? Es~e ya~ab~~i ori aJ ev,ollill,i 0111 ista a I uii D arwi n te sau ernul e·stll! (I, '~miml!n@extw,aJterestrij", c!\e,a~io'nista,. dumnlQzeiasca? SIJ_nt t1itrebi:i1fi181 care s,avanti'~mce·srca, de secole, sa gaseasca un raspurls mul~LImitor,ffira sa ~jtJ nga I a Un numitoroormun .. Lege·ndele GOrlltJlr:Jentelior~i ciivi~izatiilor (Ulmane?) dispaF\,Ilte, se numesc At~ahti da, IHlyperbo reea, lemu nla, Mu etc., sunt mistere ce ir~GS ma i dainuie, in eluda nivelului rldlcst de ,€xJs.t!en,a la care a ajuns UmarJitatea tnce,p1and cuseco~ul xx.. A existat. LII nI '~-expe.rimell t Terra a~ unel (unor) civil iz~~iiextraterestre hiperdezvoltate? Este Pamarlltul, in OO!1tinLl!Clr.s, ubobservane ~idirijare cons tinua? A leXiistat Poto pul? Omerll~ma actuala ,este rezu Itatlll impra~tie rii pe Glob a unel pop'U~a~ii primordiale, oo:ilform legendEli Turnului Babel? De QE! oaJmenii au aceea§.'i stn~dura 'QlEmetic;\!l. dar exista p·atn.! ra,se1 NUm.€HO~isavanti de marcii s--au aratat ~n~ere$atilde 2looste uecLJaJtii" nerezdvat€< .a~eisteriei Terrel, $i nerezolvata au riiim as.. " De aeeee, m'~ 0 IDQer'Csre in dorneniu, Drede m, nu am ds ce deranieze. [liimpot~iva, ea poate sa fie benefiica_ Cu IlQa~terea ~ i dezvolrtawea se pot obtin e, ~!1g~e:neral. pas eli pas. lIl1etodic, !'~mp by sfep" cum s'puwnengleziij, lar 0 "can~.~ mid;'!!!"n plus, Ia baza u~ei co nstructii, nu :str~ca n iciodata... De, mu l'te On in sa, I cwulnzatia uma.l'lla a ounoscut 9i ciudate ~i benefice "salturi inainb1ft, izvornte din ~nsp:iratii nea:;;teptate. Flie ca ,acearsta lucrare sa oongtjtLJue"sciin~euaii care sa aj ute ,Ia me rsu ~T1naii~tesPrreThte Ilegerea rna i bunaa ~s:rorh'1jU marilHiitii, aflaita ~ inca lntir-o ceata densa __ • [) i ntr-e serle de·'Illative, obiedive §'isubiective, Omen irea mILl de!ine p rea Inlll.llte, urme ;;1 d'ove·zl ale vee hffiisale exi ste n~ anterWo,<li lar eel e ca reorna i pee, exista 8urr~ adeseori cQrr~rad[otori i. D,oar mituri le p op,oa rei Or 1"erfe i, desprs' Po,tcP. pair a ~illa un lson, [) i Fa aeest moUy, peaceas1ta baza ~ube.da ~i rnareu mi~c~toare, unn au construilsau vorsa oonstruiasoa adevarate"scenarIi", li'n"folos d,a grup, na~ional sau globalist. Pentru di cine st,j~ii'nieiltle troautul, staipane~te 1tm,ofu/~jJ lar P'aul.;itefanescu, ill "El1'nigmealelstoriei univ®rsal,e~, vel. 1,.p<3.g.5 (Ed. Vestala, 20(1), ebs erva foarte bins: ~Propaganda§i manipulareaopinlei publica, iat~ principaNi p,ffm,'lmetri care jalaneaza ihtre.ag-a ist()ri~ a om.eniril~:
Cum s-a 'fiDtll"Ilat sis~eml.!l'llilo,stnil so~lar? Cum 5;-a.fQrm~t lierra? Cum

BUC."(Lte{!l:i

Bucuresti
Bucuresti

56.U zinside:r 51, SVM Intermob

Bucuresti
Bucuresti Buc.urc~li

ne ca

60. Celnle Blectrice 61.Al1ego

58.MobH Rom (Dialog) 59 .Bancpost

Bueuresti Ba:iie~ti Tg. Jiu Tg, Jiu 19. Jiu

ff

68 .C51iman6~t:i. S.A. M_ Oltcfuim 71.Autom.ecauiclI


72.AEM '

62.CNLO 63 .Rostramo 64.Grimex 65,figarete 66.Bergo 67.PEeD Meh.edinti

l'R Jill Tg, lila l'g. lila. Dr. Tr.Sevean Dr. Tt.Severin
Rrn, V1ik:clI.

sa

7o.A1Il1o[f[-~obneDadiil

P:itec~ti
Media~ 1I.m.i~~xlJ.<l Ma~a

I,
I

73 .Meeanica 704.cl1lmcomple:x 75 ..S idex 76.S1lF Mo~.Jova 77"ALPROM


7KALRO

Ol1c~ti
S.latina Slatina :'furdll

GlI]lI~~

79.SHc~a 80.A..rglls
81.Grup Transilvarua

Constt~!a
OraJic!lJ SliObozia ¥1'I.trn. Dornei

82.Uloom
EJ.Ultcx

84.DoFl1l1 A[l~mi£l 85.Romaqu.a Group


86AzormITe~ 87 .Bauca TraFlSi~y;al1la

'fa:ndar-ei
Borsee

Il

Tg..MIJ.reS 12

Dnj-Napo!::a

113

stab i lit Vnce~utu I cal enda ru Iui Ia 3.760 1 e. n., cU 1.637 de ani imlJinte de f1C1;;te rea ~ lui Avra:ilm (2.1:23 i. e. n.), Z:eGhar~aSite hin (proibiEJ de orig II'll€! i IJdaIca), de~iad rll i rater ~i 8 us~inator bil alpri mmdialita~i civmza~ie~sum s rie ne, i~iradeaza m otivu I € ntuzi asrn u lui c@lnd i cencluzicneaza i: S urn eru I. regiu nea popcarelor sal1'litih:::e f?!) este lecu I Tn care a inflorit prima dvi lizevle, urnana, Poate asa se ~iexp liei) de ce t8 bl~el e sum erien e
. r

De..a IlJng'ul ve:acurilor. Terra a dennJt (I ••• planeta de "popo'are atese"f Ap rompe fi ecare po por m ai ell nos-cut din lstorl a 0 menirii sl-a 00 nstru it rnitu rl in care se consldera dre pt ~FiiizeHor~. Azte GH ajunSE"lSHra sa se ere ada, po par ales ;oi erau convi nsi ca pri misera misiunl e til d iv~na de a purta razboaie, d €c a oferi si¥mgelie prizon i ® rilor lor pennu hrana zeulul Tcnatiuh, mentinandi astfel in viat'ili ce~ de-al s-lea Saare,2~ Vechi i 9 raei eensiderau di, dupe Potop, 0 lume nella ss na$tea: de-c parte emlnii, dI~nnearn de titani, d eci de zei; de a Ita, ceilf:l~~i ernen l, na$ru~idin pLeltre.~~ o Vec!hi~ egipteni ~i expunaau sl ei.cu mandri,e un traeut indepartat, Tn care tara die poeNil fusese condusa de reg[ sau s®mizei:. Tn ee-l prlveste pe urmal'ii ~ul Isnll-EI. este arhlcunoseut ea, de rnlienli, acestia se mnsidera "popcrul ales" aJ "Durnnezeuiul UnIG, YAH'v'E~, eu misiunea de a domiflla:;;i civiliza lumea. De~i la vrernsa ~-*oduilli din Egipt (Tfrtr€: 1.433 ~i ~.,344 t e. r:J ."func~.ie de, a utar), ta rae n il Ii n u mea u ~p()poruJ Ciobaru1or". ~ l-au

cell1~ii -

poporlill~es:r

Nu va

faoe~i Huzii, aeeasta nouii,

~eoriEl nu

eembaee

(de~i netraduse in totalitate) sunt printre putinele vestigil nedlstruse, ned~sparu:l:e


~ I bine pastr:ate in Vest, on1 de ce 0 :serle de CE"l rCE"lt:Eilori aLi scr~itori oc:ci den~al i s

(de origins ~udaic~) tac apotogla primordialitBitii c~v.ili2a~iei sumerlens ... Unul dirrtre ac€:;>tia este Samuel Noah Klramer rlstona fncepe fa Suman, 001 mai vestit sumerolog ~i car,e cons,tdera ca 5cri,sur a ~.parut in Sumer, liulg!·i-

j,SiIf! d to,t.tl!1 b I~~e de Ia Ie


-1.500 anL._ Pe urmele s alB
o;J,

ta

rUirWa{descop ewite in 1961), mai ve ell i CI,J 1,000

cal Gat hotarat Zech a ria S itGhin, can1! a adu s mul ~e IUcnJrt

bune in des.cifra rea istoriei veclhi a omen~l'ii. dovede:}te rigoare de om d,e;;;tiin¥i dar ~iexagerari specifice neofitilor, clmd trebuie'sa demonstreze Tara Zeilor Afma ita a venit pe rfi1'llr,ed ~nOri entu I Apropiat: Posejd 0fII (Nlephm) a v€ nit ca lare din As ia Mica; Ate na ,i![l adus"roasJfmif mdnic, Gam G.r19§tfi! singur" de pe pam@! tu I n biblic; Oi'Uentul Apropiat sa a:rta 113 aziEl cijvilizatiEfli occidentale; religia §<i tradi~iile b grecilor au ajuns la ei din Orientul ,A,propiat, prin Asia Mica §'i ~nsullele mediterarJeene, ,etc, etc. era lin pefllj nsula Sinai. Cflleva ®xemple ': Z.eus a ven it d e d Incol

ca

Do

de Mediteran

a. via insu la Creta:

Pmfesorul:

Cyr~s H. Gordon.

citat de' 2.. Sjtchin,

sau, ca limba l11inoic8 {din Creta} era ~undialecf semitic,

oansidem, la rt\londul de' pe (fiirml.1fesfic af

Mediteranei. ~.,. ~n ultimele decerdi, lnsa, 0 ,"olJa ofenshd:i 1deHtica. ~i m€diafidi ir"ICean:::a sa~ ~i fuca lloe, dttnd serio s d in coate, oon comi~nt OUi cea a gto batrzarii ~;mgl(Fsillxon e:

"c<ll~t!lll~ea" de "popor a~es" a arleniler, eel folosi~i propagandistic de HHler, dim potriva' Oaf] rma foarte r.1ar Robert Charroux".l1: "Precizam, din nou, cil n~ fn(e/egem prin oe~i arienii ie§iri din Platoul 'ron ian, c-arora.flu ti Sf' CUfJOCl§(e rJrJmeJe, dar a camr migra!ie principafJ fumizeaza ramum' cetticii!1 Precizam §:i nol ca aceste teorii, ale arleniler, are celtilor "primordlsll", vor f pracnc ~de'sfjilltate," Tn acest volum, de asta-data cu Sirgumente~tiintifjce ~I r)LJ Cl,I dorin~ puse pe h'M[e_ '" Robert charroux es~e deja eelehru in lumea Tntlr.eaga ~i eunoseut ca. un nee bosil cereetator at I 'vremu ril 0 F uit.;l,te". C!n d vi n~ im;.;1i vorba de poropaga.rea mitului[[(lel~nor civIlH:zatorU""R.. IChalnf\OUXsutera 10 tralilsfiglJlral"e a obiecUvimti i, ea ~i .z.,Sitch in" Una,ar~,lin sa, diine,o ~o die pra.g1u I de in1eil'esall erorl i u man e] De~j rigolile os ree-tari i ~ti i ntifice ~rnpun m ai mul't :expunama pro prl llor arg IJmente ~i mal puti n Gom~te rea alter temii, nu p uta m Is sa n esanctlonate 0 serie de afimlatn din cart,iJe auloruluiflfancez, unels fiinG fALSURI G,ROSOLAN IE, eefa parte d in Of'eIlS~V'atot Ir'I1 a i hotar§U' a VIi! stu lui. de do m inat as 1II prill. IEstul u i I Du pa cum se ved e nici cea eoo nomidi sau politicEl nu par a f suficient€ .. , Yom prezenta In oonlin uare Q seri e d€ ide I· §~ anr mati i ~!d baza" din e calr~ille s;·emnakl Robert Charmux :9i difuzate, in tirnje marl, IrJ Romoimia: .~ "$ -ar cred« c.~ Occidentuiul nosms fi e ro~fne s.a fie' patriEj~mama a popoar~'or de pe Terra, ~ • ~StrfjmO§ii no§(ri pr:e-c~/ti au !i!migraf in America de Nord, din Csnadao au trecut fn SUA. epoi rn Mexic, Este fO.f'fT:ia/atestat «Papal Vufl»aJ maya§/1Dr_" de • "eeltif, srramo§ii nO!jtri, cO'l1stituia u~hta $i' principaJa ramuffi a Nil sei a/b~. » • "Totul dwln~ toart:e dar daca se admit€) ca Tuafna De Danann sau maya§"# d~:ncontine!ltul american B'rau cellI', originari din Celt/a din r=.uropa," Ii "Fnmta l'l umara petru pir:amide" ( _..) Piramidefe din BrMagne par dar mull mal ~cht de cElt Gefe din {JAexic§i pc-are de,cat cele din Egipt. ~ (R Ch. 6Vita sa4~pur:Ja de ce setuJ eel mai apropiat ~i mai vech,i din regluf1.€ se nurne'~*;)' ... Gaill'il<3 . sau ca estimarea rncuta in 1'922 de un anume Gothland, 1 de 4335 ani, este €l-xagerata !?Iindo Ii,elnidt " ••) • relig r~ celtica 9ste p~mordial §; , • 1 mai - 0 sarbato'a re De Itidl .devBrJit,a Lmiversal;ij (vezi Arminden ii la IFLI'manli !); • Re!ig ia dru'llZulm "era universafil§i So(fJI inUndea din Galla p.~na Tnindla~" • Ewei i slJnt a rJen j_ II ~Cezar raporteaz.a ca aC€$ti druizi arJta'u ca galii, descindeau din Dis Pater - Dumnezeu TaMt, " • Cuvantul celuie Dan intra Tn oomponenta principale~or nume arlene sea I1dinave $~slave (.,.), dacUor din Ra mi~lirl (l), germ at ni[or §:i scitilo r rs

Ie

II

~Cel1fiau colonizat globuf" (titlu).

14

.. ~Totu~j; a axisfat 0 j'stonea ceJttior, istori.e proaitliofJsll, p€nrm

'15

",..

ca ace§ti .

stramo$i, scandinalli, vikJngj,~pel.asgi (stdlmo$ii tra,co-dacilor! - n.n.), den', ai atlanti/or ~i navigatori priceputi, trebuiau sa cucereasca lumeaJ. sa s~ ra'spandf'l'asC;!i din 'ran' in ldand~ §i Iberia, sa em/graz.e fnjurul bazinulw me~t. .feranee'an, 'ndia s~, trave·rseze pe· vBsere lor cu' catarge Oceanur Attantic, s~ inirieze autohtonii amedc8ni, sa formeze popoar.e/e maya, iflca~ §i, in fine, .sii1 brazdez6 tot P.acific,ul de Sud, s.a popu/eze miile de insula din Micmnezia §f

=r:

rn

~i bine; n~ ~~oatalumea _(nic[ macalf cea Y,estica) Ii1Uesta ohiar asa de entuzla~ma.t~~I .. "programat~ pe propaganda celijca", "~~'i'io(;ls.s.e,lJ, nume un care a facut cel ebrl tate Fran~~!:I, nCmnologie Uni'ller.sa/a ,j!., mention ea a .1 Tn ~ap~gl. ~~o_ iij~4: rna~i_exp~nsiLH1~ celtioe <:II lnceput (d~ar}iri"_. I~r ,cel/Il mtra .Istona sensa" abla dupa ce in 39'0-386 i.e.n., cuceresc Romlll
§;Idlstrug

ora;;uJ. ..

rn

==

4i:il::.I:~:

Polinezia,

tn /ocu/ imensull,li imperlu Mu. ~ 31 • "s'trflmo~ii no§tn' arien/": cel~ii, ,etrusCii, fenicienii, elc. {IF~Di1icienij erau semi\i, lar etrusdi .. , pl~ca,i din Cal'pa~i !} . Ii Dupe migra~~aarienllcr (din lran) tn Occident (9.000 t.e.n.), a avut apoi ioe migra~ia oel~jlar pel1tru dvilizarea lumii: ~Le :revenea' un'Or pOIJoare de sal1'ge pur, precum francezii, ,eng/e'Lil, ru~li, garmanii, americanii (H), sarcina de a dez.voU.a fa maximum§i pa'M la niveJuJ alins odinioar(i qe at/anti §i de hiperboteenl clvilizEl"me' metslulu!; ale celulei !}i .a/e' atomulW. ~

{R. Ch.i~~ uitat pe ita.lienii/romani,

S~qj.

probabil,8 vrutss enumaJie Marile

puteri, ell e:xoeptla Chineil. .. Inca a data: Istor~a peste deveni_ .. legiune a Marilor· Puleril) • cel,ii continentali~ sial/ii, caucazi.8I1ii,galii; • Neellii sunt atian,f'tti:tlu)'; • afinitl:lWe sanscritei ell limbile celtice: • Pelasgii- "c@rtU Orientului" (17); • "Lumas noastri!l s~a nasGut fn Vest. • maya~li ~i ,olmecii - descenden\ii cel\lIm: IMexicul este dear Tara
If

. liar dac~ co~p~trro\:i.i Charroux sunt mal pufin dedati oo.mpmmisului .. ca aoesta,_oanul!! ca un.lta.llan, urmas al romendor, poate 1] ~.~ mal "coner,sf'!... In~l'o, M~nta~.Qm, un.llanst ~i ~stor~c, xtrern de able-cliv, Ghiar ironic. in os e prlve~te .Istona Rornel, esle nec.rut~tor CUIgarii (cel'~il)cei ~·diY.ini~:un popar " ba;ba,: de rasa cella, c~re, .veru!l dm Fran/a (Ia 431 U~.n..), ocupasera deja CampJB ~aduiu!. ( ..) aUjefWl Roma . amc8u,js'fuiau §i Sill' rf'ltrlige8u ... ".<l5 Mal_ reaml~tlmdear caBurebwsta li~a lnv,ins pe ba,i ,Itaufis,ci iIn ~s_emGn~a. fel, I~C§J~ ac~ste. tribul1 celtice "'dill/llne" .~I "civUlzata.ar,e" au me~it.de' atune] .::illili! Ist,DI'".I(i"I ne opr.im a~d. NlJ fa~ ,a mei'l~iollia ,i tenta.ttiva U~U~doctOIi", .li,.lexEiln.dru Badin, re'RI'g,iat prln Ge1ffil.i!mia ,(I SUA, care incear .. ea a~~u~JcLl f~,~du~1PI' ,:"3surfl, sa-i convinga po r,omanil cit. slUnt !UfmaiiL. cel~llolrl Aoest· caz va fi tratat separst .. __ ~'ana at unci, mal sunt deamillitit, tn tr-eac~t;~i alta' astfeJ d,e a~t,ete'Dri~

'u,iR.

.!-,.)

'''e'.x,otlce'',

._

Go.r'ganelor, de origins celtlc~; II ~!mr;;a§fist8U cs1tilf {titlu}; • ~CiV'mzaf/.a fe·rrei n u s.a nesc ut in S umer. [. ..) sa ests de origin e extrarefflstr~ §i ce1tU sun( mo§tem-t'or# of dire'cfi .~i forio§i, ~ g • ~(... ) civilizaria celtllor era prima Occident' §i Orjen'J decl, mat veche deetH civiliza,iil,e Egiptu/'ui, Gred@l, Asiriei. ~ • ~Cea mal veche tara, civilizatlj din lumea cunoscufa ar putaa fi Franta, unde reg~sim un erie de .silex $i pi§reri loc!.lite datand eel puffn din mileniul 30 t e.n, •~ Scrierea de 181 G/ozel (Frant'a) este cea mai veche ps care 0 cunoawtem ~jJ f~ri!J indoiaUi, mama scr;'erli feniciens. " (R. Ch. nu dej s.emne sa til auzit de Tartalria" deili cartes a,alP~rutin Fr~m~a, in 1999:;;i s'e laud a cU pr,iet8l"1ia prof. Doru Tm:leri:ciIJ ....) • ~etrusci.l ,eralJ certi, urma~i ai atlanVlof" (11); ii' "grecfl' ~tfa'u c~ emu de sorgln"e celtk;,/!j" (71); • toreenii, nuraghiel'llilil, shstfdallii, hiko::;1ji,fenlOienii, isl.andezii,. irlandezii, britonii. vil<iinglli,brelanii, bascii, spanl:olll, portughezii -to\i oel\i!; • R:egii Angliei se trag dintr~o origins celto-ebraica!;. • "Toate pop-oarete tum/;' pretind ca se trag din s.tri3mo~Jcare au loctJit Occ/dentul europefil'n. To,.;, m.ai purin (ivrsfi." .12 (NU vor sa intra tn randl!) 16

rn

. L,C. Vincent parea cenvlns (la-IUd serla: "Tali oamenii de' r;asf1a/M sum fiji l'-If rSfiiilef. Acesr nume de Is~.ra-ei, oare vin,e, de pe Mu ' V're8 sa zic~' . dl'" R () - 'f _. . "rasa J.. ' w -.8 • "', p_nml. W:B §i _a~avarata rasaariBfI'a a tui Israel; rasa purtl' a SDare.ruj, ZJ~a de I cnstal, aceasta' ro.sa ALEASA. t:~/a Tntimpul.Pa'fadisulur dfn' MU aSltizt pJerdut. SemnuJ s~Ant ailUdellor, sVEl·stika, er fi sfmbolul {a.rte/or oGu/re. Jl .... .Teate buns :,>1 flfUn:aos_se entru protani, numai Ga Ra ~i Yahve (iJLlmnezelJl p evreJ~or) erau dUilmanl de rnoarte (vezi Vechlul Testament) iar Holoca.Llstul a
j

fast produs de Hitler sub semnuisvastic;:ii!... . ....Ca un corolal~ al ideilor propa,gate de Robert charroux, eel mand.r\J d.e spr~Jlnul"acorna_t 'O!ld~1 d,e ~ason~rie 11'1 .crieril,e sale, sa consemnam 91"eertis t~dlnea e,xpl'1ma~ad.e sC:llnto,rulWishar S. Cerve; influen~at de rosa-crucienlt dl~' S~n - Jose. (CaJ~f~rma. SUA): primul om a viJ\zut lumina zi'leJ in SUA iar m!s.teflo.aS~le~1 str.anll'~ ~ersan~je ~are au. IOClJlt pe MunteJe Shasta ·(SUA) sunt uillmi,l desc8ndenlll al l'mp,Bnulul Lemurian ...
_LucrU~le sUi'll, daci, foarte cl.are·' Pentru unii. istQlI'ra,. §j in special cea ve,che, mal _Kmaleabiliu ~i "ductira"· prlirill Upsa vestiglilor, a. ajuns m~,rfi de exp,ort, de impus. aUom. a~a CLlm se i'mpuneaLi in antichitatea zeU altor papoare, pentru a fi dominate mai LI~OI'... lar ca 0 dOl/ada, lie~ath;:reGent Mos~~aa [noCer~!~a propagle Tn Oocident a noua htea.rie": r,egii AJng'liei.sLlnt ?e orlg~ne m oscov~~.a r Re_na~:t~reEi a fast declan!}atBI to'~de ~uti~ti rlJ §i "~emigrati lEi In Occldent)_ .. 01"llC:8eactle atlrage §.i 0 contralreac~re!1 r 1'1

Til acest concurs atletlc de "popoare alese", un singul' paper, singurul, din lums Care mJIa cunoscut sdavaclsmul ~l a contribuit snorm la evalutia.pozi'~va a Omenilii, tace male §oj suporM f~ra-cracillire lectiile unorrnepotr.ai sa.!, care, dupa ce au fost pmtejati, de-a lu nguJ mil emiilor ~i seeolalo r, de toate rei el e lurnli, arum dau palm e dup ceam !}i-~Wnva~a cum sa mearg De-a bu~ ilaa.. Oupe eXiperlenta "rnanuelelor alternative", ne este totma: cl:ar ca doer 0 mica, neaten,ie ne poate desparti de' plerderea istoriei nationale! Vorbim de. cea "aproplata", cre~tina, cacil cea vacha ~i foarte veche sunt de mult un tabu! Da.ca noi IfIU suntern fn stare sa ne pestram ~i sa ne respectern propria istorie 9i Urma!iiAligiowio§.i, sa rte sparam legendele ~il, prin aceasta, memoria ~'i udentitat,ea nationala, atuncl cine? Skallnlii? Daci'l. eel putin doua milenii. 0 sei'ie de·doeumente 9i probe, vestigiiale e~sten~ei noastre ca popcr; vechi~i civilizat, au disp.alrut in mod mlsterios, enlar dubias, mal putem spera sa ne apereal~ii ldentitstea? Cine? "Sora cea mare", Franta,? Da? Bun, rns1d\i ahmci t..a.rousse. ~ "Cf'iDno/,ogia ,universa'I<i" (Ed. Uaer?1998)! Ve~ gasil acclo 0 sene de informa~ii. absolut bansle, despre alte neamwrii ~i popoare, C,~nd vine, ihsa, verba despra Romania, veti ccnsteta (cu stupoare, speram) aeeasta nu ex~sta tn istorie ~i nici in prezent, i ar data ex~sta este fi S 0 a nexa Ia evenlrnente, fie prl ntre ~b.a i etU Niu oredeti? 56 face m, atu ncl, 0 recapitu Iare: • "NuexisUi"; cul~ura Cucureni etc .• "Gandiiorul de 1'1Hgma1'lgia~. Nioolaescu-Plepsor ~'ischeleful descoperit de el,(2 rnllloana ani veehime}, Tartar-ra, Bur.sbista, Posada, statele rDm§.r'le§;ti, Mhrceaoel Batran, .;;tefaJiI eel Mare,. Vlad Tepe~, M itu:liiVit~azu Haria, Clo~ca, ~ i Cr~~an,Ir,evolliJ~ia a 1848 in Romania, I, de.l 1,877., intra rea Ro.m~IiI:ieiin pnimul razboi' mondial (1916), Marea Unire. Trafan Vuia, Henri Coanda, Gogu COllistantinescl.!, Emil Rarovi\a, Victor Babe~, Ion Antonescu, 23 August 19'44, Constantin BrilrlGu~i , Gh, GIl_ lDet Ceausescu, revolutla de la 22.12.1989_ .. : • Se evld e fWUaza: Ia ncu de Hunedoera ~ i Mateil Corvi 1:1 SlIIlIilt.u nguri; ,8 aparut (1891) carb~a ~Draculai' de B. Sib k,er;in1916, Po rtug alia intra in razbo i d,e parte Alia~ilor; la Trianon, Ungaria 81 pierdut 213 diin teritoliiu (Tl'ansilvania!ii ,0 parte din Banat): aug. '44 - "insurec/ia de fa Var~-ovia, :z.drobiUi de g,ermani"_ • Apar, in sch imb, r! m ru nti§-uril": a pogleu I fa iantei la De Iff: ~Cepikat ca e' 0 tarfa"'(dwama de' G. Ford}; dwoltarea r~g'stulu~ hauss<:I Kifiltsirils (Ni:geria) ~ia regatului bumbafa Segu (Mali): se creea;za $ail1t Louis, ,agentie comeroiala frarmeza (Senegal) etc . ~Are'cineva cev8I cu: Romania?"Ve~nbca ilitrebare ironic-a, indusa de "unum ~,ipre,1uata mimetic de al~ii, Ei !:line, sunt 1001 de motive! Nu e~te nici momelilitul aOLlm sa dezlI'o,ltam aceasta lema. U ne!e sunt, Tnsa. tbarte cuno$cute, ~H3 scl'is d e:s'luI despre el e_ Cel mai important este ,j'nsa cu totui alwl, prea pu~in vehiculat: romfiniiii slint urma§ii RAMANIII-lor ("Eleva1ii"), ai p"eWasgl~lloli'("Oametd; Oivini"),18

a!

.I

ca

fan ....

t.racUor, geto-dac;:ilor ("rei mai drep!i ~i mal viteji dintre traer). De ale], au m,i'gl"at iii! lurna pDpOM"1i! care' auseris lstorla §i alU dus Omenirea Inalnte, creand state celebre,: Sumer , Egtpt, lndu], Grecia Ilmperiu'l Macedonoean, R.,orna,'S,iz:al'1i~ul, te, Au dat Rome·1 42 de im para~i di n 80 au mnflllenfa~ ~~ e dviliza~ toata ElJltasia, de la China pan~ la Atlantic, popoarele pfiecolun-.& biene, au "creat" 0-serle de lei, pe cars apo~ t-au -"exportat", au creat cultul Soarelui (sub diveme forrne] §ii erestinlsrnul, au dat Omell1irii scrlerea, inn n,~j'e ruelale "i ce~e m a I 1mpo rtante sa,rbato rl, p'a, a ~O'alUI'I Paul a I 11--1 sa nlLlmafte Romania "Gr,a!d~n~ iell Dam nu lui". Ma Deloe frnto'l,lmplator ~i in perfecta cunoitint~ de cauza, fiind ~tiut in biblioteca Vaticanului sa afia "inqropate" taine tel1ibile ,ale Terrel. Deloe intamplator ~I pentru faptul ca, in llrnba dacllor, BAR-DEAL tnsemna "Casor (Gradlna~ Dr.;II1Jnu/ui'j. Aici, in .A~deal. s-a petmcLit mlnunea dsspre care vonbea llsus Hri stos, tracu I din Moes ilEI (Sf! cite§!te Me~da~); a d QU a na§te re a .om LI mu i, ra Ci\e,at'e,a sa genetica du pi Mande Pete p (au to st rna i III ulte potep u rt, IJ i'H~re locale) ,Ump,ristierea sa lin lume (~lJjmul(ifi-va §ioGupap pamsntur-Bjblia). Aceasti zonii a. fost Ede'lilull (Rahd) bib[icj de unde, metafonc,<!IU fost alUlI1gati ilillume Adam §i·Eva~Tara Zeno,r~Hiperboreei;llegenda.ra-, "mutata" de a I,ii, du pa lnte res, in ~slail nda sau GWen landa. Fasta Ramaniia (P,elasgeea .I HmperiJoi"eea I Tara Soarelui ascunde, incll, multI! secrel·e. 0 parte din ele le lI'e~iarfla din acest volurn, eelelalte tnnun \liitor pe care-l sperarn cat mal aprcpiat, Nu suotern cu prin :;;,i de' entuzlasm -~i ~I ati de va I~,cum s-ar putaa crede. u
j 1

ca

Tn RDmania, au mai apamt cateli'<:Icalli pe aceasta tema, 'S! drept pu ti ne, pe care Ie pule~i gasi enumerate la B,ibliografie ~i, pe aeeasta cale, multumim 3utmilor rnen~ona~i pel1t1"u patriotilsmul ~i eurajul' dovedit (pentru cli, in aceste
vrernori, trebuie' saai ceva curs] ca sa ramai patriot ~i sa rezlsti la batiocura "elltlstilcr').

VolumLliI de fat1i este, insa, probabil', prima -tentaltiva" de 0 asemenea arnvergura, cal'le doM§.te Sa faca \anct\iri ,anumite tabu-uri::?i T~j asuma, fire~te,
ri,scuril'e de rig-oare. Pentru ca, nutnai c~ne nu vma sa vada adevarul n_u conce'pe ca. Romania iI fast, cu f'Ilulte Illilenii in 1JJ1!'Tlil, Centrul Suprem al Lu rniii I Dmj,ezi Ie ne SoU nt 181 indemfm mati mul t deca,t vizibil e, dar nu vrea sa Ie vada ni men i! NOli, m marl ii., pentru coil am fast indootri na~i semi e saUi d eeen Ii la rand cu pozitia d e ~c etlu~a rea sa", .stmin ii pe ntnJ cij nu 3.1.11 nlici 1m inte res. Chiar daca ne poarbi§i "'9 plI"opaga simbolurile, cuvinte din limbii, inven,iime, b"adi~ii1eII obiceiurile, •. , PrQglfamul american de cucerire ,;;I Lunii a fest dominat de IH,ermann Ober1h ~i C,omaad Haas din Stbiu sau de -'G,emin 1", "Apollo '1, ~jVulturul';", si mba ILJrile G emenilor D iviln~~ Zs Imo;.::is. S Ig Ia CIA este 0 s i9 Ii tr,acQ-d,aJcit Vu ItJI,I I pe eare-I po erta eu m and rie un !'lIe state FlU (Romania, Polon,ia, Germania) sau institutii (in spedal SUA) iI r~prezint3 pe

a,

19

Ra"(rn), zeul Soarelui, fondato~ul R,amaniei, sau pe Z'ah'fl oxis.-Ap DUD, tar v uiit.uru I b~cefall a I RUIlI.ie i'll relprezi nta pe Ge m e!ili i '[)~ivinli - ,La I m oxis. ". Ungaria cheltuie, arnu;;ti, §i de f,oal1e mul,i ani, ,eate un l'1!1ilrnardU·:lm pellltll'u ,pmpag'ilI~oa im!3.ginii sale (do1ite) in IU01le.~1i1 Romillni.aJ, V~Ospunern din expe.ri ent~, ,asteflO'2 r~e' 9 re u .Sill 9 a.se!~tifomll u rii P €I ntru a. S pu iii e' AI!l'EV ARU l.d'a s P fie laJ ra ~a~nkwdlo CIl.! m p€lliItru p ropa.g iii ndia! C u toate a cesta a, spel".iiImea Statu II ro rFf!;1i n sa.",~i Irevi lila di n letaf\gl~a iiII1 caJres'e 'eomp la~e de 11 al1l~§ I .sa !~l§Jse,1:!i5C afo:ndur~$i Iperntru a"§~ SliIs,i nEl'Pili I1Ic1elle' to rte in lu me, nu nlImai periltru matdanez.i! hilirp Ulfld!iJ~f,one, all Rom anu:e Ila, l, ,aiceasUi ora este istQwia sa .... Sa rnai reamrntirn 'ea "~cill,e.s.tiipAne~te trecutut, s:tap.jn,e~tlevii.tQFU$f'? Vpm sutlti n i a un s i nglur aspect ca re IPoate eenvi ngle 001 rn a~ blne: aJ~Qt~ pu~emici i III m ii aduale~ Hvre~, rn asoln i~ rl banoheWli §i industlria§ i,traies'c Ma tali iwltr-o ~lUmea s~mbDlliisHtiitrecut:4Iuii. Acesl luoru este foarre usor de dove d it i-i nu este cazul S-!.1' facem acu m,' p espre aeeasta sa· pClc[:'iteolie crusr s un velum sepaeatl Ei blne, limag~riIaa Rom.n[e~ poam: devani brusc alta, nu pnn pol;itics, criza eQof!omi~o,.financiialra 11E)~.U1c~ndl~i filldrild limlpas~b~li€acest.e ,pasibiilit:El~i" 11ma 9 inea Rom miieii po ate de'v'Bfilii ,(ilUtotu ~ aWl... '!.'l ndl a,ce§,'ti atiot~ pute rill id vor Imle I,a'ge ca.toate v.ah;u'i I e~ l st m bo,1U!liile'II'DFSOlIUa.I'o OlTllelFllirii :sa bazoan po valor nia § is~m bOllurb iz.vo nUe din ve,cliliiu IICe rritru Spi'ritlu all al lu rm'lU. Cit Ro m liIiia awe '0 mwsiYIIH! sp iwitl!lJIi foarN clla.ra, ,e1l1un;~ata de a profetu I inlGian adhu Sund haw Singlh inca din iiln'ii '20, eland Kicea ~i unele profetii d'ej irt im pUnite: 00 nstruirea ca ha,l!J ILJ~ [] LJnare - Mareal Nea.gral ~i a Casei Popoarelar (Poporului). Una a. rnmas in(;~ r:liernp!lhllita~ cana,iul Bu:r;!.Jre~U D lInare. .. [lU1p~Singh, BUClU"eiUU I va ·n Nlo ull :Ieifus,allrnlm II r Romalniia. ,~ p,i!iJm.antul' Fagil!iduffinlei dWIi1Biiblie ... D~.pacum \10m doV'edi (cu date cert9), oMlnzf;l~llaumana, s-a aiflat Unl pa:r:finl8II1elllta sub supravegherea unor fol1e slJpemiQare. Oele care', probabl~,.au creat "Expe.rimentlJrre.ffa~ ~i!auoondus Diffiulla plrimiil sai pa~L Toate telli;giml'e Umanitali,i S-ilIltil liI~scut in IEmlsfera Boreal';!! '(lfIor,dici!i),~I tfllaie ~u re'pf\e~ ze I1!t<l!t,. de falptJ CYilitYl~ 5Qare~!JJ incl tlS~\!' C:rilt,in iSlm uI (do\t'lezile S~ nt clanlli). i0 Adica. allilli Ra(m)~ ~onda.tDri~,d Ri1!Im.~li1ie~- IQlwaJ So'aJIlIIui (sau lPelasgBeaTara Geeii, "'Gradins Maicii Domnului1, o ,a fa carre, timp de do ua m lIeni i, n U ... 'pll:lnat n~cl U iii rhbo i de 0 ellpa~ief i~,irar.iI'H~!l.I~i, .. ~ost a,(;upata decil te~porar. C·ara' a i'f!'~~, prhil l nUl CaJ mlir!U'ne~ rillin celle ma~ ,gre'~e sitl.i aJU, U neorl m ilI~ intirita {6Jse vedea ,anii 19 11~1919!).. Ai ci, nu este v()fba. de m istlicism, oj de Qi IreiEll~tate istori ca. Fir,e~te, noi,· r-omanii nu ~rebuie sa ne into8rrcem la mistidsmllli seml'ehJIr trecute, a~dept~m totul de Ia ~zei". Aoeasta. flU ~f1seamF! , Tn sa, ca nUl pu~e·m a
J

II

:s

sa !i.e recalpEltam lnerederea ir'l fu'1Ble unur popo~ care a facu~. de at8;~ea orii. m~rnuniifrll ~storie. sa ne reca pa.titlJmmindria de a frI 1"0mla.n, un rtu m e sin oni rn ell patriot,ism'Ul,int:e~igen,aj ~nventMtatea, fil"umruJse,e;~, l'ed,int~ !j;~ p~sc trare!i!traditii'lor de-a h.lfilgl,Jll~ rnllenlllor. AVJerlJ'l siP,afiecea.miilJii 9 Ie ri nasa ijstnr'~edffin~J1El In p,Dpaare le lu m it Tre'buie Sa crsdern ·ei: .sa ne rlIaln~'fim, cu ea., p entru COlI, pomina de aiel s.a re de·ven im po po full 'Ch/ilizat Iii ci,vlUzatof' ,ca,m'a creal liS~Dr.ie~ I .sa ne' imp I ini m mis ia .sp,iriituil lilt acees de Pami!lnt .ilI~ Faga.d ullflie.l, de .celfltn~ Sp I rit:u a I a~ Lu I1'IffiL • Tot msl mu~ti savanti sunt de acorn ta (Jmenirea are ~a ~a;z:aun peper 'elvi 1 iz.a~Dlr,C.eha re se revendica d~n acest poper prl mord ial se inmultlesc ~i ei. Rom Ili ma ests, llnsB,. uitaba III eglija,ta ca de ebleel, ell la r cu rea-era d i nt.:ll" fn oondi~ii de penmiea docum enteJor I dove:zilar isto lice, este .flresc ca "l'iec8116l natie cre:ad§ ~i doreasca fi e ea acel pc par p.rimo.rd!~a fN ~J I. €osm nimlc rau Tn, aeeasta Cand, insa, serf fntregi de devezi in favoarea sltor popcare SUFlt neg Iij ate, ellud;;l,te, _contrmacl:.I!te sau, pu r ~Iisim plu. aca parate, aeestlueru devina· mal l1rIiIJIll decal deranjj3J~t es'~e0 frizare ;;l,b LJnLJ :sii al dtlitOfii~orsau IlJi mt ~ umii ~tiintiftce ~ Ad.Ulal'a Romhi eo fosta R,amillinIe, este atlr,illI Oamietiliillo r Plrl m o'rdiiall ei vorn face devada ac€stui aolevar dlt mal rigurDs ell putinta. Pentru ca dove:z~ sIYnt de slule!1 iar pemru un1ii var sa acapareze ii lsto ria Wfl'lei, iar reac:~;jile ver fi, prQbliilbn, foarte virul e nte, pentl'u a nu ~ acuzatil de "inven'ie· roman eases" , lin spe:ra.rnta ea \lom1ii :sprHi'~r'~ ~~ vorn reui~il difuzarea acestul tratat ~i In "exteIriQr", all1l'11·f()'I:Q.si,~ ClbiblfagrafUe ,extn!!mJ de bogata, bazala. iUll :spec~al !iOi cat mai mul~, tocma i pe SUirse exlern e Romlli nie~, merr~iGnate CUIgrij~ .. in rres:~, Ql'ba lui IEmili1lBSCU,un 'geniu aillmanita~ii: v "Lat'recutu-ti mare,
i i

sa

sa

sa

ca

mar€!' villor •.•

j~

La.. "~rea ba, ce~iiten i ! A.u~orii

sa

20

.21-

Capitolur

I Apo i. Richard Haag IIIInd a d1stinso stmn is r,~*:~ad 6 Hnil~,p 61'0 sup rafa~a de 1,5 x :2,5 IKm. asemal1atoareC-!I..Ihart.s L.meil metr~po le ("oeta'ea irlca!;#of", d upol Joha rtnes vo n Buttl ar), 1fncarearte ra Iprinu::lpa 1;1!00 nduce spre "Omu! din Cydonia", Condu.z1a lui I-bagland: "acum 1,5" miiioane de ani, Figura umana era alin/ala cu potii ruf Marte'. exaot pe a/rectI's nord~sud (.. .). 4 7 La toaJeacestea. se adauga ~onturlJ rii u ri,<lI§j'e caru fa (G'IJ dlle Uri de butue ~~ oinci splte) formate nu d€llllartfl de 9cuaiorul mart,ian ;;i (;el,eorele ~canaU" desCiOperih~l', lin 1871, d~ asncnomul ita.lnanGio,vann~ Schiapfuelli, liar plan~apentru a ad~lfna1~imal mult mlsterul, sonda s:pa{iala ~Observef"l, lrimi:sa la 24 a lIIlg ust 19,93 pentru a (re)1otografla oiLidate~eoonstrLl!ctii de pe Marte, a. dwsp an,~,tin mod strall iu!. ,.
u

Estratereitrii de po luna ~L. in~ra.~ere:1itrji din centrul Pi ma ntu lu:i


M al1.enu este, i~sa, sing ur~I 00 II'pceresc din slstemel ncstru sol ar ClaWe' prezinta astfel de' dyda~:enii. Cel mah:l.~ropiat este chlar sate.utul nostru, l.una, Ne.~vand c.amp mag neti c deteetabll, eel111 tuwude' ri3dia~i'e rn jur, I?i nic i strr'lClisfers, se crede to~rna i mult Se len i5I ar fl. n i m~c al tpeva decal D.... LM'i a;;,;], n<lva C'DS mk;1l cealf fiI intra:t lin siiste m uli n Dstrus.,~1 air §<i explic~,ndu~ e astfel, i nterfem nta unali hips rdvjlfizat~i 8)(~ra;leweistrecu cam p,am~ntea n.a, Adev'Gllrat S8"U nu, orlcurn, Lu~a of era ~i ea 0 serte de mistere ~i chiar dovezi ar atent pazrtji de 0 c:ivjUza~ieneeunescutel ~ '1668. 1783, 1787,1794 sa u U!20, Blstronom i i obsarvau, pe s upraf8l~a n sateHlulul Tflrireii, ciu:date pe'1:esau obiects lumlrcase care sa deplasau, ultima

ca

ca n

o~i'm§chiar ,n fowma~iet." IlJup~ do Ula s apUl mani, de asupra M iii Iii C niZE!ltorapil reau Iumill i, de' rnlrens~t;3~li ~~forma vari ate: t~hJOglhl i,.e~ipsa. cere 5t1U ... eruce, Apo i , tim p de lre1 an l, in

r~1869
1

1,

marele crater "Unne~,din Ma!rHaSeren~ta,ii, dispan;l'a fara urma!

aceast'li zonaau fast obse,rva;~e peste 2.000 de astf'er .(~efenomene. stramii., ln 1874, pliOf(3sorul praghez Schafar.ik nota ca ~Ulril disc ,alb..,i5:bra!uc:ilor a traveraat s'Uprafata lunii, mm~l:1o'!1ndizlbil vr,em~ ind8ILJng~ll'MlI." v in '1915, i8stronomili1SlUrTewea LI deja un soc: Tn mu lie ora~ere lun are' apa rusera gig antio6l cana~e ~izldu ri, CEil vea u s~ d is para m 11920. a . Any I 1'9.50 ~l,I'ea5a ridi oe ~!rnai mu~t pu Isul 00 ssrvatorl 10r pa marrteni. M a i Tint:U p,e 31 martle, era v,alut un obiect lurnlnes p~imbandu~se in c~at~rul Anst<'lm, lar pa 29 rnUl1li,e, ,ap~ru8e drrIi senin un lmens pod in d,e~erlul M~rJi Crize)lor! UIte~ior, in aug ust, eelle bn.lllastroncrn britanic d I'~H. Wi Ikffins confi rm iii descoper: rea, Ia m icrofo anel e BBC: '''P~ Lun'~ se afltJ,un pod! Are lungimoo de 30 ,km, raJimea de 3.20.0 m, fn'~fffme 'il de 1.650 m !Ji este probabif artificial. " Observarea Ufllor fenomene m~5terioase a oonti nuat, dintr'e ere drs~n-gandu·se cea di n 1956: Uri!imens X slralu c1tcw.01:.1 rate~e d e c§J~iva ki[omHtJri Iu n9Lme. ,. b

23

Co ntraria~de dudateniile de pe Luna, sa u, oine ;;tte?, pcssdan d ~nform<3i~ji


ultrasecreteeespre 0 civilizat~e extraterestr-a pe satemul Terrel, americana au programat efeduarea unel expklzii nuctears in zonacrsterulu! selenar fra

Mauro (probabi~ pentru d~s.trugewea unel bazeextl1aterestr~), Apollo 13 a treblJlit s~ revina pe Pa manl dlJpa exp lozla u ~ui tu b de oxig en exact la jurn ata tea distanb~.i Terra - S,elena lar oeitrei astrcrraud au af]rma~ ea ratarea misitmii s-a da;torat un or OZN -lii ri ea r'e l-a u S1Ipraveg he at de Ia b umlinc'e put t.. .. NiGi sovietici i n-eu scepat de astfel de aveliiisme nte extraterestre ~ dclii sa:t:e~w'ial !U'R8S, 0~ ,apl[lJratIl!U§ flue Ieimi ·lla bo,rd, S-IiI,U 'p,rab Ulft it, lla scurt
t~mIP,pe l?am~t1t..,. AstfeJ d€lo ltn,tampl a ri SUh~ se rliZatLo nale, 'qalr nus Ingu Iare. Pentru ca nil.!fac obie~ul acestel carti, ns vom mul~um~Sa Ya om·rim doar doua, oele mal deosabite, ai';;il cum au fost prezentate d@Os. KUlhl:en~~: •

eralJ de pantof], dar aveai,J 2(1..25 em i;iiJ~t_me~i em lung ime .. " 5'6 la Glen Rose (Te.xas -SUA), pa~H, de cotJill~1de adult (45 em 1ung~me). se lnterss ctau cu... amprente de dlirrlQ.zaur! In Turkmenia, acum1510 rnilieane a.nal, horninlzil umblau d8sGulii prlntre d i nozau rl (specie r'!iElCUnOlScula). in PUiSUU l Gobi dtril Mongolia, CI.I suts de m iii de an~ I'll u rma, ~eau sa sa f pliimbat oOlSmonalJ~i1e pe Apollo, iintor~i til tlmp. Cu becaneii din dotare". d Amprs:ntel s de Ullpi umane 9 a8~tein apropiere de St. Louis - SUA sunt esva mai ~moElnte'!: ":.doar" 3,7 rni~hJali1eant,. in M ~xic, in u mfla C!.lI 80.0£10 alii 1" se cumva porLlmb! Figur~n'e1;e~i gravuri!e desecperlte, Tn 1882, in Carolina de Nom {SUA), repre.zentau -0 amen i din vedhi perloads, tmbr.'katl eu hain e ere ite modern,

pa

~ffl.arwJ196.2;ool'ectivul de c-eroetatori oondu'S de prof. Jaro'S/~v Nrec a Inoepilt «ascultarea» consteliii'~ilei ,orion cfJ ajufow" .radiot"eie'scopu/ui Forty de ta Bialystoc. UndteJe cap',ate, fnmgtsfrate p8 benz.f magflefiGE1l. au fast pre'ucrate in $lsferne tmereoording §t, spre surpriza gen@raffJ, pe ecran au ap~rut imag#i! mobile., printre care un Vehii(iul asema;'ator cu un tralnsportor amfibiu, la car:es,fl! pof r:iisUnge daf detafii remarcabile, cum er fi doua !jenNe', un pro-iector la'teroJ, cabins de comand'iil §i un capac de eccsis deClsupra ,borr;ului fnc!{naf; (, ..j B.aza Cape Canaveraf din Florida, apartifJand NAS.A,a receptiona.( Q seri,e de semnalea caror odgine a fo'st 10ca.lizata ca (lind in ceo:ntn," tuluS. COQfoJm inforrnejiiior ap~njte fntrEun 9'rlico/ til rElvistei" «Strict Secret» (fir. 258,/g'~), e'xperfii sunt,de ptmmf: cA mesajele au tost trans:mis~ de fiinfe Inil!l'flgenre"j carn dfspW1 de 0 tehnica roarte avansatli. n , '

ca re stott:eau in fotoUi! Pe 0 placai de @rde.zie,gasitiil tn 1869 Tn Ohio-SUA \}~,estlm3ta la 250 mil~OaJne ani vlechime, €rau tncrustate mai: multe r'§,nduri, de sernne iintr-o rnlna de argi,fllt din Peru, un cui de Her lung de 18 cm"i:;;i a~i:t~pta d eSGopenitorii de, .. ze d de m iUoialile de <l,ni !. p[gsa gasiit~ ~afllgii AJ,ud (Romania}, a aVLlt rnai put1ri tlmp de e~teptat cateva stile, de 1mi de alili.. N!Jmal i piasa Qon~ine:89% al um ini u, 6 2% CUP,n,I!, 2,8% silidu, "11,8% zinc, plus arglnt, bismut, cadmiu, cobalt, glal~u.nlcnel, sta nlu ;oi zircc n i u! . • . o tean ull P1!Icifi,c pr>ezintill~1el mi&~eT'e ebsc Iut senzat ion ale ~, Inca de nepat runs, Astral, ltn ani~ '60" cercetiHor~~ sovi ~tic~ au descoperjt ~I fotog ratiat pe fundui oCEl!'anu~ui, 101 00 adafllcime de 2.9 70 m, gi,ganUce urme de ..• ~enirue. Uiteliilor, IJ rrne id eFiltk-eau fast fi'lmat€§Ji~n AUanti,c de l€chipa coma nda ntul U ~
l

llmba necunoseuta.

lntr-o

ca

Paman-

t f,

MaJiPlulte, deceniii,.s..a erezut ca in Sumsr a aparut prirna civilizatre umana iar titlul ciirti i lui S.N Kram er,':'storla lncepe In SI1!11e.r", a fi3Gut epocit Timp de un secol, teonia levolul~ionista a, lui Chari es D it.I r\lvJn a fo sl un tabu de nsalins, De ar1l~ bUill i, rns~a! al11bele teo:rii sunt deja desfi i ntate d~ nu mew assl~, descoperiril C[j s.devarat s!enzational e, Vom eflumera c€lteva, ca 0 d ()Villela ca Terriiliilire, in cOl1!til'i!~,ue, fQ,aJrtemu~te misterel: Cr<iJrlliul UIi1lUIIoou mDscat (afJat la MuzeLJ11 de IPaleontologie d~nMas-cava) ~i Lin craniu uman deg(;apierfr~In~r"<l p~~ter:a din Zambia (expus ~a Londra,), datate,ambel'e! 118, 40.01' ani vechime, prezinta cate 00 periorare fac!.lItit spun
speci;it Ii,~tjI. de' un ... 9 Iante.! La Antelope S priflgs (LUah! SUA) a fos.t d escopBrita. in 1968, (),urrna de panLof daland de,. _. cum 500 mililo-.me ani! s La \Nh~~eSandls (New -Mextoo - SUA), oole 13 Urme de pa~j uma~i nu

,.

Mlari mlstare ale Terre~

Cousleau,1l6 Tot in AUantic,iIn

Ziona Triunghiu~ui B'enl1udellor, e:xpediliioceanogmfice de d ifarite natia~a'itat~ aU d sscop a rut zi:durl el e I,(llpice, pi rarnide, ,g,~gJnUoe a sea ri ii adeva rate §ose Ie, . ~ Pwemlul p€ntruSJe f'!zatio !lal (dar real) poatef acard at oceanografil,of de la Unh,lt9rsitatea Columbia, carn au fotogra:Hat pe f~rnJ'U1 Oceanuhil~A:rdh::, la !1'I~i~de metni

adanclme",.,

giigantic:e

urme, de pa§i omel1le~ti! mtr-un lac,

deci, ~ncare termperatUi ra SGazlJt.a, lips aide,oxigen ;;i lumina ~. preslu nea ellOrma udd 9 owice form iii de vi,ata m Amint~rii din••.vi it~r Teoriaevol u~ionist.a~i .iSitofia!radi~o nali31 il1va~ilIca Omen~lrea a evol uat, ne pas CLJ pas, de ia st~diulde mElimUi~, la dvilizatia ~ietrnl, a.ut1e~t.elor silex §:.a,m,d. de sede de d.€scoperlri dim U~timeledec.e!lii aU pUs,insa, serios pe g~iJllduri savanti i din 'umea ilntrea,na. Civ~1 iiZ,atla umana" lconforma pe rcepte I,or i~stori ei 25

o

.:jI!

24

traditionale, a paru~sa eoexiste sOIu-sa.posedle elemel:'l~e ale IJJneicivilln~ii sun. eri'Oar~, une~e mistelrio3se, gre.-·ud€l1ill1te,les :~~ pentn.l niv,elu~ sec,oluruui II" . 41:Q6" XX I I Cateva eiX.e rn p~e,slJlnt a biSolut necesare. . , _ Printre desenele uria~~e la Nazca, (Petti) se ana ~i un P?lfafljen de 45m de lu ngime. Desen ul este atfll de exact, lin ca_tpe v~rfu I un u i plcior ,este repreza ntat ~i owganul reproduca.tol', viziblllaaoest gen rar de paianjen, Ricinula. dear CUI aj utOlrIJ I tr:I~Grc,scop'UI u I ,.. Tolin Peru, a!Jfl)~l~li\isi.re podoabe dln p1atina, rnetsl care S,€i·topeli'te la 1730~C. sume rie:ntii~i eg iipteni~n EHiU.I! I asat spre sludiu ~en'tlle ,tIDe crmstall §II efiuit, care se putea produce dear OU!loscand teh ni:cil electroch~m'ice. La muzeul din B,~gda,d(lrak] sun! sxpuse baMrwffi e~edri:()ecu pi:l@IltSc:a.te, fL,H1G~iona~d dupa prindpiul galvan~c, al~turtl dEl elernente eleGtr~ceil1!ZBstrate GU electrozl d a cupru ~i cu un el III ctroHt necu nescut. in. Eig~Dt! llnw;..un complex de glalelrii ~ i came reafla;t la18 m sub baza Sfil"lxului, au fost §ssite ebleete de itJlrti executa:t:e ,prin 'galva!fl,oplastie, 0' te hn i_colinventata liM sa eel u I,)(])( ~ To'~In'Egipt, la tlElndeua, 0 ~espede din Te.mplul Hathlor, veche de mi~ de ani, prezl nta ca "oblecte d e rU~l.lIarspl'ijirlite de d'oi v,ern! egiptEln~" d_oLIla ime !lSI;! b<e 1:1 ri e I e,ctrice! ecneetate pri!1 cab Iuri Iaun 9 ener.ator. C Dad\ intr~'I;!!1 !TIormant e9~p;leanl a fest descope,rit un oblect de lerrm reprezen~a nd modelu I unui.. _ pilant! r, Triltr-unalt me rma nt dar precotu rnbian (sec. lIe.n.)., un artefact din aurreprezenta LlI1I •• .avien, f'oart:e ase:m3na~cr cu MIG 2.1 ! M irnele de 'fi.er din insula Elba su ~t Ei'x prnoatale de ap~f;oape 3,0.010 amil, iar cs Ie din fN gWlllnya! Lesotho, de 43.00'0 anii. .. , Dac:a PI ",ton r'E,)'a~i~se0 ..... cl~epis~dra. d.el'tept:a:ooaJre, N1e'ro, imparatlJl ro~a n, ca saJ ajur),gal Ia ~~jeleSUp!lIio~.rle: ~Ie p.a~atu.l.ui s~u. f~ lesea ascenSoru I.,: \ A,o'Um 5,.,000 al'l,l, s'Umenerm §I chllln,e~1i!l lLlrno,§teaJu te'orema lu~ C .•,. 15,% din apa f,olos~ta lin ,Iran pentru Irigalii este asigura~a de re.eaUai de SJpedu'de SlL!b~eraflle! cOl'Istruffi~a. poe li:II1.~OOl.e,n. de Iper§!i. f Exe mplele pet conti nua pe, rnu Ita pag 1m, N e OIP nm deocam,data, scop u~ nostrufiind doar de a ara.tiJ C~, LIInel€ popoare din antichutate , considerate lmeori ~barbaren, se a~au, totu~i! la un P1fve!de CilviliLa~ie mult. diferit de 001 in eElr,e i1 ptrezi ni'~ii rsto,ridli traditionan~ti.,. Ve~i vedlEHlIl, S Umerie n~i.. e'9 i pte'n ii, maya§i~etc. IilU eraUisingurii carre atinsesera astFe~ de niv~19 ridi.Gatli1lde e)(istentiil.Ace~t ia era!!.! dOi[ljr m o§!t:E!n ri de' c iviil iza~ie il1n aI~ta... ito

originea ariana a ,eumpenilor, cFe!a,ie impusa de iflecles~t<litQiiI doved]rii prin or ice m,ijl~oalC!e, c hi;:1_fne~ti i Rtifiice, a cri g~ni i a rie na OJ ge rmlan ilor. Totu ~i, Bosch~G~mpera a fest enast, in sensol ell! a atras atenfia ca sintagma indo:german es:te,untermen fictiv. o rig i ne a wndo-e ur,opeana a pcpu la;moor europe ne d~eaz:i afos~ preIUi\li~~de multi pseudD-s~vantiJ calro~ au inv'ent;a;tfel de 're~1 e ipote·ze pentru: . d asustiine idee .. ~!1IdD..eumpe:n.idrii Eumpei. Aceasta problema are mUltiple aspects, pa caF_e V'Om lncerca sa I,e eluddann" P~nlru a dovedi caraeterul fluzionis:t a' teoriUor enun~ate, vom lncepe eLI patriia, de (I rl gine a ~liIdo-e Uiropen ilo,r, p rSZlEInt:ati!iill1 d~fe rite ipeteze: Eu ropa Cen1i1ra.1 zona, Marii tEl ~tke zona dintre Mun~ii Carpati ,il Marea BaHi ca, Asia a Ce~tra la, zona nOfd~pr:mtica (M aria Gim bu~a).,KazahstaFlr..nord Marea Casp iea (Radu Vulpe}. Este cert ca numai unul pcate avea dr-eptate. RJestul tnseamns

a,

ca

arianilsti

sunt psa udos ava nti. La a ceasta asertlene, m a~ pu tern ad a ug a te 0 ria a. co~b'!,liui Joseph Ar~hut Golbineau (18~ 6~11882), Atuncl: suntern

arlen i sa IJ mdo-e LJI'O pen i? Un alt a~.,pectimportant al lndo-earopenismulul este stablllrea p_erio.ade~ in care lndo-eurcpenii au lnvadat Europa_ Dar, ~i aid, ipotezele sunt extrem de
nu mernase .~.~ contradictcrii.

- milen~u~

Pit· gora. Azi,

rna i afir0103J i ndo-eu rope nii !3U as~rnil.at pOPLJ Ia~iile preiJl doca euw,per:J El' din Europa_:;;i ca deUmt~larea rna rilm grupe etn i 00 s-a in eheiat 1111 sffl.r~i~ulmilen~lJlui ill te,n. ~i 1ifIlceputui milenulllui I[~),n (ieBa 00 ar ech~val:tl Cl,i .• perJoada Iizboi u~ui troian (1.272-1.210 t e.n.}. Atun ci ar fi aparut h iUitii, £Ireeii, ilirii, bradi, italicii, iranielfilil~,scitii, sarmatii, me,zH, pe r:;;ii , ,o91~ij, ermanii, slavii. g Dar, ahe~iexis:tau deja in miillel1liullli~, calild a,u coboraot dill t'lordu~ D'~marrni ,~au lill1Vada.t Elada ('Gr,ecila de azi). ru. drum.ullor gl~$hld 0 po,pulal~eeur'o. pilian a n'! uIt maj, veche, a 11I'U m €I lpe~~s~gi~i! ca re i-au Tm pins in Ore cia ,.unde pe ace~ti ~ au al GaJ(j~t [Pe'la sgioti da. Prin l:! rm ~we, te aria ia!Si iii itiri i 'es,te c;~du ca ,~ tre bui.e ~o(a~ in la~u raHi, d EloaH!Ce - dadl. ar Ii ex istat 0 ssimila Fe a atJ.ttohbrli~or

- eneQlitic (3.100 ... 2]00 l€,n.}-epoca bronz:ului (1.800-700 l.e,n.) - (Marius A!e,x;a ndru]: ~ m a i nOlJ,: TIn [paleoHticui su perle r (35~000-25. 000 VUi.) La aoeste temii, altai de dh/erg ente intre ele, stab i lindinvazra if! do-euro peril 10 r de la 700 iLe.f1. ~,i mergifmd Lil. urm.EI piBinal la 35_000 l.e.n., sa pot aduee rnulte amend amente. in oepand' ell ill sa.~i diverg an~. tlintre perioad a d~ i I1l/aZLe sta oi lit~ inilia I Ia, 700 t.e. n ,.§i mu tat~ ap oi Ia ;3 5, em 0 t.s,n .. Ac€:a sta m.utati,€ este 0 dovada pregnanta prima ipotetil nu a oonvlns §ii de aeeea a fest ml.!!t~t-a ra 35.000 ant.

rv r.e.n,

Va m prezenta

cal:eV8I d i ntrs '!!'lIe:

{Radu V'U~pe);

r Pi paral e:l, se

ca

de ca1tre ~ndG-aIJ ropen~ - l'1-arfi apia rut at~;rea popoa rn ciJ Iimbi alat. de d iferi te
o

::;;i

De 16'~rlOeput, trebuie f:a(;u;~a prlecilam~ sitlJ'Ita.gmiillindo-euII"Olpean este 0 sch im b;atr,e a s iI1Ita,ym!il'i indD-9!ehffia n, cfeaitili de Oe rcetfltom I 9 e rmafl
ca urmare a 1inslJ~iriiteoriei francezului Gobirlleau,

tara rmudirlllintre

el.e.

Boslch-Gimpera,

p.rivind

data popoa.rele

26

A,poi, swntag m a. in do -e~ ro p e: an trebu~e d etTinitlW . exel u is deo,a rece, eumpene ar fi fost s_similate de cele indiene, ar fui trebuffit sa. 27

a,

av,e IliII §>~ aziti pu r~ se ITI atlea Indi:e me iI1I ~IiJrO:P'3 Da,r, att,!Ii 'tElV,1iI Ii1U GixlsUiI' in .. cons.ecin~, ori suntern ['r1Idieni,OJi eurepeni, rnal ales dl - per a, ocntrario -

eu re pe ni n 1lI sa ,gases e ni e i azi in In dwa,,,. N~ea im i 11!! e U f,open i IQr de catlli\e,eventualli i iind10eurn pe rniise po ate s rea
co n:st~~a §i ,azmprl n Im3,rea dmfere l'iI~ie'lrea lim b~l:o:reU ro pe l'1Ie,,evii~e n11iata p e

zene: limbi neOlatine,. gerrflieme, oeltice" basce, slave, do,vada Sol ap~ru~iei popoerelor cs re Ie folcsesc tn sp,atii foO arte ilZoiate unele de allele. Cuvintele comun e din aeeste rimb i rH.II reprezi nta 0 origine comuna, d lmprurnuturl pe care Ie pulem denurnl cuvirnte de loon~a'~t Ex.: Ce\,zal' ill devenit Trncgermana KilI~se,r. la r tn ~i mbll III sl aVIll' Tar etc. Aceste d if;afe r:J~ier:1tlrngvistice se pot vsdea ~i I aZd Tn India" Africa etc. . A$iilI-:z]sa i'iIs.itlinila,ma.autcntonltor nu se putea prodl.u,e in ,e\p@'GOlJ btDn~ z ul u i §.i dalorita faptu Iui Tn aeesa ep oca, to,ate co m I.!n~~tiI.e Urn ana erau a~a de mid n~merice~te ~i atilt de izola~e, lnc§t invadatoriii se :~ub!'aJUiiiI§eza olmi,Ulnde ~I'r voiit, fari sa-i deranjeza pe autobtoni. in al dcilaa ~nd. aamenii primitivi f din e po cia bronzu [ui hut~ceau poHtldi. ~ i, prin Uffi'HilIl"€:., u ,ilIive~un~ic i un intere 5 n s,a- i as il1lr'lll! aze IP,ea utohton i, La 0 '~venb;d~. aslml lar'El, inil!l'!!!dajtori i a r wi~~ b iIJ it .5,8 fiie in numilr eel p,y,~in egaJl cUaJi o;!lIJtohioni!or I~ nil\fel~l!Illlii'lllt.f\eg,ii IEUfo,pe. eft exemplu. putern dla in\lazi a ang l'o~saJx(m in Angli a, unde n-au w€u~it niei i lor azi sa-i asi milaze pe iflam:! ezi, ga~e.z:i§oisco~eni ,.ira Ilei i 'Tri Flranta - unde ,ei i8i1J! f'Osttasim.il8iti die' papula~l:a, roca!a, 11Uistinii- eucernorl ai antic!.!luli Israel, asirnUatl de evrei, putel1l1ici i ch azerl in Panr:loni~ ~i Dacia. Dar eu rna nii, pece'r:H~!g ll, uZli, franci i, filisti n ii, ch~ z,'ail'iiiau fest as lmll at~de eo po arele auto hlon e. im pwngell"Qa invadlalrU EUljrlopei: de cat!'ie ~lrIdo~ IJI r,openl eu :3 5.j'JIOtOan~ inajn~eailln~i noastreeste ~i m.alil ellucubraJlilta,. foIhJlnci, cCJimunita~ile uma~e eF<liU ~imai ~zolale', mduse doar la catev,a tamilii. Spa~Hltlldintm ,ele erau imens de mOlri. Ca 0 oo:mpililfatie. pullfltm m ent[ona ca, Tn :sec, I e. ~" in Dada edsmUi p a.s1's1()0 de tm1buri,fieca re cu erg anizarea ~ i vi a~a Il.II. i D,ar, eel mali im PoOrtant argu merit ilmpotri,V8 une i invaz~il indo-europene estefaptul ca, unflre alliii 75.000;;u9.800 i,a.n" dUll epoca cuatElman~.,in Europa a existal glacj.a~iu neaWCirm, lPenQad~, Tn cam ru.l s,e '11l t~'a!.! emctu a mi,glra·t~W!lli u a I'e UfIIor p OIP,ul,a,1 I, d1eo,~.lf.tllce corndlitiil il' cl i ma,tericee:raL! tOitsl nefavora bile m i~~ c~ rili 0 amen ilor, c:a ~i oo:nditi.~1de, altmentaUe ale O'iIces~ora. .81men ii locuia.u in e 0 cavern e ;}i S9 ilU"l!l,neaucu camefll utrSlJluide cavema sa uaalto r anim aIe sal ba~ tloe. iPentrlJ a ajun 9e 1031 0 cetanul Atl antic, "i ",dieill ii,j ar fjitre bu it sa ,strabatiii ~~per p'ed:EI,s" 4. GOO km, Pill' z.ilip ada §i i 9 he,1!i~a, t ran'fse'lie flu vi i man} ca Irldusul (r!eT1nglhe~at), Tigru, Eufratul, Ilolrdanul ~i M6fea Marmara, dacaarfi ver'lit prun Asia Mic~ sau mul~irne,a de rauri din CaJ:.JGa2, Kubanul, Niprul, Do'nul, Nistrul, Prutul, Sireh.JI ~! toate cel,elalte fluvTi ~ii ra.uri Iplinti 18Atrantic~i !p.fina, in Norvegia, daca ar fi ven it p rin nardul M a ni N'€gr,e. La tOai~ aces-tea, trebuie sa mai Maugam ciill. pe latitudine'la centrului IEuropei, Tn June ianIJarie, temperatura

ca,

era cuprinsa hlitre -14 C ~i ~22'C, iarilJ"lluna ~l!lie ating'ea +5" ~+1O~C. In seele timpuw~, I'IU ex ista ni c~un m i]rno de trans.port (barc;~ c:~,r!Jte, san H,€ole.}, astfel e frl(::a;~ oamenii nu-sl plireau lua eLI el a~~mente pentru timp mai iTndell.mg'at. De asernenaa, nu ilVElla!.ll nde sil! :se od i h ne ascii. nOiill'p.tEI!llI, Con cluzia loglica este u ela rn; ,0, mig rare a unor a~a~zi;;il iiKjo~IlHJrop8ni, in perioada an ilor35.00[) T. e.n., em absdut:im pos ibihi ,. in adepta m<I U nor con 01 uzii a~e ceroeUitowi lor, se m a i f,aJc1e0 rna Fe glre- §l8 alia: apiOllri,tia U noll' ellement~ III oii de eu Itu ra este' cOin S Itd,e rata "en ind IpdntW'-o m i'gra,le', Aici nu se a re in ve dera ca, in 0 nce' societate emeneasca, exista p erioade d,e inoviri tn toate domenuUe I1n ate rial e sau spi rituale. O. rn igware poate fi f,eala numail dSJoo elamentela nor apanJt.e intr-o ~nU!mita zona au exlstat anterior, din pi,mct de vedere cronolog~c, il"ltr-o a.ltaZ!cma a Terrel, in concliu25!e, lIloi, Irol1i1linil, nus uinta min dQ~e u ro pe n l, n lei eure-l nd ien i[. ,ei d ea r eUm"'Q!penli. AmJ mite e lem ente d in (li~,d~~ravDribi~ori 10 r d e ~i bill sf!€! ntal m san s cr it i eEl! se' Ifoe g,~se'sc in Vede le hlld ierne, a,!:.j CC:HliIlUUI e l,tl!I e nte de m civiilliGitie ,~ UngiV~stki ,eu str,iimQ;l ii li'!o!§tF.i dael '~I'CU I'll de'le neastre IitU3l1'!i'il, fiinld wetzultat.ulunel mijgrari a acestera in India" unde au di:spawl In rnasa auto'hto.nilor, CUlPa ce casta miltitario~feligi,oasa conducatoare a dtispa,r:tJ~i eat. ~
G
i

Mu~ti cereetstorl a,jJ fost indlruma,~iperiltm a deforrna se nsul cuv~mtu~i.Jlt anian. 1PE!liltWI ,elucidareal aceste 1probleme, vern 'E!Xpl ica l,egaruwi1iI care exista
fn~re eu l)O'peni ~i afiii!i[Hli,

in oQrlIf'Ormitate C~ cronicile perssne v'echi.

Arlla/Ariana

a fast, in an~tl-

clilitate fisghl.lIllE!'a. ~tUlati ifillil'ordulllranlll'luii s de aiz.l'O-1,tll2, nUitme CalW!e ae'Volu;lI,t I ~in IEria~ IloculUi, de' erali11§i apolin ,lrall1, I,Dcu~taazi de iraniel'li. itl'! anth:::hlitate .• Ari aJArl ana, era hilncinata. la est cu IlliIdii!!l§i 1i1'U fa.tea pal1e din aCieasta,

sa

a~a cu m mJI 1'8100 pa rte n ic'i aZi. T:e(Hi'lia III i J'o:sep~, A!i1tU.il11I' ob Iflle.iiIu, prel i.J ate de 1,.11111 G i i sOlivanti german ii, prevedea ~leag:anul uma'l1lfo!lilli sa gtl.se§te Tn Geffliarn'ifj," ~ i Nrasa ariana (rh.n. - eu liefer~fe Ii;! ger'ffi<'llfllil} Bste cea mal veche, cea' mal fromoasS rjir:;ea mai r:m'emica dftJ lume". Ea Ii1U are ni C i u I'iI S LiIPort real, daoarece: 1, Ce,1 fTI ai veclh~1 OM dUn EI.,lU·QIPc,;JJ fost des coperit in R o:ma f! i,a!, in sat a Bu.gil!le~l~.oom. ~etoiu, judo Vllloea, illl pLmote~e P[etrii" Val,ea lui Grl:3,u!1l(:;eanIJ ~i IFarnt€ina alor' Tilei - vec:h i_e 1 .900.1110 ~. 2JlJ 1110.0 ani, in ti mp 00 omu I de iii 010 INeand:erthal are circa 120,OOO·10Q.aOO ani.,iar cel de la ern Ms.gIliGJldoar 3S..000~ 15,000 al"ll. Prin Ufiflli1i1re, origi!lea omului ,european ny PQate fi GermBinia sa.u Franta. 2. Armefllienii nUlsu~t ~I.lfmalnarlenffilor, a~accum pretund unii cerceta:l;orl, c],eoall"ece ,el sun~ plecatii din Peninsula Balcanid 1i'n mil,eniuIIlL~.n, limbs lor nU are nid Ufll Guv;§,nt ii~~lanla irian, dar are circa 1 (I cuvij nte rolT'lan9~ti.

ca

ca

28

:29

3. Reg'el e Dar,ius vorbea nu mal de arteru, pentru ca' eI era aria n ~i n u exlstavree meiii,iulfle a.sGtiii~Oifilor anticffi eu privire ta existen~a aJr'iennorm afa ra ,adualj~ lui I ran, 4L Li mlbaglenmanilJ '111 u a re n~ci U iii c uv§nt kan ian. , 5. lIoti Ilranienii slJnt ibn.. cu faia.oache~a_ Nu exilsUi ~Iriilnieni blonzi Cal Hili"

s uecezll sau,a~e nti ca (I p,arte a rc marlilor. . 6. Arlen i i n u puteau ven i in Europa Will;} intea, re'ge,~u o,iilI ri U s, pe ntru i acest r,ege a luptatin Europa cu s.ci~iidin Dac~a ~i cu grecii-atenieni. Acesta este primu~ rn.htad dlntre arlen! ~ieurcpeni, Dacaa,rienii ar fi venit mai Tnlail'lte de aceasta e,poc~, ,ei ~i~ar f~gasit unele rud e m, lEuropa . .7. IF! sfalr~ito populla;~ie lfI,eserrmiiicativa ea humlar; .a)st;fe,1 cum erau ari:enii., l1~au putut fa c~ fata IJ l1luipepor !carte pLitin ournaros cum erau sdtii (ciisparuti din istorte }§-i IiIU P 1,11 tElau erea desc:e nd e Illi a.tat de If) Umero§i eu rn s u nt europe 1iJij; de azi ~rn fQ·aroo d ife r~ti dwn IIIun ct de ve Clere, sematlc, iElstfel eu m sou sued e2i~,rorns n Ii.g recii ~i aUe po ~Qare m edit~raneen€. I nt nacei a;;.~ tim p, d iI'll Um DOlamana, h u p u~eiill!IJ liua na~t:ere Umlbi atat de d if~ ri~e, cum este greaca in raport CLJ basca, gerll1'lana seu itallana, in ce p't'Jve~teorigine'a arjan~ a germanil:of, es,te sLffident a clta pe scrJitorui roman Caius Bloletonius TranquiUus (c. 70-'170 e.n.), c.are, fn ffCJaudiu.s", rte spune ca "Drl1~s!1s, nul fldopJiV"fj/ Frnparatului Augustus (63 f.eu'l. - 14.. ..1), e1 cutreiemse' eu feghmlie romisne- aproape rntr.eagfJ G.ertnanie §i Ih'll lnoeMt Sa' !,.Irmillreasc;!j conrirwu pe iifJ§a-zf§oii rgermani.» (n.n. - 'mJi-l gas.ea, deoarece. emu ( extrern de putinr ~i nomazl ill aCE"lIa~~limp), p,ana Tn momentul cand fi fe§i ~naf.l1t,e0 femeie n.tllromafla, care - vorbindu~i in fimba latin a- .fI doje"i sa' n u

ca

fndrazneasca

ne incii~ la 0 Tntreball'ie:de ce roman i i Ti nu mea.ug,ermanJ, a,vand Tin ved,ere, ca 9 e ttrna nUs in lim ba ISitin ililS e m na J1frate bun din .aceJa~itata§i aC€lea§ii mamj ''1 R~splj nsu I ni~,1 a fern eia nercim ana, ca re vorbeal atina: d ~o,tui~ori~ Gormaniai, ii1I1a~rnte ,devEmirnl~ ttiiburi'lot suede:re Caire au ifrll,~diillt01 vo fbe a U Q lim bi Ialti n astral na,ad id ,d<lco-geticiJ ..P'rin un-Tlan~"eu nu era UI arien II §Ii n-8 u fost asim ~I de rni~te pres IJPU~ arien i ca re ar fii invadlat Europa.," i
ACE§!S~ dta,l

sa mearga

m~i depart@. ~

a~r

Dupa Uri!studi.1JfCHute am~nuntit asupta IIJIGramii mentionat€, conCluzionam. tlotal ne c u l1Ioscato,~all ti~olo 91ieii, p:r-.ecum i~ doc um.efii~e,I'Dr al de n atUlI"3. istorica §i geollo g~d,ceea ,ce II-a ,cond us ~a,e rori fDa rte grave §i clhialr laJ aberatH. Aoeasta rezylm ~J drmlfaptul ca nlJ se ci~eaza documente ,antice din cam s~ IreZLlI~Boriglir!l:;l,a poporulL..JU roman .i'~a Umbii romane, ca :!;li orr,ginea genmanilor de tilzil ~i a celtilor. Au ro,st copia.~i cu fidellirtate· autow;i m ode,rI1Ili, 'care .~~ deformat Istoria pr~n SI!.! o~itiii' §i ai pre cieri su b'iectiiV'e. Tn p

ca ;<lJtlto.rueste I

dsrnclarea celor men~j!Ona.t:eanterior, \Ibm prezenta d!lte-va argrlJmen~e-realLtati, ca re nu pot 1i oentestate. Wn lpe r~oad'a UII~imeii 9 lael ath,mi, a4J"'IiiII Wiln-rn, G,erman~a de azi a fost total aC'Dpe,rit~ de' ,gl1e,a rl i~ mo'rene adu s e de a,ce~Ua d i iii Sea nd in ad!e vi'a. In acea perioada, Gel'llilania de ~~ nu era Joouita.. i~ m~~!en~ul~ i.e'.n.:, un ele tr[ouri aUloobonM d~n P,eninsula Scand ilrnava tn zona Ge rma rJ lel de azl, care era Iloc!!.!ita de tr~blu·,i ,Ia~ine. 0 spune pentru pr,ima data. istoric:ui roman Caius Trartquillus SljetonilJs (70-150 e.n.), 'care amin~€~teca imparatul roman Augustus 1-.1trfm~s ps flul s.,auadopHI\I, g®neralul Drussus (38~9 Le.n.) saJ-ii L.J mnareasca pei nvadator,ii cere cobor.fisera din Scan dhiiNia. Ac@~t~aemu a~ f.l de pu~iniinc8it DrusslJs, d~e;;i Vea trupa de caval erie,. nu reusea sa-~gasease:,a, a Atunei., s·~aJ intalnit CIJ 0' b~~rana care l-a spus tntr-e limba latina sa nu rnai 1lndrazneasca sa-l 'l..umarE)~sca. psnnu ca, Il~ are ce sa la de la ei .. De atunei, auzi~d pe locuitotr vGwbindo lim,b~ latina i rom anii i-a 10Inum it pe ",u..Jl~ohtoni 9'8 mnani! deoamce in Ii mba latina germanu.:; insealrfUla f'1fra'te bml de mama !if de tata ~a sa e){p~k;ade ce §i nel le spurn,em 98 rma ni, nIJm~pEll care nu-l gasim in nici 0< alta lim,bal.~.~!FlU estefclcsit nici de eii..(GI2IIciat~Il!I1I~'a. WOrm! 75.0001 ~ 1 (lt0.10" t'e.n.) .. r rnee-l p.rive~te pe ce~,i,ace~~la In u au com un ill Im i e ctl "ge rrnan iii~1fiind ~ ve ch ii ~ocu it:orir a,i G,alliei. IDeasemenea, Urnba ge rmana I D,eu~me Sprache Ii"! Yare' mici u ntell ,~e iihrud iroecu Umlbile oe.lticer (b rete na, i rlandeza, sCOti',H1I8, galeza, ~.a.}. Esteadevarat 'ce~~ii u fost un pcpor migrator care ajU~Ss,ili a I~pte §i ir1! armatele eg,iptene., di31rau Ibat pu~;ine arnprenll::e T,n Daciia, fllnd imvil1l$i deflnitiv de BlUl'\eb~st:a., Dar, a 'V'l:iIr:bide ,celhJlI'ermani e'ste 0 gra-va er,oare' listoti ca ~~ etlilEd. Mai mu It, a flOlosi ~erm enu I po,po.ai'e ce l~o~taJ~o·, '!;I'.umana con stituiiecu adevi!! ra.t 0 abe'r:iilI~ie, e+ementul €~nic :oeI~c, it~ If c §j ~g'ewm anic~ rneavaJ1!a nimicoomu iii, ~ai tn'lbuie §tilJ~ca Pamantul a maiav~t ea s ate lit 0 alta l,ur! care, apropiindu~se de p~ mf:lnt ~~a Clilmu apropie §iactual'3J Luna, s-a d e.zag,r,egfl~m momer:)h..!I calt)d a pi3ltfLJI"l£ atmosfera leres"lir~,rama~i;~'le ei distfL!g'~n.dintreaga in \,I'ia~ din zona in care a Icazul pe P~m ant. A9 Slse· e.xplicili disparulliiadinozaulrUor ~i a dOli'oooofalHor din vestul europei, C~§~ intreaga, populatiE1l, 'din ceIe dO'UfJ Arneridj, Azi, ,dolicooefali nu mai l±!\XistaJ dec~t in lan]l,e nOlrdi,ee, ,IOGul do~~c:,ocetal'lIor din ve5tu~E'ur'Cpe.imnd p:r-elllJat de braIHcef,ai~1 tillite, aU .loclJ,i,f in es~u I EUlr'Dpe~.A:se ved sa tipu I soma/He all aeestOJ8J. Este i'oarte impo.rta nt faptul Ga annul de Cro~Ma.gnon ,;lrQvine din Pal!eloliUGul'S~perior (35.000,- 10 .. 00 0 i.e.~J. j·ar c>elde Neanderthal diin Pal,ao~ittcu! MijloGu~(1100.000 -35,0.00 te.rq, 1m t~mpce Omul de la Bugiu~e~ti, Valea lui Gwaunce~nu. ju(L V~lc,ea <3lre 1::800.0QO~2.000.000 ani ..Tn felul acesta, se poa,te ex plica inca 0 data e,xpah· SI unea o'almenUol'" d i1'1 'estull Eur'Opei :spre vestlJ I <l.cesteia §i nul I1ivers. Mai apoi" autorul nu prezinta nid 00aovada CalMassagetae, Thysagetae ~i
U ,

ca

a,.

30

31

Tyragetaear

f~plecat dinAsia

spre Europa,

toM rezumanda-sa

la o simpla

Capitol

uI

II

afi rrnatie, , ~ot ca. roda~ irl'QclUnoa§terii ~,ial fol,C)'sirii fileC'DfeSpUliizato,are OJ. uno', no~ilUnrnr~lUtoru[I ve rb~§.~€1 de celto-91e !1I'I1anii§i de ge rma no-s cand inavi, eel iii cum eelI~ii Brfi ;;i ,e'i sea ndinavi sau gerrnan1io~s,candinavi i ar f cel~i.Este ~ea mai ibulna dDvada. a iincult~nm~ autorullui., ca §i a Vhl0Yf:i1meieditur,iii ALBAin~OS, C3 re l-a Ip,uiblicat ~u,crarea. . Trecand, apoi, tn dcrnerriul linqvlstlc-lexicel. oO[lstatam~i' a!ic:i-lincuUl,u",1li autorujul ~rin pubHcarea la sfa~itullucra~ii sale a aD®ILi~ INDEX DE CUVIN'TE IIN U M E ROMA.NI'E~T I' DE ORI G IN E eEL rA. f n acest sens, vom me ntiona, Tn prl nclpal, de u.i liimbi (;ar'e au cuviinte, d1lic'o~otnalrle a,testate do,clUmenta r CUI 3.010~1.000 ani in uwma;;i C<lIr;enu au atestar~ dlo,cumentalMl in llmba eelta 'inai nb! deitlit.\eas~~ pe'r~Da.tili. Este verba de ~i mba s ume riana §iii m ba bascaJ euska rill. in ccms,eointa, vom rnentiona c~teva cuvlnte din aceste dou a Ii mbl, cons lderare de autor cafiin d oeltice: a) sumelfiene: Ana, apa, ban, dan,s ulczeu I ID ensi, d ura (a), 9 ard, Gaura, Ll.Jgo~<:L1'l 9 a~. mal a c<malah, Na na, r:Jana~,e<na~~e nene, a ra~<UI u etc. r b) basce: alai, ba da, belig.an>b8,rigan, buba, cioara, ooror{ay, erac, da, loana, Ion (eponim al pelasgilor-basci), ba, mot, pic, posada>pusada. sarac etc" la care putem adauga conjugarea poz~tiv!}i f1eQ'a~ivC'lJ ba 1l:!lirnba romana ~~!iimba bascilL La teste acestea, rna i putern ad a uga ~i alte' Guvinb"l rOman e'~tj de Oil'ilgin € neceltlca, astfal: rnassagetul 'Min:a.s;>M ircea, gQticu~ !ga.m an "om", craciun<craidunal,E!. cu care daciii colmoau de ziua ~r€na~te~~ luminii~ (25 decembriB), C,oll'lana (locaUtale tmcica din A.sia Mica), (a SJe)c,arabani<Gatraoa ~casail in lirnba tatara, a~ez~lta pe ciiruta, etruscul targ<:terg' (v .. v~chiuJ T er-govu~~}! Peri;;,ete. 00 ncluzl a, ~U(l'21te,a lu i AI e~and riel Bad in, "Dacia dJ'nve-s:tul §i estul ,Europej", nu~re n:ici D val Dare §ti ilflpiHca,. e a dlernaturand apf\oape t'Q~a I iilIdev a ru I. C i m; dor8~te sa dov€·d €lasca.orig inea ceIU~a.;a un or eu vi nte rom @Ine~ti,acel a trebuie s:a prezi ijte dovezl.documeraa re d allin d d i l1a~lnl!'l'de asezarea m~grata rie a unor celti (:) ps manN! Daciei.,. e

'IISTORIA INCEPIE iN C.AIRPATI


eel mai

,Ubatran

om

din

Europa.

esfe, oltean

[n zliarl.J'1 '~Roma:nia ."iber,iP" din 7 ~lulle 1994 2l aparut Un a rtlool fl.ll minant: "Omu! din (3oxgrave - eel maf batr~n european are 500.000 ani""$tLlIea pa re

senza~ion a I~d sr nu ,este-corJformacu adeveru I. N -a r f sa mal asculhlllm ~il alte info.rrnatii., nll nlima i cele difuzale de "The Time s". ,. InffRomjni.~ tibe.ra din 27 ~unie 11983, paq. 6, afest pu b Ilest a rtiec Iul T:el mal veohi om din Europa~. Tn care sa mentioll ®aza d "pafeoJ1to/ogfispanroJ/ 3:1'11 identi'fic.ar. fntr-un sat din provincia Granada, rlJm,a§I!,~lfJ r.mw' hominid, d8numit «omul de' .orcs» (oupa tusnete !ocaliUifii unde' a fost d~scoperlt) ,a fost sJtual C8 v.§rsM lntre homo habilis §l hom g eroctus. ·estim~fldtHi€J csa (raft tmr-o perioada cuprinsA tntre 90,0.00,0 §i 1.6'00.0100 ani Tn urma. CeJ:emal v;echi rama?ife are unui hominid d@scop'$rife Tn ~uropa data u de 70(J ani, "
,j

mu

r!l

s,ernza~ionalla de la Bu g~ule§iU, sa.t ~In (;'OI1l'!. Te~oiu,[u d. V,:Moear kI punctu ~ Vale3. I u w G'rau noaan u, U nds afost descopa rU "-H11 vari ~t rnaterisl osteolog lo din perioada nl.llmirt.f.i villafranchian (etaj geoemnologic al perioadei cuaternare, cu vechime' de 1J7-11 mUioane ,ani. IlJatorita rnarelui savant woman Dardu .• 9 Nwcolae se u -PI OJ!)§! or, a fest des-copewit ~i un es de he m itlIi d, euaca e OI§<ii vechii,me, slabil i~ cu carbon C-14, care a capatatderll umlrea de Au stromoar'ltro~ , pu is Ollten ie nsl s. Dupai ~p.arerea unOf speciali:;ti, modul de spa'fgs'l'(ff a' oase'ior fl1 p,uncful GI'~unC8a.nu sr irlafciJ oactillitate j'ntentionata "a unor hominide cere, In lipsa pietrei,. au foioslt o~wl ca unelte".~7 iin (l,o!1'du:lie ell! I mal b:ottdi n e uro,pe.an a.fost oWteaJiIl...
tfJ J

Decl, ~'fhle Times:" poate afla acum sp.aniolul de Orce" este rnu~t mai .tl~tt1.tn decal e,llgle2u~ Box:gFEive ... La aceasM ~tire" mal trebule sa adaugam desc(iI'perirea ell adevl.rat

ca

"om

aoo

Astazu" tl uviu I DU NA.REAizvori1ii~te din M unti i P adiurce a Ne 3Q1ta ~i s® v.arsa Tn Marea Neagra (fo:stul Po~tus Euxint:ls}. 1::1 ~i-a c-apatat i!lf§ti~area de scum 1051ncepurtul epocii geo~og~ce nllmita i cU1litemar~ eli circa 600.0.00 ani if! mrm a. P'a na all.!!noi, 0 una rea a avut CIUtotlUl alta sHtLlair® care a fa st stabil ita de speci.al~~t'ii geolog,L •• . (nai ~~e'aIcuatemaru lui, ~'hm!~i CaJr,pa,i :$~M u ~~j] H a8m y s (BaJoan~) fo I'm au un S Inglu r lanl muntos, iar D L1inare ~ nu tiliia aJc.est mOl nt. Tn ac-ea pB rioadil. 'Di::mfigLlratl'a flLflliala a iDunar[i em t;U totul alta, deoar,eee lan~1J1 mLltltos CARPATI32 33

BALCANI impiedica existenta e~, flind zollaJ de ()dglne a d'ouii fluvit unul! cere,..~i avea jzvoarele Ipe versarlful vestLc"a'l l2lntul~i de mUIiI~i amintit ~i S~_ n versa in Marea Patil'Dllruca, numita ~i mBaita (dreua 'Ungumli~au spus Bal~ton, d atorit~ fenom e n ului fonerlc spa elf G IirnbJi ungare, ca m ~u poate prOflunta elJl\lli cu dou eonanan It! a laturate, !?i Iintrodl,llce itntre ele 0 varnla, fe nomen nte ca re se nlHne~te !!'PImt:eza) ~ i it! It'Lll care lzvo ra pe versantu I estica'i M until or Carpill.~1i-Ba~canici i! se varsa r-n Marea Sawmatici3 (Sit1J1:It31 ~ arullci pe amplasar mentul actuall al C:1limpte~ Bar~ganullJ,i)" in M,aJl'e:J,?ali1a'li1~ca. a mal v:irstll §i l s f~ uvfu I eare iZVOHI din Mill fI,~1i Pad urea Neag,r~.• S ibu'a~a deseri anter~or iii warnes 00 nsernn aWl it1 trad i~iiIe loc~,1 As~ I, e. dupa luptale eu oeitii, Tmpatalul roman Calus lurius Cae1iar vQrbe~t~ de DilIli1'Uvius r Danub]us, I1lJmele ce'l~c al f1uv~ullJicare lzvora din Mw'~ii Padurea Neagra. tzvoa re I,eceiu ild~-al treilei1i f1u'liu, de ps versa ntuJ estic ;1:11 mUIli~ilo:r :arpa~i, era LJ C cuneseuteln a rntichitate S IJb nu mele de F,;!InUIn!le rnui .At h llle, e~e d and na $tere fluviu Iui milmit de dad DQn alris, .F! urne care apoi a evol uat tn Duni!ire ..EI S,-3 m i3I i nu m it ;;i l!stf1oS I Is~rl!J. Supr<rfata extrem de IT! srepe care 0 ocup,a Du narea la con;lopirea, sa cu Miarea S<1lrmatue~ i--'a del'ermin6lt pe vechi~ e I,eni j gJieCiS;3 nu measca [lu nAre3 CIJ epitetu I Qik.e3nes P'o:taJI1fIOS"Fiuivliur Oooi3n'_ J Denumirile ca"Fanf/jnfJe lui Achi!Je~ ~i "Okeanos Po(amos" cOfilflrma ax.iste n,a (I m uI ui IP~ ri~orh,d actual a~ Romin iei in pe rioad.a e lind exi eta u te acelle tlre~ [)'unani, de e i eu call p l!lin 60 a'n i i.@.IiI., fupt care i-a d ete!'T1'linat ps st(.amo;;'ii no§:tri deahmeci sal conse:mm~ze in aeaste dSllumiri!iii P1i~fer1E!al1ita~ij ge OJOgiC9ell 0 vech i me ili.mt de mare. De-a Iu ngu I Umpu rilor, izvoarel e de pe C!1l1 Oi versan~allan~1J lui munlos d Ca,rpsltchB allcanic 8 u e rodat m~nw II p e care se seu rgea u a pel e lor spre vest ~i Spr~ est, pana cand acest: llimt muntoiS a fost Ulial ~i is-a prod us fenomer'lul geologic Gunoscut S Libdenum i rei::!de "cElp(3roa iZIIIQare!or", ~ rin C~ re flYI,!'~~11care ;3v,ea n ~valul cel mal JOiS a PfHI uat i eaptat apels acelu is GEI~eaveC! un Flwel de scufg'ere ma~ Tnalt ]n cazu I r'lostru, DOrlBl'ris t D L1na rea. avaM cal ma~j os nwel, a eaptat apele celorlalte doua f1uvii din amante, nUmiite Dafiluvlus, I [)'.arnubius formand astJe111r'lsingurftuvlu, care a pre-lust r1Iumelede DUl1Ilan:!a.Maflea Pa'no,; nidi a dijs~awt ra m~ nand din ea do~w 0 m i CDBa ltii, anu me IBal'OlJ~olll1 aiZli uI de ,. [)in veehilJl lant murdos taiat de ape, au rnai rarnas numai n~~te, coJtil de, stand, C~ re :se mal vad :;;i acu m. altHi'l cl; cand a pel B IDun ~r~scadfoal1e m ult Ace ste rama~ite (3 ra u cu nose ute in a n tie h itate oS u b denllmi rea d S C'Dllo a n e~e ~u ~ Herkules, plasate in Ziona po care noi 0 nllm~mac~m Pof1i1e, de' Fi:e:r.

