FAM'I L I A

FOIA ENCICLOPEDICA SI BELETRISTICA

CU IL USTRATIUNI .

. --~

PROEIUET.ARill, REDA~ORU SI EDITORU :

IOSIFU VULCANU.

ANULU I. - 1865.

PEST' A 1865.

S'a tiparitu prin Alesandrn Koesi (in tipografi'a lui ErkOvy, Galg6czy si Kocai.) Piati'a de pesci nr. 9.

CUPRINSUL U.

1.

Portrete si biografii.

1. Nicolan Zsiga. . .

2. Dimitrin Bolintineann

3. Timotein Ciparin

4. Elisa Circa. . . . f). loane Popasu . . .

6. Henricn Heine. . .

7. Constantinn Rosetti . 1"1. Georgin Baritin

9. Georgin Lazaru, de G. Baritiu .

10. Vasiliu AleSandri .

11. Franeiscu Liszt

12. A. Papin Iiarlanu . . .

13. Georgin TGntn. . . .

14. sresandru Sterca Sinlutin 1[,. Simeonn Barnntin .

16. Lord Patmerston

17. Victorn Hugo . .

18. Samniiu VUlcanu .

19. Dora d' Istria . . so. Andreiu b. de Siaguna

21. Georgiu Hurmuzachi

22. loane Ratiu

pagin'a

1 17 33 45 57 72 81 93

97, 109, 121 105 117 129 141 153

i~~ I

189 201 213 225 287 249

II.

Poe s i i.

Vasiliu Alesandri : Dorulu Romancei . Dimitriu Bolintineanu : Fotior' a de la Prutu

" " La 0 femeia de Sapho

., " La Afrodita de Sapho

Georgiu Crisianu : Laculu de Lamartine. . Codru Dragusianu : Svatulu unui parinte bunu Arone Densusianu : 'I'rilogia elegica

" " Singouretatea..

H. Grandea : Pastorulu . . . . . Julianu Grozescu : La mor'a Ilenei

" " Diu'a lui Cratiunu .

At. M. Marienescu : lmperatulu Salabegu, balada

popor. . . . .

Georgiu Teutu : Domniti'a Rucaandra, balada .

" " Fantan'a Cerbului, balada .

" ), La Elena . ,

" La nnn fluturu . . . . .

107

18 204 227 131 178

2 238 118 26 250

83 46 143 167 215

losifn Vulcanu : 0 sera in gradina .

" " Cantece, de Henricu Heine

" " Cantece de amoru 1- V.

" , Ori ce se fii, de V. Hugo

M. Zamfirescn : Pe tiermulu marii. . .

pagin'a 34 69 95, 155 190 59

III.

Istoriore, novele si romanuri.

Georgin Baritiu : Eroin'a de Ia Gaeta G

E-na G. D. : Regin'a dupa morte , . . . 22

Julianu Grozescu: Caderea Timisianei 3,19,35,48,58,70 Ioane Somesianu : Mai bine morta 84,95, 107,119,131 Ioane Siepetianu : FlOrea de pe Cerna 155, 167, 179,

191, 204, 215

Iosifu VnlCanu : Biografi'a unui arbore , 227, 239, 251

" " Columba, de Alesandru Dumas 11, 26,

40, 52, 64, 78, 89, 100, 113, 124, 136, 148. 162, 173, 185, 197, 209, 220, 232, 244.

IV.

Articuli instructivi.

Georgiu Baritin : Sciintiele technice . . . . . 157 B. P. Hajden: Ionu Voda celu cumplitu. . . 75, 86 Lucann : Ceva des pre poterea spirituals a anima-

lelor . . . . . . . . . . 133, 144 GavrilU Popn : Anticitatea rornanilor din Ungaria 169, 181, 193

Alesandru Romanu : Analisea limbei romano 88, 50, G2, 74, 241, 254.

Anonimu : Fondarea Romei . 135

v.

lIustratiuni.

1. Tabl'a lui Traianu. . . . .

2. Panteonulu pe tempulu imporatilor romani 3' Capitoliulu din Washington

4. Cetatea Columbatiu , . .

5. M6r'a Ilenei .

6 - 9. Instruminte economice

4 5 9

20 21 24,25

10. Piati'a de frunte din Mexico.

11. Coloseulu din Roma

12. Detunata in Ardealu 1:3. Castelulu Miramarc .

14. 'I'imisior'a dernultu

15. Varsiavia .

16. Gibraltaru .

17. Manastiroa de Ia Argesiu .

18. Esecutarea Oratoriului lui Fr. Liszt

19. 'I'omplulu lui Romulu . :20. Portulu de Ia 'I'riestu .

21. Column'a lui 'I'raianu .

22. Cas'a deputatilor ill Pesta

2cl. Romani din Ardealu de langa Muresiu

24. Hnillcle puntii lui 'I'raianu

25. (Jimnasiulu din Beiusiu

2fl. Chei'a Turdii in Ardealu .

27. Deschidcroa dietei la Clusiu

28. Beseric'a de Ia Densusi

29. Strimtur'a Dunarei aprcpe de Orsiova ~O. Pescer'a veneta de la Capri

pagin'a :36 :37 49 61 73 85 Dr;

108 120 132 145 156 168 180 192 205 216 228 229 240 252

VI.

Articoli de petreeere, ealetorll, si altele,

Arone Densusianu : Suvonil'i si impresiuni de calctoria 99, Ill, 124,134, 146,160, 171, 183, 194, 206, 230, 244, 258.

Julianu Grozescu : Toalet'a animei femeiesci, dupa Saphir , losifu Vuloanu : Revista sociala ,

217 14, 30, 151

pagin'a Radu III. celu frumosu . 102 Cronies din Posta 285, 247, 25!)

losifu VuloanU :

" "

VII.

llioda si modele de lueruri fcmeiesci.

Revista de moda . 211, 222, 24(; 1-41. Modele de brodaria J :), 2D, 42, 54, 115, 127,

187, 199, 223.

42. Substernutu indreitu de lampa (if)

48. Mode de lit ere pentru marcarc ... 7f)

44. Vivandier'a ca tienetorea uncltelor de cosutn !Jl

45. Dintela indreita pontru invelitorc de patu 1:H)

4G. Velu de lamp a lUi

47. Papuca de dcrnandtia . . 2JJ

48. Decoratiune pentru perina de divanu . 2:l1

49. Involitore de lampa, 24G

VIII.

D i V e r s e.

Espueetiunea agronoma in Pesta . 24

'I'eatrulu natiunalu in Braaiovu . . 48

Publicatiunea stipendielor Mocioniane . .. 51

Adunarea Asociatiunei transilvano In Abrudu, (pe in-

velitorea nrului D.)

Afara de accsto in tic-care numoru noutati 80- cialo, Iiterario, artistice, apoi gaciture si a., er' pe invelitoro corespundintie, feliurite, notitie de folosu. noutati din strainctato, diuariuln grndinariullli, n~lJnclo pren umeran tilor.

si beletristica en ilustratiuni,

E~o 111 tin-tO,are luna dn tn>,j ori a,leen in ;). si 25. dupa c. v. conticucudu dOll" ("/>1".

Pretlnlu pentru ,\u..,tt"ia

pc ,Jun.-Sept. " . . . . :.! 11. -

pc .Jnn.-Dpe. . . . . . )i 11. ;iO ",'.

Pentru Ilomaniil

pe Jl1n.- Dee. rmu .!!nllll'llli.

Pest'a .'>/f7 Juniu 1865.

Inflor irea, stim'a :oi nernorirea cutarei 11;1- tiuni aterna de In cultur'a ei. Nar iunea tara cultura nu pote resiste valuritoru arnalgamisatore a Ie tempuri loru ci piere de pe fati'a pa' mentnlui ca-si HOI'(Oa batutn de vcntulu tornnei si istorici i nil VOf'l1 insemna despre dens'a nim ica remarcab ilu.

Deci barbatii cal'i i 'se lupta din tote paterile pentru desvoltarea si latirea culturei merita recunoscintia, stirna si dcvotamen tu din parte a toturoru connatiunaliloru si Iauda din partea toturoru omenilorn culti.

Noi Romanii.Iauda

Domnului, inca ne poternu mandri cu cativa barbati devotati pentru causele 'nostre natiuna.li, barbati cari aducu sacrificie pe altarrulu rnamei nostre cornune si pentru infloI'il'f'il cu lr urei natiunali. Onore lorn!

Natiuuea romana niunera intr acrsti barbnti ni se i si pe domnu lu Nicolini Xsiga: deci noi credernu a face 0 511 pri nderc placuta ceti tor-i lo rn nosr.ri, cornunicandu in nrulu anraiu al u Io iei nosrre.fondate pentru desnoltarea si iatirea cuiturei naiiunati ; portretulu acestui barbatu hine iueritatu.

DIu Nicolau Zsipa J

Activitatea si diliginti'a sa neobosita secera TKILOSIA resultate imbucurat6re; negntiatori'a sa devini

una din cele mai eunosente in Oradea-Mare. Si

eu catu i se im bunetati stare", materiale, cu atatu

mai multu anilll'a-i palpita de bucuria, vedien-

du-se aprope d'a pote realisa planulu seu celu

mai ferbinte a depnne pe al rariulu natiunei 0

jertfa respectabile.

In anulu 1854. dornnulu Nicolau Zsiga si soei'a sa depusera in eass'a de pastratu din Orade 20,000. it v. a., care aducandu 5 % interesulu se impart! la 20. sudinti romani saraci de religiunea gr. 01'. capetu ndu fie-care studirite 50. fl. v. a. In anulu 1860. dIu foridatoriu cumpera en 18000 fl. pentru fundatiune 0 casa in loculu celu mai frumosu alu ceratii, er eelelalte done mii remase se spes ira cu ocasiunea reparaturei, De atunce 10 studinti din gimnasiu si din Aeademi'a de drepturi se provedu In, fundatiunea "St. Nicolau" eu viptu, cortelu, incalditu etc. In anulu 1862/3 radica torr, fundatiunea cu unu tractu, imprumutandu eu ocasiunea asta 15,000. fl. pentru spesele edificarei , si acestu imprumutu sub acea conditiune, ca in decursu de 15 ani densulu si urmatorii sei se incasseze vinit.ulu 10- calitatiloru noue si dupa espirarea acestoru ani tota cas'a va trece in proprietatea Iundatiunei.

Afara de acestu Iaptu maretiu, carele i elupta U11U nume nemoritoriu si pentru care Maiestatea sa lu-decora eu "erucea pentru merite" dsa demustra inca prin multe fapte marinimose iubirea sa catra natiune si beserica. Augustimea coloneloru nostre nu ne ierta a Ie insira tote, dar de alta parte ne si tememu a nu vatema curnva rnodesti'a respectabilului barbatu, -- pentr' acea vomu aminti numai unele: beseric'a din St. Nicolaulu rom. neavendu turnu, i. facu turnu frumosu pe spesele sale, - romanii gr. or. din Tinc'a neavendu neci locu de beserica, densulu l i cumpera fondu eu 500 fl. si pentru zidirea besericei mai dona inca, 500. fl. - Ia rennoirea besericei din satulu Serbi zelosulu nostru meconate asisdere acurse cu 0 suma frurnosica,

Diu Nicolau Zsiga e nascutu in 4. Optomvre 1792. in Santulu Nicolau romanescu, (unu satu in eomitatulu Biharei, a prope de Oradea-Mare, - ) din parinti economi si crestini buni. Tene1'ulu Nicolau dupa absolvirea a patru clase gimnasiali in Oradea-Mare, se facii negutiatoriu totu acolo, unde peste doi ani de dile se casatort cu Anna Cosperda, eu carea traesce pana in diu'a de astadi in cea mai dulce fericire, avendu eu dens'a unu fiu si doue fiice.