II I

sa

[) e cel se spun e a "Ffuviuf OC8an'? Panltru 1,0lJ ri g~ne. DIU na rea. DC U Pa ~f1treg u I B.a.rtig!i!lfl de, .az~je dliifica,t pe '10(: U I 0 (I Cupat, c U 600.100 3Jl1illlM rrn i!i, in P jr'i na etapa a epo eli cu aternare, ehla r de 1I r catll"€i D uhili re, Aceasta exti ndere a D unarii actual e~Ml perioada cuaternarului s _ fa rma 0 keaJnos Poiamo,s ,este elJnoscuta ~I sub n urnel e de Man!la Sar~ rn aU c~. Aceas~iE!i a dispa rut, fli nd 00 Ima:~ata de praful ad U!li de va nt, care a forms t ee aa cs SB nume~le loess. Acests. fi i nd un pa manl roarlie peres, apa trace pfin el in profunzlme, astrfel panza de api'll freatica se afia, in Baragan, ~il, nivefu I fundu Iui Marl i S arm atice, la F ete~li ajutlg~ml la 120 1m •
C8,

cUnOSCIi..J D unsl'lea Tn a ntichitate. ta

• CCl'llselflllare'Oi si'ntagrnei uu este

Okeanos

P,otamos·

ne ,a.r,a~a olrnul autiO,htolil cill

v,en~t de lI1ic:iiilni, cu referire ~ila aheii plecali In Penins.ula Balc~niea Ia sUir~ itul milenl ului ill 1 e .n, ~idesp Fe care unii afimllll a ca ar fi st:a,~ion.aHempora r pe terl tori LJ I d 8 1a nord de !Dun i3 re, DOlI eEl air f fost asa e i nu ar fi pastrst in , limbajullor cuvlnte care sa ccnsernneze TBnomene exlstente eu 600.000 ,an~ in iJi1TIa. PMn urmere, ei, traiau ta nord de Dunare atunei C2md exista ~r.ruviul
Um p Iut (I eh l, care ml! legatlJlra eu organul ochffi, deoarece se rfl'rera la 0 W!mpleretotala, deal foarta mare', a unui vas. Co nc!uziile de mai sus SlJnr confi rm at.9~ i de cuvantu! I B ilJrilJg'an~ fie 00 1'1ca se-rva aceeasl sibJa,l[e a Dunarii de aeum 600.000 :ElIIli, deoarece acest clJv~nt OoeanlOkeanos Po'amo-s~. 'AGela~i cuvsnt cu;:lle.m fl tnh~In i rns i !n s~ntagma
0

are nlel

o.om~

este cemp us din:

pa

- para, care in Banal:;ii TransilvarJ'iainseamna ~Da'tll"; , -glan, care inseamna ''8 merge~, il1l1mba a,fmeana, gotilca ~i basG~L

De ci, Ba nigan

fnSElill

m.na ~a merge

pe apa",

J,

Sen sui de "be Iti::i~ pentru bara. il gasim ~~in topcnim ul 6a r3,oll~,car,e repl'lezinta nume1e muntUor din oot!ul 01tu~ui. Sa nu uitalm ca, Oltulls-a format din unirea a t!rei rau,rL unui care i~~ avea izvoar-ele identlee cu cel:e aeh.!ale !;?~ sa reviEilrsain bara (zona muntilof Baraolt), 131 do~lea care izvora din Ml.I!lltii Carpati Meridiana Ii. 91 se vars a in (:I ce eai'i bam ~'1un al treil ea, care' izvo:ra d'i,rilpalrte8 sudid a MlH'ilti lor Ca lfPati Meridio nali ~i S8 va rna il'll Okeanos Po:tamos. 'Prin fenomenul de captare oS! apelor, Carpatii Mell"idianal~ <3IU fo~t erodati :;li toiiiia,il, crea~ du--se tfficalo a rea Ci!li neni, pri n care a1tre'il e El '0 It IE3l~a captat pe ce~elalte doua, ,av~r!d illl vedere ca IJIUmu I avee albia 18IJ n nivel inferia r ce lorlalte, Astfe I, &-'13 fo rTn<l t Oltul· de, astAzi.

2.000,000
Memorie de ... '6001.000 an~
In limbe f"Omlmi:i exista c-'b!v:ar:qhJI ochea.l'l, folasH i~ sintagma, octle'an de ,aJp~jin jud. Tel.eonnan;;i insemni'llnd ~1fltind~re mam de apcl~, Acest clJvant ne
conduce

arllii die
m,are

CI~mnf'l Hate u

ca

omul

are 0 vechime

foane'

in lant

Incastlr.i!i;.

ne-o dio,v'edesc

desco peri IiJe a rheol og ice,

la elenul Ok·e,alli1~'s P,otaJIFnDS. tFfuvlur Ocean,?',


34

r:JlJme sub cara era

- 1.800.000 s~s, cei mill,i batr~n om din em i sfera bOl'ieala (!'lord iea). des-co pent 181 BugiLJ 16~ti,pe Va16.f.1 lui

pnlntre car'e pu Item cit;a u rmatoan1:l1 e: - 2:,000.0" an i- Ali strol'oantr,op us Oltanie'fl

35

Gral.lnceanu, jud. VfllDea; -1.000.000 anil ~Culltura de prund din pa'leoliticul inferior: Valea Oltului, V§'lea Arge~LUlui, Moza.cu (sat, cornuna NE!gra~~i jud ..Arge!}), Valea Da~ovuluir Valea Dambovnicului, judo A~ba, jUd.Hunedoara; - 120.00i() ~ 100.000 anlt.e .. . - Cultura Millsterianil! din pa,leofitii;:di n rnljloelu: IP'e{itera Hotilor - B,ail,e Herculana, Pestera MLJierilor - Ba1a de Fier, Pe:;;tei"8 (sat, cernuna lMoeciu - judo 8ra~Dv}, Pe~tera CUl'ata-Nandru (jucL H u nsdoara). Pe~era-Spurc6ta-Nandru (jud. H unsdoera), Pe~tera Ch eia -Mamala ,- sat, R ipDe nl-Izvor U ud. B,oto~an i); in gene ra I: Pei'te ri~,eCarp ali 10 r Mewidionali aflate onTransllvania, Banet lIi Oltenia: - 35.000 -, 2.5.000 t.e.n, - Cultura Auriign,liI!::ian' din Pale'oliticul Stlpe!Fi,or: Tara Oa9ului, Banat, Oltenla, Muntenia, Buda - jiud. 8acau, 8istn~a Ifi Ceah lau - j ud, B,acau: ~.,25.000 - 15'.'1)0.0I.e, n. - eu ltu ra G raveti an iii din Pal e'DUUcl!Il Su pe rio r; CotlU MiDU~in~i sat, ecmuna Cotu§ca- [ud, Boto~ani) - vechime: 18,.000 ani, ( avand cele mai vecnl elernente de civlli2atie din lurne (Iocuinte in bordela, ciocalilul de mil1elit. lancsa cu aoua t.ilii~ulili,harponul de pescuit), IBucure~tj" Pe~tera (sat, comuna MoeDiu - judi. Bra~ov)f 8uda !i'n Lespazl judo BacaWl, EJ.istricio2lra ~i i3DiI.JMic (com. Ceahliiu ~ jud. NejlJmO. Strnhova - Sendwioeni (jud" Boto~ani), Lapo~ - judo Prahova, Boine~ti - judo Satu IMar~,Ban~Jt. Tara Oa~uliui; - 6,.000 - 3.700i.e.n. ~epeea neolitl,ca (piatra :?Iefl.lita /Ius'huita): Valea Cri~uril,or, Dude~.ti - rnun, Bucure~ti, Ciume~ti (sat, ccnr. Sailisli:iJu - judo Satu Mare), Tluda~ ~ judi. Hunedcara, BoiaJlI - judo lalomu~a, Vadastra - jUld.. Olt, Harnanqla - JUG. Tulcea (cu ~Ganditorul~). P.e~'tera Ho~ilor - a,aile Hereulane (jud, Caras Severin), Gumelni\a ~ rnun. Oltenita ijud. Calara:~il}, Ariujd! (sat, com. Wiloele - judo Covasna)., Brafei- judo Sibiu, cozla - judo la!ii, PoCre;6cajut]. la~i, Bra d - Ju,r;l. Badiu, Stoican i jud. G a~a~i; - 3.100 -2.700/2500 i1.'e.n.~ cu~turaeneol:i'Uca: CUicuteni ~[ud, la~~, Af~!Jjd - jud, Covasna, Cernavo da - ju d. Co,nsta_n~a, um e'lnita ~ rnu n, Oltenita (jud .. G Cala,ffili'i),;Bolan - jilld. Sib-iu, Hamangia - jud, Tulcea, Vadas:tra - jud ..Olt rurda~ ~ JUd. Hunedoara, .Ciume~ti~judo Satu Mare, Salcuta - judo Dolj, Petr'E!~ti-jud, AI ba, Valea. Tlsei; - 4.00.0 - 2.01()0i.e.n.·M epeea aramei: Or:adea - jud, Sihar, GepiLi ~iTercea - jud. B ihor, G ume Ini~a - mun. Olte nita U ud. Calall"a~;i). Salcuta, - judo [) ollj, Cucuteni - judo lai'i, Tru:;;e~ti - judo Botm~ani: - 2.000 - 1.000 i..e.n. - e'poea bronzului - Cruceni ~'i Periam - jud'. Timi§:, Pec~ca Jud. Arad, Pe9tera Ho~ilor - Bii.le Herculane Gud. Cara~ Sever1n), Otom anij- jud. B,ihor, UI pu~ §li Suciu - jud. M ammur;ei, S ighi~ awe, jud. lMIure~'J Verblcioara - jud Do1j, le,i §Ji GHna - rmun. Bucure~i, Siarata-Montooru ~.judl_ lBU'Zall, Coslog;eni - jud ..'ialomita, Costi$-a - jiLJd_ Nleamt; - 1.200 - 300 i.e.n. -epocaJ fieru~:~li: Cucuteni, Cotnari, Cozia ~i Erbiceili 36 -m

- judo la~i, Berea. (sat, com. Sariiisiau - [ud, Satu Mare), Susanl - judo Tirnls, Basarabi (sat apaf"\inand ora~Ullui Calafat - judo Dam, Vartop-Plop,oi"~' judo Dolj, Ferigtl!'l (sat, com. Co,ste:;;U - jud, Valcea). Mediali' - judo Srbiu, Reei ;;L CernabJ - judo Covasna, Babadagl - jud ..Tuicsa, Horadi~te:a - judI. BotO!~ani, IBrad (sat, com. Negri jud, Bacau), Bar-se~:tj - [ud, V:ra~cea, Pope~ti - mun, Bucuresd, .
=

Scrie,rea - 5.0001 an i i.e.n, - Ta rtari a (sat, com. $a.i[;;,tea - jud, Alba): cea rna i vecha scrisra d'~nlume, sub forma ldeoqraflca , mal veche eu 1.000 ani dedit cea simil,ara ,din Sumer (s.ctualullrnk), datarsa fiind facuta cu carbon C-14; - 4.000 ,ani i.. - plecaraa etruscHor dmnMuntii Apuseni., duc.€md GLU e.n, ei alfabetu1 numit u!terim "latin", de~i 91a rost creat de locuilorjij MUlli~i~or pu.senil; A ~ sec. 1\1-111 l.e.n, - ihs,crip'liila rUIIl'estre dh"! Muntii BUlauluii" eele mal vech i inoorip~ii di n tara IiIQastra eLI alfa bet s,Lltohton, earn a stat Ia.bazaaH'abetul u i zls uchirilic sill1itetizat diin aceste inscriptiiil l?i folosit lincepl'ltnd cu sec, IX e.n., flind - prtn urmsre - mal BOU CUi circa 1.300 an~ decat o parte din if'l5criptiiite rupestre me ntion ate ~i m ai no LJ au circa 500 an r decat celel alte; - sec. UW-IVe.rt, - Le'ges, Belagines. cum~arale de gotil d!'l·~a strom:o~ii nOi'lri gel] (contorm lui lordanesln Getica), constltule Ilnca 0 dcvada ca in sec.' IV e.n., deci dopa parasil",ea Dacie] de oatre' Aurelianus Tn anii 271-275. In Dada sa vorbea tot limb a daca. Cele mention ate Ci.I!privir~ la eXi'stenta om ului pe terltorlu I '~r~i ncastre atesta con;ti AU ltatea de, I'DC u~re pe' pa,rcurs uI a 2.000.() 00 atilL INIJ mal asa a fost p{ls,ib.1latransmiterea din generatie in gel1 em\ie a infol'rJ1lati1Jor u prlvlre la c diferite realitati, folosind cuvint'e autohtone.
ri ;

Potppu I

§II i

ensipari~ia Vel st-euro p ani Ior

Una din problemele cel~ mai centroversets din i!stmia popcarelor europens este o:riglinea.~i raspandiir,ea daco-getiloF- Dsoarece sunt foarte multi ~savanti~ !iioi chiar neamu Ii ca rora nu Ie cOI'IVIi e, din intei"ese pur mate:riaIe, a se cu noaste n ad'BVarul S.e'tac 'fo allrte IfIU Ite em is iUilIi d It! s u rsele d OC!I.I enta re vechi Iii au' m fo~n1e n chi~i ehler dem rmarial e acestor SlU rS'EI..Tn plus, nu ss f~ce nictodatil, . refel'iire la evolu~ia evenimenl:elm geologice care s-au s,lJc-eedatasupm Europai din~impurile celie mai i!1dep~rtate .. Dill asemenea. SoB evita analizarea in mod :;ltiintific a treoutul,ui fo.arte Tndepartat, conserv~t in a!?a-zisel,e ~Iegende" saw ~po'\I'el?ti opulare", dezvoaat pe baza lJIfbOr aminhrii ale acelor timpurL In cele p ,oa urmea:z:ii1,n e "10m refe iii la toa,le ,ace-stes urse GO"ea i bile, pe care Jevom trata numai docLJmentar din oeea c,ere- mai indepartale t~m:pU'ri >0 ; pan~ azi sau pe baza unOF desc-operiri filil'iheologice, alaturi de re'alitati geologloo. 37
t

Tn prlrnul rand. S€l $tis, ca Piirnantul a mi1lJ~ avut un sate~lit simi[ar lunii de' ,aJzffi, ,carll! - fiind arrasde Parnarnt - a intratin atmosfera aeestuia, unde a·~lJatfOG §:i S"'<'!Idestn!imat, 'faln1liltilit'Utri~esale '~azand pe Pam ant ~r p,rovClc,§.nd disparllia. tuturoW' vie~a~ilor existente aiei. Numa~ asa ss ·explka disparn~[a dlnozaurllor in perioada - aproximativ - dlntre era geologlca rilumiti'i cretsclc d ill era seclJnd a,m ~i era ter\.iara. un ii cercetstori - m ajor.itatea - se refera Ia 0 ciocniffi at unuir rneteorlt g~igantJccu lPamantlJl in perro.ada meh~ionati3 anterior. in ceea ttl prfveste exlste n,s om uIul, se ~t[e a zi ca omu! de Neall de rthal are 0 vechima de circa 1(liO.OC'O 35.0QO ani, ~ar eel de Cro~Magf1lon de nurnai 35.000~1 0.000 .amJ,arnbii fiind dcHcDc'ef'ali, Tn limp ce .Aus~r,;doaJiltropus Oltenieli1s~s, dsscopsrjt de Dardu-Nicolae$cu-Plop~r ta BugiUile~ti (Valea lui Graunceanu},. safdin com. Tetoiu- jud, VaJcea, are 0 veehime de 1.100.6001.900.000 a_ni. Toste oercetarile arheologioe au doved~l ca. ernul din es~ul Europei a fast. §Ii e'sle §iazii luahicefa:l. Dar, aZ.i ;;i VE!;5,t-europenii SlJtlt bra'hicetfaU, iil a.fana lfIe,rdidof, Ci!!ire - ,i azi - sunt preponderel'lt dcllee-

ves:tig iii~ n at;e·ea~ i e pociiJ,s-a u 9 <lis it Ia P'D'1ill,e de IFli el',1 Cazan e. ~ di e ln GO ntinu8ire, pri ntrs atteha, asezarsa de Ia Ro mane ;;~i- Dum b mvi~a fB a nat) d.ateaza. din pa~eoli.HoulSIeJ erle r, epoca aUlfignaoian, p aproxim ativ din all i~310.000 i"e .!"I. :;; I: n LJ este Iip8~t de interes s.~ se ~tie ca I,ege nda Iitli fI roRletheus, earn a.daliuit oam e naor fo ou~,.s-a nas e ut lin cetatei:ll ze ilortracl, , Tot in aceasta regi.une a Tsrrei .5Je ]nr,eglilstreaza eea maw veche leeulra in bordeie d~n l,llIme, cea mal veche adivltale· de minerlt din mume,ce1 mai vech'i to pe r-t'imac op de _ ilil€! f!. ee I IT'itrJi m veeh:i h arp on ,~ eel mait ve c hi rf de mance·ell dOlla canelurl (ti,p ba~oneta) din lumte, (toate, 18.000 i.e.n.}, cea l~'mltVElche activit;a~e: d inmehfl u rg la ararna i d~n I urne (8JJ00 i.e·. n.], cea_ ma~ ve e he explio,ata.re, §i prelu erare a auru I 1I i din IEU repa § i cea m <II i veche

va

cefall De aici, se pc ate tJra con cl uzia ca - datorita t·ot uno r eata ellsme 9e

do lico cefa I ii din apusu lEy ropei a y d isparil!.!t §i i Io.cLl'~Of: a fost mu - pri n r at re ire- de catn~ bralh icefaWii di 11ras.a r~tuI EUI'·opei.
La acasta oonsta.tari, mai nebula sa adaug'am ~i cOlilsecin~ele grnacia~iunU 4-a WiJ rna, deru !ata 1in. p erloada 15.00 0 ~ 9 .800 ~.e.h., and !a nord de para Ie la c 45~e rau 9li'Ie,u:ri e~e m.e., ~ar ill :ZOhill he astra, in ti m puiwdi, temperatura era +3 - 5~C. Exemplicativ este ~j'taptul ca TIItreaga Germanie deazi este plina de morene ad use de ghe!a rll ca re cehera u din Pe ninsula ScamHnava §; i eareaeepereau in,treag,OlIGerman[e de aal, ,e](iistel1ta omu~LI~ aG-ea.sHi in pe rl DaD a lfili nd In ulft Aaeea:~i afirma~ie privina tem peratLJra S B poatB face §<i despflQ ,ce·l·elaUiez.on.:! i1Ime Europe~. Topir'sa ghe~rllor ~i na~terea potopului 'dupa at"lu19.800 f..~J1., datoritoll.aces~i topiri. a oondus fa dis.p",ri1ia omuilui din ~one Ie de ca mp~e, I!OCUl~ h.!i fiin diu at d,e DOl me n ii d ill mun1,i~·eare au s u pra-. vietuit glaciat~unii §.irpDliopului, aV2md Tnvedere dii aC9;;tlialocuiau in caveme ~i traialJ din vanarea urljulor cu ajutowl crengilor rupte din b:razi. La aoeste €N€nimerate mal trebulie sa adaugam ca, in perioada c~nd temperaturme au inceput .sa scad'a prinapro,pie:rea de era gladara Wurm,. c, pade d i 111 pop·ula,i i Ie existlE!!nte in preaj m!a sau la sud de p <liramel a 45 auro it spre sud1 ajungand pana in nordul Afr~cit 1io~te aceste mi~cari de populati e se pot doved i azi faa 119bins, Til specis I, prunlstud il.J oompa rativ aI limb i lor popoarelor exisrent:e in tim puI in ca re tfa im. I
ill

C iviHzatia

urm ain

s -a

nasc

ut

in Ca rpati_. -

Urmele die Ilc".::uiredescoperute de·.uheolcgi fl"l spaliull carpaloRdunarearl §i pe Va~ea Oltu~uJ potfi da;tate Isoo.noo ~ '111..000.000,e.n., ill p8lleoliticul Lnfei r]Ql', Tn cad rul a~a numilei cu Itu ri de prun d. fie pllal1i ,arti.stic, cel e rna~ veeh i 38

scrlare din tume (5~6.010 i.e'.n.). Cu LIltilizare8 focullJi se ihche~e pBnoada pal eoliti CUllLli, rna rca:t.a de ap,ari,~~a pri mel orfurna ~edin E.l!repa, d escoperite inz.ona Ti~n ·Ca~<m"iN rag. la Re§:i~ ad ~i Aflirla, Bai a de A"ama, Balia de Fier, Bai a Sprie, adi,ca in preas~ravEl(;hi'lre bazi na ca,fbo-.si der ~rgi ee ale Ba_"ahl ~u~Iii la rii lHa~egUhlil, pa na la, V'al.eaJi ul uL ~ in perloada mezoliticullJli ~ tntre 10.. 00-6.000 l.e.n, -omull 0 inceput 58 fo~oseasca pluta, reata, sania, a rcum (tracii fi i nd recu I1Qscut/l C21 pf~m~ I po:pm care ~~<li creat iOi l-a fol.osmt). a imbl~MlIzil~Jiine~e, ;;i-a const[:l..Jit prime1e palafi!e. d Diferite tipuri ele culturilor acestel perloade ~augasitTrJ cnmeea, Ce·ahlau. Bail Eji. 'H ercul ana, Poian a Ia- SGElUIil €, M L!!nteneg,N (Ad aposiLJI Ro~u), ate. in acela~i vast teritorhJ s-eu d ezvoltat, tn centi !luam, eultu rl Ie C ri f~St~r-· eevo (oea rna! veche), Hamangia (ooa mi1i!li'specifi:ca),Tlsa, Vadlastr.aJ, Pre~ 'ClI'Cl!te fI,i etc., di n epipa 1'901 iticL!llde aeu m!JJ.OIO de alll l, Cultu Iii TlJwda$1i a pai\in oe1e tmifaimoa:$!e la tJ:li~ede I~ Tart~ria pe Mwl"l~, con~ii!land eea rna i V'eChe s c:rier-e di n ~ume §!i 03Jv;and 0 VediJ~me de peste 7.000 ani {nean~icui vech i}. La nivell.JI c:ul~u C ri~Stam€vQ, IIIriim,Ol seClH·e s-a gaScit Ia Valaa 'Raii rii IRIm. Valce·a, fL~nddat~t:a in al1uI Ei.OOI i.e.. . n r~ nealiticul te rziu (eneoloti cuI ~3 ..7010- 2:.7'00 Le.n.), apal~ I1IQ i ClLI'ltu rl: Gumeln~~a. (partea de rasarit dintrn Carpa~~ ~i _Haem~s I ~8alcani):,'Salcuta: (B<lnall, Olten~a, Valea Dunarii, Mac~Qnia, Grec:ia, Trola).-Ctu::.uteli1l (oea mal speotaculoasa}. cupril!z~nd Transilvania, IMoldova PSlrTI:3 ia IN~prL!,0 parte ~ IMu¥~teniei, Cidadele, Troia, eentru~ flind Mold,ova. {Cuwleni, Podrava, etc.}. in rm.[!Ire a c u ~'tl!i'lo,r n €I oln ti ce~ C ont!"i btU!ia 0 <limeniil orr di,n s pali u I r .tracic: esMeesentiaUi. Totallita~e,a lor constilltui:e epoe;!!. anterioara "!,'o'rmarul ~eamuri.lor eurO:~ene, ,care descirnd de pe' ~ondul f~uritorilor cultufil~or li1@olilice dim, sp al~u I tracic. :C.ari Sd'lHchardteste p rimu I Col re cO I1iS ideri! cefamruca pictata ca aparti.lflandtraoilior. Pe acest fond, se vor dezvolta irt cordin uare traci i. Ce.rceta:riie arheolog ice au doved it acea sta f2itl'a pl,J!~lnt~ de tagacia, dupa cum tot ~l'Ieau ~:robat, lin mo,d neirTldoieln~c,. originsa in s.pa:~iul tfa c,o~a,cic (Ro malil ia) a c ultmiii Cucute l'lIi, fira eg al iih I.ume _Au c~Z:lJt, as~i,. ctJ succes, teoriile confol1lil carora tracii arfli venit "de undev<1I". influenta

fo

3:9

tempore ra, dar nefasta, a acsstor teoril a Imp iedicat Untimp interpretarea co recta 13 s,enza~on a lelor descoperi ri arheologice din u Itimii 30 ant. in §i.§:,igrecU n LI ' s-au '·arm at ea pO,por de e ~t d upoi dese ind €I r'ea aheUor dori:en i lor p~eca11i din nordul Dunarii, loc care svea toate oonditiile optime deZ-l/altarii umene,

,i

(v.loc.Calnic di~ ,jud.Alba. )Ud~ C~ra~~Se~erin ~~JUdi., Gmjl), ?Qmahe.s~i~i (v.loc. Co mane~ti J LI~.Arad, B~cau, BOro~~ I1i I, ~all;~*, GO!f1., a rgl[J ~ eh~dDn~I" ~ I~a;. ou ~i S IJ ceava; v. ~uantroPcQmme~e Comal11ecuJ. Coma mCI, Co manllc~u), cor,ovesci (v. Corobe.;;tijud. Arge!glli Go:rjl), eesetarrl (v. lOG. CQSe~'~ jud, Henedoara),
c

Rom anlia - 1'2:"1011'11.11 N,ea mu ri Ior din' Bi b lie Se mai discuta ~i azi - in contradidariu
poponrlui daccruman, Dar, nu trebuie
ILlU mal

eDuneidoqi (v..IDochia), dacl, dagae (v. Oaga 8 numele dacilor ori~n!:ali mentlona~i pa Tabula Peult~WiIgeriana; v. Dagata lee, fI1 judo la~~), dii!iglenSEI,s" datiw
l

sa

- despre OIiginea $i civil'izalia ornltern faptul ca suntern in cc'njuratj

de state pu ttan d n ume Ie u nor pop uIa!ii alo'gene, care s-au a~ezat pe p~ma.tnturile ncastre strabune ~i au desna~onalizat oe fra1ii no.;;tri din nord, vest, sud~i est, pe ca rs l-au sit 8.00Jo atu ncl c~liId aLJ it d in dif,fjriitepustiuri, ven fra~ ca re ~l-eu p ierd ul, astf,BI,0 rigin ea dace rom na. Dar, al aturi de cei dasna~ionali£:a~i, e mai gasesc !}iazi-pe meleagurilestramoge~tj-inea22.000.000. s de dac().-mmani, care ~i-au men,inut miginea lor daCQrom~n~, precum ~i limba , lor strnmo~eascii, La acaste reaUtati, mali tr,ebuie sa adaugam Tn,ca una: aceea Ga foarte rhul~j f-rat~de-a~ ho~tri sa gasesc in nurni!' foarte mare ,m in alte 27 de tar;i ale lumii. O...ginea ilIutohtoni pura iii. dacoromii1i~Clr men1iona!i~ contestatii de unii alogeni, este explicaJbUi. mal ales, Iprin \ii',eci1imealor pe .melea~d pam in .. turt, dar §i prin studierea eyolll~iei geologice a teritoril.l~ui in care a-au nas~ut :;;i au trait de apreapa 2 mmoane anl, Sa nu ultam ca omul-fosilili de 113Neanderthal are 0 vechims' de circa 100.000 ani. ,iar eel de la era-Mag-non de doar erca 35J.lOQani, Tn timp ce ratele nostru oltean de la Bugiule~ti, com. Teroiu - jud, Valooa, pe Valelli. lui Graun.cegnu,are 0 vechime de 1.900.0D0-2,O(m.OOQ anl, descoperlt iiind de savantLJ~ [)ardu~Nicolaesou-P'op~or. E:xplic2l~aacestei marl dJferan~ede varsh~ , co_nstain faptul ea oalmenii din vestul EUlr'Dpei. de tip dol'icocefa., au disparu't dator~t;l unot catacllsme mai putil1 elucidate (probab,il: cader-ea, pe parnant. a restu rilor proven ite din des 00 mp unere,a ,tj in ititmcsfera teresira a prJmel Luni, care a rust ~iprimu~ salelit ,al pamantului,. Luna fjind atr,asa pe'l'manent de catre Pam~nt, aslfel cum se repetii ace a~ifenomen ~j azi cu Luna existenta). Oamflnii d illl rasaritum Europe,! a u lost bra hh::efaIii, a §lei CIIJm sUi'll ~ i azi, IDe,aiC i; rH~U lUi di. Ocddenti.ui· a fast oClipat, pril'll rorte, d,e catr,e brahieefal~, adi,ca de oamefli dilnest ad.til de 0 parte a sb'amoiUor no~tlri din spa1~ullcaJpafjCoodUinare<ln~ pontic, Numai 13$a se ,expJica,existenta frm :antichitate, in vestul E!Jwpei, a lJnor tri bu ri cLJnu me ,dacoFDm~lf1e~tf, precunJ ~i10!os irea -Ia mu lte popoa re din. v,estuI Europei - a unui numar marta mare de cuyinte dacoro-mane-9ti fi (;h,iar fiI, unor el,emellte gralTlsticale Ciamune numai cu limba dacoromana. Ptintre tri iH~ri Ie me l1~lon ate a~terior, pUi~e cUa: m • Tn H,spania/Spahia: ,ablaidaci, ,albocenses ambirodaci, argeli, a,evaci, arwon,idac,i,!!Iur·anes/orienses; bainenses, barbarU, beirolfles

ga

(v. Date.!il, lee, in judi.. MLJ.re~).de:ia~i (v, Deoe~:- lee, !.n jud, Alba~, d~Ciii, ergavilcenses (v. E!fghevl~a - ,IDe. In jud, Mehad!n\~), gnU! (v.lec, Grt!IU - jud. Argei, Ufov, Olt, V§loea; V. Joe, Grui - judo Gor], Mur6~: v. IDe. Gru'iu Lung, -:-judi. Hunedoar18 etc.), Iharaug,abll. 1,lel'g:etaime'rg,etes (v, geti - nurnele mal m~iltor .. ~iburi daeics din estul EUlropei ~i vestul Asiai), .mUgetes/sindigetes (v. §il Sing,idava - Icc. i'n Dada antica, a tribului dac numlt singi), letani (v. Leiea - 100. un jud, Bacal.!1 ~i TlIlcea), lacf)'tani (v, antropcntmele dacerom;§ne~ti Dcoea ~i Doclaa), IlJInarii (v. Luna ~ loc. iln judo Cluj ~i Satu-Mare), lI11isgeteslmys,ogetae (v. geti), o.s:sigi (v, Oslca -lOG. in judo Olt), pelendones (v, Petendava I Cr:aiov6..=loe. in Dacia antic~) saca.niilsi1llc;~ (v,Sacldava -: loc, til Dacia antiiea), 'rerraconenses (v. Tan;;,rlu- fa-c. tn jud, Neam~; V. Tareea tee. in judo Bihar), turdetani (V. Turda - loc, in judo Cluj ,i Tulcea; V. Turda§; lac. in judo Alba ~i Hunsdoara), tUIi"duli, vaecaei, v.irve'sd, vloqi,. (v. viechi), • in 'Gallfia de Sud: amb,alrl~, boxs8ni, (v. boxa ~cihbunarie'": Icc, B0C98 - judo Cara~~ Severin, Honedoara, Salaj; VillJcea; v. IBoc~itura -IDe. judo Alba; lac. Boc~i\a - judi. Stllaj; 'Y. lee, Bogslg - jud. Arad), eeeesatas (v. eocosat; v.Coco§ari - lOG. in jud, Vrancea), d,aiCiab:ls (v. dacl: '1/, Oecea - lee. in judo Alba), da~i, decienii (II. Decea), longeidoci (v. Longuedoc - n!lg. Franta) etc. Tn antichitate, getii (nume dat de gred dacilor) au rnai fest semnaia1i ca tyrOlige~i(intre Nis1ru ~iNi,prLi), tisage~i (intre Nipll..J Muntii Urali) ~imas.sage~i ~i (1l'1tre untl i U rali ~iChi na; V. ~ii Horog - Cal pital a regiunii autonom e Pa mir din M

ue~oointa

Tadjikhistanul de al:i, regiune in cere se fok»Hi:SC ~i acum covcare ol!:ene!ii:!il). la mass.ageti,au exis,tat num'e ca 5 lParg,apises, fi.Lillreginei Tomyrisl poetiscriitorj 'ea Rudach~ ~iAvicena, Murxas (y,.Miri::ea) - general din arm.ata bizantina a lui lBelizaU"ios. Tot din SIPatiul daclic au ma,i ple,eat: ~yorbitorii de' uscrilere sf4nta"/saru;,Gti.fa - pl,ec:ati spre ValeN:I Indusuiui'; - sumeriell'lii - Tin mil:€Hliul V Le.n.; de la Tartari.a-pe-Mure~ spre Irakul de aii (fosta Mesopotamia anticul Sumer); - etirusci i - i'n Tnm i I,eniul IV i.e, n." din MI..:in~ii Ajpuse hi spre Ita Iia: - dardan~i ,condLl§;i d@ Dard-alnus - in mileniul m L!:'l.n., pl.eeali Tn Italia din Dardania, provincie a Dadei, lea sud de Moesia ~i miiil'ginal$i'!l u str~mtoarea c Dardlal1ele, recuno~cuta ca 1'iind 0 dioceza/prorv(ncie a Dacie'j sub impara,1ul
b izanti
nI

Co I1starnti n':

40

. - ",hei,i ~ in milen.iulill le.n., pl,e(;a~idin nordul Duna'rii spre Greeia d,e,az.i {v..aheianul VOIID ::: "dava~.,nume pastrat ~i azl ih dem,lmirea multor localita\i 411

din BUlgaria 9~ Serhia, precum ~~ sub fOrtiFN3-,Dva ~ri Romania; v. Tamovo, Sta reeve, Ostrova, Gabmvo, ,8reZDVQ, Jzvorcvo, Ar exa no rove, Stefanovo, Dakovo, G0rovo, Prahovo; in Romi\'jn~::rArgovElI; IBElmovGl CraleYv::!, Caceva, Ciadova, PraJnova: SadoYa, lre.regova etc:
J

- ba sci i-til' m iJenIL,.!l 1'. e.n.: cOliilfurm s~udii!or h ematollJg'ice efectuate Iii de prof, Soueh a rd, se oonfirma pJecar,ea Jor de Ia DUrJ rea de Jes, astlel curn 59 me n~iDrlea2a ,~~ tra d ~iiie lor; ei SLJ t urma~ii peJasg liar, popliIJatfe strav€'che in n men!iOrJ.affi ,eI e scriitorii an~d ~i JaSLJ.,j de Muntii CaJrpa,~i i ill Pen Insura ,8 aIC81§ n.ica~ ca 0 confirmare, in Tara Ba_SCilor din Spania a fest (iescoperita estatea pelasga, UXAMA, iar r:!umel® v€-ch~ale Spaniei .. POliL:lgalia a fast rBER.~A, nurne ce .s e regs se;:~e Tn IVI RIA, ve ch,iur nume a' GrLizijei I Goo rgier d rn nord uJ M ul1!UorCa ucaz, bascH flino ru de bu n e ~i au gn..Jzinii I georgien~i; ~ laUnij - oondu~i de Latinus, pJecatJ dn jun.JlanurlJi 1.300 f.,e.n..; - d'ardanii lul Aene,alS, regeie Troief. dupa ra2bo~ul tr-ojan din ani] 1.2721.270 le_n. {II. nivefur VII b 2 de 181roia, care este de origine mordoveneasca): T - dOfi'en~i' - verJi'~Jdin mm::lur DunariT ra lnceputul m~!eniului Ii i.®-.n., au imp ins pe a h e i spreeAsia Mica, d~md na ~tere la R~zboiur troia~; .. ~frib u ti~e d,i 1'1, Elv-efia - ca re ~ i azl vorbesc d,s leGte oollitin and foarte murte cuvinte daoommane~~~, dialects num~~: grizon, '~JdinJroman~ I romand', s:urmiraln,Suffi~jvan, sutsifvan, retoi'Oma~ {v. mumoil ;;;;mama', 10, leu == au ate.) ~oc,citat:l~~din sudu~ Frantei - care vorbesc 0 nmba fbarte apmpial61 del limba d score mana, I'll num~r de 6Jroa 16,000 .. 00 {v. dDc"Q, el e greu, ele 0 gelos, to aug ;;: BU "Iud etc.)

- pa hill,on ii d~1i'I 'anl'loni;a, (azrUngaria» r: unde s-a desco perfl;, in an uJ P 1976, 0 cetate da Ciicfi in deaJul din sffi.r!ga ,ounarii care face parte dinS ILJdapElsta (v. g®org ~anul B lJda :::;d ava ~r ce'e 73 {~n trecut) de 8,uda ~i B udeib _ Jocaritati (Hn Romania.; •
~.glEl~i,i d in ,PoIQn~a deaZJi - unde peVistu la M'ij'ode:; • ~h£i

descop erit Getfdava, oetate situ a:ta

- UtuaJlflii ii re:tOoni~,care au ouvinte dacor-omane~tj ill iimbajullm, avand tJpur somatic al dacotomtini!o ;3,ch.J,ali ntuanur ~dQ;na" d.orna, ~xistent in (\1'. cantecel e mara m u re~ene su b forma ref~en ulll r d'oJna-dain a; v. ~i m ulte eu vinfe sanscrlte In ntuana);
i:::

- vech iii Deu ito rl a.i German iei- care vorb eeu 0 jjmbtll lafina (cDnform lUI SUetQJlius, scrrrtor din tlrnpul TmparBlf'u~Lii oman Augustus: v. §j la~i!lui r ~g6'rm'anus.ll' ~ frate bun de m ama~f de tata, nu me cat de rc man i v®c:nilor locu~torU G ermanie~. ai
Plecarea strsm o§i Icu rem a nnor .§:~abascUo,!' etc. din spat~u~ diUh ar,eal"!barcaniG se refl,ect§i roan:fJ. eencret in IUrmstar-ele C'Oonstatar~: - limba daooromana oonserva ouvin~}e din la~ina arhaicEl, inexisterilte .~ l,at~t1ia sica din pE,"ioada c~ nd 0 tr,eime din Dacfa a intr .. sub stapan~re m m~na; cla at - limba dacoromalla are maj nrlUne oUvinte de origin e latina dec:a;[ imba it~li~ r rni; . 42:

Herculene - jud, Car8~~Sa,v,erir1l)" Aceste d,esooperiri se c'Onlinu8 ca eJ('ister'!~:a rn perloada neoliti~ (6_000 -1.900 Le,n.); in epcca aramel, spoce bronruluil;oi apeca fierului p@lnJl zilele noastre, CIJ atestari din ce ifF! eEl mal oumerosse, pe tn

masur:a (;ie~terii popura~iei-~irolrii aeestela in spai~iul anaHzat {circa 15Iocalii~:iilI~i}. Ve,ehi mea CiVm:l!:a,lle I d aeere m an i.1 erse 1m a i poate con statal ~ i plri 111 mama va ri et<li~e a ca nt-ecel or pop UI are, i ne'l( ist:entilJ Iia II"! ic~ LA n alt popo r eI.wopea iii. Acee'a§ i va rie~ate, eu total ,apal1e se m ai g~se§te § i in tes i1lturiile popul1liW'e (lOllecstumela na~1onale), ea :§il ln ~esjl~ur:i,le' covQ.;ue~orj eli con:ti~ nl!lJ rs p ilnii in P'am if', regi U lila ill U ~on oma dl~11I iki,stan (~,ctl:lal a de I'1IU m i,· a T~dj re' a terirtowlu.lui 'OcUlpat de mass.:!Ig'etil), COllstiitl,dndl Ymca, 0, do'vada a ill1ti~n" derii ge,ilDIl'" in arwti~hitate. tn final, capacltal:ea §.i vechimEl:8 daceromanllcr ~H3,mai m"liIlifest13!toi pi'dn § !l'1larime ~ap aJci,~at~ remt! me m~!i1dliiiIIl~, de cum ar fiS8vantui Co i:mdi!ir AUMrn VI!aicu, Pier!l'"e Rons~rd (Ba~ull Mamcine) iii rnal PIJ,~n~lmoscUi~ul general american ds onig i ne roms ntl num u~G eor9,e Po mu,. DeI ca re a rs u~it s8brarli~ zactioneze cumpararea Penimlsulei Alaska de cliltre SJJA d~ la rust, !!ltc" etc,

Dupa m.ajorita;tea arheQlog ilar ~i I~ngvi~tilor,rnocu~ form !:Ilr,e it a§aI"'ziliiIor de' ind D-.e~ re pen i, cons[der,a,i azi d~n eetn ce mai murt euro pen i. de cl bi~til'1 a~i, est'e IEuro'pa, §oian,!\!mo teri~Dr~yl dintre zona [lunarii,' Mare a 16aIU~a, MaJrea Egee~. Ma rea N e OlIIg.ra §i no rdu I .miElsteffia, ava nd C iilI iD!:Hli~lI! ta D U narea§~ Mu fiII~'iii Carpali. Own .acest s!p,allu au roit (I s€l'l'ile de pOpCaJII8 ca: pelasgii, iranienii, sC)1iij, . ci rnrneriemi, sa rrnati~. elenii (ahei §i dorleni), h itti\ii. ca rien i l, utaJiic.i u,frygienii, illirii, tfitlurileiberiDe, VQrbitorii limbel sflnte (sanscrit ..) etc, A!'1al~zelehemat:o~ logice fac;ute de prof. Ca rI Schuch a rdt a rata .9u oarWLJdin plaearea b alsoi lor e Illi 1'1 lIE I.i topa Cenh'a'la, rritr-un intel\liiu acordat lui 9tefan Andreescu ~i publicat in revlist:a "Magazin istoric"nr, 3t19n(p. 18), sub titllJl"'O lpoteza!l:,eltlo11flolJa/a: O.rlglnite,s,r;,nsu.lr:l.l.: MESOPO'TJ\MM, sau ..... Suo·I!'SrVl EUFU:JPEI~, .a,caaemici;:m,ul.bul'g'ar Vladimir 1.'Geo.rgi'ev preeiza: ~(.,.) ame,o/og.rA Dritanic, profesorul Co'fn Re'fJfr:ew, care a ,eX6'Cur,a t recent soSlp.i:"Ituri fn 'ocaJi(ate a bulgar{j Sftagrol, a afirm.af in s ud-estuJ Ii umpei ·a ex/stat in veell 1m III (I ,l;'o.na eft 0 civlUz iii fie fnal.nta ta.~ In 19'15,.savantul In..!S B'Dtis. Per~o:v scrla In vclumulj'7:alm~le v,eacuf.ilo" .... (Mosoova, p, 171 ~·119):~'t.,Qc.IJito.r#ecli'i at B'alca.nlI01'i'iIl1 exereftato i:n.fluentij v viz'/bila .a~upfa Asiel Nlie;, in mod dar)sebit se po.ate I1rmilri legst.ul'a e~'cu . cult,[.wa Vincea-711I'cla$, dupl semne'e pictografiQe oe pe ce'ramicJ. SemneM, Wl€JOri cu foWl idenMce ct.!! ceie de fa Wncea, <!l'U fast gasfte fh l,egendar3 11"o/e (Ifl'ceputul mflefll.u/ui. flf f. S. n.}. l'b.ra.tunci apar 81,s !ji in all-e ssctoare Sire Asi'ef

ca

44

45

(ia.pitol u I IU

,aJU fOiSt ~;~J nIIa~vech~ PrOPDr din EUrop,a, semnmlat1i in scrierile ~ocu~~DnlllPermMii ure,1 ,Bidcan ice ~~ zen €Ii occid'entare a As ief ~Hill ~IIa i liIlS~1lI~~ 10 r d~hMi!lI~ea ge'€!, eu ra m Jfm(laJ~i i pliiJna hl Peninsula Ibe rioa E ~ I n arc! u~ Mar!l Ne_gre. Da r, din p,acah~l I'1IU s-su a na,1 izat ~i Urrnele uman eaie .~ce,~tora care ar ex~~taiif Tnprszent, TnCE:!,re ce ufmeaza, vern preZenila 0 SGl.lrI:a !Stone a pelasg~ior .~~ desoendel'll~Hor acestora, care ma,i tfa~esc ;321i prirrrr~ noi, ~ _ c. HOh1e~os, po.e~ui trac care aJrEiif pe ~asfaf~itu~ S'ElC, X t.Ul,.! n,!';!d;§ ,pr~mehl! 'tc~l~ 1l'I<Ii~ ve'th. ~.nformlal~'~ da5pl~ peiasgi. Conform ace:sfuia, pelasgail p~lasg!l e~ fo_stuna dmtre eel'a ll1Ial~e ch~ ~i cea m,al mare- tulp ina aJ ,popo are lo,r v din Gr:OI~, Eli a~ ,~ocuit II'a.hceputfn Pe,loponez, in ThessaJ'ia :lii Epir. De aiel i S~jUI raspandlt in ASia M~ci!!l,n ,spec;~;aJIill ju!'\,d l<llrissei~ §~'in Cr-eta• i f .Herod?t (48~-4t25 ULn.,), in alesEde ~/storii", rae ofera infowmatii la fer de pr~~loase d~1lp~enoada Wncare a tmit, preeum ~i din periQade~e antenoare, Aft a rn, astf~l, ca pe las gr~au fost ~~i~U 10CU itot~,a~G f.eC h~'~i ~tc!lie,i, apa rtl~ § In §n~ ri3i~eI eu r!,p.Il!'lI1e.~l"al!J ve 11I,1~1 nordu I Du ni.rU. UnU au p,at.ru!fIS tn din Pe~ms_ul~ ele~a~~arcal~1I au~urcat de-a Ilm'9lu.1 r3l:1WuiSa,va ,ial! pi!itruns tn Ital~~.n~~d!c~j la~ Clrc,~ 2.000 I.e,rn.: hY,aJnJU,aQ,n,j,i,te~c.hines tn Grecia ~i,aboMigen~1 ~~S~bmiiln J~j~a.•Ra~IUta sUdioA a p~pulat :§i:~ Thrac:ia;Macedonia r IIIYfla, ~Ep~r~:II,~e~sa lla ~:III in fi!1la~j IP~O,P!O:n I. liJ'jin Tt. fa c,ia! D IPiu1e a, eslU ~rectlt ~n As I'~ Mlmca:thYI'm, mys,li. phyrh:;I'esJbri,g~i, ea ~ i da td'an n care aU! Ilril~meHat Trela, prscurn ii rneonlenll din Lydia. Pe.la:sgi!QcddentaU S~ILJ din l!:ajH-, au avut ~l'JmeJe de tynhel1ll. sicuU salJslcan~, op,iqui, eqlli', apuri (\I. Detat19a dac!ca Apulron) sau iapyg~, illi finallfHi!lig'n~,. ' _Pe'Fltru pe~la,sg,i.8od'evenil famiHar~ agniou~tur,a! m.eta~urgia! arhitectur.a, 'C'on str.u,cl~a c~c~~,p~d. s au cu b~oc uri n,g clop 1 car,alc:!e r~zeazl e poe a it\€ll pe~a.s9lImi! ~ .s,pecm~irh Grsc:ia,~ii Etrur,ia,. CuUul r!!I'i:gios era un fe I d@ liIawti'sm ca §I ,IadaJ::I!,Ca!\!') drvlniza U' #011010 natu rU in bil'le!facatoaffi~il ralliJffi.cito<l re., Ele se combma CY zeita,i C,aI PeniilU, Twtanil~ G.i,gan~ii, Satufin, VestSi~Ceres~ J~'flUS, O~e, _PlrellJa:~1 p<liW1~al e romani. D,odona, E~e'usrs §ii Satnathrace ~ ,iilllU fO'5t tmc~p~ lefs, san'dua,re aIe p e.la5gnOI'". Mal eray locuite de pelasg~~cetatea Krsto~a, Lampo,nr-cn, hlS,. Jmvros.
. . ,Pe~a~~n
~~~I~e .C1'!~Im d
i

• ~ gelO-d?lcLU, dupa Qlladatiul'1Ieaa ~V~a Wurm.;;1 pD~QPulcare i-a urmat, au fost eel rnsl nurrteros nopor carea sL!pra\Jietu~t Tn zona carpato-danubiana, comUrl a eu me ntiun iii€ ,isto.nce despre' pelasqi: ~ pelas.g ii ~ufost menW::mati .Ia nom'dlda Duniire: _f1umele ion (parirntele eponim a~Ipelasgilor) S9 regas9~te numai ~a, acod

Nurm1!~ep,elasg iIor in ~,r!tichlit8:teseafla ~i !1In antropo nimuJ P ELASGIljS~ . 111me 3.1 m ailim u.~t!orlre'gli legeM da ri din Grec i a, prl ntr'El CS!JiEl~i al un ui a d i n U Arcadli a, ti i nd civiliz8l~o rul a(;es~ei wegiuni, in tota Iiiat:e pernas'gi ca ,:;;il tata I lui 'Lycaon, ~ i al unuia din Argos. . . .... _ Pelasgii ~~au mai lasait nurnele :;oi in Golfill.ll Pe~las'glic (azi Volo], format din M area Ege@., Ia sud-est de Thessal ~a pel esgUor., Pelasg,us iii. aVl.j!t ca flu pe LyCiil!O n, reg e aIAlrcad ieij ~i' un mcatorul loel.! itol'iifor ne"Qre ci a i acestu i tinut EI Is-a de ~Iegi §~a inte:me'iat 0 ra~u I Lycosl!.! ra, aces~8 filM cel m a i VfI (l hi ora§. all ArC:3.I:Uei §iOli~ G.l'iec~eLeo nform I,egerlldei, I..yc;aon a fos~ trensfcrrnst ln Ilup, de unds cuv~lfItul grec ~(~,i'CO~~(Iupl Um.d din tr,iburile pe~asg9a fast ~i cel sl earilor din cena (~ii1l M~c~), l'1um i~irn ai t~ i'Z,lu ~ele'Qli, ,p~eca~ispre Cretaii de a lel Tn sudul Pelopon ~zlJ'llJi ~i MElgaris, cel mal rnle s~at al Gredei antice,. din zona esUca a istmului Corinth. walie important prin poZ)i,ia sa la pol1i1eistmului, Aoest pcpor a yost u!'!1JI1 di!"!tre
eels ma.i veohi din Grec~.L

ro m~ni ~ilbasel.

"Da,c
,

'B'rau ,p'eIas:g~"

Perasg i i 5e num eau ~.i ,Iere91,1 i cari (e'liIli). ~ ~ nfoll',~ fu~ Fe Iix corso tl sa, t:01ii dacii e raY pe~as:gL r n sprfj i nui aoes~ei af~rm atn, ma,1 pute m adauga: _

~ntenlsant~ la pela$gi ,este f'Cl,osille,aJ li1umarulllld12. AstFal, Cecraps, fon~ d at:orur Athe nEili pe Ia, a nul 1.'1343t.e.n., anf'lrlemeiat " pa rts din c€He12 Uirg u~ ,03Je, a caror capital va deven i m ai t\f;lrziu Atltle,na. In ti mplJ I lui, 81 trait ,i Lyt~IOn, fiul ILJ~IPe~asgluS'(amintit a nteliiow) , M a i t reb lJie predzat eEl Iimba pI:!1asg era d~fe riti!lJd,e ,cea gn~a.G.ili~. asHe 1 ' cum va fi eea ~ol'l~c:a., II.nrllii!i§;a .. oelei pelasge ..Urmla§ii pelasgi~o.r au 'fiDst 1 iOli1iUionlenii., care IfIU iilc~eptau s,i.1J numll~i gflo,eir nici chi;:n dupa ;'iIpal'il~hll fie C!"e§ti n~s Il'IIlllhd, NUl melle ~Ior po me§it:e ,de,,I,alon, fi IJ I~i XuUiIOslXuthu s, unL.1Il din fiU H slane! ~i n epotal lu~ [J eucaUoli"ll,ca ma aVIJ t (;LJ ere use (fiiea IUI~ Pri am :;;i prima sot~e a dare an~ lui troia mI Aeneas) do i c opH: Ion § i A.cheu s" v~ta ion i~ Elnilor ~i ill, aheilof (venit.i in Gre-cia, nn mil,eni;ulill i.e,n .• din nordur Dumarii). 110n a fast" i 0 'CeiLEli~e del a malu I uiui Strymo ~/St rlll ma, dintre veD~ea M acedon~E1§ii Thrada. _ 111 timpul raZboajelor IIJ~ Da.rius (5224816 Le,n.) Trmpotriv03, Gr,E!ciei ,ei IDaciei, ion ieon nu acceptau s~fle n Il.ol miti grs ci. Urn ba lor era dllf~rit~, de, cea gn:taca ~i in acea perioCl da. E i loc![.Iiau in Pe I op DneS. ,W ,i!iU acceptat a prilml ~e Ie 12 cet~,J in ~ottl I ee Ior12, Iu ale' de ahe W icon stru 1'8SCilil 1,:2in Wtalwa"dupe ce i ite

ra

4'0

47

au fest izgoniti ace 10 de catl'le ahei.E~ Cl.ll!j'H)~tea ufuarte b~liIel tIIffil §:i DeHa uli N ilu I u~. Spu neau c"Dcodil~wn tl rn p cleelg ipoor. ii 5 piII.lneau ffhamse ~".E~ s-a u I uptat .;;rn eu Cyru s, vo:rb'El all desprf! Palest'in a (decl, inainte de i nvadarea acesteia de catr,e arabii musulmani). Guno§teau Eglipt I.! I luptele lui Darius con- . twa s'Gy~ilor {5113 Le.n.). Ei leculau Iii!!MiIm~uslMliletus, la N~los (Ins. Cydade), in aJprop~erea, FE!'I:li,cJei, iifI lydia dffin Asii1l Mlcl {lOll M'y'lcaleh .lccyiautI013,t:e insu~ele din Marea IOlilh::at in Wonia,din ,Asia Mica etc. In aoe'ea~i perfioada, se consemneaza lupte tntre ioniarll~ ~i gn"ec~,care lfj conslc e rau p!'! ,ace~tia~,il pie earl (en i) ca nu~d barbamitn e.glreci.
I

ASia Mic~J §i eu det ~a~t.ere 18 rn~boi!J! trojan dirli al'lii1212~1210 l.e.n.), deoarece era u autQhtolliu. tot astliel s-anlilt~m plat ~~CIUstr.3 moi'i i nOi~tri d aco-g:€~i.E surficient sa rru3-ntion ~m ca,!1inr timpul impar.atul uriConstantin 03,1Biz03,r"!i~ull.Jl i, DOl rd:aJniii! era (I di o(leizi it D'a:cieii, iair B i~iilIn11Jj C,eonstalntilll opol!€! afQst Ii '0 ellltate d acrnca.§i s,,;,a, um it Byz:a.~ti on, d upi!l:cum D u r,ostorl[.lm~ d in Elu~g,aJtia de azi, a m'Qst tlOit 0 n (;,etate dlaCli,ea ~i s~ FlU mit. DIUf'O·sto I'on~ ~ar Bud a di h Bu dapesta a mst tot Q ceta,te daJle~ca (1111 tlmba georgii~wfta,. buda ihslE!amni!l dava), Mai tre'buie s;El aminli rn (;~ !!lJriltk;a~ra a b:ascilor ~ numit liberia, jar ve cnlea tara a rudelo r lor dlfn C<1l,U caz s-a, numit Iviiria (aZ]i Georgiar).
l

Wo nU erau foal1e b 1.1I1W nil.v ig a.tori, sui i13.$ i § i1!iVEl'3U DC lIIilrtura fDa rf:e n[e ,avansata. Prilntre. savantii lor Pll tern clta pe: Flo meres ArdhilallX, Hierodot, Til a lies d in Mil et, Biias, H erael ides Ponticus Parrhasius, ,Apell 8. Dia le otul h:mialil era eel rna i duloe, is r mod a ioniana in muzicil era cea mai rna ale ~~ m a i V'C) Iu ptoasa (v. muzlcs basca). . Cill IIHate-a h.'!lr de navig,ilibnl ~..a tacut pe p e~iilSQli, dev'eniti ioWi ien l, sa a]u n~ !ga Tn Peninsula Iberlca" lUnda s-a (j,esooperit ceta:lea p,elasgi1i LlXArtAA, lin Tewa B:!ilIscilordin Spania. Tot aid se .arfl.a §i az~ Qra'riiu~ll'II!VA, care 1"19 aminll8r~tede DEVA noastra, de PULPUDEVA (Plovidv), AIADEVA, DEVA din Egipt, etc. Es~ fcarte important Hn'llba basta are elemente cOlill'lune rI'!lJmai CY n m D iii drat; ort.'!l'I1a n a, aslel eu m ests conjugates Ct.! !!1tEWtorI.lIBA, po.ziti II !?i J1 egdltiv {v. base ~i daooroman ID.A ~i SA OA, cu acele,i3i~'iss nsurl in am bele Iimbi). ApO] , iiimba dacore m!!ma are :2'70 eti m Oil !le· comhlllne CUI HI1I'Iib:ab.;isc:a dar are I'fl.lma i 211 CQm~!1e eu limba ~atrnit In plus, avem circa 300 antroponime 'COIIirI!llne'llli el rca 5.200 top ani Ol! e eemuneeu limb" b as.'C6, ceea ce nu este die nleglijat La toa:te aceste elementa eemune, maipLl~em ardiauga §i allele, Astifel: - por~uJ opincilor (;LJ noj it.a: .~puliarea deloedati lor In co,ciu:g iP@ u meni; - comun itatea d e \esatllJw~ zlse ~:arane~~i; ~ n uantele m uzlea Ie ale c£i!liteoelor: ex.: SGj·mi canti cobz.ar Mitan / C~ntasak ooimllan e fo;af1ie apFQP~at de c£inte~l,JIl suletin din rprovillda basca din Fr,anta (Soule). fo:a:te cel,e semnal,iilite demolflst:reaza maroa 'ij;i',ecMme a popDrului dae cHl"omi.l'll i I ihn.H~irea hJ~..:illect~ eu IPelas go~ltH'IIlenn, ml'iudi re conservata r 1i1n t<l'2!dit~b basc'o-romil1le. Acea,sta estefoarte frumos ~iifQarte sUigestiv pas~ trata ~ii in FlIumele daco"'r'am~ n'Sl~ti IIONI9-iJIOANA, am3ll,e ~i nuro e fi~nd ~ii cele a mei'apl'leciate if! rata BascilDf din Flrar1l~a_ Dau:;§ ~o,nien iii' ca iii s,t.riiI"I'U)i§lili lor pe lasg~jau iost in pe rm alllen,!I'l atacaU ,I gonil~ de v,ern,etici~ ahei, apoi de ee dQ'fie_!l~ (care t-au implns pe ahei ~
I I'

ca

48

49

Capitolu

I IV DIN

SUMIERIENIII - AR,Q,ElENII

IMIUNTIl APUSENI...

In an ul 1965, isto ricu r ceh Vojte ch Zalm;aiW>ovs Icy at pub Ilcat, Ia P rag'aI. stud iu~ f·'L·afncepu·t a' .fo.st. SumelllJ.t". un a dintre ce le rna i de seam a IlJIcra i"i pri\l'lind ci\!,111Inz:a~gasu menan iii, 00 nsider:ata an cea mal veche din lome, EI campi ~teazo!l, a sttel, studi1il eel u i rna i celebru sumerolo g. Samue I No at! Kramer, e cOrlviins ~i a testa ca '"'!dooa' incepe in Sum er". La data publlcarll aC9sooi lucrarJ. secunostsa prea putln dsspre cele trei; tabl~i!e'collfeqionate din lut locall, desc,operite de cercetatc,rul,clujean Nico'lae Vllassa, in 19,61, 101 Talrt:olria de MYre~,cea rotunda rsprezentand 0 scriere ideografica. . E.oourile descoperirij celor trel tahliite celebre de ILUt nu s~1.I stills nici azu. Aceasta epocala reetlzsre "i pastreaza inc~ lli1r!.r~agasa valoare universala, flind ap reciaUi. atai pe pi an in te m, cfAt "i internaticmal. ]n in'~er.... din ~-M.a9azinistfJric·j nr, 3119113,{mentionat aJilterior), a,caJ,de~ iul tnicianUlI bul'g!,u Vladimir I. Ge·orgie·\I' s·ubl~ni,aJ:jj(.... tab/irate de fa Tarl;aria ) sunt ma.1 vechl ce un miJeniu deca.t momlm'eli'teie serierii S !1ffleriemll' (ele dateaz~ din prima ium~tafe a milenlulu! IV f.e.il.)_ ACfJ'as.ta aT insemna, pur §i simplu, ca scrierea sub forma pic..togrameior a aplrut1n sud-e,stul europe; !ji .flU in Mesopo·tamia', cum se erode!a pB'na acum ... Dac~' Tn loal,e eeJs fret cazuri (tabli~ele descoperlte la Tar1aria de MUl'e~ !?ij cele de la Karanove iii Grocialnita- Bulgarla-li.n.) esle voroa de sctis, eumcise impune' Qconcruzie. :surprinzllioare: aV9m ae-« face cu C,ea'rnai vec.hes,cr:i:ere din fUIPe, 11 . Previziu nea. a.alvantulu I bu 19ar S-iiIIc,Dnfiltnl.aUn anu 11975, cand Sacvan~ tul rus EIoris Pe r1QV a IPub Ii,cat artl col u II "Cuvinte/e vII al,e Tartarie'.i'" (Tn lrevi stas i volum LJ Irnent ion ate'aota rim), in C(I re tradu cea s c rlerea ido og rafld d'e p,e tab Ii~a retu hd'iiI, po rn ind de I Ell eeh iV'alent:eEe' su m e rlen e _ Iaffi ca ne

N. VflTlssa)-descrj9rea pictogra'fica sumeriana de Is s'ftm;itut m#enillluJ IV t.e.n. Darpe arhe%gi fi mal 8§tepta 0 surpriza: tabri{ele gasfte S~EiU dbvedl'ta fi' cu 1.0017'ii'ni ma:i lIeehl' ,decal' ce/e s,ume·,ie·ne. Ram~nea door Sa Sf'! vadd in ce mod, cu 1. 000 de ani urma, departe de hotarele mult slavitelor civilizatll antics oriel1tale, unde nimeni nu se tilftep,fa, s-a lvit csa ma'.f vee.he (pana fn ziua de azi) scrie.re din istoria o'men/ril. f.. -J Cum pOlite fi explicata' ruptura de un mUeniu fn.freg fntre tabfitete tartarien€1ji c8fe sumeriene? $i care, se poate copi.a ceva Ge' nU fJxis.rJ inca? Am spedafi~ri au legat scrierea ,f.<iinari·ilIfia de es a emtan.a, dar aici laOOtl'.a in

"1

ti,np ajurJ'ge

expert alla.borntowlui lns:titut,uJuide A.rhe%gie' 81.tica'·· demiei de $fil'nre a URS S, Titiov, a'rlaliz~nd materlalul adunat, a ajuns te

(...J sumef!ologul

'a

do u'i'j m'll8nii.

,con r;luziile ,urma toa're:

v.

1. Tablifflle de te Tarta'ria sunt un .fragment dintr~unsistem de scriere lairg raspa'ndit, de ,ori.gine' IC;U;il,l;j. . 2. Te unei tab11,f~numera (:I totem'ufl a.nfi,ce,.care c,oincid eu «manue scrlsul» din Dt'a1ul sumerl,an DJemdet - .Nasfa' §J', de as~menea, cu manuscrisele» din .stJp~turil,e ce apartin culwrii Kere§. 3. S.emnele de pe ace.asta '(ablfta trebufesc citite rl~ Ge'rt, in ~ns contrar mi$Ci!irii ecetor de ceas-omic_ 4. Con'{if1,utu!ifiscriptiei (aeca e citHa ftl sumerfan.§) ,sste' lnrijrit de eeeooperirea, fnaceea§i Ti!!j·ftari9, lSI' ufl'Ui schalet de.l.membraf al unu; bllrbat, eeee eEl ina/ell eXistenta, la' anticii ttlft!J'fieni, a unui ritual a'ntropafagia. 6. Numele z,e,u/ui local $auG' este identic o',u,alzeului sumeriim Usmu. Ace,ssta taMta a fast tradusa ,astfel: "Tn rcea d·e a}' patruzece.;,J domnie pentru buzele ,(gura~ zeu/,ui $a UEl' ,cel "u~i varstnia ,dup'a .ritual (a fast afes).Acesta-I al zec,elea». (....) esfe Nmpede ca numai studierea In'fregului complex at monumentelor GuUu.riiTurda$- Vincea (de care es-fe !egar~ §i TiilirtQ\da) poste sa ne .spropie de dezfegarea teine! eek» frei tabtir,e de· lut

xtu'

{!

( ...) La
fngmpata
(I

1.ffeO

20

tun de

Tartaria,

se afJa cohna Turda'§. ln ad~ncunl& sale e

spu l1e Boris Perlov; "(, ..J F,urt.una marli de.scoperi'ri nu a ri1sunat din Egipt'. Nea§t'eptata descQperire ,a fost scoasa la i'veala in Transilvania, in mica a§ezare romaneasca Ce i-a uimil pee .eruditfj Mrba!i ai ~tiin!eeidespre antichifaie? Poate ca savan{ii au dat de romoata ascunsa, in genul morroi'm-furui fIJi Tutankhamon? SStl in fata lor a apliruf 0 capodoPfJra a ariel stravechi? Mmjc difl t,oare aoosteEl. Intt;l'resul general ;3' fo.s' trezit de ee/e frei mfeutB tabtite' de Jut, aleoaroce e/e erau lmpor1obite cu' efl;glnatice~e"m,e In' forme'de dese'ne, care amintesc i~ uimitor(clupa cum a obseryat tnsu§J autarol marii descoperki, B'fheo/og,ul rom;:jn
Taftaria ..

mod

strl1veche a§ezare a W'lo( agficuftori din perioada neolifica. Dearul a fost sf'lpat inc81 de la' sfar$itul veacu'lui trecut (XI'X- n.n.) d'S'r nu pilna fa caPlst - lnctJ de p'e atunCj~ aten,ia arheolog.ilor a fost atrns:i!I desemnele pictograiice trasate pe fragmente/e unor vase. Asemenea semne de pe cioburiau fast gasife §i 1na§eza~a neorit/cD de la Vincea, din'JugosJavl'a, tnr.udita cu cea de hi' Turda§. (.. _) Scrierea de "a' T~rtaria rJ'-8 ,aparut fntr-UI1 'oc pustju, ci GOflstitufe 0 parte COlnpDnent.!!ia scrfer:ll pic fogratic e.din cuttura balcanfca Vil1cea, rasp$i'f'idit,fj in mifeniur IV - V i.€I _fl_ (... ) Dar cate· ot#ec,re ee S9 re.fera la GOflce'Pf~-ireref j'gto ase- ale IOOM/lorilor Vi'ncei au mai fasf descoperite! Et@t'oate· s'au drept m~rlurie faptuJui c.1ll', pe
51

50

timpurii a cU'ltw1i Vifl'Cea, Pe elvedem un desen. reprezentand, probabi/ aspectul exterior al unui sa.l1'ctuar_Aceasta repfiezentare aminte§,te. in mare m,isura, de sane:tu,aful vechilof' sum,er:i:eni. Sa fie 0' coincidenta lntampliitoare? Dar ,eele ,do,p,a sano-tuare sunt ,desp'iir1ite .fntre ele de ,apr,oape 20 de v,eacurif (.,.) ll1lr-o inscripfte is:um9riana, pub'icala de S_VfJgdoti, ,S9pov8ste§te despre 0 U'cidere rltuatJ a sacerdoWrui suprem ,§i despre a!~gerea unu.f nou conaucafor. Se poste Ci3 ceva analog sa 59 fi petrecut §ii in rarlarja~ oorpuf s,acerdotu/r.Ji ud's i;'l' tos: an pe rogui secnr Jang~ eel ucis .~H:lUa~e'zat figuriie

atunei, a fost lerg ribpfmdit cultul zettei feminine ce fntruch.ip.a rodnfcia, De un interes deodsebiteste on ufciormare, rituaf, C8f8 apat1in€: perioadei

Sume'tvlui

n fe.n.).

(sfar~itur mileniul,ui tv t.e.n.) ~J ate Crete'; (;nceputuf mHeniuJui

pe care Ie reproduoem mal jos;


TARTARlA ,DJEMDET NAsa
1'1

CRIt~TA

__B D

"'ifh. Do.

zeilor protiectori ai Qb§t'ei tartijriene, precum §i labfip31e magica. ( ... j Totem,lIffle tab-ll,el de la Tartar/a' noUnumai ca coin.cld ell ,eele s~umeriene,dar sunt aranjat'e in aeeea§i succG>iiune. Sa fie insa 0 fnto§mpfaro uimito.are'f Mat mult ca sigur ca nul (. ..J ,t//mitor de i1'seman.atoa'fe sunt. de ex,ernplu.. diveT'seS,em,ile tde enigmattcei s.r;rlerl ,apa'r.fin§:nd civiliza !ie.i
protoindie.ne MQhendjo~Da.to, Harappa, cusenme/e [(l'I1go a'l,e 'indepartei insule a Paitelui.. selierii ' Kotl'a U·f'iongo-

Tu rn ul Babe I - .. .In Ca,rpati


Poetul Andr-ei NadJrov dfn Leningrad, orie,ntali.st ea pregatJre. a sene: ~(.. .) Strig: und8 ,e:jtu,u, TifH1.arfe?/.PrinIIremi n-aud r:llspurlsuJ tau / (.,.) Ea ·6 SQM cs (;ioc~rlia / Solia traplor pre-daciJ Nu, n·ai pierft inl(e~nir;ia I Csre-i rJcfd.e oe eel dragi.. I Aud far glasul T~n~ri\e; I Un colt din vaf e dastrnma,f I Si ceut a ,el srava vie / Ce inca ,nu a rasunat" In oil oeea§i rev/std, ~rehnica tinereiuiui" ,(Te.finika MolodQ·Onr. 1211975., ,artlcolullui Boris Perlay a fust· urmat dec·el Ollsume.ro/ogutu'i flJ'S A. KifiJ.i'n, de foarta mare fnsemnatafe pen'ru is-tIOna Popofulul mm.an, deoareGB', au numB'! co1'l susrine cercefikile lui Nioe/ae Vlassa ~i concluziife lui 8. Perloil, pttn con!trmarna ~tii(jtifitA a 'V8chimii tab/ile/or de'sco;periie la Tanana de MUnf#j, dar aduce ,I date n,of: ~B.. Perlov are, indjSGu.fabif, drepfate sustirlsnd .ail scrierea sumeria'na ,a aparot, in sudu! (arii·dintre cere dou~ rQuri (Tigru ~i Eufrat· n.n) ,.la sffmjitul mflenfutui IV r,e.n., pe ,ne:a,tep'tata, 1ntr-a forma pe ,deplin ,dezvoltatj,. Toc.mai in aceasta scnet» a fost rredactaia cea mai ver;;he ene/eloper/Ie ~. omenirif. «fiarrahuou/u)J'. care' a re#ectat in intregimr;J rxmol1!pri,a des-pre tume a oamenilo'f ciin milenluf v-rv r.e.n', {...J Studiul' iegilor dezl/lOltarii lnteri,oare a picctografiei sumerieoe arata e~, Spfie sfa'r,ltul mileniului IV f.e.n., scrlerea p'ictogra'ficiJ', ca stTuelufa', fl'fJ S8 afla ill stadifJl de formare, cJ tn' declin. Din foata' structur:a scrieni Bumeriene, ca.re numara injuNI a 38.. 00 de semne §i variante, S-i;lU folosff nu mal' 0 mutt de !i,DOO, ear:e s'u proven/,t din 72 cujburi - strobol striivechi. Proc.esu'd,e polifonizare (adrea, de dive,rsfficare sonora s unuia~i aoeluia§i semn) a' culburitor structurii sumeriene a fnceput insa cu mult fnain fa. (, ..j Cuiburile~simbol s·au dezintegra t ,n grupuri polifonice ,eu mul.t imdnte de so's/rea' sume.rien#o" in fara din tre cele doua rfuri •

Dar coinciderea tofemuriror :;Of a /£ucceslunil lor B lndoie'nic s~ fie CI fntampI'are'. E6 afire la gandui d:espre origi:ne.1l clMcep,i#or re#gioas-a a'Ie J'ocui~ to.rilorii de fa Tiirlilria §.; de Ja Djemd'eM-Iasr.1l dintr-Io r.iidiicina ,comu:noi. (. ..) Pe (SblitB' rotunda sun! scrie« !Jfmato8n:#e: «4.NUN. KA. ~A. UGULAPI, IDIM.KARA: (D'e eatre ce/'e) p'airy ,cond:ucato'01ro, pen'tru cli'Jpul zeului $afJe., eel mal in v.irsta (eo.nduearorolpatria'rhfJi ~ sacerd:otulpreotul sfJprern. in lIirlufea) adancei s,ide thfeJepci,u.ni, a' ~os:f aT'S fJrlp/.» Oe in/e/es poate avea aceasta inscrlp~,a? 5-0 compamm cu documenM Djemdet-Nasra pomenit fnainte .. fn ace/a, se' arM rista calor mal tnsemna'te sumrl-preotese, cafe emu in fruntea' a patru grupe tr.ibals_ Peate ca tot astfel de' preornse - cenducaioaffi s-se ,aflat §i fa Tarttlria'. Dar mal exista §J 0 i1l,lf,aj expiicatie, Tn in'script:ia de la larlarJa este pom'init l'eu·1$aue; ba'r ma'i muU, nume/a ze ului e reprezentat intucma'; COl.Ia sum'erie'l1;. Se I'mpune de fa sine 10 cOI1c1uzie: fnl{enta to'fit sr;r:ieofii s fJrneri,en eo au ro.st,.orieat ar' f1 de pa.rOldoxOl;~nu slImerienii" ct lo'euitorii Ba.leanil,Dr'. intr-adevar. flU poste fl ,expficiflt altfel faptul c~ cea mal vech,e scrier:e din

.sume"

datata din ml',eniul IV t.en., a a,p.arut eu tatut pe nea§teptat,e §i intr·o forma dezvoltatij.'} Sumerian;; (ca'!ii bablfonj,el'l'ii) aU fost doan3/evi buni, pre.tuand scrier:ea plctogr:afica d,e I,a po'poare/e ,bOl.tcani,ce 'J' ap 01 .dezvDlt~nd'-o 'in $crierea cr.meiforma'. In finedu! artioofului mat sus citat .Boris Pe.riov reda ~i,pn tabe' al s'enme$'Df
jj

.iisemallato\area .•. esc.rl.eritor Tartarie.; (in mijloClJl mileniulu; V T.e.n.), ale

52

53

Inte.resant est« f.aptul ca in scrioefeiil proto,eJam.ia.i,

cere a

ex/stat

c1)J1comitent Cil cea sumeriana', to't pe ,ar:mul Golful,ui Pel"si,c, se observa' aoe/a~i fenomen. ScriemB protoeiamica' se reduce, de asemenea, fa cete 70 de cuiburi-Bimbol, care s-au descompl1s in 70 de grupuri polifoniDe. r·.) in anul 2.852 7.e.n.. arie.nil no:mazi aU piHruns tn 'Chin'a din non!,

vest

f}/ BifJ adus

au ei

0'

scriere pe deplin fior-mala ..

Darpicto'grafiel il.ntice r;:hinez.e i... pAmers scrlerea culturii Na'mazga a (din Asia Centra'la). F/,ecare gl'up{J de·semn€l,. dill' aceasta scriere. are .anal,t)yi at;a.t s urn erie,"i, cat ,I chln,ez./. Cam e, (Mane! cauze asemaniirii scrterli /.apapoam aUjt de diferite? Motivu( e eEl toatie .,a·C·E!lSt'ea a.u avu.t un sing,ur .izvo~ a elrul descorn.punere .~h~
p:rod.psfn m#eniul i.e.n. ( ... .) 1'1' .aecurs,ul ;11' ,dou.a mitenii, .areafullspatiul ,e/amo-chlnez iii' ",'vat cO'.ntacte cil cufturil·fJ sumerlene ale Guranului ,~.i Zagrosu.#ui iranIan. Area'/utui nisilritean a'/scr:isului fistat·ea in rata eel apusean, eare s-a foro. .mat sub .influen,a surneT:ienilor ante-Guranului (G~mdj~Daro, vezi harts de fa psg. 55). In cons€cint'a'J' din acestea, au i~v,oral' scrle.rile striJveehiiol' egip$eni, cre·tan,o-mieenierl'i. pre,c;utn' ~i tartarieni. A sJie/; c~ I,eg,enda despre' «TtwalmiJ§e.da babiloniana.u ,I descomp'unerea unicef {imbi de po .P'a'mant {e vo~ba de scriere - ~.n.) fU;' G clliar !!Ita t de lips.itil de ten1ei. De,oarece, comparimd oeflfJ 1.2de cuifJuri ale scn:er# sumeriene ell cuib,[jrl~simbDI ana/bage ale Mumr ceJorialfe sismmB de scsiere; ramal uimit tn lata coincidsnfel lor in prlvin!a principiilor de structurfJ dar ~i in C,elJ a conjin utului. In .fata noastrn s..sr a.fla,parcfJ, frngmente a'/,eunorvengi ce s€ completeaza unefe pe allele, fac6nd pane dintr ... uns/st,em unic. Daca, insa, compeansimoofica reconstiiuitii a aoestei sarier; din mileniile IX-VfII i.e.o. GU semnele simool ale paleolitjeului tfi'fZiu european (din miieniiifJ t.e. 11.);. tw se poeiesa nU-fi atragllatenria coin'G1denta lor pe departe fntamp/tjtoare,' DB, sis'temeJe·sorierii din miJeniuIWT ..:!.J1'. ti~atJ rJ'Paru t in diferitel:ocuri f ,aiepia.nete; nOiillstre., ,ei s-a u Ivit d'oCl'r ea '0 coln'ciden,;a a fine'; d.ez·vo/fari autonome a p,jrfUor oompone'l'lte. care Cl'U famas ,dintr-o unfc.!i athi-sister,,;} de simbo.fica religioad, ,ce s-a descompus, earea .apart! t inlf-un singut I,oc. !du.pa ,cum, in ciu·da' parerilot' ra$i~mor. ,11 ap{mlt i"tpun singuf loe

vn

xx~x

homo s.apie.ns.

,i

De aceea, se poate fnte/ege lnsemn~tatea excepponaN!i .!ii' ta'blire/or de la I~njjria. inrudirea vadita a semne/or si'mbolice, f%site tn eie. cu sistema' pielagraficaa vecnao« sumerieni. este·.o marturie, repet a fap.fului ca d'ezintegrarea cuibun:ror-simbot s-a pmdus cu ml1ll inal'nie de rnileniul V t.e.!1. §i in sfarn teritorluluJ sumerian
it.

54

55

Sumerieniis~aUicolarizat

la T,iirtiria ...

Pmbl sma ooncluztlJoi" lui Bari's Perk.v a fOeSt n;l'u,atil ~iin "Convorbirl litarare" nr, 811980, mtBrindu-se astfell !?i mai mult rez.ultateJe cercetanlor savailih.lj~i ~s,~in ~~iCOIUI intituJat,"ll.jm~ba §,iis,criereatraco"dacno,r'~, Armon VlICa,eiupl1szlnt21ate 0 expunere g~Qbal,aasupra scr~e,riitmco-dadlor ~i a ol'igrnii e,i. ,E' esle deacord CU conc~Urzi'i'le B. Perlov ~i ale, lui A Ki1i~Jn!raspulilzand apol ~i la lUi tn~reb~u·ea pe care !?i-o pune: ifS.~; fi fost autoni scrj~rii din Trans/lvania, (din mi/enlul al V-lea t.en., cfmd slimerienii nuexistEm inca'1 protosumerieni?" Vraciu expli:ca, in oonwinuare, influeli'lta po,pu.a~i:e~sud·euro,pene asupl"a CUlltllrU dir~1ASiia ,Micj,: ~Semne, uneorlldentice .ceJor de la Vincea, au rosl deSGop~rtt~ la' T~ia (TnceplfJtul mifeniul allll-fea '-e,n.) §i Tna-lte!JunGle din spapul m~aSjlii'trc. Onc~f ~r plrea de paradoxai, in ventatorii scrifJrii surn·erlene nu . a~ fost s.umerienii. lntrucat semne pictogratice au fost descopefite §lla TiJrda§'Vmcs'a,. se paale pr:esupune ca scrierea de la Tartar/a filsta un element c~mponent al unu! sisr:emgratfr; larg r.§spandit in mileflille' V/-V Len. Nu putam sa nu accept~m ipotez8 arhe.olof}uJui sovietic V: TIrov; potrivit careia scrietfeiJ primiti~1 din ba.z.in,uJ MlJrli Eg:ee provine din sud~es;tut Europ ei (mlJ.eniul i.e.Ii.) §' nu a aparut.sublnflu,enfa ,ceJ,eimesopotamiene. fn afarii de acea'sia. mllrmi.uJ V i.e.n.,creator:i'i cuttu,rli Vin,cea' $i~u Ic,ro,i:f~ prl" As/aM/ca, dm~ spre Kurdist:an $1 Khuzistan. unde S1establJlsera p.rotosumeri'fmWI. PrilflGipalele eonctuzf aJe cercetarilor luj Boris, Pel"lov iii A lKifi~in ,aLII \fost publicafie f.i de !Lydia Lo:Yenda~-Papae, TI1BuleUnul Woi, .tradj~nr. 2:7/1'976 Tn care a fast redaUi ~i desefrarea labl~ielor de 1<Ii Tart~ria. " . 0 p~ez9nt~H~ gJobal.a a problem e; celer trei bli~, insotuta de un ,studh.1I co.~parativ Slll,~nt ~I toponimiei sumsrlsne §i roman!;), a mal publicat ~i autory'l acsstcr ~fldurl, P.L TOlilciu.lescU', in revista "Flac~ra"nr.45/196.2 demol1stral':ld ,ea, !ile pastire'a:di' ,p,an,i azi eJlemen~e on ernastlee, RBlI,i ale~ tQPon~liII"Iice,' r'Omi?o ..~u~,e!j~ne in Eegiunilile fI~itrofe ale Tartafiei. Nu ,este rntampl'ifUor c~ topommul Tartana se gase~te numsi Jn locul unde 5,..agasit scheletul ball'lbatesc dezmemerat ~~ars pa~al, r!'D ,Iimba eJena "tattaros" insemni?Jnd rad ii1U in Tara Basdl'of din Pirineij fr,anc8.zi cuv~ntul '''tru1am.... repJ8Zinm. un mcnstru din caverne

tV

,n

ta

Dar se mai puns

problema: dad, scrlerea i.deografici

SOia

Iila'sc~t 1131

nirtlil'iia §i apoi .8 ;ajl!Jns,in Sumer. I11nse'am,na ca a.f'O,~t dl.ils,~.aeele deo ,colectiivitabi! IP~ec.atade la Tirtillria ~i,tn acest caz. este II'mpQ!!~ilbll a aeeasta c sa nu fi adus eLI sine' cuvinte~i cblcelari. rnal ales, ca, in le'gendele' lor, surnerie ni i pre e iZaJl(.! Ica au pi eeat spire "fa',ra' saara/ui rasa're ", cu alte cuvinhl9 veneau dinsp!I"e .Apus. Aceste legende mai precizeaza ca au Y,enit dihtMl tar,i;i 1111 unto,as;!. • Tlpul somaUc al SUH1e'i'ien,ll.orera eel euro,pean lar PQd~ll~~~rbalnor! ea ,i, ce~ 81femeUor, era foall1e' apr,opia:t de cellpopuWar romanes~ •... Foarte lmpertant ,~ste ~ij faptul Umiba sumewiil1lna sa caractenz8 Jm~ ac,elea=;i mUita~iilcons 0 na.l1lu,ce, aplicarea le.g ~i ••inch idlerilll ~oc.alelor ca~. lim ba ro mana., [)arc,espre marl Ieasem~nan1 tntre ce'le doua limbi, vorn vorbi,

Zeul ~au,e tr,aieltu, in Ardeal.

de 1..001]1 ani!

ca

Cllstur-?II~u Coasta,.oomuneJe ';;feYr-9ieut, ,sreL.1. Magheru~, $ieu-Ooorhei (toate Tn jud. 8istr~~a-N~,sal..ld),satele ~alUle~'ti {S~melia,' Alb.~). ~eu~a (AI ba-Iu-J,[a) , 56

_. ntdital rotund's ~ewl,a Tarmria dezva~uie un secret: numel'e :zeu.lui local, $AUE. lntrebarea Jog!ca eelse puna, este: care, acest zeu n-a lasat nicJ 0 urma pe pamantul carel-a adapostit? Sa pare ca cal' !aJ raspl.!flIsul ni-l da toponimJa un:or ioc~I'itati ~i r,auri: satur ~ieu~St;ali1tu (corn. $internag), raul ~ieu,satele

pe Ilarg, oeva mal tncolo. . .• ~~ _. IOintre cblceiuri, este de rernarcet ingl'loparea:ii'I'H)rt ••er hmga casa la su m,erien'i, a\i,a cusn sa ffi:am precede azi ,~ as,tazmin Mu n,i i Ap L!se nm, acolo unde e.x:ista !?i localitatea 9aUa,ElI.I(Bihar), car,e na aminte~te de zetrl ~a~e ~de la nirUiria. D So aserns naa, ilIn S umer, exi sta sistem ul de' ardere pa rtlalla a de ced a,i kj,r, ide nUc c u ee I fo los it II,aTiii rtiiria. De acee8, n LJ estedoe mka Ire 57

"'(ara EnliJ, fa'm R':I't.u~t'e1e tnal/t, nU s-ar Ii Gonstruit or01'§ .nlt af f{ fast e, U'rtellleiat,e a§i1:ziri •.• ;rt1 Enlil em 2ieu~vtizduhul,ui, ceea ca ne amlnte~te pe
Zalmoxis, care, ra dad, era tot yn zeu de natura urarililsna, Crill~~ cnliL IDe aSe~ m~nea. a~a CUm Za Imaxis erazsul Sl.J rern Ia dad, Erl1'i1 oea p,arl:e di n heimea p fa care S8 affia Tn fmrlitea eel or 1.000 de lei sumerienl", ~I in legendele lor, apare :~~ K!or, mOl1listlful1 rnunl:illot~'. R.egiisLjme~i'eni se illt ituJau "'ensr' (re go9[lue at) till!J cam ne ind r,eapt~ dl~n nou sp,re sislBnlul de reg i-preot~ ai urma~:iJortiirM.iriemiior ram a~j pe teritor~~I nata I. La aceaeta. S8 mal po ate adauga Co dov~da: ideea de ne m u rl ra, Am vazutcii in dnstea 1eu lui ,sAUE, preotul su p re·m e sacrmcat II,alim plirli rea, s~agiylui. iDalr el~tia eu an ti Gi patte cs ~lttl! \181 inta mpl at I<lI termenul stabil ~t ~i'. deei, acce pta da lit! bun in C6Iputs acrifldut su prem, Ace .Hli'~ end inta 1il'I rUHT!I,u,~i fa 0 gas im mai tili rzi u ~a, dael, in obkeiul de ajrimite soli la Zalmoxis, an.lnca.~d'L!-ii 1n sus ~i sacr,ificaF!du~rprin d~deliea lor in suli~e. Acesl ceremonial s-a transmus pane Tn zulele F! 0 astr,e ~"'I il1ta~nim in "aansuf catlj~afil()r", rnaqistra I erx:pUS de cercetatoru I Nlico Iae Miu~€l<S ~~ CIJI. • La SlY meri,eiii l, iI g.a9 im ~,il pe ell!I ma~ ve ch i medli.c. lu IU,.1lItestat lin 2.700 t'e .111 •., til ora~ ul sume rlan U fi~. Mad id daci e rau v,es;U,~pe ntru §tMnla lor, flind admira~i chi ar cleg red. De ~,ati ng.el\ea u nei asemensa fai me presupUlllile prra,elic,!iJeixtrern de indelu!1lgati, ~a :§ii I!':!sll!rmerielfli l(leeQiOlll me condluce~ §i III riin aceas~a. Iia 0 CDrWg,ine com un iii..
I I'

Numerele sacra: 6 ~~ 12
Un al~ Elle ment cornun su meri enilm ~i uli1TIilI~~lor htorn~a i!:arlalnerll llo r aUI~o este ciflra 6., la sum.erienii, 0 intaJl n ~mTn: a,) ~legenda p crtQPul um: 'tfupilll 6 zile ~ 6 .nopfi, i'ncepu s,!l tune §i .s~ fufgerfl' ~il b) ,ee,le 16 tQtemu!fiillO c) ~liili1iii de 5 X 6 ;;;;; zi le ~i ,Hllull1lm 30 pal1it.!rlI 112IIi.IIi!, iarzlua in 12 dann a, M n
d} zedtaeul

e)

!I.I

nw~aliI~€I mas,u r~: pentru greumte a,v,eaL:lma.f1-IIJ~, mpilir~it T!ii 60 gin de T


~9" ~~

cu 1.2zodii

~I

~i 180 ~e iar pentru supmfa~~ sar-ul, ]mpal1it tot in 60 gin ~i1.s0 La! da,o~,. cifra 6 0 intiJilnim ~i Imi;lij fr'f!'cvEll'llt

alle§ i eli 11 '6 sau 12. sat~ ,.Totln numar de 6 sunt altare~e De Irna.rgine,Sic C(9"pu'l unuizey sculpmt pe lm baserellef desoo,perit la Saml~z8g:8tusa. Triildw~iaci'ifrei '6 s-a til ;ls.trat ~~ ih arta de~o!fativi a dati lor: cel'lcuwilede pe bre,ariile gasits in leza u rul de Ia Hinova su nt lin num SFde 6, casl spl rale~eunel aile brlitari. tot

de st;§'IPli, separatli de· 30 .(~e lespeZi in grupe de cate 6. rleprezan~andl30 de lunl a 16 ziilefieca m , In drept~j cutu miar vechi ro manesc cunosout ,sub nl umel de "obk:eiu/ pfJmlmtului", se tD~Ose iii u m a M1Driiiln n urn al' die' I:} Sau m ultipH.illlIe, 6,

r n mare'le sanctl.J a r de la Sarmizeg etusa, cercul

interior era format de 180

deosebiUl trebLJieacordata .~~ unui Elpers care vorbe§.te de 'Eta.n. reg in ora~:ul sumeriaJ'l Ki~i epes eunoscut sub ~umele de, "Zboml "ui .Etan e spre eer". S8~idam. ded, cuv:Ei ~h.!~ul Zamarovsky: I " .. . "0 menpuns mal aeta,ffa.ti'!I necesifJ ·eposul despre (Bg~ed.rI'1Kj~. lEtan, cL.ll1oso sub tmul .«Zborol fui Etai'l' ,Spf7e cef_». Aces:t epo,s s-a pa.:straf nU.fflal uf partiar§i numsi fn 1/'8l'Csiunea s'kk,adfafl:i!.I,dar ss poate presllpurl'E! ca' est'e de origine sumenaM; il1' Laga§ (n.!l"·~ ora!} sumerian), a tr)stgasfta' ~i iluslra!ia Ja el (pe 0 peoete-ciUndru, d1flfano aproxima(jv dfl'1 secoJul al XXlV~BI re.n-J. EposuJ ¥i,~reua ,fstaffa ,pri.m'ului zt! or cd omu'ui, caire este au e i;l~ p 1I,1n 1.0.00 ,1Jfii lJ'i'aivechi de oat mi1ul g'rec,eso despre ,D\ed:~t §i tea'!" ... .(.. .) Un singU:f lucru este comunaceswr darla mituri (Cd §i ccworuf .lbu~tClr din ba.sme.feara·iJ>e de muff mai l~rziu) ~i anum:e:ele constitute 0 expresiea dorin ref de veacuri ,a oameniJor de a zbur1'l' - 0 dorinra cuatal mal obr§1'1uitJ estazJ cu' c~f reaJfl.atea a depa~il' visefe milurifor. ,Elan ,elSte0 figu.~ .ounosc:utii dinlistefe regale' bao#onlene; e1 a .~os1ai 13.Je8 re.ge din prime dinastie din Ki{;i de dupa potopuJ P§mantu/ui (r'l.n,-deci. era sumerian}, Zeit hSl'uil1.zes:tmt cu bogstieJ' pu.ter:e, :~a~'m.'ll' ClU a vI~rsMiineo§J bi§nuil' d~ mS'!f8 (a damnff 1.500 anr), pe scaJli1, Gil tCir ce §i-a puf.ut dori. 0 singLl'r~ dorinra' {"IS .ramas n.elmplinitil, ..~ anume ca s<4ia sa If na:sctll un fiu. A. plecat, de B'cees,' sit\'!coUnoo prirl fume, p8n(W a gllsi lawa rCNmecat~: a .feoun, diUltii, care f..ar fi eaus pe rume copi~ur.. , DupJ c,i;jiuUiri zada mic6'J eJ cere ajutoru' zeului Soeualui. Utu, cafe vede ~i ~tfe totu/. U(u J.:a (rfmis la vuUur; Dar cum se poate' ca un pamtlnt'Ba n sill #8 ajutat de o pasa re cere8sc~' ? Dar s..a fntamplat cal frl' timp 06 Etan colinda' pri'n munfJ {no n ~~ara~1 un,~~ sa zlireasGa tntr· m '), o rap£! un vullurpei carE! ~I2lftlocase aiel UI1.~.arp8, fiindca vuJWrul U mancsSB puii; el ss fovea Ctl 8'ripire de val'flJrUe .st.1l'/'J.r;;i/or~I n u putea s~ lalsB a.far~, Efan r~8 ajuM'f .~j vuU~rul. rocUfiasc£ilor. I-a !jdfcat MI [nalrimeJ penfru ell! .sa posta· Ij/,edeamaf u~or iarba ca'utaia. Descrierea acestlll l.bor este inleresanta: poetu/. care nUii! avut n/oio:data prUejul s.a vada :~Inutu.t salt n~lat ,dG' la '0 fna'fime mai mare d.e 30 at, §i~ exprima.t fmpresHfe S:;;l18 asupra persper;;~tvej in mi§,care, precum {;if rngrlJo~ rarea ca QmW,prin deSc8tufare8 de P~m~nt, ajunge nil numai egalu.f pas~rUor, dar §f aJ z.eJlor: S.i ffJ'seram un cfh,lt fextual: cana vuUurul '~a ridJcat maisus §i Sm a rotit cu ef prima oam, i",a zts IrJi E.tafJ: «Uft~He, prietene, cum aratti· Pam~fjtu', ,pflVfl§te maroa de loingiii c!et~tiia .m'unfJtotf» P~merltu/a ram.es, 'l1'tr~adevai!; 11 urns( un s'impfu deal, mare.;! s~a tra nsfotmat Intr~un singur ~UVDJ de apa (Okeano'S Flota mos I M area Sarmatl c~, d,e peactualu~6~uii9 an ~~,~.III,).Oupa' G€ l..a ridicaf sus §i s-a' mrl~ a doua Qar~ .c;uel, vufturuf f~8 zie lui Etan: (,Prlve~te, prietene, cum ar.:lt~ pamantult» Pam,an'ul amta cs o mica· padurice" Cana J.'ii.l' 60

o atentie

rkf!Cat mal sus §i 8~a a treia oatil cu eJ, vulturul i~a'tis lui Elan: «PriV8§te, pn!,t~n~: eu"! arot~ PlimtmttlJ!» Marea s,-,a ,transformat fn,tr-un p§raia', de gradma. In timp ce zboml continua, iar vulturulse roles sus, tot rna; sus lui Elan I s-e fikut f~icli: «Am pri~lt de jur impfflju.r_ -em pierdu[ Pam~ntul, iar prillir:ea mea nU8,?~/o v:an.,rtmarns, Nu mal weau .s~ zbor. prietene, spre cer! Opre$te, IVrea,u s~ ma tn tore pe Pl!Jmantr»" ~r Tn acsst epes, doua suot elernentele care ne Iintereseaza TIn mod ,direct: - zborul iFUH..I~J spre cer, slmbclizat la dad prin Zalmmds;, ',' - i~si~~en,a asupra !-~ar;~ de t~'n~a ce~ateaoountl{or~f care nu PQa~e il'l ~~ta ~ ecat cetatea CarlP'a~11 ow.tara stramo~llm s ume rien i lor de ~angaM area Neagra (sal!.! Okea!,,~s.Potamos, veehea Dunare,I). Est~, sing'ura zona 'CUI ~C'esbl! carncterishc! din ,aproplletea SUfneJ"u,IUi ~,i care au ramas in am~ntlfea L!rma§ill)~ lcr, concretlzate in in de mnl..lI vulturulu.i cafre' Etan: "Pri~efte marea de' langa cetatea munfllor",
0

rom

~I:lI stilillit, stlrn di ariTumU sunt bimnetL o'r. Gand "ensi" - reqete-pre ot SI'e adn~sa oamenilof liberi, poperulul. ca unel mase intr,egi, tclosea termenul sag .. gig. adica IPOpOlfull'capetelor negre<.Ij~ Apere, In acestspltet, 0 n_uan~a discriminatorte fa~a de popor. Data ~1patlJ_ra conducatoare ar 1iiavut parul negru, n;;l r m ai 'fi tolesit pent ru mul ~i me aceasta exprasle, Decl, patura c:ondu~atoa re nu av,ea paml negru, el castanh.l inchis" 'fapt care ne conduce, din nou, rua tipul uman carlpatc·dl.lnar,(lan~pDntiicAcelai\i separatism intnlil clasa cenducatoares.uime~iana 9i popor 11 constatam "i in adorarea zeaor "capetelor nile9lre~ avan d ca .zei~ tam ad tJitoare pe G LJ~la ,9;
• t-

M 0 dave ne a d ~11D,ada ...

Sa, vedem,

in contlnuare,

cum ar.atau sumerisnh,


j

pentru a ne da seema

."Toste eel.le exp~se cO~COrda ~i cu opjnia germral t'llen!~ au 'ilemt din ~mutiUrl m u nf.iJasa ~,
c"
o

a a sumerolo'9

i lor:

SIU

m e-'

Unii cemetatori a.oordi'l surnenenllcr 0 origins transcauGaziana S81U chiar i~dianag:. iar pres;umerienilor una ermenolda. Aceste ,ipoteze sunt Do~tfazise de 0 ~en~ ~e argu':nente clare, din care vorn snurnera pe cele mar lmportante, lin t:lle~una dun zone !iii' p rss up,use a fi patrias urn erjl;!n~ro,r,nu eXisfa (I nl~iilIr,e I~,nga 0 ·':~etate. "!un,II,or", p re,z,entata de poet prl n gllasLJJ ItUN Iul. a vu Acestellnformat" trebW9 sa-I accrdam un credit ansolut, aV§md Tin vedere extraor~in~ia (a~roape d~ inCil'tildibil)viziune a poetulld lnceea ce prive~te d~scrierea Pama ntulul de I'a dliferjte inal ti rnl, poet care t;J us-a ridicat m a i rnult de 30 m de la so~, in VEithiul Sume'f nee'xist5nd ina~'imi ,mal marl de ~e,r,en, Citind cu alentl€! eel e patru desarieri ale Pam§mtul ui vazu~ de la, patru ina l!limi din ce in ca ma~mart, al lrnpresla cafe afJi lntr-o nalv,eUi cosmioa ca se rid,i~ pe verti~Ella cu (I ~,Itez~8upersonica, p.ana tand' Pamantul dispar,e din raza vizuabl a navi= g~t(mlor. NUrna,i ,cine a trait ion r'CG'ta't,ea' fflunliJor,j 0 poate pa,stra illl arnintire a§'<1i bi ne. de ~?i, ~'n.mihmh,,d IV. i.e.n. nu 5e po,[!Jmvcrbi de' alrmeni in As,ia Mrca.
o _ o •

rnai b ine c~rei na~uni aparti neau S~ ns uiWm la s<tatliiia ensi-uluij 'GudJea care, a domnltln orasul-cetate l_ag,a§ Tn jurul SJllului 2.200 t.e.n !Ii ~i 5~H prezel1t~m carecterere somatoe: ochll marl orizol'ltali, pome~ii obrajilor retra~i, nas drep't, buze Sl.Ubtiri,ustaneU'i cara,cterlstica f s,umerienilo:1r §Iil maJcedOlllenillot§,i, rntr-c masura, compali.abil3c,IJ ca~a!j,~ purta,ta pe deas,uplr~' pa ntaronilo'r d e fr~tii ler dac i, Aceleast fustsn elel se vad !?I la staltletel€ dezgropale la Tello, celina de lal11g;a lBasrach, in sumsr. ~1 . _ stanieta ~Femefe cu e~l!Jrft/' na arata. aceleasl caraclara: nas drept, ocbl
orilontali.

V:EHHt~.dlll'll

z_~na.. al'~an~I'otl,:i $"'IiilJU B st,abil'itin podi§u~ diintte .Mun,iLCaucaz §i Mun,l! Taurus In mllemu. 111.e.n.!l6. Refe{indu~e la,leritoriull de form are a Hmbii

a.rme'he~inw cadrl,ll oomunila~i dacD-liQo€!'siene",grece~,tj ~,ialbane2e~ Ma.rja~Fran~


Clsca~IBalteu::~anu, 'cea me,i mare' speciali.sta in Irmba arme<ilf'l8 vacha, ne precil~a~a:: '''Te,rttofiuJa,ces:tei co,tnunita,ri nu poal'e fi s,j:tuat decat 1n zona balca. nlca (Tnsensullarg a/ cuvanruJui). Este, ins~, foarle dificil de ,8 afirma anum/re fr.Jcm_rlcu p!eciZie d~fl punet de vedere cfOn%gic. Un terminus ante quem ests' furomzal pnn neceSJtatea df) <'l' accepta 0 perio<'lda de limp sufrcient~ p entru mlfJraroapr?~'O.am1€1'l1jJar (~Upa~fdgiani?)pftna la' flab/tatul tor istorie (unae ei sunt atestatl eLi fnGepere .om' s9COlui VII-VI i_e.n.),: aces! ,rermifluS este mareat de asamenea, de lhceputui cobo~rii tribun70r grecfJ!jii spre sudul penins,u/ei_ ~~

Tn'telll'llp.ul lul Abu din TeU-Asmar s ..allJ 'gas,it numerease statuI, la to ate observAn du "'Isa acele,a,1 caractere: bolrbi lun gi" IIIlete, tus taneletl p mace denean, 1e me i cu oea:rare la mlij~oc §iiip,iir Ilung, pom e1i i o,brajU,ar retra§ i~ pard, air fl sm L!~se din 9 fUP ut femei h:ul'dace Iscullptat,e pa C oh,uTI na 1.11.11 Traian.~l Nu e intamp~;Uor nlel cocull femeillor dace, identic de data aceasta eu 091 ai, baribatulul p:reze'liltat de Bo,ris PEI'rIQv, A..§I8Gum Ilil'"i prezinti:l iOi sumerologii, sums,rienii aveau ochii man, buze s ubii fi, n asul dre'pt S8U. pu~anl ac.vil in. pielea alba. • Analiza SoOmatica p rez,enta.ta m ai Sus co ncorda i'i cu pidulile 9i statuele'le gasite TnSumer- p'rimul va~ sosit in'Taras,oare/ui rasar,e" er~ brahicefa~1 cOllslderat die Zamarovs'ky ca fii,~d de tip "arrnenoid preasiatic", dar brahmcefa,li e'rau §i geto ..d acilii, de ci Ii tarta ri:eniiii. IDeaJcee'a, des,cr~e're a de mail su s
j
1

IPar ondulat, pome\iibbrajilor

retn;\~i.91

'.

corespLlnde~ipulu~ uman glet,o-d,acic. in eel pr~ve~te tipul a.rm~noid, el n~u poat'9 fi luat in cOi"lsidera,le, la nivelul darelm 6xisterrte in rnomemlt~1 de. fata, deoarece" a~a cum s~a ,aratat, armenii ,au m.igra't di~ Bakani in mi'l~ni~11 T.e.n" deDi dupa pl,ecal'lea tarlar'ienilor til Sumer_ In falPit:, lintreaga p,opulalEe a. s:pa~ tiullui c:arparo-dunarean-pontic e'sie de tip, brahicefal .. • 0 men'tune aparle S~ ClJviins'a s~f~,ca~el.! privire I,a ouloarea J.HlfUlui sumerielld'or, Tn literatura noastn3i de speci,aili.tate, a apamt ada;sea menliunea dacii ar fi t,ost blo'n'zi. Cen::etand cu aten~ie sUi'sa acestor afirm.atii, am

62

ca

63

COIli~Iatat ca,ea pm~jne dintr~o caracteri!ZBre t:acuta de e,reni,care d,efineau pe daci ell" tennelill:ll dtl,ui,. tlradus gl~it de unii CIIJ "blom:P'. Dar el rtu 1inseamna !I~'ond~, d us~.iiacit" te rmen ca re a datin rimba rom~ adjeCl:!ivui ~diluat~. t in raport CU~efenll, la c~l'e predomina '!ipul meditemnean. decl brunet, datil. care

~a

~1J origine

~ve~UI_~~rul ea~tann./ ,och.ilicap,ruj 8a_U aJba§.tri.,apalieau in fata ellenilor ca SP~h~CiIt-. ExplI,lr:nand ,m sC'~s aceaJsta Intel"pm,tare,. SaiVant!tJ' cJujeall'll,pr,nt,dr. u, Russ ~u asc_r1S pe rna rgin ea textu lui: "Da.. Deci, da'Cii ,erau fil§B cum esse ,aproape HJtota'iitate poporlll romfln, tar br:aflic-efartt europoizi, cuceritori €Ii SunieruM/a t;nijlocul mileniului fV t.e.n., nu putea() ff decal elJ parul c~s!aniu, ce.elo'l' catoare, urma~a cucentorilor, sa adresa maseror. Aoeasfa prezumtie es!e in acord ~u p~r8n1esumeroJogilor c.~we ccmsidera pe presumerleni de orig;n9 euroas'8tiCo'l', ~acarepa.rol este neg:ro. ~ .

!i

f;;! fJx~},ca expresia

SfJ'fI:{Jif! ("poporui capetelomsgre

1J

),

Cr; care piJtura oorau-

..uvintele din fondull die bazEl allill'llbii rom~lile dezvoltate pe mdi~IUlI g()d-,g.ut~ n€culloscuta sau pn~supusa {reconstrullta}"astfel:: g:odln (puree: pana Ia un an) - etimokngie neouno:scuta; godi!' a (pepern e) - et, nec.; a S~ .gl~'dura (cf_ alb. "gudulis1: gutunar (v, gutllrai): glururai (Iat "9u.tturali,~m1~ gl~tul-:-et nee. Areste e,t1molagiisunt preluate din ,dio,ionarele noastre etl.mol~glce ~I ele oonfirma voca'bulele respective ,nlJlsa gasesc in rjlcl 0 alta, IIm,oa, Le.gatura CUIadicalu'l gurJ· dilil Gudea ~idin e:xemplele ee urmeaza este evide:nta: ludugud r (pasare descoperiU\ sub forma unei ~mtlle~~ _ ~ronz:). Indlugudla (pas~m de mitica), GlUtei (eras nordul sumerulul, ~are ne arnlnite~te de Ji)ume,l,e lH'l,lllor m GuUU, din sllIdul M aramu fefu1ui noslru)." ....•. Tnintr,e~,ga onDlmas,tiica If'Omane;;JsC;31,. ,i!!iV'Elm fg,iillrte multe ClUvlnte, fo'l"mate CUIradh:all !ill slUfi.xe cornane sumerlenllor ~ii ullimil!j:llior tarUirienill!oi'.

ca

IEx,emp;le~ . ... .. .._ A'Q- (sumer ..) ~ama~~z,eul soan~llui! L;aga~~Ol;!ta,~,e I (rcrn.) Arpa~, Alma~, Sarrnalj;. ete.
SABA - (sumer.] urbaba ~ elilsi r~Laga~: Kubaba - regina m Kl~ I (rorn.)

Sumerienii verceau ... r'omane~,te !


,Un ,a~t'EI ~el~e nt Im _po rtant'ln .sts bi I irea orl g~ni.i Ui rtariene a pri In I\dui val de' s~tnerl,etlu este limba, Desigur, a compara 0 Irmba pnmitiva de aGUmJ 6,,50~ ,an~~cu una ~odernaJevoluata de 8zi este 0 tncerca re foarte difici~a. Ta~u~r, ~,e.p,~tg~s i. e,lemlente cornu ne, ma~ al'es lin enema sf,lca, cu p,r,e,po.f!derenfa IfII t,op'Dnim le. , Constaita~l. as:ltel, ca onomesnea feminine se forma, in princlpal, ell aJlItoF\4JSuflxu!Ui {"!1!'''. ~nome'.n ~ema~a~:Jinspel?ial, ja derJvarea nu.mel'or oo~mor {AnhJina -.8;01,a zeu!!.!'1 An: N,lllhla - EnJ,IJ; Dam,J,Jdlla - Enkr, etc ..) . Sublll~laml! ceva ma,i ,devlI'eme, ca foarte important este ~i faptlll e;a "mba s~'me'~an~~s~ c~arac.te'f'liZeaza prl n2ceJea§i mllUtati,i C'DF!S,O na nti eEl§' i i!I.pUcarsa ~e~'1 iIn c:h,cf.eriI! vocal'e,la r Cal "I lim ba roman,a, lHntre, radica Iti com uni, ce~ ~a~ lilIte,res.ant €Isle gudl, deoarece toate cuvintel'l1i!Iromane~ti 8'Vand 1031 ba.za _aJCeloS.t radlc['d,sunt CO~Sideratl1!' era avand etlmo!ogJe neeunoscota: godin, gudura (a se) guru~" gll.J~lJral, tc, e U~' antroponirn ell ad'evarat r,evelawl'; ill aeest sens, ests eel allensi-ulul (reg'eIUl) sumerian Gudea, nume pe care i1 inttllIIII im azl Tn ArdeaL Acest a~tr?PCHlim ma,i ests rntarlil.it" tot nn Aroeal. sub forma de Godeag',!, TnvechHe dllshu:le roman e!'ili_tf Arma~, if,agar,a~ ,~ Nasaud ,flind' pe rsisbmt pi.ina <ilL Nu e~t~,exdus ca ~I apelativul gade (om voinic. zdr,avan, calau); prezantat Tn d~ctlo.narele noastr'8 CUIetimo~ogje IIIeounoscut~, :s.a-ii aiba or1ginl1lla in GIUdea {lin car~eSi~rfi,~utut d'eriva ta se..Jpr.anume' (po'l"ecla). Oe asem.enea, 1l ~~..Muntenl8_ (G.ude, GLU~_ea,Gudl). Moldova (Gudescul, GudanLJI, Gudan). Dob,r~g~a (G~dl~ll, Oftenia (Gut~a)~ la al'omani (GuciEl,Gudas, Gudoie} ~ichiar rn Moe~j;laS LJ penor, Ga n LIme barbatesc~.c Gude, 98 (xHlIsf'afaJre fo,arte ~I'lter,esant,a fi'apanta in acela~i fimp, ,este male ~i

..

. .~. . _ ~

.. .

,i

Baba" Colibaba etc. IDUDu-(sumer.) Dydu - proot~rega in Ur I (!Forn.)~'IJodu!Dud, Ar~ud, GP.!URA - ,(sUm€f.) Gal'Jr-ensi tn Ki~ dupapotop; Gaura - locaht.aJte, r~ f'lon:hJIMesopotamiei I (rom.) Gaura (1601) - az:i Gur:ahorl~ Uud. An-ad), Giiiurem - azi Aluni~ U.ud. Cluj) _ . .. ' E§! -i(sum,er .. Ghilgame, -ensi in Uruk dupa potop I (rom) Ghlrne~.~ ) Palalil ca, etc, Totodatil. ramAn 'frapanb;! numero,asele identiitall le;xica~e ,(l~~une slI,.Ime,riiennorfij urma:ljiiEo!l'tai1arl,enill:olr. Pe:rsis,te~ acestei ,onoma~hcl pe 0 perioad~. de ~aSie milenii §iJumaJtate este posi~ila; deoa,mc~ a.vem,llllcadru! ,ei eazurl de cOliltiinuitate ,.at:estate documentar m Ardeal, chlaJrd e pest'~ noua IPi8111ITUcOnfOnl1!itate·m, tir..e~'tolP,onime "sumerle,ne": $ARMA~AG (9ar~ trumos: rna-a.! rneu: §ag~rege): IU$UA (ili,siJS~ ~a-stea), SARMA~ (saer-a sene ,.ma§~p!ielJt). .

~~~i;,

Mic dilct.i'o,nar

lI'omano-sumelian

gas~m~; ca

.a

Recapituland, 'oonstata.m urma.toar,el,e ehlmen'te Ilexlca'le i~foneti,~.e 'comune' limbii urm a§i lor tarl:f1rienilol' ,i a, sumerienilor: _ a) -,cuViint:&Jdin:f'ondllJl de baza:, ell etirnologlie nes,igurlli dar CIiJ sensulI'i Clomuna ,ee~o:rdo,ua lim bii;.,a~tfel cum au 'fast exp,1 i.Gatela pozitiile resp.eclive: dans'Ul - din '"z,eul: + ,ensJ,{a) dura ~a cOlistru'i~, dur ·canstmc1ie~, matJ(n}a ~mana" 'ba,ni mul\i~, rlai'elllana~e -, nan~e,: b} - 'g~de' §ii.~oate cUlii Ilt€IEe' dB'fi~ii1Itedi n tema g odi-glud-g u~, care ,8 ~'a: numsl'i cuvinte eu etimo'iogie necunQscuta sau reccmstnJlita (crea:ta ad~hOc" fara

aiE1l'srore dociJ me ntam): god~ III,godina, gu:d urn, gUJru~, giJIliUnar, gUlt~ rai; c) - ele me nte onoRlaJstli~e· (toponimlce ~i antropenimice); d) - ro:a!rte nume'fOi i radi cali, sufin §iterm~rutliii la Ufil numar rmpresron:at de, mare de el,emente teponim ioe ,I antroponim lee, d ~~care' IPlJ~Jem dhoto:r, 'ci~a; cotor, Cl(ptOf,ficioftoa1te ,a~n 01 eli mologie lifIecU rlOSCUlt;1'isau reoor'listruita: idem brustur, bucur, b~ourie: e)- C lIIvi nt~ d~n f'O tlIdul de, b,;lZ:i c,omu Ilt CUI et 1mo~og i,e n 8'C!IJnO'S c uti!, nes~g'l! ra,. rel()afils~ru ita, sau '·gasU~jf h1 diife rit~ lIiimbi I!lQlfltn!l car'€l'au exiisti a.testare dQoun'lent~lI",ii, 101'1 popoarele care l'efolo5Jesc a.zij, inaTI1!t'ede mig~rea

lila; == exiGMme~te;

v. !;II ajun ~ in a~a, hal. Iha.lhal ;;;;superl ativul de Ia hal; '\I, hata~
ha~du ;~ pta~n~cde neapte: hu~ ;;;; :u~man;v, a hull d ifl!a;;;in

v. ha~du~

I!ca:i:lir a fugi 'repsde; = IkamufI!Ui ;::: chl,men


k;all'n!l.!, ;;;;;corn

v. a se c~ra (a flIgli repede)


1jJ,

1m lln spa~u~ cawparo~bralcanc: i a ;::;la, oC{lnt a-casa alba.tu ;:;;; .do bari ~CLJ mfeni re 1'9u ragan}: v_s-a abatUi~ a abba ~ taMi; v. sank, ku lid ~id-rem, bal:Hf:I;::;. ta;~ abo-hal h~~ 0 m de tldn, t:a Iilu ra; v. hatlal; hal ha~ ElIs-te su perl ativul dl~ la = hal excrernente age;::; rege; v. OlI.ga .aga.~. ceroena; v.,aga .agar ~ ogor ,alruffik palil>~ condluc8ito.r:; v. ban. Ipa~ ,i1l!!1n!!! mama Oliffi ug ur = plecat au putere: v. mlligur an flU ;::;;:~I,m p: v. an

ka,(r)a ;;.:a 'Iua ceva de 1a cineva; kJin ;;; mu!'lc~ ;\1. chi iI1 kittl!.l =: drl'!:pt;, v. chitit

.~~
maN
n1 u,c!hein

a. cara

1,1iiI all lui; lu (\1', Manu5icilisUi de ~a leud ~ivorbirea curenta: =: Imach ;;;;. mare preot; v. mare mahar mla'i ~h, ~ 'oorabi~r-: v. malac lfInaFi3=: ba nil mu~ti;.v. m:afl~1 m ~rt1'tll.l :::::; iSo~ne;v. i31 mtliruta ;::;, ,t:ilinpepor; v. mesch~nl om na = a sta Cl!illcat; V" nanl nani!! stapana. cerulu~; v. nali18 narn§,Q = Z!ei~a VadtN'elor; v. 1J18§e §.i n~nifj~e

..

SJlUi,Popescu)

,-

...

= amar

ap ~ap;!i,

filU ;;:n~,

a p:z!!J = abis a strivi; v. arle >(!ooulunde se striveau spleele de gra UI.) aralkl!J = lungl: v. arac al'da.tu= sclav: v. argat (CLJ pa Iatal'iza rn'81 der;rtalei cI) aps ara

UI,

ne ~.el, aoosta~ v. neille

lbahar :;::alar: v. pahar ba = ptecat; v. ,pa Ia n~!Ved€re ba lasu =: a daUna; V: a balansa IBaL! 19,~u:;;;so~ra n~gel~ i lrazb 01ului; v, b IJJ~U uh ::::; p~ecat ~ngrab;l, V. loul til c a
b utU~§ U1ttu

as k.lJlp atu ;;;;prag; v. as.rupat

'pa,harillJl;; O!:9'r, v. Ipahar ; p.all',~ "" rege; v: f1lrn)pi~JJimt pU ""ril!ll :::'ICe e= ; v. lrigra (rega} 9 , _ ragintJu = preo~easa-o'l1lilmatoBrea zelle Ii;, v. a r.age lI"akarnu = ,8 cobOfa~ v. racan
sa e a sa s;a3iIf\U= a daflSif!I;

tE;:!,

lia bau-bau
§ ut (in m I lIleriiu)

b ultuklJl ;; rup'lun:.i.; v. bJ.atuc ~:Hdu;::;a a,pune soarele; v.a diblll i d Ulg ~ a vorbl; v. dlilgos pasae dur ~ oetate; v. 8, dum; a censtrel 'Wn piatral d uran k i wncap a re: v. a dUW',;jJ gad!a'liTIahu·;;;; V8!St.ma.ntde mlretie; v. hsidmac {am mare} gammal =dlmilai gtIJ.da :;;;pJieol: v. gade

;;;: 03, L;Meifl~111roa,pa: g

v. lborfu"Hgla,iJl~

v. a '~a'ri I!;,adu ;;; munt!:,; '\1'" Go~nll Sadul,l!ili ~sUbl":::;::slli!jba;, v.,s~1 it! . . , s iI<kulra ;;;;z:aV'Or: v. sigl!J!; '\I. §~lat. securus (far~ gr~a) r
SIi.I ~

ais~:u
:!iii

subtait

sUI'l'im = IIuclu ;v. :sLJliman §alta na k. ~ doemnl'liarmedi,u; v.a ~kana


~a'atu ;;; a im;jeia

v8!~mant; v. ~u:ba

,I,ru. =sass

i:~1I';;;; dinte;c

in8o~it de muzlica

65

$u'b ;;; SL) ~ us; v: siub

61

§uti;;;;: a pune (Ilalil8 pe ceva, B lua: v. a ~i..Jti _ §U§i~8n,a = rastumare; v..~u~anea !iuUu = cader,s:; y. ;utin m~nerit: a intra 10 ~lJt (a cobori ln minarfn subteran) ~uum ;~oim IUgiar == oglar UIl"= dusrnan: v. a uri t.UI'U ora~ U§§UI"'U a elibera: v..a usura ZUI ;;;; tu, i":l'.100

Capitolul

ETRUSCII - .ATLANTIII DE, -_ ,


.

LANGA

TISA

Acest:e elern~nte cemun e ,~ ide mltits~ alii foot semn alate fal~a,a ,exHsta preten~al de :Ill ,epuiz:a problema. Este foarte pos!ibiI ca ele sa fie mutt m ai num eroass dar, chiar in forma pr,ezentata, liIumaF'ulll or este p raa mare pe ntru a 'n cens iderate siilmp~e' co'lnciden~'EI, D'aca ar fi a§a~ atuncl ar '8xmsta fi in ,allte nll'ilbi. Dar, a§i!l eeva nu e,xista. ,d,ecat in llmba mmana ... SUccillfltlul nostn, studliu nu face decal sa ecnflrrne concluziile lui Boris Perlov §:i ale ",elorlalti savanti care' l-eu s~stinut: A. Kifi~in,Ariton Vraciu e,~c_ Un fapt Eil$te, cart; humaii 0' ori~g'ine cernuna le poate explica ~ijystiflcaj latnUfifild, od ata, rna i lim U It, HX is~enla8Iee,f,ei tabllit:e eus e ria re de la Tarta,l'Iia e 1II 1.000 ani inainte,i!iI ,eellei s,jmiil'aJ'egasite llfi Sl!Jmer undea fost dius,a de, Uirtariienti m igr.iaI~i S,umer. ,6) ar, toate acestei<8 mai conduc 161inc,i!i un iulevar de 1i'16',11111 C'Onfes'tat": pe rm.anenl~a de Ih;;u:: fe' a ,strarno§iillo r nQ~trli din §: i in 3cela!l i ui s pa,i u i ntraca rp atie de-a I unyu I IY Itlimemor ,apte rn i leni i. Reama~n,e de acum 1.000 ani s-eu p,btrat :§i in actualul Umb,aj rominesc devenit iTn 'fo,arte muUe caZQri Q adev8.rata arhiva lstorics, lata" deci, cum 'origlinea limbii rnrnane nutrebuie di.utala numai dupa c:onta.ctul dacnor cu romanll sau dupa venlrea pcpearelor migra,tDam, ell lexieul lor foart:e redus, 01cu multe mil,enii Inainlea aoestora, av~ndlla dlspozi,ie consemnari dccumsntare.
l, J

Un a din .,no:bl emelle' Ipri;vind lsterla p opcHlilrell'Or europene, I'a m as ailn eli nee luel di'da.este aceea, a ori gi tilli E!,tJl'u8ciI er, ParerilsrcsrcetAtorilor sunt foarte dlfe,dte, creand controll,l'erse d:estul de puternice. Una din cau~ele, care aLII00 ndus

la aloElste eentroverse este nesteblllrea originii llmbll etrusce, dato~ita liipsei de texte sense in aoeasm limbe, al~Uuri de nestudierea tuturor datelor care ar putea sa 00 ncure la determinerea au pr:cizie a locuu i un~e s-a for~at p.c:poruI etrUSG lnainte de stabilirea lui in ltalla, In cele De unneaza. '110m cauta sa prezentam, Ipe seurt, rezultetela cercatarilor tmora dill1tre cei mal cunow~ etruscologi. Comorm lui Massimo Pan'Ottino'j !.<!nuldin ma.riii etruscologi centsmporani, este pos,ibiill ea etruseil fie, aeel pelasgi 'care au hlfiin~at Coortol1la in IEtruria, Gyr1:one in Tessa.ia, Kyl1:one in 6eotia, G,ortynSl in M,acedo'nia, Ajrcad'ia ~i Cre~<!., Ctetone in Ualliia meridiiona'la. Ei 'Ii'or fI oo,!';t 0 populatie pe las 9a vElniliJ. dlin zona Mlitiii Adri aUce,. A§ OJ s-a r e,xpUca iUi'ifi~n1areade dtlr{! eoi a c;ral u1luJ Adlria Tn a.l1IIu 1 ..3'76 t.e.n., situ at Iia 44 krn s ud-v,est 'de 1 Veli1'e~iai'i 118km est de Rov,igo. pe camdul 8,iam:o' i'i apro ape de 9 urafluviulu ii P,ad, Qra~ de la C8!l'Ie !ii1i""artralg:e numele Msrea ,Adri,atica. Etrus'cii aU f:osf cunoscuti sub mal multe die nutniri , preeum: tusci, tirllE!fill, ei in~i~ numindu-se, IRa,sana, IDe~anum.ele de, tusci s-a pi!l8tmt Toscana~ diillrlumirea a,c;tualaa.vechii Etrurii (Tara EtruscDor). Tirrenia f,ost numita pepuIa!tia pe,lasg.a dihi1Ma rea Egu,. De aid, i:;;~llf"a,ge numel e M area iliit"€lll1 a" ian situatala vest de Tescana (IE:lruria). . in fapt, EtnJ,r~aera impal1iti in troi regliuni: Etrurie~Padana,JIPa,dovana, Tusci2l1E~ruria proprh..J.-zisa! Etruria C-ampan;;:l,plasaraa lor mild de ~alllotdia ~ij sud _Fie:Gare, confe rrn unm concluzii aI,eanumitor oerc~tatori. eta impa i\it~ in c:il!lte, 2 cetati~stat. jfiO-mlalild ~ prin urmara - trei c,ol'1federa~ii. 1 Etml1a 'Padan a cLiprinde,a: Ma ntu a (00 nd ucatoare~ ronfedern;~iei)';'Fe isin a (actual a Bo~ogna). Meipum (actualul Molano), Atrial.Adri,a, Hadtta, Spina, Ravena, CUPTa, Ariminium, Parma, Placentia, Modena. Tuscia em formata. din cetatile-smt: Vultumum (aiZliCapul9)- co~dlJcitoare co nfederaluei - Nola, Pompei, Herculaneum, Marcina, Srrentllm, Aeerrae,

sa

INuceria

$i 'Dica~,"~hia (azi PozzuoJi)_ . Etnuri:i:i Campana era a'lcAtullta din: TallcllaJTa,D"cuna (larquini la romanl) - ronducatoarea 00 n1fe(h!!ratieii- Ca.e,re" Veiu, Volsinii, Cortona, Veh.JI'onia (romanul, Vetubna), Clusium, PerUisia, Rrnliell,e, Arretium_ Vo~a1errn.Fal~lri. Vulci

·68

'69

,0 pas.i bUa o,Mig Ile pellasgla Ipn~:zi ta ~i M.N. B'DUilet Acesla eonslde rei i n Ca, este grel~Jtakadfrti!a GaH:lI a ,etru:sciii arf ve~ i~din Ly,d i a. in seeol ul Xi t.e.. ., ei n aLI fast SLJpU~1die Raserua, pop ulatieoobornlta din Rhetia_ ' D iq lonarul E nciclop edic Roman aprE!a1az:El it etruscii sunt un amestse c de popUlla~ii venite din Asia M iea cu tribwi locale. pu rtatoarn are culturii Vmar'iova. Pr~rl!U~n1;;we., e'i er avea ISJbaza 0 ,orig'i ne' p(l~as,ga, peste care s-a sou pliapL.:lso mligr21'~le rnlcreaslatica, cees ce ar expl lea vesUiele lor inslJI§iilri de n8ivig atorl, Potlrivit ~nfo lilirlJa~1i fu ITi nzate de' PliniulS, HerodOt ~i Dliony:s los din HaliI!?lf kam as E~I'IUlrhlalrf'Q st ~oeuiti mill i intai de siclJlllil§ii usnbrii~ peste! 'care a I.iI venit pel als'!Jiidie d inc,o,lo!de Marea 'Adr~a:tidj amestedl1ld u:-se ,eu ba"tiIl1"1a,U" Cu 2:90 de ~li~n ai fllte de f\.ol ndsrea IRamel, ad icli anu I t. O~3 1e. n., IRasen n i~sr fi eucerit EtrL.iria, d3~d astfel nastere pc porului C~noseut S~ b denkl! m i rea de etrusal. Conform lui MGI~er.ouvanlul "f1IRRI~NIar denva din TYRRIIA.I (I cetaJte din Lydia, iUSCIA fiimi un rilume fobs~t de romalni illtr-o epoca mai t~:l2ie. - Exista to{u~i, 0 canfyzue la autoliiii arQtioi care, ~tribu lau terme~u~ IHIY~RENI alal lPe~a,sg~~o r, i etruscllor, NUl este exl UlS ca a ooastsl .zisa contuzie fie wodui Un!Jfr a.mest:ec iii!l!"e [f! e I,asg i~autohtQI1I i tn vi ito'are,a ,Ettl"lIIrie§ili tus,c~i ver!lii~i ,dlnsp,re, rnalul de es,t ,al MarHAdwiatioe, pe (l,ne e posibiills..o 1\i Ilocu~t lin dru m urns pre ItaJUa.,Este ~i pa rerea lui George Denis_ PlFin urmara ,~r putea ca. Herodot sa aiibill d reptate a.t".md cana' a1firma ca. Tirrerlus:, fi ullidianlJllUli Ali {in ett1.l!sca- 1ata1, sa~i1i adus p~ l~di:E)niin It'alia, dupa cali€:::sii-~i 11IUai~ nu rnela dE"!ti rre~i, i~ am intire a 11U~lrre nus. D ionyws di n Halikarna:s n IJ este de T aeord eu Hlerodot, ;jJ,fj m'lIa nd ca nLJ eXlista nici 0 ana!og ie Tll!itrelimb~, rei iglia!, legil€! ~1obi:ceiurile lid i anilo r ~Il eel€! a,le e~rtJiscilor. ace~Ua dUll! Uml'a f Ind autohto rTl! ·ital ~d, diiferil~i d,e oric@ aJt pOpOf, prim ,rns~ IimM §~(lb~ce~lJIri" fapt~' is LJs~nUite~i de MiceJi, cercetawrtascan de mali€::alJtorit\1:lite" Inte!iesa~t e$~ faptul cil atit romani i~ ~ii e~l'i~scjjj credea~ 'm 0 ri.gil1lea ,cit:
I

AplUseni'.

EI vhlle, iastll'e~, sa 'confliwme V'enilr@'a ,etruscHor dinspre lriisarit Slpr,eIMare~Adri.ati ca dar ex~i rnzam:!llpat1ria lor de 0 ri 9 lne, nu ~n Asia M1~caj eillin lalproape il1ltregul te rij~ori IJJ a I [hlCi€li burebistalil8, S~ r pare-a, Ia pnma vede re, dli A, G, Kifi§>illJ IilS aprospe Thn vu rotal,a contrad ictie GU eaea GB rI,e-au corn lJ n i:cat O!mticii".precum ~ij cu reZ!ultatel E"l oem)Malli lor 81 ~ u meresl etrusrologi, Dar, [11 eels ce vern expune, s-ar pulea ca acest cercE"ltiitor sa a1ba, totu~i,

S cui ptu rile. fresceJe ji pictutrlIe ,etrus.oe marohea2a \fad ite ea ractere m,edi~raaeene ..Apat.hlsa, ,i !!JRe[leeletrll,ent:e' eElse ifD,ta'lne.s'c :i~ tra:dlitiiIDeirHJastlf~~ in fclcslrea lingul'ilor de lernn au eoada sculptata, moca pi:ctarii oualelor, obiceiul tm &l~etirill paru~uii'Iafemel sub forma de a~a-zlsleie eozi, etc. Pe aceeasll in le, se il'rl! sene §Oi uti Iiza rea ~hytoll LJ~ui a la daci. etc. c Origii nea,
II imb

drep:tat:e.,

ii etru

SiC

I'

cat ~

I'

sa

(;;3

stt;iUna

aaoestu la 0

ii [PO pOIII' _

"

part.e multipl el €iiIpote.ze ale G~feritl10r e~ruscol,ogi. cons id,e:r~m doar a 0 mal prezenta pEl oeal a, sayantu~l:I'i rus,'A.G,. Il(lfi§i,~n.in ~r. 12 diin 1915 811 revistei "Tennica tinereiulur, care a par~ ~a,MOSCQv8J" c~sta a (:l'Ubl~ca un al1iool Tn OOf,e sus~inea ceroote ril E)lui B.arlisPerrh:.w privJndlaesciiFm!'Jea vdeogn:l1meior de pe Uibli~a r-otlunda de 103 Tart:aria ~i data rea, ei in millemiul V~,e-_n., ded cu1.001{;J ar1l~ i~a~ntea te'leii similare diin Sumer. Il.a pagl• 57, ell publ~ca 0 ha,rta i~ carn prezent~ mfl~Qarille unm po~U!~atii•.incepalilld cu mUeniul V ji J~" fl .• in spa" u I carpalo-duf1 a,reallJ~PQnth;:,,",c~uo;;l)zia!1l~:mkroa:lliatic~~g i [,)tean (vcezi harta de lacpag, 55)" Pwintre .lu::::este pOpljlat"~, 6e evidle~~,aza §:i etflus()ii~ pe care ii figlU",eazii ca. p[~eciilnd de la ImilenilJlll V.;,V~ b.!'i!., din zOli"la cup.rinsa ir1litre Ti$a~, P rlI.lt, IOI!J.I naJ'e'! M iii re'iiI. I'oni!l;;,;§,in cara€!ste, iilnc:lus al~ ju mata;tea ,die,e'st a Jug os I.avie i (i nc::1 LIISirV Vi neea) ,.fii r~aiT'i Iii re!QI~unea MlUIlfll:11 0 r a

ca e'ste cazul

Las~nd

In ceea ce p.rlve!}te llmba etrusca, probH?;ma este Ia fel d ill COI)~rolJern.ata, :;;1 origl~r:Jea peporul ui etrusc. RE"lzo~varea ei esta G!J aJ~a!t mel dificila eu c~~ ex'ista putiJl e texl!e serlse in aceasti!i lim biii ~ l, ceea cs ingl1euneaza, un aceea ~I m asura descifrarea eelor deseo per~re nUl exisla nici texte biliingve, Limba ,etn.llsca are Ulilelle a.f1ini~a.ti i analogiil cUllliimb~le greac3 I,at'ilna, ~ eb raj ca !§Ii CUI a'pma"pe ~Clat~ Iiimlbi le din baZiin u~ MedUera nal, pe car-eG; De III s Ie eon sid er~sim pi e col ncl d enta. Nu puts mf de aeon:! cu acaasta concluzie, deoarecs, (;~ijar diu:;a etrusca este 0 limba tCdaldiferita de ace~ea C!J care ere a"~lI,,!mli~e utati ~u analogil, acestea treb uie 9Onsid€ lillie C;EI el E"l.mente afilrli de cordad, rEfl,zultat el unel perioade de oonvie'tuire. Ifaptul este ID:f:u1eImpar~ ta ~t. deoa~ece paate C{);rItri ui 103 b detemminarE"la spat~uIII ig eografic lin care ~u lraiit e~l'Uscii d lung ul tlmpull~ i, re;spediv ~il;[l pE)rip~ull.l! lor pan~ ltil sta.bi Ji,rea 1 clef] rl~ttlva iril Etrtlrila, pre-cum ~~a elem®lIlh.J i um an pe c.are I-au gasit a calo la lu ven~rea~or. G, Denis mal oonsidere ca aClvea it faptul Vrwatalrii scrisului de la te niden i ~i €Idopt~rea unui alfabet greG, arlhaic, dupe IrenLlntarea 181 altul mal vechi. as'emaJilalor cu cel IkHan, ' Esl,e pos~b~~ca limbe" etrusca sa fiEW limba orig~n;ala, far,a inrudiril cu iimbile eu ropene CUrllo~!(iute, Exist~, irl5a, (I serie de lellremeCOm'lUlle' cua~ban eza ~~romaha,. putine la IlUmaf, datfiind f,aptul ca nu Clmoa~~em aLii deeat unf?nd 10300 redus d~r:J:I,eXi()Ll~ etrusc" oeea eEl impiedicili obti~erea unei vedlen de :arlSam bILJ ~supra oontamel,or eUu sci lor CIJ d ife ri,te~e po pmue GuC;[I ~ aU COl1iy le~uitLa nivelul ct.mo9tin~elor OSict!Ja~e, pllIte-m da lmele exempl:e des~u~de
I.

e.-a

e!ocvente:

II
I

70

7"11

Limba aIban eza

Li mba roman

TARCH~. TARCHIU

lame
ana
ape

ama ane

mama (v. si sumer, ama) cana


hap!

aU

cal
carath carus

hap at
cal gardh
gaw

tata cal
ga,rd

(v, Tarachiu),. THA'NIA (V. Tanla], T'I.NA {v. Tina). T~TI (v. Tro), TUDER (v" toad'ef, Tudor}, TUTNA. (v. Pu~na)"VARNA (v. 'lJema), VELICB (v. Velicu). VULCAN-zeul foclJlui (\t. Vu'lcan, VU!C8Jlila), VETI (\t. Veti:}eanu). La aces-tea, mal putem adallga ~i toponime cu sufixu! -OE: BEGOE, VEGOE etc., ,oores.punzator to,po,nimelor rom~ne Beroe. Geroe, Me.rQB, Sinoe =iii antroponimelor Goe. Neagoe, Sino8 -rno, - Stroe etc., preeurn ~i daboe~ popuLali.e dacie3 de 181sud de Mare;;l Cas,plid. Interesant este ~i nume'le .or',a~.u'luietrusc ARII'MINIUM, care' conduce ta Ipop'l.datia tl'aca a armminil,DII'.

ce'~a cup~
eparu evnu ip hister leu lur • ep,iilF

ceta r ~b~cil" • cupa ~. . .... ~upeno! ; v..anlropo, E,paru'


Vin

!;;lIe ra; v. ca r ~care g'a,u reste" u

venEi ip IYfie
madh

"a da": v. topo lip (M.. Apuseni) "j'oC:"; v. Ister

leu
"gr,esie""
matahala. noapts

in ea prive§ite ;alfabelulfol osilt de etll'iusCi, ,eipoate fi e§alOr'lat Pe trei etape': arhai~ (sec V'll _ V t.e.n.), rn.odern (sec. V le.n) ~1reoent (sec. ~V- 'I t.e.n.), ~nafa.ra cert,elof dov,eD ale r:aportu'ri1or dintre scrierEl,a etroscii!j~ ceh!! din IQri:entu:1A,prophli, care confirma ,0 parte din itineraru'l urmst de etruscil de' JEll lecarea lor din Mun'liii ApllJSEWli spre ltalla, rna. Iputem semna'ia §i p

ma~u
nata,

ngadhnuer
~victcsios"

nata

at .. n ec.

nga,dhnloj
';01 euceri"

nuk nuna
ranern se'tra

nul,( rlii!l1e

r;~ne sedl§r

sili

!:erg
t:ergitio' tisa 9lruna 'Elu vlnus

sjeU treg tergjs'ti disa du

viclono$ nu (v,$umer, nu) rna ma; v. rru na "a lovi": v. a riimi Old ' eerna ; v. veehea pers, satri '''taballra conducalor". ct. ~i Arlakialhra:- -, ~" ~:atra Pin~ii ~t in Tal"8 Lapu~ului" In Cllnstea lui Plrltea Viteazul n,9 prodiJo~~, v. a sili larg>ltarg; v. irargolVi~'te targo,!/Iet pu~in;v. lisa :~~tisage~~ ~suverani'!a~e"'; v. '!ton,.a trona doi vin
UI I'

Elixi sts nlil tut1Uror 'grafe m eh:I!r'di III alfabetu. eb'usc3rhai,c tn i nscri,plUie ,i picluri'le, .s'cle!li,asUce, scrteri le biserlce'~U din 1a no astra. ra Ra.porli:l.lliri dilrecte dintre scriiE!'rea etrll!s ci §~ eea a geto-daci rDr dln le pe rioada w:abitBI1H dintre aeests do ua pope are - sure ri n i !e oonfirma {$i} Simon de lKez,'eU1a sa ,ITGest,a HUrJg,aro.l'IJm~(1282 - 1290): t'Se-cu# a~ tniiHn rn un fl eli' vtahU~ de 1,1icare' 'IIIahisle spune ca' aU''ro,tosit alfabe1uJf'. Prin urmare, Ia acea da,'ta, aHtohto nii av,eaLU ~nfo'ioseau un alfabet pro priu, pa C8Jliel-au preluat se·cu:~L Care era acest alfabet? in cornunicarea sa, facuta 1101 Academia 'Romlma in 1905, intitulata uAffabetul secuiesc:;i sJove{e chi:rilice", loan IPUlilcariu prezenta alfabete secUlie!l'tl, la care' adauga §oi. eel reprodos pe de !;ltefan La_kalos" pr'Ei)cuffiiii unele inscriptii, ell aJfabet sacuiesc. De O3ISlemenea, mal ipl'lezenta un tat)i!~' cu ~Legatuf#e a~fabeWlui secuiesc~. Comp,amreaalfabetelar s€cuie~tu cu ce!e atrusce ne conduce-Ie unnstoare1e CDnc~Ur·zl1:

..

~ 32 de glrareme sunt comune dar eu \I"a~orifOl'1etice diferite: }> 2 grafeme sunt ide r1ti~e',avand to'~deauna aceeasi valQare fonetica: ;0. 22 de graf,eme 'etnJlsce se mgasesc tn alfabetul s€cuiese al lul ~tefan

(v. M~nna), C~SIINIA (v" Cesnanu) CLUS~UM ;._ aslrurillClus- cartlerul Mana91ur-Cluj),CRiSU - ora!l' in CLUSIIUM v, Cri u _,,~C~A (\I. Cr,asn~),CUC,UMA (v. Cucuta. Cucuze~I).IEPA.RU {v. Ea~ .• " ~ ( G' (

ln~fara le~icului comun, nu sunt de' neg Ifjat niei elemen~ele de onomastica pJ'lecum. AITAS - zeu (v Aete,) AJN· (. A·1l11 ATINA. 'v. O:ltina .. ' •..... U~,~._Mllanna ~,II Nama). ~PLU (v, Apulonl,
Ii • .' ,. ..
c ••••••.• , ••.

Lakatos, publicat de acesta la 1.702.; )- 3 grafeme din alfabelul secuiesc ai, lui ~;aefun Lakatos

diverse alfubeie arhalee din spa\iul C;;Irp8io-ba:lcanivmedlteraneean


asiatlc;

lac parte ~i din


~i,micro-

.... ), ~ARII~A_

'», 14 58;mn9 gr:afice slJnt comur;1eaJfabetelor secuie§oti ,i rabojul,ui pluta~Uor Dar el ementul surprinzator rrl ronst~tuie oitil'lsa unor gr:a'feme din ;!;dfabetul

de pe B ~stri~a.

Iuna (v. La,la} M!A!R~S 'Marte" r· M' ."- M . ... pa ). LAtA, (\I' Per,i. ~ PERN· ...'... ' -, ,.'_·,~v. ~am>:> . ani, Malils.ius:> Murle~), PERI9 .. !iir. ' .. A (v. parma), lANASA {v. Tana,sie), TARCHON (v~Tarhon).
• 72

13

secu~esc al lUi Stm~!i'I La~ato\S ~i eel din tabelul IV, a1 lui loan P~~cariu. lin aoela~i st~1 foIO$~t'friI ~fabet~1etrusc de 18Caere (lta~ia)L. a lE:5ie eert cas,eouii, a~unci cand 03I!.JI oohabiil'at. cu b~ackilmmamii in Muntn Apuseni ~i ;!l,LII reluat de Ifll aca~Ufll a 1mbetu I, nu put.eau fI infl,u ent;!l~i de a~ta P

scriere deeal cea auwhtonil Dovezil e prez!:lnmte d!emarl!s:~eazi\ s~rave¢hlimea glFa,femeIQ'~folosile de seoul, marna majoritate din ele ~emi;lifiind L..Jtiliz:~tal~ml
spatiu I mediteritl fleea,lI1l~irl p artoada acel e i
CiO hab

~!.arU_lnn utirlflare., a,ce'sfe ~glfa~ P

fe me IIlUtse p'UI~eau pastra in M Ultli~i~ A;PIJl~H~n1Clecil C,1.H,;) pute:mica rn D§te 1111 rEI a trecutu lu i il1lea din, pe'fi]oada call1d e:h'LIIIsIi Ilocu lau§: i e~ in ;)!!:Iest s pa,i 1II. c Ci~ilrea din aJtabetul de la Ca,e:N~l {actu:alul CeliVetelr~}1ln,tire~t9 mai mull aceasta p,wim.a neluzle, sWul eifiind unit, cu folosi IiIta nurnai ita Cael'le ~i Ia aIfabelu I 00 seculasc, Un®~ediferenl,e de dUre 11n~reele dQlUa alfabete se dlatoreazt:i timpulu~ e e:<tw,e de Tndel!J ngat care a neeul~ d!e 1031 perioa da cand ele S8 fulbseau num a i: m in M !Jn~iiApus{iin~ ~il plli1l3Ia.amIJ~ noD, cl.inci seaui~ m ai 'fa lose;!l,u d~ima etrusdL A(ies~:tmprum ut n-a ~ul~t op era dupe desooperkea alfab etuI~ i de Ia Ca eire, deearece aceasta afost publi.cata de pr{lf, l.apslus de abita tn anuI18~360< inl.:ainrea conc[uzl iJor de SUs consli!l. ~i in co l1.serv3I'e'ali t1umelu i ceta,lH·, stillit e~ruJs,ce >CIllJS IU M tn n u mele 'CAS,lRUM CllU $, castru s,ituat'h1I ea rtJ e rUlI IMana,tur d~n IC~UIj·Na.poca,ataslat docum€l1lar psntru prima data, in an I!.! I 1199. Romanii rtu au pa.stwat aoeasUi seriere, deoarece - a~a cum constataJ roarle mul~i cercetillto ri mediev,ali ~i mcderni - el avesu obieeiu I eresteze Utem pe bete, ceea c;e !'IU a permis c{mS'ElWa'f:ea lor, Pllin umrtar,e, aU~Dl1kmiiino§tn alii fo~os i~ 5Ctl SiUru'ceI pu,in dffin 4 ..00 O:Le.II'I., ad lcal ~nailnte de IIIleea 118 etnJls'c il~cr din Mu "IIiAp us,ern~,un de ~i-au lasat iii amprenI~ de neuitaJt pe e8J€I s'ecuii au preluat-e de Ia aeel pcper n~ m it b~ack. ramas [PEl! lee la deplas area rudelersa I'e, mel mu~t sa u ma~ puti n a pr'Opiate. rlcu m, menti nerea prin ireditie ;;;:I, ;;llifabetu11 etrusc mal con stituie !i'i 10 cel'ita ul dova,d;l a ccmti I1IIiJ iti~im de Ilocu~re neiililfrerUiptii a it UiliDl1t!tHiliil'ow,di rn pewl'D;:uJa etF~ s'ca (tm i'leml Ulil~V i.e.n.) IiI p'an azii. i in ce p rive~~e palria de ba~tin a etl'lusdror, 111 u tl'leblilie om is fa ptul ,oa iEltrurma p.rop,riu..zisase' nlllme'iiI Tuscia. D,al!" hyscwa l(ci~it1iY:Sl@ii1!!)'era 11IL1~'r",~lle T strav!1!,clili al lis.e,i, ncinacl!,I Munl~i AIP,!"!senii,de' ~mdeaul Jllecat etruse:iil, oees ce ne oonliwma indybitabU ca TU5lci:a i,t:alia~a ,8 consetl{at num!ele-orfgi!llar al pabiei et!'llscirgr~ Ch iaw mILl m ele actu aI a~ Tlsei, consernnat documenta rjn secolllil 0311X~-Iea, alah.JrQ die Thyseia, e:s~e de, otiigrnne ,etlrlillSl,c:ilIem [nsemninGi "pu,ln", po,s~bI niUme, dat a cestu il mUi ilfll rompa,mtie cufluviu I [) unarea. i AIIi~roponime~e im::i:za~e pe per,el~i gro~ei ~Fundurpe~.teni~ ,~in Mun~i'i BLllzaului (mgl~lme muntoasa numite ~ialii de local'niC'iil ~rara U.l8fJ'eli'j se refisma ladecedati. Se rema fCe aieii un obiee i etrusc. caci $i etrusdii fo losea u serierea In aoola~~ seep, De§ii aveau 0 seriere prop,rille, iin ce,!ilI1lI<IIi mafle parte. (;,opiata de IfOI'lli!ill1i in fiDlfll1l3 l1Iiumita. a'li in mod cure'lI'It~"ii!iil~abet latin", ,elU fflllliite

sa

75

Capitolu

I ", 16'1 t 1162, 1164), PilinhJs ~el B~tran ("Natura/is Mstoria", 1111,21:IV, 1111}: A,ppianus (~Hispania", 8), Oresles rHls.foriarum adversUis Ifberi septem", VI. 8, .22)0 etc. Nu est@ Ilipsii~ ~rIIteres c~ actua Iul eras Cambri:OIge din Anglia sa n umea ira doe
1

Evul Mediu Cantab rl gia. Tnw""G iF!5!crip~ie de la Tapusko (Pannonia Supe:rioara), care scum se afJa trl A_gr<'lmer MU$!eum, se mentione:aza 0 zei,a ~umita CafJtabrla sacr(um) eustod(es) ,elusdem. in luera rea sa intitllli ata ~Uteds e~tingua Get'arum stve Gothorum" (Lug dunum IBatavorum, 1597). Vulcani lJS IE! rug:ens~us (Bona \,I,entur:a) m entia neaz;a !JIll scurt ~e.xicea wntabmic,care se rega..s,e~te9'i azi tn limba basca" ceea ce conti rma identIDti3!~ea d intr:e cantabwi i i bas,ci. Apoij, mu~~UsutLH:I~iin Pen ins LIla Iberi ca de-a Iu ngul ~armu~ui golifull.!i 18y.scaia, cao p rei ~ ngire a Piri neil:m, ·~e'[llUmesG ~i azi Muntii CantabrdQi sau Corniliera Cantabric-a, fllnd sulLJa,i In Taira 6ascilor.
I'

IBas c II dim S pa.l1lia; pastr-eaz3. T:neatrad i~i con,{iorm calr.eiae i au 'lien it a de la IDutilarea deJes. P,e baza uno r stU'c:m ~:ncipfle:ntEli.1inlarticol ul "D:aU' \d~nnent .res Basques?", publ1ica,ttn lfevista basca HArZE GARBIA - nV~nt cura'!" (H,endaye ~ l!Franta,~ii Sa n Seba.stian - Span i a! 19811 )., ~11~Uam lim ba rom iii lim ba Iba:sd. a !.!I

ca

ana

27'0 ei~im oane I(lOll!une d~!'i! PII,!"elf de vede!fe fo:netlic §~ sema!1!ti.c (siit~a1~ie val a D~hi~i a!Wl. ,C3lfie ciondluc I a. e ilfica 2.500 delFtiV3.t:eiifl Ii IITIba r,oman iii dar
I

pentru care dictionarel,e ncastrs etimologioe OiI'er~ etim,ologl~i ecunoscute sau ~ din I~mba Ulnar popoare migraie pe tsritol'liul f1()ste~ lDadL.lld!enitlta.lllexica.lie tn ~OIi:H)I1I~mlia lI'I'oastr,e sa rene eMi in S.195 to pOIiI~l1I'IIe, OlrCHlIlme ,i hmdw,o.nim:e'.• tini Putem cila: Deva, cap~talla jud€tului Hunedoera !l)i numEi}leunor ceta~idadce din :stanga dlJnarii (Aiadl e'\I'8I, 1 tadeva, M UIrf:deva, Sce:deva, Zh::ideva, Zisn udeva, ete.) ~i cirri dl1eapta DUril81rii (Puipu:deva,8zi P~Qdiv tit;! Bulgs.liia) etc. Acee'3§i iJ)ev:Ol! '0 I!regasiim caJ IIQcalitate Ihgla San-6,ebas·tEan (Spania), ii!r! '[ara Bas'cno r.aJu)i ea v.alle 11I1l~lFit~ma 27 Ik:mes:f de· San 5e basti an,. ifluv~u in 1131 S par!l~ajrlu § I valle tn IBrltan~a r,omana (azi r~LJI!J·se~Il valea Ch6s~9r) etc, in tara noas:tra, €::xils:ta !lli lo,calita~j num~~e Bas,e,ov Bas1ciovehl BaSCO¥islu Ba!j!(lo'v, Va§,IC3JUI,eto., care ne arnintese de basci, ca ~i ouv~J~tJUI basd, eu r8h~!r~re161 bereta purtaUi. speoifi Q, de basel, Con;viie<'l1!~rea baseller clilsuamoimi nO:§itri mal (i1ist'eill1lstlr,ata~ii plin
j• j.

d 1111 lim ba su me rmana, vorb~tori i aoesteia"fiind ple()aj~ide 181 lrta ria~pe~M LH6~ n "inl m~!eniu1V leo n.. Ca exemple. putarn cita:

com un itatea

lexicOJ

Ui b:<l!Sl:l'O"S~ m erianQ~mmani, 'olYiatestarii

d@O!.!ll1'le!1!tare

17

~ lama

limba basea ama ala


I

mama.

eu ropei , Aile trradl~ii romane' num€'SC p e ~O cl,d~orn Uxameu 3rgel i ~~ambi,roda,ci, printrecare s~a gasit un magistru Larum (v, a-rom, Lar), precum ~~cet~,~eni Arraedo (\1'. base arrai :;i, arr:ado),. A110 (v.basc afta) , CrasHnQ (v_ 'base krasbl), UfciCO (v- base Offlll Ttl Hispalfllia TarraOC!llenS,8i a ex~stat~io pu~en'l.i.ca cetate
za,cUTltho (v. base z,aku ~i,zakutIllJ"O). Com Ulnitatea ,etlllica bas c,a-r'O'm ana rrnlaii'e;i!:~d

ca:

I aiia
abi

agor

tata

ugunl
ab,sl:I

amana a.ntza bur begiko


ekari herrl

marru

sa
buur
I'1IIUg~gl kal!Ta

abls amar; v. ~i Amara- ora~ ajia bar glagicilJ Gar'ai (a)


_J

OgOf

~J in p ortull p op,u~ar: op'inc~ CUInQjru~eJlIIsaluri Ip,orpula'l1e.D:e!lls,emenea:. tn m,cdelul"caselor c 1arane!§'U d~n za.na subcarp:Elitica, :scu1ptlJJri ~i cante(;(!l po,pul,are (\I, ~S~'-.mi ca'.nti cobzar ,Mtran",foarl.ie apropiat dEl!melodme basce ,Ii n zona Soule J. Am aUz.l1de he mlat!o~o,gce'efe e,tuate de prof. $oUichardi asu pr.a b ascll.or i pri", a.rlIru~ ,au, demonstffat ci anllJmUe caracteri st~c~se 'fie '50 g,~se5 etn
Europa, OenltnJa,.

is~dln Imam~
I

eIF€n:ih kin

~ra
pa u:d

chin

pa
I I I I

mtilimi be
lU

mami za h,ni s,i (a se]

ur

zati,ar zu sinka, 1'lovitulra"

sahar
,Z.U

, tu
~il'1lca- localitalea atinsa, de lin rau

I shlka - antrop ol1li rn


I

Ilntrreba;riie car,€ se ma~ pun slIJnt: daca stre mo~ii bascilm 8 Ll ~ocuitVn antichlale tl1 spa~iulea ijlato~b alcan lc, deo€ ~ij clInd l-au p.a,ras~t La TnceputlJl epccll bTCHilZU~U~(!irfir~i;~ul, mUen~l!Ill'Uliun ~.e.n.), s-a prodlu~ r m area m igllfa~ie a alrlidto'r dii,1iI lfIordu~ Ii)U.fllarili spre G're,cia de azii. Bronzul era re'a~lz:atd~n co.mbinare03,ara mei eu cositorul" fo~osind drrbr.me!e pentru lopireiC!aC9st.ormetale, Toam aceste 'e!em€::l'It.9 eg:asElS(i~i,azl tn z,o,na,Olt.eni,e~, s A;;a sa expl ic~. e'xi~stenla:m ultc.r 'ouvi nbll rtHl'liaJlle §iU hill H emeres ~~il"'l litm ba a,heiantt ~nvaz.1a ahelana a awtslJcces, deoerece popul a,ia pe~a$9a dllTll UQIJII. S D Ln1ar~i foiosea, numa ~arme oonfEl'o\1.oml;~edLr! arama. care emu mai slabe deca.t ce~e lucrate di Ii1I bronza:toriti ff1Iignl~iei, aheis !"Ie', '0 pa!1e di n pel asg~~mai a~QS~ol1I!~iflon~e'li'In" ,aUI~c,st c,bng;iili~ia'1,i p:~ras i ~o'c~rUe !'iIa,t<li~e,a§SI cuen, ~n rnil,e'l1lii,l!lI~Ii .e .• I., I F ~n;vazia dOfiielflUo r ,eu arme de fie,r, tot dl n lfIo,rdtil DunafiU au ob~igat p,e a'heii ,CIUilrime de bra rlI'Z sa emi,greze in As,i a NUd, da.fild f'la:§'t~mll' Ia 1(:a.~o~U:1 ttc:ialfl (1,2.12 ..1.27'0 te ..Ii1). .At:UI1lC~ a.u 'P1.ec:a~:§oi carie nU 'Dd~ta ()'U 'ionmion~e niJ, d.e unde ,esie p@ls'bUsase-~r.3g,i:li numerue de eUG,kara rlimba basdiii"). M~gm-:afia pe'~a.s'gUDr s-a prod us in doua, d~reC\H; s.pf9 ve,st iIn I,belria ,~ spre ,85 t, ID, ~v~flla.avam:! tn veda lie ca ei ,era.u ~1fioal1e buni navig,alari, Nu. aste axel us Gal Tnsu,~il nume~e,Ib erla ~~Ivir~asa fie de orlgine pe!asga. deoa rec€· bacui 1biI !iii d:e'riVai~ele~u~ n~fe'~ala ve:rbul a miElr'ge, ace~ai<i sens ava.lilldui-l~ieb~~ sau de se ta @bri,,I' ploaier , 'Isxe mfoane apwph:;lt de, ih..ivi,ui E8'ROtIB ERU S, . l Orlcum se (;ons:l.ati\ CUIclarltate Elxtindeirea 5pa,iUl~u i ~O,ttl1t de, vechU

, ..

Iocu~tQflai s pa1!iul u~ea rpatlll-d,liIn~l\ealn sp re ye·s~U~ Euro pel, Ail-a se explic~

~.'~ fo!osir'ea ~ui'BA, ea intaritow. PolZltiv :;;1n€g~div, numai 1m Umb:a daiCO-rom~rtIa ~~basca,

79

CalPitolul

VIII

T,RACII - IME,NSUL liARBO'RE~" CIJ 20D' DE HRAMURI"

~i inlnieni. Coo mal buna dovada 0 oonsti~uie limb a i~anili.ana.cara are d:oar cateva cuvinte comune C'U limba ro:mana ~I cslelalte limb~ europene, CUVlllte p roven:it:e din contactele popoa relor, in aceeasi peri'o,.ada, intre 3,.800 §i 2.500 i.e'.'n." traell-dardan] VQr puna, b,az.eEeTIiD~ei I, care alvea sa devina, astfel. una dintre Dele mal putsrnice afirmari tracice, Iirnpetuo asa sa dazvo ltare econom~ca atrSlg,Cmd. c~ Umpul. invidia ~ cupi'clitatea concurentllcr ahel, lEa ;:I; fost rei'Fi:!i,euta ~ mai mults 'Qri, d uNtima refacere Hind Troia a. Vlli-a, Ir,especti,v Troia ho,m,eri,car,opera a rege:lui
d;~lrdan Tros.!lIl'

Troiia ..ce,tatea bimil'enall'i , ... ?ei ca~~~r C~l1tin~asa 'Vietuiasca pa loclJrile de ba~til1la se vor numi t,~rak~ ('trait I}', ~a,~ ~~Ia lot d~' 'rasp,iiilrnUre va ram€:ine, in Vl1tregime'. teritoriui dmtre~~'na ~Ull1arl'!" Mall'~a Baltica" Marea, Egee, Ma,rea.INeagr,1j §i o'orduJ ~ce;ste 1,21 .avand ea Dsatur,a Dunal'ea :;;i M'untii Carpati: Inoen::ii:kile unora de a-l trece in r~'I1'~ul pO'Poar_~Jor d~8pa~ule~ penhu a jusUficaan umile sil!.ra~i~ poHt!ice ~,e,~!Sll!pnre_~~~cotrop~re ~ sP~tlulul la_CLl.it el sunt, as1tfe~,definiti'v e~uate. de , In.va~a~1 a S~hr,adi'rj P,e,alle,Myres, Chl.de" Camoy 'etc. contribuie azi din o phn la rests b,1rea, acester adev,aruri istorrc:,e,. II . N!U'~JieblJi9a, o~tte~ nicifaptul (tratat anterior) s nUm,ele do arfel1i dat e'~r,~peIl1110'reste,o g'rava e'foalre, deoa,reoe Arya a fost. fn antfchitate 0 foarte ~~~~zo~a,din Ilor,oullr,anuluide azi. Arya s-a l1umit, maitfirziu Eria, iar"oouJitoriil s8l,eu:anl' (nu~e pe ca,~ iii int~lrn.i.m~i1n ~L1cr,ikife Glig'ore TocilescLU)" dupa lui care numele lor s-a exl:nrns" supra illikegtillui feritoriiu al Perslel, sub fotIna Iran a

ILa.incelPutu'l mileniulu~ II b.n,a; , ~r,acii ahe] :sevor sfablli in Grecia, 1:nt!im p 'ce alite ram Ulr~tll",a'cic,e -ilati 1iI~" uti1lbrl, troie ni~ dard iilIni ~ i a lte tr'iburi cunoscute s,ub nUl11le,~e de "StaUce" - vor mi,grn p.ilila in vest!!.!1 nOlliel" la g,ranila Gil.!ce~1~i.at earor 'Iiimba avea apropi~ris~m~ifil~a~i,ve, ~u li~bi.~e ital lee, Vasil19 I?~wan vsda astfe'l asemanarea dlnitre IImb!le I,rallce!ii! eaa traca. e-xplicand-o Iprintr-o lrastitura de condei: replda "rernanizare" a traco-dacilorl EIQmite, 111S8.CB 'limba WaUna iW rom.ih~a au mal ImuUe cuvinte eo'ml!Jne (inrud its,) de ciU I atin it 'eu ital ian a. 0 r, dadl am vorbit de ro rnanilZare, ar ~fi tfebuit ca, ~nfondul penrornsnic, 'Ii mba ita liana sa dEI~ina~ooulfnJ.nta~. Re'zLllta, eVlident, ca radaCiinile comune al'I;!unor cuvinte dlil"llimba lati,li'Ia9i cea romQna nu provln din rorrtanizare, oi din 5ubstratull cOl'1llunal ce~of doua Ilil'1llbf,antenor 'conta,ctllJ IUI~di nllfe 1106·-275,e.n'.' S ub5ltra't a rlhaic protol ati.n. Aoo,aste er trebul sa coliIs~ituie' el,emellitul esential ln deterrnlnarea oriqinll ester doua, popoere ~iI,imbi. Numai lUI astfel de substret arhaic expliica de ce fondlJl comun Iatl no-rom~n e rnsl bogat dec~U ce~latino~itarian, ae:jiQ rom anii au staptmit ltalia circa 748 an'i, (272 le.Ii1.- pana 1131 deslramar,ea conf,ederatie~ samnite - 47'6 e.. .-caderea Ilmperil.llui.IRomande Apus). iarDacia 165ani (106-271 e.n.)!". n Apoi, 'Malta <I, stat sub slap,anilf,ea romana C'I,!4 sec,o~e lniliFite de ,ouGerirea D'a'ci,e dar nua fo st rom8I11izata ... i intr~ a doua eta.pa. in pe,rioada, sec. XII-XI i.e-.n." ver migrain G:recila do'rieni'i, iar in Ilta'lia t,riburi de traco-ililri (m8ssalp,i, dardanil, \fenaU, apuU, ealabrl etc.), stabl'lk:e in syd ul §ii ilstul ~t1il111ei, Cl.J m ne relateaza Hewdotocs.,. asa Preza ntatracilor in Ita:Ji;a, vest a fooStoonfirillaita de catre sp edali§iti ~a de r

ca

h~gitura dintre' tracn-dael, traco-ahe.il p,leca'Ji din Ol,tenia§ii traco-doorieni,j p leca.ti ~,I ei din aCEuila§ii zona €Isle m rturjs.itii §i azi de GOiIiun ltate unor cll.lV'inte di 1"1 f'Dl"ldu I de baza, "I 0 IiIOmasUca, CUlm sJ[J t: by rsa "piel €~ in e lena n

,arhaic~" "piele cu parIJllulfIg de oi", barsana ~oHie CUI a'FuIIUlng~, iar ln limbe p rom;ima bill'.sa. ra,LUIBars'Ed" comunitatea care a scapat tuturor dic\ionarelor noasira, concepl.JitlElpa baza teolrlei, innu;en~elor straine, lin care bat-!lio\1i derilvii dirl alban~zul\forz,12S,; zugolil"jug", spart "spart", ~h'Yfl1bra~dmbru",valle 'vale",
81

80

gYlrO!$ ~(im plre)9 i ur", Uno"


gtett), pella "piela", Thees

~~If',. vovo "dava", bares "'greu~ (v, bar,CIoG "clocan

Gige~, TaWltaflos - Ti=irlariia, Tytanos ~ tal~ne,'Gallatae - Gala~i, ForerneDs- VOffilia~, l?yodnaJcUit Pudna) ( - Putna. Cypm,s (citlt cuproa, ,deoarece era bogat in cUIPru)- eupru, etc,. e:~c,

"DzautziiLt, 09lyges/Gigi,

Din fondu~ aceste I u nita~ls au mO~~8niri Itrngvistica arha i ce S-8JU pi\i$.wrat un e I,e€118m ente tn limba traci::i. IDe aid ~~firele care-i ~eaga p€::trecl de lurn ea 91en lea, E ste, d eel, unfe nd plr,eel!e I1Ik ,i Preteeu rn pe an IP~ Ca re s -aufo,rmalt ~~traei i §i e~ef'!iili~ umefo nd u~ pe lasg~ic..1M ~n it!YII'Ue el erru~ consi dera u \]i pe pe.lasgi ca 1fiind "diof' divinii ~i ~'p:rimii toctdtDri aipa,mantuilJf". i~ am i nte!?te Home-res in '~mada~.~,j,s~ylo:s~n "RugtfltQt:lre.re" ~i~ Cal 0 S Intez~ , N, Densl.:Ii1ianu Win ~Dacia prei$f(JriGlf/...~iihta I ni rn a.pci tn I,ada, rp,a1i, Ita'l:ia, G allla m €I rid ion!!i~i!~beria (Sp.arniade ast~zi). ILi bi iii, lEgipt, Siria§ i 1'h e,~ana, (~osta, Pelasgiotida). Ionia i~iavea r1Lnel,e de Is IC'Iil, Ipai_~ntelleeponsn el pe lasgilar, de U nde deriva ~i Mare'a IIcH1!~Ca~i 1'iI'U 1M area IJon ~ca, c-um'9re~il est!':! elm <3JZU acest n urne. Ion ~ i lonicil s-au Ipa~tra~!}i a.zl in Urn ba rom ana, i2i r Ion ~ii '10 ana se teg.asesc ~~r a basei, loa lI'Iafriin,d ce I mai a preciat n iJlme Ia b,as,et Plesk! pelasgiil diin Balcani §i l?elitilJlsu~aBa.lcanica, s-au 5,uIPriJ/pUSalileili plecati ,d~11IOltenia in~epand CUI 3.11111.112.200 te.n .. Pe la 1.400 i..e.n., e,j,ocUipa Kreta, pu n baze ~le,chriliza!tiei myke rni:eflU~,~ CI'eeazas,clrielrea Ii na'ara. B. desdfirata d.e Venlrls ~i Chadwkh" In Illiptele eu troie'nil~ (1272 - 1270 le.n.), HomerQs Vi pre.zinia pe elenij cu numete de iiiliheil, de5<ce~den~ ai lui Ahaia ~i I,olil.filii lui )(liJthotS~inepal1 ai IIJ~ Hellenes (de unde ~~numela dieeleni}, orug~nea i:c),r,dlulillareani fiiiimja~esta.ta §~ de sapatull'ile' arfleDllog~ce,1!.' Ei v,ane'au C!J a.rme e bronz, prepal1at din aram ill ~i ,oosntor eu aju toru I c~liibunelui eelsa gasea V~J ud ..Go,rj la cca, 50 em d € Ia su pralmta, sooli:.J!lui., P,sntrLII aram iii ,8 se vedea ~j az~ Sa i:a de Ara ma, tot dh'll Olten ia, Peste alilei S-aJ1I,I a.bitut dorienii., venit~ ell arme de ~ie'r~ot din 'O~tet"liia (v, Bala de IFi.er), c.;ue i-aU' i:mpins pe ahei iWl Asi<~Mica, ceea 'Qea da:t na"~~e(\e I a rail!lbdu I tm~an. i111ju ru I a I'!,u lulii 1.000 i.e .FI' do,lie nmiialii lil LIS, b aze~e 0 ra.§'tIlu~ oS parila., Gflre Va oainuli panaWn s®C. IV, e,_n., ca,nd a fost distrus de gotP'~. Ei au adus lliIe·§te,§,uguI1l'ie:rului, deprlns tot la Dunarea de mljl,oc. ~~ a.u ~ost pr~vlli de ;ulI,~i cffi,ca ,0 odeSc.11I1 delre de' 0 iilmen~ ,ellJ0' c Ivi liziii~ie inai ntata~ sUipan; iai metal urgi:e i fWerul lilli, 8§!i:I CIU m ac h.ei:i~uses.f3irn al1izan i~ bronl!ulu i §i l1"I,o§teni~oril 1II111ei culturi ,a~e carQ:r (,1!1"iginiiseinUnd parna inan~13·0.IO!ll10 i.e,.n.. in stil~1sau plin de subtm~te" HIQme!fOS ne pre2.inrta legilllurwie ancestlr,a~e diili'!tiie achew~ ~o!1I~r ed~ §i do riie nii tprul':!simbol ul descendentei comune, 2! Iuii Aial DS, DOfOS ~i Xuthos COl f,ji ai lu il HeHenes" Referit.or la n! ume·1 de ~Sparta", el neaminte~te die "spatfr - razbojnid i e t1Iascut~ din Gin~ii unui balaur ~~tP~eca~1 cucereasoiineba_ sa "Sparti" es~eJ

ea

de C~t ![.Inclilvint de oriig in e traca.,illflsemn a I1d ,jrriispain~djW' ~i a.vind in limba romflna, (;oresponaerlt pe"spart". CIJ sensul de ri:3lsp,andlt ~ ~ 'US oo'borand in adarllc;ul mlleniilor spa~iul u1earpato-du fil~Jiean, re mar 'Gam Ul1Iiitatea Iin9v1s,ti!:la e:tni,c,a§i Cle civilni:ia,~e trad, ifllcepand eu mi'lelfliul, ,v t.e.n., de C3 nd acest: spafi u it iirad iii!it cul.tu ra.. _ .' Tn ~/"ad.a~;Hameros ]1 prezint~ pe re!gelle tlr,ac RhesSDS intr~un c,ar de I lupUi imrpodo'bit Tn ihtreg:~me 01.! piad de aur ~i.~e ~.rgint a'l~m.da~~ ~~,n_alJr :s:~ralu:ciil'Or. m~nuna~lucrate, o::lIl1mee care' numai zen 1e aveau, !ar ca~i Si~1e ra~1 p 'nlSf afb' Cg l;fjJpada,~j ma~ furl ca vilntvr'. Rhe'sos apaM, a~t:fel,. ca ~el ~11U iboglat ,II mali stri~l!,I!::itor CO!"!diUlcat.(l,t de o~~i in contextul r,~!b~'lll.I!iuJtirclian. . Tot Iy~ l'1om~;HiOs iii da;hJf~m i,prmrma~ia c~ AU m iii I trac!I ~t'lali.! sa. ~upte calare ~ i .sa 1I1O~OlSeasci a;rcUlII ea aJfim de Ilup,ta ,, a . . '. Toallil aceastra straiucil18 des,crlsa de Homero!!> a fost P'B de~lm conf! ~maJtli de ce~e peste 2:00 desoop',ef~ri de d upa 1'945 in Dada, ca ~1de ob~ectele de aur g'illlsH:eill tumu n~ twaciti d ilf! Rom ania :~~ Bll'lgaria,
ri j •

Homer '1 ....UmbEl,romani


Ham,er'os ii;'l'fosteel milli ma m poet g!lee (t~aG),care a t:i1lJ~t- probabi I - tntre S,elcollul XII :9ilVmLe. ~. e;ste a~:toru IIposibil a! poemelcr ~lJiada" ~il ~Odiseea~. l[l in punet de vealere n ~gvisU()" 0 psrele sal e,. SlJnt fO(l!t~, ~m po rt~P1 t~, deo\illl"ec€" ela con~in mu1t~ wvinte daOO-l"omane~tl~carora~~1 1,!Se_~tnbU!e cele maJ aberanteori,gij~i. latal c1ite~a_e,~:mpl,;:aeT.~e~.,ag~\Sl a,gr~ "9 am", aratron ~aratJru~.'U ~s(au)~, ll'DU5 bou ,brah~?fi' br~~, keros" 'Qea~~~, i kita'fill'''cetera'' ,.#(in06 ~c~ine"',.k,op~o "a coaQ~~,kame oo~m~ k0r.~e' cO~,rd~".' kt:alno "a conduce" (v. oral §oiPhiltra Craiului). dfep~fJ'e _dmp~ea ,duo dOl, far:makoll' '''mrmlec''. ~eliiO' "a ~e:ri".r.en"ira na", '/rigos "frlg~.fo'~fll r",:bor:tos f "cunte~:Ip'os ~iaptt'J ,~ego '''a lega", lu.ke ~a luci~, malJti~ _'''ami!l~i", ~armafOS. ~marrmm¥f', men ~mie;re~, mikf'os ~rnic", meu' "al mel(,m~l~n:~~r". nQ~ "noi". o,c!o ~,opr, (I'nam'iIl "num,e~, 'orfanGs ~olian''. petl"€i' . Pla.tr.~r.pugffl~e ~pllrnn~, rolOS "rau~, sa.ts"sare~ ,seme "sem 1'1", se.9 ta :~~pte~', S~dOf ~a~a slJdoare~,supe, supo ~lS:Llt)".super ~supra.~,s.ex "~as~ , taflNOS~. ta~uf,:ttt.,o "'a ~iner" treffl'o ~a tremll ua",tris "trl, ~rei",veno, "a vem~, zug_on JUg et~.-, Ideli'!tmti!l~eafunatica ~i :sem,antic~ a ace-star cuvlnte romano-homenane ,es.tee~p:1 i~ab ilia p,riIlf1 orig i"e'a nOlrd~lUinare'iiln a, i~ at1e~ruo (plec~ltil de aici, Ia ~ sfi'll1l1tul mTleniuiui m i.e.,Fit.spre GJieda de aZ1)§i maiia~o, a ~onelilnOlr~ care au roit. la. smr~~tU!lmileniul ul il~i.e, rl!. ~~ au pr{)vQcallraz;bo Iul h'?I~n" . .. ~ ~aJta Gum, dilri'l iIiIOU, 6,meoiog,ia Ii rIlgvistlca ne 00 ndlLJI ~aol1lg~nea ~uto~tDna oe

"a~?

a multor cuvili~e I~sate pe telritorilJi~ ~illI'rii noastre de cei care

I'll e~alJ pams~t

82

Prlrnul

iimperhiJi diin

Eur~Asia

Parintu,

renginor

zentat

Tracc-makedenenll, autorll primIY,lui lmperlu diin E,uropa, au 'f\epreexpresia peHtiea eea mat inalta a spa,iu'lui trade" on~a_ndpriii

AI exaliidroLl/AJexand ru M akedonos redutalbila dvi,liza~e rnaeedoneana denumit~ {~eJrm,istic,a", Ca maoedonenii au er,al! elenl 0 dovede;i:le at;!J,tlmba lor; total l d if,erilii de cea el ena, coM ~i mead miterea lui Ah~xalildrou M akedo nos la J:ocurile oHmpice, ~ataI sa ufii nd rn acedo nean ,ia r mama ,ep iret,a, d eGI tat tr8,ca..
Oas1calul5 au afust tot un macedonean, anume Arlis;totel es din Stagira.-M aikedcmia, fiulmedicului pEirsonal1al reqelul rnaeedonaan Amintas. Ajuns r8'ga a'l ~alkedonie'i la 23 de ani. in lrIufiIlai 10 a,ni, Alexa!ildru a eraat eel mal mate, imperliua~ antichita,ii, bazet pe ccnceptatnarte a:rig~rla'le, care au pus bazele cMliza,iei rnacedonene/elenlstice, Cancep'~iQ. lui Alex.andlru, potr:Mt c<lireia Europa era 'Bentrul Eumii, a 'fast preluaUi •. mal t.iirzmu, Integral de romanl, Dar, spre deosebire de Allexandlr,oU', c,lue iii re,slpe,e~ati!l1tru lohd cuUura ,il civiiliza,ia POP(N;!!lrEllor irnviinse, dedar:andlul-se urmas al regilar acestora, roman'ili au' distrus; '0 bUna pa rta a eiv illi~atiiiih)t eu Car.e au ven it in contact. mergand pa nil! aeolo inc~t Cae s ar a dat fa e ee I,e ai mari bi bli ate ci a.,antichititiffi - cea din AJexan d ria-, 1m E:gipt - de§,i promlsese :inte'9I1'itatea e,i in cazul capitularii armal1ell!i""r gip~ e tsne . Romanllor le-au trebult mai bine de trei secole 'pentru a putea abacrbi .aceasta noua sintezii de cultl.Jtcl,datafiind rnarea diferenta dintre cultura macedone'ana ~i romana, prima fii'ind net sUlp~l'iQcar~ cele,j de a doua Cu toate m.arne r,~aliLa~i aile epocii maeedcnene/etenlsnce, pe care unii 0 nurnesc chiar alexand,riana. este regretabil ambij,ia Ilui Alexarudru de a crea cel mai mare imperiu nu a avut ~i rez~ltate po.zitive pentf1J patria sa, IFIQcar,ea t:lnere,U macedonene $-i!! p,ierdut in n-enumaratele b.atilii IPl!Jrtate de~ Iun glLl'lce 10 r 10 iii ni de cexlP,an Iiiun,s sau a rimas 10111 d ile rU:e Dcaci loti! 3'ce,§tia OIl" fost f,ol DS IIi PentJI'lu n cconst1rm,!i <lj pa§n ica iii patriei ler, este marta pu~in probabil ca rom3nii.sa~§i fiI putillt ,extinde stap,aniire's 1,0.1'"brUitalai dine,olo de 'co'astele Moirii Adl"aUee. Ceea ee artreblli, insa, subliiniat in mod deos~bit e,ste7n~elepdunea CI!.I care Alexali1dl'u a condus, popo"nel:e cucelliite

,I

Tracll au f,ost h'li••,am poilitei,U dar au eedat elenUor ~i remanllor vestitele 10fz,eitei,i ca: Zeus, ,Foebus-Apollo, Dionysos-Bacchos, Kybele=Kotys. Afrodita-Zeirenia, Hertules-Heraklles, Pan=Lykaios, Hermes,..Mercurius. Bendis~ Artemls, Ares-Mars, Helkate-Zerynti'1ia, Hiestia-Vesta. Hebe. IDkl nys os..seb.at ios,-$abazios a fost tr,ansf'9rat defry'Qlieni in As ta Miica,

ajUll"Igand Iia 'evrifI,isub fo'rma $3,baoth. CullLiI am~leia,~ii ybeh;!c a rest celebra.t K Ia trndj}-dorienislIb fo rma zei~ei Rhea, so~ia lui Krenos ~,tmama lui Ze us, cn3,-sout trur-o pestera de pe m untel €I Ida" m u nt.ele S aerual ~rygi nllcr, de u nde ~i e denurnlrea die Mama Idaea" ~l"Muma P;jmfintuiuj",. Cultul ei a fest preluet de I'omani la 204 La.nsub numsle de, Magna !Mater/IMama Mlam ~ilDeum Idaea, fUnd constclerata eel z:eitate, na:~ional,a, I1U imporlata" dat fiind faptul ca. a fest adrusa de 'llro,ien'i. unanlrn reGUlloscu~i ca stramo~il ai poporului roman. La Roms, eultul Kybelei II olfioi;8UsacBn:iotii frygieni ~i, gallii.,t27 IDadi nu aLI pastrat d ec,M pe Za 1moxis~Zil m iS:9oO'S81, po,elul zarii ~ i vieti i tara sffir§~'~ rnodellul ~ui lisus Hristos in ceea ca pr1ve;ite r-einvierea dupa 3 §:i an i de m eelitatie su b pamant. zeu ram ass pe Gifi c I a getii ced d re p,i §i rnEl'mlurit'Ori, care se·afla,u in fa0!:3: IIf1eie,rmceptii' superi,oare' dieSptli' unlvers, L ulilic,i pentru acele Umlpuri. Tot III nernurlrea sufletuluii credeau :;;i tn.'13l'ii~i'
If

crObysii .:dupa

cum

na relateaza Hellaoieos. Zi!lillmo::ds predlca un ascedsm

ca

pw'eGre~t:in, considerand timpul fara pre~ ~i, decl, necssar ill fi jertfllia razboi. A~a 81pare ~i '·~ne.;hilJns,ul c3'v:aler trac;' de' ta Adiamcli:si, mcdelu~ pagan al S'ffintul ui G heo rg he, Din perioada tota mica, dadi au pastrat.llu pull !$ij§arpe Ie ::;; raco, prellu at d apoi die cI\e§Unism in megenda lui Adam ,I Eva" viet6i~i pe care le-au oentoplt in v6stitullar drapel, pe, cars, dupa cucerirea Dac:lei, 1'1 'lor lmprumurla rornanll,

,arlo

dintr-o necesltate de aparare. irnlP,obiva Iper§iior ,expansioni,ti ,I care ,a dat na!jtere unei sinteze de ,cMllza,ii, chiar ;alunci dnd n'l!! tnai er,a In
vial~i.. Umba m~oodornei1i!or, ,atllt die apr,op,iata de Iimbedraco-dacil or, a da.t na §.tere dialectlJ'l u i ,ar,omilil, fl':ate bUill cu eel al de c{Holm~nilor,

tn sec. IV e .n, filind ado plat de intl'le~g a lor armata. Traciierau pre.a IP,u~in legati de bunurile §ii a,\fu~iile pcamante§i:ti, lilP,sili de OIIi\goliul de a transmtte' posterlita!ii Qrme' cu priivire'lla ecxlsten,a liar; bizuil1ldu~se, fl1 primul rfmd,cpefo$ tr,adj~ie:i !?i pe inaitte'le triliil'i spi' ~i totu~i, 8Gris ul ,_ ~m~ odalta cu el, istoria - <I. a pa rut m a i inWiiiin s P' apoi in cel glFeC<l-romalle, tracul Herodotos fiind ronsidlerat pr deci. ipit rinte Ie ~storieL

84

'Capitolul

VIlli

DE LA CHI INA pAN' lLA .FUN ••.

Concluzi,i1,esale privind lstorla popotaJr'Blord~nime1"lisu~pa~u 'Qcuitde rnassas ge~j .~ipopoarele tnrud i19 cu a ce~ti ill au fOISt oontirmate, in ohtar n mpu ~vlH~111u de i, , catf\E! un .,,11 are ceroetator, ha!'lcuU~ $a1nt·:Ma,rLil1care a efecluEd stl.loii inedite m as LIP orig~nii ~iistori ei~rsadzJ lor, r9ZiJ11tatei com L!n;c~!ldu--~e ~AcadJmi9 des ra e ~a Inscriptions et Bel1es·tettres~ din paris- 'Iata ~ con c1uzme acestuiitl: 1, "1'iumele de .tadjif<, oat a.lf de luref {ii fll1ari popoarelor care vor/)esc persana Tn P8!'si-a', Ngani-stan, TokJU3'rfst8'rJ,~ TransDxiana este chiaraf vechilor dahO!l!, (~sp~nd.it odinfoa.ra de Ia Dunaffl p<'ina la Bactrialfl8 §i in mu'te alte regil1ni. ~ 2. "Ca parfii ~i arsacizii ap.arfineau /i.lGesteJ ramuri de na~!1.niscaice, 08 flume'e de da'hi~itadjiksaud<'l djik era de1l'urnir'ea' tor n,a1ion~'ii §i efa u

ca

3. ~Gaa'c.~asta rwmf~, respinsa de sifM;anfzf §i ps rsanU eliberafi de jugul pc. r1i1or• n-a ay,ut de at[.!lIJciTn Persia aft sens d'eca t aceJa d!'3 barbati. " S e oonstata ,astFei 111mod p regina nt, dol dis(i n~j oen::ehiflto ri ac;~~onand lndependent nul fata de eela!al~.au-aJuns~aace ea~i cal"!duzie priv~ndorl gline iii e DI"I'IUlna ill P,IlPOare~(l'r· e !,o(';lJiauin arlti,chitate tnti I'IIS c ulsp,atiu cuprins inne'

transmis"o supuf}Uor tor persani.

I.

ca

DUlil3re §i

China.

I?rimele atestari ilde E!;XisteJ'ii~i'lffIaSsa,ge'i1Qf egasim, ~aHerod!)t ('slorri, ~ I, 213),. care a trait intre anH 4!M ~ 425 t.e.n., E~6minte~te de numele ~u~ Spar~ gapises, pT'Indpe al masaga~Hor. Tot Hero dot (lstorii, ~V, 1) ne msl spul'iie: "Ma'i exista §oi 0 aHa t,rad,fffe, c;~reja eU fi d~w, de ciJnd mi s-a aftitat, fnraiel'a.te. lat~o: sciffirllS8ritenf ce locuiesr.;; Tn Asia. :fifnd b.atl1F in fflzboi de masa gGlti, ar ff piecat de acoJo, freclll~d uf Araxe fn tara cimerieni1or., , Djncofo de Budin', spire nord, se gasa~(e me!' fnt.Eii0 pusUetate de- §apte zite de drum, iardupa aceasta pusti'~Ma.te, daca se ie sa oa'f~torul spre· rasarit, tocuiese fll~ ageJU, P'OP'()f

ro

numeros §i deosebit. "

Auton.!1 traducerii, Gn. Popa~Usseat"llu! precizeaza:I'Massagefii din Asia, thysagefii ~i tyra\ge'f,i"i din Europa sunt~ des.igur, ,ufM/.t ~i acela§$ papor gefitor; rusmit d'eoseh1t'dupa roglu nil1l! fn catce fraia.p. u Tal Herodot ne da unela det.alii pfi\o!'ind~ili1UWTiie~oc;.un:ede massag,e~i: ~A§®dar. Caucelzul foJ"lneaztll b.arisr8 par}lror fnspre apus,[.il Marit Caspis, iar pe !.Irma spre vest ~f tnspro r~ls8rftul soareJui vine o ,ampie de 0 inUndere.' imens~, care se pjerd~ in departare; dfrJ Blceasta' campie mare, nu cea mai mir;;~ parte G ocupau, in co.mun cu aJfii, ma:sage~i., in cQJ1lra carora avea Cyrus potUl sa

a'

pClmeas~

in hJpta dud die per~iiimpotriva ma!sagel]~or.ataeatcrll au ucls pe Spargaplses, flul 'i'€I~~nQ~ lOifl'n.yris, drept pel1itru caire aoeasti~ s-a ritiibunat,
d~stru gand

cu

.arm~te,"

caE! rnai

fl'Him'G

parte a arma.~e~ pers a file. in crance na btlt.li lie


8'7

86

RtJzbaiu! cu gotH, I, 10, 29}.

(ioved!1l,§te tI1lacSsaget~~G!ra LJ un POPOIfra2boinIG, capabi' sa mvil'lgal §-i sill dlstruga chraro armata c()nducSa de veSmu! fmparat persan Cyru£. . SC.rijtOriuJ !:Hz<llntin P'orphiryols (233-305 ,e),n.), '9.r-udft ,e:i filosot" !ileop'altoni~ cian grnc, 'ol!lginar din Tyr, d'escrrrndy'.j ,pe mass,agei~r. JIl€l spun.e~"Istoria ne ptJ'Vti'sta§t:e eli mi!JSsage{il~i dartJicH socO'tesc tmre rud~njjle lor pe <IJceiaca eel . mal f),enOf'OcitJ cari mo« de ffloarte natu{:'al~." {v. Pro copies din Calesar,ea un pc per nUl'ne.ros §f bine, organizat,

caire a urmat,. w!su§:~ CyruS a

prem. Aceasfa

cs

atestsre deosebil de ~mportanll:Eia fIlssagetJra.r Wn sec. Vi e.n, Q atMlm tot '8 Procop,fos di.n Cae.salrea, ,particJpant, m oa l,i['aJtee ,s,ecretaraJ generaluruf d Belisar~os, la lupteJ,ede eHberam a ita'ie.~de sub stfilp:§nir'e~ gotjro'f. Prj'ntr-e tl"upeJ~ afJate sub COmandag~nerah..:!Jui bJzarltin Be'isarios, seanau;i masag€!l~., Oe,s.cnerea aC9sto~ este fu.arte cCll1lch.Jderlta: ~.. '§/ dintre toti, maitiles ma'S8[J~tii uGJ,ser{jp'a muql caj:; rugklJ. De()al7-eG-e rnasafJ!fii e,r:,a,uaTCa§i buni $i IrageiilU Tn gfoa t~ffnlreaga, nimerea'u un dU;~m8n 8pmape cUfiecare' 'Sli[J€iJtli Va.l.ind ~!iI ca pletif/9ramlji mull dejUfn$tate §i SoareJe toeim:JrepJa aoom spre' ssfin{it, nu mala W1t:a ce face if CI ftlara fa fuga., Ct!Jzurastuncl multi dinrre dfm~il.cad masagelii ti Uffl1lJro,i1Jl,l f,f tie pricepeau fos,r;te bine la S'iigep, nimeri:n,r)!it in ruga' ?"a~l;!,.""(1/: ~i spec[alitalteo1i dacojjor in f()Jo8irealarcuru~ CUSi!igeti din hJg:a caJ lJil,:! r)" ~/(} fruntea Iorpu8e fro] dintre !an[1ierirsai:".p~rs8m.JtMaSine's. masaf)E{u/ 8ufws fi lra'cul GutBa'S... Erau in Qces.s(~ OOflifuis mulli itafioti de vaz;a, 'tlim C8r:~ fi DiCl.fernn',tr8t~Je lui TafffanfJs, la.r din Gel'siea rom-ana, lfej stile de caJfJre{J tllr}: pa cafe sa fhtfltnplase sij.j lase scolo laarme-s §i pIJseS8 tn fruntfJa lor pe SGutJeroll-fa/a.sar; .masag·et d~ l'lGem, deocse/Jilde IIrodnic m' trebuffJ€: m_'zooiului_ §i f)ffJ lracul GudHas, ~ fncB rears a. unora cib:!,a-r iden t,lti ea ,PEl!lrnas,sage~i'CUI hunn 'eftan~i !ls:te Upsil~a d~'~e.rnle~, deoarece, in aceia~~ fJmp, ace§tiifllfac men~jun~a '''l'n sec. I i.e.n; ml.llie tribur/ ale massa,ge/iieJrQiU fntrat m' uri.iittle8 de lriburi ale alanl1or. ~.(V.~Djqiona~ Encldopedic Roman~, Mi, 19licur'~'§lfji19.65, p,. 270). Or; se ~U[i) ca aJan", S mo~i ai asetuniror ds, azi din Cauci1l!Z~J de nord, era U de

~a

tra

nearn persan, deoj imudi~i~i CfJ ma!SSageti.r, cea oe exprloa aceas,ta IlmILJne ~i collrfrl'rn~ ha'bJtatur rar il'l nordu! Ca,!JcazurU~ Frl epcca .ra C03Jre ne' !19ferim. Ace-,Bsta origrne a aianiro,r ,es·fe foa file dar demonstratEi de J. R ,1ns proth, Blat pe pian .rsroric,. c~lt(il.i fflojogic. Dil1l 'V,ocabu~artl,1 CQmUfiI ose;f,D-persan, cu ,r'ne'tberal~~ in Urn ba daco,""ro.rn.§na, PlJlblm~ c~ta~ khogh-koh ;: mUriite (v. Kogaianot;J u'mu!1te~e sUint a' dadro(,). Ifaad·ba'a:: ~ht, W"aran4MIral1 ~ pJoaie (v. bara ~!::ha~~a. CiU ~QC apa~), l1om·nam ~ nume, de,nda{l-ciemeJao ;;;: dlnte, os'et. :stahf,e" rat s'tell.iJ' ;: £~a, eset, mariti:: mort, Qset. mat, Jat mater:: mama ete, . .