2

Dupa aeeste dara sunternu in dreptu a erede, ea toti romanii adeverati voru dori cn noi impreuna: Onorabile betranu, patronele tenerimei si alu beserisei, intl'u multi ani se traesci I

iosi(u Vutcanu,

ILI&I~A.

1.

Lacremiora.

(Simbolulu plangeriloru si alu suspincloru.)

Din diori si pana 'n sera, din sera pan a 'n diori, O! dulce, candidu angeru, cu vorsu la lacrmniori.

Ca maroa 'n vijclia, lumina "ntr« Iuminc, S'abate si se fi-ange uh ! poptu-mi ill euspine !

Candu tote 'n giuru do mine Be 'nhota de placori,

En singuru atorcu paharnlu ama I'clorll dorori ;

Candu ar-i'a-i sonin a si aurosulu sin'e

Prill eteru linn s'aventa'n vestmentu de sctbntoro ;

Candu florile 'n campia ao 'nbeta do amoru Su1> ari pile blande zefirului usinru ;

Candu vailo resuna de siopte-armonioso, Ce lasu ridindu pe petri toronto argint6so;

Candu paserih, 'n plaiuri serbez'a Ioru festinu Cu melodii ce-egala a sfereloru suspinu ; Candu tote s'adreseza 'n accente d'arrnonia ; Candu tote 8U11tU rapito d'amoru si bncuria :

Eu sin guru stau in lume dcparto si strainu,

Si tote-a mele canturi suntu canturi de suspinu. Ah! numai pentru mine, pe plaiulu vietii melo, E diu'a fam 861'e si noptca ffira stole, -

TorentuJu fara siopt», campi'a tlH"lL flori, Si codrii fam frundie si fara cantatori :

o·! numai pentru mine in lume totu jclcsce Si totulu se abate, si totulu vestodicsce.

Candu chipulu teu de 861'e P" coru-mi a apmiU, O! tote, tote, angeru, in doruri s'au rcpusu. Rentorce dar' rentorce, si tote 'n giul'u de mine So voru schimba in canturi, in splcndide festine.

II.

Nu-me-uitti, (Simholnlu suvenirei.)

•

Cum 0 dulce steua blanda, luminosa In taccreu noptii Iuneca 'n oteru :

Astu-felu tu copiln frageda, voioaa,

Ai sborutu ridienda p'alu vietii-mi ceru.

Sub a tain gratii, tai nica lumina,

Co reVI'nm'll giurn-i chipu-ti angcl'cscn; SuiJ :t tn zirubi 1'0 candida, seuiua, FlaJllde eo ochi-ti magicll poloescu.:

Vii'ti'« mea atuncca "i-a surbatn fostinulu, I'riltllivl':r'a rl'auru, raiulu pnmeutescn;

A 'nfloritu voiosa cum infiurc crinulu

Sui. lumiu'a blanda ochiului corcscu.

Cum ill ginI'll de GangeB unu poporu traesce N umui cu proflllntdtt Horile co-esulu :

Eu t.ru iruu atuncca dulce, <lilgel'l"'Ce,

Numn.i eu-alu tou fal'lIl(,l'U t.riuicu, viI'giualu.

Tote "n gilll'll d e minc t\(' parean ridlndc, Tutulll fl'l'iei 1'1', tor ulu para<ii,m;

Ell tl'('('l'am p'a vi(;tii I'iailll"i ildlul'inde, A,.;t.tL-fdn ('·Il1t1 nil tTl'('I' onut lu Hl'ei ill visu,

All ! dar' din ;tel':sta r.ua foriciro,

I )Ill' 'ucnuunatc de em'('sei placeri : 'rota IIl'Ll1gnC\l'('.a ('~t('.-() ,1I1\,('lIi;'(', Ordu-altlllLl·.i ""Npilll;, !an('lui lle dorer i,

IT Il(k tWlltl;ti <11k, vui ('('reset momcntc, V·:tI.i iutorsu ill ('UI'lIl'i It' undr-a.ti ratecitu ? I hJ(k su n tu a vosi.r« radie rlulci Hi sante, (~:ll"l' lumi uas« sutk.tu-mi IllllbL·jtll"!

J""1l1l .i ltu plaini:, lum« at.l trccutu voi ora, ~tl'alll('i1i ill Vil:ii'a al1lli moiitoru '!

Ati IH,!·jtll (·;t fuiun!n ' astll-felu Sl' stracora ToLlI c(,-i NV<tVII, f('rie(: ::;i ill(':tlltalorll!

Dar' ori-und« 'II lum«, ill lH'ming-inire,

() 1 t.u s6rc-allL v ictii-mi blandu vei lumina, Itt dl;l'llll in sinu-mi duk('a-ti suvenire

Va 'urlorr je1illlla - lIll t« voiu uita !

ill.

Jl a c u,

~~i~i1holldll visuriloru.

Ali! v(:l!iti VOl tnintei visuri .lulci de auru, Si fle carulu '1'0[,11'11 de lumini (·.(,1'(,8('i,

l'Vlai all neeti um hr a ,II',tUliP ulu i meu lauru, ~(~ IImhn'He'a a Hilde llo['uri ,'nfletcc'.ci.

3

Totulu pentru mine astadi e dorere, Totulu desperare, plangeri si amaru ; Numai voi 0 visuri, blanda mangaere, l\1ai versuti in sufletu balsamu 8i nectaru,

Sing-uru voi mai suntoti co pe plaiu111 victii Ati rematu sincere inca 'n giurulu lILel!; Singurn voi o! visuri, rain alu frumusctii, Mi-aratati in taimt p'n.lu men domnedieu.

Scuturati all ! darn fitra incctarc Ale vostre mhgiei hripe 11e flori ; 'I'ransportati in Iunga lin« kgall:tl'c In ii vosto regii sufletu-mi 11(~ doru.

Ah! rapiti si dueeti vcsterl'a-mi tiin tin In a vostre plaiuri, in a vostu elisa,

Unde 'nfil'n'e splcndidu <lnieen mea tlol'intia, 8i Iasati se-mi fin vioti'» numni visu !

Ar. Densusianu.

-- N ovela istoriea -

1.

Atatu de teneru si atatu de tristu !

Scolati-ve umbre maretie a trecutulni gIoriosu ... ! _ Iviti-ve splendide de radiele gloriei depline, si luminati stranepotiloru cadiuti in intunereculu nemarginitu; ._ desceptati si nutriti dulcea sperantia a romanului, eft, steu'a marirei inca va se se mai ivesca pe ceriulu vietiei natiunali ... !

· .. 0 radia inca din glori'a trecutulni lungu se incaldiesca animile inghiatiate .. " Tramite-ti o voce Iina, ca zefirul u dernanetiei, se aduca balzarnulu mangaierei celoru intristati ...

· .. Iviti-ve maretie umbre in gloria deplina, portandu cunuuele nemor i rei, si spune-ti celoru ce v'au uitatu, cd, precatu a-ti fostu de mari in victoria, atatu si in caderc. - Spune-ti, ea v'ati luptatu pentru vietia, l ibertate .... si daca a-ti cadiutu fatia ell co1osulu im ensn a inamieiloru, caderca vi a fostu 0 trocere balta vietia, ca-ci prefereridu mortea corpului, vi-a-ti liberatu vieti'a spiritului de mortea sclaviei

· .. Iviti-ve umbre rnaret ie ! ... Edt anulu 999.

Ultimele radie purpurie a sor clui de sera se resfrangeau pc crucile besericeloru din Muresian'a, - sorele obositu paroa, d. sts 5(} mai arunce ind-o lung1 priv ire Spl'C naiura cuprinsa de-'ntristare ... cand C{ar/u,hetranulu dorunitoriu a '['im isianci, obosit.u de ani, cu 0 presentire

]*

dorerosa ehiama la sine pre nepotulu sen Uptumu, tenerulu erou, carele inca 'n primaver'a vietie i a seeeratu laure de bravura de pe campulu sangerosu a lupteloru, si s'a distinsu prin aget"imea spiritului se u in tempu de pace,

Atletulu june se ivi na intea betranului erou, carele lu-privi lungu. Tacere a danca domnia caud tintl spre iubitulu seu nepotu ochii sei, ce pareu a fi inroati de lacrime ; - in urrua 0 viua bucuria lucca pe fati'a-i onesta, pnrca a fi incantatu

de-o dulce sperantia, ce-i indulceu tardiele ore a vietiei plina de lupte si ingrigiri, -- parea a fi inpacatu cu sortea, cand lua spad'a strarnosiesca de pe parete si i ntind iendu-o neputului sen, i d ise :

4

susu decatu vieti'a-ti propria. Co credintia "n Ddieu privesce la ceriu si promite-mi, ca vei ama patri'a, vei adora natiunea to si totudeuna vei fi gala a te sacrifica pentru libertatea si glori'aei~ f'3 se potu mori mangaiendu-me cu aeea dulce sperantia, en pati-i'a mea va fi fericita ... ! ...

Junele Optumu adancu patrunsu de voeea magiea a rnoribundului, prir-iindu sabi'a strabuna, si naltiendu spre eeriu, ell 0 inspiratiune nobile eschiama:

- Juru pe Ddieu, ca voiu arna patri'a, voiu adora natiunea si palla la ultim'a mea spiratiune voiu f ga1a a me sacrifica pentru marirea loru .. l -- Asia ! ... asia iubitulu meu ! ... fi bi-

'I'abia iUI Tr aianu: (feestu\u a se vedc pc pegiu'a 8.)

- Nepote ! vedi spad'a aeesta ce in tempu ri necuventatu ... iubesce patria, careia i dorescu indelungatc a seceratu gloria aperendu Iib e rta- .,. S(~ • , . fia .. , fe-ri--ci-ta ... 1

:,ea Timisianei. Pe ea uu vei afla neei 0 peta., Aceste Iura ultimele cuv inte a betranului splendorea ei arata bra v ura ace lora ee 0 au por- Cltulu, cand stl'ingandu iuau'a nepotului seu, mai tatu l - Acum - acestu talismanu a tierei si arunca 0 privire trista asupra Timisianei, prenatiunei mele tiel n incredintiezn tie .... tn esti cum si-trarnite sorel« de sera ultimele sale radie, a mea sperantia, tie-ti incredintiezu marirea na- si adorrni spre eternitate in bratiele lui Optumu.

tiunei in manile tale depunu venitoriulu pa-

triei Fi devotatu ei, si llU uita cn. acesta riera

frurnosa e ineungiurata de inamici cranceni, ce neineetatn voescu s'o cuccresca, d a r tu se fi neadorrnitu si neobositu spre iufruntarea loru ... Sentu curmarea vietiei ruele, putinu voiu mai respira aerulu patriei mele, - privesce la corpu-rni ee se inclina 'n mormentu cautandu odihna. - Fi devotatu patriei si 0 iubesce mai pre-

Intreg'a Jliuresialll1 se inbraca in dol iu audindu trist'a fairna despre mortea domnitoriului bunu. --

.FUllebndu catafalcu pre care odihuea mort.ulu era incuugiuratu de-o multime iutristata.

o adanca si maestosa taeere domnia in sara luminata de luuinele eatafalcului si eande-

lele , ce revarsau 0 lumina magica-misteriosa

peste fati'a pal ida a mortului, ce parea ca dorme, visandu pace, fericire ...

o juna virginiora, 0 flore abia desceptata spre inflorire, Ca unu angeru plangatoriu, inbracata 'n doliu ingenunchia radiernata pe mortu. Acesta e1'{1 Elena, nepot'a repausatului. Pletelei undose curgeu pe sinu-i palpitande, precum se inclina salci'a trista spre rosele leganate de ventu.