Massagetil exist<lJu ea neam i i j,!1i sec, XV, tlind dtali de Cha'~xl'oondi'e8 1470: "Prima e.xpedi{iea lui Temir a tbst tndreptattJ i'mpOI.riv.a tU;JgatufUi ,ora$ Sebestia din Capo(jcJt:fii-a. CtJci, deoarece afl.a519 (J~ [3aiazid est'€! pfea pupn ell :suffetui fini:;tft tn pri'ldntaduci/OF Asie.j~ nascutJ din ne-amuf tUrcilor, ... 8S

in anur

4.000 an~ (sfa ~itul ne~1~~i cului), ~Cea .rr;,ai r~l1afa, gfJsita intr-unuJ .din cete 4~ de morm,mte ale 8!jezan/ de pe malul raulUJ Peacock, pare de Vf7E'O de iiilnt, 2() are p'~~1 blond4nGnis (n:~.,; malp:sds c~staniu, §i; se disting bine buzele sl1b~tn:W/. ~asu! ~'utm_ arc.:!ilt. . Trebuie precizat e~ :ge!i i avea u pa ru 1ea stOll I'! iu, de §. LIIlnII C errs ide ra ca a eesta era. '111n d. P:arete,a acestora se bazeala pe 0 o traducere eron.ata a termer; uh-Jj'gr~cesGdilc;n::.i I d iloui care inseamna ~SpaI8dF. Cu alta cuvinte, fata de elenii, care emu brune~i Tn marsa lor majo,rifate, eel GU pawl castaniu apareau 1C8 dilcr;ci. Confirmarea acestei interpretari a dat-e

de .~a.pte zjle de drum,. jar dupa acea sUi pustieta te, dacase lasa caJatorui spre rlisarit, loeuiesc thy-sage!ii. popor numeros ~i deosebit ..~ Astf,el cum, re,zulta d~n cronica lui Thoma, in sec,olum al V-Ilea e..n., I'JiIlass<!,g:eiiise 'gisEI'au par1,ial in Pa.nnonia, parte din ei ramanand Tin, s.tslpele·

chiar prof. II. L Rl.:ISSIJ, III scris, pe 0 lucrare a autctului acestor randiJri. ~aproth p reciZSi3Z:a cl ar ca, in cadrui lm p,errUilui parsan, pep rim ui roc se a,fl81 Persia" cOIld'lJsa de· un $ahin~ah/regele regilor, urmata de Armenia, Bac-trian~ ~i Tara Massage~lor, c{)ndus~ tot de un i"ege. ca §.i Armenia ~i Baetriana, ~i cuprinzand Rusia rneridonala. Re'ge,le mass.age"Uorguvema §.• asuera triburilor g'olUOi'. <l!I'a_!lil'oll', saxenilor, meellor §.Iipersanilor de pe· mall!L!ril'e Vol gU ~i Ta nalsu [LiJi. PI",intre ~alrile supuse de Ale>:and ru eel Ma re, Klapr'Oth clteaza: Margiana, Aria, Tara 9Vofngetilor, Bactriana ~ilara massa.getilor, sjhi.alfi in paFilire udate de Jaxartes, '. ' Ca habitat, in timpul lui Cyrus ;;i in continuare pana la Alexandru eel Mare, hlassag'et_i au oeupat stepsle de 1<1 ord §i est de Mare·a Caspi'oa, n lntre raurile laxarts §iIi llmarnus, deci pana la t.aeul AmI. La .sud de Imassa.geti leculau numai pOpoare inrudite: ehorasmll, daee, ba.ctri,enii, p.artn ii arianmi, numi!i mai tarzlu eranl ,i ap,oi iran~. Bact,riana era cunoscuta ~i ca Ta-hia:;;;Dahia, nume dat de chinezf. Ea Cia nstJituieazl provincia Khorasanul orien tal sau .arfgan, ~,os CLJt in ant irn,ita te $i sub numela de reglalul H erst, ~i fa ce parte din Afg an!stan. La ve st de· aceasta asis situat Khorasa.n LilE occ~d·ental sau persali'I, 'care, in ,perjoada .antica, eta ,alcatuif d~'O, Parthiar M,argiana §;ii 0 parte din Aria/Ariana .. A f.ost locuit ii'll antichitate, de 0 pop,l,da,ie yue ..r:hi nUl1ne chinez pentru GetalGetae. A.liafAria~ul! ~ara arianifof, a fOost D.rovinde a vech i uluuim periu persan ,.maPginita de Badria na, Drang iana, 0 Parapamisia ~i P,alrtliia. AVfJ:adr,ept capitaJ,a ora~ull Aria, 8zi· H~rat Corespuflide in prez:.ent provin de i Sedj istlOm din ~ r.an. IHerodot ne' da §i IUnere detalii privind ~inl!Jturile ~ocui.te de massage1i: ~ A~adar, Caucazul formeaza b'8riera part/tor dinspr9 apusul Marii Caspice, iar pe urma spre vest§i spre- ra:sariruJ soareJui vine () cAmpis' de intindere imensa, care se pierde in' de,plt,rtare; din aceasta ciunpie mare ndJ ce.1 mal mica part€! 0 (Jcupau, In oomun cu alp); massage'ii ... C~fld trace cine~ pesfe fJuviul Tana/lO, (roGalirntea~ flO mal es-te sdticfJ dar CoSBdintai po.rtiun€ (de teritoriu) este a s8IJmmatiior. Gam', incepand de /13 Goada lacuJui Meads, S9 ifl'tind spre miazBfl'oapte (fa 0 distan!a) de 15 zife' de drum, fntreaga (sGeasta regfune) fiind lipsita de copact. atar salbatici cal :pi cultbtari. Budinf; locuiesG in SoUs de ace§tia din urma, ocupfjnd coo de-a dOWEl' porttune de leritpriu, tara lor este deasa cu paduri (}.fj lot feluJ. DiflCOlo de bud/n'I, spre nord, se gaS8$te mal irJtai 0 puslietate 90
j j

nQrd~;p,o.i:lJt:ice, uncle sunt atestati ~nsecollJl Vi aliih.JrU sclavillii iOianti, deel inr (Ie Rusia meridiona'ia. Tn cel'\oetarille sale, Klaprotlh ajunge la unele ccneluzil foarte interesante: "Chlar daca trebuie Sa caut'am in Asia prima origine a arsacizifQt; cimd au supus aceasUl pane a I,umii, ef v;sneau din t=umpil' ~i' faceau parte dinlr~ pufer'" nica' nafiu:ne riJSparu:tiM' de fa mafurfie DluniJni pan'B TnflnuturiJe ceJe mal lndspfjrtate ale Asiei .sr;perioare: aceste pop oare era'U dacii~ iI'oestael7a n ume/e nal/o,nal al arsacizilor, pe'cafe J-a.(Jd.attuturor supu~ifor I,or. Cu trei seeo/e maintea' ere; noastre~ Ungaria 91 S'actr/a'na p,urtafJ in mod ega'l rlllmele d'e' Daciall)a/dca ,la,ceasf.i denumire.,. care se poate f'e'CUnOiiil$te u§Or orica nd, dar mooificatIJ fn mod dt{e.rlt in idio.murile cam S-6.U ~uocedat tn Europa §i ASia, se ~o.'ose.;i!fechiar §ipentru a desemna p'opoarele ge,rmane §i pe' u.rma~ii vech.it,or persall;". 104 IPl'intre· pepoarele i.iuudite cu massagellli" Klaproth elrlumera pe IP'artij' bactrleni, sQgdieni kho.rasmieli'li, ge1i! a~ani! aersl, roxQ,lani, iiazigi. Originea com una (111' tutlJror aeestor pcpoare, sta.bUritade Klaprolh, eSi~,e perfect aeord in CU reeu ltatele cele ma~n~oenfe ale cercetariilor arheologi'lor romi!llni. A~ a se exp lica de ce roxolanii eu fost aliai~iaU dadi lui Decebal' impotriva atacatori!or romanl, de ce acesta a cautat alianta partilof inainte de a f i;l,mcaJt de romani'~i de eel roxola niJ,iazi,gJi~ i alanii, mig ra~idin stepele nord-pontlce ~i nord-em ucazlens pe te ritotiul' [ladei, a u fast. re~ed e asimil~~i de pop ulatla daea auto hto nil\,. Origin,eafsemhifiGa~ia numelui massagetae esbll 'ifI~ neprealzaUi, fiind prezentste paoa in prezent mai multe ipotaze. Conform lui M. N. 80uiliet al arlnsemaa "ge'li; eel mar.i'·.1C~ Klaproth traduce acest etnonirn cu "getii' ce! fndBpa.rta!i".1~ Paully-Wiso'iNa il deriMa de la avesticul masyo, "pe~b;t- m{incIHor! d@pe§t,e. 1J;iO in top on imie~ ra di cal !.III massa - ,eSK! l'ii,sIP,iiliI1dlit~ !llrna i ilnslp.aii.lilll trac:ilc: n Mass.a M.!iiss.a-Lomhalida, Mas:safira, Mas,sa Vetenllensis ~·Iocama_~i"n nalis,; Massa-Canara - ducat italian; Massada - cetate !'oman.a un h.Jdeea: Massaga - or,a~ ali Illdieiantice: Massa MOli'ltieri!, Mass,abatiocEi', M,as,s.abataie - pmvineii in Media. ;o~.~OG Luana in consid,er.3Jt~e lat:inu~ "massa" (bulgare, sloiu. masili/materie), aprec:iem dl sensu I dar d,e BouilleI este eel rna i potrivit 19f
J
J

er,iillIJ'ge,U de pe~ryras (Nistru)1C<!1. In CieIpriive~te' pe tiragetl. Str.aboh ,l)e inf,ol'imeazi d ac€!§tia ~ocUla.u pe Niis·~ru> 1nb·e IstrQs./Dunare iii B,orristene/Nipl!'u se intindea "c'mpla ~<!r 91 !yrage~ii

geti·for", A~a seexpllca exlstenta republicii Transnistria in perioada I'azboiului ruso-ture din 1735~17391,avarld capitsle la Balta, precurn ~i lntlnderea Valului Iu~Tra ian pima la Don. JDe UIJ"Ide, riI ar:r~ichita.te,tirageItii sa Iiniilldea u pa n~ Ia T Nipru, datoriilii nav6JUriilorbarbare ~ia exliinderii imperriuluii rus sprs sud (in anul 960 e.n. grani~a sa suc:Hca era Iia sud de Mosmva ~ila Novgorod)l, io pel'ioada razboiiullu~ruso-turc rnentlonat anterior, Transrsstri a se invedna J.9 est eu Donu I,

in res-tumEumpei; 'Dra~in provincia basca 'Guipuzkoa dill-n SpaniOl, ora~:in


Soo~ia l'1IeclJce'rilta, rornani, OUB1? dirlitr-a, insula seufundata in Oeeanu~ Atlan~ de tic d i'fil zona Scotie i; En Eglpt o;'a~'din antichi.tat,e. EXlistenl~ aid a ora~ului Dew!! se expliea prin locuirea n(H-dullu i Affi,eili, in antichimte, de Gatre 0 popul at~edacica ru umiti!! r:tetuU, Ace~tia ma'i OCUIP'",U~I r,egiune'8 aU~Dnoma de azi dWnEr'itreea numlta 80gos, nume ce se regas,e~te:jli la nol, chlar ~iazi subforrna aotroponirnulul 80gos, in speclal i!lllMoldova ~i 8asarab.ia, La dael, dalJ'a ~i deva (~cetate") a avut aeeeasl serrmifh::a~!ie cu bU'd,a rcetate"). care sa int~lli1e9te ~i in limba georgi'ana, sub aceeasl forma buda f"ceta'te~). Faptul este atestat prin; ii' 181 B,uda, erasul de pe irllaltimile situate pEl malul stang all [JuMrii, care face parte din Buda-Pests (capltala Unga.riei). a fast descoperita 0 celate daelca, prin anii 1974-1976. • pe t,eri~otlul Romaniei, exista 73 16caliti!'i,1cu n ume le IBu da. §i B ude§U. ceea ce eonfirrna originea daci:c8 a acestui clJvant In antichitate, dacii din estullMl.rii Caspiice sa mal numaausl daae, oea ea e,x~Ii exist'e Ilia cefatii Gandlava tn Be Iucistan, Mergtm.d S pll"e FUn, surpnza este ~irna ~m are .ascullt~rrJdu~1pe Suetonius (CaillJls Suetonius Tranqulllus - 76~141 e.n.), care, in "C/audilJs,1.'\ ne infonmeaza ca geileralul Drussus, flul! adoptiv ,al imparatW!'luiAugustus, ul'marind CLlI asiduitat,~ pe genrnani, ill momentul clind 11 fe!?iinain;t:e0 femeie barbara, care - vorotnda-l intr-a lirnba lalina, n dojeni sa nu 1indrazlileiasca sa mealfga mai departe. Rezulta di I'ocuitorii antici ,ai GeFimaniei de' :azi vorbeau ,0 Ilirnbi Ilati ilia b,arbara (deci, dife rita de Umba rom 01 na vorb lUi. de patriciie n~ § i serlito tn, re m ani), ceea ee l-a ,determinat poe, ficiHlii din R.omasa~i num@lasca pe o acei barbari estr,aini, nsrornani") cu numele de glennani, fapt foarte logic, deoerece, Tn lim ba rcmsna, clJvantul germanus tnsem na "(rate bun, din acela,fji tat£} !ii aceea§i mama~. Re'Z!ulta logic C8 acei locu ito-ri nl!.l pute,a u fii de'cat geto-d.ac.i, lrude foal1e Ibune - frati, de' t~.ta ~i de mama - ai romaUlilor, §tiut filindl ca ,aoe!?tia i:;ii aveau stramo;;ii ph~ca~i din spa~iul carp.ato-balcQl'lic, locult Tn an ti cnutate num aij de geto-daci. Nu tuebui:e sa omitern nid pe R.udachw, mJrne 8Viiden~dacorom ;'!In,care, in s'ec. X e.n_ - afost lliitemei,etorul, poeziei tadjice, precum 1?i pEl Avicena, fi losof ~ i medic 'ladfic, cu nume evide'llit latilll_ De a Itfel. tadjicii vorbesc ~i ali 0 Iiimoa Ipefsana, va mila ~i de pa ~i,rude blme ale da dlo:r :;i:i a,ijatii lui [h1!cebal us.

in Blldgaria: Pulpudeva (Plovdiv).

In rudilrea ~i convletut rea d'aco-ger~nor, tiragetnor~ tisa'ge~U~H, evel'igelill,or §i Im,a:ssage~Uor cu PQPoarelescito§sarmat.e, in spatiull cup rinza nd Pan no ni a, D'a!cia §i zn na Ie no rd -p,onti ee' §i no,rd §i,iest~cas pice pam~ he,tars'l,e Chine. se re,fh!'ctii fu,ai1e' sugestliv in fondUillexical1 cornUI1 .a 'tutu rer acestolr po pO,2Ilre.pastrat § j, azil in lim ba d ace ~(nn an a, oatestand ca pcpcarele care. TIposada au convietuit c;§ndva in acest imens iSpai~ilJ. pnntre ele fiind, desigur, ~i massag'etii, eel care sunt ates:ta~i1n toate coJ~urila lui .. La georghmi, intalniim mJn'lI!~' persoans sau nume defamUie idende tiee sa UI fna rte a proIPia.t:e de ee le fOIT'l;ane§,ti: An( n )91, Eli ell Ile, loan a, Maria, Papal, Petra etc, Prezen~a neamurlllo:r getlce in ,estul EUfopei Ii! ste atestata §f de hume[e mu Itor ceti~i 110 ui tEl de ge,i. Avem, astrel, ate stat docum entar, un foarte e mare, BLlma.f de releti dacice, cunoseute lIn cmtichi:tate 51!.!b num e Ie daiva., deva sau buda (ill llmbaqeorqiana buda dava), ina Ita civmz,OI~iea ge!o~daciID't s-a Irefl.ectat ~iin rnarela nurnar de dave af~ate pIE! tentori III 10acl ei, cat ~1rnamra et

an6c~iitate locuiau tysagetiii. numelcare ne aminte·§Ote etruscul tisa ~p'Utinf,·. de In acela~i spa;tiu '9,eografic, in aceeasi antichilate. au mal fest meationatl ;;;i e,v,elrge,iri.As,tfel, ij'storlia cunoa~;~elpe IPtolomeu 111'1 Ev~rgetul. nume tradus c~ ~Binefacatorur (238-205 t.e. n.) 1~f;

p~ care tmrau cazacn rnoldove~j. astJel cum precizeaza, intr~ cuvantare. raqela Sobieski al Poloniei, in urma unui n;ziboi cu $tefan eel Mare: "Nil ma bat cu cazacil de pe Don, pentro ca sunt moidoveniJ1, Intre NWP'Fil.!§iMuntii l!J'ra~rn, zona inferioara a fluviuh!!i Volga, in in

ca

pana,

Geto~d,acii -iin India,

Egipt~, E:lv,eUa ,

s.au Olanda ..,.

~n a.fara '9lranilellor act~~lle' ale Riom,ilIniei', ma,i Bxistau in anUchitate ~i aWlsIlo,cal~ta,ii ,i da,ve daJcice. Astfel: • Bulgaria: Oausdava, K!llpidava, Sagadava, Sukidava, Uskudava, (Odrissia); • POlloniia: Getidava (pe Vislula): • U ng ali'ia~G~zid ava; • India (zona fostului B,elucistan): Gandav,a; • IElvetiia: OavDs (v: ~davi~ :: dad), alta fOlfma a numelui ~dava~ (retate) este acela de ",devau (cetate). Aslfel,avem in Da,cia: [Java - jucL Hunedoara, .Aiadev8, ItadeV8, Mlurideva, 5 cedeva. Zkideva. Zisnudeva. 92

Plec8nd de 181 Rudachi ~iajungandla

D,eva din Spania iOi Soo~ia, plfecum

.a

~i !a germarni, ape,i de la G,e~idava Is getulil ~i Dewl din E.girpt, ne putem da foarte uijlDr seama de 1l1tinderoea daco~ge'ilor in anti:chiifate. Aia 5e expiitsl ~i,exisle!ll~ ctNf!mtul ui a c,os i in 1 imba oSie~lna S,1I b forma "khos jl :: liarba ;;i, dOli! tea japoneza sub forma ~'kQ(I'S,a";;; iarM, pl"eoum 1?i a cuvantului catun in

9'3

tIi m~a arr1,U J apOI~i~S~b fD~a '~co,tal:i'e" roomunit'ale de fammr}. Am bers d.in cuvlnte din h~ba WOrn na ~a etl~ol~g ~e'necLmosc~ta (v" D lR), Da r, mergand a u spre a pus, .iilJ ungem la R~IlI, unde DIan da ins,eatfilli1 '''T<i#ra danil,or", d'~li1li ftiirnd IJt1Il!Ildmtl'ie 11!l).! m e Ie' da;te de el e!'ili da,c~1Qr, Mai [os, in Elre1tarniaJfF"ali1ce~ vo.mga,si un nUlnlar ~mens~e.clil,vi~te daci,ee': aer, anken-chin. balegFtbal~ga: beQel,~bultll r"vLdtur, b:a, ban Q~nsd~ctle),besk-b arc, bolz-bu lz, oot'-lbotina, bran k~-

bra,~ca, g~as,gust, da, embr~g~bleg, kar, k~min,.cam~ , k~ifl,Ilignez-cneaz, pesk~ n (v, umerlan pe~ur), paz-pas, paYn-paun. plog""pl'Qd',sigur, llliloll'On" mamm-marna, IIrll1llek-melic, maJ,k, mud-mu~. !arJ<-'Jarg,rerom-TrdoarcertJ (y, toma fratre), .rod,su,ian, Yu! Yu! COOOfflmJai in Gall~Jta Mer~dh)'l'iIa~a/Fralflta. udjd, de azi, 1in, ilI~tkhitiil~e au s existattF~bY'ri CUI nume~e~ bo,xsanffi (\/'.d'iro~, bQcsa "c~rb~.. ar,ie~),coc'osates m {lla!)ga raul OJtis}, dati, dec.iare~'j ,d,ecieni, ~onge:h;IlQ'C~, OnomasUca dackii era §i mal 'frn'CV8I1lt:a, in His,pan~a. r~cheiem. p!'eciz~nd ca, In, spanlola vechs, dacca Tn!H:lITma"pumnal'~ de uJllde ~ razultalt ~i denumJrea d:e dae pentrl!l oel eare fdose!,a pumnalu,l sp~ dlic neam ului punii:ito r de' dacca.
p~§:te. peder-patn,

ina!tul. nive,1 al ortginalei culturi a dacilor €st.e prezeraat roai'te'sugISistiv de Descr~irild distrugerna ootal~ilor elane de pe malul Marii Neg ra, cu t 50 ~n i Lna~in~a IU~. yespa~sianus ,ac\~u ~e~rov()cat~ de Iitig~i~conomice, D ion pra GI.zea.za ca d ~'~!,I au ~as~rat la I DC de '!:lW~S~~ ~Ir p e Ho~eros. do caei ~maf trrJri §tJU Ihada pede msf-, E.I se rsmarcau §II pnntN} coredltYldlne de cSE! blta, t.oa,teoonvenlme fiiiind tnchelatsve marn, Litigiile ,erEl U fezolvate conform "otticeiu/ui pij;mfmll.lfur, 6!j\i;! cums-a procedat p,anii de cur£lnd1!i','f~.ra a'i/ocati ~~fa,rn spscuarea ch~chi~elor [uridlce .. In zonelB felrite de influen"9Ie m3lfas,te rom a rlioe,CUI e ee m un 1:1 [Ro d ,_ j tid. S ibi u, se rna I pasireatZa §i azil m obi,cei urn-819 Uf de 0 rl gline d aca - ,dieass Il'Iri alia. IipS.aI de a cas.a p Iill1tr..!U!i1 bat a$e zat I iii ~(l,alrti,C<lIre_1'1 UI ~e hrI,CIU (€I foarte sem nificativ ~ensuld e IT:NW ie pEl~tru rod in hmba eng I'rilza), DWI aoest punct de vecere, adevarata ,amprenta rom;im~i ~i:-a,u lol'isat-o Ia ei ;acasa, Ia Rom a ~i in ilntreaga ltel ls, unde viol enta este aooea~.i ca aCIJm 2,737 aJrllii. Herodotos, parilltele istmie'i,~i definE"l:;;~~pe ge'~i - Tn sec. VT.!fl.Fl, - ca "eei .mailliteji §i eel mal df7flpt' dintre t'raci~. Ca tip somatic, sh.ld~~nd a:~entie Columna lui Traienas, puterwface' urma(;LJ
DieH'! Chrysostomos.

Din 'oom[pl,exul tdburUor tra.c1e, d~H31 1!JlIlguJ timpu.rnor, s~au diistiins in mod.pr.egF!a,~t: tra oo-da,cii~ ram ura Olll'a mai n umelroas l'iIlai un lta raJ Iecu ~n~.s pa,r:1U1 de ili.iI nord d.eB a Ican~~,ca,re a oonlsU!um~~ea~ga!!d irntreg iii n Se'l1i'liln~II'I, trace. Amintir-ea lor a r,ama.sril1l rnemorta an~ic:h it~tii ~ieli iaf a ~.rimelor .secole d,I.~e~Q'?~1 medie, incat Jorda~nes,istorrcui nearnurnor gotice din sse. V,II e. n. ~I-:a Inhlu Iat opera - v~d~t in~9ntiol1at - NliSteria Ge'arom, in loe de Gol~ro~ ~I pemtru a ass'muias:lfel g,~l~~Qr proprlu! silJ.! neam. ~n~entia"este pe expl ~ca.b da{;~1ne resrn lntim ca i1l1!:s,a,I I cu~t!Jra gtoeoe asci., ado'pt;Ita de lis, ~otma~l, CQ'lfIfilfHHI 'eIIBmetil~e trace ;asimniEi~etn '9pocile ant:8rJoa~e, $i ElLireblst:a, oeo::! iEl~ m pr-oeminenta c~pet:eril~e g'Erfo-.dad" era cOril&ider.at~acum 2,05'Ci 8i~'1, dilept '¥;el dinUH !it eel mat ptJtemicriin(re toll reg;i din 'Nir:-akia "~i ~st~p~mror 8~tl.Jtf..!~~ jmuturflol" de dine-Clio §i de dlnc(Jscf: de Dunare", a!laJ cum gMisuil~~te 0 IInscr!p~Hll glleadl de la Dion ysopol i!S., . . P'e 1i3J~~ tiE! lentere, me m1tionate la trad in gen ere, am pute~ adau:g.a !ll~ 9 a~t~1El s~ e.cl1ice b'~,OO~diil i.IQr. Th L'i!opo'mptJIs file re~a~eaza dlil sO 1m e ge,ilo!!'" se c faceau 1!'iI cu::,ompan.lame'ht de ,ce1era, a~a cum ~i itl5taziiicete!l'a~ii" maramu"" • re~eni r$i in sOII:asc c~ ntecele .~~ 0 ratiile die rrlunUt Orie'osi i Tt'lanlY ri s ,i;) 1iI d'eno,pe riit Ura. ~cnL. i nos i§! i Tnsote'1lj poezifl ~ cu un c;§nteo ojn Nu iaml inrV'E! rwtat de, reg~~e' ~elU.thes [~(colilf, Tomas.chek). Se fol'ose:au curent bY'ciurt'lll.ll' ca ~~ az~" ,nal u~~I to[be I,e. De a:seme:nea, sfell'lul de ton, areat eu mii de an I m lJrmili se pas~re~:za~iazi, mai ales i.11 lwansiJvanfa, Tr,ad~~agreceascl.i st,arlJj,E! asupr~ fa ptul LlI C!;l pnm ii ,poe,. ,<Ii u fa st de ori gfn,e tra (la, 94

a ~~

Dad,ierau oamenl voil1lic~, purtau b§wb~§>i [pil!i!ll"um IUrlg ~am1a:tUJritate, ca ~~Drng~ Vod a, aveau p orneliii obra.wWloretra~ i na ~i lI'Iomanil, Femde purtOlU r paru I stram;, mtlr"iiJIlf! c'oc li1isat pe ceafilJ, ",va nd cap ul a c'Dpet.it GU 0 b aSm iii. ln ce Pc rive§.re Cllll~ Qarea ru lui ~ t.r6l0ueerea lu i dl.kui / dil QUI CLJ "lJlol"ld" (v, ~Limba fr:-dGo~daGilor", pag. 23 - H RlJSSU, eel. 19Jf)7J est.e Q eroare, dleoarece terrnenu Ilfebuie 1:1 prsel at Tn .raport CU, ti pul soma~lc elen (~rul fHilSru). eeea ce ar tnse rrma "pafca.st,~nlu jja~a cu m au peste 915%dtn rorna nil de azi, inteq:lretase confi rmata chi ar de 1.1. R.USSlil pe U!1 man uscri s al aut:on.illui acester I'ind uri.

to arele obsel'Va~i:

pa

ca

&

S~a oomeniml foalrle mult pmb I,ema p rivh"iJdcauzele C;l.II1E: au dete mninat insu~irea ~apida a l'IeUg~eiorei'tine de dUIfes.~r~mo~ii no~tJri daco.geti. Dar, analizllil1d cu mi~'Ut[ozijta,~e ,elementele e'senHale 6,1'Elaoes~e~ religii, putem El.firma - fara dublu ~ ~i'JIl aoe'st:e~ t~ig.ase5Jc simUitudini ~ir une'Qri', chiar ~deli1m3tffiCUI re IIg~apracfic ata de daco~geti. Sa relui:ilffi, de e;.::emplu, rugi\'miulIlea cr~~tlniPlTATAL NOSiRU, care Tflcepe astfel: ~TaUjJnosiru., Gilirefee§fHi1 ooruri ... ~.Ace'st apel ne conduce cats'90dc: la Zeul Su pr~ m all daco.ge'~i[~ar, care era cu no'scuUl'llanti.cthitatElsub denum i!iea de Za Im oxe/Za[!m axi s. Pentru !ru:eput, a,nalizan di sen sui aC€lstui nu m €I, tOCwQstatam c~ el .se co mpu ne din doua cuvinte: -ZAL, cLJl,(antcare ilnsemrna !{,z;'ElU limb:asumeria'la VOl'biU\ de' tribwll'e cades pi ecat!'!! irJ mileniul e,n. de l:a nJrtaria-pe~M Llre~ in S Umer (8cklalul 95
I

vr

',

lrak), numele vschi allalrii dintoo :fIwiul Ttgru ~ii Eufrat" numita de 'greci Mesopotamia (7am dintre rl#JrrJ' ~i ~ MOXE - posibil a fi olriginea cuv,;llntului mQ'~i"! cuI/ant pentrll' care Di.otional~'1Lim?ii ~Ro:m;'!lUileIDLR, p ublieat de Acadern la Ro man a; nl.Jlp.rezinta 0 et!mo!~ Ie prsctsa ceea ee·ne condu oe la ron cluzla ca este de OIig ine d aciica. Pnn urmara, Zal'moiXe 311" insemnaZEUL MOi§., adid zeul c,ellbill.tran! stram Dlj/sup,rem. Conform lraclitiilDr da,CQ..getice, Zalmoxe loclllialn eel", sprs care pfiveaLl cu e-vl'a.vie claoo-getii, in permal1enta., Cand :apareau norii, 1!acand sa nu ss mai vada cerul, decJ acoper~nd\,!-r p 9 Za Irnoxe ;i~a8cu mzan du-l pniyiri i oam-El!~hi lor, daCQ-getii tll'ageaJ.IIin non ou sag,eti pe ntru a-l imp hii.lItia: astfei 11'nc~.t nu-l s.a mal acopere peZalmoxe ~i nu-l mai asounda pliv,irii celor cafe credeaa III el. N'~ es~e TlliltarnplEitor ca Zal ("ZflUJ din indepfirlatul cer) 8. derlvet, prin rotacls~. un cuvanl~1 I!zare", cu s-ensul de ITcerul.nsacoperit de nor/", spre care i~~mdrepta.u p.rivirile·daco.ge·tif. Za Imoxe ~11 i int,~uchip.a a nem uri rea in care credeau daoo-ge~i i. De aceea, cea mal mare CIi'liS.te acestora era sa ajlUng';3 la zeul supremo in aoest a SCOop, la flscare 5 ani, sa alegea dintre ei omul cel mali vrednic ~i mai deoseblt, c~lre er~.. runcat 1111 spre cer, d'Ulpa careacesta cadea tn suli~ele cornpafrta ~us, ot1lor sa II. lD,scedlatm urm ill cade·ri:isale rrii slJlite, cei ales sa fie a runcat era cnnslderat un sol h:lmis la Zalmo)(;e, precum ~j Qr:asplata pentru reall!ZarUe sale din Viiata pe PamAnt, devenindastlielillemuritof, aliitud de 2almoxe. ZallmDx,e-zeul era conside.rat, in !all1ltichitatea d'aco-getiDa. d",ept mana dreapta .81 regel ui, fiind fmnte a:p:reciat de catre selFmo.ni greei. Astfel, alflil i Herodolos(48.4--4251e.n_.). cat~~ Straoon (6463 i.e.i'i,~21e.n.), mlL.4andlege~ dBIEl!'da,oo-getl·oe·,. eensldersu pe Zalmoxe ca ,profet §.iilegiuitor. iI . Oricum, nu trebuie sa uitam ca, ,prin c,re§:tinislI'I1,Zalmoxelraie§i.N ,. az~ in noi, daC'OIilDtIr!anii,,i ca lrebui'e si.il t.i!lstiim ca §i ,~cum 2.500 dQ a.ni, . d.nd ·~i'.. m creitlni inain:te de a f1i crainna~i. .•

s.a

,i

Romei antice J'Hliu fost altcev.a decat 0 adunatl!.lr.a de tr<!ns·fugl. in special din A~ba.-Longa, coloniE! 1;1 Lav,iniL!m~ului troian ,m Tn p,arUc:uhiU' din in:treg Ilatium, Etrnria §i din a.lte zone limi'tll",o:fe Latium-<ulul', oo.lectat~Tnasylum-ul ere,at de Romuh.Js. o,rigin'E!a etefOc~iita a compDlI1Ientilar primari ai RomeJ ~il-a pus peoetea definitiv asupr,a car.ac~~u.!.~i u~.a,~ilo~•.C.~ asUlp,!"8I,politicii 1m de stat ~i econDmice, asupra oll'ganl.Z~ m adm 1IIiIIIstrati II,armah~3 ,eto. e Cf'tinldu~ cu a t,entie pe TUus l ivihlJ Tn ';Ali .urbe ccmdifa libri" gasim 0 s,
~a

cum s-a ar.at~,tmai sus, lntemei·atorli

...

,i

~.~. edit.: ~~ ~emarC~l;v~ianta ebm[c~ ~ 111I! Mo~seeste Moshe (~e.cile§.te <lI(ilc.a; oslbrl, Mo~ulevrerlor, rei care, (:aJ iiil Zalmoxe·,le~aoat nflmeJe len'II p

·M!o!}e~,!

96

,..

"' .... ,

prezentare analitCea a pcporului roman de-a lunqul timpuritor, ~ncep'~r;d chlar cu fundarea RDmei. El ne creeaza 0 imagine a 'romenuiur. tataJ diferita ds aceea pe care l1e-O'lnfa~i~ea;?:a scrierils ult'erioare.Fam 8a gre~im; putem afirma ca diferentierea €ste surprin£:atoare.ln timp ca s.criitorii moderni ~i conternporam , ideal,izeaza pe omul roman pi;lna 161 perfee~iuns sub mate a spectele, sc;rmori~ cl as icl rornanl ~i,ca 0 C:hinit~sen¥i a lor, nus Liviu s n 1-1 ra Oernzea:za ou totu I ca dif'l1!l'it,we deseriindlu~1 dil1ect, tie mdand cu fldelltate di~~fite actiuni ~i lasand cititorului sarcina de a !ih1 imagina. Ca ori.giJilt1!, Ircmanii ca §i rUdlele I,orfoatie apropiate, laUn~i. srau trael, Tot TJl:usUviLJS este acala care n,EImarturise;;Ie· ca "ratinii sec asem~rM'lUcu roma.rl# prin rl:mba fi obiceiuri, priR fatui am~elor §i,. mal mUlt ca on'OfJ, priJ"Jinstructia §i prin deprindenle militafe".111 Totu~i. nujrebole sa-i oonfundsm, din moment ce rernanll erau descenden~i din trolsnl, rude 'foarle aprop'iate culaUnii. ~i iata-i e' tra e ii-trois ni, cu 12 secole in aintea e re~ noa stre (1.1941.1.84 t.s.n.). 'c@ndu§ii ,de·Aineas, pcibegrnd in implinirna soarteil prescrlse de zel 9-ii c pes] nd pe mall uri le fl uvi ul uii AI bu la (Ti bru I de azi), statomicind u-:!?i p ·pena,ii" in Latium, leaganul semintiei latine ~i al strabuni'lor albani ai treienllor, Aeeasla str:amutare din Troia (Ilion) in Latium avea 0' important·a oovar:;;itoar,e, de ea depi nz&nd cOliltinuilatea vietH sp i rituale a cornu nit6~i troiene .. Pnimul contact al lui Ai neas, in lati.LJIh;eLI populatia existenta este rj'ijt~~iflhrea cu Evandros, rege arkadlen veil it din P,elopon ee ~up.rl.et€1nin t:lne-m~eal tats ILJ d i eroului trolan, Anhises, cape trecuse ~i el prin Arkadlia. 5e vedeaici, din nou simbolic, !"lIldenia de neara diintre' .arkadieni; reprezentstl prin Ewndros, ~Ii dardanl, reprezentati prin Anhises;. Tot sirnbolica apare ~jTli'telegerea din'tre Aineas ~~GOllducaton.d etrusd'ior Tarchen, nurnsle legenda_, a,1 fl"lremejetorlJlui celor 1:2 ora;;€!: din Etrurua. lV, 128 Dupa tnfrallg erea ru!ulilor condu~ude TlJmus, urmeaza cbatoriia IuJA:ineas. cU lLavinia, fiwc~ I~ui atlinus. casatOlie simbolizand atat uniraaJ dil1tre cete doua. L neamuri, troieni §i ~atini, cat!i'i n~'lveniiea tro.ienilor Tn patrie lor mlgilnam. m. m Urmarind, prin prisms istorhsilfil.or din ITAfn.efda~Jaoeasta, prima etapa a istoriei dardanilor refugia.~idin Troia, CO!l$.tatam ca opera lui Vergilliius r-eprezi~nta un simbol explicativ al istoiiei romane ~i 0 chiintesen}il a ra.spfi.ndirii tli'::!_cilor din Asia Mica Ipana in Ilta.~a ,i de la Marea 8a'IUca pana in Gnmia, Ea se cuvine oompl,etaUi CUI celelalte ~ti.ri ale unor antid ca A'kusiilaos, Aishylos, .Apollodoros, AMisto·te Diodoros Sicul us, Dionysos din Hal i ~arrJa8, Eforos, I,es, E rata sfhenes. Hel a.nllko'Sdin Myl:ul ene, Herodotos, Heslodios, IPIi C'I~US, P'lal,eIll'la~OS, Tacitus., Varro, Zenodoto,s ~i altii mai apropia1i, ea Iisidoros dl~11evilila. S M.anethon, Menekratos Elai.ta, Ferel<ydes etc., datorita carora cunoa~t'~m raspal1direa etniei traoe - ~i cu men~iunEil speciala pentru acea sWpana poe Du nar,eade mU~oc i Carpati- pa.na in Afriica, G alilli.a,.I be ri a~Urali Tad~i k istall1 ~ ete_, a.s'l:fe!cum s~a aratat ail te rior.1:ll!1 Plrimul Q·ralj fOlildat de troie'ni ,<I fost lavin.urn, dupe numele Lavinlsi, 97
l

soti<lll lui AJineas, on;l~soo~ ~8lum~nal i1n ;anii1977~HJI7a de c~trea'rhe{)~Ggii ita Ileni, fapt '981r6 confirrna pe depl i III sfa rrl?it~ I e~odul ui :I Lli Aineas !i'~ilflOeplJJitul viet~ i rii two,ielT'l~~or L,atium. astl',el Gum ne relate03!Za Ver,giUlJJis in ~ in Ainelda ~ ~ii r.livius In ~Ab uffle condita Ufjri~. unlrea simholica dintm t'IJii'eni ~i latini prin Aine:;:l ;;1lavinia a fast pooetlufi~ prin hotJi.rawea. tllJ 1 Ai !leas ea '!:lele do l:I iii gl~nV s ils,e uneas'c!i §1 sase n!.!llm€lasca lin viiitlOir IIa:UnI. i 1 ;asUell. Iceilrl:1 do uas,e ml~ni'U de 'lr,a'oi , sub clondu:cerea lui Ailrl,e;iiljs ,aUI pU!'i< bazEl,le 1UI1I!i.I i IJH:lpor care' va deve nlistipinUll1 marell!i.l iim periu fa man, Dupe moa.rbea ilJl~ Af[1eas, 'fiu~ du, h.ll~lIIS, ,8 inmntat pr~ma colonie a L,av~ n~um:-'Ului,~a 30 ani de Ia TI1fii intarea acestuia, la poale~e Ml.! n~ilor AI b,ani " (H!lnd~1 nurnale de Alba-il.,ol11ga, ~ullJsdevin.6,8strel" imteme:ietorul gwn~€!~ lulla, 8p.aI1Bnefi;~ala ea fi rnd 0 m andrJe pentru 0 serle de narnani iI u~!tri. precurn Tmpalia~ili C:aJElS3'f ~i Augustus,. m,m: Tn jmpu I regelui Amuliu s, u:zurpatorul ti(lnuh..JII frate·1uil sillu N umitor, SoISiU naSCLJtR:Dtmu'lus §oiRemus, mama ror1iilmd Laf\enliam,,~ ofemeie de'momvl.!Iri u§oare, pnredita .LLlpa.·. deoarece a1irajgea oiobanii ou stri:gate de lupoaidli, in ~lmp ce sotul e~, biiitffinul cleban Fa I.!Jsfllilll!.ls nlll era acasi:t Pentn,)I a 8JsclJ!1!de adevarul, 8, amnj:at In asa fel ea sotuJ le~Sa g ~se;jj~cill pe ee i doi 'C{lp~j irdr9J ,albii,e pi uti nd pe m!a~tin ile, T~ber:-ului. Odlatill cres<cut~ rnari, ooi doi 'g'emeni. ajut.a:~ ceata lor de trneri Qiobanil.l de I..ausuplinllat po Am!i.lI~!.IIs ~i,ilnjuru~anlJlui 754-153~.e.. ., RiOI11lI1.l'hl.lS, - dlllp' ce n ill i('J!1I1oo!l'ae frate le~a!.ll Ramos ,_ PI1.lIU!bMelle Flamlei impre'Ul'1Ia 'OU ceata Ip9 p care OOOngUoo8. Fundarea ffltomeHa data [r'd'icaUIde Ttlus Uvius a fest .atestata de ilI.m oolog ii ca,W au dez:gropat Flo!'ir!lavedhe, sil.uaUl la circa .25 km delf,alrsarea Tiibeli-ul:ui in Mama. Mooiierarna m, , ~e Aceasta ate8ta.re este ill'lca 0 dov~,da " legendell(i) nu sunt ~inu trsbuiesc oonftJ~dlate cu n~~te simple ibMrme, Trn'oute Sa prl;lQizam 00 in5ei.~ uffiel'e, oolor doifmij sunt simboUce: rbm:us In,s.eamnallopilti riI {vasUi.), 'iar Rom uh,lls amtntE!~te de ii'cus rum/na1is (romu.larls). Pentru cre:!;lrerea noul uii ora~~, darx:laf1 l.Il-6JI ban Rom ulus iill ~reat l.:! n asy~ I,um lin care s-.a refiuglial toat;1 s,li r!1(l.lme;a PlOPul a~1 v'e cine in speoi allatini, 1h.'l,t etmsCJj §:isi5Ib,ini 021 menl IHJeri :§ i sclavi. .$ i penitru a plUltea sta,pafll i acea~ta ~,gloatal" de oamen~, Romulus a st:abHit (I seriie del legi imptuf!1utiiin.d de Iia eltruscii mod!i.ll de ID~ga.l'll~za.re',preclJI:m ~~ multel otiice·il!llri. I inohega rea d efinitiv;a a Romel va ave61 ~QCnumal prin rapi rea, Sa bj nelQf, operatiLHleCl. d'erermin~taJ de :refl.llZ!ultUltlilror vecinilor de a~i casallon feh~le Cl.I ni~le barbati p~ ca Fe' iii dispreturau cu to,ii!. Era. ~inormaL in aC8'8stl pelrtoada, 'Rome era. 0 sjrnp!1 a~e2:arle II'lII ral~, cen;l1ruI ultl,an al' Latium~LJJui fi inc! lav~nil.Im, ill cil rui str:aluofre :8 fost doved~Ui ,~uoca:zia sapi8h.:llrilor dsla l~vfgna, Pr~ntre ~eili adeptai~l, b~ne1ii:1~eles, ptiimli alii fast c,ei s~raFilla'i&§ti~
l I I

t:i3lrzty H arcu Ies) etc.127 Dupe moartaa lui Ro mulus, deoareoe

adimi IClal'"dsfII-;a'rcadlierni: Pan lykaios (de unde ~i apeljfdiviJl 'tlehea", peFitru ca" in cinstea lui, romanii arel"gl(;uJ dlesPlJia~i pe dealuri)" Harakles (rlIum~lmal

ca

din toatii adu nahJra de tra !1sfug i adunati la Ro rna nu se putea glasij vreull'll cond~cato r, a 'fost ales reg'e N iii m a Pam PII1 us, Ulln etruse fe,a.ne CIiJ t .§ I PII fII de vi rt uii, c a Fe a ihee rcats I domestiooascii poporul s~,lbatic al aces:~uiora~ infiin~at prin puterea arrneier, d §.!,u:iu-i baze no II: d reptul, leg il,s :;oi daJUnle ,. .;;il totu~~" timp de 700 ani. pan ill 11'1 i lupta de laAcli,um, t:emplul ~ulilenus, csre trebula sa rue1ilnch~sfl. tlrnp de pace, [ n u a be~eficlal~ de oemma ,t] eca,t 0 sing u diata, du p~ plii mul riizbD ilpur!ic,,, Tn peri'oadla urm,:fdoare' mot1i~ lu~ N~ma Pom:p.illius" asistam 18 U"mC<l!fle;aJ deflilllli,tivill at Rom e,1 cu pa~r;ia s a, AI b!) 1..0J1!g ~~ ~a 'P ri me~e ten dintl!lJ die' a. expansiurrle, mcepLJtul mild factJlt de 1"IJIllius Ho.stilil1.ls, care C8111ta !plietutimloeni m.otJT\I'e conflicte ea re 5,8 ge nereze raziboilllJ. de [)e~ac!IJIm iMints, iflitf\eaQI;!I isla rile 8. Ro.mei se va ca raGteriza, 111 Ulmai p:r~11I viilomen,a. De fa pt, aceasta nUl trebu las ill ne surprinda, dacii~i nern ses rna de' ~calihdea"ml~E1!meie~orl~m ei ~i - Tr1Icon5ecinta - de modul' lor dB a g~ndi ,i action a, ch~ar ~i ina inte de intemeierea ce:ta~ji etsme. I aC:e'st sens, este rII sug es.t~\I'sa-~ ascultam pe Tii®u:s Li.viu s, care ~ pr~rJIopera sa ~Ab uroe condita ltorr, i~ceputa in ~mul 27' i.e.rn. ~i te-rminatilla19 lJ.€!.IiI,,- we_mane ~sfng'UroJ scriWwr Ci'lI'fli! a ffxat f]l1 paginf de 0 ,rruffl,u'sef,e c1asica nep'eNtoare istMa celor !$apte &3cme din viatl1i!' Romel regale §i ,reputJlicaHej~, Titu s LiviuiS pmcizeaiZ8 1c8 lRo:mu Ius a dat leg GIJJiIpopctu Iuii "penrru os 0 rl aseme,nea' gfoa'.fa de oameni oa pU'.ea .SAsa rontopeesc~ tmr-un pOpOf dedit fiumaf prln fegi': M al depa rte, adaugla: ~"". pent.ru a sport numa.rullocuitori.lor; Romulus, dupf~ vechea metoda a lnremei'eforiJor de' ora~e, car~, ad'unand a mu/tfmCll de' oament simpr; .§i saraci, prefindeauto.r'U~i c~ s'unt nas.wp poeace/e mere.rfjgurl, a dBschis ,uoas:ylum, .. ~m

ra

I'

i•

* in Ii mba latil1la, '~u iYilsea.nnna "Iupoaica" dar $i "rEi meie de nnarilwn u~re~: pa v,. ~uP<!!:iia.r bordel. 98

R.o:manli l~i im:ep exi\slenta ~n mod precar, llir,i!j nicl un 'rElI de tr:ad~~ie d:e ,abia la 753 i.e.lii!. Sub fegl"!~eetrusc Serv~li.Is,Tulll iUlS i~i ridid'i priilTllliJ .sam:t!l,!a.r I pe Aver'llt i nus, iaw prmrne,mehllrMlm pmede lemn sal! pi atra din perioada. regalit~tii ~i tI, rep~b'lic;ji' timpurii (Jupiter, Optlmus Maxim.us - 5'07 te.I'iI,. SatJUmUls, 497 i.e .111. M a rcul'i us ,- 494 i.e'. n. Ce re's. lib e~, LJi ben:. ---493 i.e.Ii1.~Aed es Ca s.tario - 48,9 i.e.fl ••A~des em I~rdii - 466 [e.I1I.) a,u f~g~c,onstrl!,lite' de me§teri El,frIUSci, ili ~lmpodobile cu scufpturi (fmagini fie cult sarJ de emf) §i cu prirm"tive pioiari mum/e". IPri1"1 aceasta, "'poporu/ roman l§i creeaza nuatat 0 Gultuffi, cat (} fflatrice ou1turallr pror:m'~, ,snumite dispofiHJififati arlisiite"" Este pell'il,oad~in care c!villll:Z;altia dach:: I era ala.t de de:z:voUata ,1fndt. :&iIi pUitea mas ura cUi cea pers;ana. a. ~ ui IDallrilllJS (~2 2~4tU5r214. Pe buna drlep~ate' ::.;punea D ion Hryso5tomOs. os ~gfjrii sunt ~ maj· lntefepti decat apw~e to!i str13'inli~.jmaf asemeJ1e!:l ,elenIJof',." 99
i j j

.Cara ella sih..Jiti.?a Roma? la

ln a ccua jumatatea a sac. IIV. i.e.n. ~i prima JUrnata,te a SEliC. In l.e.n., ' odam CUI destramarea puh~rii unor ceta~ asplrante la hegemonia ltaliei ~1 cu distrugerea unora din;tre ele, romanii SUnil s,upu§i, in continuafie, unei litalie'niezari in specia~ unei e,lenizari put'emice; eviden~iate at~t prin imprrumuiuri liinglvistice din lirnba eleii~. cat 9i prin ridicarea unor temple ~icladiri publice in stil,elen, 1Impodo'bite cu sculptuli1 aduse din orasele alene ca prada de razbol S au cu pict uri ~isculptl.wi rea Ilzate la Rom a de a rl:i ti aten i. iEst,efaU:l arliul i'ca ~ ,(sec. III -I i.e.n.), in Gam vocabularul roman, tncii sarac, se Tmboga,e;.te cu elernente str~ine. in special elene1Z!1 , e~eniiz:andlj=se,lar culrura materiala i~i define~te forrnele tot fin stU elen, La aceasta importanta opera de elenlzare, contributia esentlela ~i-au adus-o scrlltorll, tn marea lou majoritate de origlil~ provlncual.a~i in special elena. Latina .yorbi~a in Latium, ClJ varial1te~e eil d~fl zena de origine a Ilatinilor (spafiul carpatn-dunaj'iean), seva decsebi din ce in ce mai mull de lilJ,g,fJa' romana, car,e cilpata numal un caracter ofiiaial ~i livresc, sdhel1}latil2:an~a stilizarea ei nepermitflndu-isa depa!iieasca. 23, foneme ~i care alcatuiesc alfabetul roman, ill oo:mparntie_cu eel dae, trensmls noua azi sub un numar de 34, cu diftongii 81jUlng'al1d 53. Compan~l1d, de exemplu, la evollJ~ia lim bi i franeeze d1nsec, X p a na azl, con stata m dife renle foneflce atal de mici, !neat es.tei:tl'llpos ib11ca to neUca dac ica ~,a til fos~ fo,ane ap,i1oplata nu de mimba. toll'11ana de.ui. Trenscrierea romans, a toponlrnulul Diema Eli un exe mplu tiplc in acest sens. Alfa'betul zts laUl'ies~e de oorigine daciiJ ~mprumlltat de roman. p,nn eti"usciillpfeca,i din Munlii Apus€I!ili, '"' mileniUlIIIV~,i.e'.n..5 • lEI a ramas sarac chiar fa~ade eel din Ugarit, din cca, 1.40'0 te,n .. care avea 30 fOlf'leme'~. Astfel, prim ul poe't de limba romana este sclavul elen Uvius An.dronicus (272 f.e.n')J tradud;tmul Odiseeii in ttmba rornana.IEI eSW:!ji autorul primal pre~ucrari a unel piese el:ene in lirnba rom:ana, prezentata la Roma in 2.40.1 .e.n, P ri rna tra,ge:d Ie ro m~ n apal1ine osc.ulu i C~ae!u5 Naeviu s din Camp,ania, ~~e repreZ!sntata 181 Ro ma in 23 5 ~,;e.mi. In sec. 1111.11 .fI., Romaia co Iltact di rect C,II,I nelle'a Hellas Iii Olfiientu~ i.e AplJ"'Olpiat, camr D1vuliza~ie, superioom celei romane, iiii vorpune pemtru totd~a,a net un.a pocetea asup.ra celei din urma ..CIIJI'IOa§telfea Umbil elene' devine 0' liJecesitat'8 po'litico-economi'ca pentru romani, can~ - insu~indu-~i limba elena - iiili VOf 'colmp leta siiriid:ioioasa 101' ~ii11baJi incipient pastorala, cu subtile I'lotiuni elene -:!iii s,e vor Ihfrupta ,din toat~ specialita~ile culturij ,elenilor124• ,Acum, apat la Roma pri m.ele biibl iotec i. ~a in 155,i.e.n. sose§t,e 1<11 r IRoma crema !Qand irll ate;n ie-I'II€!. . Toti aoe§tia vordifuza dil'eritele aunmte filosdfice alene in s81'lularistoc-raiiei filoelene, curente a carm in'ftiJi~ht;'!i, v,a cre~te 8ta'~d,~ mull, incai va trezi te"imtiia ,cercurUor tradi~iol1lallws~ej care sa vo,r stfaal"ili zadarnic S'-O tempernza'in favoarea otJioeiurUor ~i ,a glandiriu italice. _ 1;00

,m

leC\iile ti flute de Kra:tes, di n M alios, ~eful~oo Iii iilQsofice din Pergama<s,. vor trezl interesu I pentru studii de Ilimb a, ler Po Iybio,s va lnauqura perloada de rnaturitate a istori:ografiei rornane, filnd totodata profesorul lul Scipio Africanul (235~183 Le.n.). Tot sub influen\a elena, Ennills (238-169 i.e.n.), sarie "AnnaJes" - prima mare epopae nationala - tar romediile lui P: "rerentius_ Afer, din care· prima €I publicata iii ~muI1166le.Iii., a'ting valori ctaslce. Nu trebuie sa-I omil,em nici pe tribuoIiulnberilis sernprontus Gracchus (1'62-133, te.n.), care sl-a

tcrrnet cullura arlapan du-se de la cei dol pmfesori elen i, an sa l: Blosios don Kuma e ~g imofalltes, I mpo:~riva decad ente'!'rnoravu nil'or~ra rap ide~el eniziil ri, sa vor ridica scrlltorl cum a f'Cst C a.to cell B,atran. ap<'!dtor alauste rita~iirad ition aI,e~j autor aI pri mel t lucrari dill' rsto lI1letn Ilmb a roo man a, ~Origines IEI este, totodata. principa Iul ". reprezentsnt al cercurilor romans ccnservatearesi tradftlonallste din fJ'obilita<,s., care, ingrijorate de panunderea culturii elenlce ~irnscedonenetelenistice] in ltalia, inoeal"ca sa se opL!na prin revenirea la mos maiomm (vee-hile valorl morale rornane), AI~Uuri de el, tl gasim ~i pe scriitorul satiric LuciUus, creatorul satirei Cal g,en Ililerar124 _ . Rotrli1lnii au ccnstrult prilTlul teatru de piatra la Roma (cu 0 capacaate de 10,000 locurt) de abia in anul: 55 t.e.n, ln acela~i timp, lupta impo~iva el,enizarii este oontinuaUi de M. lerenti us
Varro, (116-27 Le.n), rnarele enclclopedlst (filosof, lstorc, Tllolog, crjtlc de lext~ etc,}'24, Este 0 lupta SLJrdEl, din care fHoeleliliii §ii cl.llturaele,na ,~ macedolllea na ver ie§ i invin:9 aton. Caci, €I ac a romanl i au eu ceri~,terltorlal ceta1 ire ;810no §I Macedonia, !!i,i vor fi ,cUlcenif die clUltura aeastora, astfel [neat, Vn epoca imperiului, ne afiam in fata unui pOPQr rQmanQ~talic eleniiz;at, opera a ilU!iitrilor oameni de ~tiin~. :scriitori. poeti', fllosofl, arhite~i, din t9ata Elias (Elada) !iillumea re:glatelormacedonene (elenistice)124.Nu e, deci, de mir:a,re ca insu§.i eal'endatul zls iubn este ,opera as·t",:monmllumelen Sosigenes din Ale:xahd~ia(~5le.h.). [n perios_daan rim 133..:31iI.e.. , sup ra numita ~ i s'ecolulilevo lull i,lalr,IRom a n s'eilm boglale'§ite rap idl :;;i tJene~ciaza din p I in de bogla~li'1e ce sa OOfIcentrealza 11ln1 adu nate fi irid din taste COIl e impeliiului. 0 reI§.ul se' tram sforms vuz~ ,ea. turil bU, Din hsmicele ~i talentatele maini a'l,e sclav~lor - meseniia~i, m.e~terr, ingineri., • al'lhitecti -, ies opere nemwitcNlre', eu care se ffiles.c !ii azi romanii, lin locul ta~ilor carora au apar1inUit ceii Gare le-au creat rJial' s.clavii ;;£.-aupus lPentru totdeauna ampl"enta lor nationalEi ~i peste aoeste opere. ~DaGa in planuJ de construe-pe ,este pastrat vechM t~p italic (n.IIL- ded, romanii n-au a\iut VlreUn aport nici macar in acest domennu facil),- tennica d:etaJjjJor(coloane, PDrlUri, etr;_j tradeazii pu(emfce influente e'en.e, edifidiJe acestei perioade amin tind tUz.fUfl€;a' dintre elementu! roman trndilkma.1 §i cel erell, de,sa 1I11r§fta epoca Tn imper!'a'ia Of f~, condhide Haria C.M atai iii prestig ioasa, sa lucrrare ~O isrorie a Romeof anfice~.in ch e Ie rea proces1I1Iu i de e len iza,re §!~ e:len isti ciizare ,(mace ~ d 0111izare), a. i'OII'll1 a I1IUoir in epoca im pe riial'ij este U hi ad evar pe ca fe, 'CU ani Tn, 1101 '

r6Zulta, din ce in ce mal pregnant, pe mas-urn (;9 arheo'iogia cia la iveal'a nol marituhiiiale unor timpuri d'e mult apuse, dar prea putin cunoseute, pana azi, Tn adevsrata lor esenta ~i lumina. 0, dovada, in plus despre ernplul ~i prof'undu~ procssde elenlzare a romani lor" desfa~u rat in paral.e!l eu eel de ital ~en lzare, pe care apei 11 continua, fi~nd la nilndur sau cornplstat cu eel de elenisticizare (macedenizare), este ~i lntreducerea studwului limbii romane in ,ooli, ahUufl de el~en de, abia la sf§.r§:itu I SeC.II l.e.n .1Z4IEste perioada Tncare se prod uc ci!:lteva, ill. rnuil.aitlilmportsnte in fol oslrea lim bi i h~l.~in Tn s:ffi ~it , d reptul rom Sini~i tabile~te a. s definitiv t:eZ'elesa~e'rundamentale" El,este sin9101rare,alizare IPur rom~;lIl1a,in el sintetizandu"'se S'I1h..J1 pragmati'c al parin~lor Rornei, l'laiScut din necesltatea pur unei supravietl..Jiri primordiale, 'care S-6i transformat, CU '~jmpul, in acea teliiblla organizare hazala ps pnneipiul "sf vis pacem para bellum" (da.ea vrei pace, pregi:Ue~te-,te d.e razboi). Aceasta era sltLla'a 181nchelerea p€'ooadel repebl i Dli l romane ~i des,chidema une i nol epocl, a pri I1crpatJU marcaHi de bat~lia ,d,e la lui. AcUIJff1!1(3O:~.e.n.),Tn unna cam-is Calus OctavialillUs ramane singurul ctiirmuitar al des'~inelm lmpariului Romei ~i prime$te ti~lul d'~ uprinceps rei publicae" ~'i "princeps senatus" (28 Le.n.) ~i apo] pe aeela de "Imperator Caesar Auguslus divi 1 .fiUus", "in 27 t.e.n., ooJ1stderat ca data traditioflala a 1i'nceperii prihcipa.tului 2<1. in Ump,ul dGmniei luii Augustus (,31 i.e.Ifl.-1 4 ,e.n.}, civilizath.~1II forrn,ele de via!a elenlsflce-romane adeptata de Rom a se exUnd §i in provinciw, care astfel se elenlzeaza ~iele. Dar aiel sa cuvine sa facern anumlte mentiunl, Wn sec •• e..Il. populatma Imp'eriul.ui Roman era de 55::000.000 IloclI.!itoni, I din care 10'% lecutau in erase, adica circa 5.500.000. ctaea dominanta, reprezenta 2-3% din total, d~e!ddraa 1200.0000. e'zl!..!lta in rnedle, la 'Dra§e R ca, nUfll,aw20% rspreaenta elasa dom'irl.anlii. $-1GUm majoritatea acestels traia. la ROina ~i apol 'in ltella, I",ezulta ca, in p,rovltlcmi, ea nu constituia ma'i mult de 10%, dSh popula~ia 'ora!ielor.124 lPe de alta parte, e:Xpleata rea bru tal ,i P radalnica, Ia ince put, in 10ell.!ta i apo,i cu !I..ma ra'~cmalla dalr :s.i'stemaHca §.i per'Si'stanUI, P'f'Oyo,ad ,0 rapida imbog~~i;re a ·eu::e,I'ei lno,titiil~ide' 2-3%§i secatuwrea marwmrnajorit:ar~la m poplda;~!ei. IEste adevar,at cal iii unele Zone OlIIB imperiului, me~te~ugurile plrogreseaz,a dar T1ntreaga lor productie a,re Un sing.ur sens: Roma ~i ltalia. Fiind mai ieftine deca.t cele iltaiHos,.datolita, erurl~~i exp~o~talli din pro,vincii, prod iJsele .me~te'j'lJgare'§tjii tele agri cole ifJduse din ,rlliiBste:a vor ob Iiga alillrul Iroman, In.cepand ousac. II e.n. i,i!i drum:ul to,t mai mult spre Etj(j,p,ia, Arabma, A~i:aCentr,aia, CaIUCa:l, Ind~a ,~ Scandinavlia. :;Ii astfel, economia mtaUci .ntra intr~o clII'iz.ade C;fl!!I"e Q vor scapa d'ecat aurull, argintul §i InU bogaliir.e Daciei, pentru ca atat Roma, c~t ,I Ita,lia devin, 1ncet-llncei, un cOrn'!SJLI g~or steril, i bug'etafa,g. Este suficient:s,a a minti til ca, s ub Augus~u s, m 200.000 de plebei pri'meau' alimente in mod grat:uit din p,arte'iI statullui, 1,1iII caire treobLlie Sa adauglarn ,oew 400,.000 de soldati §.ii ilntreaga adrn;inis,tratle, 1002' 1
1

unna, prea puth1li erau aceia care avaau curajul sa.l marturiseasd·)\,

dar care

pentru aile da seams de imen se le cheltu i'eli ale Romei, necesare mentillllerii dominatiei, ,acelui illifim precent de 2-3%. .: Aceasta sih.la\ie econornica a mal avut ~i alta conseclnta, Ace'a! maj oritate covariJtoare de' 9 1-918% tlll'aia ,Ii censuma la niivelul unal eco,nornii t1atu~
1

in afat"3, cir'cuWtului eCOn(Hflilco'lsocial inchis .Ro'ma+llta Iia (cons!,Jlma'to ri) - meserlss i provl 11I0U (p roduciit-ori). rale,

deel tolal

9xi,stent:
&

sa

P,ar,azUismull romano..'ital'ic <lIfe tepef1cusiuni ~i asupra ,armatew. lncepand chiar cu s!ec.1 e.n., intep rec:r1utaflJlle'Ilo,cal'8, p'ro,vincialle, sistem ,care 5'~ generalizeaza. in sec, II, pentru ea remane-ita llel ii !f'I ieii nu vo,i au m i!!icarsa mal Ilu pte. ln fond, nici nu ave3U pentru oe, atata bimp cat n U SEl mal pu nea problema supravie'tuirii, ca in apace regala saLUrepublican-a, iar j.a'fUlIi~e rmbogateau 0 minDritate infima. Recrutare'<Ii pro'vinci,ala. se deplaseaza tin sec.ll e.n." SP,N! gl'anlfele lmperfulul §Ii apar IJIlIlita:~ille auxlllere, in cnrnpietaraa legiu nilor. unitati formate exclusiv diJ'1 'bamarl", ,care-{ii me~~in armamentul nati:onal !jli de lup:{a-(,alae'~icohcrtes), Impotriva el,enisticiza~ili (macedonrzarrii) cu~'tUirii materiale~i spirltual~ rcrnane, Augustus tncearca un ultim mort, prlntr-o poltHca de conservaterisrn ~i de resping,ere a influerJ~elororientale, mai ales in domeniiJl religi:os_ 9'j' totu~i, spcca augLlstana marcheaza mosrtea ultimului clasic al Iliteratufui romans, Titus (jvii!!,.!s (59 i.e'.n.~116 e.n.), €II insu~i nerornan, eli venet din ~iata,viu m i(Padova), acuzat de a fii ntrodUis "pamllis'ffle" in opere~e sale, dar p nntre puti nii con~tie nti d e dscadsnta RameL . . IDupa mosrtea lui Augustus, cultura rornana e dornlnata tot de el,ementere provinciale: fllozoful A.Seneca (spanlot), scri,itarul satilri;c Persius (etrusc), s.Cl'iiitorulepic lUc'ali'il!IJs (spantol), rnedlcul L.I.IM,. 'Comume'la (spani.ol)" ti!lologul Rae!'1l1iusP'alaemol1l (elen), Stira!bon, eel mai msre geograf al antichlt:atilu (elan din Arnaseia), cu a lui "Geo.r;mphla" (19,a.n.) scrisa Tn limba el~na,_geograful PomponilUs !Mell,a (spaniol). eu eel rnai veehi tratat de ge,ogl'afl,e, "De Chorographia"etc. Este penoada de arglint'2>i,a C'ulturii romans, cea de aurflind de ml.llt apusa, Odata CIJI Caliglulla (37-411), .elennsticizarea (macedoni,zarea,) capafa no.i d imensiun~" se intlr,od y ce Ia '£lIU lie ee foe on ialL! I 0 rient1.li1§oj diivi!1,iiz2l're'a m p rin'cepsu Iuij i'e inculr.aj€!'a~i'i! CI!J Ite I,e.o,r~enf~~'lejiar f'astLlI ,ado'ptat fuineaza tezauFul :strAllS d'e pl~edece50n..J1aU Tibe~ius - . s ' Nle'FioClaud.us, Caesalf (54~681 se dezvolta sub influen\a pfoIf!ceptorului sau, filolSoful stoic sp!'miol L An,rllaeus Seneca, i:ar dupa Tndepaniar,ea alcest~J~ co rntinu r~e,gi mul de despotism elen i:Sti;oo-orienlal, inaug ural d ~ Caliglula , precum ~'i'ruinarea finallltelor staltu'lul, m paral'el eLI a.ooentuan.'!l8im.acedoniz6irii ('e Ie nis~ici:ztirii), intr.e 75~7'9. Flavius, Josephus,. unul diin ,oonducatolni.i mscoalei iudee, adus de Vespasianus Iia Rooma ca sdav, publica, ~R~'zb()iuliudaj~G" cart,) 'Un (7 !imba elena, do,va.da incoflteS'tabila,a utiloizMi cu pr€dilectuB a ~lmbiilelene la Ro rna. lr1Itmsitu atia lItiiizann 11m elene de caIre protip enda.d a Ro mel, linl timp bii 09 d:if:el"iteles'emintiii iitalic.e i~i mentilileau dialec:tele lor de ba~tin;a. ~i si~uatia
J
1

103

cu cu~e r,irea romaha ••, . Ca ·0 reactie impotr~va elenizaril cullurii, printre masurile luate de Senatul roman, este mentiona:lii ~I'expu lza rf;!a din R'oMa ;il I~aI~aa u nor frio's oi elen I:
tlil:ia.l1lus,

dhll Dacia ro man ex:i.stii un pa ral e Ir,sm perfectiitl D ada, ~Dl1'!lanaJ 0 vorb aa nrumal. pa ~urae on duc,iitoa.re, pop oru~ rne tlIifinarnchJ"'§i lim ba§ I oblceil!Jrjfe. Acela~1 fenomen 1iI reg.as Im in toate· imp€r~~1 ooJonraJe ..De SC€tEl8, iii afiitlm a e Urnlba.dae a ,a dlis paru t 'Elsie 0 a ~.iCUm a i ~f1lrlma Ca. tiL'l~i a.cili ,SlU Ili'IU ri~:cd aia, d

a.

ca

Epikteros, Dian din Pnrea (95 e.n.) :;\i·.a.mpofriva lor se liidica in special 'Qui'n~ f care Incea rca re~FiJvi ersa cI aslcisrnu Iul, dar, tara a rs IU~ i. Co.mp()lzi~i.ile lu! Valeri Us FJaccus, Siliug Ita!icus" P. IPspiniu s.•SlsJ~US13'1 sunt tn oerca fi naco n~ vir,.g~to.a~,e,urtimi~ doi ei in~i§i ne·fiind roman~ (unul italic, ceJ.i~Halt ren). ShglJrliJl e poet on~lna,~ al1lepodi F~avii~or(69~95) es:~e M. Val,erius Mattialis. aceia~j penoada, ~fjln~a n U Sa re~arc~ d'ecal pnn Dampil a ~ii.

deoatece 94% dJinc~ea~oi!l"ii ernalJllfQ$.~de orig~ne lnerorflaJnili. Ei trebui,e.sc ced8~1neam ~rilor 10~ de ol!11gine. pentru ea acestsa sa 59 po ate m ~ndri, cu ei, Oara, nol am renuntat laB ~n cusi, Coa~ da, Enesct! ,.B ibescu, C sl ibidach~, VacarescLJ, Nicolaus Olahus~.,a. pentru ~J ~,I.I! creat In st,ra.irnatate 0 parte din eperele lor? De ce nu ne mandrim ~i noi CUI tmoi Ga~mparatLlIJlus:~ini~.m.u:s.. ell dad ca itmparEJtil~ ah;lriI,JS, Llclrrlus, Maximinus §:i g'9nlerallu'l Aetius, m.;:u®~e G invingator~llui Attuli;l in batalia de pe Campus MaurnaDus e;~., e;l:c.. ? ~ntre'aga is~ol"ie a.trac ilo.~§~b'.ac:o-dac Uo:rtreb u ie res e risa, reIUiandu~S'e parti I,e oorespurnzato;3 re ,De Ie apali"tin din lstoria oelo~laHe popoa re ~i Givl.li!z:a~li ,.

sa

rill

Rom ani i - 11I ma~ ~itraa'D -dacihl r r


1_inc:epand ~u §a;'o-ala laUnmstili ill .Iu~Gheo.rgt1e:;iillu::ai .•Petru MiilIffior,~ S,amuel Mu:.u-KI,em S~ lI1asCUIt tehdl~n,a§:i ob~oeiul de a Ifle lo1iud'a a~gleu zli§ ii ~'S~rnmOli" i' ,~Ofll1,aJlil idee til rEt a prins riildiEicini adi1Hlloi,. data tijnd §r vechea i, traditfe de a prea mari pe cu,ce.rito ri ~i oh,iar de .01 Miudla Gl,I stmmo:;j Ii de asene menea faetu ra. Un exemplu 9 mitor TI'aflam Ia ~rnplaratii rorna ni, ca ffi se mandreau CI:.! o~iginea lor trois ilia ~.~ stramo~i de tipul "Romulu s et co", ale ,ciiror cu lrilSL:I§ i Ii le-arn prezenta! ante rro~. C u FlN1Wi, c1:iruia i-au pus oaza mv,atatii ardelen i, a avut o puterF! ica·pri;za la t(li~irom a ri~~ 11lIi::li~ariU" do u a €i'I'em.enM de conj u m::tL! ra: ii ill - si~uati a woma nilor din Ardear; _ - !ipsa ,cvasj~totala a informa~mar ptfvf!ld civi~izatia traco-dacilot, gum ~UItotili ca r,lilboaio,le seimpart in drlepte §ii nedrept)1;! $i dl u,ltirnele trebu~e·condemnate. [lfn aces:t punG~ de ve<ier,e,a (;ordinU8 pr,eamarirea C~~ill>r,lrilor ~i d;lstll1"l'gernlofde dVil'iZatie constitufe d'e-aoum oatutudine retr'Ogradii fn aoest context. dvi,l izatme a nt;ice ,. ~ndusliv c,eaJ roman ;jl1,~febU'ie iii na Iizate §I apred~tE) ~i IPr~r:J risma apo liu lui ~.roprJu"II cet~~r! ilar IiespeDtuv~ Ja Civil izafia p mendia la, cal .~~ prin p riistna distrugeriJor Ipe care Ie-au provoca~ GUC~ ri~oIii ~ilEi daun ~lor ,adUsecivmza;~iilor p.a~nice. Ciu9-~n Ifpsa wm·a ~'iJor- s~ar fi aI e;zvorta:1 pe 0 treap~a supe~oa m ii'~ awfi avut CilJ t:O~],jJ a!t ap ort {pozir~lv) Ia dezlJoltar,ea sa cfetat~i uma ne. . Civiliz03!ia pe cam 0 nUlmimgreiiit ~rom,ana~.a fost crftati:! prin e'xpolrerea mate{iala ~ispirirua~a a papoareler cucerits ..Tot ce s~ .. creat 1,81 O!'liil8i ~i Ita~lia R Elste oper,iII ,irti,.fUo,r furall,. fiO~osind',de 0115elmenea. tmlij.h::lt[J)ce materiaJle fl!:Jlr<li(e di n 13ri,~epa.~.1'lII1 cesllIbj ug am. Adm ir:am astazi ~aRoma oper:e,le mmanilor? Cat~~ gori C, n ~ pie ale 1m, ,oj pe aJe arl:i:;;tilor rob I: traci. dad, feni de'lL l'I1aced(;Hl€'Fli etc. Aceea~i problemase pune ~i Tn domenh.fll cl,IUurHspilriilu.are anHce, 104
j

rsec nstitl:l lnd ~i weco rnpu n,flnd Iumea lor. 2·. [l nd la Q pane inveli§'u I rnlstic ~ i ~ntasmagmlc din teat€) leg:ei:ndel e antice privind intemeier'ea Romel, ne r6ima.ne un ac.ela~ifaptfoarte credi:bi'l, GUlrerhtla acea epoca~ ,exodul uno, ~supwavIDe,uitori din dUiillstrUl~ Troie~ §ii OI§eza rea hJl!F !ItaI ial~ in ~uru I anu Iu,~ 1.250 t.e.n, ~ i cum ezl nu msi E)'X is!8 n ici ~lrI Lindubiu c!J privire 121. eXis:tenta Troiei §.ia originii sal.e trace, ca. ~ia Laviniurn-ulol, atestaJi.ede mMlJ ri~lie lInah~iriale puss la djspoiZi~jede amelll ogi1;l1, rezulta i mpl leit v,8rid ~dtateare lata rilor tuluro r sc~iitorilor arntilci prirvindodginea. ua oo~tr'Oiana a latiu m-ul u i i-i a RomeL ID pe ace~tj:a, care au descrls eve nImente dup~ scnerl anterieare. din pil:l;cateclstruse, la maximum 700 ani de 1031 '!1lxistenta tor nu-~eradem, a~unci avem dreptul sa dam orezare unora care em it sim pie pareri, nedovedits, sau omit I'1l ejus:tmcal anumlte i nfonnla~i d8i~ede anticl, olil de ca~e orl acestea 00 ntrazi c teorl ile fO mani zante,slaviz;03 rite eik;_? . ca~~ tnvata~1au crezut in HomelrDs? Nici~uflul. §i totu§1i, entuziastul Sch Ile mann1l,I~ ~tand Fmpotrlva tutu rot, l-a ronfi rmat, Cati crnl1 azi in trac~tateal l,aUnUor~i (::II wm:anilof" pllB:l':entata a:lat d~edar ~ide n enum arateo ri de Vergilius, Titus Uviius §.a.? Putifl Ii. $i totu~;I. cu timpul, SEt vorillilclin a tnfata aJoElsteilieal ita~i. L1nH, eEl dirversiul1e. c~.lJIta urmele tro~enitor 113 Rome! De eEl nu s,e refera la Laviniu m. pr~m:[l"cetale Wnfiinta.ta de tiro i:eni? T ntreballea mJ U me riUi_!il!spl4!'ls. 3. IPoporu I rom §In nu S"'8. niscut In i,~i din rQl1i1Ia i ii niici diin allte papa OIre.. n EI 8sm conthiHI ata rull d ired all tra oo·dacillQ r, a,tat CCI~tructu ra bia logica. cat ~ ca CiiVlIIZ\:'!tie. l,I Influente Ie normal e pe ca re Ie su porta ~i Ie ate r~ ariee paper i C in contraotu I iri1evitabil OLI a~ta neam uri.. ACeJste ~11If1iJ en~€ slint minime ~i._ ca, ata re - est.e nec;esarsa Ii sa Bleam8 im pertal1lta stnllCt n~ ah9J, pentru a nll! denatura, ad9v,iEiru~ istorl L; ~ i pen;tru ill nu Upsi neam u1romail1esc de un 1iIrecut~u care nu se peale deciilit mana Mi.. IDespre infl uenta neamu ri[or mig r~tQare, ca!1e'era l! atat de saralee materialiceete ~i sp[ruh.Hi:lliceile incat s".au topit. ilntNm limp record,in mass dacQ-ge~lor, rlIici rli.-8vem prnctic ee VQfbi nici perot1ld etnologi.c ~inici Ipe eel lingvistic, din a.ceasta inf'l"lI pt@md -se e~edin p1in, cum era §ii n.orm ai, stabi~ u ~indu-se in ~o ne eu Q civil iza~iede mu It cOfilsQUdata. Tllsa~i "Islona' unfversa/;,j" tradusa din lim ba msa ne da a piida a e!'e1ul cu m trebu i e p rivim Iegendel:e· gre oo~U, in s,ensul ca ~ifJ ciuda forme} 100r mf'fc€, legr:mdeie greoec!}'tii3!1 pas/m" un gmuflce dB adev~r islorie" 1 '!<l 1050

~ca

l,

sa

Ca p itolhLl I IX

CONliTl'lNTA

NATIIONALA

LA DACII

a,V'E!a earacter nomad, eel aurmhton manifesta un earactsr ep arte. U flil l-au Un nurntt tralilshumiti,nt~t tsrrnen evident eronat, explcatat de ·a~~i.i, pan:~ru,. a demon slra ell dacii nu era IJ stap.ani tn mod expres Pe un anUlm,~t tenffiflu. Pa9unatul ollor in timpul sau pe parcursul unui an, in. z,~ne,1 cele m~~prte Inice, e

~Ace~tj VoJblli l'JU sunt nioi rotl1ani, nioi bulgo;ri, nici wr'Jlsche, ci 'Vlsh;, unna§i ,ei mani §i siravecliii seminpi da pop Dare a tra ci1or, dscilor $1 geWol, ~are, ~i aoom, f,§i OIU fimba lor proprie §t. C'U toote 8'siJprfrife, rocuiesc rn Va/aellia, Moldova. Tmnslw<lInia §i Urrgari€J in num~r de mirio.ane. ~

l-sm putea ihtelege mal bine daca t-arn numi pastolflt circulant s,au!tJnemnti'~ felul aoesta, ~vitam sensul de "mutarea omului", din fnmcezul '~ranshumanGe", !ili punern accentul pe mi9carea pastoritul,ui cu re.venirea pe~~diGEi aca.~a, asa cum, de fapt, sa petreee ~j in ,ziIele noa'stre" in tlmp oefamlha pastorllor este bine stab~lita intr-ull sat oarecare . .Acest p ;\i,sto r it. itinera,nt. a lost il'acto rid determ iIi'! J lilt, hlJ daci, lin O pe rp.ewH1J'eiii U Ii'!~ci,t'i~i eu ltu rU ~~ llm bU" me n~1 i nhd, _ totodata: pe~!m~n~ ~~ tre,az;a co l1I§tJi~t1tac \I"oll"bi d aceeas I Um'b,ilI,a,v3ll1d acelie a,~ ob I cellurl ,II n

{August Ludwig Schl5zer, "Probe"; in "Russische Annaren'~. Br,emmel'1lund G5ttige n, 1(68)

a-

S--a scris foarl:e m ult, Tn ultimul limp, d sspre viteji iii iii p,atr~oti sm ul dladloll' in I'ulpta de alpal'are' a p~m;§Jf'lit:ulu.stdm'o,ese. S~ascris ~i despre mel'1ite,le manlilui Burebista, care - acum aproape 2.100 de ani. - reusea sa incheg~ primul stat dac eemrallzat :?i independent 10!! Oare exista aiunci 0 ,e,on§tiillli~i na~ionaJ,a la acesf d.aci, pe care isto:ricii timpulul nl-l pm.zint,a impartitil rn nenumarate triburi? Isteridi raspund; 'NUl Dal'9, ulflirea tumror dad~or fliiltr-lJn singL!lr slat a fost ro dul unel int§.mplari, a.ambitiUor perse nal € al Ii) cOl'llducato:ru IL!liunei urliuLUn} triba~e aarecare? De data aceasta, raspundem no~: INU! Incheg 8lre,alutu for sta.te,lor In a,.o:n ale afest pre cedata tot'dealU na dief,ol'"marea, I.!IiIil's:ieon,UwliI,e na~i,on.al~eJ !!Jnim~ii de'neam §,ji de' lirnba, acsasta a diiil'llurma casemn distinctiv, dar nu determinant, <'.II nei etnicutati. Prot)llema u care sa puna - ca ~11n cazul nostru - ests: cand a apilirut aoeastal oon~tiinta na~ional'a, la daci, cum s-a manife,stat ea ~i care au fast elementele de' esen\a ah~ftlrmal'ii ei.

credi n~e - f'orme aza. eu to~i~

lL.eclie pentru ,Alexandru

Macedon 'Ii lysim,achos

Ulil .s~",Qlur neam, ". . in' aoela§! ail 335, t.s.n.. dacii din Cl1mpia Muntenlei S-itiU unit ~I au reuiii1t se opuna au succes marelui Alexandru. Dar pericol ul extern crestsa mereu,. Ne putem usor imagina rum diferi,tele triburi de da~i, Ie s.punem &":,I..mt~nl: lncep sa unITe in legatura unele cu altels,. pentrLl'a-~1 apara fbrIta.l~r ~~potnva sstei de cucerln a VeCLI1I~'o!'. Pentru a-1iij duea viata lor normal~, hrll~tlta, nu se :~i tea ns oesitatea :sa~§:i reeze 0 ,~rma~a pe a_~e~ta"Dar n~evoiati 1nvata ca m o cei de un n'eamtrebuie, sa sleajute' reclproC ~I sa'1~ uneasca fu'1e1e pentru a scapa ,(j e du ;;:m:anul com un, T ra~el e'poiU!nea~fatl..l nilar batrane~ti ~ii-a dOV1~d~t temeinicia.la nurnai trei decenii!ill jlJlmatat:e, Dromichaetes, noul conducstor aid ~cilor uniti prino rigill ea IOf cornun re Ulje~te aces memouab~1 vi ctor~e asupra l.uiAg.athocles, filul hlJlii Lysirnachos~ u~mat1iJde' i~ap.t~rareaacestu.ia.113.115 ~veillmentele petl1ecUlI:e ,eetate!.l! 'Heilis sunto pllda vie die,intelepin clune talent diplomatic ~j retorica. Elle COilstltuieun capitol.deosebitde important i~ istoria patriei noastre, ~i estill rreglFetabil be'I'etrisUca noastra ~LJ a su~pr~rnsindeajuns,. in pagnnile: ei. mare,ia momentului, asa cum a l'eu~ltcu al,te cl ipe ale zbL!Qumatului ncstru tre out.

sa

sa

m;

a.

ca

Sa intoarcem 0 fila de ~sto:M ~isa defYl am GY ~te'ntie fi rul unor ev,~nimente, e pentru a putea sa patrundem un sufletul acelor dadi nemuritori, atat de huliti de to1i aeel care au ravnit Ia pamantu I lor, ;;i sa~iell noastern rnai bin e. . Ne afiam in plina epocii de gloria maoedloneana, Alexandrl.lll, Zlis ce~ Mare, ii ata'ca pe' tribalii de pe' ma'iul drept all Dunarii,. pel1i'1U!a-'i SlJpune. SYlI'mos, regel,e tFiibalilm', rezista cu sueDes, retras pe 0 insula de, pe Dunate, ajutat fiind cu alimenk! de ftatWi sa~ de pe celalalt mSlW,1I1,lI0. 111.112 e ill1lteres aVeaL!l C dacH dil1lCanlpia Munteni,ei intra In conflict cu pute:rea maoodoneana, aflata in pUn eva nt? N IJI era rna ilbins, rna i fn~lept, sa, stea lini~trli, inc iferel'll~iIa ceea ce sa petrecea diliilcolo de o:atliin!J I Istrns? Sigur, !flu:! Evenimerltele din timpul lui Syrrnos (335 i.e,.n.) sa inscI11uin periroada. Latene-u ILI~ I (etapa vech eo),tn ca re daci~ sle ocupau, deo[pcitniva, eli ,agriau~tura ~i pastoritull. Spre ,deoseb i re de alte popoare !?i semintii, ltil care, pastor~~u[1 Hl6

'C.o'n§!Uiin~a tr:afca iRas.foim, mal deperte, istorl a patriei noastre. A1tefile, alte vi,ds~"l!udinLLa orizont, Tn,oep sa apara U10riiilegri, ai unel furl:lJlni CU mull mai amenintatoar~ decat OI"lZi macedoneana. Da:ca acea.sta poa,te nsoGotita. pr1rna,navEilire b'arbara pe terltol'iul ~arii noastre. tea romana, Ca!1El se proflla 'Ia orizont, urma sii_se transforme in ,Delmai clJlmplit dezastlfu pentru poparul dac inansamblul sau .. Elenul Dion Clhrisostomos a soTis, Zlcum 18 Steoole, 00 ITgefii .sLIt'll m.3'j rhre:lepfi decal apmape tori ((barbaros» ~j mal asememea nouiJi"'; fo~os~n~ terme nul de ~bambaros~CUI sensu'l a.e"slrain de nearn, care l'1 U e groG~, EiI!ij a cum ~1 intifl.1 nlm~illa P'lautus, sUlb vorma ~poetaba,rlJ;arus",.atlJlrlcl c@iIild:sej'i€fBre~ 'Ia un anu mit poet 'flDIli an, dec areoe e,l,,era grec, Alu, ~iI1;DUutem co G1Ista.ta 8i p C 107
I•

Sa

romanii all fast pantru dad "barbarr', stat Tn sensul antic al 6~.H'~tntului,c~t:;;i in eel modem. Ne aflam, de-accrn, in secolul 1,1 t.e.n., perioada de lnoeput a expanslunli rornana spre rasarit. I[)acli nu incetaJ~~i'f~r,at nici urn moment, s,iiI vin;§ in aj uto rul fra:~iI,or I'Dr din s tid u I Du ni rU. mIIWmri, i §i a cet~Uor trac scordilsci. Sunl memorabile actlunile de a~luloral'e a scordiscilcr, din anf 109106 l.e.n., ca ~i cele de inforrna re' din anii 85!i'i 75-14 t.e.n, pe care lstoricil le pre.zint~ ea Ii neurs i uni die jar, Cin e eu I'loa!?~e ar'j umit,e metode, de pregaUre a unui atae sau aparare rreCUnOEli.te mal usor, Tnasemeaea aete, operatiullli numlte 'Vncursiuni de recunoesiere", avand ca scop determinarna mjloacelor de care dispun e adve rsarul, luarsa de prlzon i e ri pentruobtinersa de' infbrma,ti l, d tst IUgerea L.J p uncle de a p,iljra Ie sau de ap roviz!o na('le a'tc. "2 intreg acest sacc I III nor La, n. este pr.esarat cu as_eme nea eve nim ente, Dacii EI,rau adep1ii 'U neii 'fil os ofij p rea ina lIe pentru ,S! S€i ocup1aJ de' jefu lrea ill 1.I 1,.1 ri I'oralltoofa. Tee m am de' ~acee'a~ n nil! -i spelrl au nit; i fa im a fa lang €I i macedo ne n e §i n iei c ruzimea leg iu n ller romane, lEi nu doreau dedit sa,-~i apere libertat'ea. lar pentru aceasta - la nevoie -. tot~ care vorbeau acseasi Ilimbe stiau sal S9 unaasca Intre el.

a plilltit cu viiata lin,altul sau patrlotism, a fast ea im~rtalilZat~ asa cum oed~enta~ii au facut. cu celslalt man, negativ prin eX!Delei'i~? Nu. rn afera r~la~r11lor.cu caracter lstoric, de inMndere mal mica sau mal mare, vi;a;ta §,iloifil'elr-a Bu reb lsta lUll au ,c(mstituit prea pu~lne surse de mn:spira.lie. $i cand te gl~nde:;>ti ca el este omul care a eoncrenzat con!il,tiin\a nationals prin unir,ea tuiuror lriburilor dace, fiind primL_l~ care a reuslt sa creezs un stat I"hationa~care a servU ca m~de~ urma§oil.or sai, printre can; ss peate numara §ii Da'CuJceJ rau de la sUlr!}~t d~ secol XVI.mI Oricum, open;1 mui'(:O'!1stiihl,ie amdoillea moment ,1- in aceWa.§1 Ump - unul dlili1 eele f'I'IE!I~ Jrnportante in ceea ee priive;;;te c10nstituirea 1.I1i'1:e1

ccnfti

if!~,e "1~o'nal~~L n ,_ . Asasinar,e,a lui IBUlreb~sta ~idezmembrarea prlmului stat dac o8nuallza't 91 independent nLJa stopet procesul de il"lchegare ~1 desav~~ire a con~tiin~eil
na~onal e ia dad. . in Ii psa uniIJ i, co I'iIdUC8ror de tal ia lUI] Bll reb lsta, ti mp de m _~i _~ine .de u~ seool, istoriografia timpului va Tflre-gistr,a nol ~inol dovez;i de con~tlln~ na~lon~la la dacl, stran~i in ue"l~unitr~balle mal man sau mal rnici, lin lupta cornuna In1lpotrlva

Unificato,rii

Burebista

,i

M,ihaii Viteazull- asasina,li

'Bxpansiunii rcmane,

..

S i nteza cOrii~ti i nte,j nation ale la dad, ca urrnare 0;)1 tuturor celor petreouts' Tn secnlul III :;;i III t.e.n., 0 vom analiza la mcepulul secoluhJ,i urmalOi. od'ata CUI preluarea fraielor conduceru de catr,e .mare lie Eh.rrebista.1f1-l1S Caei'l, ce Dromieh ates a feU ~itsa real lzeze pe Wl1 minipl an, a des8varlii it aeest rna re om politic ~i strateg la nivel na'~onal. pentru Tn~rea,ga Dacle', in eel sproape 4.0 ani de v[la~arnchhla~i celul m.ai nobll iel 0311 unui patriot: aparaifea fiintei na~ionale, Data n-ar f urrnarit ecest nobil seep, ar fi putut sa ramima pe mai departe un ~ef de' trib oarecare, f:ar-a sa~.il creeze singur problsrne alat de oomplicaJ~ Calcele pe care Ie i mplical asigurarea unitai~iituturo r dacilor iioi apa rarea impotriv81 invazre i romane. Dar el a avut marea s!3ltisfacti,e de, a-~i fi atins soopyl o-aruia il sa consacrase, ,tee a ce nu ali r,eL.I~it UPI Ver'dng'etoriix sau Ar&ovlistus. Cati deosebire intre eei doj titani c,ontempor,ani, Bur'eb~sta ~i Caes,arr sortiti a'ce,I'uia§II final: asasirnatull Tn Dada, un b.arbat, 1ingrijorat de' saarta neamulLJi sau, ealJta sa shim-ga r;3JlldUirile perntru a-I salva dela. pieiire'~ii i:i'i: fuloseite culhJ I"ai ~~ irnteligenlta" 9 eni allU~ talent politic ~iintr,e.f;lgasa el"le.rgfe pentru a~i asigura unita~ea 9i neatamar-ea. IDe parl:ea oealalta, Lin conduc~t(,)f crud, lipsi~de s~rupule, barbaril"l sen;)sul modemal.curv@mtului, car,e a fo'st: capabi~ ,sa d[s'~Ifl..Jgabilbnoteca d~n A~e.xandrra (aceasta fUnd' Cea rnai mare din lume, in tjmpLJ~ acela), dupa ce i~idaduse cuvantul coil a va cru\a di;a,eatrupel1e egiptene 'lor capitula, promisiulile pe care §:t~a GU anti ci.pa~ie ca, n-o va respe da - ~i nici n-aJ resp ec!tfd-o - pen tru cii 0 facuse numaij ell' .soap ul de a-i in~ella pe e'gi pten i. Oare, opera acestLl,i straluc:itam de stat, care S~i!J1II1Imit Burebista ~i'care 1108

CIJ Lin eura] pa care numai disperama 11 poa1® da, dacii Ti.8taC8J.pe ro~,an~ la Aegyssus (rulee,a) in anLl112 a.n, ~i ~ecuceresG~Tl'o~sml,s(lgh\a} trelam mal tarziiu (15 e.n.), I:oviir!du-i PB rom ani ~I intr -0 zo na mal 181vest Un rnertor a1 evelll'imente~or ne relateaz:a desprs "cer~tenii romaniz:drobiti', negutai:of# masscmti,un important deta§am~nt de v:eterani care s.tationa i~In.Hj,punet mal {ndepart-at de comsndament extermina t pan.o'i te unuJ'.,. pretufrnderu devast_arn gene~I£l pri'n foe §i sabfe"',m R'ezuita In mod pregflant!?i dii"llacest Qomun,_lca:t