Langa ea state a lrin'a soci'a lui, Oplumu.Ca 0 statua viua se naltia maiest6sa langa trist'a juna. - Fati'a ei nu esprima gele, ochii nu-i ardeu in Iacrirue, ci distrasa privea acusi asupra multimei, acusi spre Optumu, care mai in depar-

.)

Dar' pote mai bine e, ca n'a vediutu acesta m a i bine ca n'a vediutu mimicu ?

Pe fati'a lui se resfrangea 0 inspiratiune, ce-i descoperr regrunile nalte ... 0 idees maretia dadea aripe animei sale, cand vedea in venitoriu fericirea si marirea patriei.

Cand si cand 0 dorere interiora, ca unu nuoru usiorelu ivindu-se pre fruntea-i serina, umbria radiele bucur iei, ce dadeu atata splendore magica feciei s..Ie .... Asia de tristu parea atunci! ... pote a prevediutu tabloulu celu mai infioratoriu - caderea patriei? !

Cu infiorare si conpatirnire priveu cei de

Pantheonulu fie tempulu imperntiloru romani. (V cdi pagin'a 10.)

tare de catalalcu, statea radiematu de unu stelpu, si cufundatu in meditatiuni adanci.

Elu parea, ca IlU observeza nemicu ce se intempla inpregiurulu lui.

Nu aud ia rugatinnile line si patrundietorele hore funebrale a ealugariloru cuviosi.

N II observa neci cantecele vaietatorie a mueritoru 1'1(JlI,fJalrJrie, ce mareu pre celu adorruitu, cantandu-i faptele ero ice, si esprimandu dorerea popor ului, ce serite prin mortea lui.

Optum U nu observa nimicu, pecaud de se uita inprcgiuru potea vede, ca loti cei de fatia, afara de soci'a sa, erau inpresorati de gele, si sacrificau memoriei glori6se a unchiului seu, larime storse de dorere.

fatia la densulu, candu ca 0 statua trista sr atea i.emisieatu, potcnd u servi de simbolulu dorerei . ... fiecare si-neca UlIll suspinu adancu : Aton: de teneru si atatu de tristu ! ... l !

lrin'a, care palla aeum ell at.ira llepasare se aratl!" tresari i nuirnita de sup;!rarea ce se revels pe fat.i'a sotiului seu. Ea, se senti adancu misicata ; se descepta in densa dcror iutia firesca de femeia, - porni se merga la Optumu. sc-Iu mangaie en cate-va cuvinte dulci de consolare, - dar' indata i-se oprr pasiulu : ca inpetrita staten pe locu, privi lungu Ia elu si murruura in sine:

(Va urrua)

.Il/llaml Grozescu,

Eroin'a de la Gaet'a~

Marimea si tari'a de sufletu in nefericire, constanti'a Ia intreprinderi mari, curagiulu in fati'a periculeloru, acestea sunt mai virtosu acelea calitati frum6se si maretie, pe care multi barbati in trufi'a loru Je denega secsului femeiescu neconditianatu, fara neci a esceptiune.

N u mi-a venitu in minte a plesni legea naturei in fatia si a nega superioritatea barbatului in generalu in lumea fisiea, m6rale si intielesuaIe ; inse tocma asie voiu sustiene, cumca multe fernei au ajunsu, au si intrecutu pre multi barbati cu uobi litatea inirnei, ca si eu tari'a de sufietu si eu devotamentulu pentru cause si seopuri, care Ii s'au parutu Ioru bune, drepte, mari, sacre. S(~ trecemu preste cdte-va esemple din seculii eei mai departati, pentruca se nu ni se impute de catra eritic'a eea mai apriga, eumca ne amu ocupa en personage fabulose ; pentruca altumintrea amu in cepe de Ia Ester, earea scapa pe aservitii evrei de unu tiranu eumplitu; amu veni apoi la Lucreti'a , carea si-resbuna pentru on6rea eompromisa prin unu fiiu de rege desfrenatu eu pumnar iu infiptu in peptulu propriu; amu ajnnge apoi la Cloeiia, pe earea patriotismulu seu 0 arunca in Tiberu, pentru ca eu innotulu se seape din castrele regelui Porsenna; - la Veturi'a si Volumnia , cari au desarmatu pe crudulu Coriolanu; la femeile din Cartaqen'a, cari in resboiulu alu treilea isi depusera pe altari ul u patriei IHl nu mai j uvaerele, ci si peru Iu capulu i pentruc.i se se impletesca din elu funii de corabia, ear' apo i se aruneara pe sinesi in flaearcle :I]'(1ieto1'C1 cetati, numai ca se nu ajunga in servitutea rotuaniloru.Jn lOCH de aeestea amu pote numcra alte si alte esemple adeverite pe deplinu in dccursulu istoriei ornenimei, pentru ca se ni propt.imu susu atins'a tesa. Amu pote adeca descrie virtutil« Octaoiei latia cu blastemariele unui Antonius si ale unci lapedature de Iemeia pl'eCUlll a fostu l'egin'a Cleopatra; arnu sci cita m ai iuulto tuart.ire dill lumea crescina a seculiloru d'anLtiu si mai tardie; aruu a{l{t chiaru pe tronuri Icmei ca ll1argaret'a de Anjou, care cu talentele sale suplinia t6ta trandavi'a barbatu-seu (1430-70), llia r ia de Burgundia (m: 1482.) l11ari'a Teresi'a, neferici t'a, s'a fi ica blarfa Antoineta, Louis'a 110bil'11, regilla a Prusiei, carea fusese destinata de sorte a infrunta trufi'a neerutiatore a lni Napolconn L pcutruca uuele femei eli acestea tocma ill desastru au sciutu a se aratri. si a fi in adevcru mal'i; lin nC-[tmu retien6 carasi a memora. iemci pl'eCUlll au f()stu mam'a lui Stefanll celn mare, cum si socia lui l1Jilwiu) care a iIll-

6

partitu mii de pericule cu barbatu-seu ; seu loan'a d' Arc (Orleans 1429-30),Charlotte Corday acea feciora, carea scapa pe Franci'a de unu monstru ca Murat. de si sci use forte bine, ca capulu ei inca va cade de gilotina precum s 'a si intemplatu (1793.)

T6te acestea modele, catu de virtute strinsu intielesa, eatu de virtute patriotica, de marime si innaltime a spi ritului femeiescu, cum si alto mai multe asemenea acestora le concredernu amiciloru istoriei, ca deca voru afla cu cale, se le infatiosieze si publicului nostru, car' annrne secsului femeiescu. En din parte-rn i me voiu margini astadi a infatiosia numai pc 0 contentpurana, eara aceea este: Jllari'a, jun 'a si de s6rte aspru cercat'a regina a N eapolei pana in a.1860, sora iubita [t Mai : Sale imperatesei Austriei. Acea domna cunoscuta Europei si en nurnele de Eroin'« de la Gaeta, dete lumei unu esemplu nou despre ceea ce insernna si In 0 femeia convictiune de dreptu, simtierninte sublime, vointia determinata, despretiuirea vietiei in pericule, iufruntarea mortei eu unu curugiu in tota privintia demna de admiratu.

Poterosulu si in rnulte pr ivintie cumplitulu rege Ferdinandu 11. morise pe nensteptate. Fiiulu seu Franciscu 11. ii suecese la tronu ; intr aeeca poterile de spiritu ale acelui june suveranu neei decum era de ajunsu pentru ca S6 infrunte si respinga furtunele cc se apropia 8pre regatu ILL neapolitanu ; preste acesta elu neci intr'o parte aregatului nu era siguru de tradatori. In 4 Apr ilu 1860_ se roseola part.it'a revolutionaria ill Sicili'a. In 11. Maiu Garibaldi des bare a ]a Marsal'a_ Comandantii flotei neapolitane nu i-s'au OPllS!l, pentruca ei fusesera corupti cu sume mari, (;cnerarulu Lanza nuacorespunsu asteptiir iloru regelui. In 27. Garibaldi oeupase Palermo. III Augustu Calabria inca era revoltata. In 5. Septeruvre Garibaldi intra ca triumfatoru in Neopole intre vivatele locuitoriloru, Hegele cu putieuu mai nainte comandantu preste 0 armata de 80 m ii, parasitu acurn mai de toti, insoeitu nuniai de credintios'a sotia fugl la Gaeta.

In aeestea d ile de proba grea regele Frnuciscu se determina a parasi en totulu Ita.li'a si a cauta scapare in vreunu altu statu unde-va. -Iun'a regina se opuse barbatului seu din tote poterile unui spir-itu petrunsu de sintiulu onorei si alu demn itdti i sa le. De catu fug;], rusinosa, -- dicea dens'a, - mai bine morte. Detorinti'a mea ca rez ina si ca socia me face ca se resistn planului

u

de fuga. IntI" aeeea mai totu ee au fostu trada-

toru s'au departatu din impregiurimea regelui. Acurn Franciscu si-reculese tote poterile, se de~

7

termina a despretiui rol'a de poltronu, 8l dete aseultare ferbinteloru rog~lri ale reginei si a se apera eroicesce. Se presupune, en atatu regele catu si regin'a se mai nutria inca si de acea 8perantia, cumea aperandu-se ei cdte-va luni in (lacIa, pana atunei dornnitorii EUl'opei se voru invoi curnva, pentru ca se-Iu ajute a-si restaura tronulu. Iu cartea destinului rnse enl serisu eu totulu altu ce-va. Pe Burboni si pe Napoleonidi Europ'a nu-i mai incape in sinulu seu alaturea.

Fortareti'a (;act'a este asied iata pc 0 peninsula intinsa pc 0 lungime nurnai de 1500 metrii de catra apu:-;u ,pre rcsarn.u. Peninsul'a e despart.ita in dona figure geometrice, una tropeza, si alt'a ocala. Aeeea are unu portu, unu arsenalu, spitale, casarme si palatiu regescu. Trei deluri Orlando, Atratinn si Sccco fortificate prea bine, sunt considerate d cele mai importante punte strategice. De altu rnintrea peninsul'a intrega se pote considera cit () 8ingura fortaretia, 0 l ini a intreita de fortificatiune sapata mai tot.u in munte de petra., des parte trapez'a de uscatu. Partea din Iaintru 8J)['e Colfn e aperata pr in u nu muru incarcatu de baterii. Pe munte Orlando unu t urnu ell casemate de 15. metrii inaltu. Mai de vale se afla trei magasinc ell pulbere. In baterii sunt ea la siepte sure tunuri. Gaeta se renumera intre acclea Iorrificatiuui, cari nu se potu lua neei ell asal tu, precatu tem pu nu Ii se taie co municatiunea cu marea,

Intre acestea Carib:lldi desgustatu pentru portarile piernunteniloru, se retrase enrasi pe insul'a Caprer:a numai ell cate-va lire in punga. Regele Victoru Emanuilu seu mai bine Cavour coucreriiu bombardarea Gaetei generalului Cialdini si admiralului Persano.