ca daeil
~~~

nu urma'lIu,au jaf,ul, e'i sllab~li'ea puterii

miilitare romane, ea mlJlo,c

de ap.all'a r,e na\lonalla. .. .. . ..' ..... •. Import'anta e·ste iioi i neurniunea ~ntr-eipri,nsain, M oes I S! 1,03 I a,6 e'.n., li!l~ anu timpuiliul Domn.ianus, terrminat:a CUIuciderea ILlioptimus $abilll'us, !egatal aces~el
lupta desupraVlietuire" nl'J este de negli~;i3t exti.nderea con§l:tJ~in~ei na,ion~te ~m la tniburUe dinsudIiJIIDuna~ii.. TmpI~ratulTiber~~s es~e l'iIevo~t sa renunt:e la selfViibiil'l1!nesigll.ue ale mercenanlor tJracil,cam ~u dad'aau ra~n~a'rnentul scontat in IlJptele' Cl.Ifratii lou daci, f'a.~ade care manlfestau adevf:lratqJ 10ialitate.WI' . " Anii trec. Deruta plrovoca;t~ de moartea lui Burebista ia Sf21i1i'iil in iStOl'i19 patriei noastm 5e insorie (')nOlJafila.IBa~n3,nilUl ~j ilil~aleptul DlIIJras-DiiUll"panens, du p~ 0 domniefrlK,tuOi3Sa de 20 an i, Ias a carma tari~ v~azu Iui sau nepot, Oeoe bal us, Cillie se dlistin~ese In 1l.Ute lie proV'oc::at'B p die, D 0 miitj~nll So _~ entr!J sIJpl.Ul"herea regatulL.Jidac.11S To,tlte' efui1.uri.e pe IP,lalill miUtal' §i polltlc ,.de 109

in acea:sw

Tralan IJ S OOIPotriva sa dl n tot Impe'rillJ I Ro man, Pentruace'sta, razboml!.ll 1m p ctrlva D acio i in se m n a. U IIUm a line€! f'II::ar,€!de, s u pravlelu wr.e. Au to st aruncate in Joe ultirnele resurse rnaterlale, militare §:i umane pentru ca Roma sa~§ii atiinga scopu]: Insusfrea v'esmullui tezaur dac, joefuirea IRamel. 1i7

ta.nam Iui

mg'e nu a u p~tut 'co nlr''-'I::ar,ammenseIe m ijloiace c,oncentram

de

bogiliiIOi"

'arU

dacllor

~isalvali'ea

de 13 fallimeiiIJt. pe

aceasta cale,

iii

P,ae,ea romana - 0 pacill,eala ~ Tralanus a tavlns dl.Jpa cea mai cr,am:ena incle~tare din isroria Romei. E! ilfleface,rile care if! U urrnat I,e aflam din "pre-sa vrem ii" ,eI iPI care if! m splcu it

sub umbra uflui p/atan'. M-am grabit sa' ajung spa! in ce#f1laltcapat a/orafulu{, unde se ath] ,cimiti:r numal pel'J'tm n,o.l, cla'cii. A colo a fast ars ezi dimineaJB Uti unchj djn p'anes meme: N-,am ee sa te dUG decaf 0 cana r;iobita pe care am luat-a pe ascuns de la stat};§nul meu, ~a sa 0 dau matu§ff mate. Slata de ea. a;:e 0 singura asIa pentru: fiertuo" §i ~pe.ranfa e:{ era flumai fn .mine, pefltru a aves Tn' ce pune GenlJl~ ,un'clliuM Ga'la dreptate mao{ f( p8 fume a' asia! Bunjc.u/ e meu poveste.a cum a venit tn sat ta not, d.upa ce TraiafJ'f-a fnvins pe DeoebaJ, un anu:me «pacattEu~ ,('vestit'orde pace roma'n) Sa n9 vesteasca pacea. Acum mi~am dat, rn s'Mr~it seama,. ce tnseamna «pacali:>>>. De aceea' nail cand' sp.unem pi! cali!, sp'unem' mlncinos. "11<' Parcurgem ~i, mercUlrhdul sclaviEo:r la Albulinus Maior:,m

un

_,un fI
-0

d:lleva:

.~ femela 0

acau

demari -420 denarri

-eno

to,fIIOC,UltOri_l Romel sa :f/e 8cu,tl,J de Irn,po,zl.te ,I, ,in plU'o/ sa p'ri.meas,ca' flecare, tocuno« c.,al'eun premlu de, 6501 denarl de ary'lnt. 11 "La Roma ,8 ,ajrJns, lnsMr:§if, coloana de magan, J'nc;§,rcatiClJ 1 640. 000 .. kg au.r §j 3 •..'U'O.OiOO•. kg. argint, pfecat~ din Dacia. Sucuria poporului (roman)1 a fast margini. Gel 250. ()()O.de plebei, care beneficfaza/a RoOma de El-iimente grat11l1e, n u vor ma~:fi neiifli,§iiti. '"112 ~Azi a pf.ecai un IJ'DU transpurt de' tonne de oi spre OZiema, in drum spre Roma, fnsoJttfl,-deso/rlap din legiu!l88 tV FirMa Felix. CB nostimi sun" aC€§t( daci privind la tunnele care pleacll!"1f2 ~Mari la-frons'S (haiduci) mai sunt ~i dacii a!}tia! Nu auzi decat de crime. Dupa uoJderoa' in saptamana (reGUla a r;ol.li magis,tra! din Berzob{s,. feria lost omDratprimam' Diem ei, Publius A.eJ1usA tiottus, in timp Ge se in dropla pa§fl'lG spte Tibis~um. Tot ieri a fast ucis §i questom! dmbetan' Ludus lui/us 8assus. Bfetui om! Sedusese dB curimd ts B#iHfe Hercufane ca' sa~ lrat'eze rel1m~tismur .. Ce-or n av;§nd eu cer~fe!liiRomer?'" 1111 .. lntr-un jumal personal, sclavul DavlJIs d~n RomlJlia-Ma~va noteaza; ~Azj /-am rnmorrnimtat pe stapf!JnuJmeu roman, decurionul-questor §i edil Aelius "' .Iurtus luNanus. m Am BlIut mull de furcal A trebuit sa' mal fuMi cum au 11Iua( sdavif fnCBperea bollifa in care lrebule pus sarcofagi.J1 de plumb. I-am €Qman dat 0 cununa GU fmtlze de {auf §l sieji!!.f d~'nauf. pe care i-am pus-o pe cap. Matmana i-,a fmpodoM gatul' ctJ un medafiofi de bronz, L..am fnc;§ltat cu rnCi!jJta~/e dB pfels" noj~ pmglJtite an'ume ~i Impodobile cu finte de stic#J 'Dupa ce pre,tice/e :;i-au (;erminat ,bocete/,e pentru care fuseser:i!i plat/te, am tixaf cap¥uf sarcofa'gului cu cute de fier §J Ie-am sigHs" Cd} plumb. Dupfj ce am termina~ ,am fasat-o pe ma'(roana :;i pe copiJ pe ban'ca de pia/ra de pe a'eea Y,

"La Ssrmizege.tusa, ,a tou arestat un ba'lro!i1' taraboste's. cere rliMeea nebun, ,GU Gapul desGoperit, Gautandu-§i in zadar, printre ruin e.. lInfC-U! sa'u flu. " ~PrjntNlf1 ,edlf;tum, s-a siabiiil' ca, ih-cepfmd de maine,. titn'p de un .an,

rani

venna

i'fe'iiitade 6 ani -::lOS den a ri "Muntii .n'O~-tri' aur paarta, nol c.er§im din poarl:a-n poa.rtij", soptsste un ba,tran ca p entru sine ... lPe arm pagil1l,a, ~presa Viremli" p!iezinta usta principal,elm societati romans deamcelii. Pre'tlj'la'~iuni~or lor Offi.!?'te continuu, ca i'i citra lor de .afao6ri. Pe pl1imul lac, sa plaseaza "Monopolul imperial pentru: exploatarea autufui din Dacia" 117• CUI sed iUI~ la IRoma, carea res,l.i2at venitu rl 'ElXOmitante. Pe lceu I secullId, sunt "oenton's'rii", puternlca breasliii'r a vaJ~:!HQliilor haine vechi ~i de state psntru uzul SIGlavi,l,o.r ~'i a~ earn a h ilor sarad al' • nos fapt sci avii sa, cumpere stete e~ sa~li f€lea limbn'icaminte'! Nevest'ele ior nu pu,teal.Jsa toarea §oi sa, le f,acii ale stofe? Dar, de ullide I,i¥ma?'S,a se duca ta Roma sa~i tUliida aile ~or,duse ;acolo de fOmani? . La rubrl ca "Activit:i'iti oulltUira~eil, suntem irnformalii asu pra spa C'~colelo'F De se vor pr'9zenta in luna ~eptembrie, la amfi,teatrul din Porolisson:!2() .~Iluni - lu pta co rp 'I:acorp - mar1i - t~aglerea, eLI arcul - mlereuri - apar;ali"e~ fata de dacca - joi - lupt~ CU' fuscina - vinerisruncarea eujrud is - sambala - intreceril pe echlpe - d umin lea - r'elach6 $i a~a mali departe. "reatml ,de come d ie este suspendat de 169' de !;trlL~ iealrnl de i"ag,edie: specl:acolezilnicE!'. Actol"ii: daci. Spectat:olii: ooloni~ti itaUd, 11ii, sirien!, mal.!! ri," U7 i ~Predau latina ili eiena. 1211 Se pot insarie f'lumai eel ce benefl'o/tJzij' de «jw~ ,c;iviur1iJ,. Plata Tn denari. "

c~

no

Sa nnto a rcem acurn ~i ultima. fi~aa zbueiu mate i istorii anti 00 a stra mo~illor no~lri d acl, DUJrerile celor siliti s,a lmiasca in ~Da'cia Feti;(', ad tea tntrad ucersa GOl'Bcta ''D~c;a' Ccll6l'bog8M~ull (v. ~i m'alrele bandit italic S,ulla Felix), SLJnturmarite eu str~ngere de in im aJ de totifra~i i Iiibert din M ararn ure§, din Moldova. din M u nten i a. La nu mai 12 an i de 121 iilil<@heiiel'ea razboa~el om'to rnane-d 1lic~ce, inpara,h:lI~1 Hadriial1us al'ifi :palrasirt: [)Ia,cia" in fa:taJ ra.scoallellotr 3utotllitlonilor aj uta!i d:e sa rma.tiii-:iaZigi §oid:e s arm a,i i-rOxo!laJilr,dar a,fost Optlit de prieren i~
saL fn a.nu~117-118, Hadrian parase,~~e~oate eastrele din, MI!Jn.t:enia: Drajna d€< Sus (undefusese ~i0 ai}ez:are rornana, lcanga una dacica], [ud. PrahOV8 in MUr!~jj Buziih,du'i" !Malse;;ti ~i T2l1rg;;or, arnbale lin jud. Pmhova,. P'entru til stavil~ revo1tele populatiel dacice §:i a ilfil~~tura posibili~tea acestcra de a~~ataca pe mmani lin 8UCU [luna rii, Had na nus a d is~rllJ5 parti aI §i pod ull pe stt! D!J!!1 lire de 1121 Dr,obeta,:'7 .. rna nul 170 e .n .. dadi-wsto boo din nord ul Moldovai, protlta nd de tmriiST€rU I lLeg~unii a-v-a Macedonica die la Troe,smis la Pcdaissa, ataca Dobr()g~a ~i ajL!ng tocmai ta EJeusis in G recia.!" inca Q data, se rernarea funelio nar,ea iilr-eIP''''C<§~ I a a. siist:em 1.11 de inf,crm:a;~ii perm iii ne nit al d a~cUor ~wberi, c a ~ i oi uw contin u~tatea inarm;liwirn ,elemerLite car,€ le permiteaWi sa etaee ell [;In;l mptitud ine Imperiul R.oman in mernentele ~i zonete cele mal prlelnlce, Este un exernplu graitor d e ~egiflitu n eilntl'\en.!pre cu fra,U lor asup nti :;)i, tetodsts, de GO n~tiinta ri
i I

aiutorul celo:r1alte trlburl dacice,atacilnd ~ mperiul Roman fG~nte'des, aeclc unde informiEl~ iI,e le arataL!l pundeh~ se nsl bilie-a I® acestuis, ar Sa ns epri m pUr~r ~i sa derulam finJ I even i ment.el or. n

Tnoepa_nd eu u~Um,e~~ decenll ale seeclulul al' ll-lea e.n. ~i p~ma aproape de sf:§r~ ltul seGOl'u lui 111111, i '110'1' a~a ea ap rna pe pe rml31f1enl §Ii olra.§IJII~ ca rpi r IlU'fosto lon1Du rots-tatum, al itli~i ell d ItlIci~ostob DCi din .nonll uI IM:olldovli!i § i i CUll loJU. Una d in inde~tatile eel ell mai cr£l ncene a fos;~acees trn cere rornanl ii g era U! oondu~i de im p~r~tul Malxii m~n L!S T hraeus, la anu~ 238 e. n., Iupte Ie
dlEindUrselanga D Une,f'E!. 87 intre, itlnii 245:;; i, 249" se produce ce®21 ce istol'icu~rllumes,C'''ma'fea' 1.nv:azJe catpica ", Da!c~ttm 'fi ro man i ,ar fii Just Sa niJImim invazie aes asti!l.g rand ioasar

LOI~",@eplUtlUl seeelului 1111 atae!l.lirile carp.o-getice as,upra Doblrogeil e.n., ~~, ln s pe e iaJ~ iI.sUpra ora ~'U lui Tirop,aeum Trai an i, 5,g ilil m 1II1iFse at,M de m 1,1;11., iru;at orai'ul Tnee pEt sa de cad ~ la aoe8Js~oontri bu i flI d~ii slljii,b!rea, apa r2Jf~il militare a limesu Iuii sc'itic, ~7 Dar; nki in :lona" de la est de Olt dacii n,lI stiiteau eu ma.inile iJIfl san! Transpor1urUe romane de' bogatii pe .olt, care se faceauTlrItr~Lin silfilgur sens" nOlr..a-sud, i:!raL!I ~i;rllta lor de zi cU 211.Pe,ntru a asigiU!fa secUiritatetl til cestor transl port:l:iri romeHilii au fast ill iIi~i sa re~un~e1031 IimeslJIl allUtan ~ i sa oreeze un lim es tra.nsa,lut.JtuJs, format din 117cast~e plasat€ PE)linia Tunis I Turnu Magure~eClJlmidav~ f R~ ~nov, Speranta de:;;arta! De ootiJ-e frica_, nU scapi!- splme <0 veohe ~i lTn~e~eapt:a zicala romaneasca. C<!rp~i, caire in!reaRii 2114-381 aU ata'~aUalra intrerupereimpermuW rOl1!f!an laJDunilirea de los., lin Moesi<l!~Tra,cia,. Dob ra'gea, 11'1 ordl!J I Da ciem rOltname etc.) sun! iI!ce iiii c.aJre VDt d21§-ru '1 ovitu ra, de' glral~e stapillilirir fomarn.ein Dacia. Domin~F1d irntr,eaga Moldova, carpodadi s~au organizat Tntr-o prute'rillid uni:une' tr~bSima" trelJ~ind asf,el sa-~i mentin8 o permaneriila ~Ildependenta fa~sde Itmpewiul Roman, caruis nu i s-a ara.turat rtliciodata 9i sub nud 0 forma. Aoeastasituatie le~a permis tortdeauna sa vina, ~flI
I I

natuonahl

op Ei'rai~i a carpe-d acilo:r in foru] .ea nu este dep:.it dO'V03.da lJns,i tna.lte co n:;;una mnt~ national e, mitt nifestata prin tncerca rea de distrug erea puteri i mil itare a uno r cuoeritori tl1tr'-llJnt€Tito,riu a'p(llt1in ~mddacjllo.r, decl cucerit de ro man i de la fm~ii•~llIvadatorilor" , T prim a fa;;;:a a. acestel ~dev6_rate lupte de elilbera re IIa~ionala. Intra all i i n 2.4,5~ii 247. earpll, ajutati de daell localllll:ici, deSmfll~eaz:i definit:iv oe'le 17 cas~r·eeEla~c~tu~a.u "l{mes trans<i'.Iutan,us", dupa eare dis~rugili1 buna parte Ilo,ca Iit;!~il~ Rom u~a-Ma I~a, Aqjuae SUlci da.va. ad i'ci eentru I ~oo nom ill!:l §i a dm in.!;straUv aI Daci e i M alve nsls I(Olt~Ria de' azi}. Acest ~Iime's~ era foarte putemir;: ~ntarit o;3Jstr-elefi[lld ~mplasate [;le tflal,!i mi ~i pr-evazute cu tumUi~ide supra:veglhere. Citc!Jila~ia intre e~eera asigLilra;la d!'l'un drum strategic. AlacunHe a.1"il an ale Cia rpilor u n i~i CLJ 10caln~c~i ~ii unson, eLI g:o~.i crea sera 0 stare de l, p8rmal'iu.'!d~1 neliini~te ~i nesiiguran~ pri;l'IItr,e de rornani, astfel inca~condlucerelll im periu ~u era rilevoita sa duca Q PGI~tica de d€fen siva. rna nul 247, iijsu~!i i imps ratul roman Marcus lu1iusPhilipus Arabus a fosto.oligat sa oonducii IUlPtetle in Dacia Ma~vell1l$iis Vmpottiva carpilor. Vlictoria :Iui IFilip Arabul este apreciOlli~ d'e istorioi ca flind at8it de "Irnslmaio are~, incEite:x:plica U(lliIl de "Ca.rp.icus Max.imus" ee ~s--aacordlat ace!llwiTm(pi§u;li.t. Ca tI!lm aW-.e a aJcestei "rasuni!itoa.ri' victorW' .• Filip Arablilia fuat millisura paraslrii Iimesuh,Jj tnmsa,llutan §iii Jl!:tragen~a Ipe on, uijde a ~nceput Vntawirea primL!~uilimes, adica a celui nurnut ";alutanus~. Tn ,aoe~aJsi timp, :a incepL!t i1ncercarel8 de refaoere a ce~or t!!'eilors$e
I~

,i

.!

~ d .... ,~7, '17" 118 . i.lltS.~ru .' e Ct;lrp •. se' Fata de aceste 'evenime:nt,e, se pune 0 inttebare IQgica: daca s.oopui a fo,st jafiul, eJ~ a cuiIlI c:onsidera, un ii, de ce a fost ne'Voie ~iri'!Vadato:rii'! s21,~§iil pia 00;1'3, pui aoiani Gel Sa d1iistn.:lgac:ele 17' cas.1!fe, e~a lonat!e de ~a TUrrill!tim M agure'e I8. R~~rnov? N 1iI OU:mVa i~acostat mai m ult 0 pera~iunea m iiifrrara, decat ceea Ceil'lu pUh.JrI dUe€! ca'iare acasa,? IRaspiJIFlsul este a.nrmativ, Dar, dlaca vo~~ ~ :Sa jeflU i asdi, nu mai era mai r€:nta.tJ~1 a Qb~ectjvul aIas sa fi fost b,og6Jte~e c cetat! 9 re Ge~ti de pe me.!UI~marii? Ra S'punsul 9St:e a c€lla~i, Atund, lIIVimatoarea TIlItlrebatre ,este: de, ce:_ u aIes centrul Olten iei? N L! e:ra rna i sim~.I1.! ~mai apm®J~e a ~ ..J"

ca

112

113

sa ataca, prln pasul BicaJZl.Jlluide azi, nepa,:;:::it e rornanl, o,ada Paroliss;ensis? d Raspunsul 11 vern 0 btvn e IiIJ eele ce u rmeazii D~n pu IlIctde vedle re' m iUltar,acli unea ,e8lrpi lor se re'l1'Iar,ea prl n ca raetenH e~ nets-irate tdc; di stru gere'3 u iii u ii intre 91s isrem de ,ap a rare - lim asul transalut~n·- in ved@iI'$aatili1gel~iiisoap!.!l!'!i !fin all, c,u'!e ,el!l".~e,sfiinlare'illl puterll d ramanilolll'in '~o!fla eea mail se!flsmbil.l, adleaaceea ,cate asiguw;i!li ~egatura ,[laci e i re mallie CIl ~eshll:llim pe rildu iRomafil. ADeas ta :ii!:c'ha mai a.\I'e·a inca 0 .iIiTI po rtarn~a ca.p it1liI,i:lJpent rI!J 1mpe r~u I ROima.n: as igrura re!ilI cu eerea Ie tal I RomleW.'G'nd~rea. po IiUe a § i tmill~~ilI a cOlild ul!::~to:rilQr ca rp~l~or era ~mpefa ca.bUli. D'ar nu nurnalea, Insa§ii pre'Qlath'!!1IaJ asemenea eampan]] doveunai d!e~te 0 arta miUt,Ol!rad'esa.vatr~iiUi, dee'<!lI"eoee a p resu pu tie; -cunoasterea perfedai a pOlitue( eelort 7' casks, ,e~alonate pe parours!J'1 a circa 300 km; -cLmoa~~erea, cu e;)(;actita,tea efec1iVului eastrelor; ,8 tehnicii ·ci,e ,1!Jph~CUt care acestea erau eehipate, a moduh.!ii·de aparare, 'etc; ...argt<mlzarea un~ i slstern de ~r1!fo!ifTl8lti ca Fe 5.aasigu re un suoces dlep'ltin i !?i Bvilarna oriGarm surprlze; -asigu ra rea. splijin ului deplin :Ellpopulatiei .locale, de:zidera;t u~on]e rea'llzat; ~rg'a n izarel'.1 apmvizion arii Iuptatorilm pe Q perioad~l inde'l u nga.tt\, ca r~ Tn fapt - ~:HJ1i e~:alolil at de-a Iungul a dol a ni; .-pregatire,a ~i asigurarea miiloaceler de lupt:a necesere lntr-un ratboii de lung durata, tie trebu ia sa se dlesfai'Qo~ueIa Q d lsta n~ade oirca 400 kzn fa~a de c81'11trul b:tl!Ze'lor de· p lecare, precum ~i a Iup~atoriJor, el emerd fo,ane important, data 'fiindl catl,itatea soldaJti10r romal'li. I:am, de~i, c~t€, elerne nte de m axima ~m:portan~ aveau de I'e.ZiO Ivat ca rpodad i moldevenl ... Jwa mid,un vedere ca fJeC8Jecastr~ displ;J!nea de cat:e 5OO~ 1.000 soldali, re21lJlta ca,efec1iiV!I.!I tot:a~ roman ifisulT!la 1O:'OO~15.001 Iluptatori de e~~~ili. Carpi i treb ui:e· sa.fii fast in r:llLmn a r die Ce I p lIIl~iII ~ O.DIDOdie' cal a f\e1~! pe·tlitru .a! I aveasiguran1a.succeSUillut Sa-i !Jrmiirum acum mai departs. [l'l:l pa t~rlffiinarea dtistll'lI:gerjj, IimeSLJIUll transall.:ltan ~n arill.Jl~ 247!. Yr'meazii atacul celor treii loca!~tajt~oHen e ~i distruge re lor in buna P!3lrt:e_ in anul 248, mma!l ii l1efac pa r1uall :ra~ e I,e, da r urrn&loarea ca mpanlle din o 24'9 orga nizata de carpi, aili a~i cu go~iii, se termjn~ C!J d istru ger·ea totalii §.il defil1!iltiv3 a cellar trEl·j I'Dc.al~ta1~de col:onl~trn. Ele nu se vcr mai refa.ce nidada~a. [Hlfl aoei1'lstilliperlpad£, dateazi!'i ,i in,ce'putul destral1flatiti vechiii lillln roMane de .aJ p~,rare' de p e ,O~~, Ufiloscuti S1Ib nliJtmeIe die li~mes ill Iut~n !!:IS e •. Tn ,aoeea,lliperwoada, G'ste zdwuncinat §i intregul ~imes scythicu.s", c:aitre cornstituia sis:temr!i.ll de aparare ,a:~ DlJ!tnall"ii de Jo<s, silJb lovituril,e aoolOfa~i carpi, all,iati cu di,f,ell'itea~tetriburi daciGe, Fn special din MOldova;Bi7 , Be· pune d~1!l 0 intrebare~ darn J aful, Oil ·fast lmQbilul ~tacult.Jicarp asupra ~ou Daoiei Malvensis, De nIloi profiitur~mai obtineaUi o8fiPiii dintr-a 2:ona pus:~iita ~Llm~i 114
l

CU

inti rnp u I lui Gal enius (3i5-311)~ ataeu ea rp iIora ufost atilii de ntlm,erQase, ineat acest imparat a primit de §lase o:ri fitllull de "carpicu"S

pans, atuncl, operatiun e earele-a r fj,asigur:at maximu m d!®"profih..J,r~~ ?

doii ~;miin urma?

Nut era mal uentabil sa atace aile zone naatins,e de "jaf'

r~~e

ooaximus ",

in c,of'licWu:z.ie!,ooza j.arfu~u i nUll"are su po rt IrQaJ~.

in fata a.t~tor dov,ezii, putern afimmacilli,~ada d, eorn,~iinla nafionaHi strnba~e pre'gnal1lt t,imlPulri Ie in ambele :sens!!Jiri, Tn ra port ell scurta perioad

1,

analizata. [) es.1gur,se pune ~iintreba rea, d aca in aeele timpuri se poa~e \lorbi de exist:en~a unei co:n~tiinile n~t~o~alle, sl oaNi inceput ,este plasat de unii 1n Pee rioada med'iev,ahl, odata GU constitu i res statelor natl,o nal:e. N u trebuie . 0 mitem faplu I rea I, anume ca seesta stalte ersu de mu I~El ri mul tina~io~a le. o Ori ,statu~ lui IBureb is~a, astfe I eli m -e~ a m!st co IlIsmuit, k1depnnea, di n tioat:e· p~.mct:ele de Vledere., carll:ilii,ine untli sta:t nQ~ional,~vi:!nd in vedere di era ~xat nu mai pe truneh iu I nearmu lui 'geto~dad~Qr, toate Ifi b urile un its de Burebistafiind de origi.~eget~d;;3x:ica. lOlt!odatilJ., statulcons~itult de acest mara re gee Fa un staJ i nde petn de·nt §i !lHilitElitrF. ILa 'lieI era cillra,c~erizat §i i statlull eeneus de· Deeebai. lata, deel, ca aeests conditj~ privind caracte~ul de "stat nati:cmal~ ,I,egasiim, d~ Iungu I a 150 d~ an i ~i vcr rama ne T'nGOn;;~iun~a dacUor Ipermanent p.ana lin 1918,tl1sctnd p~n "etapa Mihai Viteazul~, candl sa va reaUia din nou eeea ce romanii ~i,ma itarziu, nava~i~1 harbare, audestltlrmat e $i, fiindci;l aee,[lJsta ,(l'o!'!~tii~~ilJ !'\Ia;~jonala D i~tiillli1itm pentru prima oara la !:Ia.cii. ea nl.J poata exista tccrnal pentr1i.Jca a apa rUi~~a acsst popor? IDin fel ull cum .urilHpun in discu~i;e aC9!E1staproblema, se pam caacesta este s'ingllllrul p:retext Ipeliliru a. n!J 0 rec!Jnoa~t6 caatare. i aceasta situa~ie, pute m adlu Ce un riI argum.ent supl irnentar" mspunzarild Ia intl'lebareoi:l: de u~de-§:i ti:age seva a.ceasta t.JI niltale ~icot1~tiinta de t.mit:ateeelmmate, ca un leit~mo"tiv, plin roam· zb uciu rna ~ile ~st:oriice din trecl.ltlYl nOS~!1,!t apropiia.t sau ma~~ndepalrtar? Sal arunc~m, ~cLlm! mal o IUniga priviwe retJrospectivi;:l, aSL:lprn, trecuiului mai ind!@parl:at.al s:tramo~ilor, in IumeadDcurrH~ntelo r mEili \fechi, ~d mau nloi. Dac i~ SUli1t&i11l9 IJiIIJ1ItjI pOpOtn'din amichitate pe care daiC!i.ltmentemean~ic@, c; iilI ~~ ari1e D~ogia.. ii c,oIilSemlr)i!i!U3-ca auto h,till'I1~.n t~m,pce ion ie t1i~,ah en, i oio rierd i. etruscii, mma nii ~~ce~elalte popmneital ioe SU!1lt Vrim it:ede und eva!. in limp Ge· ungurii, bulgarii, ca.~ipopoar8~e cel~ice, germane ~islave £h3U p,r'eumb~at rnult pa na Ce!i1-a I.JI gasit un papa s, l"I~ci (I ate'stare dQ!~lHl'Ientar.l scrisa,sil!i u amli nti ri p.i:listlll',ate in Ipanl§J!fIt :§iii lI'I iei 0 l~egeli1d nt! CQ.r1litmiile l1Ii,@~ mai ~tearsa ilJ ceca trefe ri re· de's pre Vlr-eo p leca'fe, ve niire SOl U' re,veni rea dl.. ;;wWo in $pa~i UI~in u r care au fo'st cunosculti dlilll~oflde·aul1la, in 00 nte.x:l" este inte rns<1lnt de ret~nut ca dilleii enlll,l II,! nmcu I p,op,or din 115 . .

sa

Eu fDIP'a care fu,IDsea pe mtJrru u nare dlou;i flU m D,alm be h~'de 'Drffi9~ne· acm!l:~: [I d D'o[fI a,riis. p.ell'lm por1!h..J sa de la izveare P~1'1 181 n pori\me de Fie r ~i ~stros de Ia Pm1111eiE'l' Fier la Marre a Nee.g~a_ Ultima portiu fH~ a DUr! a rijij In ai era n u mita, de d el jj migm~i in zona. ~i Ok:e.1lilflos Potam os I FllIIvl UtllOc!eal'fL Tot eel liiIii rnal e spu nesu zonei de 1031Po~ile de F ler ~i F fi I'Itfinil€lll!!J i A_¢:h s..Topon~m'Ul [I'a nuiUe vi us fo 10SIitpentnll intl'\egu I fluvlu este de d at.~mali Hlcenla. f~ili1dintrodUi s pentru prl rna data de Ca i us lui i us Cez6Ir, dupa lupte:le lui CUI gall ii. Zb:niflcareii!! Du 111 sub formliJ ill d01l.l3,fluvii,121. 122 a'vand ca Ilmita.oomuniBI a!'iii. Pol1i1e de Fie r; n U es:te 0e lee acch:ient.aHL in trecutol gea!logic a~~~Iii noastre au exlstat, intil'-adev~,r, doua fluvii care izvorau d~1'1 IMlJn~~i a,rpati, aesstia C !'ormand, in epoca geologica rnumita c.l,Jlatenl;5ir, laf'li,uj nelrn~rerulPt de rnunt' carpato-belcanlc. continull din Po!orlia p an:1lTnvecMa Trade. Un fill1l1lu DOrT!a~ ris - ClIlegea spa izvcareler de pa versantul apusean iill acestul laFl\ muntos ~i se varoSEI m[l Marea Panonica (actuala C'mpie ParJonica din Ungaris), lar altul colecta apa din izvo2lr,ele vsrsantulul Irbaritesm (v.fantani:le lui Achylll,es) ;.i s€ val'S a ~n Mama, ssrm atid, peste cares-a format B,arag·anu I deazI1 §:icars me ii pastreaza u I,timehi'llr;!ima~fr~ ale 8 cestel m awil, SlJ bfu rma la,ouriilor .drat:e. ]nacea, vreme ,11!i rgirs3 00 ntinua a Iulli lstros. pe masu ra apwpie.rii de varsarEla .~ MSJFea, N eagr:i1!i,Vi didea un aspect a pa,rtB, cl e, u nde~i del'1lumirea de "FluviuJ'O~sn "in decursuln mplU rilor, dato rUEiero:z.iJ nilor din zenele SIUperioare morda rae L ale eelor dous bazln'e hidrografice, s-a prcdus fenornenul ge{)~tlii.drologic CW10Scuit in liUl,tatutra d'e spseialitate sub denurnirea de "captarea izvoarelor":. IS~ro8, sfrhJatTi'l tr-o zona m a i Joasa. a captat iZVQi<:l eie Iu'll[)onar~s ~'ias1fel a 1uat r na~ter9 D'~ . maweas!Jb forma pe care 0 cUrllo!}team ieni, au Cazanele ~i, Fl0riile de F~er, au col~ii de st~Jr1!ca i:e~ind d!n .ap~, ram"~~t€< ale' unor ~mr;I!JJi1at(li[ne· st:1lmj, pe care a.n~l~i Ie.all! !1um It ~Gafoan9le lui Hercules", du pa cum $1veei'li I,eizvoare erau ~Fantaflll;e lui Achylres". Mai h"ebu i 9 ado'§u:gat ca, rn afa[ra, ~elor dmJla fiuvii deH~,crUs€l:jl!i plrezeli1ltate drept romponent.e ale actualei DUrJla[fl; a ma~ exista.t,~ 1II a Itrei lea, COlte n ~zvor.aI din M!!.Initi i Pid y rea Nea'!!1lrai~ii Sa virsa m M a[",ea PanDn~cf:L Odat~. cu ~aptarea 111.1Demaris de catre Is~ros, s~a prodlU s ~icaptCl rea pr~mei po '1ill n ia i Duns_riij de ~zi. car'e i~iar'EI acum izvoarele in Muntii P;'Hllllrea INeagra .. F e'l1oIT'J!L;' nul, descri s £>"\ad esavil ~it Thnp:rim a parte a epocii g,eolog ioe a cU<lI,h'!!:ma ruluI, dad aC!!JmJ cj,rca 610.000 ,aln i. O~, pm lIIl a triwt pe me le!ag~ r~1e tU.'Iasir'e il1l!::i!i de ,a-cum eel p!l.!1ii!f! 1.BOO.OOO~2.001.00{l1ani" potrfvit ulrtimelolF desoopsriril de 181B'Ugit..llJ,e~U, ps ValfH'lllui Gra.unoean~. jUd. V~~cea .. A.5e de· vedeafi !!Jnelt~ruB'de pia.tr.il! de a.cum 1.20 0. 00'0 81il'i de la Flimi!lmila-11J[rt'lu Mli!i!g1l1lrel.•Nlum~W ,1;)(1rlllUnIJI itatea de lo,cl!.lire poeacel S!§ i ~e.!iltorh.l IIIut~a 3,s:ig u ra. s' .~~ tw,anstmi~e reaJ, dle~" 111.1 I ti rn putfllo f; (it ami ni~ir~~lesp I\e !!.Inata roelfelilOl'J'lllen fIIgu d ~~ na.tl.Jlriit Num<l!~ aceastfi c'ont~ml~itiiill~O, filh::iodata il'ltrerl!pUI., putea nalle· tn, itatea .ole cu~tllliril'll. Uri lea .~ !lEuro pal prec!lJ'm §' i cDntlii ",a UliH.d siingll!ll r

en

ne aim ~a dalci ,stap@ulI!i pep am€! hturi Ie care i-au hra nit de sute die i il da ani" INuma II a()east~ con~~jj n~a determina19:i IEHl m enttnJ'UtJ~f1 .stare tffia.z:a sau a 1alBIl1Ita, uneerl - atund candi viitJ!1egi~1 soartei s-a ab,atul asupra !or-~ndlalratnJ'icia la inceroi::lrile· de deiZnatlonaliz?!r,e, Acaasta ssta seva neS9CiJJl'ii careja ll ,ciatofam s uptravietu i ma de azi, la r nu un a,r influente ~ nerent€: di n pertea unor pc poare care s-eu topit, m!l1i re:pede sau mai lent, in setea de traire a UI'iI'l,,!~ IPO(:lGr~mp'antat din~ot;dea una 1ln acest pam nt dii ~ care a ~i ril safrit D,esigluJr, Ia to ate a oestea a con~li"ibuit, 'in buna masurili, §i pi\lrstor~tulj [itinerant. A~al sa ElrxplleBI ~i s,eman~ismul uner cuvinte speciflce!' I~rnbii rcrnana, CLJm surd: a lccul, l(lCUlintf:lrcl!vinte leg!3,~e de IlatinlJ I ITfocus ~,. d €lei rna rcand esva stabi[I, in compara~ ie CUI razra, lm p:rumutat din gQti<cul "razn ~ locuinta, de unde s-a creat. €')(pres~8 "ao lua rame", a,d:[c~ "a pleca intr-o d[iwec~i,e necuno.5c.uta, l"Iepreci!Zata~, slnonlrn GlJ a-~i Iua easa plasata pe oan.J~a IOf ca Ia go~i. maroEindi astifeI carsoterui nomad a I acestel pepu Ia,ii~ eblea Iul pama nh.Jlui, adi(;~1 legea eelor legli1l~~ de

pamant, decil sed~'I1tari. nu venetid; p~m~l'II~ean -om a1pam~ntlUlluii, eiPiite~dat


0 mu~

numa i romi!i,ri1lor.co m pal1ab~1cu p lfibeag, cuva~t de '0 rigr~n slavs ,. ma[FCe ~d t..II n i e comportament nespeeflc dacilor, fapt pentru ca~ 6,Ce.:;it.ia n-au putu~ cre;;ll Uri ast(e1 de ()uvi~mt; !ocall nlc Iat6l, dec~, 'caDol1laJris

I.Qcului etc_

§Ii I s~rois nu sU nl IG'Q,endle, eiistiDrlie adevalrata,

ca. §Ii IColoanele Ilui· Hereulas §i Fantaniile Ilui A'cirlyUes, IP'lHlItru col sLmt: to po'nffirno C fa ate de o,anlell1l1 110 u Iu I, paseam a u nor realllt:~~i e loate acestea cionflrmtl'i atit earaeterul de· autoMolil'i all dacillor~ dt;ii mara a lor VB chi me def!x istelilla pe a,oeWa~ it:erito ri u.

trar •.

Sii ~e 11ntoa rcem.'K:Um, Ia patrmo!i~ ca rp i. EstEl i ntere sant die m~inut ca atacurile lor iITllpotriva IlmperilulliIi Roman nllJvor~l!'I(:eta llIeca.t:in a.lI1uI138"m., ad ic a exa,ct 3.t:lil1i1 i cfilnd m.rnli:UflU f1IU rna.1consUtu I~u 0 a friilen~nlaN pant rII.I c dae!.

C!I J afu I n u constltu i aJ mobilhd alta'c~l.lfi Cellrpk:s' 0 d o:v,ede,te ,ii c ruk>r ~aJ[rea eeti,Uo r gNloe,ti de Ipel COil st!i!l iMalrimNeg re. ,ea ~ia ora ~e lor C8J'Silum, Ulmel'Um ~i Tropa€um Traiani Wntimpul etacu~ui .!i!supra trupelor r-omane din IF'!tnlla.ga Dobrogea anului 245 e.!1. Jaful pre!sup!Jne,unel'E!difioLiltij;~i econQm~ce sau s eteH de im boga~re pe' sea mal a~lora. ceea 09 n U era ca2:UIlia (;::1 rpl. 1 ~ elu ~Of a famas ~i Tn acest ,caz, ca §;i in toate eel.elalte, a.cema§:~: lunga.rea oculpan~ a ~ilor ,Un tQritoriiWe· fira,Uof lor da,cil, cLJcerits printr-o su perr,oritat:el de moment. IE.~ luptau pentru elliberarea pam~mturilQr lor, deoareoo ele· nu€ralJ OClJlpate flU de mma Ili. 'OdaJta d'!lIziideratu I 10 r nnl~izilt, ca rpii in ce~aza 0 ri eEl! actiu nG' im potri va hnper~u lu i RiOITiliU'l~ ex,a,ct in 1111(1meli'ltu~m CE!Jr€I bn:p-eri utll p utea. fi ma~ u§or .]efYit, d,ait fiind slabi'~iiYn'ea lin c<l!re.se zbo1ltea a,testa il1lc,e P6'1'lcl eu
I

secoh.d IV e.n, in ·aIC!l!S~ od" te~a j,~uluii la carpi ests inflirmi!llta definU:iv. m
Apor~u I emrpilor Ia mer:J~jnereal con~t iin~e~ nai~ona Ie Ia dad es:te ~mpec~lb~ I rooata, de D', M. P'ippidii:ITDrJpll disparifia COS,fobocilor de pe s.c.ena isforiei (170 e. n . ), carpJJ nu $unt namai cei mal pUlem;cj dintre dacii .riberi, ci §f eel rna',' p€]riculo§i dU¥nftlfl; al lrnperiului Romaf1' ta fJunlJre,a de Jos: ,Ei au atacat, in repelate rflnduri, Imperia', fie singun, fie in aHanfa' eli sarm:atii, gu/ii!it 'sHe .semin/iJ. izvoarels Uterat!8 ~l epigrafice oonsemneaza a'~~mene09 coniUcte fn sec0<ieie 3-4 ,€". n.... Pana la mijlocul sec..#I, c-onducefea ooaliriel antiromane Ja DUI1~r9.ade Jos a u avul·o-carpij; far d,[,!p~ aces s(~ daM au pretuat"O gO/ii.. ~ ~7 Unfapl fcarte rerevant privindl caracteru.l staclUrilor earpe-dacuor asupra cetatilo r greoe~ti de pe In alui M ~ tili Neg rl€: pe la 6_t1ul BO' 1. E'UiI. m oOFistitiuie informarea lui Oion din IPrus€I, zls ;;i CijirisostomH:lS '''Gural de aur", care p:reGrze~za ca daJl(l~i u p astral: ~aIlIllCde c~liIs~e doar IPIlI'i1Iom,erQS, cad ~mai a l

OU 0. pL..J~r-ee c

va l'~sur:Japeste seoele. Unirea

t
r
I

toti§tia U made

p~ de rost. "'il

Abandonawea [lla¢:iei de! caf:",e rom ani l-a gb it pe d"H:i total' na prGgiti~i din JU.illnct de veder,eeoo'liIcmic §i i1l1.ilitar. Acealsta leste eauza priili1ci:paUi a suceesulut treciUor Ob1~I1Il!t e popoarB~e baMbare-milgr<litoan'j eara S~'Y d perJi.!'1,dat prliilll Dacia ~irrnl,Pde un rn~~elf!il,!,.iliIs!Il,mnand tot atata u~tare' a l ~ocultodlor el 0111111 p'artea, istmfQlglrafilEHfiUrIl,PIIiJ,rilof Ir-espectiv(!! . 5e ~tie ICa, ea nase O,c!UP a de,cilIt de d u, m a n~i pe riicu~o~~pent ~1JIi Rom a Ii apoi, pentru EIiz:anl· De a Itfel, ~ell resa naastr,i:j d e az~ seccupa de my~t~ oti ~um aii de p eveij~mente, nu ~ide "nonevenimeote". De 18X.~ da exemp~e ijumaJ de acc~ se d~ ~te de cifcuJatie, dar t1u Elsie n~ciodata Ja udat pleton I.JIJ al!,:! oond ucato rul s auto cal1e respe .reguIiIe de circUliatie,; sau sunt descris's 18xctll'Si ilie ~i aSI()Em~ s iunile montatiEl a Ie spo.liiviror, dar nu se da n rei urn CdZ privind 0;;:1 mlenii ea fE, stau.acasa in zile~e die re[;laus ~i 'tal;; ledUln~L Victa ri a fiinalli\!i,a dao i,kl<ras'lJ pt;[lj lJJ~timil Dr m~grato r~,.CQr:lcretizatfl p rin ilIp"ni:~ia prime,lor 'eneza'e §i voievodate romatul§ij imsel~o I u I X I~ este 0. do,vadi IN'IIllgililill nta, a me n~i n e.r~~p~ ffflaJ ne'ntle asp i r~tlUlu I de' U Il~ta,~e §iIi COli1:ft:l~n~a,",ati onalili a ~uturor 1~.Hl~lor "i ,:1IP oi' a dalto-toR! annow, mtra;;! pa rtial p.rin paduri ,de c;~.mpie, d~ed!earmi sau piiJn mu~\i, p€~trLJ a se ferr din calea ~oar-de!or n ;l!lv,a~itcam,. Ca I'IIrmeni aHul, istoFicul genrnan Al:IIgus~ ludwwg ~lh::hlo.:ze'r123,care a lucl'"2lt.ilnseool ul XVII'!, Perrtn.J rmpa rat.easa Eicaterina a H.,fJ!ll Rus i ei, ne ~ue:zii!1ta cea m aii s u c,clinti ~i mati Ve ridid I rna gina a d'aci I Qrace I'or vtre m uri, astfel cum s-a inscris~h MOnO~IJJao€stui c;;lpilwl. Pla,s,fjcitama aGestE)~ prezemari nu a r'e eg iii I. Ea este cu at~~ mai va lomasaJ, CLl cat vi ne dhil partea U fIi wi isla ric ne roma n, caracter,zat prino biectwiitflte, ,c;a re a~fr~ mai ~proape, de diad decal scriitorii mmanizaiti din seoolruJ X!X~XX. Nu este, prin Lifmare,. die mr~re cal Js.wrJaconsernneaz8 §i aomnia un!.lliA,J,exand'ru D,aJc!iJ~ '~CeJ,B'un"11S, ca ~li zlis pe Oil ce ea a ultim [j II.JIJ CQnd'Ulcato~ la care am ~tr~flIt\i3jJ1! ationa~a ditJcici§ Lzbucne'Jiite

eta

~~a iransilvanieii, de la sfan;;it de secel XVII, sub sOOp1!:rlul' ~Dacului c,el Ra!J~, nu esteaitceva d ecid reediltarea ope rei IWI!BL:! rehista. lnsern F1Iatateaactului de la I Alba lutla ain 1 !,:)[)O, princara M~hai Vi~a2ul uaaa .ArdeahJI cu TareS Rom~!neasca, la care a adaugat ~i Moldova, ests lne,s!imabilill, chfardaca iEloeasta LJnirea durat numai un an, lar autorul' ei, '''Vac,ul eel Rt!iu", a avut .u;;e~a,§isfar"§~t trag ic ca. :§i i pred (I'CEI'S erul d u EIunablsta, malllZatorul prim ei uniria dadl DL Uni~e a !'iealiz8Ita. de' Miihaii Vit'€l3Zull a do\lledit, Tn ca odata. e"xis;~E) con~ti ~n~ei nta national e la d ad ~1a avut me nirea sa Tntre~;i vie fIacarg e i. S chl6ze I'" m,l 'Qs:~g n,a uniie u~ scriiiito:r str.'ii,iI'll eara Ir-ecUI1IQ,aJ§te,orig in aa dlac:a a popo:rl!.!llu i !flC'stnlll. Da-a ~ uI secolelm care au urma~ oueEHliii rema r:Jein, [);3,cfa, tnllHilli ma ra~i ung r sunt aeela care recUinosc otriglwnea dacicat precum ,~ e:xistel1l,a ~u;;e'st:eil C,oln§tU!'llte la POIP orll!ll nostru, I tim~ L~~ deZ!b:at:e~!ordin Camera Co rnune lor n e rIIglJe~e d'~r1!1858, re1ienlm Is PGzii~ia g!'NB m u Iui eng,rez fiil~ de pro,b lerna Uniri i Prinel pate le 1', primull rninistru Ims rae Iii numea statu I roman. citind mo~iunea lu i Gladston€, ca rilnd "statuI de:s:cenrle'ntilor libe.ri, indepenrl_enfi, cu.rajQ:;i §i prospe/ri ai "IIechilor d'a ei". Unirea Prinei pate~m de Iia 18519 va c:onS'~ir~uirn:oul;~l 0 eta p ,i nterm ed ~a ~n reahza rea, I~J1918,a r-eunifiica ni ni ii d a.cilor. [)in neferici re, Iprii!fl adu I dela 18591 d ispa re din UZI!J I C'U rent nurn irea Da c~a, fliiind adopit<lita aceea d!e '''P.rincipaieie RomiH'le" §ii, mai, ta!1!:ii!!.l, in U162, aC,eea die R'omiif~;a, ca.lre Ire',edUe aza nu mlilra,jiI "R·umenia'" ,aparut;1 do CIU ll1Iientar, pelfltnll prim a datiii ta .RUdelf von Em s, il1il!iru.li 1..2:5'0. Aoeasta d~n urma re prezi nta 0 noui d enurn irea tari i dadlor, fol:o'sita Tn para Iel cu aceea de lDaoia~i d esernn !lndta ra popoliuhw i d aeo-ro man. Chiar data aZli a fast sees d~n uzu~ curent nume:d e de d8 ci. el conti nua s.a d a~nl!,:! i ssctl! prin noi, roma nii de azi ~i roma ni de, ~eri, ~i ca, atar'i1!"es~ebin e s,i!i nu ne uita m n~ciodata s:~ramc~ii cilimra lie GatQr~ m e)(is~enta noast~ de azi.
1

-rani Ro:mane~U. a T~r1i~MoldQve~

ra.

~~a

1'18

DEZAST,RUl II'REPARABIL AL O,CUPATIEI ROMANI: ,

Invazia ramani ,-un jaf de 100 hrlili,Brde

USD f

• [aful de la sfiill'~itul rfizboilU!lui din "mull 105~106, aprsclet cao pagluba de .20 mllleana do~larii • intre~inerea ce,lor11 o:ra,e', inclus.iv UZUr8ilor. nacesase adrflinistratiei rom ane, apreci ata Ia ,8 rn iliarde dol arl. Tinandsea m a de ca pacltatea lor, ce Ie 1t orass au avut in medlie 0 populatla psrrnanenta de circa 13,2.000 oame'ni:ll1 - Ulpia Traiana 115,000loc, - Napoca 20.00010c.
- IDm beta - 8 Lllcidava _,Ramu Ia M aIva - Potaissa 14.000 lee, 14.000 loc, 10.000 loc, 10.000Ioc.
1

De iahl,ceput; keb~ re preelzst cas Co pul ,azbo ill ie,lorim potniva I'ui Dlecebal~s,ia ~'OI.-m2!I' 'I os.i as, a f,o$,tkisl!J!ii,irea vestitu.lUite2aur dac §i d~~osed~rea daciler ~ .1~cOnfi!iluare - de' fabL!loase'l.e 1!0,1' boga"ii, in special a~u!lfe~e,~,es~r,ecare sedussse vestea ill toat~ alltichitatea, inca de pe tlrnpul raZbo~~IUI.t:o'la,n, l~e~cee~J,.e~ n~iiH.I' au clL!'cern nieiodatii flntM,aga IDaci€lJ ci nUlrTlal p'~d l§i,ul ~a~ls IM.tue~" 'CUIZji)na aurirfe ra iii i un eli la'alr care sij Ie' as igii!J;r,e ac,c~'s,~~!n zona1~4 respectiv OJtenfa" ~i mao ap.oi zona de aparare' a Oltului cU,pnnsa mtre acestsa ~i Limes tr,ansalutanus. .
j

Porolisecn - Die-ma - libi:&cum


=

10,000Ioc. 5.000 lOG. 5.000Ioc.

~u~a ,inf~ange l'€Ia lui iOeceb,aIUls,ro manii a 1,1 jefuit Iezaurul rega I. vadu .. v~nd~lH pedaCI.de 1.'640.00? k:g. aurif 3.. '10.000 kg. ,argint 57, ceea ce repre3 ZInta, Ia Ipretunh;aotllu3 rEll, circa 20' ndliar-de' do larli !' Roma ~ fi aveau nevole de ~ces.t_aur~nsoopul t,edres:arii fi~t1a~cr,!ea imperilJl~i, care, altt'el, s-arfi pr.abu;;it de urge~'t~" In ~ceEla penoada fimd m pra,glJl falime,l'!turuj. In afara acestel redres~n flnanciare, cu aurul ~i a~gintu,1 jefuil din Dao.ia, rornann au cOl1sh'iuit ,
~'D~l.ImUI!,~C~I~tn~fl,a :l'ah:mi ~in Rom~ (18ca~ s~a lucrat peste 7 emilA6est ,~afn:~a~ntal~!t hill~tona Romell a pernus ea to'l~loculi~orii ei sa fiescuti~i de mlpo~lte'p.e t.u'n.!lde un 1:1.111 de zile, primeasca fleeara cafe, un premiu de 6,50 denar] ~I sa S~ filflanteze, Um,p de 123 zile, serbirile' de la Roma eu 1'0.000 de Igl'adiato'r. §ii 11.00.0 de fia,re salbafice117. ..

Dill acestsa, se palate'iua 0 media de 50% de nealJltohtol1i(suprastrucana), ceea ca conducsla 0 chel tuial,a de intretinere de 8 miliarde d,ol.aril. • exp Ioatare ill nem i le,<I,53. IT! ina Ior §i a cehnllalte be ga:ti i. a M iRG,II de aur ,a!l.lfost atat de in'b:i!irIslv exp le,ata,te! [mdt s,,,au e pu izat € repsde: Alburn,us Maior la 167 Ampelon 181115,De acum lncolo, naola nu va 2 mai prezentaintares pentru Rorna, a exagara, putarn considera in eel 165 eU1Ii de aceriba exploatare, romanll au ,extra.s eel pl.I~illfiatita ,aur cftt au gas it Din t,ezaul'iUI: lui 'D'6i,cebal us. ACE"!,asta rcasuma 'rota,lie! jaflllJlu~roman in Dacia, la... '60-1100m.iliarde u
J

fara

ca,

do,l arl

S,!U'Ai

Pent I"Y real iza rea rna xlrn ului de profit, m inerl i loca III ioi. ca ~'i cei importa,i,

erau supraveghea.t;i de detaiamente inarmate. deearece perloolul revoltei


era permsns rill. Min eI,ede au r era y ee le m a i bogata di n Eu rOIP'a.Mo,"o·PQI OIlreg ilc,r d a,ei, ele au de,ver! it preprleta tea exc'l us iva, a tm para~ilo!," rernanl, care Ie ccnoesionau cu ajutorullJnei vasts relele blrocretlce, Ml!lerunerau oameni IiIb~ri ssu scla v i inseml'la~i cu fierul rosu, pusi Tn lan,uri ~i pedepsiti cu biciuirea, In mine, luerau :~ii opiii, fapt ate-stat de Uiblij~elecerate dln penoada 131 -167e.n .• c gasite· in uitirnul sillcol,(o fetila de 6 an~ a i,ost va,t1Iduta pantn.l 205 denarl], ca ~i in 9 lIstimea gal erii lor, exe outata special pentru copili. in afara rninelor de aur, mail erau explcatate caiede argillllt, aram~,fier, plumb .ii sare ca ~i carieml,e de marmura, calcar, andezit, gresil3. ~isturi.117 lNu d·egeaba, !n trecut s-a pastrat 121 moti expresla ~m.unW no~tri aurpoarla. no! aelf'§im din poart~-.rl' poarta". Dar, rornanll nu carmI,.!! Da el a PI umal prcdusut mlnelor, "Dac~ din imperiu dili1 se aducealJ purine mariuri fa nom tie [},unfjf"FJ. in scnimb,din Dacia se expedlau, ttl' special prin porlul Dieme;. man canliliJri de cerea/e, pie.f,. ceara, iam!i, miere, vjte §i alt,e/e, Pentru tranzjtuJ lor; 111' poouri !j!ta,U ()tg'8niz\9'te oficN vamale arondale .• de obicel~ un or oamenf 00 afaGe(i~ m. Toab~ acesle produsJe erau expediate de stapanii bogatelor ferme apal1iflo'flnd cQlon~~tilor ioi cunoscute sub nUme,I'E! de 121

sa

_ De aI~~I, sa nsur ~(1! "fi~riCil;!j" dat de, istoriGi Iatini~li GUV~tl1tull felix este 0 ui ero~r~ gmva,,,pentru ca ~Iinse~mna - .i~sensU'1 'arg - ~hranitor. imbef§t1gat, rodlr~r. boga! , de la care a derlvat '1enClt; notocos '! 11~. 0 e acees Dacia 'fur trebu~e"~ad.usa prln ~Dacia cea bogata". Sensul fo'iosit azi cons:ti't~ie 0 -tr,adit:: nefenclta~1 8! fast P~I~~t IriI~CriU,c e toti istor,idi dar ~ este evident _ 131 d ~~

Jus.tde ~bogar~,

?or-espunde unor reajlt~tl'lstonce~j 8r trebuJ reoollside rat, acordandu--i-se sens ul

, .. la~p~gl.lbe~e adl.lseprinj'afu' lese aodaugate 1i\1artele. Astfe,l: _.,c~,st~1il1tre,!nern annatei,

d€ la star~ituJ mzboaierordacice"

mai trebu-

alGaluile in speci:al din auxmari neromani m castre117• Timp de 165 am, ace~tla a,u costat pe daoi ec-hivalenflJl f;1, 1.000.000 apartamehte a tre'i came,rela p re ~utlile a ctual'e j' .

nU~;E1rde,cl'rca 50.000, slab.iJiti in aproxima'!:dv 100

de

120

viJfae rusncee, ca. cele de ~a,Ulpia Tralana, Napoca, Cin1ci~j MaRilerau, Gall~au, rJ ezmlr, Apahdia" Tarcea, Ait~n" ~Ra_Mu. M~~~tu, Aiud (vech e ill Brucla), Ho bitifi etc, ca ~I cele 153 d'es copel1te m Pannonla etc. N'iici tUl'mele lUI mai apal1wneau autohtcmilo,l'. Nu este, deci, de mirare .ca autorul anonlrn fr~ncez allucrarii MDescn'ptia .Europae Oriental is" (1308) ii numeste pe panoni "pas-tares romanorum", sdrca mo.iobanii roman llor", Ol.:lvl.l ntul pastor in llmba latinamlsernnand ~ca'feduoo oJle la pascr.if'.
J

37 exs mpl are reprezentand dilferite zeita~i or~entale-in speclal-si romane), une'le ninG adevarate ope-re de arUi.cumparate de de parte, vase de.'1erra sigillata~etc. Chel,~u ieme de razb ol ale lu i IDecebal us s-au ri dlcat Ia cl rca, 200milia rde dclarl tn preturi actualle. D isbFugen~a '~splendidelor citade/e rlaci'c8", a u nor local itati, pad u ri, a !ntl"e~ gului slstem de aparare daelc a provocat pagube de miinim 12 m,j,liarde dolari in pretu IIi actlJ a I'e.

Distruge rea, uns,i CIIJIt,u ri s upe ri oa re


E:x,pmoatare'iI ne'tI"Ii~oas,a iii tutll.lror boga,iUor Oacie'i pel'mitea varfurHor admin i:S:tratiei rom a rie_s;'!ir~i inch El,j e viata in sar:co:fa,ge die plumb, impodobiti cu podcabe de aur, m~dalioan1e,geme :§i aile' bijuterii SCL.Jn1pe,astfeJ cum s-au gasit in mormintere de I.§nga fostul pod de fier de' peste raul Cerna, pevalea Gra,tca, din apI'OpI'iere,I18 0 slitua,~e simiJar,j§ 0 intalnim in cimflhull bogatilol' din zona de sud a Romulei - Malva, camera prevazut eu alai, bancj 'de piatra sarcomgs din lernn, plumb sau pJatra. irn t836, s-a descoperit aici Un sarcomg care aciapost'ea !!lima~~tele pamante~ti aje de~urionului (lotoclata quaestor §ij e~ il)oAe Iiu s IIJH JulianlJs, incoronat cu 0 GUill.!! na de frun:ze de stejar ~ i lOll us uri din aur, fmpodobilla 'gat CIJ rnedalion de bronz ~iim::iill'~iatCUI Tm;:altari din piele pn~vazurl:e cu ~ill"ited~nstida. Sa.rcofagl.ll avea capacul ilixat au cule de fter sigila~e cu plumbt §i era adillpostit intr-oTncapere boJtita. in contrast izbitor cu acest clrmtlr, celallalt = "II sar,acilor (adJ:ca, 811 .alltohtonilor) - slituat dililcolo de poarta nordica, cupnnua 150 rnorrnlnte de inci nera"ie! contlflal1d putinea biecta fun erare 117 Cu totu' alta asta situa~ia, in marmilfiltele marii necrcpole daclee din sec. IX-VI t.e.n. din salur .Basarabi, pendintle de Calafat De~i se situ'l'!aza ClJ un mil'eniu frliillil'ltea eucernf roman-e. acaasta neeropola ne-a destaimJllt inaJ'ta eu Uu,ra ati nsa de popt! I a,i a daca, ,a,cum 3.000 anm fapt care a deb:llml i;r1ial adopta rea termer; lJ Iyi de c u ~tura asa ra b~. De asem enea, sJ$.te dem na de retin lJIt buna sterea lifIoateriala a pop uJat~e cona,etizaUi prin bogatul iniV€li1tar i, desClo,p~erit:vase de forme variate~ii e,I'egante (ce§:ti, borcane,strachlnl etc .. =Ill ) un mare numar deotiiecte' de branz' diversificate (fibule - oct'ielari, pLJmnal'E!, topoare, lancii etc.l'l~. Compar.area acest1ui inv,entar Cll cele din necropole~e dacice din peirlioada romana ne face sa ne' dam seama de niveiul eXl~m de scazlit all vie!iii materiale a. autohtloRliI!or din sec. 1III~ln.fafi de petiioada ~!'IteniQarA, de libertate. IDe aceea, nu pulem sa fiu'tim de aoard CUI IPaul Mack'endrick cal1ld afirma ca "'B'u,reb'ista ~i Oeoebal ,111,[1 creal in Daci,a 0 cul.tufa ~ e ca're nutn,ai ,cel ell vederi fn'Ju's.te at ,mdea-o ci'/ifica dYf~Pit

De la BvolU'~~e, la 1..1'.:100an'i de .Inegura.,r


ClJIcs'rirea IDaciiei de d,~l"e rotnanil a futrei'upt: bruta~ ,eivilizajia daca, aru nearsd u -i II e d a oi intr-D ne 9 u ra de 1.0000 ani, din care' au pUitut i€:§i blrultorl nurnai datoritiEI paslrar1i nealterate a oulturillor multimilenaM ~i Ulniltare, ca ~i patriotismululsl con~tiin~ei natlonala de care au dat dovada, tara intr1;!rupere" p'~na in zil81e ncastre, La data abandonarU saWe, Dacia flU era eu nlrnlc roomanizilta dar, .in sch i rnb, este sig ur ca pes.t~ tot era str,ib.atuta de c sadi~i:e luci.e, oonstata,b~ pe mulUple pi a nu fli, conseel n~adireoti a explo3ltariii crunt,e d a-a IUnglul tela r 165 ani ,d,e0cupal~h~.lin acest sens, ana.!lza rezu l~te,lor oercetalriior a,rheaklgli,~e s~ rnt edifl catoare. Sa ns opnim pu ti n tot asupra cl mitiru Iuli de la SOPOI"Ude Campliil .. Tn amra mcrrnlntelor, s-au malqaslt 4 bordeie prsteudale. Se pars ca., la s,f,~r'§.iitlilillstip,an irU r01l1H!lI1IB, d aJcii erau ati!rt de s,a.tu ide bu lfI,iilsti!!iI~e.aJ cre'ata de remarri, ilneat prefeofa.u sa ..~i petrnca tiimpul in bordeie, in; loculi caselor lor tiipilcel, precum mmardarii americanl care-sl cansuma ,~ncedi:L!1 i~ GO~turi... SaraCi.aar continuat §i dupaaJoandcioIiulfea Dacilei, chiar rn cadrul unitatilor militare" ramase in cspetele de pod din stanga Dunarii. La Dro,b,eta, 0 tigaie gasita in castru '~Idatata la lll!ceputul sec .. ,. era reparata patetl:c c~ pet!ce V de ararna ~i tier, suglelCand penurla de metale ~i die de lucru callficata. In oConUnuarle, de-a lungul eelor 165 de ani stapanire, to:manU s-au il1lfru pt,ar~ca.t au pu tUlt d invallen"e Ie po~p'Olru dac~ sub form;li de' 'm. para~;i, lui ge liIeral i117 , l11Ie,§tenif s,oId a1~, ;ol:os,iI1Idu "sa' de e,i ~o~ hnperi u I, iirndusw R~m~ ~ Brita nia etc .. lata de ce a fast 1118 ces a ra (10 peri oad,;§J r-efacere. ~,i lotuil, din de ace1 nirnl,c ce caracterizeaza anul 271 in Dada" capalCiitate,a il!flepulizabillia Ell poporului dac a facUit ca inoeputul SElC. XIV sa, consemnez,e un stadiu de, cwilizatie care sa-I pennita a ,ine piept eu SlIC-e..eS Tncercarilor de dom~ml~ie a casei D' ArnjoUi. . in amra bogalmor naturale, Dada a devenil pentru romani 0 bogatasursa de sc~avi. incepind chiou cu terminarea razboiului ~~ mntinuiAnd p~m2J I,a abal1dona~ea ei de catre Aurelianus, la 271-115 e.n. Numai Tmianlls a dU!s in rable! SO.DOCde diad la :sfa'litu~ razbDiu'lui. ~7.m

,i

mana

I' ,

«ba'fDara'Jj" '1'17. lot plin cOD1!trast, bogati,i colonl~~ti10c8Ila din Aquae ~~i ~t:eai.J permlte 11IIxuI p de ill cu.mparn statui §,is:tatuete din marmLJfa (intr-a, groapa riruala, S... UJgasit a

122

123

DistrUg'erea
dlstr,.,e'

mtr'e,gulur slstem

de ,aparare

aj dacflor
..,I. -, .••

Unificare

amanaUL .. 181.2 ani ,

, Pefltru a putea Fng,enunchea ~i mai putem rc po "or,:.I'1 "n~'--'1I'I11 'II -', ~ de, - ~ II"' ...g u'ac, remann ;!I,ll p '" . j'~. i~"~" ~Is~~m . e' ap'ar,are OIl IDacrei, dararnand cetatile mutand n ~,op~ ana campl9 ~j.jlconfiscal'ld tcets mijloaoeJe de lupta Et . d' .~u mpar,atul Ga racarra a acorcat cetate'lie roma lila t ~ ,', '~~ ~.~. evarat ca uturor sUPlll<:lioF m a""ul 2 ~3 e He..l ,'uar - d'" . aCI! nS'fivrldromaniz ,..s ti _ ... ' .... . yo. , , .'. . . . _ '.. , _.' , a "I ~Hleavand incredere in ei - nu al ., t poPu'~tra Qacrel .fll nlCI nu a ereat un sistsm de i3opar,are' al a ...". t e ; ~I manna atacunlor popoarelor mi9lratoare De .....'.te" -~ces el':llmpo,trlva pali"as~t D'ada fa 211-&2"'5' , , '" 2hll~nleesa, pu m afirma cal Autehanlils nu a -'Iii. asenat-e, ,, __ f· .. d . AhaJI;l:'and' situatra. politico-. ·.militaraa I,mperiulur Romen de I'" m'llilo'.c' IJ' ""'e . IJI a.n rezulta ca~ 1f3n a ,'t ." . . ... . '" c_ .; .' .9 S<Ino,iI'd~cii nu 81ra,ameniniata de • - r .'...•• devem pe-ncUrO§II de-abia 0 j'um~fat d .'. ..,..... . - nlmenl,. GO~II vor .b, ., ~.... ._. 'a _Ie, e sewl mal hU'ZIU.Atul1ci de . . 1\'~ a..andD~at~ .Dacia? ExphcalllJe Siul sfmpl's', lll1lr' . .1 -s d d' .' nt ce a os econroml- Dc·, . . P imu rom ,. lin punct de vsdere '. . ... C,aClla nu matera 01 \fa'ca de muls: mineJ . fu-. _, '. ~U~I a~~infLlllor, Tnc~ei~1169 de nemiloa~~ el(Plo:ta~~T'~r=J s~~atu!t~ de ani chelh.llehh! I.egate de' ,lll1abU';;:.~rea e"elor rlt - .... -I'd d .' _ ~ ... 5 pre ,!:IS,COs. J1IVe,nl'se,... "0119a rand, e ~Das'e. 'n al_ trel'I~~ ~i1d!~tacl!Jrn,e trjburilc)oF d'aleUer I'iberm din, M ='I'di\1iione~ nO~duIArde~lullll~ devenlseral atilt de putemice ~i provccau at~te D .' oY,a,1 inc. at ,er.au m,i.U penc. u,loase d,ecat fl'b""~"''''.'';i''· in . .. ~.'. a paguoe, grani~e.~e ariten~ ale r:as. re~~~~s~ra ~CI~§I~~ ~imtita rnzafi" e.ra.liI. ace~ti ..daCl.care hart. u.' lin pertnanen~ Ie.-g" ",'1 .e 13JtOI" C ~e_ ro~a;'. iau ~;!!i b . 'I __ , , _ 1, .. IUn! eroma.nedln.Dacfa .., ._, . n esen~_, a,.andonarea DaClellla 2711e.n, a fost Ulfl ac~ de la-ita, - , mOJdecum IOlai ta~ de un popar crunt '. ,I' tt d . ~ .. §i le ~.1 "roms hiz:are'a'" I .rl .' _ ." ,exp ~OICl~, . ~ Ca ('1m 8IV'e(ll lin ve,deto\~ . _ .... ~I" ~9a cumse, mal cc,msldera azi. R!eies de gic~ i,-~. .' ~ mpol1urlJe net dlstU'icte intre comYnitafea roomanica ~i Cea d'.'~UiC~ ~ data, r~ZUHaflta perioad.a 211-275 cand ar' .' .'. .~_"aciC~, avand c~' sbandonei51!L~D' . .. . . ..,' . -~,~ mata ~~ admmlstra,l<;'I rom ana _. .,;.c.. a._ ac~a_ca pe cav,,: ulU'M, rasalldu-~ pe aLJ~o.htorilJ pradal migrnt-l, :J)J z0!2i<=l tampa'lll Ipenlru Iltnpof1t.l. Oflor .'._ .. ann In fala. barbariei p,epoarel',or migr,ato~"" d'"'''''i''' . a!llla~ b r-uSIC tara f~ ~ -- . ..,I"....... I s-au ,~. .' 'e" ~ ta orga.~lzare stata~a, fa ra IIntitate etnh:: ill Tinche ata' ~. .,,' . --. ~ pur §;II s,ni1"lph.l ml~e,h:l'~te de stapali1it "I·' d' .• It . 9 , aJl'JlandonaJjI ,expli .~ .' ,'. .... .,' ," - I 0,1'11 ,or e' pallli.1l ,ahmci .. Nutnai' 8:!j)a se d~ m~gar:~~:S~nleIUv~~~,:I;:I~uatleh~.no:. popoare ihapoiate, 8f1a'teinca stadiUi 'vu ...OIlN'Lonll. , . _ IDaci!ii d~cn <!rfi forst i"omahi::!:a,i. Roma ~-arfl iWiartnat arru s~ste~ de, aparare eficient, la care se p'r.iceea fi.'· _..._ .' i ~reat un si'rua~I'a la gnl1hit:a de nord a imperiLllui, P U oarte brne, ill alta ar fi fast
w. I n .111. ·IIU II .I

't

....

~!
&

--.

y...

'"

p:ez~ntala
r

im;;;~~i, ,~;i
.--.C

'>;.'.

'

~.

1""1.<;' U'

in

Este' elon_ ~ta pi! ~,e Un-Dr jlstoll"ici ,Pi'wlind sUivUi r,ea I h\fazfi I,of" ._.. .., . r,ea ole ca.t re I'!Qma iii', pan~ !a abandon are"" D' .- , ". *-. _t. _ . b.a re rba aClel, C:Ofh01lJC ul acestora cu p', '. . J . '. mlgratoare din rasant a fost d.estur de slab . - IIOpoare e . - .b 33" Pr'jRli.li m,igratori~ g--'D'tU ~. . .' vorde:"'n'l" p·e'~'lcur.• d'e a.J8 hi ~urr ~. no· ' •. ' D§,I'" ~ -' , OJ, e',~riI.,dupa Wll prim a'!Blc mai serios, in an~1 248 ~i 267 , .- . ~ ~nu UI DaClel, in ~mLJI 00)1l4, 2 .'. ~apar 11 nordul 124
c ".'
,

-- _

~.

-.

_......

O•

:,_

00alta censael IIilta a lim paetu lui a fost ~1'iI'~rell1u rea IPfooes ul ui de unific3re pe n~lionala ill trlhurllor dace, pro,ees il1ceput sub Bl!.IlI"ebiista~i centtnuat SlI.Ib Decebalus, Este demn de rle~inlit ca prlmul f,lQPor anflic eurepean care' a fle,i Ii.z:at: 0 un ifiic8.re a tutu ror tri bu rlll:olr ,!lI'vhd aeoela§i etn le, a fOist eel d a C rezultat dir,ect ilIl lm1tiitii sa Ie ancesfrale sJt€Hca. etnicitate, cat ~i ca liimba §il cul,tur:aspil"ituala §i materiala, Pentru refacarea aeestei unitiiti au fest necesarl apoi 18'12-anm, ceea ce a oonstituit 0 plerdera inestimabila sub aspec-t poilltic, soclal, economic, cultural etc, Numai petrS9V,erenta, bazata Pel'acsasta unltate, a putut depa,i mate vioisillidinile epacll. Problema e prea bine ClJl'losclJta pentru a mal insi.sta aspra el. inc,ep'ind- eu se,c .. UI. c'U'It:ura, ,emeno~rorn,u'ia i§<i pierde pozil:i,a hegemonicil! ill fa,~arainvierii unor tradi~ii splrituale ~i culturale provinclale, apar1inand elementelor etniice snterloere cm:enrii romal1le.l2J1 Este 00 ncluzla la ca re ajunge H 0 ria C _M atei, chinwsenla a ceea ce mai ramasese· din i nftuentele civl Iiz:atne·i ro mane. Toate aceste tra dl~iiispiritual e ~i cultu ral e,zace-au ~atentinl con ~,tJiinta~i a da,Clilor!,li a altor ell! Ii sup use de rorna ni, Ele n-.. a~teptat decal. momentul pr,ielnic psmru a scutura inveli,ul artifjcia!1 au re m an re', de, a lt1e I, af'E'c;ta doar ora §ie~e'ii n umal il1'ltr-o anu miit~ Iliimita.: magistlf-aturile, armata, negusto,rii, col;Qni~tij_ Oda,M acestla dliisparu~i,ln [)a.ciia, ca ~j in restul provinciilor, tr,aditiUe locale ,I-,au SpliS din ",ou cuv:ant:ul din pUn, fiind nZVQr~te din inepuiizaibila calpa.dtate de creetle a poperulu'. Pentru a eXiemp~ifTca ac~stfet1omen pnin~raO"lSplHiierea epoca actllala, am putea cita in lipsa ,totals de gust ;iIi arta care caracterizeaza aproape intreaga al'hiitectura a blocurilor de locuijn~e fn com.para~ie CY splendid:e~e oomori de arhilectuta, pop ular,a diin to'ate sl1'l.teleIiloastre, opera a gar; Iu~ui creator alarti~ti lor r;o~tJri populari, Imesaria~i die proresie sau amatorL C a.rs' este iili1f1ll!Jen~aora,1I.Ilui? Ze fa I Ba poate e necesar liecuruJa~~em, maii apa.re cate 0 ~ooala ca 0 cutie de ch i britu n Ilil mijloclU'l uno r comori' de 81rMi ca re p,sm,gan~~te Tntreglul a nsam blu arhlteotura1local. Cam <:!~a s~a.upe~TecutfaptellEl:;;i1nperioada sta.pGlnirii romane" in specialln provincii!e duni!irene, culsillDgUFfl deos.ebire ora~el'e lFeplrezentau '01 cantitete cu totul n~gllijabiila fI antic'hitate fa~a de vol um ul a~ezalFilor ru rale, Tn ce prllve~te, Dacia. 181 sfa.~itu I sec, II existau doo r tre:i colonia'e' §.Itr,e i, lrIullicipia ~i de abia in periaada diinastiei Severil.o'f se ajunge 1121 patm coloniae ~iiiase munic~pja 1N oeeal ce ins.~amn ~ ca dUirata I,or medie de existsl"i~a II'IUa depail it '150 ani. 11)11.1 pa abandolfiiiilrEH:I Dac[e~;au cOll1'itin at sa duc:a 0, e,xiste I1t/a li preeara numal VI!"eO'5 o'ra§!e" care, "I aoeste.a, au disparut rapid. Nmmic roman. Nid chiar capUlI de, efeb g,as'it laTropl'naeum TIr8~ani, oonsiderart ora~ roma,~ (sa vade, deci" ca,t de rorl1an lera. aoest ora~, mai ales ca rllai romMa nilUse pre-a cuno~te,a), Influentai~i e ~eoriil,e romanizante, unii d
I'

ca

sa

ca

lstorici nu-si pot roqpl1ca astfe!J de sitLJa,iil17" alat de usor de inteles dadil apreciern Ia j usta IlJi valoare nwe ILJIcivilizatiei rornana, foarte d,eparte de tee a ce p utsa

Capitol

til XI
1

constltui 00 rornenlzare, in tap,t, romanll fllnd el in~i§oli el'eniZati ~i tracfzalw In Pillrio,Slda ~mpaetu Iui cu dacl i. _ 8,a§itmmli§iii d'acil au ereat, chlar sub rornanl, opere ,originale, in stuul ~or, asa eu este imG.l'9nea _ icata !jl:ip Ii nii de g rai,ie femin i na a ze itei BeF1ld~s i del 111 de la Pistra Ro!;!,ie, CUI decolteul specific al rcchiilor femeil'or dace. In fala ace star real ita~i, mu I;;.ilpun intreba rea fireascA: ee ar fi IPutut de'Veni arts dacica daca, Roma nuar f,i intervenilt? Din pacate. ~a-lntervenlt IPr~l11tr~ur! imp'alct, al e carui co.nsecin~eau fpst d'ezastruoase peatru poponjl seurt dac ~i, in continuere, pentru dacoromane InfJ uel1i~estriii n €I in s C uiptura dacBo r nu S'B IP:reacuno'5i c, oar atum::i c:andi au coplet, cum e ca;>;ulce'or trei gmtij111• me~terii aaei n-au reuslt Sa-ii,i illsUJ§easd'l ,ari~riile artei €lIens, dovada flind masura n~dUlsalin car,e chiar influernta elena s-a rasfr;}nt asupra artei daeice, S-al" parea chlar CBI arau cutotul reflr.acta,ri 1,011 asemenea ir1rfluente s~raine, daca la sfA~itLlr sec. H sau Tnooputul c~lui de-al Ill-lea, la Tomis, unde a fost gasit acest basorel'loef, se p'uil:eau produceasemsnea lucr-art eu i"Ierespectar-ea Llnor norme artisti oe de ba;z;ii'i, . Olficum, s~ pare C81, ~ncepand chiar CUI sec. III, deei la numai trei..patru decen Ii de Ia a band'ona rea Da.cie i ,sCI!.lIpbDri nu se p rea m al gls,ealiJ~i atUJ1el pl',o,bJ,ema care se pune este daca ~i in aoest domeniu a mal romas, cava din ~i a~a putin6~e inf1uen~eeleno-rernsne. R~spunsuJ este neglBltiiv. pel'ltrlJJca nliei dup,i\i 271 AU vern gasi vree linfluelll,:i in alia mocalnilcilo,r. Inf1ueni~ele mmane fI'1 partes de rasarit:;ii nom a imp~,riU'lulau fost atat de sl'abe !iii, 1n IJnele zone, e:;ialonate pe c pel"io'ada atfl,t de scurta (ex_ Dada oOlJpa;ta). iWH::at Pau I M a ckendliick este r;evoi~ recu noascEl cJsr ca Nfnprivinra' 8rtelor din Moesia ~i Dacia, romanii nu mai ap.ar ce ad,!Jci~Hori binefac9n/or al civ#izatieJ In'r~Q fara nedezvoltafa~. in Moesiia, traldil~a alrtlis~~a "coboara." p.iilna in epoca neoUti:ci ,(anul 5.000 i.e.n.)',d'ovada fiind "Glmditorul"~i"sofia sa" de la Cemavod;1ln1JO• ,iarili1lMloldova CuclIItenii erau ne,egalati eu 3.60'02.70'0 ,ani t.e.n, '

URNIELE PAUnE ALE Cl,VILIZAllEI

ROMAINE

i"N

DACLA

«Rom an fj' cei 'acomi ;~i inro,be'sc supu§ii.


./efuiesc, w;id ..._~ uansform:3i {ofur in pus{;u 8ceesfa pace, »,
~j ]flUm'eSC

I,.

«.. ' a u d~cazut maf intaf mo,raill1rile Igi Bp oj


oamenfj din ee in eEl mal mult, pana ne-au pra'vtifil in mooirla, ifiCilt am ajuns ffladuafe/e' Wi1lll'wrl sa nu rna; pufem {lid trldura pacatete noa.sire, rlief prlmi leacuri

de in:dreprnrlJ.»

litllJlS lhi'ius

Sa a nalizam acurn in ce a constat" romanLz;area~ d~Gilor.


Religie _. La Impactu. eu romanii, dacii ,credeau in nelrnl.u'lr~a s,ufietulu., era~u mo note,i §'tJi, de Cit" dlepifiJ§i i,sell"~fau ~nci,pienta. a (l redinle'i in ze,1ipe care Il ced,asera ele!1li,lor, itaUc~IIDI'§i alt:ora: Zeus-Blekouros (deus), Kybele~Kotys, H'elrakl'Els (Heroules), P'hoebus-Apo!llo. Henme~ (M~wcurius). B~ndis-ArtemiS

sa

(Diana}, Ares~ad.es ~Mal'SGradivus), ~'tonY~QS-7abazios~Saba;~,IOS (Bac~os), H eicale-Zerynth i a, Par1!LykaiolS, Afred Ite-Zell'ienla (Venus,).,ape I Pro mei_heuslMithras. irnpl"euna cuifitreg personalul alJxiliar Hestia (Vesta), .Bachan:tele. .' Din P'Ulilct de 'V'edlere al coneelPtiei fil,osofi,co.reU_gi,oase, da,cU er1:1!U §OIl au ramas net superi,olll'i romanilor. Ei flU credeau d:ecAtintr-un sin-our leU, ZabnClxis,. ,caire avea sa devina mode'l. pentrl!..! Usus Hri:s~os~ ma~ Wi'rziu" alia cum Kybele..Kot.ys, <l!v,easa deviinasurs,a de inspilratie pentFlu IFedo~ua fl Matiaiat "draoo"~ ( !f§a·tpe.feJ~ iimag Ines. f~drac.rJJuinvelili~ in ell ip de ":j:arpe sa ispi,teasca pe Adam ,. Eva (0 sple:ndida omonimie sim'bolioa); . Ca ::;itn eel ela!te componente! ale d~il.iZatliei lor, ro:mani in-au a'llut .11I~mi~ ori:giin~.nid in re'liigie ~i'nk'i nu putealJ sa aiba" datfiind IPr,e,cara.lo~onglne. Pmnind de Ia praa libe rtinul zeu trac Pan Lyl!;,aios,ado,rat de Rn rnulus, mmanii ~i-al.l stabi,lit, in viirful Panteonului lor, tl'liada ital,o-traca Ciaus -+ piiler Jlupiter, Ma'rs Gr,i!lidiv~s~i QlIIi,rmnus,pa care, U~jurul anului 50.00 t.e.n, au schlmoat-o eu alta. dar de 'Cifi'gine, etrusca: Jupiter, Juno, Minerva, oan:!ia i~a'~ ad aLJglat mai ta.rziu a'lta, de' olrigliilile i,talica: Cen1ls, Ub elF {copi a fjd:ela a IL11 lDionysos~Bacchl.ls)!ili Liibera (Kme).

12.6

127

To,t din panteonul veclihilor. r,omanU au mal preluat: - de 1,<1 itaUd: Velllus" Fortuna, Diana, Cen~s, liber, Libera; - de f~ etrusc]: Sahrrnus, Vufcanus, NeptunlJls, Vollumus, Februus, Minerva: ~ de ~a,elehi (see.v-tv leon): Proserpinl;l, Cas.'IDr,Polux" Pluto; ,~de' la tract (priiJll'intemmedinuiel'enilor): Hefakles" Apoll'o', Kybele (Magna Mater). Aitskulapios-Askl'epios (20 i.e.nletc. Constl"u c~ii p u bUce Acest9a sau dezvoltat strict in penoada 106--2n e.n, S~au COil stru it fl'Ulmaii r rnorrumentecars sa-i pll"eama~easc~ p e cotropito ri sa I.J sa-i ajute pe administrato,rii jafului '0 rga nlzat pe termer) Iung' sa-'~i d'UQl Tn dep: flllfe' sarainileliras ate' de la centru. Oda,ta, cu p,arasirea Dadei. asemenea constructii nu a-au mal intre~inu~ (hiimeni nu tnai avea nevoie de ale] ~j .n conseci~ta, n-eu la~~lt niei 0 UlTIila de infl u en~a in arhitectWlral.' , Spre a e.xempl~fh:.a, putern clta C,8!ZYI arnflteatreler, II1I!J al t:rell m (Ulp:iaTraian.a, Percllsson ~iMida - azl Ve1el), care erau forDsite pentru arrtrenament miUtar iar IIlU pentru spectac·ol·e IPublh:e. . S~au 'QasU,totu~i, constn.!otii impunatoare, ca celie din cOiTIplexul Sal'lmi~ z~g~~tu~a, aceea de ~ap,~pe~ti-NovaCi (p.tima capitala probabil~ a ,lui Burebist:a), s~mllara CIUI csle de I'a Platlra Ho~ le ~i CetateUiL

In afara prslucraril fieliUlu~ ~i bronzulul, daCOil,etii erau foarte priceputi me~le,~ugari ai lernnulul, pietrelor, ceramioii ~ obiectelor de podoaba, in afa ra rneserlilor enu merate, d aco-getiiil se mai oeupau de eLIfabri,care.a g,~amul1j'IOf, atelli:erelle de, tras gleam din Bat:l,at li itid celie m ai. vechii dln Europa.

Arte
Daell au ,exce I at in ace st .dome nml!J. Podoabele 101'erau de 0 rara, frLjmuse~e, ;s,cul'ptJura iln h:unn avea 0 vec;he ~radll~i,e, traJlflsmisa pana in nrnp urile no astre pe lrtreg teritorl ul ta,liIH, easel e erau irnpodobi,te cutell de!i"~e I de, crnarnente.?' Te'satQria ·181 razboi era cUflDscuta Inc.a din perioad,~ culit.urU Cucutenw (2.100002 •. 00 i.e.n.) 0 ee I,e mai ve_chi 0 pa ile de a.rta d i1lI~,eaza. in €lIPipa.leo.1 d itic ,(8,.000-7.0,00 iLe'.11I ). Din Ellileoliti:c: (3.0(i O ';8.n.), ns-au rama:5, oper.€! ea; ·'Gii;,nd.fto:rul"~ ~i Msotia" sa, descoperite la Cernavoda etc. FFtlrnuse~ea sctJIlpturilor~i ceramicii de arunci 011.1 avea cornp,na~h~ d·ecat cu cea a produselor d~n baziillul Malrii Egee. A~a apare "Zeita mrtilM~iiH de la Cucut,eni (3.600 ani l.e, h..), car ~ialtele aserna IIIa tcH:l I'l! gasits, la Tl'Ohili II (2.60.0 i.e,n.),. altarul de t61'-aCOt~ de la Tru~e~tiBoto~ani, model·e lie de ~ell'a:oota ale celor patru sanctuare d € la Cascio,are'le ~ Ilfov (3.6010 i.e.n.)ioi care prezinta ILIn r:afiill'lament arlhiite'ctQ-nic p·e ,care temp.ele ellens' 11vo,r atinge dupa mal bine de, :2.2010 ani, femeiC! care diuce Uri!vas pe cap, de la Olten~a (de unde, pul,am ,rj,edlu.oe-ca purtatul vasului fi a altor sar-cini pe 'cap nu e un fmpl'Ulmut €'xmnrn,. el un obleel ~.lJtohikm) etc. La Sarat<l,-MonteorlJ s-eu pastrat inele de bou a rile aUr, eeh ivale!lite e u 01 ee Ie de ta no la ,i mllrgele de fahlln;~a asernenea 'celloll' diilii I:'gi pI. Din perioada La Tene, arnlntim Iprintlf.ealh~le, mormintuIIP'rin!ului, trarc d·e la Agi,ghiQI., 1~II1iga Hlisb-ja (Irl care sau gasit schelete de eai cu p~acile de ar-gnntdoc~rn:it 0311 bog ate lor Ihama§oame1iI1e, un coif de ar-gintaunit, ell 0 pereche e de crlemidle de ar·gill"lt"c~,~eva'petiTe ~i un pocal de' argln.t). eelful de· aUf maslv 1(1 kg) de la Colofen.e,ti etc. m
l I

'a

locuii1te,
in. a~hit~ctura populara, ilrnflLlerl~a remana nu s-a rnanlfastat ~i, in COI1lS,e':_l a c:o nUn IU stil u I de arh,itectura dacic care sa mai p astreaza, Tri!c3, ntal, at in tOifl,tEj~ara ~~lin spedar I'a Lel'e,~;ti-Jiu $~8umb€~t]i~Jliu. ambele itl judo Gorj, l.Ind'e, se construlesc ~iazl case de 0 frumQ_Js·e~e, numa,i iill stil daetc, Aceasta trad,i~ie es.te CUI ata,t mal graitoare,cJU ,cill, flil OEteni,ii sta,panlirea romana a
J

para

dLlII',aJt ce~ mai rnurt.

,Pro,fes~1 Cae ii ,n-8.LII avu t neve ie §i i nl c.i Iii-aU impm m utat vreo p ro,fe,sie d 8 130. roma~,•. S~ngUlI"~le ~ GUlVlilflte q~mune cu lirnba fomana. reprezentsnd 0 profesie,
~I

sunt: pastor"

~mf!JceJaf": .

ca

Se mai spune ~iazi ca, in Da'c.la,s~au adlJs ,mul~ meseria:$L i meta IlJrgie, r! ,oerami~a ~i arhlll:ecl~ra" iruftlQ_J'en~ele roilianeau rost ill t:okd minors,. in ce prive~te domeli!ul sCLJipturJi'mm'1ulii.enteloli ,epigrafice, Is. 19 budan X 19 zrl·~ de ~ucru (11'1 edie), daca era nevoie sal se aduca specialiJt~ 8ICUIptoridin Roma rezu],fa, m ,era,sUficient un u~ L. ' .

in c~ prrve~te metal urg ia fierului ~~a cuprului, aces:~eamil u fDa rte bine stap€mJte in D aeia rn ca din m,i.leniileV ~ i IJ i.e. n.
1'28

MN· '8dicin~ . .. d •d I t;J;· ·d' .. I" d' I'" b 1-0;" .. 1)3 ILl54 pas~rat mm 0 _ enunllKl e: IP an 0:1 mle.. Iema. a, m lima ihlRa " dacii fiind t\ei Imai Mari specia'lii§tll al anth:hlt~,ii ilIn CUn08§!tere'a, ,cu'ltw.S!lIea_ ~i follo\sirea p.lall1telo r me,':Ucinare ~i neav~l1Id ce imprumuta de Ia, r:omani. 'La Samnizegetusa, s..a ·gasit 0 trusi medlical'a. (o clJtie de lemn fer-ecata fill alama ~i cu m~liler de fi.er, oe cQlltinea : un scalpel, ,0 penseta, pulbe:re die piatr,a ponce ~i vase mil1![atmale pellltnji prnduse fawma.ceutice). dovaoa a n ~velulu j' ridlh::at03.1 p:rac~iGim,edica.le Tntimpu~ ~u D'9cebal. Tbt atat de, impo rt<lnt~. I i esie ,i metoda 10t' de a trata$ii s ufletu'l 0 eta,ti c u trllllpull..

129

Agricu It u ra . D a,c~a a aV!!Jt ca a m OI~ veclhe a9lricu Ittl fa dli:n IEu ro pal daca n u din Iu me (ne 0 liti c) 111_ I~.uau foloslt b r azdaru I de fie'rlil ca <;lin prim a jum atate a sec. !V L e.n., acesta fHnd gl~si~ in mormarlitLil trade de la Ka~aca nOVD(8 u Igari a). inn crdu I D Lmari i, b ra.z.darul d€fieli ~ste p reZ€l nt ~n apmape loatB a~ezarile marl cefoetate, Tncepan d ell sec. ~I t.e. n,

P'an

Este ~tiut }anm~~ no~tri mal po.i3irt~~i azt, in m u ~k!2:0 nea Ie' larii ace.ea~~ imbrncamint\i!! ca da:cil de pe' e,o'l~umna, Ilui Tr~rual1l {;I~arl. (;ama~a IL! Grata cu flo ri pe poele ~i m~ necl, cojooele h.!'clf'ate eLi flori, ciidula - p e care rornsnll oule' alleau) §i d!iJfeme~~le dace erau net SUI~IHioare ce~or remane, ca sHI §i artili ln t08illete (cama§:a, ell daeolteu, la, fus:t;5i cu clcs, fete, basma stc., p 9 care. de. asernenea, fems II® ro mane rl UI le cunostea u). De elltfe I, ins u ~i 'ClUv,ant,uI Im blraea m ir:lt;e E'l'SOO 0 r~g iiin~ d'.IoI::ica,fUn,dl de g~efat pe cYlvantul dac "b,racaJ' (panit:~!lolili), c!U'V~nt care a eVQiJlJai~ in urnoa farnan,s sub forma ffbrtu;;:inarr (itari) ~i ~bracl'rrar" (eurea, sfoara, dngatoare p,sntrlu s~rnns pantalonii), Pwimul care fo!ose~te «braca~este Ollidius18S ~il spol TacJh.Js,:l-e; sub torma ~broka" , Amandai se rE§l,fera 161 es~u~ Eumpeli: Ovidlus descriind p€ geti, Tacitus folosind litere elene, [)oed, cuvalfltul "brae-a" nu este
j

ca

A:u te,1ian us, I a 2.71 e. n, Reorgan lzaraa S:~<:ltal dupa naval lrea tatarilor (1241 ) a nu afolosit rnrnic din sistemul woman. pomind de la baze cu lot!J~nol, Singl!!!ra real.izare pozit:iv,!l a rOII1l<'Jl'liklf, de care a beneflciat .tntr-o oara eare masl.l ra peste ritatea, este s Ist.ematizarea normel or ju ridice cunoscute azi sub denurnlrea da~aTPIspcca modlema de "dreptr.d rom ale', cu preclzarea 'ea e~ n-a fost adoptat 11(1 epoca mmana, oodificarea Uicim,dlJ-se sub !Napoleon. Tn to,ate tinul~u rile Iccu ita de Irom@lni, ~no1us~vPo~oni.a, S-8, folosn~ac>el dr,ept co nsuetu'din er; Dl! mit ~obioeiu a'ipl! mantu/r.#" SSllJ! ~dfflP.fulvaJah", p~F1a in sec. XVI~XVILm Arrnati.li IRom a Ili i au ilm'p,rulmutat de I:a dacw vestitul stindardllr,epre:ze I'IIlt'!nd ruU~:HJI ~i §arpe~ej urtie in tumea arntid. ~~ Gate' va fii jfln:sUI,it de toa.~e. legilulliille ir'omanG. ind:§i\ o:rg.an iaarea de ru~ptili a 'fost 'Ia ihceput deong l,fiI,e tracem ace dO.filea"~, suo fowma bl ne-cunOscuite i falange., m Da.ciI invin!jii n-aurnal a\!'ut ce prelua, deo,areoe armata lowa fast des.nin~:ata. In schimb, r.omanU liI-a!l.! mu,~t sa 1inve~e Ii1h::~odat.asa h.lp~e ca'iare, foh)$~hd tOtiodataam"clJ!l,' ceea oe explka rap Ida lOT'capilttulare in lata partllor, a CilrpUo r ~~a ~opoarelor m rgratoare. CILIttu ri s ph'iitui1lll til, tilmpul stap.aniwii rcmane, 'Iii! toata Daci~. ocupa:ta,. n-a fost ,crea:t lI1ic~ macaw un ,oelfltrlJl de CI.III~uri1i. De altfei, Irom:an~~ ~U·a,veal,:! nici Uri linteres sa rid I00 nivel u I cLJ~tll.Jrfl11a! aCfl'stui po par pa care 11du~ma neeu ~~-I i nvldiau a;t.at de mult, A~Bse 6:xpl ieafaptul dacii nu ,i-a"!iJ 'iinsu ~ it a~fabeotu I 1,~ti!1, deoa re'ce

,oelth:::~, i d 3"C. c

••

a!l! ad optat IIIorht I dac, P'a i!'i! sa 'fie relprell;el1ltat.un dac in tioga I'iOl'll'lana. in fapt,. Golia ni:;,;Uiie rau 0 bl i:giati a" a dO[pitOli 111 onlllJ I da ope !'Itru a nu e rii pol. iia.rna de 'fr~g, a~a cu m na dernonstrea z@l, anU rnentul sculptu !f2l1' m de ta Ca~€:i {judo Cluj} al JUIIliulius Cmscens (i.mbracat intN.l1i oojoc mitos), ea ~i 001 de Ja Apuion. C~,0 componenta de permammta a etemen telor de pc rt dacic d e.-a ~uI"IIguI mi~Br1Iiilor, in afara do~u~ui d_eco'iteulu~, avem or~ginala ,c3"ciuUi dach::a, pe ~ii c~ne 0 ll1ai poarla inca taranili nD~tlri,. ca m,o~tenire d~n ~impuriil!e imemolriaJ~e ale Illellas 9 i~or ttu l1Iaren i § i Ca.rpa~i,cii§ii al~e lu i "Mithtas genimflurninrs", Mlpre!ze IiItat ca un t!ni!lJr im biracatilllllcc,s~ulm trJfi1:II,ditlonal da.c: cama~a IIiJ nga, dngi::itoare peste m ij loc, mantie oe-i ilifu ng €' p~ma mai,J'Osd € genwKhi ~icacilJ Iiii tradi~ionala daca pe cap. Esteo costu m~ti € identica au cea a d ad lor sO[Jlp~a~ I pe Columna lui Tr~ianus. Imaglinea tauruluie,s~e si:mbohd u!"iIei boga~ii diilH:;~1 str,lve,eh i: 'tlre§te,r,ea v~te k)r §i ag ric ult!.! ra .. AceH8~i repllezer'ltare 0 or Ihtalnim, ea e~eme[1t de t:radi,ie, la Cowbea drn colec~la leod'on~hse!Jt~ D~mpotriv,a1
I1IU

roman iii

VI;! niti

TlliI IDaci,a!

prezent,

s-a :glasit n~ci un m'O-lilumen~ in care

na

ca

era

p uti nele i ~sC!rip~~~ latineg a:sIt~ De beritorl\UlIdec S9 mfewa Tn prim L! I ra nd la problemele de adm~nistratie' ale oCIUtpantulor roman~ ssu care impOd0o.eau m~r~ mintele acestora 91 ale unui forate mic l'IIum~ r d~n camp On9rii1[aanstocrat~e~ Iocate, inte:resa~€, ca in tOrlli"e sitl.la~l,ille sim ilare din Iu me, in pastrarea Uoor privil eg i LAstfe,1 d Ii! inscl'I]plwi ~H)Ugas:it in rJum~r mult m ai mare in res~u11u mii ro rna ne. dar n-aru oon!rwb u it eli tI iAde Iia Ir·Dmi1:li1fl izarea eg ip~eni lor, evreUor, fe l1Ii i,e ~u or, ca Id;e~asilrhl rniI Dr, e,lelflUa:r, popu 11a,ie~ .Asia Mi(lili~ a per~~llor, . c eUn dar au fO~Ds~t f'O,~,ute multe alfabe~~ J COl §.ii etnlls'ci~, p ~DPri,i, Cliifere rn,i.at:e pe 'wg iun i i~i ava n.d un fOil! d com un, p entn.l ins G~iP~II, alfabeLe d ~n care it foist semectat al,fabe~u!i zis ch i~ilic.6, Da~cU ClII,IfiO§':t>eau §ifo'ioseau un ca,I'endiar orighilal solar, pe care .~I ,consider Cill ,eEl,1 mai prncJs d~n aI'llUclilita,te. IEman'a, acesh..iJi calendar era de 1 ,78 ZUlli 110134 a l'IIi 111. ta.dwcade 1h 1\ ' 3" pe i~Uf), de una€! nlZI.ll~ta 0 eroare 5 diu!rna de 1,2" 3411000, cee a ceoonstituie '0- [pre cizrue de~a doreptull u im ito3,re pe!'!Jt.l'u aceh~, timpuni.

am

I·Of.1l

m a Itezirnor et~. Dacii In.-au 5,cris

A,Dim inffisba.He " Brum,3 de ;liljmil1listr,:tlI~ieadIJl5a ,ole tomani il1l s'c'opul :s,pol[erii~ d,a,cilo-r de 'fa bt! Ioase Ie War bog il'ilM a cazut 0 da t:l'i cu III~hasirce .Oad e i de o,iiltre a 1130

131

RornaJiI'ii au ;av1J:t,ini~uaI, un ca,!e nd ar Tn, C,U9 a nu I era de 10 Iuni, totalizand 304 .zlle, Num,a Porn piliu s {7 17~763} 12<1 mai ad a L1g~ccu a Iuni a 30 de 2H~e , m ajung~andastfella 36'6 de zJ~e ~i t2 h, Ded,emar,ea aoos:~u:i calends!" era dE)1 xi §i 12 Ofe pe, an, adic:a4' 55" §i 621100 pe z~, cu ml.JJt maii mare decal a celui dade. De acsea, su b, Caius lu nus Ca esa,r, atre'Duit coreetat d'ir) nm..J, nn anu I 4!6'24, ajLlng~nd U-$,e Is 365 zi:le, ell 0 eroare d~1 6h 48' de ai, eroarea diuma ating>ea 1 '1~J 01», lezu Ita 0 preeizie a eallend a ru lui d acie rata die eel roman2/1 R iU:lian de ;aprox. 5~6 mi mai f!11!a CElHace este, de asern enea, fanms:Uc, av:and re, in vedelre ca cell iu Iian esle d e da~a m ullt rna i rE! el'1t1il decat >Deldacic~i, dat~ c iii ina p:re~insail1lalta cu IhJfa romans ;3lcestad i n urm ar f trebuit, logic, sa ating o perFe~iona re .S upal'lloa ra o~luidac. De a IHeel, alendaru I i,LIliaFinu era 0 cr,e~~ie c romans, tiind llm:prumuml de la asjrencmu I elen Sos~enes d in-:Alexand ria. S!Jperioritat:ea g~U"!dirii!liiC1"irtlJrii daclee 0 putem aprecla rnal bine amintind caE![rotlrea ·diurn31 era. com pensata prl n oO'feotiii ef-ectuat:e ~a 1 04 a flIi, S:20<l!ni §I 8:.841 an~, dupa care anul daclc cuprlndea 365,24219 1 _.We!,fa~a de' 365,.242198 zUe Ia care alll~1Ji.I ns 3stl~on'Dm la modetma. Acea sta pr E!ci2:ie '''fri2(i)€lZa perfeqh..lli'il a"! ,.Hli e Ca element de o,tiginalit~te, mentio nam cifra 6~poecare 0 fo loses 1I da Ci i in ca I:euIu~ ealend aru I:ui ~ pe ca re 0> mt31nim §!i un·a lteo ca~i l. Spre' exem p'lu: i -p e ba.sore~:ie,rude Iia Ostia, sub forma mlmaruhj~ de alta Fe 00 sa aHa deasupra I
I

ocupate de rom.an~ esle tmtata corfuz. A~ clta aslfel pe IPaul Maeke,ndrick care, pe '0E!0 parte, insista perrnanent asuora Mgatiiior 1fabubas€ aJI dla,oUo:r,. e n~M~\I-apiirUtlLlior pad.fist, pentru Cal, exact 0 paginili mel departe, sa sfiinn,e cal s l ~dacN... flU j'ritrepri~s incursiunf rn re:rftoriul roman, de un'de i§i procurau
I

mijJOBceie Of) cumpatare". A:;;a cum vern d ernonstra f,n Gele' ca urmeaz:a ~'u:;e,s~e
I ncursiiu[rBiialve3U1 1"01ll1IIilita r de info rm.61[(1El d istflllgem!! a. Iucrarilor de pregatir-e ~i ale rornanllor lltmpotriva Daciei din perioada, celor 200 an~ anterior! lul Tralanus, iar dIu pi aOEHil'8, pe ntru elibe raraate ritOriUILU ccueat de mmaini. il Dat ii e raIL! p,Sicifi~ti d,~r IfIU tla, l, Ed u ca~i ill lor ii f,Si,oeau [o,emUl.I[ritoriiasa cum, de altfel, au ramasTh is:~orie. NUl este rlliO!1 exag!ersre in! oLJvintel® Ilui 0 Winston. C:hl:l~ohi~l. cand vorbe90te de !De'ce,bal L! s"pe' care nu-t putea 1nvinge deca t m Dafil'~,N;;e .flU pa'teaza lonCllarea'~ M. Daca ar verbii ni~te romani, azi. !'H'!iI putea pl~nge ta pamanturile, lor "stra mo~e~ti'!I oitelne au fost [invad ate de carpi. Dar Cia U! m1le'!~ii carp i lorsa mea aceasta afi!n1a~~e.atunci cand el nu c3utau decat distrugerea puterl~ mlilirtarr€ rornane scessta constijtuie 0 ercerefundamental care deform.eaza lstorla,
j. i

(~n}cu~wra romana -la, bazia e§i,eclIIluii ocupatile~

in O,acia!:

p€~t~rii;

-pe basorelleful de Ia S 8[rmr!Zegeh.ls.a, unde 6 ,almrE) Thccmjoara capul IWI it Mithras: -pe soulptull'a de 81 AIba-l u~~a, Siems nato are baS'o'relielluiui p~eced ent 129; a , -nu marul de rnarteri folmjj~~iilli drelPil.J I consuetudln a r vecihi IrQmanesc, in toate· ~jnUi~LJrU8 IOcLU~te romani, (;niar~i in Po!onia'~7~ die -corilredemtia etrusca (2 x 6 = 12) ~ i numar~toa rea sLJtmetrian~ sexazs Ctma~al, expHca b~~e n p!ecarea su rnerlenilor ~tietniscllor din z(ma M LJ ntilor Ap usenit ~; prl ~dLJziin6l, gene rei eElnumar: in 40losirea dfrei 16 in sensul de' aten!~1cma re; Pe' plalfl eeluca1b.;mal, [ilflflllJentel'e1ll1lJ.fost net ill e ga.tiiv,e.-Oe I'a un popor eo ucat il"l GLJ~tul cotrop~l'Iii ~~jafu Iu:i. da:cii' n-aveaut ()9 1lnvata ~i IIIrrci. n-8U prel W:lt nim'ic. PO'pcll"l.IIlfO man a as caracteriz:at de aoela~i spirit ospita Ii er. Pa~nic ~ibl and §i stra mo§-ii11II~ traco~daci" lEi§'i~alllcontinuattf'ad it~iile~Io s ph'i~ya~e r "uJ!I~lt m a i b og[a~e decit_ s e crede a, SVlu::;il,tie pe ca r~ a rheo!oglii no§tri au demon~~rat-o c{)n~i !lglatQr, ~Il repe1tate, randu ~, d upa 001 l~e"'\ilI dQ~1 razboi I Sa rniondia 1_Poate toomaii ~n ,aceasta re,zido'lll unele. c,;:tuze care ~-aUifaV() r12altpe ~ii roman~~ prodlJlc,iia I'edusili de ilnrnell'r ~ii. Tn gene'ral, lipsa SIP~rltullu~ de a.gres.i-vita~e ~r ill (h:)rilllt.eide,a sa IYlfrup~ din bunuri'le marerial,e a~e veeirlUor, t~ansm d8-l1:llung LJ I Sacol eler pia na ilil tim p urire noas~re_ i~a Existill inca ,astazi aut:ori Ia ca re probllema incu llSiu n i lor dad 10r Tn .Zionale

ca

mm

La sfatl'§itul sec. 1··i,e.Ii1."fi!1!anfeIe iimlperiuruui aJu[ng ~a coUi. minima~ iar ' 9 an dIU rne jn cap' sase i!ilid re pte dlltre D.~ciil!i. s iillgu ra su rs:i catre-IIma i pUitea sa.lva de ~a 'U n dezastru irn inel1lt Acessta IElwasiltuaUa la ora c@mdtraco-span io~u~M. UWpiu s lra~ar'!Us!pre:ia frlliel e eondu cerll ~9:8e .~n.}: Roma ,el€nizata ~im8Joodionizat:lll. Elronomia ruinillt~, mora'!Jufil,e~inl deci1idere apm~pe tota I,ii, irilcapadtate de 81 cond uce, man ifestam p ri 11! pre Iu area ce lor m a~ tn a Ite fu not i i in stat de c.ittre' e'x pe tn€m,ii ai po poarelor CUiOO rillte. Aoeste asp eote, 59 vor ad o1!mci p e rloadele urmatQ!6we, in cu singura revenire temporara a fiina,ntelor, data,rita. cl!ceririi [),~Gi:eLMed[icu'l tn'!c ~I 1'I!.!li 'n'a ian us, Kri~o nr!4., 1'1 U a l8:xager~t. Volumu I a ur!Jiui ~i argintutlLU~ luat de [r-omanidin IDada Tn anul106 e,~, ~mane tabulDs~ 1.650.000 kg. aur~,j 3 _31.0.000 Io;jg. rg~nt, a La r.§1I1'IIdui~ui, Tra~al'ilus se v,a sp:ri:Ff1I~ tot pe cl!llitura macedQneana (el€;nis:~ica). Esle suficient sa men~ionam pe vestitularhiiteet ApollodofOS di:n Dam ase, eden de Q rigin e, . C lI! 1iraii,~nus ;se ifilall 9 I.i rea.z:ili" ade'V3[raUi,s'ra ,a! imlpan~~UQ[r[n,e[r/.Oim ani caire se va incheia cU 'cadere3, Ro:mei (47'6) §iiia ConstaJli'!tinopol!elu~ (1453). [i sucoede' P. AdlJls Ha,drlnus {11i'-138h tol de origine spElriliolli!l, dSlr rna nlifes~i1iI1d pronllmtate Ttnclinati i p·entru Gultura elen a ,a~a cum s~a aliita~ mEl~ rnainte. Co:'! ~ii ul"ma~L11 ssu Ma[~ous .Aulreliius (~161-1 care 8Jvea aceea9i ortgine. Aees.ta V§if~uris.e 0 edLJCflltiealeasa avand ca mentori pe r€to~i M. Co[melius FrOl'1tD (africiEirl). Herodes Atticuts (el.€n) ~istoicul Q, lunius Rl.Js,ticus..

e.o),

133

ILa sfar~litu~ sta,pal'lmW romane in Dacia, crtea ,economics a IRomei. dupa usoara ameliorare cunoseuta sub Traianus, ca urmars jefuirH integra Ie a D~cien rornane, se de,cl!an\ieazfi CI.! toata dUlil'ilat€:a. Producna agrioola seeds, a IImente Ie sescump esc de ps ste 6 ori, rnestss uqu rile s unt In declin, rnoneda - fedus8 in glreurtate - provoac.a -0 inifl ato8 fara, preced ent in istoria Romei, inrnut;1il'~nd grav condiliile devia~a ale patulilorexpJoatate, in s.peo.ial din provlnch De aceea, e de mlrare. adaM mar multo cum L1niiautorii pot traduce Dacia Felix cu "DB'cia csa lariGiW» in leede "Dacia cea bogatan;in condi~ifle in care dadl erau nevoi~i sa-~f v:anda copia, ~i chiar relit€: de (3 ani, ca sa Iucreze i'n mine. ,Pe' plan cultural, se rernarca, ln cornlnusrs, rnacedortizerea (e~enrsti'Cizarea}, sustrnuta de impam~i, 'care, incepal1d eu Traianus, VQ,r fi in totaUtat'8 neromann spanioli, gali, daci, tracl, iliri, beduini. punl, sirieni etc. Deoarece, to~i a,c8§<tia pmvin din generallil, rezulta evident ca printre eadrele de ,decizie ~l'i1! rm atel emu foarte rnu I~1 cono LJcatori de orjg i ne provi nciala ~i ca - '®n co1 a inablfe de eucerlrea Dacier - romanii plerdussra eentrelul asupra arrneeel. Asa se exp.lica sustinerea ~i rasp@III'Ddirea elenismutut, Tnceputa inca din sec. IV L8.n., atat la Roma, cat ,~1ln Ita.lia ~i provincii. Aceasta ascensiuna per,m;;menta a limbii elene sla culturl] macedonsne (elenlstice) este urmarita fidel de' ecllpsarea totaJWa a limb.ii §oiliten.t:uII'ii rem .me 1124" $ i atur1oi" IflCa odata ne intr-eba rn: un de §j c,alre a fast p uterea re m ahizata a limbii remane asupra limbi dactee, dind IIl'riima intr:ase in decUn eu rnullte seco Ie Imllintea c ucerlfii D'acie i1 U'nde ;;m eare a' mai IPutut Ii forta romalilizanM a rcrnanner, calild ei iilll§oi§ii erau e,lenliza.ti §i macedenlaatl (elenistic.I:Z,aJ~i)? • Til timpu I dam niei lui [) iDeleti anus (2 B4~305), '0 rgl(;mizarea i rnperi ului se ,~Ienizeaza i}i mac'edollizeaza/€lenis~icizeaza ~i ea. Apar grupe de provincu sub denumirea de dioeeze (nume elen). Cei patru tetrEuhi i§.i aleg re~edin~e in afara Rom.ei. mocl,etian, ill oei 21 ani de domnie (284-305,.. a 'il'izifat 0 sif'l'!JllIra d'a,ta Roma. Italia de'vine 0 provind@ obi~,tluita!, phll'2i!i111~'u~:§i,i impo-rtan,a. Si~LJatfS economica decade tot ma~ mult, iar Driil§ele incep Sa r,edevi.n ,sat,e. Cre!itini!smul'la, 'CUI timpum, Iceul pol~tleismului, ~mndrecunCIscut ~[avo\lnd d~reptl.lri egale ou ale ceforlalte cull.e, prin Edictul de' 1<1Milano (313). EI se ra,spande§te intens ~n Dada in se't ..III'~IV,apt oonfirmat de vesUgiile paleof Gre~ti ne de Ia Bierts n, Apulum, Pot:alssa, N apo ca, SUC[aava etG. '2\"1 Primite prill intermedlu~ RaS!aritl.!llul, majio,rnatlea cuvln~emDrdin reperooi'il.ll bisericesc de inceput simI elene (bisericiii; mitropoJiit. epISCOpo, cre~tin, ,eVanghelie, ierarh, naas, ca!apeteasmill, hotez, diacol1, arhimandrJt. arhiepiscoP, etc).. ..Camparand statuia lui TraianUis din Rom8" CL..J cea a tetrarhilor ditl V~ ~e~ia.1 me dam seam a ea, m.~se lIil e.n'J pana ~i \!118stime'i"'ltaJ,ia, im ~A, c. r,a,i 10r Irolmanl 'El,ra pur macedcneana.

Situ atla din Daela se a gnlvliH'lza doii1 ce' in ee mal m u It. Aba" donat,iIJ intr-o stare de sa.racie Cl!mpUta.fare.Jlo'Sibilitatea de a avea raglalzul necesar unel re-organizari, din cauza presiuni permalUlentB a p:opoarelor m~gratoare~ .carora nu Ie poats face fa~ nici macar un stat orgaruzat, cum mal era [~~ Impertul R-oman, ~~tara sa fi avot aDala:~ i rag az ~i p eruru 0 Ire dress re ec()rnom.~ca~ populafla din D'acia INFIELIX esta nevoita sa renunte I~talla bWl.m~ de vlla~~ oral\jeneasca rima-sa dupa ab.andonare, sa se Iretl"'aga tn satele: dm :zo!1,eIe tm pad u r.te ale ca m p ie,jl~ilin Sip s cial [!J Ie re9;i!!.miilol" de Iu rDa:s~. ~,I. ~nitDa:'fI m a rn) .:;>1, sa ~ ~ea. 0 (dill feric1 re, atu nci, a cestea .0 CLIpau cea mal mare parte a t vi a,a ru ,"da mod e.sta. b azat~ pe ~ 9 ri cu Itma § i p,a.$t\~wit. Num ~,II~atorlta ~~~. ' culta~ilor de acces sl de comullica~ne in aceste zone (pentru stn;lJm), a m~nI~o~ slJprafe,e aflate intr-o atare sitlJatie, a cunoastert pertecte~~e"catre autohtonl a acestora, clit ~i pericol ul rna re Ia ca re s-ar TI exous str1:l.InII are c fiavut cutezant a sa petru nda til ele, 'po'pu lalia dad a putut sa sa S a1veze In ~t reghne din calea eruzlrnll 11'I~9ra.tod~or, ar anmci can~ ,n-a putut 5-00 fa,cal sau t a avut incredere Tn carad~rul pasnlc al unora, a plat!t-D scump. Astfel.. $,,21 glasit 0 ,aJ§,eziue in eare intr,eaga IPDIPu~a'tie a. fo·st a'Sasi~:at.a t'lli~ele~t'e,~cu cu~itele pe 18 Slp'ate'.Cam asa !?i~U petre.~l.It via\a :g~ne~tl.l,de-a randul, pan;)!, cand valul mlgratiurlUors,.,a inchelat. adata cu veruraa tatanlor (1 ,241). .' Elenizar-ea :;oi rnaoedonlzarea intregii vle\l rornane i~i _g~~e~te e)i;p~eSI~ final a in anul 330-. cand sa inaugureazi oHclal nomll cap;ltala a Impe'rmlw Roman, Constantinopome, construita pe' locu~ vechiului Byza~~ion, ~ilrlteni e i at de s,le nii meg arieniIn a nul 66'0 iii.:e.n, 12:4,. In fel 1.11 acesta, e le mza.rea ~1macedonizarea Tnoeata ~ s.~gLHa" incep.uta ~hia~ de ~a. ~ndarea ~~nlel CUI f adorarea lui Pan 'LykaiolS. S6 ii'rncheie, CUIVlctona d,efi.nltlva ,a c~rntl.llll"li ~ra,coe lene maoe doni zate. C~ad ita n urns i ps Vliol Il,a, 1naugurata od aUi ell uclde r:ZI e regelui Aml..lliusm Ro'ma n-8 putut.lr{!zista in lupta '~u ~ultu~a. su.~,el'i~a!".a~ popoarelo:r sllJ~Juga:te prilll fort.a blfutalili a arme,lor ,. a IIfl~e,lac.'~nll,Sfir§l,nd '3mentabi~. dupa ce a provocat pi.erdleri umane iii,i, rnatenale Incalculablle. Acee sta victorft'e a ell Iturii as.upra f'Or'\ei brota Ie, s~n.guraTirlSU9 i Fe a oelor ca re au fUlldal Ralmll iii car,a n-au posedat,. la aC@a data, ~i'~i ce~ mai~ v~g~ahadlilie culturala, fiiind nevo~i sa-~ii oomple:t'l!!ze de la !JeCInI pana §I, saraCaCiQS~llo! leXle pastornJ-eSite 0 dovada ca, adev,arata cu,ee'rii'9 umana es:teaceOli reaJ.I,Zait~ .. priln, cultur,~ pm'plrie. Totodata, este $1un indemn p'entrtl in~eag~ ome~lre ,~I in s peci a I penlm fol1,e I,e i'legemonice s pre a rr':IU incefC6I sa se .Impuna pn~ puterea armelor, putere care est'e trediltoare. a~a cum ne-i6I dOlledlt,..;Q de alatea

6!

pa

ori istoria ... Cat prh/e~te POpOl'u. dac. din cele' prezenta~e rezulta ca el ~u a.fos,t beneficiarrllll, culturU rDm~me, limita~il! la s'pa,1iul resWlIns al Romel. EI nu ~a fost l'IIici be nefi c'jaru'l cu,ltu ri i 1m aced DIiI!Eme'dedit intr<l' mas u !",il. ne mica. f-,o,a Cau.z.el e sunt mU Itipie. Cea m.ai importanta este o:ri gin.antat,eaclIl,tur im daco~ 135

geHce, IPtl~f,e.rnic,a aneestreta ,imlplan!a.re a tradipnor ei pe pamantul daoo§i 9'EltJ care au 'racut-o pu~in Ireceptiv~ ~nltl i1'~lor externe, a'to!litVn perioad'a ue oontactulul ell elenii in Dobrogea, tncepand CiJI sec. VII l.e.n., deci CUI BOOani IMinte de cueerirea romanal, cat !?i mal tarz.iu" In p,erioada sti'!ipanfirdi rornane, de nu mai 1,69 an I, r~ por1iumia de Dade cu noscuta sub numeJe de' D'aciia romana ~i a prepoillderent,ei' vremelnioe ale culturili I'eligioase C!re~til'le slave 5au a eel e i po Iitice biza nUne, turce~ti ~i lHilgare, ehlar daca u~tima a fost de lungs dUf,ata (cca 1.000 ani), Dimpotl'i:va, cOliistat~m eEltoa;fe ~mpQ\arele,mljgratoare intrate, in s patiu I ca.rpatoedllJlnar'e.an, nlJmerioe~te neinserrmate, au disp;§rut def~nittiv, ceea ce inseamna cu adeval'at da.cizare sau romiinizare" ltntruci§,t ~it-au pielrdut ifl~nta n a~kmata,~ I bruma de cultu ra mate,rial a ~i sp~rHua pe C811e i3,l.J avu t-c, I,a Poetul Ov[dlus insu~i sta ne'Voitsa recunoasca folosirea.fn poezlile sale, a s unor cUlvinle de origine geta" eElgetif nu cUllQo~teau I'a.tina,ca atunoj cand auzeau clJvinte latil1e~ti. r;adeau ~pros~~te" din cauza modului de prOfll.,mtare a aeestora (dad, 0 Trit,elege1'll.1) c~ limba elena a fostihv,insa de limbe g~ttC;ij. riai bine ~i ca orlicare ,altul" Ovfollus conchde: '''nu e 'IIina omului, ci a /ocufur. r3S Cuvintel,e fui Ovidiu au 0 inestitnabna val'oare listorica ~i documentara. EI 'arata, neasemuit de plastic, puterea de a lopi in cuttura dacica. tot ce e stlra In, ehla r .~~0 person alitate, CIJIlI'I era el §~care nu se simta vinloval cal a folosit clJvlinte getice in ocera lui. ci lapr,~ciazil pe ge~,icare I-au intJuenta.t, ,i;lUlt pe el c@tt ~i llrnba eJena, ea insa~i av;§nd 0 baiZa traco-.dacica, ca ~i latina. Tot OVlidius ns mal comunica un fapt extrern de i'nter;esant ~i snume ca maj.oritakla PQPula~iel ,din lornis 'D formau ge:tiiU~, nu elenii ~i C~ atare, era faa rte normal ca prl mii, element preponde,rent: ~i domina I1t, sa-l ifJfluenteze pe c91Ua,lti, chlar daca, nu foloseau scrierea. Sa nu uitam ca limba, CUIreate modificanille sl zillnioEl, nu constltuie nici inven~e, nlcl 'inova~ie, cu drept de pri~ ritate penll'lI eel care 0 dovede~,te mai intai prJfI soriere'. Formarea llnui cuvi1int esle un fel10mern extrem de' complex, care tr,ebuie cercetat mulUla,terall in conte)(.fu~ peri'oade,~ care, s-a format, pentru a sa stabfli carei limbi Viapartine. in Dar, caM un scriitor ill.!strlUca Ovidius, lasa ia 0 parte orgoliulluli mman~l afirma a 10'08 it OUlvinte 9ete in oper,ele lui ('7ristia" ~ i "Epistulae ex Pontojl ~.i eel limba 9 eta a Tnvilns lirnba ef.eni, atunci s untem 0 bliga~ sa-I credem, faf,;1i dubi i... Aceas,ta re,zist'9nta a daco..ge~ilor la .influenlele striiirne, fnsa a nega adop:tarea a reea ee ,era .s:tiiiin dar strict n€cesar d'ezvollarji ,lor,eoorlomtC'Osoalafe'. a~a DLlm VOl'"prooeda mai t:arzlu urma~ii ror romani, nu este intiimpla.wclfil3. Trebuie sa recunoa!;item pe fata Ga, Iprhl cucelima Daci~ei, Iromanii, flU numal ca au sto,pa:t ci'lliliz8l:ia di!!J'ca intr-un moment' de p,lin availt, dar au f,ac:.ut C·iI. acea.sta sa regreseze·, La abandon<IJ'f'ea ej, in a.falra dtUmurUoif D,aei<Ii n u avea nhfliiC: in pi Us'fa~iiI de anuI1106.,Dim potrilva, mala baZa pol~tica ~i sOGial~iCU'lturalaera subminata, iiai resursele mateliale epuizate, spre

de aile provinc!i, in care s-au ridical mal'1et'etemple, teatra etc, {Palmyra. Baswa, Darnasc, Leptls Magna, Baal beck, Are!~llate Aries, ThysdnJls, 1 Po~a etc.j.ln sfa~it" SBpoate Vorbl de 0 Influ'enta minima , a cultllJrii maeade.. neano-orientaEe', care a exlstat intr-adevar !ili s-a suprapus peste un rmrum de h,f1,uenti ,elena Tn Camp~a IMlunteniei ~il IDo,brogea. In aceeasi masura. daea nu maJ micii, se poate 1I0rbi ii de unele inf1uente rcrnans. Secolul V nu dlfera CIJ nim'k::fata de eel anterior, GU precizsrea ca" ta meartea lui: Theodeslus II (395), Irnperiul roman se' divide "de factQ~ in doui: Pars ()rienfis - cu capitala 113Constantinopol,8 ~i,P'a',.s OceJdentis - cu capltsla la RaVSII1U1i8. e plan Gultural, se evidentiaza 'tot elements prQ_v~raciale., P atat in Ooctdent, cllt ~iin Orient. lin se'comu I VII, '11:111 Ii enm~nata de1i nU'iv §I Umba re mana, care nu se rna.' fo,losea inca din, secolul V, atat ca limbao1iida~a., cat ~i de cUlltura, i'nceput1J1 fiil'1d inal.ll'gurat de IKyros AigyplioiS. pe la a.440, ill provinciile orientale ale impe~iuluim . . Rezulta ctJ pl'isosil1,ta di, incepand eu sec". I,.e.n., Rerna I1U mal era cap;ab'lili. :sa Imai furniZleze oaJimeni de v.i~aare, ,astFel ea epoca ,d,ecadenten, a~ carul lnceput ae situBaza ln sec. IIIe.n., dup,a cum ne marturise~te Titus livius, i9i va lasa amprenta d'in ee Tnee rnai mull asepra Capi'talei IEteme.ln C8 pfiiv,e~t,e fu I'IIc\i suprema in stat, asa etl m s-a prezentat anterior, aceas'I:a~ incE!p§ nd ell a Marcus Ulpius Nerva Tralanus 98-117)~ vafl preluam de nerornanl ~i nlU va mail ti csda.'ta pana la cillderea·Contall"ltinopolu'lui (1453). 'Toti ace~til tmp,ara~i., ca §oi subaltemii ler eel mail apropia~..genera.li" prefeqi ai plietof~um-ului etc nu vor 'fi prsocupati daeat de acapararea ~i mentinerea plJtel"ii ~i de jefulraa in ccntinuare 8 pO-PlUlatieislUbjugate,. ~nce pri,\I'e~teDacia, dup,a se catuii rea, re,sur~ sslorsate, c'ontactel'eeicu lumea rama,na. VOl' iinceta apro,ape tOltal pfinii su b J i.l st~nlll8.n,adh: a ti mp d,e trei secole, din ,care ca uza aid iZ"voa.rel istorice ~ sall tit'erare nu man am~n'l:es,c nimic despre aceasta tar~ ~i pDporu1 ai. daosebire
=,

ca

tara

136

137

C,ap ito,lull XII

tlfaducer,e ercnataa

"ROMANIZAIREA'~ DACIE~ -, UN P'REA VE:CH.~ 8A8M!


«Oero (rebufe ntflaparat s~ fie JlJudam cu fie-au (luoerif?» Oneal Predoiu, eleva, fill class a IV -a, ian. 19S0

test preluata - necritlc - de toti cercetatorll, cr,eo!lndasttel o falsa impresie desp:resituatia eccnomico-socleta din pertoada stapanirii romans, silu,;:r~ieca re - pentru autohto nl - n-at 'fa sl deloc "roz", ci - d impotrivii - chiar foa rte "a Ibastra", , CalifiGativul de "Felix"" mai intlilnim ~i in alte ocazii. in care, de asemenee,

toli csr«

romanizarii dae:ilor., Pelllru a ne ds seams de incoliisistenta ,acest~i t,eorii

S-a sus:tinul cu mulM tari,e, ~i se mai sus tine ~i azi de catre unii teo,r,ia

este sl:lfic~ent sa fie refer,i,m 161;\)jteval8ispede c rna i limp.ortante'. .. sunt autori'31 cafe sustln sus ~i tare eElromanlzarea s-a incheiat in decurs deexa~ct1' 0, ani, n~ci 0 Ill.na in, plus, ni~i una 1111 inus! Altili, rnai concilfanti, m f'lxeaz~ fnceputLlr~.~e tnalnte de cucerjrea rornana, baz@JndLh;;,iideea poe
ro~arl~Zalroea llmb u rornane, premiss pe care 0 vorn dovedi a fi gre!?ltta. Avansand, mereu asa, mai avem putili ~i ajung,em ~abume condn«: Fata de ase,rnenea .,afjnna~ii co ntradlidor~.i, iii iei! 0 fun da m e fi ~a,re ~ti in~ifiic'~" 1riI€l abtl nem cia la ori r;e cementa riu.

far,a

semnificati.a de "fericW IIIu are sens, fi1rid ads cvata lot aceea de "!:legal". Este vorba, printm alte'e, de Buna Felix, ccmdut:~torul unei bande II,abones "talhari" 1lJ1 dinltana (1'1.206-207)124, l.egiunea IV Flavia Felix, CIJ sediLl' 1aiNovi,odurlum etc. 2. Pa:sa_jut din Dien Chrysost,omos:- ~Gefii sunt rna' fnre/ep!' d~ca~ aproape fop barbarii §J mafasemenea gred/or". Necunoa~terea corecta a Illr!1b~ latins ~i elena, ca ;;u neplasarea in epcca even~mentului 8 cuvantuiul barbarusUt, care inseamna, pentru romanl, "toOt oe,ea ce nu: este ete« seu 'afin~, lar panfru eleni "~to'cees C8 I1U est;e elen~. Ca ex:emplu, sa poate clta expresla "poeta barbflrus~, folosit~ de poetu~ comic elen T, MaG~iUSPlaut~s cu re:ferire la un poet roman, despre care nu S9' putea spune CCl era un poet barbar", A!ce ast&. t radllu;;e re eron ata eu S ens u m s itu,at 'a anUp,od!.ll~real ita ~ii, a tra ns format toata sup erl orltatea clvl I iz;a:~ieidaJcUor h'1f~' ba.rba'ri,el••.
I

Cea mal

corecta traducere a termenului barbarus, a~und cand sste fo'os~l

'.. ~a ~um vom-demonsjra rnai departe, limbiil'e tll'aco-daci, trac'o-I,atim'i 'Itrac~-eohma s:,all desprin:s din .u~ella§m trunchi: traea aiihai,ca, varbile de po pul a tl a fa rma ta TI'i spatuu' tra cic ~i pe ca ~e unii - f,~ra nici 0 j ustifica re - au b?teza~~o latina vUlftBrli. Pfin urmare, era In orm. a I ca rem alI'Iiii,'u rmaili eli redj <II tr,a,c••or~~a~da~l, a clitior prima patr.e' a fost D'Una.r'ea de mijlo,c, s~ vo rbea sea '~ Ilumha aSemafiatoa.re c U SIi ude 1001'" r aprop i,at,e,I'll amlla POiP or r ~o tracD-dac, din care S-iU>I desp'nlns~ §i traco-elan, CUI 'care au convi,etuit in Al',kadia §o~ apol in LaUum121. mail alas in cesa c·e pri'v,e§,te le:dcul, cu'~~ele deoseblri Ifl fonetiica ~i glramatica, De alcl, 'in !ipsa unor studll slstemance unii au dedus eElIlimba daca a fast roman lzata, 13 aza~i pe aoeasta con cI uzle ero~ata transfo:mafii _Inp~,emisa. al~ji ~u aj~!1.sla concluzia roman~arii dacilar. fill Sm~it: o 8. trel8J categone confun~,a lat!mla~ea CU rom,ani,zaIl8,SIi;. e.eea c,e este §i ma! !!;1lrav, oate aceste 'teoni auf;o st a Irmefiltate ~ide neaprofunda rea. urloE~ori T i5I Ul10r el,e~~nte es.ential,e,.Aslfel, scr~erne anticilor nUSliIlJ fo,st tndus-a hlte: gtilll~lj nici dire~~, ci pril'l intermediul traduciitorilorg'ermani, francezi, eng 1,E!zi , ,etc.,.cafieau tradus Gum ,au Vi1Jt, de muUe an - poate - din netUirrioa~te,rea su~~elemt e corecta a If mbiror latin a;;il ,elena, fn a CEl:st se'fls. do lJIa exem pie sUr:Jt d edlficatoam: 1. Daci,iilIlFelix nUl inse,amna. dupa par,erea noastra, "Dacia ces ferictta~ deoa re~e a(;,es~ealifi~atJ~, r~~:)O~ath:lJ perioada re·spectiva', este IIps it de s~ns~ ~XDres~~ tr,e,bule tradusa. ~~~Gla, cea' bogata" sau ~Dacia Gsa rmbe/:§ugata", firnd mal aproape de semnifica!la de baza ill adjeotivufui "fs!ix~ 119. Aceasta 138 .