Acum regele inch isu in Gae;« eu mie'a 6ste rernasa lui credintiosa era proprie insusi elu gllberlJaforulu eetatei, pentru en. in adeveru elu conducea lucrarile si cornanda m ai multu de catu ori care altn generalu. J nse cine este acea dornna tenera, de statura mijlocia, eu pelariutia rotundiora impenata, en rochia scurta pana in fluierii picioreloru, cu botine nalti,"ior~._,.ll,int&Ba-te,''Cif' rnantelu mare lllilitares9U-'.af'tt'fl'ci1:t'u presre limeri, ace a dornna a ea.l:ei cautatura sigura si petrundietore din oehii sei sehintei tori se pare ca ajunge preste tot11, si pune ea prin unu farmeeu totuln ill miseare? Aceea este insa-si regin'a jJ'lari'a, de:::f i nata de provedintia a da seesului seu contempUl":tllll sublimulu modelu de curagiu, cOllstantia, toema si virtuti l1lilifal'e insoeite totu odata de inillla eornpatimit6l'ia.

Pe la illeeputulu lune; Noemvre 1860. pareehei regesei i l'ernasese lll11nai Gada, ineolo

t6te se perdusera. La inceputulu bo mbardamentului regin'a Mari'a pausase cate va nopti pe 0 eorabia spaniola, eara spre serbatorile Craciunului s'a retrasu impreuna eu barbatu-seu intr'o locuintia saracutia din easematele suterane. Searisiora angusta si intunecosa conducea preste unu coridoru Ia trei carnarutie umedose. In un'a din acele carnariore lumin'asorelui petrundea numai prin 0 luea rotunda, inse si aceea umbrita tare prin ruai multe barrie gr6se alaturato aeolo inadiusu pre eatu era 8e tiena bombardarea eetati i, Doue paturi anguste si 0 mica mesa de scrisu sunt cele mai de frunte parti ale niobilaturei locuintiei unui rege, earele inain te numai cu cate-va Iuni era proprietariulu cel oru mai frum6se palatiuri. Preste alte lipse si suferint.ic, Ia care era 8upusa pareehi'a regcsca trccemu eu vederea, destulu atata, ca adeverat'a va lore a orneniloru se cunosce in ternpude lipsa si cnlam irrlti.

Regin'a visita spitalele pe fiacare di 0 data, si adnota rugamintile celoru ranit.i, ajllta. chirurgiloru, prepara si aplica scarue (charpie) la eei raniti si operati prin instrurniute ehirurgiee, mai in seurtu densa acolo indeplinia servitiulu unei eorori misericordiane.

In 7 Dec. piemuntenii apucandu-se de hombardare cu Furia mai mare de oatn pana nt.unci, din 70 tunuri batura cetatea dieee ore illtregi as ie, in catu pc fiacare minuta strabatea eelu putienu cate trei bombe in Iaintr u. Un'a din bombe

I se sparse tocma din aintea casernatei si a ferestrei, din daraptulu careia sta regin'a ell unu eolonelu. Lemnari'a de langa ferestra se prefacu in tiandare, eara sticl'a san reginei in fatia ; r tunci dens'a retragendu-se de la ferestra si suridiendu dise : "Ce badaranu e aeelu Cialdini, ca me totu aluriga de la unu loeu Ia altu1u Acest'a se intielege asie, ca ell cate-va dile mai nainte 0 bo m ba cadiendu sparsese pana in caseior'a ee era de a supra carnerei I'eginei, eara alt'a plesni se toema din aintea palatiului. Petrile desgro pate si respand ite prin ace a. bornba sfarmara si aeolo Jerestrile ranindu mai usioru si pj~'K'illba~s~~ao~~I~spaniol~' Barrnudez de Castro. Atunci regin'a vediendu ca numitnln domnu scapa cu aeea lovitura usiora, gratulh d icandu-i in tonu ca de rivaln.: "Dornneat'a 1 nasi 0 rana, eara eu neel maear 0 sgarietura."

Pana in 19 Ianuarin eomunieatiunea eetatei eu marea mai era inca libera, pentl'll ea admiralulu Barbier de Tillan a\'U8e pana atullei pomnca strinsa de la imperatnlu Napoleollu, e:t neci decum ~e nu sufere apt"opierca Botei picmulltene. Acum inse Angli'a pretinse in totl! adensulu, eil Bot'a francesea se se retragn, Lise cetMea in

voi'a sortei, seu vorbindu mai pe rana, AlIgli'a pretinse, ca si Napoleonu se arunce masc'a la 0 parte, eeea ce s'a si intemplntu. Din ucelu momentu Gaet'a se potea privi ca perdata si regele ea unu omu, carele e detoru a se mai lupta inca nurnai pentru onere.

In 22. Ian. bornbardarea se reincepu din nou ; inse curagiulu si resistinti'a garins6nei inca nu era infranta, Numai dupa co magasinele dc bombe si de pulbere fussra aruncate in aer u, incepii a se ineinge descnragiulu si ingrijarea; eara esplosiunea din 3. Fauru fu decidetore, pentru cit prin aceea in fruntea din afar-a de catra mare se facu 0 ruptura mare de muru, sub care sc mormentara 50 ostasi cu unu gencralll impreuna, Intre alte esplosiuni ce all mai urmatu, cea din 6. Fauru a fosru atatu de fiorosa si fatale, in catu ingropa cate-va sute de ostasi, cara cutremurulu causatu prin ea se senti in distantia de siese miliare italiene. Totu pe atunci incepura a se ivi inca si bole lipitiose in garnison'a cetatei. A cum regele se vediu constrinsu a capitula, ear' regin'a inca cunoscu, C[t de aci incolo versarea de sange omenescu neci decum IIU mai potea ave Iocu. Piemuntenii ocupara cetat ea ill U pe la 8 ore dimineti'a, In aceeasi ora regele cu famili'a si curtenii sei so 1 imbarca pe corabi'a Irancesca .,Meuette", pentru ca se trees la Rom'a.

S'au mai vediutu si in dilele nostre femei, cari in mediloculu desvoltarei unoru eveniminte mari au intielesu pre barbatii seu pre fiii 10m si au sciutu a respepta vointi'a deterrninata a. acelora; eara femei care se impinga ele insele pe barbatu pe campulu onorei si se-Iu constringa Ia fapte eroice ca si rnam'a lui Stefanu pe fiiulu seu, vei internpinri neasemenatu mai anevoia, pentru ca unele ca aeelea se arata in omenirne inca si mai raru decatu se arata barbatii de geniu carii facu epoce in istori'a staturiloru si a poporeloru. Concedemu pre bueurosi, ca femei ca regin'a Jlari'a au si nedisputatulu avantagiu alu educatiunei, alu truditiuniloru familiei, alu esempleloru istorice, care Ii se tienu din ainte in totu decursulu invetiaturei lorn; en tote .icestea cunoscemu nenurnerate casuri , intru cari acelca av1tlltage nu sunt nicidecumu in stare de a suplini pe geniu si neci pe innascut'a Iaoultate de a sinr.i nobilu si a cllgeta sublimu, cu atatu mai puticnu de a confaptui, pentru Cft 0 ferne ia si inca nu ma i de ani 19 se se determine a se inchide ill o-cetate, pentru e;i, se sufere mat bine de trei luni tote furi ile si spaiiuele unci bombardari inversiunate, cum si ale unci aparari des· pel·,tte, precnlll it facntn et'Oin'a de la f;lliit'(l.

Ferice barba tii luminati, pre carii ii intielegu ferneile lorn, ma i ferice aceia, carii in nevoile si persecutiunils sortei aHa mangaiere Ia terneia, de trei ori ferice aceia, ale caroru femei sciu si potu nu nurnai mangaie, ci si imbarbata si sustiene pe barbatu. ca acela niciodata se nu concada en inim'a. Cautati pre aceste femei, pentru ca se li aducernu loru devotamentulu nostru; ear.i deca curnva inca 1111 le aflati, 1'0- gati pe Ddieu ea S(~ vi Ie dea l

20. Aprile 1865.

c. Haritiu.

Tabl'a lui Traianu.

(V celi ilustratiu nea d« }In pagin'u 4.)

Cuprinsu de unu doru rnisteriosu grabesce caletoriulu obositu de monotoni'a siesului din Banatulu timisianu , apropienduse de ounuri'a maiestosa a muntiloru ce incingu acosta campia spre mediadi, si natur'a pare, ca voesce a recornpeusa pe bietulu caletoriu, ca-ci i vrajesce irmainte in variatiune 'nuimitorie secncle cele mai romantics, ce pentru totudeuna se intipareseu in memori'a lui.

Dunarea obosita ne conduce printm dl;jnri, munti si stance gigantice pana dinco!o de P6rt'a de feru. Muntii din drept'a si stang'a cu ospitalitate impedeca cursulu unde\oru lucio se, in cati ca nisce dine infrumsetiate cu buehete gratiose inganandu-se privescu durnbrave le verdi si inflorite. Stancele seriose, ca nisce gigantibetrani, ce pam uitati de sine, stau inu irn ite p6te de frumoseti'a bizara a pa.noramei ce se des chicle inaintea loru.

Icicolea dintra copacii seoulari se 'naltia ruine maiestose, rernasitie uitate din trecutulu celu mare, despre cari poporulu tienutului ti-va povesti traditiuni misteriose, ce-ti descepta fantasi'a., spre a-ti vraj i cetc de fiintic de marime si taria fabulosa, -_ fiint ie cc pote ncci cand nu au esistatu, dar' in rneruori'n fidela a, pop orului in eternu voru - rietiui !

Dar' iata IlU ne poternu opri lungn in aceste Iocuri ; - vaporele gra besce ea spiri ttl I u rempului presinte, ce necontenitu umbla oerca si scruteza oprindu-se numai acolo, un de observeza ce-va utilu ill realitate, - pentru care c[lstiga - bani.

Abell, mai poternu in graba a privi stanccle Babacaei maretie, de undo si ad i mai resistu poterei eleminteloru ruinele cetate i Columhatiu, cartel va pe tempurile rornaniloru Cotumbaria numita. Dintra aceste ruine a seculiloru trecuti,

negresitu mai tare ne intereseza aceea, ce si adi, atatia au picatu raniti, catu neci carpe, eu care si inca multu tempu va mai vesti glori'a eterna se-i lege nu avea , dreptu acea Traianu neci vestalu aredieatoriului ei si acesta e"Tabl'a luilraianu". mentului seu a pottinltu, ci mai pe urma si-a toiatu

Cand se esimu din strerntorea Clisura, fatia camesi:a; si o-a datu se lege ranele ostasiloru," - eu satulu Ogredina debarcamu pe malulu de ca- Ilecebalu apoi seumpu a cumperatu pace a tra Serbia, si ne oprimu catu-va se privirnu legata cu Traianu, care cu triurnfu mare fu priacestu monumentu maretiu aredieatu de "tat'a mitu in Roma, unde senatulu Iu-a onoratu cu romaniloru de adi", precum Iu-numesce ferici- numele "dacicu."

tulu Sincai. Acesta lupta, dar' mai alesu eea mai tardiu

Cand s'a aredicatu acestu monumentu, nu dobandita, cand - Decebalu ealcandu eredinpoternu detiermuri eu aeuratetia. Se deschidemu ti'a sa -- a devastatu Daci'a intrega, pre Traianu inse foliantele istoriei, se vedemu luptele impe- lu-a preamaritu Iumea 'ntrega. De aceea e f6rte ratului Traianu eu dacii, p6te vomu afla espli- de erediutu, ca imperatulu invingatoru, prin carea ilustratiunei n6stre. aeestu monumentu a voitu se eterniseze memo-

Anteeessorii lui Traianu avura nenumerate ri'a aeestei victorie.

si nenorocite 1 upte en daeii eei eroi, rna mola- Astufelu s'a infiintiatu tabl'a lui Traianu, teculu Domitianu a fostu constrensu cu eonditiuni care si adi se afla in loeulu mai susu descrisu.dejosit6rie se eumpere pacea legata eu Decebatu, De ambele parti duoe figure aripate tienu gran-

regele daciloru. Prin dios'a tabla scobita ill

acesta daeii s'au pre stanca, carea de orneni

inerediutu, si neeonte- si vijeliele tempuriloru

nitu nepaciuiau tieri!e e rnultu ruinata, numai

vecine si imperiulu 1'0- pe partea de susu 8e

manu. Abea inse s'a pote oet i urmatorea in-

urcatu Traianu pe tronu, scriptiune :

indata si-n eunoscutu IMP. CAES. D.

de detorintia neincun- NERVAE.F I L IUS

o'illrabile, case infrunie NERVA. TRAIANUS.

1:>

cerbici'a lui Decebaiu, GERM. PONT . .MA.-

si se sterga petele de - - -- -- -

rusine, ce intunecasera - - - -- - --

splcnd6rea armeloru Mai multu nu po-

rornane. turarnu ceti, de ore ce

Provocatiunea lui mai in giosu literile

lanrme Iu eu entusiasmu sunt ell totulu sterse

patriotieu primita de prin cele multe fatali

ostesimea rornana, care tati ale seeuliloru. Pe-

ell sete ascepta ocasiu- Copitoliulu din Washington (Vedi pagii\';\ 10.) scarii serbi dem ultu se

nea dorita spre a se resbuna pentru dejosirea I seuteseu in acestu Iocu, si in seobiturile eele mai causata prin ducii molateei de mai nainte.Osta- adance aprindu foculu, Nu e mirare dara daca si sii doriau UIlU beliduee energiosu, si in Traianu literiJe cele de susu abia le mai potemu observa aveu deplina ineredere, ea- ci au avutu oeasiune fiindu innecate de eenusia si fumu.

de a-Iu cunosce de bravu ostasiu. Ce va fi fostu mai departe serisu, istori'a

In anulu 101. d. Cr. a pornitu armi'a 1'0- nu ni spune, dar'e destulu asci aceia ee vedemu, mana spre Dacia. In cetaiea Siscia, unde se varsa adeca numele glol'iosului Traianu.

Cutp'a in Saoa, a eoncentratu Traianu arrnat'a sa, Cum-ca aeesta tabla s'a aredicatu indata si de-aci pe Ia Belqradu treeandu Dunarea pe dupa batai'a prima cu daeii, se vede de-acolo, duoe punti aredieate spre acesta oeasiune, prin ea-ci epitetulu "liacicu", eu care fu ornatu Traianu Banatulu timisianu de adi a strabatutu in Ha- prin senatu, Iipsesce aci.

tiegu pana Is eapital'a Daeiei Sarmiseqhetusa, Atata seimu despre acestu monumentu unde era Decebalu, care fiindu surprinsu de re- maretiu, care in decursu de 1700 ani a vestitu si pedea sosire a inamiciloru, corea a lega pace eu neeontenitu vestesee eroismulu stramosiloru Traianu ; elu inse - precum dice Sincai: "totusi nostri.

s'a Iovitu ell ei (dacii) ; in care bataia de au si

cadiutu multi dintra Daei, dara dintra Romani

2

Pantheonulu pe tempulu Imperatilofu romam.

eVedi ilustratiuuea de pe pagin'a f),)

Aocstu odificiu III 0 numentalo, do-si Btl straluce mu.i multu ill marimca sa stravechia, totusi si asta-di (' admiratu de toti calotorii earii se ahatu prin Rom'a, E IIUll capn de op(,ra a nrchitccturei ; (l suvenirc a mar ir(,i "jr:dmll<:! Frlllll:-wti'a forme: estcrioro, proportiunen armonic» :1 1';lrtihrn, stilu lu ti(' ('dine:!!'(' proci pitantu si larillll':1 (·diti('illiui i ;)Rigul'a va[,')j'cn si oll(m,a pentru t, ,ti h'lIl pii.

l'all1iH'OllUin S'H cdificntu subu Augui'tn, pc tClIII .ulu ('IlIIlIPi illl!H'j'i ului I'OllUlIlll, priu Agri p'a gillcl'eie "i [wii<llll'<'i" lui ill <t1111ln ROlnei 72G, 61':t inaintc de Clu-istu :27, ill OI)(')1'C;l toturoru d ieiloru. Peste pucinu ill ,WlIlllll (1(' mu ltirunit» pontru rouumit'a invingcrc dp In Actin e(' 0 :3ce('l':t asupra lui Antoniu rivn lulu lui Allgll~tll, lu-mni llla,.l I'll uu u .uuhit u la1'gn ;,i in tM.a forrn'a artiti('i"~ll. I,'onn'a estcrioru a p(\iiieilllui dupa ('.1lI1l :t1';lta "i «(('''('lI11lntlll'':t, postr- tutu (' rotunda, "11- pOI()N:I "i atragnh')j·j(,.

Aruhi tu lu 1-\til PI' 110"('(' cohuuuo ('urillthiaee de g'l'allitll rosin (k Af,.i("n inult« de 40 si gd)~e lie 4 ur- 1Il('. a cal'''],;1 hn~a iw.;(' ('. (1(, lllal'JIlOj'(' alba. III iutornulu lui a,illllgi "[lilldn (·jm·i t;,('pl(' <1(' uu-talu ('U e;lre (' pro\'('(lintn. F""1I1isl'iciuitl t l'ianguhriu, <!l'l'l nctcdu, de dPliluttu illS(' a tostu provediutu ell cole mai macstiitc ta.icturi. Ai«: ('l'11 roprcsentatu Joe in carulu do triumfu, inu.rmn tu ('Il fltlgere, alllilgandu pre 'l'it:llli din euri u, Ads!a ('[';i t.ivut i 1'(' ]a illyingcrea lui Augustu ; "i ill :1,]('\'('1'11 Iupt» ell Autoniu pelltru dOlllnire:t l umc i , ~(' pol<> aSI'lIWu;\ ell msuiut i'« Titanilol'lI (](, a rostorua ('('rilliu. Fi(',,('('. c:tn' part!' a ambitului l'('pl'esullt(;~a eea mu i e1a:-<ie:t are!Jitt,ctura. Po partes de a supra frontier!'i Hi tI(' dOll!' littul'i ,w inaltia.u statue de ruetalu. Din .unhitu l'4(' Ilwrg(' ill l'alltlwull, {Jili'a de iutratu (' duplu :-;1 inuurita illalta dl' :;0 "i lata (Ic- :20. uruic.

Iut rn.ndu ill lui ntru \,(,di unu IUC1'1l ,lee:ltll earl' \l\al lllal'stOSU uu-t i p(,ti imagiull, Pl'rifel'j';t i utr-rna (' lal'gn (II' 14:! <1(, 1\1'111(' :-;; t,,111 atilta de iunltn. Facia cu usi'» cnprilld(, l"I'U gigantie'a sta tua d(, nuru i\ lui .Tot' inf1'lllll,wtida ell p('tre scuurp«, (:ra giunl in pregllll'u "tatud\' (\<- mcta ln "i :Irgintu uccloru lalti dioi asiodiato ill par(~tii ,,('lihiti pentrll 11(,(,(,;( In:JJa. Lumill'a () prillwa PI' ni:-;!'(' 1:111)("1(, 11(, 21'1 Ill'llll' de late, earl' :w laNau pe ('OIUlllll(' de poriil'll. AClllll ill ioclliu (lieil()ru stall "tatud(' ";llItiIOl'll. l'aretii Hi nai'a au fostu celn mai lllinunatullioimiell. (~ir:l(l('k si taldele de lllHI'Ill(lI'O eo infi'omset ian udilli(',1'a paretii a('p~tui edifieiu crau uuiee ill feliulu lot'll! ! -

Doren' efi ae('~tll opt! elasiell a arehiteeturci 1'0- lllallO, earc ulloa ill sine ati1ta llIaestria si splend{n'c, nu a potutu ReHIHt iutecgll Hi nevatcmatu de lmrbari'a evului me(liu. Statuele seumpe de metala indata eu crup-

10

tiunilc barbariloru III Rom'a, au disparutu. Gmlserieu eupriudicndu Rom'a, pot-tile (ie motalu lo <1U8(, ell sine in semnu de triumfu. era Uonstuntiu alu I I-Io :-;tr:qHlRC treptole la Conatantinopolu. Pontificcl« l lrhunu alu VUI-Ie dcspoe frontispitiulu (l(~ i ufrumsotiorilo (1(1 metalu ca He-si verse tuuuri ")lre apnrarn;t j;,rtardini JlUmite .,S. Allgeru": Ni pontruc» acosta bmwriea He aib;). forma de crestiua totu accstu Papa i aradieit doue t.IU·nuri. donaturandu-i astufcliu t<'ltn forlll'a dinatitra.

Barbarici rrrucniloru au urmatu fllri'a eimnilltoloru, Cetatea ctoma fu data mai domultcori flac:trei, Hi de-si acostu monumentu se 0I'UKU lunglt tompu , fl'lIH1HOti'a lui oKt('rna suferllllultu at: accatu i ncidinto. Jill urmu Bonifil(_~iu alu IV. pOlltitie(.j(' roruauu 11I-Pl'ei;ICil ,I" totulu in beserica crestina,

Simtil'o ('utrierat()I'ie illweit.a ,ll' piet.at." rdlgi,\;;t te cupriudc candu 1'itai in mediulu Pantheonului HI lIitandu-to ill giltI'll V(,di lUH(::ltat,,<l. ditu e .leine;wt.M/ll'ic iu simplici tate» Nil I

Capitoliulu din Washington.

(Ve!li ilustral.iuuen (i(, PI' I'agin'a !).)

Dusp r c potcrca civilisatiunci mn i ncl;d'll.fn dl.,\'(,di Iii [>6te ,l;i Arueric'». AC,:Hh ,.I1l1l11' III":W" 1:1 ~('Ilrtll tcmpu din "tal'l:a (,(';( llI:ti ti(' gioHl1 ;J ('(111111'(';. dc' j; Cinlbatccimc s'a naltiatu In cultur'a Elll'lll)('i «ivilisat«, m:ic "Statele Unite" dill Nord-Auiorica l'"t(~lllll ,lk'" (';'1 ill multo priviutir- a intrr-cutu P(' eele mai ('ivili"ak :,!;ib, ('Ill'opmw. Ad n'd('I1111 ei\'iji~alillll('n d(\H\'olt:tlldll-~f' in dcpliu'a Bit liberia!", creaudu c;lpneit:lti (·(,Jd)('(, "" faclI sel'viciu umcnimoi intrcgi. Iii dikl(, rl'('I'llk (l lilim<t Ihspn' ucidcrea unci capac iti'i.t i rnr« Nt' latl ill III )].1(,:1 I!Itrega; - intielcgcmu mortca lui Avrarnu Lincoln, g·('lIi,,lului presicdinto a lc Stateloru Unite, I'ande dill "tal'(~:l :-W~ cea Billll'la d(' taiatoriu <1(' 1,,11111(' ~(' ililiaItiil palin h g'i'lldula celu mai in naltn la ,;ar(' llt'd(' Nf, ,,'a\'('I\t<~ u n u individu ill ~tatd(' Unite, - Elll a inln-at iosi.uu 0 caus., umana, ,,'a luptatu 1'(~lltl'lI dilwl'lll'('a l>i('tilol'll sel:n-i a Sudului, si cawl g1'at)(lioslIllI ;-;('11 "I'll III-a incoronutu ell rosultatulu strnlucitu, ell hallg('rea d('plill,~c a sclavici. (I mana illfalll<l frnug'(' auim'» C(':l lila; liobilo. Acest« causa unuuia a trvhuitu Nt' li;1 "igilata si Hautlla prin s:tngele lnal'til'dui. Eln a nlOl'itll, - dar' 11IIHInk lui in eternll Y~l j'('JIIaIH: ill 1I1('lII01·j'a Olllenirei.

eu aKta uca~iullt',l'lllldil jlll'llali"tie'a hlllwi int.L'(:gi \'Ol'bclS('e Cil compitimil'l' dOKI>I'(' :lC'('Ktu :tK:tBiliatu Illi,wrabilll Hi dell1nu (1(' (iespretillil'l':t toturorll ()lIIonilol'u a ('arol'u animf' paipita dl' lii>el'tate, - afl;llllll eu calc a eOlllllnic{l ilustratiull('lt ae('sta ('(' I'p[ll'mwllta Capitoliulu <1i1l \Yashington, eetatea in earl' fu ueiKu nemoritOl'iulu eliberatoI'il! :tIll "davilOl'u din America,.