de scrl itori a ntici, este aceea de "'strfi{n ", De allfel, se nsul 'barber", fo I<:,s ll'l it toatill: trad uce nilen 0astre. este In 11 aglranta contra di,c~ie ell eels ce spune scriitol'u~ citat, in acelas' text: ~... mal asemenea efenilor", ca ~icum sl elsn,ii ar fi fost baliibari! Sensul actual s-a cl"istalizat de-abia dupa terminarea migratiunii po poare lor de pastor~, caW'8- in cornp 8rati e cu p opoare!s de agri eultori ~i
rneseriasl - srau IIriltr~devar "necloplite' !?i ~salbatice~. Spre deosabi,re de civiliz;atme originale' traco-elena, traco-macedone-ana §i traco~dacaJ eaa traco-romana n-a fost decat os~nte:za: a pril)'Jlle~or trel, la care' s-au adauga,t ~,ie~etir'lentele o:rienti1lilr8 (egipterne, siriene, ebli'aice,. etc.), a.v:ali1dca slnqur iii,lem.ent pt'iDpl'iu die, dura.ta dreptul roman (v, ~I latio "dare de legl~ - Latium). IRe'stul reaUzarilor este opera ,artizaniWo,r de to a,te n u"ante,1 a, de Iit! poe~ la lstoriei, arh itecti '~i clop Iilori, in pi atr~, 'full'al~ S III b diiel"ite ~Drme dill, terito:rirnlle cw::e'rite §i a.dwji la Roma. IJie 18 In~€lmelE~ma, Romei ~i pana priilll secalul VII e.. , din to~i savalll~ij aoestui mileniu afUltoril In n lUmeH:l eieno-romana. 'romanii n-au fast decal circa 6%. ~n oontext, Mackendlrick define!§,bl! Ipa 'fomall'li- pe blJl1a dreptate - ca membri ail uliI!.da din 'ce,le rnai remarcaJb.ile creatoarEl' state' aboll"iglenEl' ;ale ant1ch ita~iii. 117

,i

P'au.

C,!:don iza.r~ 'cu .... 5.0001 de veteran

i b u rllad [

RecensamarntlJl oetat,enilor romarlij din anull 147 i.,e.n. consemneaz~ 320.000 de ,eEl-talelil! .romani. eLi un Slp'OII' medii.! anu:rd de. 1 ,2°10, da~tu~ d~ redus, date flind desele razboaie la care participau. Tn acestnumar" sunt Inclu~1 139

nu nu ma i oeta~en~i Rom e~,oi§i ell!~din La.tiiurn, l:taWia etc, care $'13 disUns!esera prln servici il deosebllteaduse Rom.e~ ~i- in oons:eoin~a - p.liimise·ra Jus civi,um drept recompef1isiL''2.7 Pe· baza sporulal de oet;3;~e:nls!e poate· aproxim a .~~ sporu~ de popu latie. Avand Tnved!Efffi cal nlliJlI11arllJl rbatllol' era practic eg'al 01.1 a~f~!menQr, se poate M aprecla un !;,por ITiIled.illJanuaJ~ de 2x.11.2.:'2,4%.iDaca mai arilauga:m un p.rooent de H.I% p8:ntr~ pieraelrUe din ti rnpu I rnzboaielo r (in perlQad'a 256~ ~47 t, e.n.• plerde rea a fest de 29,4% ):sporRIJI in orm aLain'!.!1d'ati ngea :2A:dl;1 =2,64%. ~ ! Acestspo:r procen~ual ne poeta ajlJta sa determ inam nums:rul CQk:mi;~i11lor adu;;il in blaala.. Tota.1 cap:acUitll de cazare a 0 ra$el:a r din Daei a re.rrn:a.riia fost de UII~ 13,2..000 ~cclilltori. Deoamo€, in aillar,Side Ulpia.frai,ana (1 S.OM ~oc.)JtQate cel'eliialiooonui€l au rest g.refat:Q,pe vee hi Ilocal:ita.!li dac lee, se ()(;lsJre consldera eel pullin j u rnatare dl 111 p,~p uIatie era daoi oa. Scati'lnd circ~ jUJmata1te d i~ ·132.000 §ii adlauga~d 1~ .000. rezulta un numar de 81.000 QO~c:mb;iti,din care 5 mai tlreb IJ iesa scadem pe eel din Rom u~aM aIva, IEnite rmi~a~i de earpl ~u go~i intr,e 245~249 ®J11., adica 1.0.000. Deed, la Sifa:~litJjI t:Elpaniri~ s rornane, iill Da.cia eXlista,lj 64.001 de ro~orlii~~LYom lua, Tf'H~,a, [lfil eonslderare circa 80.010 pentru a-l eu p:rinde ~il pe ceil care $-oar tma.iifi puillut ana lin .afara olJ"a~elo r. Pentn.( a derel'mj ria num an..! I de c-O~Qni~tii u~i in Dada" n e 110m fQ~Qside! ad procentul de crestere a popu!;;:I,~lei, tabHlit,~~terior la 2i,j4l%, 'oeeaJ ~elii'l>seam!1i s

ca'p,ac~tatea IDac~ei su b B urebista. de a. mobiUza. 200.000 de sold <lIti;;i' CUI popLJialta Ill:Ideii, unde num~i rascoala dim anul 70 e.n, a prolJlocat. mQar~ea unul milio~12<! deevrei ~idieportar€a unui alt milion_ l.uand, totu~ii, ca itM':lZaJ dfra de un tnillen iril sac. I; rezulti31 ca, Tn ,am~127'1, populatia D9Joi,e~era. eu un prccent de crei'tere de nu mai 1,5% pe an {func~ile de plerder] e IProvccata de raz.boaiel!e CI.I romanii} de ~ir-ca: 1.000-'000 x 1,:5% x {271 - 106) = 2.;475.000 lee, Decu.apo:nlu IIetlilogeneti C .SII~'o~oni~m~r a f1l)st de n urmarn: c in acest ca:lcul! s-a cQnside mt ca toti oo!loni~tii s-a r fl PlI!tut casatori ell Tlemei dace, ceea ce nu esta verostIiilU.. Oed, prooentajul de 3,2.% Elsie maxim um posib~1. Sa nlJ!uitam ca, Ia aband'onarea 'D aciei de caire rom.ani, armata, ad mini strati a ~icQblli§tii romanl rne~eg de ,!';uJtdhtoniau ;paraslt 10ada, ramilfl§n d a~n dea r (lei i!ll rud~i cUi!liee:i~i a. . in .a,ces.te·cond~lli n use mel pO'aJ~e vo rbi deetn age neza p,~p eru Iui rO~lal1l du pl,ccliitactllll~ eu Wlol11l!1u'!iii I Ellera l1ormaUnd. d in perioada pe'l ~sga a. etniei trace., ~ihld ,cQ.!'litil!ll:la~orul dired ,alru dacil!ow, procentul de 3% fIi~mJd prea nelnsemnst pentru a 1ii putUit :sch~mbedin punet d!®vedem etnie, soma~ic, etc! car;;:l,o'tre:rel e!sp ecifice poporuh.lil dac, '11 afitlltiEl.coloni~UI:or, in Dada au mal trai~ ~i 0 se rie de ~egl~un :;;alta ii forma~LUnI~ m~d, care - CiU e,xooptuitl ILegiuniia XIII Gemina, devenitaarrna;la mal d e (Jo!Jipati~...:au a\l'l.!~OOrlltacm vre mel n~ceeu Dacia. T:oate acesklforma~i UIfI~ milffita r·e ersu f'Orma;re di 111 s olldi1ll~i 0 ri:giine de - in s peei all - traca :§Ii 0 rile I1Italla,eara verbeau II'mba Ior matelmi~'i s,e lnehlnau I'a ~eita~e aduse dlil1llpatria de (llr1igine, a:stfel cum n~ s~ prezinta Tn diferute~emaJturiia moologio€. .Es:~ in~Brl*).alntde feme rc~d ca roml;ull~1 n-au I'EI u § it sa~ii.m pu na mUgi,a. lor, element de bazatn sre!le timpuni pentru oriee ci,yi:liza,tl!]1!, Soldatii ereu imbracati cu armmi.; I$i cl;1l.dealU castrel e loll' CU speolfic tmiliitar, nu pra c1illcau vreo rneserie clvila, if'll a.mra aglriicu!turii, ]~i pastJrau arrnele :;;i mod ulspeciific de· lu'pta81, llIu sa dedicau artek~'r saYI I.iteratui'1i1J.in ,ls!emeneasilt~atii, eEl eleme nte aile· cw'i~iza!,i~i r'OlTllJane pute'1l!u~ransmr~e' dlador?' C,oncret, ,n11l!i m I.c•. nl D~rnpotriva. P,entm a, putea oOlilvi e~1.I! i· cuti1i rn.l1ii~acl d~lnvecina1;ate·a cas;lfel or, taranli de care El.veau nevoie lPe~tru a~!?iasiglurEI. el<is:~enta,sd,lda;~ii erau :Icei'a care S.Qve deau e<b~~g s,i mvel:e liiimba dad., atu nd c~nd nu ,19 a,il r.:;llr~raci. Tn ace·ast;§s ltuati €, deven~l1Id vete rani ~ustabmndu~~e in satel e·di n jUfLj'1 castrello r, ei eta u gOlita d adz;atm. Ca,cI, perdru a se putea casaton eLI 0 ba~ti rilia~a, (Hice sold at - ind~fefent G@ naJ~ia ;S,81, same prin diefinitie, tlF,~buie mai int8ri SI"O cuoo~ reasca, i'll r pentru acea sta es.teoblig~t i se ifl.dr·esezein Umba @i, pe~tru ca res:pectiva sa intel€<aga oe vre a. [~tJraJld aped itl fa:m.iliia so:~le~ a~a cum. S8 intampl iOiez~i,clSlspetel'ei!1!vata Ii mlba gazdlellow ..
j

80.000:

2.475.000

x 100

= _3,,2%

oa

sa

diu ill atea lor I afleeare


I

patru peri:oade d'e d ubi a lie, da.ca dorlm Sa d'etermin21 m nu m aru I d:8oo~on[~ti adu~i in Dacia f'CIlosind un cal eli I nllg rfl'siv,a:stfel,: 2:71 80.000 oolloni§ti 231 40.000 oo,lo'ni§ti
1EJ!i20.000 col'oni§ti

40 ani. in ce~ 271-1106= 154

it! nll~del

",.tapa.nlllra, avem

10.000 colonl§:ti 1 06 ~ . 5.000 cOol ni~ti o Deoarece nWi arLII~jni~ial pa re, toh.l~j, foarte mi c, iar pro centul' dE)cre9il€n~ m rnedlu de 2,64% pe an este coreet. !3v,and in vedere tiii el;:nu a fust ,afect~t de n:i:zboaie saU all~' calamlutati.; rezulta ca numarul Iniiliial <l. fost mal rna re dar ca aexistat 0 calu!z~ C81rea inillJl,enta~cre~terea norma'i ~. A.ceast:a pare a fiTf1iSa~r com ponenta de v~rs.t_al a 0010 ni~tnor, in majo riti1!Jtevebew.iilln ba~rinw(peste 50 i de an~hc.iiIIlr.e mu reaur f~dim,o,t:e~,i~ori a~a cum at.estao, sene de dioeu me !'Ita. Elemen~ul :a-;:ltiiv rarmalne, ded, nWimalrul de 5..000 ..(;;o:nsidernnd, apoi, ca jum~tate din ace~tia s--ar fIi c8:s;awriill eu f,e:mei dace, re2!ulta IJ,iIna!p,art de 40.010 d'e co loni~ti pOliti clilpan~:i Iia etn ogen.eza po po r!I.lluil romil! n. Conform unm e$tima~i ~m, pop ulatisJ [) acre i, Tn sec. I e .. . em de circa 0 1.00(}l.(IIII de I ocU i.~orii, eeea ce se pare al fu fOil f,te, P u1ii til in ra.p olrt Ctll Ul,lI
Z

sa

Aoela$i soPor reg<'1simin me!;ltereapoplJ.llatie·j intie 194Ck1980: i1


ani;spor med iu de .2,5% pe an.

dublare'.8.e~ in

40-

140

141

Dar s~ IiiIUom~E)m ~i un alt element de m;:;mima iimportanta.Vel~el~arnii (c i rea 45..s5aJln U. Ci he ~i mai lu a die'ba"rba,i~i ce u rm aiii m a i IPl!Jteal:ll ave a ? De 21ooea, lstorla iii porneneste in general ca burl'aci .•
srau bitrii!"li

fara

mo~flernUDri.l1~

Analizlind ~tnkul tru pelor sta,liQF! te fU'l! Dacia, conststam a aceste tru pe au xil'ial1E! emu a Icatl.! i~e ~i ali:mentate' cu so ldal~ com mag eni, syrien l, britoni, span lo Ii, rnacedo nen i, cl p:rio~il, rnau rl, b essl, btat.avil, gali, Italid, d a rda nl, pe-rsan ~
sau poate chis ~da cl, Oupa viz,ita~lI'TIparatldll..li Hla,drlaruHi (an'lll 1171'118), ca tEl! ram ill nern [I'a c la esie a XIII-a, GS'Il'IWn l24 a. R6zult~ cat ego ric lJ rm~toanille co nc 11Izi: i

ca

sll1lQ'Ura Ileghme

1. trupe de ori 911 rn ma niii iii U ~'!,! f'(lst 1'11111 D,aci,<lj., dear unele CI.I!ceta~eni eii tromani din afura R,Qmei: 2._ ,carader de perrna neli11a, a avu ~ rntIJ a i Ile'gl~liInea )(liIlG,e.m in ;J,; m 3. remanl aufost de'lin comlandan,i~ (anl'Girii), de orjgin€ p-atres conscripti, asp[lfanti Iiafunctia dese nater, pentru care se im PUIII era- obi Ig atori U!-Lim sts,giu militar de min i mum 11 ~,rl i in armata, 0 Numarul yelteranrlor rama;;i ill Dada esta cl.Jpr~n:5in! num:'!Jru~ genera~ al iocuillo rilor eraselo r. A~al eu m s-a ;alFatat mal SIJS, de mul te, ori el ~u aveau mo;;fre nitari ~ i mu~a.u burl act, ma.sili~'dlu~§ a;V'erea, print r-un fega'llm, s cli1!ivll,o,r, i eare, de cele mai mlll~e crt, era u da,e!, C:a.s,i1lIto rlimntre ve1tielranii ,~ auto I1Itol1'lG nuse p faa p!fa ctiic8U, elle, fll ndl ilntle fzmse, pri n ~eg,e, decereee vetere_lin bemJe1iciaudejuscMum, iar ba,~tin8.~ele -eel mull- dejus gentium,. Se~tie oill Legea ,cellar 12 Tablle ili!~erzicea ohhu ,o:3Jdtorwile llntre p~tre'~ ~'i tplebe'i (ut tie plebe! cum patrlbus essent). Sa IiIJ rna i vorbim de ave rsi Urne a d intre ea le dou ~ nea.lfiu ri, Num i51~ a~a se expUca bu~lacia m ultm \le~era.ni bog a'~i.,~. , Daea ne role rim 18 ca,m pOlilen ,ffi~trup elor it u)(lUa.nl!',-:alae ~i coh Mes, ate~t~a e!faY l'IeclI"uta~~ in dlnd u~ p rovi ncwaliIorfa ri, ceUil,ede Irom:aJliI f!lli d pasUrEltlil oredintel'e ~iobiceh:.uiile, foloseau armele ~imedullar propriu de ~upmll7, lEi se IPlIlteau casatQri (l~l iUJiwhtcme, dar in nici un oaz m,g c.onstituiau ellememJte rromanizanle,~ ei in$i~i nefiirnd Irol1lla,niza"~i. r rl Dtl,cia a l.Jmal ven it !li,II1'Uile,i onani fa m a !'I,i. caire ""veitiiUsarcin ass or-g,a~ r nizeZ!9 .spoHere.a. M'orrnin te~eun 0 rnrne de mCm st reaza c~e i ,;[!JU f,ost alee iEllCa,re' au ,il'IIdoipt!llt~mbr,il!icamWnts';lI, dacili (c~m.e~a.,bracin a.rUlietc.), [)e a se men ea, n liIl S"lSI 9 b it n ie i ~ d~c! dim mm:!li de m ormt~nte cerc:et:aI~e Cit rB dfl n ado pt:at simplista tog,~ romii!!Ii1ii!, Expnca~ia este si'mpla: nI.lt dadi ,emU!~,ooia cClre sim~~au nevo ia sa IP~~,~eascanbut ~i, deci,s TFlve~e ba ~ianum'ite 0 b ioeiuri roma ne, t Him d mm ,m i i ~rau Gei cetrebu ia sa, ~eoa~lige bun ;1ivo~nta.ptentfu ca, asHel, sa se ~aZ\fr1iteas,ca mar putin :e:i mai rar. 1r'l plus, dJima :!?i condil~iile de~rgi din Datia obi iga pe toti vene~i;Diii al s@, Elpte:z.e 16, eestea:;,;i, TnacesUel, S8J5<6dacizeze. S ad a IDe a ooea, 1110sunte!1m co n~i nua~orU diiMc~i ai tutlU Fa r t,rad itim olr daci,ce ,fa I Ipreluare,aJ nici unlll'i obic,ei tloman, sirlallietc. 14,2

Tn deni nitiv; ciiti tuln ~ona ri au fcst lin IDaoia? P rea pU~ii ca$a merit€! 0 ni, a nalizal privind vreo con tributile a 10r la presupusa romanizere. C a exp enen l!i a i c:las'ei patrffici'e l1Iiil!Of, va rbe'.u.l lati na cl'asffic ;§1~I~n:!iJll:II;[lj an a, Ilaf'el c:aJ .;rn eil rem soldatiw, care o iny,i;1te.ude la coma~d~,tii lor romenl, de mig~ne tot pab"icieni. Au mai fast ~ i Wlegtu!stor~, ~Sh~si9 ur, dl, ~ndiferent de apalflene nta lor etnic;a, erau eel rrna,iin~eres.ai~i s.a liIfIve'~eUmba b!l!l,til1l<l§ikl,r, pe de 0 parte in scopul asf:gurarii posibulu~~W~ a"l~i I~uda marfa lar, pel de alta parte, pentrua de faoe spf,onaj 00 rnerci al ,chiar in tim pUll UitrguueJi i. La acestea, S,!!) mai ada uga o bJceiu I WOmande a fo!osi negustDrii Ia spio naj mmrar ~ieeono mic,fii i nd trim i~i t.otdeaunaou antlcl p a~ie in zon ill I'i!!viZQ,l\e de Senat pentru d ezlantu i rea u nor lupta. 117 Numa.rul lor m.r m ai centea.z,lL

Oc U'pat~e romania .•• cu trael

a,.

piata, poare eh~a infelioar-a oel ei dacite. r cea ma i bun a dovada Ga cei ce vorbeau latina fo:loseaUi fQlrfflat ei clasica o constitu ie !imba rnonu merilte,lor epjglra11ice, ca §.i CE!'a de pe car~ mizilem brJ~ eate de solOiatL . r J1l af~dt de roms ria, la Rpm'IJ~ase vorbe a ~~acna CUrBF! in ,Ii mba el,snii, l prin oo~Qni~tiiele li:I;i i t ra oi adu ~i din Or~ent ;;i d til Iia sud (~e Balcan~. preeu m ~ i ~ lim ba pal myr1(l~syria asa DUm me ~ndlicadedic;a~ie.facuta de sYtrnanul Ragysb 91 Fla, divin irtatii syriene Ala rglatls. Ea, a fast gravata Tn 611a be-lui syro-pa Imy,r~a n,.Se voro sa, pmhab.il, ~itpersa na, deoar-ecE)ga.sjm aicii ~~pers.ani, ca Anto nius ZoHus, ~e.f a~ cancelarfe:i 00 mandatu ILli Ciastn.J Iui, ~~ cafe, impreun CIJ !aU oordonati i s~i,. tOil persani, lr!c;~~na 0 h::08JrIli1l zeuluii Mitliiras ..H<7 Ceea ,oeeste Iinteresant de remarcat, c o~o n! ~tii~dlill! ,Roms flU a.pa,,,, Inh:;a~ i,eri, de ci - 1Ihafan~, defu nqioril a rji purr r-omanii- 11mba romaJni 1'1,-0vowboa. llimen~,i!1t~rtuc't ,e,a!s'efolocsea ,'~ iin ~tal~a. o,alI'" de mag'istratL d E.s~edemn de r,etinl.Jt!li~ fup~u!c~, in anul 2CM e.n" C{)l'lIt~rI!gellitul mauw a resta L:I ra~~emp~ul m chinat tJrl Li~ trio de :zei ma.u n neflrndentirficati.Dec!, d'upa 1J)O ani de s:ta'~onare in Dacia, ~a Mioia. II~ng~ [')eva, servi nd tIi arm ata I1Omanill, aCElit! mauri rn-a!!.!fo.st I1Ilcl maearei romanffiza:ti,. i!il~e~esa,liifiind fl'l adlJltllj:uea sta p,~nil 011' "~i .AoeaJsta :il'li!ili'ltamlpl iliI til P Ilin ee ntNd D,Slei i re-manG ••• ~ B7, e In fapt. C1ue dirntre! pmebe'ii beneficiari 3.i uneii lin;t¥'€!liineri gratUlUe in B. po c:a ~mpe riia.1 ;aill" fi re n un Iia un tn i de huzu r ~w vim!i Ia m u nc ill il1l fUllub.!llri Ie ~r~gUfloas,e a Ie Da,cien

r n pe rloa d'a st:apa mJiriroms na, s-a adus :;:;1 n n Llma f Ii mitat de Co 10 n~~U, u d~1l tOa!t:a rumsa rome. ria. MaJo,ritii!J~ea pr(j.veneau d'i til regliu nb ~oc u ita de traci, vorbeau 0 nmM foarte a~:H~jm~ natola ra ~~posed a LJ a. elv Iliz~~ie f~a rte aprc- .

a~

,~t
J

sa

ra

Abera,ia

"di,spa,riliei,"

daenor

sunt ,~ autorl care susiJjn ,aberafi i sub 'forma distr~ger~i 'total€! ~ alrm.a:tei dace, teor~e 'rEls,pinsa deinsa,i lIlo,iunea de ucla"i Itben". 0 mob~~ lizare a un u~ PQPor in '13poca mederna, irlCfllre exlsta ,evjden~ ~19_. intreg II popLllatii ap~e'de Iupta, legli ce pedepses: foa~e,as ?ru de~ertare,a,~ rnlJloaoele modeme de transport, pc ate merg,1"! ~ma 113 12% din totalLlI populatlell, ceea ce p Tnseamna :24% din 'total I b3rba~lor, In raz.boaie!,e cu r?m~niij" ~uexijst~t ~ in mod evideliilt - morti, raniti, prizanier~ §li cei care a L..U reu§'lt sa fuga, ate~t,la fund atiit de, nurnerosl, !neat au oonstitun: un psricol permanent 'peni1~r1J admin~stratH) rcrnana care nu i-a putut supune ncel,edata_·Daca Iu~m in cal~ul 0 tr~l~e ca , rnortl §Ii prizonieri, n~stul de douii tr'l"!imi fiind rani~i~i nesu~u1il.na dam u~~r. seama, dacU au p,i:erdut un numar dem~ximum-maXlmorum 5~e:% d~~n num.ilillil birbafUor, lua.nd apol ca bela, cifra de 200,000 de sCllda\'I,32 , a,tat '~at putea mobil iiZa Bur-ebista. tnseamna ~i.pie,rds're ill ~'Ute'~_fl de '0rdi AU I ~ 12.000~2,O.OOO barbOliti. ceaa ce, pracbc, nu putea mfluenta prea mull
L..U

de loc romanlzata, cl s-au reslizat unele influente reciprcce, inere-nte mfearui contact dintre doua poposre CUI civiliza9i d1ife'rit,e~ivecine. . un alt tip de deti 11 a wms,l1l1izari este dat de 1.1. Rus s u lin !Ulcrarna sa i~e

"iWrii" (ed .1969): 'wmanizsrea inseamna, in primuJ

ra'nd, fnlocuirea idiomurilor,

a atrla- ~i anfropcmimebr aafon'tom'/or prin Nmba la tinliJ'-romam'ca ~l prin nume romam/' 1(~. liar rnai departa e'xplicitea~.a: "Fiinra $1 dunl'ta ,urJ'eipopulatii~ ca

cS!

stru~tura etnl,ca a dacilor, Cihiardaca aQeasta plerdere ern fast a.coperita IOU coloni9tisau veterani (echival,e.mh.J1 4 legiuni cu. efectivul oompl~t). .. a

'U niij sou stin ca romanii au av ut m,uUipI'e oontaete cu d a ell inamt,e de

sub~u.gare,a lor $i, ded, romanirZ:area arfil!nceput inca de la pri ~e~e '00rnt~d~, lDar; oontactele dintre rornanl $i dad, anterlcare cucerlrf Da.l;:i,e~, eon~tlh,JI.~ nu un fapt extraordinar sau particular. Romanii auavu~ c~n~~u:;te~conomll::e §:i IPoUtice cu to'~i vec'in,u in.aiinle de a-l cuceri. !pe und lllnaFIi:iU'..I1 ,s~ub jug u rom~niJz~t~ 100 ani (ex. bescll ,din Spani:a), §i ,totu(ii nu c~'lar da~~ c~,~ fost IPu!ini 'a n umir (ba50~i,evre i, elen i, syn~'IlI, m,~ltezl,ffi!rw::~em)~ e "I,~_ps~l'a_ INu de interes ccnstatsrea ca au ~Dst ~Iromal"llz.ate numal popearele nacoce~tic~ dilo T'ra,ela, Daci:a. Etalia, Spania. Gallia" IBlrita.nia, IIUria .•MakedoniaJ" Epir" care aWl,au '0 cuUura s.irnn~ua. romanilor erau pOP'D~re..i~f'u~ite c~ e-trdcitat,e ;;~ vorbeau d'ialfe,cte ale a ce Ieia,i Ii mbi ..Oare~. daC~,1 o.e~1 11 (o~aGlII mari, carp~i etc.}.atunci cand nu veneall Tn contaCt. ell dacl'I ne"lb~rI, fnva~a~ roman a ca. sa poata 'Puns la cala Ulil nou atac impotrivaocupa.n~lor Siili.U sa

l:a
j

~oo-

rezolve pl"obleme personale?

in defj,niti,v,

eEl'

e Jromaniiziarea.?

In fond oa unseamna romanizare !:J?' NU, o~i istorieii sunt de acord asu pra t continutului ',aol!!st,ei nC1til.lni.Potlivit defini.liei din "DicJianamllimbii ro~;;'ne: modsme" (ed.1958), prin ea tlf8buie sa in~elegem "acffunea d~ ,8 ,?m~n'za' §' mzuUatui 'S/", iar a romaniz;;l, m.s,eamna "8 imprima (unei (an, unel regmni) caracteml romanita,tii, a face (sa fie) foman, a introduce cMffzafia ro~mana:. .' ' Aplioand .aces:te de'flli1i~ia papula,a Daclei romane, am vazut ca WHI, fast l

unitate SOGial-emica, este .Iegati§', in primuJ ~nd~ de exister: Ja limbiieJ n.atlon illle sframo§e.§ti, prim;jpalul distinct/v a'l fltniciUitii"14l . Definltla, ca §ilexplicitarea" este incolmpleti. E~t:e slflficlent s:a ex,emplifil. cam cu pe po fI!.Ill ,evr,eu, care, di n inte rese pur ecpli'l~,mh'';le. a ren 1II nlat If a lim ba eb ral ci pentru a a do pta lim ba ;aJrameica, aceasta constituln d U~ fe I de Illimba. ,comercial§ i'n [)'Elr[:oad'a respectiva. Dar. prln aeeasta, poate cineva :sa~~iimagineze, Tn eel mal bun Cal, ea evrel il ~j.,au pierdutfiinta nalttonala §Ii ~i"\au tn csta t '9xistel"lla ca nati une? E dQar cUinoscuta tenacltatea acestul rmc popor tn pastral'leafiin"ei na~ional@,cu tOaite sacrffi clll e uma na ;;i ma~e ria Ie, cs l-eu lost lmpu se T lce pall) d cu anlJll 70 e. n., .... candlitus fiuloel mal mare allui VespsJsranus, a ucis nu mal PIJ~jn 1 ,0000.000 de de eVTrei~i terminl'llnd cu Hitler, care a ucls cateva rnsloane. Numa~ dfH::iii ,aLI! e,ga'l:at :aJceasta 1m diritni ciie in me nfi nerea etii1h::ita~it In acest axe mpl u, o,are sa mai poate aflrma 08 e:xi.s,tental i mbii na~ornaile stramo~e~ti rna i 00 nstltu i a "principaluJ distin'ctiv sf emic-itat!i"? 8i neintel,es ca nu, [ladi rna i ada ugam, .;;,i faptul oa evreil eUiropeni ~i~u ereat 0, 11mb! o,rmginalla -iidii§,I!,II,total difenilili, de ,ar,"meica $i ebraic.a -stunel, putern sa ne ,dam ~i rnai bins seama de in suticien-t,a 'l"!X!pllicitatii susmentr:onat,e a lu i 1.11. R~:ssu. IE Ie mentu I "prl ncl pall" aI elhicita~iI e's:t:e cutotul ,iI~tu~: n§!tiinia na,tio na Iii. PO'~i oroiorice Iimba, co v pOli avea pielea de orlee culoare (ca evreli-chinezi sau evreii-africa PI!), im portant ests' I'~ce oonsiderF. Am intalnit ramani in Rom~nia dinai:ntea lui 1941 te care nu !iOtiaulnici Win euvant romanesc,. 1'8Spectau religia ortodoxiii !?i se considerau rumani (com. 02un,jud,. Bra~v), OUl,pa tooria I'ui u'RL..USUI,pe ace~tia 61r tJrebui sa..ii ,ex-cllJdem din tiieam ul r'om~riIesc, .. Ceg re~ea Ia! . a alta ,eroa,re este c!Jpriinsa chiar in oontinL..U~ul pe care-I da no,iunii de romanizare, notiune pe care 0 cOIlfi.Jnda au Ia:tinizarea, Caci, daca anali;zam, cu at,en,ie, ,atilt de:1iini~ia rom~nizal~ii, dl,l~il,~xpliidtatea eil~ ,remardim ea se tefeni numai Ia el,ementuifilol 0 9 ic al posi b IIltilltlill pi erd,erii u nei etn icitati, iar nUl Ia complexul iiloesb,Jli'fenomen. i Apllidilnd. tQtl.i~]. aceasta definu~le. ooli1statam, cu sUliPrindelre, eElea nu sefV,e~'teteor,i,~i mmani2ante cuol(ioe pret. aaUlto.rului ei, oi dimpotriiva_ in timp Ce tn Ooaldent (Franta, Gel'mania, Olanda, Suecia eto.) se mentin,at§t in EVlIl MedHL..U,,clIt. ~ i Tn €lPOca contempo,ran St, a ntroponime roman e s au ram anizat,e, ~nt:a.l'"alIloastr~, d up a,banda !la.rs a, Daciei. nlU m a i il1ltall1lim a.bs,Q ill IC1 lut !!.Inantropolll im ro l1IIan.
J

ca

144

145

in fapt, diiferentierea in~re romani ~ii daci s,~a men11nu,t TntotdealJna, Tn sec. XIII, crcnlca lui, Ef-raimos men11onea2a, if"llegaturn cu infr&ngerea lui Baldu,in. de Flandra,: 'leu ajutorul b'ahHor, rom~I'f:'lii Olaf detineau Didymotefhon §,I AdrianopoNs"!3'l .Este 0 delim~tarecert~,fafa i"1~dlin schivoc, 101 1.0100an~ de I iii P alras~rea nac iei. cand b'ah Ii n lie rau a:sim ilafl C!I.I'roman iL
.

Mai aproape de adevar m~5B pare 00 aHa defini~ie: "Romanizarea es(e esenOaimente o culfurA !l! ora§eror" '", cum a sp una Iaeon tc, d ar p'~n dead €var, Paul Mackendrik in "PiefreJe dadlor votbesc". Abanc.ionand Dacia, admiolstra~a r~mana t;;islistinatorii el-care orlcum nu puteau Iramtme la discretia autOhtonilor nmpilali- au dus cu el ~I "rornanizarea", inc,at dtn numels eel,of 11 ora~e hr4 m ~i ~amas m acar U fIIu'l. Aoelat;;i autor mal prectzeaza ca, dup~ abanda~an:m Daciei la 271-275 en. Potalssa a rnal pastrat un aer de rornanitete, vara, a preelza in OEl consta aesst ''aer''. Tot e~msi mantione-aZa ca ba~tina~ii au ramas pe lac dupe. plecarea ;om!!mnlor, Cam "'romani" ~u locull la Pota.issa 0 spuae tot e'l: pancnleni. ita'lici, iUr~,raci, 'frigi,eni (fiieg~ptenlj_ Ded, in afara eQli.pte,nru~or,to,i ,ceilalti. i!lilcablJi~,u t dffe rite 'sem hl\ii de tra el, Acest cong tom erat era al msu ~i ~tit~ d.~ PU\~ n rQ!TIail~at, lineat dedica~iile religi,oase atesta rsspectarea oblcelunlor d,n tinuturi,le na.tale.. . ,,' .. , ''' ... _ , .. ~ CeramieagasiUi ~ntl"-o l1ecro~o!a pe wn'tJionul['ll-ul Pota13s€:I!i da'tate dupe 271 de monslreaza ca: a) ba~Uni!li~ii au rarnas pe' IDe dupa plecarea admlnistrati,ei rernane; b) in tot tlrnpul ocupatiei 'romane,. daJdi ~i~au Ip,as,trat tradltme. contlnualflldu-'I,e~i dupe, ·D9 ~i~au recapa'tat Iiberta.tea117 , . . impotri"a romai'd.zlirii mal pled,eaza ~d alte dove'li ~d argllmente. P,entru a-tl lMLlt;;~(I civnDz.ati e. ace asta trebu i'e sa 'fie s.uperioara, nu PIumal ca nivel spi Iflltua I, da r :;;i ca f'I i,vel rfI ate'nall s au sa con,~no!t elem ante c.ar,€ sa ras.punda unor necesita\i spiritual,e sau maieri~,le alB celui cflifie im'Prumiuta, Daca, din punc~ de vedere spir'iitua:l, dacil HI.! au prelua.t decit e.xtrem de p'U~ine influe!"l',e ro,mane, di,n punct de vedelre material, acestea au ""st, pr:actic. nrul:e. . P'ri ma oond~li8 pentw preluarrea u nei oo~tu.r1i material e d 8 la un pop or mal avsnsa't atunci cEind aceasta ar cores punde ulnor necBsHa,ti;. este' sa e,xlste r,eSiJl's,e'eC'QonornEcie suficiente care sa ,asigure li1idicarea un nivel superior la a cansu mur~lor su b fa "rna de 00 nstructii, Tm b Fa camint,e, obiecte de podo abe etc. Or am vazut sijtua'lia ecollomica a Daciei wmane, 1031 abarll::lonarli data ,ei, era 'atat de precara, l~cat totul S8 md .. Jcea' la 0 economie .natural,a, acfidi prodl.lllc1,lade abi,flj a,coparea COlilsumul intern, §Oil destul'de mi2ler. aI§o3
11

ca

tl!Jl~illolr eemerciale. Aceastamal inseemna ca au f,ost necesari 400 ani pantru e Flefa,cere Iminwmil!i eeonomi<C8" refacen:1 care sa permita. dacllor sa treaca de la 0 acnnornle naturala la una de sc:h~mb,De aceee, contuzia pa care 0 face jsto~icul got lord:anes ( mijlocu'l sec.VI). episcop de RaJienna, i[1!tH~ ge~i ~i gO'~~, tn lucrarea sa ~De origine acliblisque Getarum~, nu asta inffimp'la!:oare, d!eoarece go~iidernlnau din punct de vedsrs mi1itar acea parte din O:acia care era in contact direct ell I mperil.l I Roman de Rasarit. Aceasta oonfuzile era frecventa Tn sec. VI e.n. §i 0 intill1;m .~'ila al~ scriitori, ca Pr-ocopius ek;131. in cazul go1ilor, s-ar mal puma adauga ~i inearcsrea de a-~i ,8iSigljifa l'ii~trestMmo~ij ilu~tri, Dlli1 c,eIe 111ora,e e,xi.ste nte Tn D'a,ciiaFQ mana, 1nI.illm llIi un u I avea AU m e roman; Romu:la" R:estu' au prelu<l!t numele uner localit:i,i autehtone: [n to.ponwmwe,s ..au pastrat nurnal de'llufl'lliiril,e daclee •.Ca unexemplu in plus 211 mentinerii tr,adi~iilor I'm;ale ~i a da.cizarii elementelorstraine \I,snite In D~,lI:;i:a, putern cita, castrul roma n C Ius s de I nga N epoca, situ!at pe locul u node azl se afl~ cartie rul Mani!ii~tur din Mun.i:ciip i ul CI uj-:Napo ca. 1::1purta I:1U l1"u'!,le e:trll.l se al unuia, din eel e 120 rase care consthulau mnfede'ra~ia etrusca" snu me ClussiuIITI. A'oeasta identitate ssta inca 0 dovada c~.••mba d.aca ii, eea etrusca era u d DIU rarnu l'ii al'e aea Iuia~i'i veehi tru nchi trac lc, eUl!Jsci i fliiind Ipleea!i din IMuntiii .Ap.use nil CUI. 6.000 an iini1 urtn lE:s,teev,iden;t friltll',e UII"1'I'i'I8i ii 'balili~n:ilo r n e rOr!l;:miza1ii ~ il n le i m ticar ilil"l'luenlali de FQ<I1I'Iali1i~daeller zi~i !<roma,niila~ii" ;;;i al dacUol1' nesupll~i al romraniillor nu exiist<l a~i nlel '0 deDSebil'e. AtunCli, lintreb,area fi,reas.ca ee se pune este: in ee a constat 3§i1 ztsa li"om.anizare? RaspLiinsul COI'lU18t, precis ~i docume nta't n LI 1 8 dart 'inca n~merll~p@ln8a,cum. ... Vorbind de, Romula- MaivaI, capilala Da:eioeiMaJverl5!is, ded loeul unde 117 mmanizarea ar1i trebuit sa ol)ereze diin plin, Pa!.!1 Mackendric:k 'Il,e tnfa~i~aza, s'ElIP,ara.llismul practicat intre c'ololi1i~ti §,j poplIlatia auto'hton;~. nu numai Tn timpul vietii dar chia!" §oii lLlpa moarl,e, ell intr-o velitabil,a politico!!de a.pa.rthelild" d local iml,ea avea do Lla Qmitil"le!: unu'l p8niru sam el, eli ea moter .netaUi~ohton ~i urnui per:rtru bog,a~i,Clj caraoter rOlllan . . Tn cOlldi~11e sap,aratismuluii de drept ~i de fa:pt ,e>::Jiste,nt timpul i'i pe in taritm,iul IJadei romane, 0' Iromani~alre flU 3.vea c,ondllU de imaptuire ~i oid rll.l 8.. inMptl.lit tn Dacia Malvensis. a De'altfei, in toata D,[jJ,cD!a romana nll S4 de:sco,periit inca 'un eimiUr in care' si sa gaseasca m,otlmln®e a[e alJ!t\ohto:nilor impreun,a eli ale adminisM' tratod~,o!l' s,a,u ca,loni§tllor de'ced!a~i, dQvada de2vOitarii lor separate:

Comel1ul, ,care in apoea rornana avea, lin principal, un S~IilQlUrsellls: Dacia> IRoma {CUI exceptia satisfacarii guslurilor adm"inistra~iei romene). v:a. disp,area totall dupa abahdonarea D'iu::iei, oeea ce just'ifica llpsa de izvoare! documellItaroEi ptivind pOPUllst.a de ~a nDrdll~ Dtlri,ar~~. ac~a IlU va rel;ntra D in circuitull istoriei decat sub Justinian (52·N565h odlati eu remuarea leg'S!.'

ca

a~.

146

147

Difelfl1H'I~a LIIsa de jus elvl um ;;;i jus '!Jle!ilti urn nu era cu nim~c deosebita de 1mP ap artheid=u1 plraditCat~1fn Africa, Ge oS ud, _ Ro manii Tin~i~i d U cesu 0 pol iti de 1'0man iz:ar~, p:astrandl den L1miri nu le autohtone. 0 bkeiuri, cred inte, 0 e asem erie a, e~obUgau p e compone ntii formatiunilar de !:lJlile~i echortes, aeestea neav8Jrildj!).!s civiium, saJoloseascatehnicaJ de lupta §~arm smen~ulproprlu. Martin i flljte de ne bi lid ii!ioii~mb,raca,ii in sturaie! romali1e rill!.! :s ~u 9 as~t Deed, nobnM dai'l::i ,",Ui s~illIU lasat rCH1I'Ian~za,l~ ~~i-aLJ respecta;~ ~il pastrat obic9-' ~ iurile s;~rabu.ri'®. Cu ~t§t mai mu It. oalmen II de rhd n u au ~ost IrI:.'!lm a nlzal~.

ca

uU:!iI~nfficioclaUi adevaratf'llior lorigins daciid. De aceea, aCIGHilista ICO niti ifIIt:i!J llalio nala eS~€1 rema.r'Ca,ta 'chi a'r §~ de !JI ni i scri itQ'rii s~ra~nl, ca isla ricul po Ion ez Lech a rd Go,re ckii, 1ln ILII crarea sa "Descrierea razbDiuf,rJi punat de Joan, domnul Mo/oov:ei, cu SeJiITI; sulta.nur turcHor", pub~jcata '19 fllalkfurt, Thl1578. Nu este, d!eci, de mirare ci1!§~efaJil eel Mare §.~ iilfls:peeiall Petru Rare§! au d.u tat sa Iva rea, romin nor de su b desp o~1 m u~ feUld~~ ngar, p:r~rnirnUis u rl rea pos!es~urnjllo r mold ovene§iti di n T1"ansilva n la, ca ~i ajutom I dat de II1O:manii til'ans iIv,aneni aces:teii 1iIncercarii. Petru Rare§ § i Ylrma§ii~Iy~a I.! stap.a nit p~na pwin 1566: T,ara CiceuluL T,ara 6is~nte'il. til"'!iJlh.Ji~ nJgura~ullui. Valea Rodnei, Tarn ~ s eCLJi~or r ara Bi':l.rsei, au e ra~ovul, ~ Memorabila fncercare a lui Petru Rare~ nu este, dec~to conUnUi1IlI"eal p'atlriotismullui tra,c,o-diac ~~,I sltueazs [PElpOizi~ja de ocmtinuat.or al lul Mi'rcea eel 18 a~r€tF! ~i un Precu rsor al lui M ihai Viteazu I in tnoerca rea de reun ifi:calre il, tJU turor ~inutu~l1Qrst ramQ§e~t~, stapa ~iite ~i ,1oCluite de miJen Ii de traec-caeeruml~lI"'!i. EI n ~IJ fa,ClJlt all:ceva deC§tsa co ntinlJle lup:ta m~1m,lIril 81~raa(H:li3,cllor e Tm potriva stap,~m~riJors:tlrain~" . Con ~ti inta unu~a~ii l~iional e Q inUlinim ~ i in alre sih.La~ii, m 1n ~up~a de a'p'a_rare irnpotr~v" i nva,J,ie:i IIUIAlle)::aJndl'11.1,cell M a.l'e, tr,aci i.. i triib iilIll~~ and u §i de SoyI'mos' a ufo!5,1 aJjlJjta~li(it! prO'vilti~ de dl;I!I;;'D~ge'tii Ide pe, c 1mii!imtllstan,g al IOunarmt S~ nu uit~m ca dl'1felrlt.e!len u me date tra.c U,Of I1IU Ireprezin~a, infa.pt, tlflburl dffistllnct.e, IC~ lfIums!l:e lo,call~t~liipr,incipal'e a zemel poeca.re 0 OCUp.aJiU s.aJu 0 pO!'lec~a. In aceastiiisitmilitie, IDunarea n~ cornstlituiia o frontier.~, ci uda pti'im~liIt!!.l11 aC!eluia,~ tr~b, C€S8 ce intalniml i'i in cazul N'rSJ!ru~lJii saLJTis.ei. L~ 335 Ke,n.~ t~ib~rijle daco--get~lor din Campia M~.mte!rlie~ j~:IiI.Ji unit ~i a'U S.... reuii-it se opll,.llnaamt lui Areas, c~;~$i lui Alexand ru. z~s cell M <'l fe, iar Q aIta iJl'lliLln®',SiJ'b mnd'lJIceIN:~a IDrornih,a.ltes, 1ln pre~~ma anull.!i300 ~292 '.,e,n .. a lui
AU i,i-,fIU

Ruminii

i~reg i~t~a,~sLJ ccese d e ~are rasunet in r~ibo,a le Ie ell lJsy m oJ.hos I. regele Thrak~el. cees cel1~GQnstltLJ~t 0 stra~ucita afirmarl~ a daro-getiror tn ~s~ol'iasudeS~l.!IUlIeuropean·· . ~nsec .. I'I!i,'€I.IiI' peliioadla exp\ansjun i i roman e spre rasar~~,dlace - 'g,etji n 1II au frilcet:aJ~ni ci I!.!nm omelilt ,Sa, vlin a tn a~utolm II pop'l:JI~atii~Qr b,doa.11I,ea'!•ill i ri i ~rac ~~co rd i~c~ ,_~twibalU. Cea m a f veehs aotMJ';e de a~est gEm es~ t'l"Sl oe,re~ D~ ~an~.~ ahat~a i soord'u~QiJor,~fll anli.i 116'9"" I 6te.l1I. Sa mai Q~e8!Za camD,aniill ( de IYmllil'une ,a dacller ce atacase ra pe roman i inlail1ul 15-14 i.e.n. . . !n.anu~ 611l.e.".~KalJatis, aJiata cu trlburfla f.ocaleale getilor ~i bastannih:llr g9~jZatl, ~V1nge ~:efinitfrv pe procor1!sl.!lul Makedonief, C- Afiilon~us Hybrida 117. Dupal 91Jrebi ~ta (:Ynoa~tem azt a,l,jan~:adl ntrs Kot~s I) - IKo'son !ii i B,!'LlltlJlS I!mpotrival ~ i O~tavlal'l US fnvin~i Ins:a de a oosta In b.Atiiitia de Ia Filip! (4:2f.e. n.], , Sub Dllcomes, daoo"getiJ ~i-aLJoantfnuat otensiva Tmpotriv8 ·pute,rr~ rornane sJl.!nsi!l, ~a!Dun1!ire,slprIY~lfliil~u!r~n 3,1 iI.e.n., pe IMarcus A.nif!Dnius impotrilva lu~ Oellav[;:lilll,Il.!S. _
j
&

j'

T~ anii 29-28 te.IiI,. d;3loo~getii,ali,a,i ell b;astarnii,at~,u:~a tlliibul trac al aI,ent~e~.etil pr-obabil' pentru a-t pedepsl pentrLII p.act~;;::ae CIJ roman ii, da~rsu nt Of, r resp,ln!}1de ~roconsu lu,1 ~edQnlie~.Ma reus Ucinius Crassus, ajutat de regele Mia .glellRo~es din sUdul Do,b,rogei. utrna oontfriluarii campaniei a,rmah3i rornsne spre no,rdu~ Dobrogei, reg'eJe get Da,pf[)( se s.inucid e, iar .zyraxes se refugJaz~ ,1anord de D Ynam, 1~

rn'

sa

_. La r~ ndul lor; roman j,j organizeaza centraatacu ri p"n Cornelius. L!entl..!LII is I (11~12 ~.~.) §J Sextus Cat~s" cam a stra,friIIl!Jtat 50.100 dEl!dilCi din Camp.ia Mun~E!nlel in sudl!..Jl D unili rliJ,tn 168 ..n, m .. T~n_2lce.ea~i, peri~ad~, d6,C~iTri atacal pe RJman~la Aegyssus (Tulcea). fif112 e,n. ~ITroessmls (igh~a), ilil15 e.IiI,~~~, §i ilitr-o zona mai ra vest, Din relatari!e ea lui ~eJ:lejus Patercu Ius, afl,am: ~Cetaf~nii mmflf1'i zdm.tNli, ns'guta.(orii masscrati. un ImportlJtnt d~t~$~un~m d,e&Yeteraru Celre sfa'tionafntN::m punct rnal fndepartat de c~and~nt ..fJxierrmnatp,an~ la utl'ul ... prelutinciel1i devastat'e' genera/a' p.rin foo ~l sable . Din ,aresl pasi3J,rezulta pregnant ,ca.r-a!~~€lrud!e I'ypUt de eli bar.are I all~l'!::e'sto,1'a~a'~lUni.IEle~zau num!l1i' di~trLUgereatotala a cMl~enilolr ~i negustorllior rOoma Il! !i!~a'a rmarel roma rI,e, ia r WI laiR! L U . ,Un 260'.,n,ta r~blJcnit 0 nouii rascoa~la. a bli!i,tlllla~nor dobrogel'll., A fos:~ neVOl'e ~ WIiI MQeslas~ fie ad IJse~rei ~egiun~.pentrlJ a men~,i ne () ~~ iJllte r-elativa, n .peliltr,~ca a,oeas~a t;?t nu S=8J pu~ut!iea~iza. Cal maswi de preveder€, tmpikatul ~be FlUS a. !rebwt sa re nun~ I~ se Nicme ne siiguI'I9~JI,e men::e n(;l,lii~orraci, ca re, t slgu~. nu dadea u ra~da mentl.JJ SCQn"'Ital lin Iuptele cu fra~i~far d.aci., fa~a de car,e rna mfeslall ..I! 0 adevamta loia mate. . T ntn~!85-89 €I.I'I., au loe en.. 'i!~€lllelll.Ipte'd intire IDece ba I~ $~ii ID,otn~Uii!in 1 I tiS, ,d~ncare r,egele d'a,c rese lIicwr1olS. Prima moercare de sUlbjlJgare 8 e~l.!at, . Nl,,!'treooser,a Imlid 12 alili ,de ~a c uC€J~re:a Daciei §oi, in ca d~n pr,imel'e .lile a I,e

148

com If'II~ei p~ratullJl i Publ ~us Aeliu s Had ria I1IUS ('117=1,38). popu la~i a aufohto na_ trn s~a ras e u mat, fllnd ajutata de s'HirTla~i-iazig~~Dsarmatii-roxolan i. Situ atla c:rnala a fost ,atat de grava, ne spurts IEutmpius (sec.lV},Tncl.it Hadri,anus era hotar,a~ .sa paraseasca Da,eia. Numai interv,entia priatenilor saj l-a deterrninat sa renunte, In 'final lufmd hoHkineSI sa sceata suprastwdura podului iui Apollodol"os, spre a svita tolosiraa sa de caire atacetorl'", Tn170 e.n., cestcbccil, profiffind de transferul Leg flJniia V-a Macedanica de, la Troesrnls la Potaissa, ataca Dobrogea ~i ajunglla E'eusis in Elada, lncao d eta, se rernarea func1~io n a rea irepni<iijab i,la, a s lstemu I iJ i de' info rmalii aI dacih)r lib,e,~i, ea §i pe rma nen,a il1l iii rm;\!iri 1;, e,leme'l'IIte, cars 191 perm ltea us amce 'aLI p romptitudine amper~uI rom an ih mornentsl e 9 f ,zonela csle rnai priel nice. NIJ este ii-i aceasta a dovada'graitoare a !.U1ui patriotism eare-i face pe costobcci, ca '~ipe carpi. sa stea permanen~ de veghe pentru a da lovltura de, grai~ie. acelor ce le ~neal.! fratii In jug? Chiar daca jefulau cu ocazla atacurilor

_ atacul

din 253, de la D unan~a de jos, Tn ,~liai1ta cu gotti~i' populafia

lor, aoest element rarnana cu csracter secundsr. Ge puteau sa duca de la ElelJ.Jsis la 8IJceava l1i~te ca,lal"eti? IBijuterii. De la cine lie puma lua? De 121 magM\ii rcmsnl, Ca plata a ~roma.nizarii~, consider CSI nu era pres mult,.. Aoeste atacuri ale costcbccllor vor continua panal la sfar~itl.!l sec.lI,m,l44 CostoDoc.i i din Calrpa1i.i Paduro~i ~i Bucav.i na, earpodacii di n M oldova i'i Carpa~li,iOrierntali" d ao1iirna rij ~idaci,i liberi din nordull §oi vestu I l"ransilva nlel, ca ~IidacoiJetii din esttll Tani Rumane§oti (dinoo!o de Limes Transaletanus: Turl"!'u~ Mag urele - Ro~iorij de Vede ~ Co:ste~ti ~ Pite~ti - C~m pulung-M uscel - Bran Ra~l1ov) n-au fost nilei od ata sup u §i de roman I. Gand Umes A lula n us' s-a dovedit insuf.io.ient impotriva ataeurilcr dacegetilar din Tara Rumaneasca. care cautau sa-~idezrobeaaca fratii olteni ~ poate in legatura ~i cuacestla -, s-a eonstruit Limes Tra'rlsalutanlls, lnauqurand, la 214 e.n., ataeurile bine orgl:3J!iliza_,te lrnpotrlva ~,~ararii liasall"itene romene, earpil, veni\i t.Qcmai din Moldova ~il neuLtamd, pmbab~~. tlfrangerea din ex1raordinara incle~ta ma de la Adam-Clisi, din 11 5 e. fl., inoep atacu nle Ia D Lmarea del jos. i 0 nl ·238, ali,a~j cu gotii, organizea.za primul ma.i"e ata,l; in aceea~i zona, dup,a, care atacl.IIdle lor vor deveni t:0'~ mai freevente, a.tat :aici, cat ~i in aile plJncte al,e fronUereli II periul u i Homan. Fl'rintre. cel,e ma i .i mportanr~e, p utem clla: m - a1t~culdin 242, ll1 al'ia.nIB cu go~i, in urma ciiru~a aunt p~lstme Mge.sj,a ~i - atac-ul din 245,-247 - cel mal puternic ~i fara ajutor strain, Tn urma camia 81 fost desfiiotat, pen~ru totdea.una, acel Limes trallsalutanllls; tot atunei sunt d'fstru~e: S Ia.v,enli, Romula-Malva, Aquae ~i Raca,llI din Dacia M alve nsis Iii; - atacul Oobroge,i din 24B,inaliant.a ClUI goti, taitaii ~ibastarni: - atacu,1 din 24,'£1aSlJ p.rEl LO nel 0 r piJ-stiite in an n 245-247. la un an d IiJ pa refaocewea local uta~ Slaven ii~ I Romulla- Mahra" de da t.a area sta a Ira~ieu g'ol~ ilor il ii SIU b cond U oerea r,egel u i, go'~ KnI~\I'a. loca I~tati care su nt di:struse d'efinit!v, ~ar zona, proD a oil, (lC!'!pata. de as ~menea, defin itiv de carpi:; 15'0

!ocata, cu r,epetari in .;;11'11"" urrnatori; "B 124 = atacurile din nordul Daciei din anll 257 ~i 210 ., ', ataeul din 38,1. ultimul semnelat de istori.ci. , incepimd eu data aibandona,rii Daei'em !i'l p:a.na pe Ila.anul300, dacii libe'ni pa.lrund m Dacia romana, IEste ca ~~cum refuglatii politicil ~~ anii de resulste de diJpa 106 se r,eintorcde11nit~v Is ve~rete lor stram,o~e;;~i." . Este e,videli1t eii. 0 l'Iomanizare,efediva <lit" fli condus la des.naflollahza.rea d adl or S YIp Ui,i ~ Cal §,i a eeler Iiibe ri~ §! i hi-am m aI til as lsfat liaeven lme fillte ea ce I,e sem na~ate §i i altel e asernen aa, poste m,a i dra.matlce. Data lu<3.mTn consld erare mIh~oaroe rea d aciior tn zonele pa riisi~,e, incepiind cu anul 106 e.n. !?i, rlIbdama de tier CUI care ei au asteptat acast 9V9t'11iment. este sLJficien~ pentru a ne da saarna ,ca.t s-au luptat daell, pe multiple 'p,I<lInurl, to,cmall imlPotriiva pre~insei rom a ni:za ril de care sa face at@J.ta caz, pe dege:ab~. . Este. de asemenea. evident oill influentele pe care un popor Ie pnme!ii'te de la veciRii sai nu inseamna desnaficnalizare. Distli'ugere!lll de catre carpl a celor '1.7' eastre alcatulnd Lime's t~t1S~I ulan Usa fost (I ope ra d!e anverg urill. ca re a II ecesitato pregs,~lre mimJ~IQaSa" il'1lforrnatii precise GU caracter millutar. un plan S:~ffitegic blne oQIJnt~r~t, stabilire~ u nor planu 1'1 tactlce p reclse pentru ataca rea fieca rui! ca Sot ru, 'preigatl~~ d e I~pta. a armatei at;lcat,081 re, asiglLilrarea aprovizio na,riii In perlo:ada celor c:rrca dol am c:9Jl a u dural Iu ptel e (24S.247). organiza,r,ea 41111081 8 ea~9 cOI1d1i~iia _atacu Iui centrulu: Dadei Malvensis etc. Tetul a fust ala't de bjne 'orgardzat, Tnca,t numai eu mare 'greutat:e impaH:!tul Philip Arabul, cars a condus personal aparar'ea zonsi, at I',eu~it sa limit'eze dezastru'. Dar, acelasi succes nu II-a mal putut repurta in 249, c~mdSiavenii, Aquae:;:i Romu~a Malva sunt distrusa pentru tQtdeauna,

mira,

. •. ~"• care e,libereaza definltlv de sub sta,panl,rea ro,mana bazili1uls.!.Ilpe:ri!)w a.11 ltului, T~rnave1or !ii~ poate'~ al Mut"el,ullll, in O care se "ii i!'I:;,e'a.'z:3 elibe,ra:tDri. in lJrrna, lupte~of cuo Tlreoonius Gallienus ca. (253~2IB3). , . ._ Est'€! mtal,gre§iU, pare rea un-oral dupa care, pe cal1pi i~ar fi a.WIS ~afl!ll.

putinta de reracere, Tot ~ajFpU sunt acela

Thraki,a;.

.'

Pentn.!I aceasta:

~ nu era nevoie

sa sa deplas,eze

atit

de,. muU, ,avand mail aproape

Dobrogea: 'I • - dupa Jaf, s-ar 11intors iilIcasa lafl'.!.!"1.ilili, cee~ oe n-i3U faclJt, penttll'u CSI S-clU instalat in ZOli1ele elilberate (Oltenba, Trans;lvania): - _ perltru jlefiJ i ma, oentrullui pol,itic a I Dade i Malvel'J'lsIs 1Il.u e,ra n~vo ie de di stru ge;r'lea Trwtregu I uii ILi m as "fransa,lutamll s, ci era siJficieliilta 0 b F'e!ii-:3 de .acces, ceea ce a r 'f! n e,oesitat distruger'ea doa r a catorva ca stre: . _ pentn.l jaf, IiIU era necesar:81 distrugerea de dD~;!!i,oriJ la nnt~rv;a,l de. numai dol ani, a centrLl~ui Dtilci:ei Malv,ens~s, ln a~a hal Tneat 1ll.Ua mal Pl.!tut fI

1.51

refacLJt; dupa un primjaf, se puns intr,ebama:.of:! mal plJIteaujevLJi a douacara deci, care ar mai putea fi eficienta lul, pentw a rnerita 0 preg,'Wre $i 0 deplasare tur-retur din: inima Mo'idovei in iililima OUeniei?; - daca in Dada F el lx er f 'fast at~,ta bu m\lstare, c~Use intea rca a se prezenta, la SJ dOUl21 "lnvazle", carpeto-dacil ar 'fm ataca.t <l1'ta, 2.Df'la, eu dhsponibilit6,~;iemnomice m a i marl deeat resturll e prim ului Jaf; -jiafillJl'ptesupunEl unele difil:::lIJltati eeenemlea pentru a carol" solUJ~onare nu exist,a alt,~ eale, ceea ce nu era eazut la c,arpi, la care ,alime!11tatia sau d.h~lhji 9me :admi nis~rative nu col1lstiluia,up:robllemeca IEI roman i, sau la popoe rele mig retoa re: d,im potnV81,necre pol e Ie alesta stat unstad i u de oivi'lizatie supsrim, clit ioi bl..H1astare: - 181 atacama D'obrog,ei in anul 245, f1warfi cfll.ll,at Tro'paeum Traiill1li, Ulmetum, C,alrsilJmim ceme,laUecetati e:lene de Ipe coasta,,11 care, potential, era u eele mal ilndicate pentru jaf. IDar, lu ptatm p,ot1riva 0 LIce rilbDIi'UO 1'0m IIIni se' dl'JclEl'a i pe pi an inte rn. r §i Chi a r tn sec. II, i nse 0 ur itatea. e ste' COIi1SEHli'Ili1 ata ~n ins crl p,1 l, Sa relateaza cum fiii unui magistral din Berzob:iS'$i-a'l.!razbunat ta,t~1uels de taJhari. Ace~ti "tall'iarim - latrones - erau, de altfel, fcsrte raspandi~i In Dacia romana. Adev,;ir,a,! precursori ,ai Iilai,ducllor~ ei nu artacau decal viirtll.llrile a.dm'inis~raliel sau mlar~i negllJls,tOr1remanl.ceea ce 'es~ i~tE!'resantde m~inut analiza rna i atenta aacestu il f,eno men Ole duce la eonel uzia ci\ii- in fond asistam ~aun gen de Iluipta de partizani d~sa de au~ohfuni lrnpotrliV 8 ocupanti1or stniiinL • As tfe I, putern cita cazul primar~lui Diemel, Publil.ls Aelis Ariortus, un ililijir ince~~Bnit de ca;~TeHadrianus, care a rust ucls de ni~te latroaes ill drum spre Tlbiacurn, sau al quaestor-ulul drubetan lucius lulius El,a:ssus; ciS1in1 padurile U de la Baile Herculane, uncle, venise, sa..l9i trateze reumadsrnul, Castrul de la Buciumi:--Cluj avea baile in incinta. !apt neobi~nuil. ,dovada a insecurita~'ii locui'ilor. . Pen'~rua-i: determinas~ venl.mte la o8tima~I" Hadiriiam,!s (117~138) a mars pa na a 0010 Tnc~Mi-a IPHilit pe nea.stam para,! i roxo 1,<lIIil L111 In timpul domni,eil ILJi Galli,anus, simtamintel,e patriotiDEi! apari'i sub aile fonne. Generalul Regaliaflus, din f,amnia lui DecebalUls, estEl' procmalllat imparat de trupele Ipanoniel1le In anul ,258, dar illil .1I::ela,1 an dispare de Ipe arE!'nap olliiti Chiar da ca aces.ta lEIIi fi yost un imlPolStor, i Iii port:ant e faptu I ca S=ai considerat UlrmEl~ allui Decabalus, iar IlU alllJi Traianus. Sanu omitem nh:::i fap1uIIciI; independent d,e v,el'idicilal'8<1 acest,ei rudenii" ,el i§:i ,asum.a un m.afie FI~u! arfirm,and public 0' as.tfel de fiUa.1iune. Dato rita at,[lJcl.illri lor, Iperm,anente a Ie d.adlol" Irama§~ in af,alra IDaclem romane 'oser-ie' de castre sLin~p,all!',asiitie sau dwstil'illJse', ihcelp·and 'C!IJ Iper:ioada im.ediat urmatoaJlI'e ocuplr~i Da:eie'i: Ma~:1ie.§:1i Duajna de Sus in anul 117,. §oi

pane

ca.

1,52

(11117-138). Auqustla la 2:400,Arutela la 240, Gherla la 260.11'7 inzOfiel'e nep,ariisite~ romanllii au f,ost nevom sa ia masuri durabille de aparareiJm pc,t1riva ataeu Irilor p,ewma ne l1I!e arre 'iiII'~toht~ nU.Il!", Citam: Castru I de 111.1 G~,ti[Jnel,e j ud, G ori, care a de i nuut pana. la Ga Ilisnus (253~ 266), a fost inwrit CLJ fortificatlii de pamant, spre a IPUIteaface fata nurneroasel populatili daclce de pe, Valea MotruhJii. . lBogatii Golol1i~ti de 181 qua.e, pentru a=;;1prcteja r~ntabilele vil/ae rusficae A impotriv8 atacurilor ba,~tina(iiilor, au ridic3't (I oetalede pamant Acest€ atacun apar ea foarte jUislificate, aJv::3.l1'1Id 1mvadere Cal ,dacii fusesera fF1.!stra~i e eele d mal b Line p m!'!lJintIJ §:i sUiti. sa traiasca in paduri sau in locurl saraGacioase. ri Tot T'mpotriva alacetorilor autchtonl a fast fortificata §oj Sucldava. Castna de la Praetonum (Ianga Raca,vita - judo Valcea) a fast r-efaclilt ~i extims la ruanat dol ani de la zijdir,sa lui in anu1138" C~ urmsre a incendierii ~u d i strug,erii ~Uli de cake ba~tina§i i dad. Cil nu jafulera scop ul acestor ~Uilhari~ dovedeac tocmal acesteatacun ,0 impotliva garni'zeanelor ~i oficialita:tilor romane. Pentru c~, in defihitiv, aoe§ti lafrones puteau jetui pe bog,ata§.i ~ra sa-l ornoare, eMmel,s lor apar, astfel, ca acte ,de ta!i!':b un are, ca ~ijarul ca ra unna ca actiUIQ esecund are.. Es~e ce It ca nu sa curno;a~teasasina rea unor dad, vildim'e~e fUn d n umaw veneUcL Localitatea Aqluae, a fest una din '~intt!'I'eE!itaGI.!ri~orcal'pilio:r de la 245~ 247 ii apoi 101 249, pent",!.! ,ca era 0 colonie formai;l numal din str~Uni, ea nefiind grefata pe ,0' asezare veche diacica, De aceea, ~i numele el este roman. aceeasl pe rioada ~ipentru acel easl cons idere:nte, a 'rost distms,a ~i asezarea rura I,a de p e terJitoriL111 comlJl nei Barca, a~ez;area ee ~n~ra pe:rimetn.JI aqUiaens, I,M Pana la crearea acellU~Limes Tranaalutanus Romul'a-MllIlva a tast PSfma~ent ~biectiVU~de' atac al a_CY11~'r letrones, care treceau Oltul mal ales noaptea, vemnd din c~mpla munte.ma. 1111aoeasm e,podi., framantata ~ipUna de sperante pentru viitm, dacii ,aflali Soli b .stapan ire iii rom.an.~ n-au putuf.s~Hi'i man i,feste.pre,a III ult pmtestel e lor, flind lipsiti de IPosibilitatea CGnfec~jonariiarms,lor de IlJIpta,decat fiugind Ila.fratii lor cal'p,i ~ in specia~· SaiU c,osto,bOCli, penfm a-i infolilTla iii a lupta al'~:l:uri e eo d impotl'iiva romanilor. Sa ~tie ca pdmu II Q ra:~ paris it ,afost IPomliss u m, eel care ,a avut mai mLIltde suferi~ ca un1l1 a ats"clJI.rilor enmlfH'lIlimt,eale diec;i~er.Este de ~ai ~me are p s de inteles ca,ace~tia rlLi~;;,~ IO\l'ea,ufra~ii lor afla,~iin sLJferrn~a,ci caUitau sa I'e-a u,ureze, irloerco§nd sa distrug.a dUi?manul lor OOmUlrl,care" Ilatrei ~u'l,iide ma, pir,ilsire,", Poron:ssum-ulu~. eta fi nev,oit decretez·e abandonarea ihtr,eg'ullui teriito:riu o·cupat. Anrul elibel"arii (211) a adus cu el lil'eDntr<llrea instap,a.nirrea 1~,rH Ii paras irea volurnl,ua a D,aJofei catre s~r;1inii li"Ieasi illa~ide autohlt.o n i: cadr,el'e de m adrnini strntiei, oo!(mi~ti i rnari Ilati'funda ri n.J rali, 0010ni ~tii ~ ora~en i,arm <Ita.. 17 1 153
=

nl,rfj9<orfn perioada lrnparatului Hadrienus

rill

sa

A,ee,1 ea,m 11il1pt.e~li1dt6rjit:e de' apirare ,II independe S Ulll'llt c aJrac~e stice tu tll!lror WI am url 10r'trace. rl e Reg atu I Od I'Vslillo r a rezistat atatmil~o r 11'0 manilor diln sec. 1111 n, p~iila t.e, illl anu I 46 r.e, n: DaJrodania s-a apii!nt cu ind~ire rJ sec, 1IIII ~na a ~ul 14 t.e, n. fie! e ~ ifNi cucerita de !COm anil, pentru ea in sec. V e.n, sa re~aS!ca i'ar cal pro'll;i neie a utonoma ~i su b ace Ia ~i n urne, Makedo !'iI~adevi~ e p rtliv,incie rQman8, jmpre'Llnal CUI I~pkul ~i IllIyricu m de ab r'a 161 14'9 l.e.n., dlupa 0 serie de rn zboale cranoene {p~lmU!1cu lMakedonia Tn _2115~205 I.IEl.Irl_§:i IPf~mU~C!.lI 1tI:ly,rjum in 229~2:!!B iJ!!.n.).lZA., ill"ll cadl1Jl c;!J.rora s-a, rernarcst m e~te!}ug am I mysian Ad rikos (i~n .Adramytt:a'ion. D intra tra ei, El!xem plul eel mal v~g UIIOS a I sp:iliitului de Iindepend e~ta ]I consmu le be ssii, ca re reu~ise sa~~itnterneleze micul lo:rstat Bessica _De~~ lft'llNanti de censulul Ucinus Lucullus, campaniile de pacif!c::lrn· au durat pan~ SlJ b Octavia nus Augustus .. AI~tUfi de tH~SS~,. i putem eila ~i ps traee-dacl, LIJI~M, UlpilJ;$, Trelanus T i-autrebu it 'OaJlI1 de mobil lza re~~ pentru a infrang e dorinta de Iibe rtate a i acestora, all1~ 181 tare maitreblllie ad.au:gati inca vreo 450 ani de ta.tIO>l1!ani, hirt!!Jien §! i prelgla.t.iri infrYlctuo.aJse a !1Irel!l"io PC!;!•• Este 0 pelrf,o rman!a Ilu!!ati.l1isi31 a de n~ci u nu I din po pO<l!re~e (l!IJ(le'ri~ede ro m a nl, ava.PI d in! v,edere~!i fi51p,tul ca - pe!l~ru GUcerl!ea, Dadei ~ 'lira i.ii!inus. a ~ost 'll,E!voit sa mcbiil~rZieze 01% d~1fI r forle·le ann a.t~ a Ie bn pe.ri;ulu L s-ar putea ~epro§ia ca nu se paste vo rbl de 0 ccl'tl§.1Hn~1J1 a~tonala in co"," oep~ia rnoderna a aeestei nOi~u!ni, $ta~ele na~onale ap~ri:ir'ld de abia in Evui Mediu_ in 'a:lE! p.riive~te Ipopo!rU ~ da,c., situ <I,ia e, t!o;(;iilIlld.i~etita daa eel Drlilllli~e pepe are eIUrepene, In prum ul ra nd daei i au co nsmu~t ee a ma i fI Ullme reas etrnie dim EUfi@pa, ;:tvaliui! Q ICilJlt,ura,c~vil.i:za;~le§llimba UlnitallEl,e~ement~ de I baza af,e ul:1e~c.on§!ti.in~e naJ~ionale'. Inal doilea r\!ind - ~i ca.o cons.ednta a un iffitii de cultura - ,.intr,8 dife rm~ lei trib lIIIrj daclee 111 au elXis;tQit rivalliW!t~ sa lIII UI Mlndwlflte de sybjugalm~ ceea oe a permls lui Ei,~rebi5ta ~i apo~ lu~ IrJeoebalus sa le unifice fara. p rea. multe erorl.Yril, statlU I, lui Bu re bi sf a mn.d p t1im uIsta.t un it~r, l"!a~iQ!f! a I, 'oe.!i'!tr,<liWi~at i i nde pe I'lIde'nt. din Eu ropa. il1"li sMr;I:~, aceas:ta § Qon~tiinta conslatatal sub 18,twebista §i Inti'lrita de urn impoW"iv8J remanaor a riilmas· t re·aza panililalzi ·fa Fa intrempere. Aceasta cQn~HI ta nation ala, m ent~nuta die-a lung ul saeole lor ca reau n u rmat dlJl,pa UPii Ifi carea d:acilor:s LIb EhJreb~$!ta ~ ii rnal apoi sub [leceba Ius ,.lextplka. de ce revo 1 u~jona ru~ Horea. 00 nd~catQrul ~soo\aleiG,e fa 1784 din T ra nsilvanfa, a fest ~l.l!mitRex dac\omm- faptulnu e'sm ifl~ilmplalor, deoarece §i naarnerile straii!fl,e aveau GUno~tiil1~:a die aoeaslt:6i ron~ti inta na~,i0 n a 12i .a dael Ior ~.i au oonsem.r1!at~ ~na--onicile liar, IfI u mi mdu~ dlaci p~ 10ciIJ:i~or~iT1'3JQI$ iiiv31f1 I, Putem ie a~tfuljelta lucrarsa ~R,erumUngaricarum decades Qootor cum dimid#!l', rpub lica.t~1

n~a

cH~

ta

_ _IEsle lin~pet!~' OUmaCE!'ilsta c,olfl§:Ui !iI,a n atio rnalla. ,1;1 df:llcrn~or ex lsta tn seco~e·le XVI~m., ~ hU la romalili~ IUl'fila§ii dacUor. cat ~i Ita straml1li. care: .. foJosea.iIJ nymele de d a.cil penrua desemna ~€I ro Duitorii fr,ansiIVa!niei., .

de ~nt()_n~us90n,~in~us, la IB~sj,le~. ~ 1543, unde, la p, 173, se de-sene s:f.~rli'it~r un wa. dl~tr~ mfllr,l !?UC~n:~malilldin zona lacu lui B8.1aton din IPa nna n la (U ngmla de az~),. IE:!a luptat Impollnva regeluJ Ungarf,eu,$~fun iCel Sflint, d'upa an!J.l1' ,000 ~ara f~s~ caPt~ral.~~ ucts de dUm a?es:ta, Dup1i capturarea sa, spune cwnh::a: capul Sal( a t:aral Tnpalr-u parp,' una a fost 8ga,(at~ la StrigcJI'Iium, alta la ~es.prem",~ tr~la fa f:a,ufium. iar a pafra a f()lM a!aI:Usa~n Tran:silwmia pa.ntm a F mfno?!a m.lml1e dac~to~".Ace\ast~ ~tire este I'edat~ de aut():r~i de LJlrma~lii i fn e(h~nle alrl 15>68 palla Ja 1770.

sa

ra

154\

155

Calpitol u I XIII

IMPERIUII.. ROMAN ::::'I'DAGllA MARE:u $1 URMA~1lI1 DIIN 1RO(MA) - MAGN'A.


Com(:lararlld d~alectLlItreee-rcmsn tU' eel traco-dae din vechil~ noastre in p.rindpa I, forma Icuvwnt~lo.r dacel-er3 rnai eern p lexa deltat a cellar' tra!c,o~.rolm aru:!, stLtcHulfenomenu I~j de inchide:re a vocalelor ne auata ca mu Ite CUVUnlte romane au vocala mal inch ise decat 00 respondentele lor din daco-ro.manili, Ca.unele d!in cUi\liiflte sunt ma~ lungi' in caa;:Hiomana decal \I~ womana. cii - Ires.pecto!ind ieg'il e fOIil,et~o9stab iI i't:eazi- 1fI'U metal~eIe noastlr-.e de la 1 I~a11[1n IJI de r~va din ro m ani, ci.i 9 rama;ti,ca noastdemaii com pl:exa d'eca;~cea romana,. ca da!c,o~rolil1~lna p3streO!~a inca tonne arhai'ce a.le daeoIaUlile~etc. etc, Iintl YOIii~me din perioa.da. ~mlpaetU'luI Ramel as upra Da.c~eis U I'It apm,ape r:1I!.!ie,ar rnajol'itatea C!IJVililtelol' romalile,§!:i ehllln:8 e,xis;tent:e' itlllimba rClol'lfIil'la, i su nt de! o:rig illle daoa. . lLimba. toma.l1Ia - mo~teniloan:~ direota a Ilimbi i dace - se vor:be~te azi in to.ate tE!'t'Uitoille 110 Ite de! ttaci: $iI dad d i n V!1"e rn uri ~mermoriale~ r eu ~hia F daca aceste terito.rii sunt :situalte in a!ara, granite I0 r stifltLllui 1il1lltional ro man. Compalrand azi ra pcuiu.l d ial,€ctal1lntrl1l '1i mba roman a ~i rnaesdo-rem a ria, eel mal mspj~lJnd grali romsnesc de diinooJo de g'ranitehll: Rom@miei, M p ute m it cia seam:;! ;oi de d ifef~ntel e - oncum rna i m~c~, eum .2..000 de ani - intr~ Urnba a da.cij ~ii Hm ba tra GEt 1r!l1t;l;oedoneana. dardsJwn etc, Aviind in vede rs oonditiil € soda I-pol ~tIDediferile Tncares-a dezvoHat Macedonial, de 161 t.e, n. §i Dada, 140 de ~:al 06 e.n, p!rII3 az.i, pu'lam eench ide - f~ffi a gre~i - ca, lim ba tra comaoedoneana-dard a na ,i lim ba d.ad, iM pe'rloada din a Inte de eu C,e ri re.a i'iOmaIil3, cO!'lstituiau 0 s~nguri limba, diiMr·en,iaJta. Ipriin pr,oviil1'ldalislme" cOnlsemnat®, ln antichi,tate, in special irn tepcnimie,
scris ri, eenstatam,

ca ca

trag € ma~ mull€: concluzll privind e·xi~~enta §ii um1~iz:are~J 1Drace$~, prin urmere, limb1i ~i alim'bii dace, GU circa 30 ani ifrlainte de abandonarea 'Da!ciei, a) Ms_ximinusa servit num a il Tinunita~ trace ~i, dacl, nl~avea jp:rea.mulla I;"reme sa, eunoasca perfect ~ imba romana, in a(ara unor rella~~ispored ice au auto rUa~ileeElntraJe dE) 181 Roma. lEI aves 62 ani cand afest ales l:mpawat La Ro rna, n-a fast n~cr,odata. . b) Maxi m 1,IiIY o:~ :§Iisu bal:temU sait wli1cl!uswv ,o~da~i l, va rbea iili1 mod S, s eu rent Iii mba traca, lar oei care clJno~~eau ~'i rornana (sie pa.1f8 em u fCNll1e
PiJ~ni)
(I

vor!bea

lJ

c) DiE! cagan eralllli nu putea vmbea5C~ in mod ecreet limba !IDman~ esw8 cert fap:~ul Irestu I .pop u I at~e'itJI',u;;e! 11I'U nO'ite a de,l,oc I ilm ba tomanilli, . cu mal ales d. nevola lor lao eu nos!}te nlll se rldlca 181 lve I1.11 n §iefulul ad ml nistra,iel. .. '. d) Moesia a fast transfc;:J!rmati'iin prolVir'lcie romana In anull "15 e.n., dec~, la nSi!?~erea ~uiM axi;min us (173 Il1m.)1~,era de 158 an lsu b stapanir,ea ro mana ,.iaw Ia' 1IrG2Ire8 p ejron perilQaa atinsesfo) 220 ani, m,au mu1ltdeca~ a.fost ocup.atii Dacia. Deci, ne~PIJl~em ililllrl3.glna cum ·,i !cat v'o'rbeau da!cii 1I0n1liill'Iil~'fuI an!.l!~. 71 ... 2

marte r6lr.

ca

sa

..

ca

de

ILi mlDa d aciil:olr§i ,in 'g:e rIIerall, abl"a()ilo,r a.fust fuh)s i~a permlanent, ,etl iar de 'citre !I''Om a diewi~e 10 r ter~~D!I'~iistapini:te' ilini de ace.§Ua.. Atestalil e (j'OOLJrTll3lniarles~nt fUJm!er'OI!;lSfL V1()m.spucui din e'le pe c€le m a~.s,e mnificative. 1. lmpantu~ roman Maximltllus., supranumiit 'ftilrax (235-238 IEUI.), orig.inar din Mo'esii:a.,vo rbea. I:atiina eu acce tilt trac.117 Ca sa ajunga general m. .armata ro'ma na ~~apo'i 1m parat trebLJia sa fi servit in armata. eel putlin 30 an ii, timlp~lfn Fe ar ;fj avuI posibilitatea ca T'nvetebina Ii mba ro rna na. De aiGi. 8e pot
§ I du pa CU'C!e ri I'll iii S U Cees iva

sa

2. Dupa 'ell'litef!ea ed~ctu~uii Ilui Car.alcaHa la 212 e.n, (QonsJitutl 0 antonrniana)" comunitatile. d,?brog:E"l{!lea1IIcapatat cets_t,enia [ICIm.ana in 8COPU~ E!xtind,erii bazei impo(Z;itelor. I'n alooasUi. !pe~ioadai a erescut 1frecven~aro manel lncereete pe in5<cr,iptiil.e.a.o'bmgene .?'7 ConQI u~iiille' Ce sa deslpriirnd din aeeasta mnslatare su nt simillareou eel e ex~r;II.I15!e rnaisus: . . a) 'ana ~la:21i2, Xlista un 1'iI'UliJlar InmitOlit Olelacultawiai cetiililor elene de· e pe n~orahJI Ma.ril INe~greCiUQ· C!.l!I'1IIO§W<!U ~(Hni!IJl1Ia'fi:e tn cadlrul .relaliilor eB lie .• ~M1!laU IIumea romana, fie pentrlJ tr.;lnsCf~erea pe pi!latm a dvsiPo!Z~~ilor .utoritatillor cu a ~i a s€ rvilismul ui fata de imparn~i. Dup~ 212, [nmllll~ind!J!-se numaful ceior care aveaUi nevo le sa se exprim;e in lim ba romanii sau sa sOLllpte,zB i~~(ue in pi:8Jtra a itloeput sa i8sa I~aivealill. neeunoa§itel"ea ~iimb~i~@m:1Iihe·., de ciMre oei care at~t eomandau II:Elu(j'ele, ~ide eel care sClJlpta.u, ea §i pri!eten ii sau o8imenii apro pi;ati d.lt lor, care t-ar fi puiut oereeta data ar f cunoscut Ilimba romana. Ma.sa P'QPUla1iem nUl cl[jjnc,§~ea deeM e~:enaJ (orn~el\e ~i zDnele limltrofe} saUl dac:i!J. b) Dolb,ro ge!3.a ~ntr:at sub su p rni\,!ieghE~l'!-ea, romanli~or lTli ~m'L!~8, i.e.n.~ .cieci 2 ~a212 e. rn.ave8 2~QI.a n~de CQrIIl:actd,ir,ec1 cu roma nlii; mult ma:i ~flItensde cat au avut dadi ao€ea~i Ipef['Oadill. Sa nu rnai vorbim de dacii Uberii_$~ tO~LJ~i, hi ,anul .212, nu se 'c·u ",o§t:ea. bi ne Ilimtba. Iralmana §i, CLI a.t:ili~ m aii p u nfse vQrbea. iNteGtlnoa~t:e'fea co",ecta ;;Ii IIi.mb~iroma ~e dQvede~te certfllh)s ire Ole i sp,olr,adi cill. de ·catre, u n-Ii1'l.m~ar extfiem de Ii rniit:at de o,ameni"in p'1l!rale!11c!iJ limba dac~. 15.7
j

tn

,i

3"rnitr-o inscmiptie de' '113 captap:ara (azi Gramada - Bulgalria,), satenii se S pla~g de fisGalitat9i1l1,e}(cesiv~ din timpul lui Antoninus Piug (238-244)., petiti.a flind scorisa lli'I Iffimba elena! ia r raspun su~ g~ivern ateru lui tn lrom an ii.~n . Con c I !J!I;i";mUe s u I'ilt I~mpe'l;i: a) si3Jle,n e rn,U! ~raeelnero man iza~i: ii 0) s.ilitenii i'1lue:~iausa sa exprima nici intr-o romana s:~ricUl,;:1miid macar ; Il1Itr-o latina "\lulgar~~ ,d,®:§i locali,~:at€laera fuarteflrril cvent8Jt~ de nota biiiUiti
rcrnens:

c) saten i i iii!!.! anau m a'e all' UIi'I iinter'pret care sa tra duca cererea in limba romans; d) cell p U~"'l'! 0 IP'alll"te d~ln,s,a~e,",iCUIn o§teaue len a. GEl!CJI eV2l cultu ra c civiliza;tie,aveau, dar au ro man ~, dup a CCOli,. 300 81ni de .s~p ~nife sITain a, 4. PubUlI.Is Qv,ld'iUlSI~as,oa scrls po~zU 1lli'I llmba 'ge'tici (atidispatrute). Tn timpul,exiiluluij sau la Temis, lll'il~reaFilii 8-1 S e.n., ded CIJ mai PIJ~in de 100 ani Tn 6 i nte de cueerlrea D~ clel. EI a tr~lit mtr..o re~gliune1ln, oalie 00ntaetu I cu IUl!l1ea el ena ~i rrorn<Hl era oel rnel puterr1! c~Jeelrnai \f,e dilL IDac,ili Illiim d 21ci ar fi ~ ha 10st II1IHTH!!lipalrl!i.llliUo:m an i2.at:1:i.,1i141"ma,i 1I'ip:re:mntaJt n i,ci UIfI ~rnteres §iii 1fI "aJr ma i fii El')c:i'stat n liC i e ra,i,u l'IIe pe ntl'iu c a lffi arei e p OEj,t s-e fe,llosea:s 'h1 compul'llerea unerpeezll, Mail wezu~ta ()'lAdiiusa [lilvatat-o foarte repede, dilloi era, fu!a rio a,prQ p~a,ta de Iliimba rOlmaJn~. S. D~tn tope nimele de ori:gine rom ana folo sHe im! Da de roman nu :5~a pastrat niei G U'mrl6.dovadii1ll, ~a alllltohtonii le foloseali" r~f la plecsrea :autowi,ttatik.lr roman e n-a mal r.ama s nid 0 amum)tre. De aiel, se rllla,llpoa.te 'Deduce' ,cat elra u i d,e illd ragi~Willta.t eeu pa l1I~iI, cat III 11m I!DI~ IMiiSlum uI~~ ba •. acolo LlIG1Ide romanii au m~mtinut derrumhile dadce, dar le-su adapl'at pron.unti el lor,au::9ast~ nu a daJnuit: dl.l pa ~b8ndonarea Daci ei: davadla d, n~ci UIi1 tOIP,on i m flU Ii ~ost: rom anizalt, autohtcmi iifolosind deru..m~witedace iwn tail timlpul oeu (jatiei rome ne, cal ~ii dup·a ! in cet:ar'M .aot'ilstJeia. '6. Se plU ne i1n~re ama legit~m ~: d a,eii 1llliber,lldInC ah os!ovacia, por,onla,. b Ucrai nOlt i C~ ucaz, cei d~n Cllstu I ~i nordul Da c,lei rom aII'l.e,ca ~I C3I'1PO-d d~ din ~ a M unter'lia n eOClIpata, ,i-au r'Om iiln iza:t.si ngl!l.lri ,i h:l:ent,te Iimb~ dUiP'3 pi ec:a Ilea. w,oman Uo r~ei aa rBm! UlraUi aUit dEl mu It pEl fOl1ilani ~'WIldt ii ataca UIpermallQ I1l1 7. U rma~i~ 'e~eni~o'rdin 1Q:eti\l,~i ~il .Zione~e rUlraJ,e ,8Ie Iitoralului M ri i N'egre Ie vQrbesc ~i astiiizii greoe~te. 8 impla a~e.zarea un or ve~en~.ni!, l ccalroov a limba n-o cunoa~tem. c~~i instala!iea I,Ul y ii rlluma ~inf1m de dfi cia Ii:ti:iti, nl'U a pUi~l.Jt sch~mba limba ~;iobiceiuri'i!~ Irmpulatie~ !eIene., 'cafe era p,utin !in umeroasa. Este Un fapt pe cam nimenlli nlH [poate combaie" Rezulta ca infl'uiI!inta fCma.l1l~ eri1ll afat ,de s.1 aba" tm:~~ nUl IPui~9aafecta n id pOlpula~a, categori c mUilt mai lr'Iume-roas~', fa mnata din da.oo-gle~, 8. ~n ID,~brag ill a1~ cea ~ar\f! a stiil~ :sub sta p§nwre3, ro m Olill1li C€l~ma~ m1ullt, i ffinsc ri,p;ti~meinrom an tli (H:mstitu ie 0' raritalte fnQa 0' dDvaJdi a uUI iziriiii mliliIo:r;'Ie

e.~

a a(;este~ ~lmb~4t.! respectiiv, a IPosllb;iliHitii de ililil\luenif,are'a Iwmlb~lorcuren~e: §i, daca iii f.!'I!el1la.OSJ'e Ovhjius die' De a mvata;~limba bi:iiJ:i:tina~ilori?N!umai 'cal sa scrle ni~~ poe.z~i sa u ca Sa 1)9 pOOliita 1itr1te I,eg'e cu eif Ra spun su'l nu poate fi decat unul.si ngur: ca sa-l eLIFh)a:sciIJ.d LJ pa care S-8 simi~it atras Sia serls poaz: i intr-o IlimM plina ds sOlf!oru~te. care" poate -IPS el, (fa poet ~ l-a IIllGantat ~iiclfril care - el Wlr'llS!JI~i 0 reculioa~te - s-a foJ~~n!l'1, cri.Hrles.ale, constatand lotodata c ca lWmba.grear:a g' ro'st Invinsa de limba getJc:I" ,~ic~ ge~ii nu ClUr'lO§'te'3t! WiOU"l1<1W11aJ m " $ iaeeasta se ~ntilm pla chiitJr 1031 incep utul m iJleniulu:inostru .. . 9 ..fro pas um liira'ian i i:-a ded ica~ .1 i Au re Iian u.s f2:70~.~r75)0 s€llrie de u , e IQgllI~ntr~o r~ mI3'llJain'Go,rlecl:ii, 'ou 9 1'\€!.j:.E! Ii de' ,~,;do'gr,a'fie "I de ge n n7 • Su ntem in perioada dedupii 27"1 §I in !D·obr-ogea,"r:omanlzata" iWilcanu sa cunQ~tea bin e ro m 81 a. nici chia I' de cat re ace ia C;iueav~a!.:! r:J evele ~~ interes· S~Q n fof01s.e;asdii, - sc~ Ipt.or~in piatr~ ~'i c~lient~~0r ea lie ~e'c{):mQI~dau lu orari I,e, 1

ca

ca

~O. ~ns,e,c. IU,sec!ollu!1 aDand,onilwi!i D.acieli~ Illmba Iromali1aera <1§1!i de putmn tas pandU.i:lJ inmsa§ii armata romal na pe'rwfe rl,ci~. iinc,Si~ell! 9 reu se m a i putea ilntel!ege 0 cOmJal1!!d~ dillit;\'iin aceasUil~mtb,!l!i.m . 1"11, :sfudiul "OberG ie S p:raclhe und LeberH;we~se der Ttl fBI ker lm 4 Jh, ~.:I:, " in ("Despre limba .~~fe.lul ,de vi;l,i,:a ~I tracmor din sec, IV" - Sofia, 1958, p. 731739), Dim Ital' De'C!ev ~.st!erilevoil recuneasea ex~sten~a, m sec III~~il IIV e.n., in Thtreaga M oes~a ~i TIl racia, a unui f~put€lm/c sentiment de patrlo.tistfl 10-' cal in vorbim (IimtJi<J tra'c:a n;nd CUfloscula' inca .~i110m/fa de () bum'! pal1.ea papl1/.ajiei)!, Fnantrop,onime, ,obiceiun, tel de viar~, riturifune.rar;e autonto.:'18

sa

pfJglme etc. "1 ~g,

1:2. 0 cUI/:mtare {i nUi!:~,f;l,i 3'99, de patri:afh,UlI~len G'!i.llra ,~e Aur at:est:~ ~rad!Jcel!'ea S c ri Ph,!riil'olr i i in Umba.tra cal fi ind de (I Bl(oeptiomaia valoa fe, pentrL! vine d'rrll part:ea unei persoane '~oal~e seliiosHu!, ne,intemsata de d~fb,rman:!a realit8Jti i. in cerca,rea I.Inora d fa ;1l, 0 consid era '6lxag€raJl'a, SLJ pr-etextLilI b decfinului Tncare s·ar ti aflat !!mba traca, asle lips:fta de o~cefLiliidamerr~, pen;tru ca: a) fillJ! tni se pl1ezlint~ nici CD dovada c~ Ilimba t!!'ac~se ,afi8 in dec!in ~asfarli\itLllI sec. IV'il,n •., d'ed a/firmatia este'gr,atlUita ~i as!ftll S9 de~~rama intr,egul' e§:2llfOdaj al a ooste,~a: . b) dimpot,riva. ~iimba II'(H'I'lI,an<lera iftiotal de'tl~n~ maim a~e.s iIi'Il'mlperluli de' Rasirirt, und!e fuse·se deja apnJape com(:)let rnlocuit~ QU oea e~en~; msec.V - ur:malor - rOl1'lana vati inl,o,cUlltiil definru~iv~i mn Apus, deci IDcmai aooro U nds ,ar fi tfeb LlI~t s;§ fi·e rna ~pu~e mid; c)fapb.1!1cii traco-ga~ji G"J~ar fii scr~s nimic in limb~ lor nO'llit~onala:p.anitl la ace-asta data rlU poate. oonS:~ilh.Ji' motiv ~au un ,argu.meri!trmpotrtv~ posibiHtatii LIn trad ueerii Scrlpturi lor in !imbatraca. dooaffic® ~ 1;511 ace·asta epoca - eei Interes ati

ca

158

1.59

sa lraduca aoe:1i't:e carli ill' limba preprie a popearelcr in curs d'e Qfte~tina!l'e,e:ray preo~i; tradiucerile, dea, leffioo~JLlIa,oo~~ia,~~ cum, fIl'l'aitarziu, ciih.19arii Metodiu ~~Kinl vor folosii un alf:aibet5pecial pentru slav~ - allfabetLlI chirilic avend la Iba,z~ aifabetul d!acG, tocmai pantru a pLJtea~mduce Biblia TnI~mba,81 ~va ~,ilastfel sa-II pOOfl.t:a r,e~tina pe sJavi., c

~16,N~ciun document istc,tl~c amiflte~te de in~erpr-e1i p9htru limba nu daca sau ~ra,cili.,a§<licum SUfilt pOlTilefili~i p'entll'u alte na~iunt Es~e lIrlOa Q dovad.~ a m a rU a pr,opieri d i !1Iit:rBlim ba traco-ra m a.na~i t~ac,o-dOlU::a. 17. In ps rioada C:1ie~ti ni!Jlr,ii ope arelor III cluse in ~ p mpe rlul Roman, I'rmba ro:mafll,a, a f,os~ preh..!,aJUi e, Biserka Apuseanil!, Ca urmare a cre$tinarii d

loa n Gura, de!' Au r palriFlit~ Ell 8 ise,ricii Irasalritene. vorbes elena, cal $1 Tn treaga acm infrstral~ie bi':iH~lridll as~,rltea na ~i nu putea glre~i in oonsemnarea §:i r sa. co nfun dI~r1d roman 8, cu ~Ji,mba traci 10r, Precuzam di e I nu a minte~te de ' tr:aduoerea, Scriptll! rilor Tnl 1mba mmewna, irn:,;a 0 dov;;3,da oaJ m~s ele po[plL!,larEl:,. i ~asf3:r§~t d,e secollllV! nU vcrbeau mman iilI. ell maratEl l~mbi'J tracilor? 0 regaisim cu transrorm,a rile ~rnerente lin tumpl~i"Ilati na zus,a ~dun@lrean.§~.1olos~ta in sCflieri (d rferirtac(e latina ofldal.~. pastlr~1:3 tot in sCflierir), !JInde ~~mbatf;j~ca vo:rbirti!l die PO'I Ulat~acjjin zona Du nall'ii era~ra,ril sc~is!ii S!JI IDlrm Ia~iin~ ~i com p18tat~ >C!J .. ) b neo~oglism e Ialine ~i ele ne fex:emp lu :subdiacoo us}. Da ca!ilr f exi:s.~t 0 latina dunareana, adi trebu it sa existe ~i·0 latina de pe Sena :!iiii n ~ de pe Ti ow, ~i, peate, una de pe IEUlftraL., u o rh::::ulTIi,loan Gu ra die Aut, care l-a auzijt pe traGi vorbifi! d j'mJ limba 10f, e ra mai Tifil m~sulI'as!i!i, faca difen!H'Ilt~er'Ela i~~J,e ClGeastaei ruma,na de'c~t unll cereetatoOri09 tr!iiesc a.zi Iia o diflerfllfllt~,de 1.600 de, an I ~icare, oorllstata d ispa.ritia limbu iitr,a'Qi de~i tort ei a1irma ca n-o eunose.; A.ceast~ almudine nu ,esuedsloe lor, ~lii '1,ifid'i, oi ce~ IP util'1 paradoxala, eenstltu i nd astfelunul d ~r1I cele ma~ pllJl'temiDe ;5i,rgu merlte a h~ ner1)man~zariJii ilimbii trace, d eoarece mJ LlIpo:tll afi rrna ca a d isparliit.
T

cava ce nu eunestt.. 13, ]ntr-a scrtsosre din anul 535, impara~lJi JlIIstiniamls marturise~te ca a

rredlactat IlagHe 1l11llimba,el,en;§, en;~ru a fi intelese de toti oeUI~enii impam~iej1J9. p Ded ll'imba !",oman El'rat,oa t1e pu,~n 'fo~osiifii. 14. Papa G rigolf€ m ill rtulr~se~h~ cA, I03, sf~ Ii~ituI 8lec. VI, in ca pU<l!a I IlmlperiilJill ui de Rasa r,i~J nuu ma~ cu no§,tea bil1'le! IlaMnil, ("hodJe In CO:flsfantinopoJrtana civi(ate qui de Graeco in Larin urn et de .t. all'no in Grnecum dictata bane '.ronstSrnn/ nan suntJj'. A09ast~, mil! rtl.Jl rieoonsem l'Ieazi§ 'f~ra e chhfOC de!cade rea total!;l a, lim bU roman,e ,ca Ilil1'libtl'l ,ofiiclala •.insi!Ji~~folo!Sirea h~'rTtrlerl!ului de "Jlml:J(j; oifitiaiili"'este dQvadia inoo:nt~stab~Miea romaJllia, ai\l'lea, a:kil,alm lfIurrnail po ,cull,oaf\e~e, , v edifi(l~ilor' ;aJlL!to,rilb1it~1 sau ifil 'cQlnenZrnme m iUtall'le .• eil dad r:oman,a! n~ vo rbeau n iei ow m aC3 r ca l1;ulrarWi, c.uml P U ~em pll'Qti nde eli ,0 Vlorilleau laraniiii d ac~1 15, La ilnCle pund ·sec,. Vii 'e. n" dllu91i NJI Tholodos i~s a cl!l!idit:,a!pwi'iI pe' de Marea. M Clar:ta, 0 1manastiire ell! trei blse rici d~1iI(l;;Ue' una pe!ntll'lJil bess i (tn:u::~), do.V'ad 3, a pOlfsisfelf!feli Iliirmb a cestlOra il1l S'f!!C .VII e. n. i;1
I'

ofrcia~'lti3!tilord~n admrrl!i:;;tra~ia rnnnana, ea a devenr'~ limba, Ic,filtiala a Bis.erh:;iii C ate Ih;e~apusene, t~ man and, ca ata re, si dupfi caderea ImperrL:llul Roma n de APUSIIl a~uI486. IllfIIfD03itaaC9i31sta perioada. €a nu a evcluat deloc, d'atQrr~ schernafismelul la care a,junsese, cld .;;.~ faptuh.li ca era vorbita de W'I numar destu I d~ flestrans de oa meni, s~ re dsoseblre de liIumeroills eIe' didirlll'C:W trael ce \f()rbi,re tmr-un afilumit IperimetrY al limperiul'ui Roman (Iberia, s~dul Fi'Eln~ei, HalIa, Corsica, Sam~n ia, S.idl ia, Da,lmilitia "Hiiral<fa pwopri1J..z~s~. Dada, Pann 0 ri~a. care au evolust farii~httrerupaw,e ~Ii dup.a schernatlzaraa dral€ctiJlui traco-latin datorita!oc~mai mCl:orUor de care nu benefi'ci,a jJmba rornana; liibel'tatea deplin~, a.mas.e~orpepu la Fe deal ere"! §~ modifica clJvuntele dup~ pwpr~~1 reguli, pre rum e §:I n~n:'~lirUl~.'lmern;; oa,mer'l~participan~i la aceste modifican iOi creatli, de 18, IDliilIl!ect:el!e tr,aco-da,ci,ee' 59 vorbe';Ju,. inca ifilaJllIie de expanslunea romarna. dinco~o de g'rani~~~e R.omeii, in toafifl zQnele leculte de pelasgi, rapt consernnet de foarte mr.Jl~iaul'Ori jjlr!tid. Este e.r aeeasta 0 dovada a irlrMlIdirii Irae o-eae iI or (lU pel'asg ii. ~9. Nu putern Inche la a,ceast~ suecinta prezenl81~e de O3testari d_0aumentare ell ref!ewirela folosiJiea lim bil trace ~i dace in pe rioada de apogeLJ ~I decaden~a a l'mpe~ilo!~lI.Ii oman, lara a-I c~ta pe VelleilJls Pa~ercu llus R pt 1.10,5) CC!I1€, Ilf'1al1ul30 e.n., ne comL.mllciJl: ~Daf. in toate Paf'Jo.rJH!e, S!1(J( In fu/osintMexisU!l nu numai oDioeiurl, dar chi'ar *i cunoaftefiea limbfi romane, jar fo;;de muft' se ooup~ ~i cu (itera1.ura'." ' . Tnfataacestei mal1ur~~ generah.l'~ui roman Panitem::ullJIS, facuta la numal a 21 ani de Milcucerhea Pan nQnh~l, tre bUlle s;~ 1in~,eleg ca I imb,a V DrbUiin em Pannonia §i Diiilc!a, era aseminatoare' cu UmbaJ liilfina ,J romana, ele av§!nd II) ,orl~glifile (lOmUlla nJiJpre'a hldQPo1i.rtatil, Am a:d~ugat ~i D~cia~; pen!:rul cii ~el1cetarile ameologice modeme au desGO()erit exis:!:enta unor ~ocalita~i dace I" 'Ungania lis iSh..! zon a d~n1lsUmg a IDull rii e B Uldapestei (19uda, in i,imba cia g'Mrg.iana, Tl'ls6amna. ~d.aya", lar in Romania! au existat 73 de iOlcaiiUaU ell nu m eIe Blu da §~Bu de §it~j a pa,re firnd 9,zi d IS:pi~H'lde) iSzentendr,e :jli pr'E!Z~nt6 ~ 1.f:I ~eged, Hadmezavi;lsarnely, Bekecsaba. Fenyes, D,ebrecen etc" urc~nd s p€!na iflIC!hQs~oV~~ia. (Sratislava'c N'itriansky-Hradoc, Mis-col'D, Zeplin e'te.) ~i coboralnd If! JIU'!JOislaVla (Zemun, 8elg'md, Gomolova etc.), . . Tot. mJt~t cI~ i~p()rt;tmta e's,~e~iins~ri,Ptta de':5CDJHlIfit~ ~a BriigeUo, in PannoFUI8 (az~ Szony, fn URligafila), f~cut;E! pe 0 lespede de morm~r'lt de cstre Marcus Ulp:ius C e~erini1jS pe,ntn.r!e'l e.i 'fi!J I sau, ~n ca~e autoruJ sa i ntitu Ieaz8 'ffinterrp rex dac OfU m n. Inscrjptia este din tlimp uI fr:np~ratlJ Iui roma n Ai.!reUus
I

~'fl

160

161

Ante nius Caracalla


M. U Ipius

(19:8-,2'17), can d ~egiunea I Ad iutrlx, din care 'fa,cea pa liiIe Celelri nus" a l.uat parte Ia tu p,te,le centra daciior Iilberi tn nord u I PanliilonieL Ded. in aeea peri,oada~ chia!!" §oiiill PalflnO.nia sa vorhea llmba d aca, dle!?itraolJsera peste 11 O ani de Ia 1ili1l(!heierea celul de-al doilea Irazboi D romano-dac, iar panSJ la parasirea Daclei de calre Aure Iian ~u m ai r:3.mases€m decat dwca 55 ani. Stud~uI 0 lfiglinii ~i i;storiei limbii rom~ne pacetli! ie~te, lin merna nllil de fate, eb initio, pti nJ red ucerea cereetarilor dea r Ia foloslrea ~metodei dic{i0nareJor", conform careia olriginea Uliilui clilvant rOrnElneSIC se afflil!iTfll erlee limbia earn tekISe'$te acel clM!'.lnt fara 0 analiz;a [nterdiscipli~ara IISJcare sa participe ~i iistolilia, bi,ologi:a, eccncmicul, soclelul ~k;. Dar, se pun deus 1intrnoari elemelilta.re: pepcarele respectlve sustestari; doeumentsre p rivi nd GuvMtul resp €c,uv irrnainle de mi:glrarea, lor in spa~i!J1 carpatc-dunarean? Sau,i:1Iu lasat aeel cL:!vant la n eamu rile Inmdite r.amase pe terito!iiul de unde a LJ p~eca,t? Nlum,ai raspu n:suri aflrm alive Ia cele do u,a tntre ba ri pot oonfi rm a ca raeterul de tm pm m ut a I cuvanh.J Iu~ a nalizat.

PrMnd problem a origl~rl'i ~i i:stlJr~ Iimbii Iromtine din aoeste puncta de i ei vede re, putern face 0 se Fie de con sideratiun i. A.ntemior s-au expus, in ansam bl u, con di,iille ecqno m~co-;soda~ecare g~ cond us la eel e do 1J~ m arl m ig mti.~nii po m i.~edin spratiul: carp.ato-dunaf-ean - INe internseaza, tn mod specie I, orligine a latinl Io~. a unor popesre its'liioo (I iguri. LImbri .cscl :;l'i sabin i.) ~ifrs nce&:&mel1idionalfl; (Ug Iii" 10 u ~geidod}, a ca WI' I~mba € iruudita, CU :1 i mba, r-omana, PentrlJ a exern plifica medu I ell m tn'1!'b ie abordat u studiu I origl~n iii imlbiiii ro mane, vomenallsa cl:Iv£intlJ!I an. In lim bla arMica, ,este :atesla,t le.x€mu~ a mn us. de'lvenit apoi ann us, care av.e<3,sensul, de "eer:c",SJ€II1S p.ii'h!ltlratn dirnirQutive,le annellus: i {aliilelltu:s,ann~ll.Is) ill i nep1~, in eellelalt~ I~mbi eu w-ilndien e, rltcil Iexemu I ~i nid de nvate Ie I!J~nl.i s:xistii'i, Alial iland evolutia semantidl de ~acerc-Ia perio;jJ,da de 365 ,diezi Ie, COBstatam ca, cel:e douti selns.uri, ~rimitiv ~i evo!uat. au Q legah.mIll reala, in senSl.l!1 cal d1llci i masu r:au Umplil i pe 'ce~t, fii nd lolrn:iata. siinglu ru I p,opor d~n lu IT!Ie'1(l,1lIfe 'l'o!IOSE!!<1 cer,c"d pe I"ItfiU m asu rarea Hm pliIllu i,. Ded, Icuv:t'lJntlLl I e! de 0 r~g itle d1!i ch:a., IDe aiel. se mai d esplirtid §~ allte con cl uzj~: in p ri mul rand. fol~os~realu ~ de, catr,e Ilatiin i p resu pu I'll!' conv~e!u ire'a ~atlni'lor ,eu dacii~ fapt perFeot explicab:ii, a,vo'l'.itr:ldin veder-e ,dli dardalil~i., stil'amc,~ii womanHor,faJ:eau parm di:n grupa de trwburi trao:irce' aile moesodan::lanilo,r :sau dacom Desie mil ow, dl n ca re 0 parte au ro it ~n As iiii M ici ,I alii mon dlat Tm,iaJ.
l

s[is(ine acop'8ri§uf fa mar:ginea tindet csseto« !elnlne$,r de tilp dade.125 Sa nu uitam ca amnus = "cere' era materializSlt prln CObSrJIH. [Jeaseme nea, nLU ma~I a nol, roma n i l, s-su pastrat expresli de t i pul "timpuf ttece ca msts carUIr;r; ~roats vieti'i~ etc, ina I patrul e a rand, tin21nd seam a de faptu!~ d1t sin guwuI curvs ill cornun daco-laiin din mtreaga grupa este a n-ann us .:;)~ ii revenirea dardandor cu Ainea~ c s-a ifaGUt dupa caderea Trols', lfezLJlta ca de,g prin derea Iati nUo r, Ii gt! rrn~o, r cS.'cnolr~1Umlbr~rnor~isabinUors-a Iprodl~s odata C!JImi:gifatiunea doti:en~mor, dedi in m ilen iu~ III i.e.n. sau po.ate li'lH11~ ina inles, . Go IiiIdluzia € ste confirmata de 1 storie, popoarelles us am i liitite iii nd (:J1l! Ie m el vee hi ve nHe liill ltal i<I. DerhralPEla total diffilllita I:n llmba rom ana ;;1 lim ba romana, CUIat~t rna i mu It CUI c~t ~iriI!Jre se plasea!lao p e:rioada d~ ap roape 2.000 ani, aliil'sta dezvoltarea e~e to~;;d5!eparaHila limb:]] IstJ1ne~rQ oomparatie cu limba daca, d'upa acea perioada deoonvietllJ~ re, cand popoare: € resp €ctiv€ fololS!eau in ccrnun cuv£mtu I an, Tn SffilFliiiit co~wiie!iU ilrea. :§ii. fo Ic,siirea. comu Ilia a. CUVal1ltu Iu~~m nus-.aJlilnus es~e una din dovezlle C!OmJUIIil it;!'i~iietnice dillii~re t raco·.dalci: ii traco-daJrdaJWIo~ ~lat;in -ul'Umi~ca ramun~ mino:ra a daca-Iatini lor. i '
I
j

in al do ilea r,~nd, aceasta C10lilvi:elu i re treb,u me.s.afi avut lee acel 0 undle ex is tat! sanenr are eire UI~re, respecti\{ in zona S arm izegeluse il$~F etelo r Albe din rnuriltii Ora~tiei ~i PealcflFArad.a:r ' . in altreilea ~and, nll!J se peate spun e Ica. lexe In U li1lIh este de orig i11iE!' romana pentru dl, In acsst caz, romanfi ar fi pasnat ~i rnasurarea timpului pe cere, Or. a m v~zutcii, til perioada fundar~i Ro rnei, anul IOf mas ura dom 300 de zlle, ceea ca dermta Un prim itivlsm cert, S i.gur ca, odata C\I em~gra rea lor d i til Daman la ~i:apoi Troi a, Iatiinii n u au dus cue i ~is,i,stemu I maslJ rarii limp ulu~ p e cere, acesta flind 21pan aJul saea rdD~i 101'dact, Limba rom~ na, pilstratoarea rnu ltor arh aisrn e daeo-lati ne, 21 men~inut §oi un d:erivat de ~a lexemul amnus siaruime 31tT.!nar, care !nse2lmnal ~srldpulce

Romaniir se chinuia.u

cu ... I~rti,na. !

Tncon~inuili'ie, '110 detal i a, !prin exempl iflicari, ,arh~iiSmelle d~J1 ba rDmana. m lim Pent~u, a n~ s'e cr-ea co:nfuzii, p reciza m prin arh ailS m Ii.f1!gvistiG - m ai p e scu~t Sl'habs.m - 110m in~eiegle' atat forma Iexicl! 1l.J cat ~11egliil ronetice co mun e i, e limbli latUne arha~Ge ~i limD~iromanerntr-o vreme calnd c1Jrltacte daco-romane, practic2 nlJ ,e);lis.tau,Ne remrim Iia per,ioads c:upJi1llsj3lll":!tlFe tegea De lor XII Table tSCnl69 Ilfl~re45'1-449' i.e.,rII. :;;1 refaCtilte in arm~ 390 ie.l!1l_. dupa distrugerea liar de catireg,a IIi)m ~i @paca imper;ia~a {se c. 1111~.,e. Acea s;~alatina a rh~id:1 0 n). Tnta~nim at~Jt Thn Le;gea celor XII Tab~e (Lex XII Tabularljm), dn ~i la scriitoni ca TMacdus Plautus, M. Porciu:s Cato {234 i.e.n,), S~atius Caedlius {219-148? I.e ..n}, Quintus Enniius (238-169 j_~.!l.), Cna!eus Naevius {245,~200 (e_n},

ca

li"erenlills PubliiLlS Afer (1 ~;lO~1158 Le.n..) etc_ 163

lex.i ell ~ Ii mbi,i rO m iii na cOIfI,ilne mu Ite Cuvi n~e 'cu eti moh)g ia ~ati lila 21rhai(la., Spreexoemp'u~ Latina clas.ca ~romana) ecce ilium
ecceiUa ~COO istam

lal~na a rha~ca
aeela

acasa aceasta
Blrmas.u
fie'rb~re

eoci~um accilla secistam anmi ssari us

'fervere
fuo ;;.fio

ad miss;lIlri us f~rvere

(a,)fi ala. ala (a) h§iraL (a} luel, lubira


neat mal

esse
iUa
inio

eHum
ei~Elrn

IHe

hlrrlo lubere ficatlJm


rnals

Ibibel
pius
macies

macri~ mort mcartaa

macn!lls
mmtUis rnerta

mortuus
morl.US

Tot anterior, s-a aratSil ca IPop,@mll~D:man§:r are oru9~nea sruprapunerUlj I 1ih ~n doruoi pelFioade istQlric e dife rite, a darda n~11 Aceasta prezenta refac~wl de or. Vergfll i us Tn "'Aeneida" 12& este confirm atill §i de alte lzvcere afi!~oe, Festus ne cOnlfirma ~ ~Priscii faUnt au fast acei.a care' ;:l'U existat ina/nte riff: fum:J:ama Romei". 1~ ~ "o.rigines~, lisilllonJls di n $e,viUa ne: rei at:eaza ca, in ace I aii, Lati u IT'I~ n se' va rbeau p.atru 'Iimbii asemilm ate ar,e: ''Unii' au spus ca au rose fnsa pstru limbi tatin!f;',adlcfJ Prisca (ees vecha). Latina, .Roman's. Mixta, Prisca a focst aceea de Gare s-a u to1oslt-eelmai v~chl (/0 r;;wlbn) ai UaUfJf in timpullrlilanus §I Sa'urmls', neregu!a.ta-bamar:a. dU(J.Jcum se I/eas din cAnrece/e Saliilof', ln aces:~e pstru IimbW', recu noa ~~em Y~O'F I~mba vorbita de pri sci: lat~n~. de latlnll mal. noi, de Ilocuitorii Romei (ev,olu8i!i mull lata dis semin~~ile~lilconJlHatoare din m~jlocul ciirora pl!e,easeri;l)" precum~i 0' Iimb~ame'Steca;Itii, ca urrnare a 00 ntacteler ~.rim{l)1 r trail, o ILil1lgua IplI'isc:a:§ii ~a;tili1asrau vo,tlbite de p,opor~ adic~ de rnarea masa a popullatiei di n latium pnm a avand y~J o'riginea t1 pel'iio~,dj31 anierioara intemeierii lavinium-uluil de c~tnl! Aineas ~i da~danii lui - ded, 0 Illmb~ daco-fatiina - lsr iii 131 doua reprezenrtand Umba dalrdanUor IIJ~Ainea:s ~i a troienilor lui Antenor .. • '~T
U

ILi 1'1191.iI.3.o mana n u ,e'ta al~cevOil deM;:at: !ling ua latin,aJe\!ol uaHi" ver bna, Ia t ROlma ~ I sc he maJti zata, de sc ri itDlri ,,~ g'ra m ath:i pan a 'lOlln~vel u ~ m ax! m C'U fIIo!scut sub den u m~rea, de Ia:tirna. c~a , sid. Aceasta evolui~i,eeste €xplicabi I

prln dezvolta real mpetuoe s;§ .~ ~omei, prin t~ooriirii. 1111 oom.par:atie cu resl1l!~ latium~ului ~~ Italh;;!~! ca ;;~p,ri'rl conaentrarea in C®tate,Si Etetrla a celer ma: ""van sate v:alo~ spiritu ale iEiI~e Ii antice. lurn Paistlfarea in Urnba I'\O,ma_Ii1H~ a e~em~ntelor arhslce prezentate rnai sus at.esta, indu bit~bi I. com y nwta~eade lim ba d intlre I ati na i8!rhai,ea:§ii I ilm ba d .. ta, ~ransmlse !1QUa prln aoeasta din urrna, Aceasta ase J1~ue eS'~eirda rita §.i prln n faIPlU I c§i in Illmo,;:) rorn~ rio1Jl se rna.il g~se8c cuvinhl! a ri'ia iDe au 5 IriI ero~cizat. aceiEllsti!i faz~, mgas~ndl.H~9, ,de exemplu, in limba rolosit~ 19 alcatuima Legii celor XII Table. Alcise fQloSie.aerhalcul ,arbosem :!ii ausum pentru oIasiQul a rbonl'miil allJfiIiJ m'~o .~)eGi. in sec. ~V I,e.n., rotecls mul lui Sera nlete'lIimil1£11t. faze irn care ne atlsm ~rilcal ezl, cea ce preSLl!pune comryfllilta:~ea IlaUflei zisa po p!l.!ialrii §ii a ~~m !:Ia.es antelrioa,rasec. ,IVt.e. n, bU Aoeste con siataril nie ab Ilga Sa prtivim alN"e~m.igine'21 I'am'bl, 1'0 mane. CB re' are II,a IOi'i'l,Z8 (I limba dla,co~lalilrll;§, at.egtatal dccumentar in lat~F1la 81rhaliM l1i oonstituind stretuf, avalild 'til sUibstrat llmba vechimor Ipe~la.sgidin, tI~,daj m 19ra ~:lUnlrot sudu I Europe l, nmdu I Afl1id~ ~i vestuf A'Slei, p~stB acestea ad:iu ~ gandlu~se surperstrat'ul de mllgirl® if1l special ele~a ~i'latina clasi'cajrQm~U1~L $""a foJosit califiicativul dadO~llatin, av~nd in vedere eEldardanCl"latinii inteme~etorl iif.!'i IRamel s-au de sp Fins d IrII m a rei ~ tiru ndhi al~n:H:;o~dellor ;;i rllU irH1B a FS. Iinoons~$tentateori.ilor romanb:ante, este tntiiirita ~t da alte argumente. Insu~il 164 1EHS

spul1ea ca, tiinerii rotllliaJnffi treDuiau s"" lu p~eaJl1Iffi il1ltlregi CYI inV3!area Um!cj i I'atln€! (Insist. Drat. 1, I, C, X II). De aceea, nki ali Wo it!Dwiiii cu Romei nt!<!J1L! ~nva~at ~i nu verbese UrnbaJlatina. lin GO!1secinta,este 0' eroara a af~irm,a col d acU au inva~a~Ii mb'iilJllati na ch i [!II!" pe Bu g, mal blns deca~ aIta popoare s upuse, de~i contactu I lor CLJ ramal n~ia fost eel rnsi SClJI rt in 00 m par,at~€ ClJI al ill ItOt po poare cucente de ace9ti a Studiil €I celle rna i .reoente stabi Iesc un nu mar de1 ,253 e:limoaln,e l8Jtine, a lcatui nd I<.lUna duna rea ria, din ca re 107 !l U!ITl;;:l i in lim ba mm Eini:L IDin acastaa, 176 sunt Ire00 nstruite, cea ce du De irnpllclt la mig Inea lor da c~, Analliza fonetica, glotocrono logica ~ i romp ara.~a cu Ia ii na a~ha.ica ~!ielena. ( in special He meres) rile rona lice ta Llliimi1toarea com pen en~a a fc nell.!lui Pral1roma II lc: origii ne daoa 441, romana,-147, elena - 8. 1n stalbil i rea a.riglilrl latin e ssu 61 ,altar (loligin~, fi lologli i<'lU ea Oala numai li si m1hh..Jnea die forma, aGonj~nd u-se origin sa - (oldeau 1111·8-cUlV@l ~tului stra~n, di far~ a seti n € searna daca pope rul res peeti.v putea ave a acel eUiVant sau nJU, ad~cafara a se studia toti factorii" aratati anterior, cere com::um 181 creerea u~uij cuvant, Spore 61X!61.mpILII, d QI'cWi eu I'IIOS CYJt §ifo 10 si~ pa c ura lin 1;'1 inrea tlytu !,c,!, ,aJllJ PQPoarelor el!ropane~ lneluslv a rOn1aJlf!ilor. Deoi, picula {mur~;'!liIile pe plelea G1JPlililorm ici - de rival de' la pi.x, ~ieiis ~paGura"). de I<'l care a r putea deriv~ pacu ra (de~i n-au nid 0 oont~ngenta) derivli din pacuril!, Acest 00 nsidierent sta ~i la b<1lJza lipse~din aromiiina a c;uvin~elor bOlUr,. aur, p.acuri\'i, deoareoe aromanii nu a I.! esemenes bunuri, Apnii din p/'cula e mai i~dhis de cat adi n p~koUta. 120
Quintilianl.Js,

l!a!1!!g'Ued'oe
greuglreu

I'imlba

Iroman'

Iim ba fran
diffilcil quii

ce:za

limba. roman",i

ClILilar
ieu

cane
au (a) despal1i

depillrtir
dOli lor

t-te

]e
separer

gravis ~uij ego saparo, are: suorurn


plus

dor {al) ~or


rnai

nos'tal,g~e ~es. lens s


plus

mals
est el (es.) intrar

oag~e €II (sste) intll'are

arrnee
iI (est)

entree

De aseme nea, wrah,eeza tn ed~evaIii are 1l1II!!J ele m e!ilte lexl ea Ie ;~ Itli fon eti eEl com Une eu lim ba ro da r n u cu ro marta, EXlem ple: -. cests acestea cette ISM haec

mana,

- test

( a) cest

rn

iste, hie
S uorum

~.~or ~ flJ ~ vos:tre - eU


- lcest

ru

lor

~eur
fult~lit

- ai v'ostra

vostru eel soest al vostru

vetra ,oolui-I a.

vast.er ille is:re, ~tO

vester

D ac ii

:§ i

franc ez.ii ,- IOlriig~:ne co mu n iii Din ,ce!e prezentate msi sus se desp tin d c-aleva (';:0 nelu zi i €v,id~n te: ~ I i.m ba d [!lea mOlfmeazl stratlJlII ca re, Iprin eiv'D~lUlrne, s;-a trarM.fo rmat in llmba romans de azi; ~ da vram Sa sta bllirr'l ~i un su bstrat, ecesta '61sre al catuit din WUnba pel;ils.gilor, care sUi §ij la baza limbiifritll1cl1!,ze meridliona1e, SI celel spaniole. pol1lJgh€2!e ~ii ltallene, prln ligluri~ ei bas6i migrati din Dacia TIn ltalia, F~.;lIlita, Iberia: • limba, l8itin,a ,. um,bmla!1la., OSC61 $:i sab In~1 constitLJie d~alelc~elle iita nee 81e

Co mUirilltatea etnrnta fri,b uri 10 r pel asge §! ida c e-l at! !'ale, skolb une ale tra c o-dac~ruor, ras,p,ili nd H~ po U Iil S pa~1u iinruMl sin j U ru ~ Medlii~e ran el, CUI extin diere .Spor.e tlca, firi fl'ei iii C a u caz, expU c~ ,i co mun itatea, de' Iimb:l Bal d intre nol §i ee Ie II''I1oaJW v'liIchi triibY! ri ita lice ( 'iigll ri, umbri, esei, sabl ni etc" ~n care se cuprind ~ii Istinii ), lboOlI~iciiJ' (m~i,faJniir h:ispalnlii, baseii e~(l. II mba rom a M pastreaza 'foilIlrte multe euvi ntfli eu fonelism 'pe Cam l-am plUtea. nlJmi dace ..um briia n \}i cam nu rnp:N~lZirlita. evolutii din roman~ spre romana. Cuvilnt€ liS Ia care ne referi m sunt 'cornu ne tll"i uril o'r su s-m9n~ioFlate ii limbi i b romane, ceea ce presu~nJI"Ie0 aceea §iiiQ rmgin€!, d.u ,~nmri oa ra tTl i9 raliu nno r din m~le!'ii~ul ~mlw i.e.n. spre ItOlim~a, Driginea daCicii it! Unor c:uvint:e din lim b s IFO manaslE! mal IPoate dJ(nJied~~i pri n com unitaltE~a lor ou eeli,e apa fIIin ~ nd in sp ecial dia Iect!Jlu~ Ian 9 Ue d' QC, explicabila pr~n a,rig ine a ICO tfill!lma a s twa m 0$ iIor dacil ow ~ i fra m::e,ziillo meri~ r d iom an. Vom red a. IJili continlJ are, cate.va ~xem p:le de, cUllin te d~n poezii sense Tn langu€ d'oe-wl (\lee, XI, clJvlinte care nu se reg,asesc in limba latin~,: 166

ca

• S UlIP'ra.str,ii!ltul Ii!'ll1,bii O'IIDmane es:l'e. irJ! spech~l, ,die factlU fa If()mami ( Ia.tin~ dask.ili ) .;;.~l:erna,~ apl ~catpeste stratu'l daci:c, in epoca mod ema ~ico~tempo rEI n~" e p rin ~nt'Eirm,ed~1J1 cu~tlJl frarliCezie. 111 rincipal, $~l;U plieh..!atdkeet de patura noastra rii p culUi; • e,onUm.ll.itate'ilI Wi!1'lhiildace panilJ in :io!:ile'le no<!'stre, ii1l mod unwtar,. pe tJoate te r~tolrii Ie I oct:Jii~e de rom hi, este tO~Cld aU. ce ill m a.i b u nil! dov,ii!d.ii ill cDnt:in u iUili i I oc liIIiir~i Da:ci:eiide 0 !ii!tre stram,o~ iw fl,o§tMi~n(la de a,tum 2.000.000 de' a nm §i i pa na astizi, fa ra nrnci ,I) intreru pe're; Irlrvazi:al rom ana, ca$~ wate 167

limbU dac!e;

celelalte mvazil carcra aceasta le-a deschis ealsa incepf:lnd' CUI secolul ill e. n., nu a reus it sa Thlfr2mg~ten acitatea papa rului dee, ramas neel intit pe iJ amantu I din care s-au naseut primii stramosl, legendarii titani, din uranus §i Geae'a 12'8, sirnbol al eternita~ii ~i ublicitatii materiel; • Ilimba romana e'ra formata Ia eontactul eu rornanll, adaosurils ulterioal"e ~i infiuen~le fiind de minima importanta !i\'j nealtenlndu-i caracterul

In rnomentul agrav6xii star;iliconflidua~e' dintre rornanis! daci, terminata In 106 e.n., cele dO'llia pepeare trace 'VQ,ibe'illJ llrnbl foarb? asernanateare,

specfic;
• l,aUna zisa "p opularll ", care sa verb aa alat in Ltati um~ c!lit § i ~a Ro rna, era un diamec:t dac; ea a evoluat co1Hre lingUi1iIlrOimana, pe care nol 0 numlrn azl I,a,t'lna cl:asic,a S,('lU, mal scurf. la~ina,; termenii au fost copi,ati din limba

franceza, inca din secoiul trecut. Viziun ea erona.t§ asupra celor do lIa laUne uzual e. di11,I:ota.iul de pat ru, ca iii a raportului dintra ele, explica neconcordenta colilslatata chier de latinizanti
intre teoriile lansara, concluzf

~ire,alitatu.

Analizfmd, in particulal', procentele stabilite pentru cuvintele de origil1i1li I.03tina, ne putern cia searna c'at de ne~tiintifica au fest modelele folosite de to~i et.imologii, Dsca mal adaugam ~ilipsa oricarui CUV:ElIlt de origine daca, afinl1a~ia e ~i m a i evide nta. Toata acestea sunt consecl n~a nea d mihnii unui f,ap:tstat de evident cum ests ccntlnuitatea foloskii I[mbii pe care 0 vorblm de-a lungul mil enii lor de exh;ten~a pe aeest p;3,m ant, p@ll'llt:i ,zilel e no astre. Daca este 0 in raal itate ca toatssem inl ii,!:e striH ne care au ram as, pe te riltori U I 'Di\liei i, in e migrar,ea lor mL!ltldin::lG~ionala, u fast total aslmllate, esta GU totul paradoxa I a admitern eEldacii au n~nuntat total la llmba lor, ei care au fast dintctdeauna ~i au rarnas patrio~i Tnflacarati. Ei, care- au luptat 1,812 ani pentru a realiza reunificareastatului lor, puteau oare sa renun,e la limba lor vorbit:a de mHenii? A~a ceva nu ~a il1tamplat niciodata c~i nicaieril in lume!.laJ daca unii (~i poete au dreptate) nu sa recunosc continualo.ri ai poporului dac ~i ai limbl1 sale, Ireb u ie sa se ;;tie cill II U rul celo r ce :s e mCUnOSCestill ,extrem de mare, Adevaru I se prezi nUl, astfel: Plednd de la faptul'ca rOhl,allilii ,enliU I~ origine danJlianil, d,ed traci, C:3J a.he~i,ion ienti, e ol.ielll ii §,j dDrien iW erall!.lmi girallli di n spa1 iu I ca.rpato-du I\eal"!, ca troienii, frigieilii, italicii, daciii, iUirii, mOlicedonenii Ei'rau trac:i, ea Ililguriil din Fr:an,a, Iberia §i Italia precum ~i umbrieoflU erall mwgratil din C'aCiEli~C<!I ~i pelasgii din t1o,rdlll Afri,cU, Pirliilileii;;i apus,ull Asiei, pr,oblema oil'iginil Umbii :romane capata CUI totul alte dilnru.'l'ns~Ulni. Toare popoal1ele enUmerate mai sus, eLI toat,e componente'le lor ~ub forma triburilor: gin~ilor, llniunilor de triburi, oetati ,etc", vorbeau, acum circi:I.1.000 anii~ dialecte aile unei limbi pe care 0 putem filumi, f,ara sa gre,im, pela:sgo,rraca ..in functre de conditiile s,.ocial-poUtice, eoonomiDe, geografice ~i ijstorice ill care s:~alJ dezvolt?t de",,,, Iu ngli.J perioade,lo r de mig rare in hinte:rl andul eelnt'ru,.sud ~i est eu rop ean, lim ba I

sa

ma

na

peIClls,gotraca, s-a, impih~it pe grupe dliial:ectall€l~ mai mul,t sau man pu~~~ d if.lm3n~jate, fllnc~ie de con dli~iJ,lepe cir!;icateante rior. s