Columb'a.

(Rcmanu de Alesandru Dumes.)

L

5. Maiu Hl:37.

Columba frumosa en pene argintie, ell prima negra Ia grumadi si ell pieiore ca de rosa, de ora ce prinAurea ta ti-se pareatatu de crudela, incatu te ameninti a to ucide pe grathiele ei, en ti-redau libertatea.

Dar fiindu, ca tu £ara 'ndoidla vrei a me parasi Apre a convent cu 0 persona pe care 0 iubesci mai multu dec:1tu pc mine, e detorinti'a mea a te justifica pentru absinti'a tit de optu drle.

Adeverescu darn, ca eu voiiu a te face se-mi s01- vesci cu prinsore eterna serviciulu ce-ti fa cui, - anim'a omendsca e atatu de egoista, in catu nu pote se-ti faca nimica fara a pretinde pretiulu celeia ce-ti facii, adese ori dnpa valorea sa dnpla,

Du-te dar, placut'a mea anunciat6re, dn-te, ivesco-te si du compatimirea mea aceluia s(;u aceleia, care te ehiama de si e departe si pc care ochii tei cerca de si distanti'a e mare. Acesta epistola, ce 0 legu de arip'a ta, este aperatorea fidelitatii tale.

Adio dar inca odata ; ferest'a se desehido, ceriulu te ascepta ... Du-te ell Ddieu !

u.

6. Main 1637.

'I'i-multiameseu, ori cine se fii, care-mi redadusi unic'a consorta; dar, vedi, fapt'a-ti santa si-are recompensarea sa: placut'a anunciatoro, ce-mi aduse epistol'a ta, ca-si eandu ar fi sciuta, ea-ti detorescu multiamita, si cumea unic'a mea fries este, ca nesciindn unde locuesci, me vei aensA de recela fatia cu tine, neliniscea ce 0 cuprinse la tine, 0 cuprinse si 111 mine.

Eri, la rentorcerea sa avea malta bucuria reaflandu-me ; dar adi demanet.ia, - vedi dUu de schimbaciosa e ! - adi demanetia nn se mai indestulesce cu mine; cu elontinln Hi cu iLripelc ei bate, nu grathiele eoliviei sale, dt-ci neci candu n'a avutu coli via, ci grathiele ferestei melc; en nu mai voesce a fi numai a mea; en voesce a fi a amendnrora,

Pia; eu - in contr'a opininnei multora, cugetn, eft omulu duplica ceea ce arc, deca 0 impartiesce cu altulu, Noi vomu ave darn d'acuma 'nainte doi Iris, si insemna-ti ca en nesmintitu din acea precautiune In numli Iris, ca ore candu se ni fia anuneiatoriu: Irisulu teu careti va duee epistolele mele, Irisulu meu ce-mi va aduce ale tale; ea-ci speru, cumca vei fi atatu de bunn a-mi spune, ce felu de servicin i facusi si cum ajunse in manile tale?

Te miri dora, cum de me predan de locn la inceputu tie necunoscutului seu necunoscutei. Dar tu esci bunu seu buna, de ora ce mi-retramisesi eolumb'a mea;

11

totv;t'l.ta mi-tramisesi si 0 epistola care denuncia pe celu-ce Sec pe ceea ce a scris'o de 0 persona destinsa si Cll spiritn; de ora ce inse tote animele innaltiate sunt sosori, tote spiriteJe superior i sunt frati ; numesce-me frare seu sora, precum vei VOl, ca-ci e de Iipaa se dan cuiva acestu titlu de f,,!tte seu de sora, ceea inca n'um datu mmenui.

Iris, frumos' a mea arnica, re'ntorna de unde vinisi si spune aooluia seu aceleia care te retramise la mine, ca, en te retramiseiu la elu sen la ea ; si mai adauge inca, cumca mi-ar place multu mai tare deca ar fi ea, decatu elu.

Du-te, his, si cugeta ca te asccptu !

III.

'I'otu in diu'a acea dupa sunaren campaneloru la Anyelus.

Sor'a mea,

Tu nu vei acusa neci pe his neci pe mine, nu c asia? Eu IlU fnsei in chili'a mea cand anuntiatorea ta sosi ; numai fer<;st'a era, dechisa spre a lasa in laintru sufiarile d'antaie ale ventului de sera. Iris intra si ca-si candu placut'a creatura nr fi sciuta, ca are a preda 0 epistola si a duce respunsu, astepta cu rebdaro re'ntornarea mea, si cand intrai, ea de pc scandur'a pe care era, sborh de locu pe umer-ii mei ...

Dorere l in caderea ce 0 facui prin feluritele graduri a le marimei omenesci, aHai de amendouc laturile drumului multe emotiuni triste s{\u vioio. E bine, dar neci un'a n'a fostu mai trista decatu acea, co sentisem la retramiterea columbei tale, a carei nume neci nu-mi era cunoscutu inca, - nume predestinatu, precum insa-ti ai spus'o, - en crediui a me desparti de ea pentru totdeanna; neci una n'a fostu at/ttu de dulce ca si acea ce o scntisem atunce, eandu eu erediendu Cll, nu 0 voiu mai vede, 0 diarli in chili'a mea si candu ea sborandu pe umerii mei sentii cum recorea aripei sale se ingana cu fati'a mea.

o Domne, tu faci pentru omu, acestu eternu sclavu de tote ce lu-incungiura, tote bucuriele si dorerile relative! si celu-ce n'a plansu candu a perdutu mai unu regatu, celu-ce nu s'a infioratu de ventulu palosiului care taia eapete in ginrulu lui, acela va plange odiniora vediendu in aeru 0 pas ere fuginda; acela se va cutremura sentiendu agitatiunea cc facura in aeru penele istetie ale unei columbe ! Asta e una din misteriile tale, o Domne ! si tu scii, ca ore misteriile tale domnedieesci au adoratoru mai umilitu si mai evlaviosu decatu aeela, carele in momentulu acestu-a ingenunchie la Crucea Fiului teu divinu, ca se Te prcmaresca 8i se Te laude!

Eca dar totu ceea ce-mi disei 1a revederea sermanei columbe, ce 0 cugetaiu perduta; inainte de cetirea eplstolei ce-mi aduse.

Dupa cetirea epistolei cadiui III 0 dormitare profunda.

~ Ce-mi ajunge, me intrebai, mle sermanului 2*

emu eo sum, care am suferitu naefrangere, cand» l<lgai deja paetu ell vigeIi'a si fratietato ell mnrtea; ce-mi ajunge mie, moribundului ill imenaitatea Oceanului, a me acatia de acosta grinda notatore, dora cell, de pe urma bucata din ataro nne franta ca-si a mea Eli co dora ma i multu cvontualitatoa docatu Pl'ovedinti'a () aduse in manilo mole? Nu e asia, cit deea 1110 prodau sporantici, me predan Hi tentatiuuoi ? S(;U d6!':! fara a Hei inchisoi oapetulu vcstmontnlui mou lu Ilsi'a rieschisa sl)l'e lumo, Ri IIU m'am siuulsu (10 ajuusu, pl'eemn crediui, din vauitatile Hi ilusiuuil« pamontului ?

Pj''.'(, 11111 vcdi, ROI"a ilion, acotlta (l1'{1 0 materia fort« avu ta )lP1JtI'II a t:tntasA Hi ;t me euget{l: Ddieu a KUpl"a e:tpuilli lIWIl, afllndillwa sub pi(~i<'ll'ole mole, in progiuruin mou l'" totindcno lumen eo nu o mai ycdiui,eit-ci mi-inchisoi ochii, Cf' IIU I) mai audii, ca-ci mi-astupai nrechilo, dar po earp, 0 audu :t murmura en si pi-in trecutu si pe earo 0 vodu intorcandu-se de 1I0U si imprudontu (~(' sum, mi-deschidu ochii si ureehile.

Inso dt'mt trccu ('U iutipu irca mon [1(",1,0 rnalitate; dora nrcdicni atarc faptu fara potoro si insernnetato la iu nn.lt'imea unui ovonimcntu.

Tn poftcsci d(~ Ill. mine \) simpla povoatir«, sor a meu : ti-o facu.

l nn.into dn asta cu optu d ilo aiediui ill gradilla cetindu : voose.i a sci en fnlu <11' car-to cotli, sora mea '( CoHi acclu tos.uu-u lin amoro, I'oligiulw si poosia en so n11- mesce "Mat,tul'iHiroio Santului Augustinu." Eu cetil si (~lIgetitl'ile mole so absorbira ou totulu de acele ale fericitului «piscopu. care avoa mama Ranta Hl care asrstl(we edt santu.

Deodata aud ii a supra ca.pului HWU ('.()V:! ea hatcrea uripolnru : arodicu ochii si vedu 0 oolumba ce se cobora iuto la piciorolo mole. cerendu-mi ajutor iu III contra uliului, care 0 alungh din departare atatu de mica, in catll ea lash d~ja citto-va IJPtW de ale sale In ~hiarele Ri «lontiulu paseroi l'apit6J'(~.

Ddiou, pontru It Gllrlli maiostato () pasere ce cade e egala cu imperati' a ee I:l() ruina, Ddieu a HpUSU aceatei pasere serrnane, cii PIl voiu apora-« in contr'a amenintim'oi uliului "t

Ori cum It fostu, prinsei «olumb'a tremuratoro tli plltintelll Klmgerahl; 0 pusoi in ainu, undo ea He pitulu cu ochiiinehiai ,;i ell anima palpitantc ; si caudu vediui ulilllu, earl' statea in ,'crfu!1l lI!lui plopu, 0 dll~ei III cell'a mea,

Uliuln ill dCl'lll'slI de einei Hiose dilo nll-SI par'asi [oculu obset'votoriu doeiltll numai pe cate-Ya minute si tu-vediui diu'a-llopte nemiReatu PI' 0 el>6nga useata (Ie unde pandea prpd'a tla.

Colllmb'a fara indoiela seuti:'1 pl'esinti'a lui; eii-ei ill aeeste cinci si(ltw nIle na pal"(~a tl'ista dill' rosnmnata Ai neei nu Ae dnse la fe1'68ta.

[n fine alalta eri uliultt disparu IIi illstinetultl p1'il1- sonierei i spllse, ea inimieulu ei se uri, si mai de locu

12

ell atat'a taria fie arunca sprc ferosta transparenta, elUIl mai nu 0 sparse.

Din minutulu aoestu-a nu-i mal cram arwratoriu, ci parcalabu ; chili'a mea inceta d'ai fi asilu, ei i devini prineoro. 0 dl illtrcga totu me incercai a () impaca cu mine; 0 <1i il1tl'cga () rctiunu i si ea Kn trudea. In fino cri () compatimli : scrisoi epistol'a ce ai primit'o si cu ochi inundati de lacrime doschisci fpl'(\st':~, c:l-(~i nil ell~(1tai it 0 volie disparondu pcntru totrleaunu.