dar sa t'e exprimi sau sa pronunfi cuviilltele de asa rnaniera "ncat sa pari fie cuit, fiie camg hlos. Era!?.i n 0 rmsl ca dacii Sa r,ada ,attlncl cami Ovidius spu nsa dies In lac de dzi, terra in Icc de ~'earil etc, Ca n uma p rnpr,l i lin talnim: Dec,ebal u s din nerd §i D'9ce bal UlS din sud u I Dunarii, B.urebista d:rfli nord ~j BUirebista dilnl sudul Dunarii, Thiamareus, Orol es, Rille m,aJ!'OS! RUII::i Db ostee, comes i,clLls, Du ras-Oi Urpal1HUS etc" etc, Fi3ra a fi rna[i~io~i, putern at]li1maCUI cermudlne ca tat§1 ~U'iDecabalus, ca ~ii parintii celorlalte capetellii dace, nLJpotf acuzau de, .. rornanizarea limbii dace .. , Dar, din Ip,ij,c,iii,te,fiiloillogi:a hD3stra_ tefuza sa priV'easca inapDil, dlhCOWO' de hotarul sec. V e.n., pentl'"lII nlcl Occidentul n-o face ,i, dec,i, nu are surse de il1lspira.ii'e. Sa 'fol!oseascar ,Dare, sursele an'tiice? Ni,ciidecuml' Pentru aceaata pe Ii!tf1lga ta Ia ntu I de fi lolog, cen)~datiJnj I tre buie sa cunoascs perfect lstoria .antica. ~ij, ded, Iimba elena, ling ua prisea, lingua latin.a ~illing ua roma na pentru a pubea~radu ce direct pretia asel e surse de intbrma~ii al \5 scrlitorilo r antic~,fara interrnediull im bii franceze, ge rmane, e ngleze sau ita I~ene.Urm are a d i reeta a "Iiipsel aeeste r eLIn o§Unte, esta tradacersa ,ero nata, uneorl eU consec;inte grave,ilI uner terme'lli. Se pcete cita in acest serrs, urrnatorul ' exemolu tipic: Tn toate lucranle eLI ceractsr filollogic sal! istoric, cuvE'iritul barbar:us e tradus prin termems "baroa',-", lar nu "strain"a~a cum il Tnielegeau alat elenii, cat!iOiromanii in perloada lstorlca in care l-au folcsit. Pentru emeni, to~ ceea ce Ill! apar~ihea poporului lor, chi,u!?i roma!1iili, era c.alifh:;'"'t cu ~,ermenul bat:b;1U"OS" Se ajunge, ;astfal, ca 0 caracterizare facuta ,g,e~ilofde Dion C hr;sostomos sa fie. trad us,~: "Getii Sf.lI'lt mai fntelepti decaf aproape tori barbarii §f mal ,asemenea ereni/or". in is 11.lI~ aOElsta, stra III cits, 'cwvi izalie ill g,etcI dacill!o:r, fo arte a prop "ata, de cea e Ien~, oontempo'rana. ,atestata chiiar de eleni §:i conti Flmata ell Prlisasin de cerceta,miJearhieol ogice, este categowisita dirept ':bar:bar~", in lac de "Stltll'I1~"J cu toate consecintele ce decmg pentru eei ce studiaza istoria multimilenara a poporului f1ostru, fie romani, fie sh·eini. Sau, r'ezu~taca ¥i greeii erau asemenea "barbarilor" ... Nrc!: asta nu se poate admite. Tot astfel, Dada FeliX est'8 tradusa ~D'8cia.ericitlj~ tn I,ocde ~ce,ab()gaMJ~ f sensul de baz;31 clwantului felliix. a'l Sa ilLi maii vorbim de fa,plul ca se campara termeni romani cu termeni dill sec. ,XX, ,dupa 2,200 ani distanta fI1 timp. Ex, : tetra cu '~~riil,in knc de arhaicul 'te8Ir,a sau diE!:seLJzi in loc de dacul dlii, c.ar,e,Cia ~i in cazul ro:laolsmulLUide tip leud. esle posibil ~ase n diiieren~iat ca fOn1lemalin .01- dies speGiiliclimbii romane ~n~i - zi specific limbii romane, De acee,a, nu ne 8urpriinde sa constatam stu-

Faptul ests a:t:estatdocumentar, ceea cs este foarts important. Sa ne reamlnnm de Ov~dius! care ne-a cornunicat ca da,cii radeau "pro,soo~te" atunci cand lie 'ci~ea p'oe~ii in mimbaromal!'la. Or ca s,;}starne~ti rasul, trebula s,;}vo,rbe§'tii 0 nmo'a pe care S~Oilntel,eaga interilm;u1lorul tau,
J

ca

~a

1168

169

pefsctia unor filologu cu privire lOll 9Iel1sralizarsa rotacisrnu Iui Tn textele norddacioe {Maramure~, Bucovlna) Tn loc de Ol~enia" unde influen,a romana - cat de cat -a exlstat, in timp 08 nordul Daclel a fast 80)(0Iu5 total de la a,ceasta , influenta. Tratand, tns8, rntaclsrnul potrivit anallzei faclJta anterior, stl...lpel-aCliia d~sp,are~i totul rev:ine Ia loglic ~ i 1,81 normal. • in lumina calor expose p~lla acum, este cert ca llmba latina ElF,i11 un
dwal,ecl dac sau 0 Wa,tinadwn Daela, pentru a tolcsl -

stat sub stap?IlI'irea romani 0 scurta perioad-a de limp (165 alili). 'Lo'cuito,rU Romei nu au adOiP,tat limba roman.a ~d 111-0 yoribes,(l ni,ci azi" dar se af~rmla d d!'ll,eil de' pe 8t!91 au adoptat-o. Bravo IOIi!

Tn ce pri\lie~te rornanizarsa ,etnica, probl erna are un aspect simillar ell eel 211rc man iza Iii I~m E suticient sa rea m intim 08. dupa U mJ ilil,d ad! a u fest romsbin. niza~i ill 100ani, decl intre 105-116, lar dupa altii, Wlicli inainte de cuceriraa
Daciei... Nici latllinizanfiij nlel fiomalil'izalrlliili nu Justiifica existenla unor cuvlnte eemune liln "mba, romii,lf'Ia §oi in IIrnba p,ela.sgilor din Ubla ilna,inte' de

prin oomparatie ~ 0

expnl'lsie a ~un Pet it d'e Jullevill e: ~je'ne d is, pas un ~a:ti gau lois ..,. m a i s un Iati n L. n'l de 103 Gaulle"!"Eu nuspUrl' 0 ra,jna galicii. -c-i 0 latfnlj din Garta"14' Est,e abslI rd s,iI!af nm!!lim,ca IIm ba lafi na ~~ cea d.aJca erau ~i mbi d i:ferite ~j limba daca a diisparut, din moment De IDEX nu consemneaza nfci 0 etimologie dacica iar unll autol'i nu au reu~it sa deplsteze dec~t 1160cUivin~ede origine daca, prsa pu\ine pentru a se putea frage 0 asemenea concluzie. Cum 0311 trebui tratate, atunci, aflrrnatlile marH majori,mti a filologil'or cii llrnba romana d,eiivE!din ~atina popularili - ,alias Ilati!oa - ceea ce nu este departe de adevar, 'tinand saarna de cele prezentate anterior? Guml ram~ne ell spusele poetului OvidiUlS,care a campus poezll til llrnba gelid!: "Getico scripsi setmone Hbellum structeque sunt nosuts barbara verba modis~ (Ex. Ponto 11v'13.19,20). Cum raman e cu afiirma:tiiIE! gene mlulu i Pate rcu nus, din an uJ 1110 Le, n., CLJ 0 cazia cues rirl u Pa nneniei, referi [or 1.21 Iimba Iali na, folos.it,a de cei cucerlfi? Oa lie, toti eel can3 au CUIlOSC'ut lirnba dad'i ~i au consernnat aceasta III scris au fost . neseriosi ssu rnlncinosi? Oa re , acsi care aflrrna ca p,annonii erau illilni,42 nu-si dau seama gre§:e5G, din moment ce M. Ulpius Celerinus, subO'li~erin legiullea XI Adiulrix. trirnisa de Caracalla (lfnceputul sec. III e.n.) lrnpotriva dacllor liMri din nmdul P annon lei, 13-21. intituh::ll "in terprex da cor,urn" pe Iespe dea sa de marmant dasco peritsl la IBrigetto, TIlPan nonia (azl SZOIlY TI1 Ul1g,nia)? In sen i me, se denatureaza unel,e adevarurii istorios, cand se ~tie rru e;xista 0 etilmlologie mmanlYS- roman, Cuv3.lIIltulromBin mnd e creatla '1m din sec. XIX. Ita, NLlme'lle' lIlostn.l e rut'llan, ate'stat docUlment~r incep,and 'CLlse,c. XVI ~II p,al1a, in se,e.. IIX in tQate lirll.liturile Ilocuite de rcmali1i~i caire ,est~ de X proVien Ie n~a pu II" autohto na, i ndife ren t dl af deriva din arim i no sa u din RUM. Cert est€: ca. intemeietorii Rome~, a,a CUm ne-8 comunicat Vergilius :;;i Titus Livius ~i au confil'rnat arheologii, au a.dus humele, "ce'tafii eteme" din pa;t:ria tracUor, de un de aU ven it!, ind ife l1ll·nt caire ar fi fost zo na de mig rare. RaportLllril€ de evolulie dintre latina, rornana ~~romana nu sa pot slablli cored decat daca I,egile fonetfce sllnt aplicate eu rigUm!Zttate, ded, daca filofogia intelege sa n\1mana §tiin~a •.Sa nu·scapam din vedere di romanii nu au I'eu§it sa rCH1'lanjzeZiSi triburUe dlin Italia~ cu Ciillrese 1Inn.ld'eau ~i care' ~§oi aZli -vorbesc di[lj~ecte fOOline diferen1iate', incat pmvincraliismel,e din~imba rnm ana nid n LJ m a;i e cazul a fi luate in collis[de.ra reolin cad rul un i~a~.i~imb~ i i romi'lille, unm.'l~a chrscta a limbnuvorbile dE! un paper din care 0 mica parte a

ca

ca

ca

Continuitatera dacilor :;;i dao:nomanilo!l In Da,cia mal poete f sus~nuta 9i prin cuvililte de lo:ri'QIEne g,ouc.a pastrate in lim:ba romana sau intralte tn co rnpu neraa ifl:O~~t.ora, 00s,erie d:e pse udo-sava ~~istraini mal susun ~i azi teo ria Vet) lJiluicrest i1n Dada p:rin abando naraa ei de d~he Aurellan us". Rom.anii au dustata doediU::i '0 pollitiica de adevlirat apartheid, asa GUm se vamal depal16, element esential Tn dovedirea nerornanlzaril dacilor, De fapt, mtlrliilnili n-au dus nicai:eri 0 politid de desna~ionallza.rej rnspectand pretutlndenl credintele, cbiceiurile tradii~me etc, ale popoarelcr cucerlta. Aceea~1 pol itiea a IJ dus-o ~n tn recrutarea lruP9!lor straine {alae ~i ochortes), care erau angajate cu armamentu! lor. cu Iernnica lor de lupta etc, A~<lIse explidi :;;i men~iullllil,e refer,itoare la lransplantarea IPopula~iei in sudul Dunarii rntre 271 ~i 2750, ele privind doar pe eel carora Ie dadea 0 attentie (arm eta, administratia, co'loni§.tii).. [J u pa para.si rea Dade l, M!iitina~Jliiau co t'l'vie~uit0 buna pe rioada cu g,o:~ii~ 111 Dpor cu care au avut totdeau"a aliante de 'prie:tenie ~i care au las61t in liimba noastrii '0 sene de cUl/inte, dovada a aeastei Donvie\uiri. Ain putea Gila astlsl: - gamOliIilDom" gaman - caps'Dman {ka ps '"prost" in 211 b,an![j'za -I- m an ~om,")

c ucerl rea ro m ani.

a~a~

~lU'~uman = tu~ (miFa~)"'" man ·om~ - ho'~,omgn ;: hot"'" man" om ~ etc. Toate aceste' cLivint.e, ca li>i componente'le lor; au Tn DEX 'etimologie necunosouUi Ca p,articUlI Iit.ali, rema rca m : oompullerea tuturor ou man: ~om~,ret~e a r~re n II mai 103 a cuvinte10r oompuse :;;i 00 i'lsidewarea etimo,logieu IOlr,Tn [) EX, .ca om
ne runoscLitii. Am ma'i putea eita!ili uo-maloare1eexpresii popul'al",e ~a)'folosite la alungalr,ea pisicii, a caro'f orilgline flU poate fi dec~t gotica: "car pisiea; c~t! (fol,osite lin

toats l1egiunile ¥in!), hast (folosit [n jud"Go,~): ~}

aJ

se ;co~oi etc.,

170

171

De la "rumini" Ca Dacia nu a fest tlotal pal"i1isit~, 0 dovadesc multe fapte !?i evenimente
- mentionatetn cronlca lui Anonymus'4:3 de la curtea regelUli II.Ingur Bela I, din sec, XI, a unul aitAnolllimusl31 , francez de origine etc. insu~i faptul di ungurilor le-au trebuit 800 anl (sec.xI-1 867) pentru a conduce intreg AFtlealul din punct de vsdere politic este d€stul ,de elocvent, Dad Dacma ar f f,ost lota,1 parasiiki., sa eu·'fifg,st lmedlat ocupata, de popoarele mig!l"atoare, goni:1:e dins-pre lIasairit de hoardel e nom ade asietice. lLa~oate a eestsa, eologia §:i-a s p us u Itimu! cuva nt s oo,,~'md ~veala cultura mate rial'i3, dael lor, creata, pe teritori,lj I patriei la a noastre din vrernuri lmernorials ~i pan~'azi, taM nici 0 Tntrerupere,

la reman]

am

IJrupa abandenaraa

Daciie~de catre romenl, si,llgurele Ei!,llemente

persis,tente, sunt cele ee ap~r~i!il netndolslnle culltpl"ii daco~getice anterioare contactel1olr cu romanl]: prefuerarea metalelor, a lemn~'lui, a pieilor. ~esatoria. olaritul (ex: ceasca dacica rarnane un element autoht,on pregnant al asazarilor p~ma in see. IV. e.n]. In 08 prive~te r~~LJI'i1leeligl!oa~s,e, cestea vor disparea total sub inflLlenta r a

ore~ti nismu iu i. ' Decl, baza material,a ~i spiritual,a Oli civil,i:zaliei ptefeuda,le ~~ apel a celor urmatoare rj:im,jllle tot eaa daco~gelic;1i, bi;nein~leSo, eu inf1u8nt,~lIeaslImnate pe parcurs, asa Gum s-a Intamplat :;;i se Thtampla la toate popcarele, Cu toah~l vitregiile Goa rtei nea m ului daoo-g el, acesta ne-(l transrnis ora I pane astazi amintirea luturorcela\ilor sale, sub diferirltedenurnlri: oetate, cetaruie, cetateni, piatra, pisco gradi!?te etc. Aceste amintiri Ie aflam pe intreg GUipri~sUI
~arilii oastre ~i constituie, desigur, eel mai tulburator element 81permaJ'Ien~ei n elernentunn itlutoht,on pe acssta meleagUll1i,num.ele de 'cefate fiind anf'eri:o'r sblpanirii romana, deci dade, deoarece dupa 106 nu s~au mali constrult Delati ( v. ceetus "unire, adl:lf'lare~:> ceata> eetata )_ ' Este damna de re~lnut concluzia la cam' ajunge americanu I P,aul Mlacke nd ri,k: ~Dar §l dupJ Glceasta daia ( 106 E!:. n.- n. n, ), populatfa geto-daca

cored e "l.IiT1a~i'D tar tara locuita de urrnasii dacllor S-ill, nurnlt "Tara RIJmeniiiUic;;i"14 nume lnscris pa 'sigiliullui Petru Ce.rce-Iin 1580. Ac,est nurne 31re 0 veche ori~glhle dacidi ,i tracica. reqaslrn ln on mercase Iu cran, incep,flln d eLI anti ch ltatea u . Astf;el, unul din triburile etrusce se numea RlIJmiiflla,~~", vechli troienl, Rum La era IJ n entropcni m curent pen tru fern ei, Du pa Hell ardcos, care sene p e ta anu I 400 Le. n., Ulysses .~ ~Aine'as tree p rin~arile' tracilor ~i rno loti 10 r in Ital ia, unde femeila tl'oielie, venire CLI el, Ie ard corabiile, Aineas intemeiaza orasul Rum" denurnlt dupa una din acsste troiene\~~. 9i legendele siracuzanilcr pun in legatLlr.3 ell Roma pe Ulyses~i Aineas, faptslIblinial de istoricul german KQmemanrn. Smocbinul sub care se zice ca. au fost gasiti Romulus!?i Remus sa nurnea ~ficus rumin,a"!1!l, uncus .fu.me,nu sau '"ficus ruminalis~m, de unde SB zice ca ~l-a tras nemele ROina _ . Ru m (Roma) e ra ~i u na din ce Ie petru flii'oel1g al e lui Askl e pyos (Vn lat Assculapfus), zeul msdicinel, de origine traca 9,i'fiu al altuizeu trac, Apoflo14$ , Rumi,aI sau Rumina era, J,arornani, zeita alaptarii. protectoara a noilorna SCL!ti119n LJ mere e i f i nd Ieqat fnt de anlroponirnul fe minin Rum. , Numele v,edhl al Tibrului era Rume saU R,lImon;~~, topcnlm de orngine
4 ,

insl.I§i nurnele pe care azi iI pl!.!rt:ij,meste de' OIIrigine daeica, corupt Tn epoca ccnternporana sub forma de reman, A!?a cum a aparut in scrierjls rnedlevale ~j ale epocii modems. nurnele

tracii, asa cum II arata terminstia, Unul din c~le trei tribul'li aile Romei, reprezentand pe urrma!?iiintemeietmilor acesteia, purta numele de Ramnes, jar u!'!a din cele trel centurf de cavsleri sa numea Ramnenses_ Aid trebule c8utala etirnologia cuvintelor Ram ~i ramlean.1< Eponimul Rum s-a mentinut ~i in pakia sa originara, Turcii numeau Thr,alda eu etnonimul R.I.llITile·lia!m, iar tartare-ala ocnstrulta

de sou Itanu I M 8.l1iomed a I IH ea pe cos sta ell ropean

a continuat sa ,raii'!!,.sca, dovedind 0 for1il noobi$nuit~ de adapta.re la j'nf!u,ent~l'e din Mara, f~r.§ 8-§i pierde tnsa, im:Jillidualitatea. care caracterizeaZ8 RomJI'l'i<;l pan8i' In zilefe n08stre. m .nflllLlen~a fomana A-a Ii'mpiediicat pe' locuito,rii din spafiul Garpato~ dunarean-bal'c,~ni,c sii"'§ii pastre~e v,ech~me EoII'tradw~ii. Printre altals, ceramica ilira, hacica ~i dadca a cnntinuat sa fie ILlcrata!?, folosihi til parli:cular, singura cliviliiza!i,e d iln s ud~es~uI eu fopea.n COl I"e§i~ap,astrat intacta au tonom iill pili ilia
rl

cucen1rii Ccmstantiino pol u IUli" au n umit-o R!lJm e Iw~1H (castell,ll R ume Iuei}'~, i sair De'ri I.Irnirea tu rce'as!ca ~ibi;z~mtinaa patlliarh lei din Co nstantulllO pol est~ :jii azi IRum PatllialFna nese_ in provincia autonoma Voivodlina din fasta Jugoslavia, langa Novi-S,ad, exista. ~i azi localimtea. Ruma. in letopis'etul Tarii Mo~d,ovei. Grigom Ureche folose:;;.b;l lermenul de Ram pentru Roma iar mai departe vorbe~te de IUlptele romanilm cu Rumele, ~ N. edit.: R\jIm era ,eunosout, in a.ntidhitare, ca z'lilulSOc<l_rehui. Vechi ~egendEl rom8m~~tii sp!.!!~ cii Ram a fost IPrimulllocuitoraJ zl:Iinei Carpatilor_ Ram, IIIl egi pte.ni. api3Jreasub mao ill ulle forme: R~, Amon-R<li, Amen·lRa, ne'ffiind' exchr-s,:ll, ecl, ~j toml ula rum." Gum unel~ d smse voi:besl;;despr,\'! RAMANI ("E19va~i'J(;a Iocuitonl ai ~OPleicarpatioo, CQfel~fi\<l RArvlANIA • Roman ia Sf: implIns' ,dela sine". • 173

a a Bosfo

nul u l, ¥n vederea

azi este' Gea da,eiica.

172

p~in cere fu'lelegles .•probebll, amaznanele tllflce, sall, cncum, 'ferneil,€:razbo~lfiIice de owi:gi:~e traca, mi me tot2J,~ (ii<stiinct de Ram. Indiferent daca Roma §;i-a ea patat nume le t;l rinfiliera etrusea sa u cea . troiana, el este decl!Iigline ua ca, avand Iia b8~a etlmonol R~n'I. Et~Gnimul ru man ~i adlverbl<! nwmane§ite l~e~nt@J1 pentru prima, data I nim tOil tn Letopisetull TSlrii Mo~ldove~.in te:xl'ele a~riblJ~telui Simtoml IDasciilul, Ele sunt '~o!losfted ~striflU::::ot de antroporl~mU I ~i Elpon imui Roma n :;11ietnen imul f:a~a ~amI.eni~ mentuofiliat.e jill a caeasl Iucrare. Es:tefo6rte lnteresa nt fa ~tul dl Slm len Dascal~lfolose~e termenu.i ruman ell sens etr1ionir;n,~cTinlMoldovaTnc®puh.Jlui de veac XVII {1642-11647j.145 Adj,eeli;V1ul n.!m§nE)'sc i1 int§lnim, apoi, la sptiidarul Mcolae Mil,eseu (1681 ).1ol!1 $i Miron Cost~r1l, ~Deneamu! mo/oowmifor", face dist~nctie ii1tre etillonim ul Tin IrlJlmi:lini ~i romani, adlica rfim~ell~1~'. . Etnon~mLlI:rum:tili1i se men~i~e chiar ~i in secolul XJX,fiind in uz ~a to~i scriitorii. Exempiril1iciim pe: Ion Rus, care, 1m, "leoana Pamentului" (Blat. 1.842.), scrie: "rumfmii au rna/lime QU ce va mat mica caardefen#. _."'J1 :. Paul, ~Q~ovh:::~, cu luerarea sa "ObseroatJioo IimM fU.iWaneaSc.a~, tipilllriti!ii la Buda ,1in,1179geOC;, ~ponimul ru mil a I'll este fOlarte folosit ~ijazi in m ediul s;i!!litesc,sub forma "rum'nul meu~JJ cu sensul de "bal"batul meu' sau "ernul meu", consUluindl, poate, cea mal pU!temicaatesta rre, atat a Ve chimii, cal ~i a eo respo rujenl~eii
1

Pen~ru a apreeia ca'litatea expnmar[! TI1rom.~~e~~e~il a traducerii in romaVila, redam una. din pro pozitil.J!1:i ill orr,ginal.: ~Bine amga sit predomneves(re~ Acsasta se~ran sene com ct: ~f3ine<5im g~sft pre domnsvesfre" Traducerea teste fac1.Jt~, evident. dupe: urache. Rurneni [ij tradus, nlol .0 b:aza, CIJ Roman il. s'u e scris pentru § l, pe care erh i eplscopul rur-l pu lea pronur*lJ ~itradus ,eUam,oeea. eel p resupun e di mal sLmt ~i al~i roman L 0 ar cine ar putea fl ceilal~? Rum~ ,este tradus Romae, orIn aO@9 perioaoa, Rome:i i sa spunsa illl roma ne~te R§m, i ar roms nUor- tam Ie mil. De asemenea, intmaga pro.poziti,LHlle- til romanB - nu are sens: '~AcQJo, Roma, .foar~sunt sfi.nte", Ja

tara

Tlnandl seam a ,(j e' me d ul popular de exp nm a rs ,s,elnsUlI este urma,tom I: ~ Aw.fo,

(oate Rumile (farnaite) /sunt / cinstf.te! sfinte"sau ~AcoJo,alice Ruma! estef cinstfUii !sfan i" IEste a e re marcat di arh lep is'copul n-21 putut pmnunta nid I.Ir1U I din d iftong i;

ta

~i de acses a pare:

Text -tot

odglinal

-dornnata -do mne ves~re

Pr,on u nt~a 'co re eta. durnneata du m neavoestra toate


rnu rlIte~l~

IfU

o gi1isim la R udolf von Ems (deC€l;dat.fI1 1254:), a I,aturi,de MQesia, Pan nonia" Traki a,.U ngaria, B uIgarJa" ca lal"i udare die 0 un&lJe, in geog rafiasa ve~ificata" uW€'ltcnronik", Pe roma~iili di~ Tr'ans~lvani8i~i d:enume§te insa WUd'e Vlaoh-in ~ ilJa!J# de padur-e" Tot 13 scrmori striiini, elno:niirllul tl!:! IT! hii WI a1sim pernnJi prima data S~ b 9 forma IRumen,Qs la a~hiep[s:oopUiIbulgarde Ohrfida, f"li1.mcisco So[mirovici, in lredar~liea istoricului dalmat ~oannes Ludus {lucie) d~n Trogir (1604-1619 A~hiep hllCOpull,cal~torind pnn lara Rum aneascal, a rlIota,t catev~j pro po;zitiu n'i in liimba wmaflla, pe car-e Il7a tradlus lin limba womans_ mn ana,liiZitl ior, cat ~i a trsdu:oe,riilor,r,e2ulta, ~viderli~ ca el n Ll Cl:i n~tea ~iim rom.ana ~i riI ieiinu pronu nta ba GOr~ot cuvi I'Ite~e,rn,pt perfect justificat Ia ci rJt~valca,re ~aoo nta c~, pentru prima data, CUi () IimM straina. IDe aC13-9:a. aoeste eXlPr'Els~~ Ipropo'z~~iunirebu iesc i§~ t anal ~zalte eu mu It discerna manit ]n prob lema numelui d,9 flU man, IE) I ne pl'lezirata
~3"j
1 ).

maJ-r-u man. In scrlerlle stral ne, prima a;~estare cecum ®ntara a derilumhii de RLJmenia

Llrmatoallrel e mO--SNe: 147 I. rom !lina

.'

1. S U! nol sentem Fl,u me~L 2- INa:!sentem di sange Rumania. 3. Rumi to~sv,eIiltia acolo. 4. !Rumen Muntean.

~. rom ana Etia mas ~O$ SUlmUS Romani Nms aumUS desall1guine Romano_ Romas omn ia Sa neta ibi., Roma~us Mont:mus, H4

asiim ;;1adjec~ii\luI ru ma.nes~e pentru ru miine~teM7, acelasl din ~L9tOpis,fijj.rJJ TtfJirii MoldOllel", ceea ceoII e conduce I~I cond una c~ '~ermenii ru m a n, ru marne §ite e rau utiliZillJli in vorbilrea cure nita, Ia incepu~l!Il sec.XVIII, i!lihMin Tara Rumaneasdi, de unde probab~1 provlne, cat !}i Tn M 0 ldova, De rernarcat fa ptul ca, fu cron ~ca lui Ursch e,apel at!ivui ru m este utilizat in sensu I de e~ie, la r nude ooncHtle :5<0 c:i a Iiii, Sub forma omupta de zara (lara) RUlimenaske ~ii RUlmuny, cel€ doua lexeme s~.mt. en,iQnare ii-i de sasul lohan Troster in! ~ucrarea sa.ITDas A!t~urJ'(J m Neu -Teutsche Dtlcia' / Vec/1(\lo\il §i noua D-ac-ie". LalJlr8ntius loppelUJ1lus (lcrenlz Toppelt), sas din Media~, precizea2il in ~Origines ef ocasiJs Transsyhla'norum" (1667) ca valachin T~ispun rumulnl, loannes rlr.3hciSCus, inl ~Memorabifff4 aliquot Tr:ansylvaniae~ repet,a ~firmatia ciii va~~J~ij i~ispun ru m lJI n L Arnton Maria Id ®I Chiaro F~Qrefltino, In rr'srnria d€rre modeme riVGI,U.l~'()f1i della Valachia ccm fa desGn£.io.f1~ dtfJipaesiff,. natura, cos.fumi, riti a r:e1igim~e' degfi obfta'nU~ (1718). 00 nsemneazfii rn "Vfl'J:ahii .ffji spun romuni, patriei lor, .. adica Vaiahiei, Tzat:a Ru-maneasca, far limbii: limba mm'aneasca ~.;jr. Antropaniml.ll RUlm II gii1M~ltm,!h aooea~i perioadill, il1tr-un act de transmitere de pr-oplrietate datal.20 mai 1"11'991691) ~iilnche;iat la CIh~ojdLJ lhIlIB§s.ca,judo ( d BuzaLJI,centl'ul uneii umiuni tr~bale aacioo ~i alunei oonfedera,ijii popular~ satE'l~U de, tipul Vrancei, Gampu'lungului Imunrean ~i moldoveSIn" care·~ unindu-i"Sle.~au 811 dltuit cnezatele ~~voievodatel e ro m@lne~~, IDoellmentul nr.1:2 men~iDneaizl.. i4.!i : ~_,pana fn holf'Jw! RUfflei" •.Acest 9Jrltroponim ~H~ pas~rat pan~1 az:i. subfoulma , Deall,ll Rum iii, situat la sud de' GOmu na Sta,rchr,(J jd, 1.~

in 9l.osawullui tcan nes LLIICcius,maig

~mu ntsn

an

ll

H5

UI:Uma expre sie din 9 lcsarul lioman·laturi! ~llui ~ oanne,s LucciJu s, Rume 111 IMIl!.lnte'f1, este de asemanea tradusEl eronat, c;5i, poata avsa sensul de~nJlm,~Mll Imurlitealfir (de la mun~e) sau "m,uliiltean rumen", adica rcsu la fa~a,C~nea s~udial cu atentle ~rrffiti~area oamenller no~tmi de la 'mu~te -al mlJlntenilof- unde S-a ps s1hrat mai bIne Ii pul dade. poata constata u rma.toarele: femeil e sunt foa rte eel frumoase, Iro~ii inobwaz, p~rul castsalu, i:arMrba~ii aufa~a, lin gel'ller,al, ffi9i€tic8" adlic~ ru mena. [hil ~i unii oonsidera aCElst (;uvl.lnil de prov{i~~en till shl'~va.el nu fac€' decllt sa reflecte frumLlisetea ~i ro~eata aeelor R!i.Im €It de u nde a dieri\l'iII~ adije,ctijvul fill menl ~iinsa ~ii denumirea data cu tii mplJI'l oamlenil Dr ~ oestor locu ri: IrUrtneni r lHlIl§Jn l, coru pt apo~ de afida Iiitati in re m a n~. Pad3Srar fli lI1len~Inul denumlrea Rom~ I, 8lt!Jnc~ns-am fi n LJlirlili~ nQ~ramie nii, cum no i 111$i §oi l:1leil-am dese rnnat [PEllocuito rii Ramlul u ii, adic§a'i Ramel. Ce-ea ee trebute luat fliil o()ns~d€ratie sunt primil termeni atestaf documentar, peruru ca ei d'esemJ1!e~zt'iJeoreet vorb~real la data (land au fest fixa~1 in scris.f orrnele u'lteJlloan~' re prez.inla cmLlp~ele de, natura cl.JIh1i ::;>i dat;1! ros lie i'ece'r1Ila(sec. XIX). Forma r,ominest tnttlll"1l:itata Fr:anc8SCQ della VailE) (1545) este 0 COrI.I pt.el da,torata plroril.H'J~ieital iene ~i confuziei dintre ru m'n ~iro man, De asernenea, i Irolm.ni~ln;)malil'a,~.sca, o08xi'stand cu n.!lmiin~ rumh~asca in PelJlliade la 147.sunt lot eoruptele. Pentru aQea~ta com:.YZie p Ie_,e8Jza . . ~ I·' d ~ Ow~~tie (1:581~~ 582) rnal multE'!!' rgum,ente'_ a In pw~miJl .t1JJnc]acesl:efoO'me slJl'Il tolosits, lin mod silfllgula.r, nemaifiin~ , rape-tate dec@!tdupa aproxim8ltivJOO ani. . In 811 doilea rand, eie ooexista eu cere' uzuale. in sfalr$ul, form a rom ali'! nu mn::;;tituie 0 trad i~iedun epoca rom aF! a, deoa race cuvint,ele ID:itlic~a, i d acl sun;~ folosit~ curent '181 a Lltori I antic! ~i rFled leva Iii ~ W~i pi!ina la inlocuirea lor Cl,lI Va'la.hiia, Vmachia, Vala,chl,aJ etc, ~i vl'!lIchrn, v~ahi, va.laJbl, bl ah i ,etc" d upa oa re apar ates:t~te datll mef1ltar,.Iru:m~n ~i lara rII.llnaneas ca, distiJl!·c~e f~;t,ade Ram ~i r,i§J:m lean. [)'@nurnir'!1la wum,i.lJ!I1~211 mellitinut ~iin taate limbile sn·ijine,. 8 Miron Coslin i~iintihJleatz;3l Cap., 10 dlinuCrnn)n~kjjJ, zi9m Moldawskich II Multani!\'lk~ch" (11611): "0 IEZYKU WOLOS.KIM ALSO RUMY.NSKfM (Despre 1imb.a va'€Ihfj·sa u romal'1eascllir. ~.~ De- ase mene 9, este ~th.l~ca, d'u,paaba ndQIi"II i1.llre-al lDaciei, nici Q sclilien~ n~ rnen,ion eaz,a pentru 8,ceasta a~t t:ermen iii Cllfalra. de IDacia, la apawiti,a etl1oJi1imu~uliV~16Ghi6i ~apoi fara RlIIm:iineasd. Oed. Im.ll pare nidlteri Roma~ a nia sau oeva silmilar. Lactantiu'S FirmianLlls (cca. 2·60-325). Mror de, ongirne :afrjcall"1l~, serle dsspre 11m pa ratul de orig i ne data M rudrniia nus Gale riLlis ID,aia(31 0-.313 ) ca arfil de clara~, c~n d a pri mHo Utiy I die Irm parat, ·'c~ esttll du~manul numetui de roma.1'1§i ca vrea sa schfmbe UtuJalura imperi.urui Tn ~ceea de tmperfu dar;;ir;/, Nici 1'1 u~rebu ie o· ma i bunili 1m rflJlllri'EI pimp on derentei elle m entuW~.H a a daoic in zan a. de' ,est a 176
l

~mpe'rjl!.llu~Ro m a 111~ ,ia co ",~ti~1fI1ede nea.m d,alc. in fa pt, IlWH::ean d CII!J ea i p C. lulh~s V~I\USMa.)!Jml~nuslhrax (235-.2~8), ~mlperiul Roman a avut 3:0iimlp.~rait!i traclt thn c,alre Eli d<;u;:i paM la Herak~ios (610). ' P:aulin~s~in Nola { 353-431). referimi U~5'e ia ro Guitorii D,ilIciei, iii situea:z:Si
Udet};Jrle panil' sub Rufius co

Ursa· Po/a'rli ~/.

nsemnea,z;3.

FestlJIs Avienus (sec" IV e. n.), Trill "DesariptirJ orbis terree" CIO'~itinUW~ilIte a daJco-ge~iIlo'r: ~Da aei Tn in te , ps unde !}"Uisri; a

~I neamunle

s~fJ8rea a'~lVfJonu:!w In{Jhe~at;stf!rpanesc sBrma,if, germE/nit- gervi, fioro§if bast;am{


dr!!u:;dfo('l,

PauhJs Orosius (sec. IVN), vorbind (~ecursui Dun@hii, .spune ca, h/a rasarit Alan/a, /'a mijloc Dacia',..unde e !ii' ·Go!ia (DBcia ubi at Gothia)~: Este verba de lucrerea s a ~Hisroriae (;j:dlteorsus paganos':, . ~~annes Miallatas (CC"-i_·491-578) eShl! prlmul autoj" grec originar din AntlO~Ja, cere pove;sl:e~te despreo regina EloaJ, adUV!\l, unu i (ege num it Blakos v (Bi aclil os). E.s~ penjru prima 08 c~ nd a[;lam OlIDest nru-oponim, a
59 gase,§l~

in a sal ~~e ori"gfflsaclibusque

ra

Geta'mm~(Geticap.l', ap~ruta fn anu[ 551,

pana

st1'lP~l'Ie;;3,Li acum fost:a IDs,cre locuita de getu, 11tnd'lleptatea p e ~ordan es s,a-~ sider€! pe getl ca s~ramo~~ a i gotilo f. E singura 'EHtla r"€:~mpo rta nta dalr pe' , ca re U (I pYlte:m cons,u:ferE! GQnfu~7 pe ntru cal tot e~ pr-ecizeaza, Twnap, V, c at ~nG!ccAndivOJ"be~te §IIdet,arifl geplzlr,or din sec. IV. coi F"ncuprins ul aoesteia se afla~i Dacia, ~aptH"Sta (J'eAlpi abrupti, ea 0 cunun.if'. . .~Tn .."7:~'b~1aP,fH.J(f~genaml' (seo. ~H),apare rmmel.e de daJ(1~petopDr~arnf, aciJci31~riaGlIJw Pe'topon.s"(gre~ith"adus "cia.eli 11IIJ etopo.us~) ~ ~19tnonimLiI G,a,e!Je.131 _C~ de ri!!(.!mrea de dalt~, c a "I a aIto r ~rib.!rii de traoi ,SEI' nienl~lI1e $iin i se~,oIQI,e .u,rmato,are, Q atesta documenhn operal die strategie militara a sc.rut~_li!.du~ IblZ,anturn Ke,k~Llme~os, (sec,. XI), intit~lata, "Stra'tegikon If: ~Va 8f;§tUl~.:s", dec" pe vol §l p.e U'!ma§it 1t()~tri, ufrtlaloarefe, deoarece neamuJ \tQ!atll:rorest~ cu toiui fJ'8credin:clos (, .•) d'Boaroce I'l~ ~S"tral nioiodara credlnt:a faf~ de cinev8, n~cifatlj de imp~ral;; mar dfilmuft 8i romei/or" Loviri cu razbOi c~tm fm,mr~tul Frahm §Jinfrant! pe rJeplln, au fosfsupu§J de aces'la, iar regels lor, nurmt DB~balU8, t1l fast uets fl capuf i"'oa fast fnflp( tntr:-o suiit'll, !n mfj/ocuJ o,?~etorrome'far (n.mI, - e vOflba de: roma.ni). (JiJciaC8~~iasunt a~g-11umfW rlaci li1$'~1 besr."~1 _•
00r)
c~
i

~ordanes: (m!~loCIJII sec, V~). pre-zlnta at~t rstori~ gotil'or, c§t .~'~pe a gle,iJor: uaceast~ Go~r~/.~eGB.re st~mo~ii~O§rrf au numil~o DaGi~ §f care a cum se m..lm:~te Ge.pfdJ~'. Nu este g 00nfuz~e,de nume intrleg €~ll§:i go~i, asa cum J.:I n~ i autorl modem~ IiOI conte,mpomni prezinta raportuJ geti-goti. t'n fapt', es.~e verba d~ ,mOdul cum etau eunascu'~lilocui~Qrii Daciei, in sec. V[i. Data fli nd stap [! nirea rruIlt~ra p ® care, gotri ~~ 9,epizii 0 e,xercita u, eel d Iflll!):! nom~na I, In oepiflind GIJ sec ',1Va~LII Ptoa .Dac~e~,: aeeasta era da-aeern eu noscLita sub n l.ImeJede Golia !iOi apo! de ~elP[d!a: NI~~lc d~.olSebltnu apare, nlel in constetarea 'ca urma;;H gotilor ,aUl~nLJmlll~:mO Da()!a~11gG'~!Iair fl1fQst: S~fam 03 ii got~~or. lD~nrnement ce go{ii

de

177

in ce rcari Ie IJ nora de a cree im presl a romanizarii dacilor are 0 nota, de facil ltate ca re nu serveste cauzel poporu lui nostru in ceea ce pfive~te stabilinflfi oorecta a originii sale ~i a llrnbl] pe care 0 voroeste. Imoortants mentiunlllui Kekaumenos mal rezida ~i 1Ineonfirrnarea origini~ comuns a dacilor §i besilor" stramo~wmvalahUor" ca ~i a permanentei eon§Uinlel na,kmal'i, marcata de Ilipsa, e credin~a (n.n, -,a se citl nesupunere) d fala de imparalii vtlmeilm_ Da aiel, rezulta ii cstilitatea autorului fata de 0 pcpulatie care n-a putut fi .sLJPUS~ 9i nici rornanlzata nnciodata. Sa nLJI uiwm ca, dl ntre toate naa m UI ri Ie tf,acWce, d aei i §i besii,;<!Ju fost ce i 1'11.I:'li' refraetari, Decl, §ioi SLJ b acest asped, asoelerea daci-besi n u este into!li mpl atoar,e, TDt asa de inter,e:s3Iut este ~i passjul privind rudele lui Kekaumenos: P o'lemareh 0 S ~ i N icui i din Tes [lJ~iia_ 1 , Coexis'en~a acestor dou ill nurn € r 1~ denumlnd doua rude ale unel acslelasl psrsoane, ne ajuffi sa inre9lDst.ram inca ,I) dovada 8 nerom<l!l1izarii trace-dacller, fezis.t:enti totodatiil §lla el·enizare: levolutia distincta a a ntroponimelor a doua popoare dlferlte, oonvietuind pe acalas] teriroriu .!ii supusi - 0 perioada - acelelasi stapaniri stn~jne. Traeo-dacll n-au renun1a~ la fiin~ lor l'IIa1ion.alla§i Iia Wimba WOI'materna nlcl dlupa ce limba

~a

elena. a preluat d-efinitiv lccul eelel remane in ~mperiul BizanUn (sec. V). Isidlorus cHn Sevilla (570-6306) 1in serie tn "MapamondA'-u~ sa u ~i,IDu narea, cu regiunil'e ;storice' fespe.c;tive.,printre care ~i Dada ubi et Gotflia I Dacia unde sste ~~Go,tis- 13; , Aeei asl men~iu ne 0 rae $i Blah.Js (p rent spaniol pe Ia 776), ~MapamQndur Anglo-Saxon" (sec. X) $i ~Harta CoJ:oniana" (tnceputul sec. XII)_~Jt Pe harta lumii dlntre anll -11283-1313, ~xistenta kl catedrala Hereford Anglia, figureaz!l\ ~i "Dacia bec Y oppidum'l. D'enuITdrile trace ca Messia ,(Moesia) ~i Pannonia Ie reinU'Ilnim chlar la inceputul sec, XIV, tntr-o lucrere intitulata "Descriptio E.uropae orientalis", a unui anonjm francez, scrlsa prohao] in <'llluI1308: ~R'egatul Ungarieindinfoara .1'1 58 chema Ungaria, ci Mess/a §.i Panl1Mia; Messia se nuw ea dupa p.ro dusul U ' s,eceriJului~, c,ii,~i este bogat,,ii muJt 'n seceri!j; Panfu:mfa' se JI1umea dupa
1
1

boga,ia paint!.,

_ 131", ...

_ L,ee\i lie

CI cupa:tie

11"0 rna

ne

Dezvoltarea_ total separata Eli dadlor in !"aport cu adlministratia romana ~I] coloni$ti. sub toate aspeGtele vietii materiale !?ilspilfituale, lupta p,ermanelliW a m.asslor asuprite din Dacia traiana aj utata de carpi, mnse rvalrea ~itransmi~el'lea '. peste veacuri a tuturor elementlSlor de civilizatie ,dacica, indus"\! a limbii lor, constituie tot atateill lIeptHe, pentrlLl argumentare,a conUnuita~ii p,opulaliei autohtone pe IpamanturUe 5tramo§e§1~i. BUCUi rIa da,cilor la plecarea Ifom an nor ~.~ odata cu ,;;Ieea sIB ~ 181relua,rea insUipa.P1i r€!a p arnE!nturilo r afl a~e * N. ad l,t.: Acest pill sOIj es.te fuarte importa n~ p001m a rn~lege dne Eli ·f(bsllistls Chrlsros, de fapl, MAs-la ~I clm~ ~e afla 1<1az;a apari~el c:re~tlnls<muJuj__. b
CJfl inS(: FfU\llJ,

totalmente In ager publicus roman tirnp de 169 ani, trebuiie' sa t1i lOost fira marglini. Este de neimagililat caace,I'e rnil!i'oane de dacl, atat de retractar! fa~ade stapsnirEl-"a Rornei, de la care au lrnprurnutat foarta P!Jtin in dorneruul vietii spirituals, ca sl al celei materiale, si f urrnat ca $UPUfl admil"ihlOtralia romana, dupa ee luptasera 1'65 anw,.nefn,trerupt: ca :d "I ,e3§tige liberiatea! Care logics ar putea dernonstra ca un popor, vazandur-~i asprltorll pleeand, rstum\ii benevol!a tibertate, pentru a insoti pe fOi'tii stepani, parasindu-:;li astfel pe mantUlI srrai1lo~esc p emru recoll§uiga rea csruia au varsat at~ta silmge? Nu cumva ch1lsva sl-i imagine,aza pl,ang@mdde durere la despar~iiWe?,," Acela care afirma ea roti dacil au plecat din Dacia in anii 271~275 nu si-au pus nrc!' mtrebalf'eit.l ul'1Ideputeau ofieazati peste noapoo eateva mmoane de oam 8 ni ~IlIDac ta Med lta ranensis, C are era rna] m iea d 9,dt 0 Itelllla no alstn1!i? De unde s-ar fi p,utl!.lt.llua Ipamantull1lece'~Hrlli" pentru a til dat spre eultlvare mllloaneler de dacl transferati de ima;glilla1U bollnavicioase? Conchidern, astfel. neromamzerea dacilcr constituie eel rnai puternlc argument pentru dovsdlrea contil'1luitatii poporului dac pe stravechea sa valra stramoseasca. Sa nu uitam ca romanii n-au romanlzat nlcl rnac,ar popoerele italice eu care aLI "ost tn contact permanent pana la eaderea Romei. Actualul eras B,ologna (cite~te 8010ni6) Sill nurnea in Umba etf'il.lsc~ Bononla, lar iiim-. Hmba rOl'rna.na Fe~sina. Mai putern clta ora~ul P'lovd~v din Bulgaria, pastrator al demanirii antice P'ulpudev,iiI" numit de efeni ~i de rornanl Filipop,oli's. Exem p lele su nt fare sfa~jt Pe mru a tnt,elege mai b i ne ura a utohton i lor fa~a de sta pimiito rii roman l, vrernelnlci pe pamailitlJIIDacieu. conslderarn este lnstructlv a releva eateva aspacte GLI totul particulare ale legislatiei noastra medieval!"! ;;i mcdarne, cuturnlare ~f sense, transmiS9 - unsle ~ pana in perioada contemporana, IEste verba, in primul rand, de infe,rdiic~ia prevazuta pantru str,iiini de a clJtnpara pamant. P~mela na~iolilallizarea principalel1QijflmijloaD~ die prodlJ~e in tara noastra, ceta~el"liistniiini ave-au dreptul sa ii1fiin~zEl sociel,ati economice, sa exploateze ffira, Itmita bogilil~~Ie~~lIiinOlllstr,!"!,U!n sin gu r d rept CL! c ara cte r' eeo n~ m Ie n,L1 aVE!OlU sl rain i i: s §J c ump Emil pam ht. In re rdictia este ju stiflicat~, pri rI ura pe eaw~autahton i i au purtat=o tuturor oeLipanlilo r, Tncepa I1d CIJ raman rr, sub can:~Illtmaga fea'ra deve!! ise ,ager public.us "proprietat'ea Senatului r0man "-~ iipentru ca asUe I de situatH sa n l'J Se ma i repete, ca 0 reac,i une 1ireasca, s=a nas(;ut Elce8sta unterdietie. in al do ilea rand, pani prlin sec. XVIII; aexistat interdi'ctia ,casiitorfel rm'lJfIancelor cu straini, Tncalcar'ea ei atmgllnd 00 sel'ie de sanctiluni. Astfel, 0 Ie ge din anu 1176 7 stab~le a izglo hi re a di n ~ar,aa CEl,1or v~n o'l{a~i,confisca rea averii §m privare'8 de dreptllrl politice ~i civile, a:tfit pentru ei, cit iii pentn.l copiii' fo,r. Aceasta prev1edere este unicoi in I,egisllalia p,op,o,arelor, av,~nd ca baza, de' plecare interdiqra disatoriet f~meilor dace cu elemente strmne inca din pe limtilda st;§panirii romans i'n Daci at, EstEl' yorba de elemente Ie de Or&9ne i romana ~.i COIQili~trde na,icmalitalti alrele decat cele innudite cu dadO. A!?a se
j

ca

ca

178

179

explica ;;1deeesul rnultor eclonlstl, tara mo~tenitolfl, obit'gati iiind astfel peregrini

8~I"~i

Iase ave rea, prin testarn ant, sdavi 10r. l.nterdic~ia ,casill~ormilDrc'eta~n I romeni-

mnulU:iiiJ lnste, c

Faptul di acestaa

FlU

erau'lmprufEluturi

Sal!

adaptilir~

de pe

dael era, de .<!Ilttell,. pfievazuUi fiilln legile rernane, a~a cum s~a

aJ-atatante rior, - in al treilea, rand este drslptul c!.dl..llllniar c.u·e admltaa casatlOria unul barbat de oondilie mijl,lju~'ie CLI doua S3'U trei femei. Conduc:iUorll av,ea'l.l dreptuW 181 un nu mar neUmltal. Mlenurnorut ~habebat p/urimas amic8s~

gllasuije~te acel AnonfmLis al regelui ungur 8ella I in crornca sa. Mircea eel 8.atra n a avut mai mu I~en eveste, lar ~tHfarl es I Mare, cin e m a i ;;tie cate. Gert este f,aptlcil.i urma~ ii d:e la to ate neveswile ,era u r,e,cUnoscu,i de tatilJ1110, r Clhiar ~ i 00 pm do mnito rilor, prove Iill i~jde ~amai rnu lte neveste, erau rf:)cunosc~~Ji ca atare de tatal lor (erau os de dernn). Baietii avea aceleasl dreptu Ii de succeslune la dcmnie ~i,existents lor nUlconstiwia 0 nilelegiuirs·.Obiceiul era atat de inl"i1idacinat,lnc~t nici reliigiaJ ,c!"eljtima hul-a ,putut ~·ndepal1:a. ed.t d foarte '91reu. EIl"lste mentionat ~i intf=o .ege· din 1543 in Tara Faga,fa!i'uIUli, alii in care est,e lnterzls. Acest ob~cei i!fl p.amfintuh,dr unic·in ~umeIP'anoi I'aap,aritia haremurUor tu rce ~u!~ i are S,Drg iurea tot iII1 epo Cal 0 C upa,iei Iromana. ca nd - pentru 0 I pedoadi!iJ- a-a prcdus 0 reducers numerica a b~rbatilor, ea urmare a razooaieloT rcrnano-daclce, a captl.Jrii~~stralmutariii unordael - ca scla.vi - in Imlia. Scaderea ponderii nonne le a elem ernulul b8rbat:es.cin an sambi u! popula,iei dace a condus - evident, nurnal la incspuwl ocupetlei rorrtane - la un dezechilibru numerlu Tn reportu I M rbali- fa mel, 0 partie din e lern entu I femecesc Jisca I'Id s';;(fam:i!ula in atara casatorlel. Talala averslunaa a,autohtol"lilar fata de elemel'ltele straine venlte sa se capahjiasca ps 'spinarea primilor a rezolvat ~i aceastsl problema delicata. prin permisiunea ea un bal1bat sa paille ave~ d'reptulla ea.s.alorie cu doua f,ameil sau mal multe, ill funqie de, pozitia sa sociala. dedi in functie de posibili.ffitile materials de care displJnea. Tn fslu~ acesta, in mod egal, l1ioi 0 tarnaiill' nu mmEi nea necasaiorlt.a, Acest obieel se corobora perfect cu iIi1terdic~ia femeilm de a ·S~ rnsi¥J.to~i straini, deoarece Ie era astfel .asigUlrata posibirilat~a ell casatoriei. Trebuie· Sa recunoa~tem ca avem de=-aface cu un obi:cei foalrr1e· olrigin a I. caire a pe rm is m,entii ne'li'ie aetn ieit al iida c ice a auto htCHfi Uor. Tr-ansmiterea lui de =-a,lungui veacurilor, psnaTlil seG., XVI, ci¥mda fost interzis prin lege, oOl"lsMuie 0 ex,cep~ioll1alili dDvad~ a cOIi1Uli1u-iitiil!ii autohto,nillor pe intregul te·ritoriual Daci,ei lui Bu!"ebista §Oil Deeebalus., ., 9i fiind~ ~HlJ vorbit de obiceiul pamaritului, consideram ca nu este de n.eglijat a explica sensul expresiei. - Rome,mii i~ijaveau I,eglilefoarte riglJlroscatalog ate sub difelite forme (table, codex-uril, etc.). ID;1'l!c ~rne aiv,ail1d man ia scr~s 1.111.1 care 'i1 folos'e.au in cazu ri n ii (pe deosebite, de§i eraU II1J"VentaJ~,orii Ilui'inainte de Ugarit -v. Tablite~ede Ie Tartfina. cu cO vech'ime de 7.000 arnm, fiind totodata 'oo~ mai veeni document. scris), s·e cood uce au d upa I1J ornne n'fl)s.clriiS1e!,re s ..aU trillllsmiis de~a.lu ngull ve'acuriil Dl' ca s·ub fo rml3 de 0 bice~url. S is~emum p resu PUIilO 0 m em oriie exes pl,kmal §i i

ca

Ileg]sla·tii stll".iiffine, fiind lzvorate de la eel ce erau legati de pamantlJl pe care saLI naseut, deci de la eutchtonl, a fficut Catele capete denurnlrea de ,obir;,eiul pamantuluJ. Aceasta origlne, Ie,dadea 0. putsre atat de mare, il1dt s-au tfansmis pana azl. chiar daca uneori nu Ie remsreem Tn mod deosebit. ' Tot ea 0 detormare a lstoriel dacilor, mal putem cita cazulilui KtitDn~ care afirma ca Traianus a luat din Dacia 3.310.(lOO Ikg aur ~i t,650.000 kg argil"1t; ca"tita~i pe care istorici i mod emi Ie w8duc de 10 on, sub pret,e:d eEl"nu sa poate" sa fi luat asernenea caniitali. DSIF Traijanus a pli:ltit ceUitenilor' R'omeii premii de circa: 40 O.000 ·cew~eni X 650 d enarl d e r~eCflJre X 4 gr. a rgintJd enar= 1.'0\40.000 kg. argin:t Plia,tas-81 facut din argi.ntul jefuit Dar reducerea de 10 Dr! inseamna 32101.000g. argif"lit.Oed, KritollaJ avut dreptate, tar nu "sav1'lIntii" lilo§bL .. k

sa

Argumentele

pentru

centinultate

lsterica gllorioasa

Sintetizlnd aspectsle I,egate de originea limbii romans precurn ~i pe cele rezoltate din studiul anexelor, putem tra·ge urmatoarele cDnclluziiii: 1..Liimba daca peats primi fcarte biliJe ;;;i cored denurnirea odeda."c,o-laUna, pentru a sa scoate in ,evkien,a caracterul ei cornun cu latina,. at2lt de sugestiv
romarcat de genileraJul i?ater-cullus. 2. Li mba roman a 8Jr'9 un carade r latin m ai putem le de cat s-a C'DnS iderat "ana aCIlI11J, aVal"H] in vsdere ca numann de cuvlnta comuns cu latlna este

mull rnai mare dedit: cel lnclus in latina dumlreana, 3. Umba daca este lliirnba rUn 'Cg,j'\e s-au desprins.la:tina S'll'haica (Unglu.a prnsce·),dlialecteEe ltallee - ca urnbriana, osca, sabina §'i llmba ligurimo.f din Fran,a (dewimita azi occltana) ~i nordul ltalla], precum ;;i limba aheilor §i d orlen ilor, in care a scrls Homeros, 4. Lexic-ul dac cuprlnde atilt cuvinlele considerate carac@Jnd ,part.€! d~n latin a dun area na; cat ~ i: - oele ce i:~i .au corespondemtu! In Hmb21IIJ]Homeros, in latil1Jaarhaica §'i III dialecte'I'€i italice menlionate la, pot, 3 de mai sus;: - oele consna emte 81fi PUlr d 8 oe:' dobe nul nl:l p utea lua cllv8intu I C Oli§. din limba Istirila, branz.a din limba dad! lii IIrdii dintr-o Ilimba necunoscuta. 5..lmens.itatea spa,iullulil illl care triiiesc vorbitorii I i,m'bill,or neolatineeste expl icabila, flU Iprill FOmanizalrea 1<1:111'1 ci prin (l,riginea ,comuna traca comunitate c(:u,e,es~emen~onat;!i de Herodotns: 1racif sun.t eel mal flumeros POPO( dupa inzi". De aoea.a, ··roma n iz,are.a" n us-a extihS dec.at n uma.i asup rOllte ritQ'l'i i110 r locuite dill tra<Ci, iar nu ~i asupra oelor OLlcE!l'ite dar loeuite de popoare semitice (vBch ea Fenicie, M aIta, Vlach ea P alestin 'liechea Mas·opota mie). ham iIieel {Egiptul)., irariiene (vechea Persie) sau de altl1i·ori·gh1i (Tntreg nordul Africii). 6. Vechiimea Hmlbi i d ~ce· s·e·exp·licap,nin: ~ v9cnirnea de 1.800 .. 00 ~ 2.000.000 ani a luil ~Aus lra loa nfropos 0
j

a,

180

181

Otteniensis" de la Bugiule:;>ti , Velea ILlii'Gr-sunceanUl, judetlll VAlci1la, csa mal mare din emlstera borea~a; tn9buie precizat ca acest tip de homiFird era de taUs mare. spre deosebire de Austrotopithecus, care era de talie midi; - cea mal veehe mocuire in bordeie din mums, vechime 1 B.OOO ani, la Cotu Mi(;lJlin~i, judetul Botosani; - cea mal vechs activitate de miiler]t din Ilume §i cel mai vechi toporta rn ilIco,P de rn i 11 e r din hume', Ia Cotu Mlirulinl,i, 18,.00I) an i; -cel mal vechii harpon din lume ii eel ma~ \lechi \fiilIT de lance CUI dou~ canelurl ,(tip b.aio,neii) din lurna, la Cotu Miculinti, 1'8.000.atIIl; - ce a m a i veche activitate din me'tal,lLIrgwa m e i d iiii Iurne, Ia. Sche~a ara Cladovei (Drobeta-Turnu Severin). 8.000 ani; - cea rnai veehe scr~ere din Wume, de 101 artaria pe Mure:;;, vechirne T 7.000 ani; - cea mal veche explOoEitare§ii preluerare a aurului din Europa; - c,ale miili v·echi realita~i 'yeo.logWc,econsemnete in I·ex.cui OOrnU". Ex.: B.aragan = bara "baltiil" + gam "a merge" in limbe rornana, basca, armeana §iii gatica, Acurn 1600.000 ani, zona BaraganlJlui era acoperits de Marea Sarrnatl c.a. De aceea in Ii mba elen a" [) unari i i se spun ea a ke a n05 Petam os "Fluvl ul ocsa n", in ace ea§:i perloa da., ootul 0 Iwl u i de Ia sud d'e M u~t~lSa raolt forma tot 0 bara. "balM", In care sa varsa Ollul ce lzvora din Mun~ii Fagara§:uliJi. ~i se varsa in Okeanos Potamos. Prin fertornenul de eaptare a apelow, MUJil~i~ Fa.gam9Ldui au fest taia~i lar eel de-al trejiea. Oil a captat Ollul m.1 ~i2. In felul acssta, a dlsparut bara I!balta~, dar localnicii ii-au pastrat numele BaraoU in

muntel€! ce lirnila bara. Teate aceste priorita'~ all condus in mod implicit le aceleasl priorita~i ~j In craarea cuvlntelor legate de activita!ile :;oi realitta,iie respective, 7. Lirnba rOm8!n3 cuprlnde eel mal mare i1l:Jlmar de euvlnte de' origline I aUna Tn talPa rt c u ea Ie la lte Iiim bil nee I,atin e, de:;;i lDaoia a fast ultima ~ara cucerita de rornant §oi prima parasita, lar stapanirea remana s-a extins dear
asupra unel treiml din teritoriul ai, Este Inca (I dovada a desprinchinii IimbH Iatdne' din ees d sca. 8_ limba romEina esre cea .mam uni'tanl tUrn Europa ~i. in acela~i ti'mp, vorbU;;i de 'cel mai mare nUlmar de oameni dovad,a a stabilita'~ilicmalmilor ei daci, stabili.tate combinata cu un pastorit itinerant (cjrculal'~iaollo.r In timpul u!lui an, urmaind zonel€! eel maii propice pentru pS¥lInat, eu relntoamel'lea la <'liiezarea agricola permanenta la sfa'l9itul unui ciclu: a nu se ooAfunda eu tra,nshumanta, c~re llnseemna circ!Jla~iaoamenilor;;D a vHelor, far fntoaroere Ie Ut'll punct stabil), 9. Limba daca formeaza ptincipall:lll fond ~exical allimbii ,Ii'OilH'ine, cam nLJ este altceva decet limbe daca aflatiil intN.Jn stadiu superIor de evoll.il~iej ra (') dista nta de 2.000 dean n in raport cu ,perioad a cues ri rri 9i st~panirii rom ~ rile. Tot ~stfel. IIu se poate vorbJ de dis pa rii,ia lim b:iliIII i Hom e,ros, ci de evolutia e i sp re elen a v,e che ~i apoi sp re 18 Iena de azi. Lim ba, fi i nd l.J n fe nom en essn~ialj,

l1IerlOO: viu, esta totoda't.~ tntr-o GOrlitinu~ mi~ca,re e~oiutiiva. 10 . .cuvintele considerate a fi pur daoe (\I. l.l. Russu - ~Lfmba traGD~ dad/or" ~j ~Etl1ogeneza poporu/ui roman; 'fa'G parte din ace,asta Umba dacelatina, ele constltulad fondul de difel"ell~iere in report cu latina din Latium. Fenomenul diferen,iel"ii este roarte normal, avand in vedere marea vechlme a separarll latinilor din spa~iul carpatc-dunarsan, ~ 11_in general, fondul de cuvlnta i,i'iclus tn latina dunareana este comun limbli rornane ~icelei romane numsi sub forma etim.oanelor, lin, timp ce denvatele lor in romana ~i romana sent, in generai., total distincte. Aoeast3 dimrEln~iere doved€r;te ~.i sta bil,e~te rnomentul despri nderii lann i 10r din tru rlIchiul mare aI dacilcr in perioada cand limba acestora ca ~i a calor rama~i in spa~i:u'carpatodunarean, aveau comune numal etimoan@le ~i arareori 1~2derivate, Din rnomentul acestei nasprinderl. derivarea etimoanelor a operatlndependent la eels doua n-amuli ~i asttel au aparut difere,ntieri.mari in,deriv,ari. 12. Existenta unu:i fond cernun rominQ~Occltanf In special romanoital.ia,n, romano-spanio,l, romano-por1ugnez, care nu se Tntalnlt!~te In llmba romani:l. esta inc~, 0 dovada a origi,l'llli comune a vorbltorllor rsspectivi. A{;a~ Lisa "rorrtaolzare" nu mal peats justifies aceasta comunjtate lexicala. 13_ F,OlilduI cornu n dace-a Ibanez rep rezi Ilta 0 dovada a desp n-indiElri i s.tra,mo~~loractualilor albanezi dint:f-unstriwe'chi tnmchl traco-illir. in csdrul ea ruia. dadi au constitu ~tcea mai nu meroasa ramura. 1,4, Cuvintel'e comune cu pcpcerele vecine, folos.oo de Horneros, ln vechea elena :;;i in linqua prisca sunt de orig~ne dace,fiind preluate foarts t~rziu (dupo"isec, VI e.n.) de acestl veclnL 0 dovada supl1me~tara a aeestsl asertluru este marea diferen1iere a limbilor neoslave in report C1.J psleeslava. e7 care 'era 0 limba unitara .. Aceste dUferentieri colncid, in special, cu tmprumutur! din nmba romanii Fenomenul este explicabil prin stadiul de civmzali,e rnult inferior e I sl avil on- in perioa da expa ns iL1nii 10 r din S8 c. V I e .n., in com p,ara,i,e CLJ nlve Iu'l de civilizatie' aI dacilo r, asa cu m connrm Ii sbso Iut toa te descoperl rile r arheeloqlce din tara noastra.. 1EL IR.oman i~airea d aci Ior

Ail-a cum am sratat,

hU ;am Vmpl'umurlat nici un te rm en din admin ist rCJ;~'J;a Ia, stata mganizarea agricola ~irea militara (,cll.lvantul arc e de origine daca, dooar-ece romanii nu~1 fulos,eau). Dill comsl\, avem doar cuvintel,e .negiItfJfor~eg~stor, a cumpara, iar din meselfiii, nioi unul. Din oculpatii diiVerse, am mo~t,emt doar

~i a lim b~~lor s-a m iii n~festat foarte PUlllli1,

..

~ , ~_IJl d'oua cuvuni.e :

182

af pasl'or-p~'stor - explicabi I prin confiscarea tuturorturme IO,r~e ~i, ~adl devenind aslf,el ser.litori in cr,e~terea aceslora, adica pastores: dlstmc~ra ~ntr'B priO priatar de oi ~iservitor s-a p~strat p§.lna in zjl,ele noas.tre TnteJrmeni~ ~~aneiti mocan "'proprli,etai" §oi pljstor "servLt'Or', ca ~i vernbul "a piJstori"j ad!ca a conduc:e cee·a c-e es:te a~ a~tuia"': _ bf macellarius - explncabila prin ,aceea (;3 ,era. Tntr~adevaJ, 0 ocupa~i6 183 _.,;

GO ntex~uj vie~ii al.litohton~~or. De asemenea. irn do menil.J I constn.Jotiilor, ea elern (!lote 00 ~stf!JGtive sau or-gan'zatDr~ce. in n urn rsm!3itic~ ~i~n dome n~ul culhJtii nu n ~s-a transm~s nlcl un Cl.JVant oonsedn~a Oil faplului ca nu am lImprumuta~ nimk ca elemente concre~e din acesta domen~~de activitate. Cu Gateva rare e:X"Crll,ptii, eele 11 taste .253 CUvln1te alcatlll Ino ratina dlm rearna se liefer:a nurnal la elements Ie de ~f'!fr.astruGtuli'a aps rtill and fm,dullU ide· baza aI Iexucul~ i. ID,in S uprastru ctu fa see ia~-porn~ti,ca,ad in~strat~var [\(It! fI ica, nl!J , amtmp!'iumlutat n:jmic. '. Sa rtu liInta.finl di itnpar:aJt!l.l1 He'rac~~os (616-6411), ultimlul iimpii,rat a~ I m peri u iuli ,Rlom~,nde IRbiliti~~-a SCieS lim ba Jatina {care se vorbea ahllJtui de, r cea e~ana la OOl!iistanUnopole) din oerc:urj~e' I01liiciiale, Este, una dilil eele mai pregm'lnte do,vezi C~ lin,gu,a .",cmana era D II~fI'1Ib;l1i call1celaJie, ~ar nu Hmba de' \!',et'bita de papa rJ ,eu aHit m.a~putin de ,porpuWa:tla Pen i nos re i B,aJkanlt;'e §Ij a 1II D.lflIci,e l, fa pt consem nat .;;.~ f! sse tIIll e .n: de catre j nsct~ptia de la Brig €<itlio.. T Desigur, ~nfluente romane asupra dVi!i2atiei :;oi limb,jj traco-daejlnr au exist.at; dupa cum s~a pehecut ~jfenlomenu! lnvers, romenlisu lmp,rumutat cuvinte daclce, obfceiuri ~~chlar portlJlJ.Se milj~ poate clta Tm,prLllmutareade calre toate, iegiunile romans a drapelullJ:i dae. Aoes,te r~fJ'Uet'l~B,~itntr-un sens ~i ril, ceiala't, sou norma Ie la dou a popcara veein 9, ferto men ca Fe 8. e>:::lcstat nt dintotdeauna, a~s cum exis:ta ~ia2j_ Dar, d2i!ca lTrnU!ilnum brlUgi peste to'~, ny inseamna cii ns-arn americ:an!zat. ~~ exempts se mal pot de multE"L IDe aserrte nea , e b.ine s:a~III'asampe lltus Lilvius sacl"le spuna TMee sta,r-.e se af~a ~m,peri'ld Rom[lJ11I iii! sec. IIe.n., d'ed cu circa 1(l.Oani inain~e de cucerirea romana. pentJr1J n~ da sea ma mai b,ine Ge exem plu civi liz:atm puteal fj pentru a popoamle subjug ate sa u vedn r: "PifJrerea m~a 19 ca fi,(j(;.are CII1'! trebufe s.1!lse straduiasca 'fil'-§i da .&,eama C,um a fos( vlata romani/of, C:~' obiceiuri au 8Wt, prin ce Mrb-aji $i prin ce mijlfJ'ace s-e rnter:reiat $i a Cfl[tS-cutput;er.ea R-omei In Mnp doepace, ·sau de rJzboi.apoi cum, siabmd trepta!, tteptat, flu d,'eca.zutmai tnt~l moravr.lrire §i a,r:)oi oamenij din ce ce mat rrwlt, ~na ne..,am p-ravalit In madrla, meat am ajufls ioacttlaleie vremufi sa I1U mai putem rnaura nid pacatele .I'103Stre, .nid primi /;eacun de tndreptam". Tl~us livil.ls iEiI i3\(ut dr,eptate, lEI traia Wijiepoca dec-adEHllteiIlmpelriului Roman, al c~rtli star$it avea, sa vina I'a_ umai 200 ani de Iia abarndonarea Dadei. n Vedem. deei, cam care mal era [;lute-rea'"womaniz;;mttii"a Romei §il cat ii rna I p utea rom aniza pe atalt de recalcitrant Ii da oo-g e~ .._ . . N ivel ultEllricirii §il b LJnasl~ki~op u!atiilon::tloerite nu poate sa ne fie pm.zelltat p mai bine de~t die Come,liu:s Tacitus (.55-120 e.n.). istOtllG.rom.an, sumbw ~i wetoric, prln cuvinle puse in glura UIliUi ~ef S ootuan: ~RomanO'eel racomi i§i inrobesc supu:§ii, je.wiese, ucid, sjluiesc" Constrangerife sunt Ja (')r;r;jinea zilei: sentictuf milltar, impo2ift;_fe, irlbuM In natura,. coNe2ife. CampuriJe, mine.18 184

necu n oscuta

in DaJe!a

pa n a

Ia venitea

ro manUm, ea iii i1lfi~ndF! ecesara tn

portrJrii.e st!'~'lI1;nromaifJi!or; in limp O~ mUnCi(oriiagrioo~i, mf~erir§i docheriisul1t M~tina§i. Ins<§e;i td~ea de .imperiu Bste o mare amJgu·e; er tron$forrn~ [atul in

pustilJ §i fium8Sc 8cea sis pace". "~ .. ' .. _ Aceasta OOrl! statare e,s:l'e p enact. val a blla ~I Tl1gur:a u mil tersbostes. De aceea, nu esta I~psit de ~~t.eres ne referi Ia cuvsntul .Piicai"a, a Fl!IU2! mol og~ii eti 11 u-iga:sesc nici 0 origl~~e,.de~.i, 11n I~mbs rom <mal,lJ'iJlfJ;iJ'.lislnsem na "vestlt.()f(i.I pac-rin, eel caJ~e an~rJits"pa_Dea'~ cei in'J~n§i la pace~u:lC.ma"stramo~ii no~tri: dacl au surprms-e rn modi intelrrgent in Pac<i'ta :;:01 o1'l' pacall. Ad m~tiiilnd I!ln.1:;'Drltffilfl uare teo rl iIe roman izarnte air ins emna s 30lidmi;tem c ~ Iil U mle.ro:s ul pop@r trac air fi pri m u~mare popo r din toata lstorla om e Iil irii e ar'GJ§i-arfi phnd lilt fiirnn1a n alWo nah1li. Or, aces sta ar conlbazice re 1liI~ta.t:ea evi deh~~ a i:storie~ pe,pc rLII~ul om 6111i, 'c@n:t,inuo:I"toJl'L!11 r dilreci 31 po,p().fullu i traJc, ca re a Iuptat1i :812 ani ca.sa-~~r,efaca unita'tea na~ional a, la ears n-a re IfIlUl'lita,t: nic! 0 ciip,i:L ln Iucra Ileal de fa,Ji, am pweZiellltat pri tleipa lele e:l,emenbecare ar sta Ia baza unel argurnenti!itri "In extenso" privind neremanlzarea dacilor, lr-eaba n LJ e lJI~oar~ ei - dimpo~riva, - extwem die I abo rioa..sa dar nl.l -dificiJa, imp unand restudlerea lintreglillllllll~m.a~e daclL!me:nta r ~ii awheologic e:ll;istelilt.,9a once, ri"d m uncjijJ d e ~:ionierat. ea ee fB mu~t.31 dla wite de siln e, sacriil1ici~m~te rial e §.~ mu It cu raj pe rntrl!Jail1lT;ra.lI1:g:e ~ a.tit pe pllan i l1I~em, cit mai alias pe p~anext€i'm, t'lrn:§ite c'Cil1llce,p~ii gre§ite, adsnc il1raidacil1late' in cultura el!Jlrolpeani, au privilre Ia I'Ilve!lul civll'lizatiei dacice, pers istienta ei Plana in zU lele noastre, Driginea tra ca a.romanilor, natura civilizatte~ rornsne, originea limbii IfOm.me ~IIromans, culh.Jlffi maced eneana. tend entioiS num ita hele nisM etc, A ea,uta me,reu~ merel).!~arguments! de to~fellJlill pentrustabmre'iilI ulfle~ o:rigiin i, indife:r>ent C are, Wnaifarra p,i)m iintu lillli dhl ,care neamu I n os:trlu s-a nas,cuf §i <Ii tra.it de sum de mU de ani ca 'pelasg~! I atmno-dacii dadi, d;;u::oru malfl~ ,ii I'iU malfl i :sau ro m ilIni, ,col1lsi:der ,ea es~e 0 sub esUm area !,!!oastra irn§iiile i.ilatlll'F)i~~ !'lie IP,utema!1'telpta (la s~rai,nii stili a~e:z;e lIlea.mlullrama:nlesc nu il1ll,ocu~ pe c are iii merita. Dimpotriva" tt,ebu i,esa ne lupt:lim din 1n9.sputewi pentru a e~ilmi~aun balast Ca,re rile a:pasa d'e1895 doearll~ glrE:ulate8.t:ocmaia acelora CIJ pe, care vnl!,m sa,...ifa cem neapa.l1'at str;1.l mo~~ ~i care ne-a u adus Tinsflpa de leMn, ps car,s astazlirile straduim .s~ofacem din ate'!' iD ar, nki ad ala IiIl111 OI1'l Y reu~i aceasta, d iiI,c,aAU ne VQ,m, da S8 ainUI d, am ~riit d intlo:tde au naJ pe acest pamalflt, dl fo rmare,a no,astra nu are lliimi~e in tim p, ca rnu dtalto ra m ni m iii nUli nimh::. oeal fiI,ici u!'IIii din straiirniiil 'care au tre'Cll..!'tp~ ~iici nu ne~ u aj utilt C!l.ln~l'I'iI~c nici cu b ani, ~ld Clil da,tilni, nid cu I,exjo ~.d~m'potrliva, s-au If'lfrupitat din polin Clillaate aoestea, ~ar no ~am rim pru mulat foarte, foarl:e putin, pe ntr~ cii li"I~am riyn it Ii1 h;;;io,d]ata,lin iiiltre-agla. no:a:stra istorie,: Iia Ibu nurile albJl'aJ., §:a Gum g8 imp une 8Izi, amud in:ea de expectativ.~ tre bu ie in,la c u ita A CUI una 'm ilita nUijobieldiva~ i §itiiiI1Itifid. Nu constru ind ol.!vinte hidine~ti pe schele~u I ce 10r dacic,e, p e ntrLJia Ie erea acestora 0 rigine rornana, cUlm ne ~S5

ca

?~l'a

I'

!nd!eam~'a mUt1~r, ~I nid considen~nd cLniinteJe ,el,eneforolSite az,i in vocabularu~ Int~ma~!Of1ta,l,ca filn~ tot de origine rornena, tum l1iSI;!reccmanda dl1!catre aJtii, "10m resta b!II adevawu I aSL! pra IJmbHdaeice, d 00mpar,and~o pe aceasta CUI llmb.a .tra~ilDr io r ~prQPiati: an sen i, dorien l, el eni, urn b ro..Jatln~, iJgorf, francez i ~e ndlonall bssci, S umerlen U,georg len r, i beri etc. N u mal asa \10m face ~ti in~ ~I vern r~s;~<il ad 9Van..niale my It d\ utata: vechilil'1rlJea pop,orL! h.ll~ bW dac~ i a I lm bwi sah'!', O!"'l~~~fH!a t~aC_ilI a ceta~ennor R.onlllli anUce§ii I,imbmffi lor, carac~8njl cosmopeljt, ~ pnnclpal €11E!n; al dv~IRzatieiztsa "romana", jipsa unor traditii la r~ma ru, d atifi i nl d, m.pf:lll ea e ~nu au CO nstf~LJitn lcloo ,na U! n popor, ci a LJrarnas 0 s!'mp'Ii!!i_ cetat~ (d,~ 8i?eea nu~j~~lu lasat rnosternrs n,id nurnele, pernnsula nu ~ndu-se ~I' a~u Ita IliI, asa eu rn se nemea s udl!JI el n'l seQ..VIII i.e_ rJ ,J. ,otiig iMea daca a nI.II mellw de rumil n §:i a. pe po ru Iu ilr,oman . P,entru a at~nge acasts ~'eJ cuvl nlel e istoricul wi germa n din sec, XVIr I uri, SC,hl,Oi~er, lese coamotto in cadru~acestei lucrar~, ar kebui s~ constituie pentru a no! .totl un p erma til ent "rnerne nto". Pentll"lI ea,klt atalt de adevarat ests eEl (lie I rn a~bun aJ_tltor EI' ea I pe C.i1If,e tii-I da~ ~IJ ,ile in s u ~i. an u-] UI~tam n rei pe P,etl"u S 1M ater, ~emln e rit expon,ent 1l1J 00 IIi Ardelen e cam, tn "I) isserl:a~ia" la ~Islorra 9 pe nnu mesp liItul Rama nilor in Dacia", a OJ ju ns !a. eoncluz la os. "de vronlsai vorblm obJu (tlrept)j' limba rornana eo mumii c,#l.eilatine~ti" ...
i

Cine a fest aceat P'PPOIi'P'tiirnDrdi a I, und€lSr2i "nas()uf' el !Jii de un de a mit pe Tntreaga plane!a? Dupa cum ati pu't.lJt constata din ouprinsul acestel carti, :501lvalltiiru~i nu au nlcl Q !ndo~ala cal civmza.rea 'f:errem a ifilcep~t in ,ii din carpatJ, locul fn care a ap.awt prima. 8c:riere din lurns :;;1din care s-a difuzat legen cia PotapLl!1ui, S avan tii .aw con statal, cu IJ im~we,cil Ilegen dele d lluviene s urlll extrem de as e rna n atoare, in d ife ren t de long i tud iine §;i ~atitud i ne ,.. .A.cea:stS stra n~8 conseei tl~ape ate avea doa r dO'U81 C6,uze: • Poropull a fost un reno men ge neral~i de 0 catastrofa~a arnplcara, lovirrd' in.. tre.aga p1arnel.a,ar justfflca ~i intinderea goo.erala ~iklenliletea mnlUwilofdespre polop; • Potopul ar'Ost un fen o:mElI1 zOl1Lallocal dar rnsrcant, mOli1ldiali prin migra~ia Z8t acel~i popula~li pa intr,eg mapamondlll (sau prin inte:rmediari iJ"lt1lJerl!!;a~i anterior). iPi'Uma ~pot®2a are prsa plJIt,ine~anse Sa fie ~~esa r,eala, data fiind impo~l'ij

ere.

Potopul de la Marea Neagrrii §i' Oa ma nil P'rim Qlrdia Iii dirtl Carp a~i
"Miturile astrafe", dupa cum Ie I1ljJme!i'~e Vrclor K!embach Tn ce!ebra sa, Ga~€I',v(lI!besc ~nmod expr~c:it e sprevifj:n~r'ea Pi)!. a m a nt a ''2ei:klr 'civUiz <lit:ori", d f c~ leal re all! c re at 0 m lIIll §II ~-aU Sou plr<liveg heat indeap ro ape evo Iu fia, Putem sa nu c:redem (To) aceste afkmatj~, dar nu pu~em sa nu const(:lJtam identwtalte'a s ut,e1'0r de, Ie Q'eJ !"Ide despre' ,P oto'p ex~s bl! nte pe tof G 1Db u" data fild d~n pewJ8de in c.ue, 91!"aU~eXdU89' cpriltaGtele dlinfm popu'atiile aJfIate la distante prea ~~rJ, :S~IU$~ Ignoram 5,en~.a~~'H'nalele d;eSGOp.91rllr~rhaQlogic~ din ultimere a decem~ {o parlie v'"au fost prezen!ate h31 irnceputul prezl3'~tului volum}. TQ:~Qdat~, un€l,l~dovezl 'c@'"'cre~e a~e s!:.lp'fav,e'9Ihel'l~ii~im p reze n t, a civiUiz,~~1 i IIIml8.lfIe ~i e de catf~l.m8J sau _m,aimul~e cJvli],izatii super.av.msate aLl!fest enumerate ~.~sJa tot TIl P !llll"!e~epaglnl a I,e <llcestei ca,~i, _ . ~ava ntiiau eO'l'ils~~~t:aJl,ei,~cu stupoare, ca, teo ria eva IlJtro nistaa h..J harl,es ~~i iC D~l'INnn. u ste vaja blfa.~castra m Q~ uI 'Dm Yllil i al~tua~ a, iii pa rl!t ,bruse, in mod n tnl~st:enos.. In' 1(.1 rmi ell! 35 -40 .00 O!:'lni! , TrJ ulll mere deCBf1Iiti" s~a!J mai co nh.J!'at dteva eelrt~tLJdill i ~ti intiflce, Jncredibile ~~de ~eoo ncep.ut ;;J ntel"llor.lHorCi. Ter,re i a, iii pa.rut d infr"D sur,s' U fl ica, brusc § i t1u_pn~ evolutle!,omull are a'cema§:~ cod ge.flet~c, indiferent de n~.sa, actualOlJ Ome fill r~alr.e. la, b~za a ceEla~~ pop ul ali €I IP'fi mt@.rdi!l!i~a, ad iel, s ..a nbcut 1i:nt,r-o, ona. §i!' apol, conform 6ibUe,!, s-a inmult~t ~~ ill ocup.!llit P,lma.ntul .•, z

bilitatea caTerra sa poata 'fi acoperita in totalirliate de apa, pima la vlil1ul cetor mai~nal~1 mYn~i, dupa cum afiimnEimitl!ri~e ;;1Bilbli;::L ln ee p rlive~le a OOU8J ~poteza, ea trebu le completata cu 0 serlede informatii ca re n doved esc valabmtatea. B i blku! mu nte Ar~wat nu este identic CUI eel din G aorg~a, In plus, est.e r,ecunoscut faptul cill, in oe prive§ te PII)~DP m,e~b Iia u s·a. '·rnnspirat;" Cop~os din Ui bll,e 1'9 Sumeriene di n lelge flIIdill I uw'1'3 hHgame§. incepand insa cu 1995, dol g9010gi de la Columbia Univ€rsity, wmmam Ryan ,~iWa Ite'f IP ltma fiI OJ u diovedit c~I'I!Il CU I die ser Is in 'Ie tin ium Testame nutca f~:un l ~t'Iutidal de pO!~op,este '1:"':lI! Malri i Necglte. ~P:ol(}PlJf 'lJi NOfil"a,fost, deel, d al GO nsec i rr,a termi rl2lrli ,erel 9 ~aGi r'El i>~ d eG~, a top iri i maslve a glhe~;:uiler, a detellTlina nd mig r.3Jtii m aslve de poptldatie_ In noWemlbriie 1199:9.) exp f,Olra"tDIfI"illF1:o bert D. Eli:! ilardi de..scop erito ml ~nor ep aV'E! ,celeb l1e, inellus iv a lltaJlk:ului (11985), fQikl'sind rehnica d e ~It'ima, or,a,a cercetat Iitoralul su tiacvatic al M rii Negw'e ~ia ven it CLJ com ple~aride senzatti e
j i i

c:

166

I a teo ria ~tiin~ ag 8ologiMor ;il merica IrnL ifk-a Conform lui ~a liard, la,6JlOO i.e.n,. Marlea,INeagr~ era 0 dep.restune1in ca re IOGU[au (),amen! ~ ~Marna .N8agr:l!J~cum 0 (;urJ'oa§:tem al;j' - precizOll el-,s4i for~ mat M dami etEJpe, Prima: fopirea gherarffor, cu 7.500 arM In' ,urma. Nivelul apef SEi stablUzeaz{J ta 0 cota cu .20f) m sub niveful actual. fn j'Uful m/fm'i, aparsate de pesci!Jr'_ ae.9a ce demonstrea2fJ ca nil<'elulapeior era sfabif (, _,) Eiapa a doua: cU' 16.0,00 ani fen~r:fflii~ p'fodJJc,e, b'f~sc~,genrenamen tn urma drola nivelut se apelor urea cu 200' m, ,Oamenff f:;i abandoneaz,il locuin~e'e!.multi dintre e( pierind tn urma ca'(astrofe'i, Eu erea cl e v,oroa' de Po't,opuJ lui Nos '~" Dar, ,du pa CIJmati v:azu ~pe p a Fcurs ul 8Jcestei ca ~i, a.eu m 6.000 a l'Iii~ad i'ta pe 13 4i.OOOii.e',h, din zona IRomani,ei aGtI!J<l!~e.1J! migrat 'etrll!s'ci~ ~rn vi~mtorii a Sillm,eri enU leu IlU d up.~ m um~e sacCI le au~ panll t crvi I iza~ia eg iptlean ili §ol civiliza~ia InduWui,pe CQjrQ Zecha.r~aSitch~n ~!eCOlnS~d:9~a Ufml<l§B directs i1de c,ivi iiza,:i,e i s u m.E! [e no ~••, r Cam in aceea~:i IperiO!adi ist!@ll"ica '11'011" apireill etru.slcii in Insulele Canare.r Turdtetania (C~mpiile Elizee, considlerahil 0 Z'OI1lt3 centralll ,iii legenda re!i Ana filt~ddih cilv iI:izal;ia m iceni an Qserie de c Mlli~a~i iln li!:!Dt'I.aJ i
l

U!1

a~

eau ca~iialila sa lJI eivi I izatiiil e dinvestu I Ell ro Pilli §i ... d~n Ame rlea Latll1la! Am vazutlii ca sum.erienii divinizaJu mun~ii, 1ilnk~o zona In care rJU aveau iM!tim II naturale mall :mal'll d·e 30 m. Ro man i f aVE!'CIU ;;i e I Uri MUlite Divin Lariga Roms. Teate pOPlJlllla!~ileii::.l:vorated~n CarlP:ali vorbaau de Muntelle .s.f.ant, unde se aflau zell, reminescElril~aa. VElchii cn1!dTnteIn KogaiollOrlul dade, Eg~pte'llliii afirm au c.a ~ara .ior a fost po pu Iata Ia !in cepul';' de "Ziei!i,j venl'V din h,Df;dl,. dlneole de "ma'roa ce[ trNlffl (Mediter.ana). dlllpa un potop. Pre.:::olu rnbien ii \1'0 rbe:aui'~ e~dies pre ze i~ civmzatori~e U plete §i bOlllrba (ca dacii diE!pe. Go~umna lUI Tralanl), veni~i de d~neolo de AtlanUc. Mai talrziu, Ilsus C hr~:stos~ eel oreseut :§ i i nfluentat d'e esenien;1 I.... ~colarizati de preoli i dacl, plelstal (dupa cum ns spun!'! .Josephirs fla.v.iLJs)., va fi reprezentat identic:
f '

repreZfl'fIlItrne tp~lete, baliiba" vesrnant Iu~g) era com pl,eta.ta deb i necunoscutu I
dar, .. viiitorul cu~atblbllc: ~PaGea mea () dati vou~". Deci, fecioaJ<l Mlar~a §i c refti n.ism u I n,u au aparut dmnIllearnt! EI~e'rilprezi ntat in 'fa pt~nasterea If i ul uil Om IJIlu i de ,ca~rEi' S UldiiN i n harsagJFe"c~oafa Mariia. pr~n I'IfIfl1bJde 'gene,tioe'l 'Iar, 0 m U I l1lJ esta n~U'le altcinaYa decat II:: nkmJU ni ranu s, eel care i-a Great pe

ve el:1ea~~mb;'j.tra Ga.... Era posibUa 0 ase men ea m rg mre m as iva, in toats roltufiJe lum ii? IDA! Pe~asgii, ",oamenIJ aivinf", Gum l1inurrteau, cu evlavije,gredil, erallJ Toal1:e bUlilii !ilavi:ga~ori, dl:..:!pa cum am V8ZLllt, 3i pUirtatior~~unei ,cMlizatili tmate'rffiale §i SIP,i i~u ale S~ perioalra p e nit:ruiilce Ie vre m u rt, .. r • Des.copertlrll,e ameolog Ice;; I ;;tiin~ifice- ~nij Itimete d Glee au d emOr'lstriflit,t:o,t d nii ma i mu It, caeiv iHzatiiia !.limana s-a fo rmit ,~ dezv,olltaUn ElIlm,P ai, nu inffimp lalar nu mita. B~tr.§nuJContinent. ole auci mi9lra nd spore J'lordlJ I Afric1i, Am,erid. Orientu~ Aprop.ialt sal! pa n;ji Ia gr"mitBicu Gil i na. Unde ,a fast iz:vorul ;lWElst!U~ex-ad TIntcH:lte d i rec\iil e am vazut pe pa,fCimm I ac:estui volu m §:i vom '!/edea ~I P e paroulrsull valli nn.ull!l~viitor: AN:iea 11~C:etatea. U fl ~iilo,r §i lO'!1a Mtl rit Ne·Qlf'e. 1M C iti n,d §i dec ri ptanril c uaten~ie talb~ilel e s um,er~e "Crollicife pamanturul'. fie, oUlm Ie nume~te Zecharla Sitchin, cele mal Gomplexe ~i credibi!e sl.!rse istorioo, pUI{e:m aflla cail ;Zona, Carpliill~~IDr (l()I1$idera~a lara Z'€!i~orJTn caire zeul Enki era (eohival.entul ~ui Nept~l:1)ii sor,a .S,3 S,ud'/Nlnna,rs.a'9 aU! creat Omul, p.ri!1l e~lPetimel'1life g'eneUce. Enl'd era SI.,!I)fEH'lUmit {':Domnul pam.§n'tuluiti Sr:lilij s~mp]lj j'Domnur' iar desp rs SudlN:illiharsag, sll pran umila"MAMM1" de SlJ meri en i ~i CUI1:0S0Lill'a drepl 'GeeaJG:a~a-Zel~a Pam~rltL!lui (laotmco-daoi). ~sis (Ia egipterli) sau iFeciMra M'aria' (Ie traco·daci ~[icoo~tini) §i diviniz:ala dr6pt "\I.:,u:;a (cum i5e spLlnsa, prin spa,te, la balriine~. I'ufSlJdlNfflharsOl'lg) indieni, !'Hlmerielll~iafilrmOliU de caa c reat emul di Ill!) rop,ria gena, 1i'fi COl Utate sa de Me di t ~ef a~I'zeior ••• l Mitul Ziei~e'i-fecioan! este, unul foa.rte veohi~i eLi maFle ifilti!ilde~e. Isis era repre.ze,rntata eU pn.mrul (Horus) in brate ~i avea ca $,emlln d~stini::tiv erucea. La" precQlumbieni s~a d,escoperit rep rez® nt21 rea, urnui b~rbat cu pi ete , barba, un ve~m a nt lung pan3 lla palma rl1. CUI Yn,.. m~el 'in bra,e. La dad. aceea~~
m

Irna It, eli pl~elte ~~iiba:rbil. .. Nuintamplator, 1aranii pe!l"ufvieni au .00proape,,!cela§i port ca ~i:l;all'anii l1Io~trw (p urtat de 2.000 ani) ,. n UI mpl';U:or, inU:;aJ,U ave ill u ace lea§: ii bu RE! ,ob~ce~ur:jCal leea In lei i !!.I n UI i sat d~n S,ibffiu.un bat pus 1031poarla.2lr.at21.ca, st2lpan i i ( nu sunt acasill) iar Til lirnba azteca. apach iohual iztli insemna poto p, in undal ie, nu Flnls mplli;j;tor'Ul"ltrib d i iii Am ilI2!oniiii ill re in mimbaJ Cuivi nte .... ro mahe~~i, la fel ell m 0 .s,eriel:le CIJ vin~e "l nte fin iilItiionale" (vez~ 'crocodif"!) p rovii n din

mta

prospera, pamant rodifor de Dine, papo;, ooltda'r .~if~C8(or de pa ce, Dumn\Elzeu s~ te ocroteasca $f s~ te binecuvSnt·Bze mereui"? .' dece, Tnvechirne, zona Carpla~ilof era ~umita Tara Soarelui iar cronicaliH no~tri sp unea IJ ea "to'ti de 1;) R',im t:le trogem"~ Tnoondli~~ne eare RAM e:ra ~n ZeUll' S·oalr'e:lui? Am va2ut~ IT:f)om.rwJ" era zeul Enki, Inter,e~ant3 este,lnsa, revenirea pe!imanenta a [llotiun iu de "'9Ira.diin ill" can d vi ne verba de zon a C aWp'a~ilor, iJdid'i c Q .zo~a ifni care se culUva eeva ~~se culeg roadete, Sa nu uitiirn ca ~i ~d,e'liiIu:11 IR.a~ eratot 0 9 radina a "rJo rnn [jlui~ ... ul fo;.o€e1sta regiune a fost cunoseutatn antuchitate ~i sub aUe denurmri; iPel!asgeea (~ar:a~€~te~ pam~rlituh..ll-Geea 1Gaia), Ramalf!i<l! (~ara .zeuhj~Soalre), IHyperboreea (ffregiun.rf.e uda.fe de DUnare §i Don ~- vezi Slrabon),. lara, Nem uritoare', Tara Bwnec!iJv§nta:ti:li de Zei, Matta E.lJI:lrOpeil, ,Ge'Hmlls Polus, [I'a.k§;1li ("oel capabfr, Tn sanscrlta, de unae der~vat [1'01 k~a- D.~ci~. Qonsidl€:ra~Ce ntru I Suprern al Lumn), Tracia illic, ,in care Muntele Omul era ,oonsude:rat ~OsilifJ Lumii". Aid, a~ ~ra.ii~elasgii, ~oam,ePlTialb~", nasouti din pam~nt neglr'u, d~nfiul p I!J~P,e lasg08 ~ 1M iperbor€us., '

oameni dupa chipu~ §iaJsemanarea sa, zaul protector reprezentst de tracedsoi in Mun,ii Bucegi (\I1echilUlI stantul Koga~onon). D,upa Gh~puf§i a.sema~ ~i narea sa nu i~seamna nimlc altceva ca ernul a.ctual are aoel;a~i aspect (chip) ;;i aoe:la~urod, ,genetic (asemanare) eu cr,eatorii sai. .. N eincreziitgri i vor trebu i sa-;;i puna" t'OhJ:;;~I" Galeva intire baril, d aca vor sa aIle n?1s~ nsul eerect: 1II • de ee HAR-DEAl in.semna "Casa (G ta din a)' Domnutui''7j: • de ee Feel eara M a rl aJ este cons~derata preteetearea R:om§n ie~ ? j • d,e ce, in rna i ~9'99, pe Ol'opel1 l, Pa pa loan Pa ul al ll-lea num ea Rama nia ijGriiidina, Maieii DO»1'.i'U).tU:.i" .;;i a b~rl eGuvanltaasl11el: "Cu ajutorol 'ui' HrfstDs, ve! ti proJ.agunisJa unei man perioa de de enfuzlasm §i cura}, vei fi na'riune

Vasile Lavine scu oanside ra ca "D,otc.iO!a "DS} SI(ulill.I Celltrolui S up.rem f.nt~o pel'ioadjj /iDane fndep.ilirta'fa" ~I ffice ill Q obs.eNaJ~iefoarte im port:anta: "D8c~se preJ:unge§.te venfcafa Pol - Eames - Dacia, va ll''aversa Tmci~, Arhipefesguf •.Egfpful-~i1lra' lui Kush (.. ,J', aces1a ~f' fi primutmertdia'n ",." lMackinder o'OselVa, Ia roil ndLll-i, un .aspe·ctdeds~vpe~trl.Jin~l.egerea istorte il

ea

triaco-daGo-wmanilo:r:

"Sus, ;hMarnrl'nJfE!$, e,xista un l.oe .ma'n:at drept c.entrurSa trlnu$,ui Con tinent (Eur-opa de la III Uantic fa UraU). QriGine cMduce

Europa de Es( condU'Qe inima Europel. clne condf./Ge infma .EurGp'ei oonducB Insula Lumif, .§i cinfff, condrJce 'mula Lumii cOndtN:e Lumea jj: lDad1l.pe Van"IJ1 Omyl ("Osla Lumlr)ex~st;!i al doilea Sfin:x aiIOmeh:irii,

183

189

Mun~ii Bucegi fHnd Kogai:omJonul (mllll"lt€-Ie sacru aldaoilor),

se \Jed€! del a "' ..Ca pUI Marngal'ia!), pe platoul sal.J. 58 af 0 pilram~d il! erQ~ata, iide!fltica unela egjpten9 {siilmnaJaUI de Mircea Ticleanu}. Asem2lnalri~e cu Egiptu~ me rg ~i ma! departe: studii ~liIn,iflce, de s,~)leci,i;dita~re ,au doved it as@mana.rea. dil1l~re Sfil1lxul de ~a Gliseh §i SflinxlJIl din Bucegi es~' perfrectilill r!:xista savanti care conside:ra i1iulimd Bab!)J1ar fi fest cO'l1s~minn Cetate,a CaJrlf),aJ~lIor ~~nu Trrtampla,ior,de aiel mlgrand ill [ume populatii transformet:e ill numeroase popoare. De altfel, Ardeahd estill consiiderat ~eiilgalflUiI in~regii Um~n~Ui~g,din "Casa 100m rIIJ1u m igraM su merienii sau etrLlscii. i~ Herodot {+ 425 T,e. n.) can strata, delco iriUi m pl:ator: ~jNeamul tracilor este: eel m~l mo1t~ :;i ffl'rJi ti'umerO$ din .'u:me dupiJ[1el al ;11'%iI01". rrar:ii aumai ~u'te nume dupa regiuni~ daf obJceiut1le suntiilce/ea§i Fa toW' (!Forrlte'5, I, p.65), lDup~ M ~rceaE liade ~Iloan P,etru Gulis nl,ll ("Dir;tfDnar a' roIifJiilor"), 9 iganticl! I arbo riB a~traci lor avea ciirca 20 (I de Iram uri. Redam mal jos 0 liist~. inoomp:letill a trlburllcrtraclce, a_~aeurna fest pre.zenteta de Dum ~trlJJ B Iasa, in ffBasmul mmanizarii / Dscii, In.teme;i"etoriiRomer, lP~g.9-1111).:l : f AC II, AIEZn, AGATI RSII (dad), AGRIM I (~raci), AlBANiEZII, Al BOCIEINS II (YnDacia). AMAGOCH,. ANARTIII (in Dacia), AJNARTOFRACTII, ANDIIZETII (Ulyri)

pe Ceahlau

(care

ca

ca

RONDAICII, RUS~DAVENSIII. SABI!N III, SABOCU, SAC III, SAil, SAMAIOII,SALDENSII, SALON III (.:;POPES111), SAMNlr~~" SAPAEIII (.;lOPJII}. SATRII (~~ IB®ssi), SCAUGDill, sCrRMIAZI'I,. SENSU (~n,Dacia), SCORDISCII, SELElES. SIER[UI, SICA801l, S lei LlIEN~[I, SIGU IN~~ (sau SIIGYN II), SINDtI, S!TONI~, SINTENIII:, SUCII (SU CI DAVEN Sill), 81R I'OPA~ONJES Ii, TAJN.A!TII {Ial'ilga Don}. TERZII, TIEUCRI!, ll;:URIISCII (;;;;TEIJRISr~I},THEIICU. TILA"fAII (Ianga OORISI), TIMAH~1. TINII (THYNH), TINTE.NOII; TIRAGEr~1 (TIREGETI!), rrru TOMITANIII, TRA.Clil, TRANIPSAII,TlRAUSll,l1RERU, TRIBAlI.I" TR~COC.ERNENSn, TRIHIIJ, TRO'IENU, TROGI..:ODrnl. LJ MBRII (Til Balia), U R.GU, USCID ENS I'I, UTI I, ' . VENETII, VOLSClil, ZBALENO'II, ZEFtAN J 01~,ZI Ai DAVI ~,ZU SI DAVI ~.
r'

RAiMANI~ (din Ramidava], RAMAN!! (din Hama, actuala Seroie), IR.M:lANIl (din 'Ram1;ll, din Asia Mica), RAMANU (ROMANII d~ maitarziu), RATACENSB,

APSINTIENII

ARE.~I,ARSIETIII, ARTACII (fn Mo~si<li), ASTA~I. ASTRU, A;USONIEINU, BEBRYCII:, BERECYNTAE, BEoSl (BESSI), BIEfll, BI!::SII, BISAlT!~,

(laflga AthQs), APULlI, ARAViSCn, ARCAD~E.MI, AREATU sau

B ISlrON!II, BITYN II, BODIN II, B,RI,ANTAI!I, 8RIGII(friglieniil}, BR.~nEN II" IBR'ITOlAGII, BURl! {buri'davensii}, CALAllENU, CAlPIIZU, CAPN08Alil (mceslenl), CARPI!, CAIFlPIZIIII" CA!UCOENS~.I (in Dac.ioi), CE:RBREMI, CEIAGISIII.,GElEGERH, G ELTOTRAC It , C~CONU,C~MMERJENill,eLMII, OORALI~, CORPIUI, COST0I30CII, OOTEiNSll, CRESTONAU, CROIBIZII, CGAN!II, DABII, DACII. DACII MARl Om Maramure~). DAII, D.AUvtATiI, [lIArNll.I(danezil). DANTEl~TII (dant,;lotii), O~OSI~, OARSII, DASSARE,TI~, IDAURSIOII, DERRONES, DAVII, D.lMENSII, [lOiLONC III, DIOII, D~SORAII, IDROSOI~,
DRUGEIR:II,

D u nililreOl §i i te rmtorl u W I~a no rd u I Say IIIrau considerate ZO ne' saere, de ce im pu nea u te 1;11 m,i §i r~ sp €I d. IDEl a IIf-el, panilll la ce~e,d eu i1i razboii!ii:e daeeromane, f!lJweiunul: elmnmarll imlparaU n-au 'c!!,u::errn~ te-r~toirii de dincollo de D U !lara! mul~um in du-se cuo cu pawea vrernel n h::a a Dobroqel. N Iel [J arUl.J , S A!exa ndru Macedon, 'IuI i us cezar sau Tmpi!ira~iiIB12:;a1li~l.J I ui Aceste t~riIuturierau atat de .iegeflldare §ffi inspil.iimanb3toare lpentn~ antlci ineat,1ifI 73 t.e.n., guvematorul roman C. Seriboni'L.l!s Curio nu h1dwszne:;;te s,a
J

treacii DUn area IT,din cauza coddforiMtuneco.Ijr! Aoeasla te<:l'ma este cat se poate die expl icabih~, din moment ce dincol() de Dunare era IHyperbortl,ea -Tara Zenor iar" OlimplJIl din mito.logJia gr~aca (UUMP - ~LL!mina", iiSpJendaare~ ~ tn ~imbEl traro·daca) nu era altcsva d~Gi~it

E[)ONII, EfIRUSOIII (ESnRAC~I), FRIG~ENII {FHRYGYENII), GALAIIO~:I,GETUUI, GETII, GEViNIi. HARPIIII (CARPH 1), HIBAIANII, IBERU, ILiRII' (ILUAU), IST~~ENII, ITALIOTII, LAII, LATIN I~.lUCIERII, M.A.:CEDOrNENlm, MAC~DOE3."{f'FHINI'i, MAIDII, MAASII (poplJ!lati.e nalica', METANASTII, MIGDANII, MISII~(MISSn)J MOES~I, MOR~SENI.I, N IPS.A10 I~, OBULENS~I, ODOMAN'Til, ODRISI~, OUZONES, OSC~I, OLTENSIOU" PAl'OfilAi I, PA~T~,I,PANON II (PEON I~), PELASGiII, PELEN n, PH RYG,I EN IJ, PIIASTAII, PICENSU, PIEFIGU, PIENG~TI'I (PII ENGt=TII?), PIROGERII, POTULATENSII. PRiEDAVENsn,. PRIANl"H, PRISCU (s8uLATINn ct=~ BP,TRANI).
190

Mu nkl lEI'eUlesg i••• "rad.i{i~r,e vell1eau ins-a. din Vll"eltll UIii ~Jr[le aria le, eLI mlili.oane de anii in In u rma, Terra avea un unic contin €nt, cu nos cut acum drept iPi::llrlgee'a. 0 d ~nu m.in") mito!ogioa delec intllllmpMitoarS,. C@lndacesta s-afragmenl'at In cont~nentele de~ azl, Ma~ea M editera,n a era a!~menitat~, de DUn ~re §i Nil, -d 0'11.1 a f~uviii pe ea re s· au d ezv,oltat pti mala c:hl'i liZa~]i ~mpO'r1:a ale Urna n i~a~i~. Du n~kea (Dan~'bius, nte lsbru, SElU Fison- dupa SioUe) era oonsiderata primu~1 dintre eele ,patru fluvww a Ie P,,[lJlrr,OlJd IS·l:!~uib I bnc. M~.m~iiCawpa~i ~il D unsrea au _consntu H~ leaga mull d i1"1 care au aparut Ice,j Imaw vechi oamenl de. [pI:! pa.rII1ant, Rai.ul atestat ln V®chiLlI Testamel'li~ drept Tara lui lliav~lalh (denlvat lIah. V'lahia, V:;;lJWahfa), care au din fost :£illljnga~i pfim~i oarnenj, Mem §.i Eva, pres tnseta~i de tainele zellor. .. Pe tema lsterle i veda! ,a Rom@miei se mal pot scrie m LJJte., foarte m ulte! NeG p rim a lei, d eccsmdata, n LJinainh~ de a oferi 0 in~olrllnatue extrem de, g@to<are_ Conform lui Max H eindeF6, alb ashliJ, .galbe iii, ro§u s U lilt (l U I Dti~e fu nda m en~ale~ eelelalte culo ri nef lnd n~mlc altC€iva dec~t com b i na~~~, mu It mai sa u rna i pu~un reuslte ,.al e acestui trllco k~.rp ri m.o:rd~al.. ' INu rata~i vo Iurn u I II ! N iei
I1IU

§~i!~ Ce IPieft! elL, 191

BIB LIIOG R.AFIE.


~ Aldo Pres-so 1009; - AIde Press, 1998; 3. loan Pe~ru, Culianu -Ciii'~"Qrll111 h.1.mea ,o'e dincol0 - Nem ira, Ul94. 1 900; 4. Vicror KemlJadh - Enlgmeie mH.urilor i!tstra/e - SaecuhJm I. 0,- VeiSta~a,1996: 5, Toni Victor Moldovan ~ Programu,' Terra' - COliieJ!;iuni, 1998': 6_ Pa.lIl Lazar Tonciulescu - De/a Tanaria la Tara LuanelMiraoo! • 1996; 1. Pau'l Lazar Tonciulescu -lmpa'c,tul' R'o.mei asupra tJaeie; - Miraccl, 1997; '8, Paul Lazar TonciuleSC\JI- .i),e ia Tara Luane} 13 I,e'lld - Mi:r<iu:;ol, 1998; g, Adrian Bucurescu - Da.cia ,sec~l~ - Arhelip, '1998; '10_ Adrian BUClJl'eS-cL.I - D!I'c,ia PlaglG,'; - Arne1ip. 1'999; 11. E:ugen lozov;:lllDaelia Sacra --:- aeculum 1.0.1999; S 12. Dumibu BlIla~ - Basmulroma.niiziriil. Da.cil, ]niellJleietoriil Romei Fun.dlaliaJ MeloF DOf~,1998; 13. C.C,Pe,tol,escu - D.OI'cia §i lmperiu/ Roman -leora. 2000; 114.. M ioara CiliILl~i~-Alecu - .lafmoxis - Gemerli i, 19913: 15, Gee SITae - ,Daco"Ramiini,i'I th~m",rlt;oare- Tempus., 1999; Hi. Silviu N, Dragomir - El1ig,me injurul Qti'StrlI - Enmar, 1998; 17. I osi~ CQn,slanlin, Draga n - Imperill1t Romano~ Tra'c - EuropaJ Nova, 2000.; 1 B. Sun.dar Sin,gn, - La picioarelfi.' MaestrulalSapientia., 2000; 19. Apocrif -Ca:rtea [Ilui E:noh - Miraool, 19-97:. _ 20. Ion Fruma - Pfocesul Sui l~s!J,s- Roza V~nitur(lor, 21. Gheorg he RMucoo - ,Dumnezl;iIu e~is llii11storla spune da/- MiraGel, .2.000; 1. Zecha.ris SilchiFl

,2:- Zecharia Sitchin

-.A dou';!ispmzecea'planeta - Riiizboill11 zeIter Ctl oame~ii

:moo:

22. Neofit - infrontareajidovil'o( - Samizdat, :WOO 23_ loon. Fa11Ca§, Ilie G'he\UJ Univ'ersul lara taine - Edit Pres, 2000: ' 24. Micha.e'l Baigent, Richard Leigh, Henry linooln - Sta'ntl:ll Gm!i't §i sang,e1e /(J'j lis uS ~ Eli I.:W 0 0: 25. Gerard MordUlal,Jer6me 1I;;1lrieUf Corpus C1'isti - Comparlia.1999'; Horla Mat'ei - Enigmele Terrel - vol.l- Saecul um 1.0- Vestal':', 1996;~ 27.lhIoria Matei - cnigmfd,g Terrel - vol. 11·- Saecul'um U) - Veslala, 1998:

26.

2ft Graham Hancock - Amprenteie zeiter - Al~doPress, 2000; .2.9.RotJ.i!:rtChalrOl,lPi -Ism.rla see,retai a Omenii# - LUW1an, 1999; 30. Rooort Charroux - is,toria neCU,rU.l;ln;p tj a o~menl'o.r - EIit. 1999; Robert Charroux - Carlei'l' tu,mi/or uitafi! - Em Comeolato:r , 1993; 32_ Robert ChalTouiX:- Cariea' cunoa~terii int'enis e - 8it, 2000: 33, Hans Cihristian Huf - Taln eJe istoriei frll- SaeccUlum[..Q - Vestala, 1999; 34, Hans Christian Huf- Tainele istotiei- 1I0l.ln· saeculum 1.0.2000; 35" t.arousse - Cro.l1ologia Universala - Lider. 1998; 3S. PeleT Andlr,e~s I Rose L'loydl Davies - $Uin~~~!i' S§C.I'G:te .: Sae.culum 1.0, 2000; ,31. IRichard Baslide - Cronica lumi,to'f pa.ralfi.re - Lucma n, 2000; 36. Hartwig Hausdort - Ar;enel,e smmii ete Terre/- Lueman; 1999; 39_ Paul $ternlilescuNo.i' el1igme f1eetucidate ale' Is,(oriel - Vestala, 1999; 40. Alexander HleUemans.!IBryan Ell nch - /sto.ria .descoperlrito'r ~tiintifice -

31.

-11'0':

w-

41,. Ion VMLfva Poenaru ~ 42. Aurora lnesn - Ca.rtea

in cil!Ji.a(ea
$tlJn~elor

arizoP!~lJri!Uder. ?;

,c~ mza:'iifor.... Genez,e'. ?; ocu,ue - vol. 1,- Tin.erelullib€r,

1992;

43. Auror,a lnoan - Canea $IUntelor OCIJIU! _ v,ol. -II -lin~Tetulliber, 1003; 44, M ichilille!1Dtosnin - lCodl.ll Bibtiei - N ernira, 19-99: 45. Paul JQ,hnso n - 0 istorie evrellor - Hasefar, 19,99; 46. -coleonv - Stadia et acta hisiari8f!1 iudaeorutn ROli:i8{J'h1e, - Haseter, 19'96; 47. Solin ~,~:efan,e.sm.l- S,fichrea TimplI'u; - ,AIdo P,P«l'ss. 1997: 48. AlexBr)dru C iulean - cf1igm@ arhealogJce - Moracol, .2 000; 49, IQrich VOJ1l Danik'en-.Aminliri desp'r,e vUtor- Orpheus, 1'994; 5'0, Eirich von [H~niken - Ipoteza ,extratt!lrestra - Domino. 1995; 5t, Helmut HOfljllg - ,OZN~prelstorle, motl'~'rJ - Saeculum 1.0. - Vestals, 1996; 52. Rudolf Sle lner - Apoca'ip,sa IfJi Irum - lI'nivers encidopedic , 2000; 53. Fle:rin Gheerghit£!, - Temponau"ii galactici - Moldova,1993; 54. Cris~ian Negurean.u- Civlllza',file ,e.:d,al,erestre §i a Ill-a conf.iagra!ifl .monetiaUl - Dalioiill. 19"9'4; 55. Cr,istia n Negu reanu - Pa'rapsJhologi,a ~i mi:del'eie tuml! acill18ls' - Miraool, 1994; 56 ..Crlsflan Negureanu - Sup,r.mata'ra-lal de, fa mit hi' §ti'in Mira,coll, 1994; 57, Cris.fi{iiri Nf!{lILlreanu- "ntr~teNip.#!.ii ~i No'u<l Ordfri'B Monel/ala - Miracoll" 1994; :58, Cns1i,aJI Negurreanu - Taineie J"e,figm.or§i pop ula/me .fJni:!lI"fffsu/ui - M lraool, 1995: 59. Cr~stian Negure:anu - renoffl enulpara.norma' ,i'n co tidfan - M lracol, 1995: 60_ Cristian Negureanu - Mitul P.oporului AI~s - Miracol, 1'995; 61. Cl'istlan"lN~urealn.u- Orizanturi in lIiz ib lie - Psycho Mass Media, 1996; 62:,Cris.tian NegtJl"eanu - CO.f1spJratorii casmici ii otTJaniz'afiil€i :S'9Crete -lnlact.1997; (53. C ri.sLianNegureanu - P,mJps:fhologi',a$i .rnisterel,e' lum'tl acttial@ - D~i~i & na IJni\i'ersul. ?: 64, ,Alexarndria!) -Istorla mru.,o,(iel aeu"'e - Humanil.as., 1994;' 6!i FtavilJlS Jose,ptms - 'stana razboiulll.i ludeifor impotriv,a rom,anU;Q( - Ha,sllifer. 1999: 66. Flavius Josephus - Antichitijji il.lda'ice - H8Jse,fer, 1997; 67. [)agoberl D. Runes - Dicfjorlar de ludalsm - Haseler, -199'7; 68. Mo~ Maur - ts'w,ria Is,rae/utai - Ai:on" 21000; 69. Mall: I. Dimord - Ev,eij., Dumnereu $1 Istori,i'I - Hasefer.1'997; 70. Papuis - $riinla' secreM Kabf'J~la - Herald.?: 11. 'Gawilirl M. Filip, Gabriel Filip., Mlihai Filip- Cabala, dil1ll Cartea D'ani,elSaeculurr;, 1999; 72. BabPi\ill Constan.tinescu - Marginatu Ja Th/s»ud- Dacia, 19'99: 73. Goo:ffj',ey ,Pamm:ler - #Ji"clionaml' cre~;tjnl:SmlJllJi - Lucmal'll" 199Q~ 74. Nadia Juliel1l - Planetei'e care ne guv,emea,za - Teora, 1999; 75_ Horia C. Matei - S/aUdelumii (istori,e) - MBn;mia.1 999; 76, Max IHeirndel- Cosmog,onia rozicruc;ana - 7; 77', Anatol Basa,ra,o _, Numef(J'/ogta in via~a fiecaruia - Mimcol, 1999; 78., Malila C. G hyk_3 - Fl/o$'ofia' ~i tnis tlc<i .m.lll'Hiru'ui - Uflivers encrciQ,p-ed . 199'8,; lc 79. Kwa i1I laUi - Secretete asua/ogrei ch'lIeZ13$I, - Teora 1997; 80. Arthur Weigel I - Istoria Egiptutui anti,c - Ar!emis, 1996; 81_ F1orel'llin Popesou- Baoilen - Or8$U,' blestematSaecudum 1.0, Vestala,l'99'B; 82-3. AlexandlU MUru - Legendele Olimpului vol '~/I- Vox, 199'8; 84. MihaillDiarone,scu -1srnfi~ literaturii d:aDO TO.mane - Al.cor Edimpex. 1999; BS lndro Mnrnmn,em - Roma w 0' istoria ined ita - Artem is, 1: 8+3. Os, Kuh!en - Sist,emul ocuU' de da,min,ar.e a lumti - Sa]ec:ulum 1 .0 , 2001; . B7, D, M. P~ppidi - Dic'ionar de istorie v&che a ,R,omilil'1iei - 1975. BUCUffi$ti;

ta -

192

1193

~ 88.· ~.' -"Ma9azij'w~lI, nr., 11094/1978; 89. FeliK Colison - .Na~iona/j.te at regeneration des p.ays.a.ns moldo-r.i'.taques - Paris. 1 &52; 90.. Boris Perlov - Talnela vea'curilot'- 1975. Mascova; 911. Vo}lech Za.marovsky -l.,a lnceplit II lost Sumerul-1981. Bucure$ti; 92 ...NiaLUla:ie Miu!6'5C.u - Zalmoxis ~i dansul c~/u$,arllol' - ·Gliin~ §i tghnicii" nlJ".7!1980; 93. Hemeros - Uta'da - t 981. BUCtm::~ii; 94.R!ime Grou5~el- tJempim dlils steppes -19'76, Paris; 95. * • ~- MJceJlc,;onar enciclopedlc - 1978" Bucure:;;ti; 96 ..Maria-France'sca BaJtaceanu - Rapports ,entre J'armelli·M et Ie aaco-moesiiefl' - Tn ·Swdia ind o-eu ropaea ad dacoromanlJls peron entia" -1' 980, BucUlre.~t6; 97. $l:efall Pa.SCY - Voi,€Ivodiaiul rransilvaniai, vo1..1J 1979. Bucure:;;ti; 98. NA Conslal1ltinesclJ- Die/iona; ,gf)om,astic roman@sc - 196.3, Bu:cure:rlti; 99. I.P. Anton Deimel 5.1. - SUfflerisches lexikon, vol. MV,.. 1924-1934, Roma; 100. S. Landsberger - Ma.terialenzum sume .... j!;chen Luikofl, vol. 1- 1937, Rama; 101. Jules KlaproitJ - Tab.leaux historique-s de I'Asia dep.lJis la' monarchie dB' Cyrus juS,q'li nos JOurs -1845, P.ui~"lOlldra; 102. Henrie Kipert - .JU/es anUquus - , 845. BerUn;
fJescope#m ilmeoto'g'ic;i':'· revisla "iMa.91azin~ nr, 2511984. p.B; 1104.Jl.Iles Henri K1aproth - l:liblaa u.x historiques de I'Asie depuis i8fflonarehle de CYnls}usq'iI nos jo urs, ,!!'c.c,ompa'gnes de rech eT,cha-s his ~oriq.ues et ,eln lJ,gf,ephique.s .5 ur c-eil'~e p.art.ie du n1'o,u#e, avec'Uti' alIa's in-toUo, -1826. Pa~i5, l()f1cira. SMtgarl; 105. Marie Nioolas. Bouillet - f)jctio.nna'ire uni'."ersel d'H"staiI9tl't dll' GeDgraphie -1860, PartlS; 106. Paully -Wisowa - Rl!al cncyc/opadie - Stuttgart:, 101. L. Duicherat ~i A.. DavelillY - o;,cliotl'nalle 'Oltill..f,arn;.~is - 1925, Paris; 108. l..u:dwig Albrecht 'Gebhardi - Geschichte de-sRei,chs Hun,g,am und der damit veriJJJndenen Slaa,fen, vel. ,- 1776, leip2:lig.; ~OR I.H. Cri e;cm- 8!trebist~~; @poca sa - 11917.Bucufe§tj,; 110..Mioara Turcu - GetiO-dac:ii In Ci1mpJa MUri'~en,ei - 1~979,E!uClJre111i; 111. IHadrialfil I)aioovilciu - .iJa'cij - 1972. Bucurei1i; 112. loslf Constantin Dragan- NOi, tracU -1976, Craiova; 11.3,. Hadrian D~ iooviciu - Dacla, de 101BUTiElbisf.a Ja ,c:ucerirea l'O.mafia - 11972; 114. C.C, $i D.C. GitJresclJ - Sc!trt.iistluis a mm~Il'Jlor -1977, BlJcure:;;ti; 115. 1M. Petrescu - Darnbovita - SCIl,ria istol'i,e a' Daciei prerom.an;g - 1978. BI.J:CUffi$ti; 116. ~.•• - Consid@(afii d.espre tI,adi~ia is t,oriciipfivind entitateOi politiea OJ D'<lcieilDl Buleti nul uNoi. haci!", nr. 58--59; "117. P~wl Macken.drik - Pielrele daci/af vorbesc -197B, Bucureiiiti; 118. Dumilru Tudor - ltine.rarii arhl§lo.togice $$ istonc-e ohene - 19'79, Bucur,e~li; 119. toan Nadejde - Dicfion,ar tatinzroman. ,ed, .IV - Bucu re~li; 120. C. C. GLurescu - For:marea popcr,ulu;' (email -, 19'73, B'U:cu Iie,:;!ti; , 21. ~ ~ t = DiCfiO'.i1iiinJl encictopedic fiORliin, vat: 1-111-1962. BlIcure:;:,ti; 122. N. MiMile~cu - Geologia' teh.l1;c~ - 1952. Bucure§ti; 123. Gheorghe PCipa-Lissearm -IZV:OOlfBle istofiei Rom;!inJei - v,o' C,fmica tUt N(ts~'CJ'r- 1935, 8 ucure:;;ti; 1124.Haria C. Malei - 0 istrJ,ii} a Romel antlce -1 9]'9, Buc:mefiili;

103. ~ •• -

vm:

194

195

CUPRINiS
Cuvalil,'lul edltorulul ..•........... , , , ,.;.,................... CU\I'an't inaJ~nt'e , , .,., "." .,..... CliJpUolul1 .. "EXPEAIMENTUL TERRA" .$.1... DIVERSI'UlNllE-EXPERIMENIT Piramfde pe Ma.rte ".................. Extratere~trii ~e De Luna~i... intratere:;,;trii di.n centrul pamamtlJllui... 3 1·3

CapHollIJ1 VI IBASOn - FIRATIIII NO!5TRlIIDliN D'.Artagf1a:n era haec '!

PlmNEI
,...............................................

76 76

Basc:iid€ la
Rude,
CI.lI

cambridge

1'!

"." " " ..".

76
77

surnerientl ~i mmanii..

Caplltolul VH
TRAClI-IIMENSUl ~'A!FlB,ORE" CU .200 DE "RAMU'RI" : T 1'0 la - eetatea bimi leFl8J~ " ".................................

22

80
.80

Mari rnistere .a1eTenei

"."

""",............................

24

22 23

Grecii

SUJ1iL.

olteni !

Homer ~i

limba

rumilna .,
,

"

,
"......

, " .. "......... ,,

,....
..

at

83

Amihtiri din vi~tor " " ".. Nu suntem lndo-europeni ,.,........ Rasa. arial1~ - 0 inventle fr§llce.z~ ,...................................... Dadi din 'Ii'OIsttil ~i eslel Europei flU arau cel~i ! " " " Capitolul II ISTORIA fNC!EP'E iN CARPATI COIl mal "batran' om din Europa esle oltaan Dunarea, primul flUiviUlOIlRaiulul blblic " ,. "...... IMemoria de 600.000 an] "" ,... 2.01)0.000 ani cle oonl.inuilate , ,......... Potopul 9:i dispari!ia vest-europenncr , ,.,....... Givilizalia umalna 5·a n.asclil in Carpeti ,.,......... Romania -Izvorul N~amurilm din Biblia , """ Garpa~ii §oi Dun!iuea, - ~parril:ltiil'Europei .,..................... Capit.o,lulllill PELASGU - "P HilMI I LOCUIITOIFlI All p AMA.NllJllLU I"
<0 ,...............................

:25 26 2.9 30 33 33 33 34 35 37' 36 40 44 46

Capit'olul

vm

PrimUlI impeliQ.Jdin lEur-Asia Parli n~1r-ell!gilor i i ,

84
,.......... 85 86,

D'I: LA CIiIINA

Dacii din T adjlk!slan,

PAN'

LA RIN...

,..........
,..

B6./
87 91 92

IMassagetii - o~man.ll de moarte aillui Cyrus ..,,: Tiragetii, ti'Sage~1 everge~i i iili , Geto-da.di·~ in India, Egi:pl, Eh/e1&8Jsau Olianda

Trace-daell " ..,..~ Z.almoxe - Zeu I Mo::;;.model pen~ru M03se ~i lisus C brlstos

,.................. ,.,.......... ",.........


,......

94
95 96 99 104

Traco-rcrnani' Romanii .~i oultUH'I , ,.,,.,., ....• ,........................................................ Rom&inii - ulnla~ii lr.a()()-odadfO'J : , .. ,.. , Ca;p:Ito!uIIIX OON~'TIINTA NATIONALA LA D'ACI

"Dadi ,e·rau pelasgr

"

"........

46
47 46· 51)

Ion ~i llumarul12 - mo~leniri pelasgice ", " Ion len ii-ria", 191aloriicivilizatori "......... CapitolullV . SUMERIENIII, ... AR!D:ElENI DIN MUNTI.I APUSENII ,.......................... La Tn.c:epul:a f(N;;1 Tartaria Turnul Babel. .. Tn Carpati 7! , " ,.................... S umeriet1i i s-au scol a rlza L 1<1Ta rtaria ,.............. .. Zeul $au~ triiie~te, in Ardeal, de "1.000 arlo 1 Miglra!ie cu obicei.uri dill Cetatea Munti10r (Ar,deal) Ca rpa\ii - 0 aminlire d (l m!uital .. .. Numerals S'i'i!cr~• B ~i 12 ,............ ~Z!bonA lui Ethan" ~i... Romani§, vBzut8i din car !................................. Mode venaa dQt1Dacia. , ,.,.... Surne,rien i i \IID·rDe·a 1I.. , romarl~~le ! '."". Mic dic1ianer romano-sllmerian <capito II!.I~ V lET 1Ft Us.cn - IiTlAN'TIIi DE LJl.NG,A liSA ..a ,

50
53 56 56 57 58 59' 6,1 63 64

65
69
6'9

, 108 ~i Lysimachos ,.. ,....................... 1O~ , C:On::;;~lInta tra~a , ", , 1 Q7 Un ifioato ri i Burebisla ~i Mihal Viteazuli - asasidl!:<i,tl ! 108 Pericol'ul rQnlan " '09 Pacea fOl1li!'l:na - 0 pac&leala ! , 11iO Dacia - 0 provincie nasigura , 't'12 Daoii - singurul popor autohton " ,:... 115 Secole d€llupte de 'e1iberare , " 117 C~pitDlul X DI::ZASIRUL ~R:EIPARABII.. AL OCUP,ATII~I 'ROMA!N'E 120 Invazia romanil - un j<l1 de 100 mUliardiS:USD! I .. 120 Distrug,erea I.mei oulturi superiMre , , 122 De la ·evol,U!i~. 1;liI 1.mm ani de ·n~gura'" ,. ,.............. 128 m~lrugerea i~re~l.Ilui slstem deaparare al daelle r ,.... 124 . Uruflc.are amarnatfli 18.12 .anl , 125· Cap~to·lu I .xl UAMEJlE P·ALlDE ALE CIViIUiZATIIEIIIROMANIE TN DACIA. 127 "lnllu€l1te" r,omane " " 127

LeC!ie.pentm A~exandfI.J'Maced.onl

Fleli gi a
ConslruGtil piJblicre,

,............. 127
, 128

Misteriosu:l popor civilizator

Origirlea limbii etrusce " Scri@:r€a etrusca - baza alfabetelor

"......... "
e

711
" 7,'3

Loouin~·e
Prol,~ii Arte " ,

"

12fl.
128

me d ltersneen

129

196

197

M~ ioina ,.,.,.,., .' ".._,-.. .. ._._._ _._,..___"_""'_._,_,' " _, .".,.""',," ,.". 1'29 , AgriculhJr.3I "., ,.'" , , '" ,,_, ,.,," ,,_,_,_._._ _ ,"" 130 Po rt ._.,.._._ _._._. ._.. ,",.,", .. ,.,., _, ,.,.,., .. ,,.. "" ,.,.,.,."._,.,., _._.. 1301 Admin istmtie' .,.,",..,." ',.."..",.,.,., ..,.,., ,.,. ,.".,.,.,., ,., ,",.. , 130 Arma,jA "._,,"'",..""""'"'_'".,,'."..,."., ,.,., ..,.,.,.,.,",.,.,." ,.,., _._." ".,_.", '31 . CuU ura 5iPirilua~~,.',., """.."_.., ,_.. ._,_,-. ._ __. .. ..,.,., _ .. ._ _ ,., 131 (In )cUltUM, ranrn<'ma- la baza e~ecul'Ui Geu patie i in Dacia!. , _... 138 Capitol ul XI I "ROM AM ZAREA" DAC~E~- UN PRE.A VECIHI I~AS M ! ."." " ,' 138 Emfi asentiale .." ,.,.,.,."., ,.,.,.",.,.,.,", ,.,., ,.,.,., ..,.,.,.,., ,. 138 Colonizare ou.__ 5_mW de v,etera.nibml:aci !_. ._ _._._.". ._._ ,.._ 1S9 OCl!pa~ija rornsna.. eLI traei , ,.,.,.".,.,.,., - -__ _ ."._ _. . . _ 143 ,_. . ___.
,AberatiJaJ "dispalJ'iitlei" dacllor ".. ".",.,." .. ,.,.,.,.,,'''''''''', ,.,.,.,,'''''',.,.,., 144 In definUtliv, we romanizarea '( ,.,." ... ,"." .. " ...,_._._._.__ _._. ._. ._._.144 __ Roman~z:a.rOO- 0 cllIltuN3i a ara~elor ""'"',.,.,., .. ".,.".,.,.,.,.,,,., ,,.,, ,''' 146 ~RomQnti;Iatii~OlIY'eau'Un mare d~lfrtan: I mperlul R:oman ~._,,.. _.,_. 148 _."., _.

r-----------------------------II

Capitol ul ::<J II
IMPEAIUL

,,-,,-.-,-.~.~,,-.~,~.~ I_~, U tl ~tl @ tl ~


I""""",

!''''''''''It .......

~_

R,OMAN - ;;DACIA MAflE'" §I URMA.$III cllNI RO{MA)., MAGNA".

156

impamtli ramal'li vorbeau.; traco-daca ,.,..,., ,.,.,.,.,.,., ,.,.,.,.'" ". 156 Dobrogea rOOlainilata. cu gre§ell ill pl:alri\,.., ,_,_,_._. ._.'_._.__., ,._. 157 ... Cre;:;tin,area - Tn liml:la traca ".,.,.,.,.,''',.,.,'', ,'',.,.,.,., ,.,..,' 159

00.00.00000 0'0'00'00'0.00 ,0,0000'000000 N ~'<f~ '<f~4I'"l~nlft


,I I I I I ~
I
IJ • ~ •

o ooooo.c,oo
n ~ •

Poporul ~roman" nUl vcrbea romana ! ,-•.,•. -,-,-.-,. ,. ,.• __.- -._._._._._. Hl{) Ga,llendarul de la 8arm~zflgetusEi ~,iGuvanlyl "an~ .,.,.,.,.,""",.,.,.,.,.,., 162 Romafilii S9 chinuiau cu.,. lailllnaJ ! .,." ,.,.,., ••,.,.,.,." ,.,," ,•••-,-",-" _._,_._ 163 [)ac~i il flFanoe:zii- ol1ig~neoonnllJn~ .,.,.,.,.,,, ,.,.,.,.,.,., ..,.,.,.,.,., , '1166 1!.1ililitliaJ - un dialect cac ,' "".,.,.",.-,---.-,-,..-.-.-.----.-..-.-.-._. 1167 Traoo-daeii - stramo~ii d~reGtiai mma.ni~Qr".,.., ,..,."'''.~ ,.,., ,.,., l72 De la ~rumil.r!i" la romanli ,- -.- .. ,- , _ _._ _._._._._ _._ 173

!fo-!!~

~.....,:j

061

> >-

lectiiille oOLlp.a1Lei: rOIlilla.l'le •••••• "••• ,.,.".".,.,."., ..,", ,••••• ,.,.,., .'" , ,.,., •••••• ,., _ ~ f.B Alrgumem~ pentru 0 coni lnu ilate is,toric:liJ ~oJf,oo>$a e g ,.._.,, _".- _.__ 11 '~ . ._. B potopur de 101. Maffia N,eagra ~i Oame:nii Prhoord:ial i d in CatiPa~i Hl6,
Bil.bllogn'i.fie .,.".", ".", "." " "."."."."."." ".".,.".."., ,., ,'." ".'".,.".' ..•..... :

Cuplrins .• ,."

,".,."."." ,.,',."

"

".".,

"

,.". 1'es

1'~

..... ==
~

1ss

..