De atuuco eugetai ad("H~ ori In acoatu uliu, eal"el(~ stet.ea uomiscatu si pandindu pc er6ng'a coa mai innalta alu hradului si iutr'onsulu vediui aimbolulu acolui in imicu alu genlilui omonoscu earn urla, dar pe earp nu In vedcmu si care se illYcrtoRce ncncetatu in progiul'ulll nostru, quaerens quem deooret, «orcandu po ('.illo He inghita. -

Si acurua, de u'asiu Ii c\()nt.'itu p]:teel"(~, ('.0 11111 spario, la I·ovednrea. aeestei columho Ki lit primirea epl:stoloi t:1I<>., eu ti-asiu "pune: Povestoaoo-mi, KOr'1L mea, cum te-a paraaitu Irisu, d(~ 6ra (~(~ ~i ell ti-urn SPUHU cum It vinitu la mine.

Malw eele d'anUi,ie rndie alp snrelu i voru ail:\' deschisa f(~re:-lt'a mea si auuuciatdroa ta va ploea pe aeeste radie d'antaie, tlll~andu-ti I'('''PU nsulu acr-stu-u.

Panu atu nc«, toti lwei eopii ('.11 ur ipe, co tie 1111 mescu visuri, Sf' se aplooo ell I"f)spnptu a Hupr:l oulcusiu lui tel! si tiC 1'(\(',01'6,11';1 fru nte» ta cu batnro;t. arip,~ 101'11 sale!

(Va 111"111;,1 .• )

Balsac : All16r(~a (~ 0 popsia individuale 131 tote acelo ce s'au scriau dcspre ea pana acuma, totu aaia sunt adevoruri ca ueadeverrn-i.

.Anim'a nu cunosce illt.nmpl:l.l'i 'mici, ea.-ei ea maresce totc ; pcntru dpnH';t ruiuarca IUlUI imporiu, ee a sustatu cinci seculi, p ega!;t ell cadcrea unei parochi de manusi femcesci, - si iuai totrleauna mai multu i pasa de manusic. deeiUu de imp('l'ill.

Ambrf' fitI'lL inerc!h'r(' conlltallte 1111 Cle pM.o intipul. Emilia Girardin: A !II(II'WI llil pMe ()SiRto fara dorpri si prin fericit,p jIH~(:ta de loon, ea-ei am(ll'ea ferieita. e reali"aroa p~rfecta a cnlol'lI llIai ineantatorc visuri si totu C(' e pCl'feetll eom-int' ell inenputulu finitlltui,

Chateaubriand: Pasilluil(, pecat6se provinll totdn:tUlW din fala, (\1' cde virtu()se din am6rc.

Lamartine: Doun sentieUliute simt de ajunsil pentru OIIlU, m:lear dlHU' t1'ai :It:ltll de multu ea stanceIe' pLace rea cugetMoi si am6I'e:I ..

~------

13

". --~-.----~--~-.--.,

/~~Modele de brodaria. ~~

------ .

- Pesta ~/16' Iuniu. -

{Septeman' a emulatiunilor, - emulatiuneo cea rna; [rumola, - noutateo cea mai interesante, - capital' a intellerita, - sosireo AlaJ. Sale, _. primireo in Buda, - espl.Isetiunea agron01n(), - regatta, - conductu de faciii, - 0 sera in teatrulu maqiaru, - rentornarea jUaJ. Sale,

- mortea une! feme; romane.)

Septeman'a treeuta fu septeman'a emulatinnilor : espusetiunea societatii agronomiee din Ungaria, regatta IHln smulatiunea luntrelor pe Dunare , cursulu cailor, - totu atate emnlatiuni frumose si nobile; dar emulatiunea cea mai frumosa au des voltat'o locuitorii din Buda-Pesta si deputatiunile din provincia in privinti'a primirei cordiali a Majestatii Sale Imperarului,

Noutatea eea mai interesante, obiectulu conver- 8~lrilor in palate ai casulie - fu petrecerea Maj. Sale in Buda-Pesta, Stravechi'a capitala a Ungariei parea cil. 'ntenerise, poporn nenumerabilu undula pe strate, ferestele iufrumsctiate pomposu cu stindarde, tapete si tlori, erau ocupate de secsulu frumosu ; cele mai multe jurnale do Viena si unele din strainetate - intre altele renumitulu "Times" - tramisera corespundinti aice spre a Ii refera, Intru adeveru strainii, carii acuma antaia ora visitara Capital'a Ungariei voru duce cu sine suvenirile cele mai dulci.

Maj. Sa sosi in 6. l. c. demaneti'a Ill, 9 ore si 10 minute in Pesta si Ill, drumulu de feru fu primitu de catra gen. Neuwirth in fruntea unui batalionu de 801- dati, band'a intona imnulu poporale ; dupa defilarea batalionului Maj. Sa - carole era imbracatu in uniforma de usaru - intre vivatele numerosului publieu, cu carutia de curte trasu de siese cai pleea spre palatiulu regescll de Buda. Cu tote catempulu era ploiosu, stratele prin cari tree it Maj. Sa erau pline de omeni cari Iu-intirnpinara cu vivate entusiastice, In piati'a cetatii de Buda erau adunati fruntasii clerului, demnitarii militari si civili , deputatiunile si alte corporatiuni, Maj. Sa infatisiandu-se in sal'a tronului fu salutatu cu entnaiasmu, apoi Emininti'a Sa Cardinalulu Primate alu Ungariei adresa 0 cuventare, Ill, care Maj. Sa i respunse cu nesce cuvinte de celu mai bunu auguru pentru iubit'a nostril, tierisiora. La 11 ore tempulu s'a serinatu si Maj. Sa la lora visita espusetiunea agronomica, - espusetiunea era forte interesante, dar despre asta speramu a comunica in nrulu viitoriu unu articolu speciale. Scr'a Ia 6 ore se 'ncepu regatta; tiermurii Dunarei, puntea de ferusi niWe ocupate de mii 8i mii de omeni, betran'a Dunare cu nenumeratele luntrisiore - compuneau nnu tablou de totu pictorescu. Maj. Sa privi pan a 'n fine emulatiunea "argonautilor" si mai tardiu trecu in insul'a Margaretei unde emulantii arangiara balu urmatu de focu arficiciosu. Ser'a fu iluminatiune,

14

In dilele urmatore l\faj. Sa binevoi a primi feluritele deputatiuni, si visits mai multe institutc private si publice; fu de fatia de doue ori Ill, cursulu cailor, - In 7.1. c. locuitorii din Buda-Pesta arangiara intru onorea l\bj Sale unu grandiosu conductu de faclii ; ell care ocasiune arsera 3-4000 de faclii, (;r trei bande militare si una pop orale intonau diferite piese. Maj. Sa fu gratlosu a so ivi pe balconu si poporulu lu-salut a cu vivate entusiastice, - In 8. sera Maj. Sa merse Ill, teatrulu natiunale magiaru un de se representa oper'a "Faust" cu vestit'a cantaretia dra Desirde Artdt, Publiculu din teatru era atatu de numerosu, in dUu demaneti'a Ia H. ore bilete nu se mai poteau cape!:\. dc felu. Ma audiramu, ca unii speculanti vendura e{lte 0 logia si cu 100 fl.

In fine in 9. 1. c. scr'a Ia 11. ore Maj. Sa pleea catra Viena si Ill, cas'a de plecatu alu drumului de fern dtse celoru de fatia : Iubirea Dv6stre me convinge, ca, potu eonta pe Dvostre, Se t;aiti ferice l Voiu vini era curendu !iI

Astfelu se fini solenitatea 1

Si aeuma inceta undularea poporuJui pe strate, casele nu mai sunt infrumsetiate, nu mai vodemu atil.te carutie elegante, ospetariele nu mai gemu de omeni, se dusera toti care in eatrau, cea mai mare parte inse la sealdi, ca-ci acuma e "saisonulu" sealdeloru, cand

Toti avutii 'n scalda pas a , Nime nu remane-a casa , Numai dascalulu din satu Si sermanulu literatu.

Bucuri'a si dorerea sunt gemeni, dtse unu poetu renumitu ; asia si noi dupa aceste scene de bucuria suntemu siliti a ve conduce de locu la unu conductu funebrale.

In 7. 1. c. petreeuramu Ia Iocuinti'a eterna una dintre cele mai culte femei romane, jun'a consorte alu domnului profesoru de limb'a si literatur'a romana Ia universitatea din Pesta si redactorulu "Concordiei."

A mort abia in alu nouasprediecele anu alu etati i si in alu doile alu fericitei sale casatorii, - este ce-va mai tristu de catu acesta ? ! Cine nu-si aduce sminte de poesi'a lui Bolintinianu?

Amara e mortea cand omulu e june,

Cand diu'a-e frumosa, cand traiulu e linu , Cand paserea canta, cand florile spune,

Ca vietia e dulce si n'are suspinu!

Ca-si cand insu-si ceriulu ar fi plansu mortea acestei june femei, la inmorrnentarea ei se reversa 0 p16ia usiora. Juristi romani imbracati in doliu si cu faclii in mani petreceau cosciugulu ,

Si acuma anim'a cea nobila jace in mormentu.

Versati dar femei romano 0 lacrima Ill, mormentulu acestu-a, carole e Ioculu de repausu eternu alu unei sorori demna de voi, - si se dorimu cu totii: F'ie-i

tierin'a usiora l losifu Vulcanu.

Ce e nou?

. ;/". (bIai nainte de tote) trebue sa multiamimu on. publicu pontru partinirea cea caldurosa si neindatinata in Iitcratur'a romana, cu care onora acesta introprindcro noua ; adueernu multiamita intrcgei prese romano, care saluta cu cea mai viua bucuria ivirea "Familiei" PI' campulu Iiteraturei natiunali ; tote organele de publicitat« avomu acela-si scopu, numai caile ni sunt diverse, - se lucramu dara toti in armonia si atunci vomu ajuuge scopulu doritu. Ddieu se ni ajute !

,~*" (A/llJrrtu cu bucuria) cumca compani'a dramat.icu din Bucurcsci a dlui Pascali in escursiunea sa artist icn va t rcce si ill 'I'ransilvania. Amu dort forte, ca ",duRn!1I .uristu He cercetez« cu compani'a sa si Banatulu Hi anumo Lugosiulu, undo zelulu hravei inteligintin romano i gal'anteza subsistintia sigura. Noi ne vomu iugl'igi, en la tompulu sou Re potemu comunica core:''1Hllldilltie originali dosprc reprosentarilo acestei companii dramatico .

. r.'\ (La Adunorea Asociatiunei din Aradul unulu diutro memhri I'I'0PUSC, ca do acuma 'nainte si femeile ill; JUlta ti - memhrolo Asociatiunei.

*.;.:.~, (In nrulu vinitoriu) intore alto matcrii iutorcsa nto vouiu publica portretulu celebrului poetu D. BoIiutineanu, - nu peste multu nl urrna portretulu unci june artisto romano,

- (Comitetulu teatrului natiuna1e din A,qramu) Bp1'e des voltarc» litoraturci drarnatico a anuntiatu G. premie cOllsidol'<lbi!i, - si adoca : pontru drame dill istori'a patrioi 2(j() ;,i .':\(1 fi, _- peutru comedic Hi piese poporali 120 "i so ti. pcntru traduceren unui opu clasicu dn SlwkeRpo:tI'O, Schiller s(:u Goethe ElO fi, si in tine pontru traducorca unci pieso mai usiore de conversatiune in pI'o8a 40 fi. - Toti din tote parttle facu si jertvoacu, numai noi nu, - si pana cand ? !

Publicatiune de concursu

Subscriaulu dorindu inflorirea beletristicei nostre, defigu

6. ~'albeni ca prelnin

pentr-u cea mai buna Hovda oriqinale. Opurile concursuali provediute cu motto si cu cpistola sigilata, ce va eonticuo numelc autoriului, sunt de a He tramite pana in 1, Optovre calindariulu uou In Redactiunea "Familioi". Poto cmula ori cc novola originale, dar cele istoriee 8(;U cole co voru tracta despr« atare datina poporale vom ave preforintia. Preminlu ,~e va judcc:i d(' catrll 0 ("omisiulle de trci mombri.

Onoratclc Hedaotiuni ale totlU'OI' diual'elor roma.nesci Imnt rogate cn t6ta stim'a a reproduce acesta publicatiune in pretiuitole lor colone.

PeRta, 4/J 6' 1uniu ISH;,.

losi(u Vuleanu.

Literatura si arte.

/' * (Carte noua,) Colobl'ulu oratoru si deputatu dietale D. Aloisiu Wlad de Selisce publica prenumeratiune la "Originea si biografi'a, cuventarile dietali si

15

program's politico natiunalo" a sa, Pretiulu prenumeratiunei pentru unu esemplariu 0 70. cr. v. a. Cartes va es'i la lapetulu lui Juliu, Suntemu couvinsi ca on . publicu va partini eu cea mai mare caldura acosta publicare interesante.

** * (Din Bueuresei) 11i s'a tramisu "Bibliotee'a 1'0- mana seri'a antaia volumulu antaiu : Catastihulu Amorului si La gur'a Sobei" Editore D. Toma I. Stoenescu. Cartes contiene mai multe umorescuri si hluete scrise cu multu spiritu, Pretiulu unui esempluriu : ;, doidieceri.

- (Poesiite lui Dimitriu Bolintineanu), precum ni anuntia foile do peste Carpati, voru esi catu de cu- 1'('11liU de sub tipariu in strei volume, cuprindicndu in sine poesiile cunoscute si inca ncedate ale Iaureatului nostru poetu, si anume : Florile Bosforului, - Logendele Istorice, - Macedonole, - Reveiii, - Diverse, - Sporadicelo, - Poemc si satire, - tote nosce grupe de flori incantatorie si eternele. Se promite , ca editiunea va fi forte Iucsosa , pretiulu - ? Asceptarnu cu ardore aparol'ea acestei carti si credemn ea si publiculu 0 ascepta cu asemenea ardorc.

- (DsiOr' a Constantia Dunea) vu pune sub tipariu uuu romanu needatu inca si scrisu in Iimb'a romana :

O Familia din Bucuresci sell .Iosuitii Homaniei. Editiullca eleganta costa 4, doidieceri, - editiuuea ord. :l. do idieceri. -

- (Si Criticulu impartialu) mereu sc totu auuntia, ea va apare, insa nu Iu mei vedemu, Dieu () foia oritica si impartiale redigcata de unu barbatu competinte ni-ar fi forte de lipsa, ai istoti' a pena a dlui. J. 1'1. Alesandreso» cugetiunu, eil ar pot6 indestuli dorinticle ardiondo s i urgiuti.

Din strainetate.

(0 dOl1lna diu Arneric(z) a citatu pe barbatulu seu inaintea tribunalului, pcntru-cfi a fostu atatu de ncgalantu, ca i-a cetitu 0 epistola eo Cr;'L adresata ci. 'I'ribunalulu a decisu, ca sociulu ei a fostu indreptatitu se franga sigilulu, deorece barbatulu si femei'a - sunt una, si diumetate din acesta una o barbatulu, Precum so dice, in contra acestei judccati so voru face crancene si cclantante protcstrtri. tiresce subserisc numai de - domne.

-- (Alesandria noua ) Faimosulu gencl'aln turcoscu Omer Pascha a ecrisu, si ill curondu vrd se edea vu« a lui Alesandru celu mare, pc care olu lu pretiuesce mai pro susu decatu prc Juliu Cesare,

- (Vieti'a lui Juliu Cesare) cc va apal'(\ dtu de curendu si in limh'a romnna, va osi si in cea a1'abica .

- (Ca raritate) din tompulu de aeli se scrio, ca in Paris 0 f6ta de chiIia (flUe de chamhre) a gasitu 0 suma forte insomnata de bani,· si a fostu atatu de consciintiosa, cil lIU s'a odilmitu pana nu a afiatu po propriotariulu Imnilol'u perdnti, acosta apoi illuimitu de omcni'a rara, ca semnu de reCllIloscintia a impartitu ave1'ea sa, astufelu, ca a luatu-o de socia.lntl'u adeveru intempiarea nu e mare, aar' e rara, ma dora unica.

- (Cea mai f'epede trasura) pe calea ferata, ce numai a potut ti pana acum, a fostn aceoa oe a dusu ill 20-Iea a 1. tr. pe regin'a Engliterei din castelulu Windsori Ia Balmal'ol in Scotia. Peste 0 'ndepartare de

500% m. englese (IBO mil. germ.) a sboratu in 21 (ire, eu tote ca de 6. ori s'au schimbatu trasurile.

-- (La serbarea lui Dante) din partes municipalitatiloru italiane s'au donatu Florentiei acele 600. standarde ce au falfaitu in acesta dina maretia, si se voru

, .

pastra in' sal' a din Palazzo del Podesta, pentru ca III

totu anulu la din'a nascerei lui Dante se se espuna.

- (Denarii lui Petru.) ° dama de rangu mare din Russia faeandu-si inchinatiunea inaintea tronului papalu, a presellt~tu,Pa~ei 0 pare~h? de pantofi forte maiestrosu brodati. Santia Sa a prrmitu donulu cu placere si inca i-a donatu ei totu 0 pareche de pantofi, in cari domna a aflatu scrisori in pretiu de 30,000 franci. Asia scrie 0 foia italiana,

- (Conferinti'ajurnalistiloru german;) s'a tienutu in 11. a lunei curinte.

- (Unu lacu a perittl.) Pe langa Dnistru unu lacu en suprafatia de 10-12 stangeni si 2-3 stangeni afundu de-odata ca si cand neci n'ar fi fostu - a peritu; lasandu dupa sine 0 gropa de 1/2 st. Iarga si cine mai scie ciitu de adanca, Se crede ca prin acesta apa s'a scursu l)e sub panentu in Dnistru ce e in apropiere.

- tDiuarele francese) scriu, ca inainte eu vre-o 4. ani Ianga Galati in Romania s'au aflatu urmele a duoe cetati romane, ce au fostu ocupate de a cincea legiune maeedona. Despre monetele si alte objecte, ce s'au afiatu aci, eruditulu Reynier a referatu aeademiei seiintiefice din Paris, cares fiindu multiamita eu resultatele irnbucuratorie, a propusu guvernului, ca se tramita in Romania 0 comisi une archeologica pentru ca se intreprinda acolo dcsgropari in interesulu seiintielorn. 1\e(:8ta comissinne a si plecatu la loculu destinatu,

- (0 cununia pornpdsa.) In 7 -Iea a lunei curinte s'a cclebratu in Lcndra cununia fetei baronului L. Rotsehil<l eu b. Ferd. Rotschild. Ceremoniele cununiei le-a esecutatu marele rabbi Dr. Adler, in presenti'a rudenicloru, ('OllSU liloru de Austria si Francia, mai multorn ministri, principi, conti si lordi. - Dupa acesta s'u datu mesa splendid» pentru 126 invitati, apoi a urmatu balu, In care au luatu parte eorpulu diplomariloru, principele de Cambridge, contele Conde si princes'a de Aumale, 'I'oaste mai insemnate au tienutn Disraeli, PI'. Sommerset si lordulu .Iudele supremu.

Feliurite.

-- (Ultimele ore ale unoru persone renumite.) Raphael a moritu in vinerea mare din an. 1520. - chiaru cand zugravi:i Irmaltiarea Domnului.

Petrarca, cetindu in biblioteca a adormitu pentru totudeuna,

Rousseau filosofuln in ora de morte a poftitu, ca se-Iu duea la aeru liberu si se mai v(~da gradin'a sa.

Torouato-Tasso, dupa ce a rogatu pre eardinalulu Cynthio, ca se-i arda scriptele, si a-nume "J erusalemulu eliberatu", cu uceste vorbe a repausatu : "In manile tale 0 domne 1"

Haller marele medieu, pc patulu seu celu de morte si pipaia arteri'a, "Inca bate arteri'a.!" dtse "inca si

16

acum inca. . . . totu mai bate ... aeu catv a mai

ineetu acii . . . . a statu 1" Cu aceste frumosu a

adormitu.

Carolu J. mergandu pe esiafodu a disu : "Nn me temu de morts, ea nu me ingrodiesce !"

L. Borne era pe morte. In diu's de pc urma i dtse mediculu: Dta tusiesei acu mai greu? 1 Bolnavulu respunse cu 0 voce debile i., Me rniru 1 ca-ci tota noptea m'am indeletnicitu in tusa,

Byron a strigatu: "Lasati-me se dormu lii Nelson,' ,,0 sarutare 1"

Goethe: "Lumina 1 mai multa lumina 1"

Elisabet' a regin'a Engliterei: "Tote pretiosele mele numai pentru unu momentu 1"

Beaufort cardinalulu : "Nu este ore rncdiulocu in contra mortei ?"

Hugo Grotius : ),Lasati-ne, 0 lasari-ne se fiimu seriosi 1"

Walter Scott: "Asia simtiu, ca si cand me asiu

crea de nou 1"

Washington: "Tote mergu cum se cade 111 Juliu Cesare: "Si tu fiulu meu Brutus? 11'

Georgiu Sineai cronicariulu nostru aruncatu de valurile sortei vitrige, a cadiutu obositu sub nesce garduri , si dicandu : "Acum se me odihneseu 1" - a moritu.

*0\ (Unu fisiologu englesu) a calculatu ce influintia are cutare studiu asupra etatei omului si a statoritu urmatorea regula: invetiatii traeseu 75 ani, filosofii 70, sculptorii si pictorii 70, legistii 69, rnedicii 68, teologii 67, Iimbistii 66, misicalistii 64, scr.iitoi-ii de romanuri si drame 62, poetii 57. Cu tote aceste ¥OHllg a traitu b4 ani.Dryden 70. Dintre scriitorii de dramo Crcbillon a traitu 89 ani, Goldoni 8f), Voltaire 84, Corneille 78, Lope de Vega 73, - din contra Schiller a traitu 4{; ani, Shakespeare 52, Racine 60, Michael Angelo si Titian 96, Raphael si Byron 37, Mozart :3(;.

* * * (Newton) a traitu 85 ani, neci cand nu s'a intrebuintiatu de ochilari si nu i-a picatu neci unu dinte, Opurile lui au esttu dupa mortea sa edate de inirniculu seu Hookes. In parlament a vorbitu numai de doue ori ; odata in 0 cestiune neinteresante si de alta data, cand a facutu atenta cas'a ca s'a spartu 0 feresta si domnii deputati se potu reci usioru.

Deslegarea Gaciturei din nrulu de proba: Familia. - Deslegare buna amu primitu de la domn' a Siarlota Hentesiu si D. G. Fogarasi.

Rebus.

ie

_.--- -.- .. _ ... _

Proprietariu, redactoru respundiatoriu si editoriu: IOSIFU VUL(J1NU.

Ga]g'br/,;] si Koe:-c,i .. ) Piatj'a de pesci Nr. 9.