Anda di halaman 1dari 263

Ovidiu DRUGA dr.

Horea MURGU

Elemente de gramatica a Iimbaiului audiovizual


• Termeni de film si televiziune , • Vocabular profesional morfologic si sintactic Editia a II-a, revazuta si adaugita , ,

ELEMENTE

DE GRAMATlCA

A LIMBAJULUI

AUDIDVIZUAL

Cuprins
~1.:ElmHii\M.iMWd"IIBJ¥ttiIidIMltli@¢jl¢lllMNi!"";@il IT&T *41'i itW\I-lra 4

...Ia editia a doua ,

••

••••

•••••••••

II:

II

.i

Elemente de Gramatica a Filmului si Televiziunii , Denumirea fncadraturilor: Unghiurile de "vedere" si perspectiva ,

10 12 18 26 28

Angle of Shot - Unghiulalia cinematografica - "Punctele de vedere" cinematografice Miscarile deaparat - Camera (Techniques) Movement , Miscarea de travling
l

ELEMENTE

DE GRAMATICA A LIMBAJULUI

AUDIOVlZUAL

Miscarea de panoramare , Tehnicile de montaj - Editing Techniques Taietura potrivita - Matched cut Sunetul- Sound for pictures Muzica de film - MusiclIustratia muzicala si componentele dramaturgice ale mesajului sonor , , Elementele comunlcsrf sonore Tipuri constructive si caracteristici de sensibilitate ale microfoanelor , lIuminarea - Lighting design Graphics - Grafica Narrative style - Stiluri de povestire in filmul artistic

37

40 46 66

76 80 82 86. 104 108

ELEMENTE DE GRAMATtcA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Culoarea in film si TV , propuneri de linii de Postprocesare) Ce este un SCENARIU (cateva notlunl de scenanstlcs) Idei, obssrvatii, experlente ... repere cronologice in dezvoltarea tehnologiilor de comunicare audlovlzuala cateva momente din croniea evolutiei comunlcarll audiovizuale in Romania , EUROPA. Convergenta: media, telecomunicatii, si tehnologiile informatiei , , ,

128

Compendiu de bune practici (planse pentru Masura, Acustlca, Glosar, Laborator, , 131 183

197 255 259

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVlZUAL

...Ia editia a daua ,

Un manual este retiparit cand s-a epuizat ~icontinua sa se solicite vanzarsa sa, Un manual este reedital cand exista suliciente motive legate de Imbogalirea coniinutului sau ~i/sau legate de 0 noua formula de expunere a sa, pentru ca efortul editorial sa lie profitabil. Un manual care insa l~i propune sa faca 0 introducere in terminologia ~i procedurile de baza, elementare, ale unui mod de comunicare - eel prin intermediul ecranului, rna; mic sau mai mare - merita sa lie reeditat ~i imbogalit cel putin la circa doi ani pentru cel putin doua motive: E un manual (un fel de abecedar), care trebuie pus la lndernana noilor generalii care se sueeed tara ineetare urmanc fiecare sa faca mai intai bastonase, pagini personale de web, filmulete "de casa", compuneri, pentru a se emancipa spre eseuri §i produse profesionale complexe, iar pe de alta parte, data cu evoluta unor mijloace de .scris" in imagini §i sunete pe ecran, pedagogia "invatarii" trebue sa se schimbe §i ea, in respectul fradiliei verificate, desigur, pentru ca adresa e una culturala iar cutura lara conservator, respect al tradiliei, nu se poate tace,

Din fericire, Editura Fundaliei Pro i§i asums prin aceasta edijie a doua obligaliiJe morale lala de 0 ni~a de consumatori, acceptand elortul, putin prolitabil, al reeditarii unui manual. Ca autori, subsemnani, dr. Horea Murgu §i Ovidiu Druga, spsram sa

rnofivarn chiar §i pe cei care poseda prima edilie sa 0 achizilioneze §i pe aceasta, fiindca in cateva locuri este substantial revizuita avand adausuri

semnificative, ca sa nu spunem ca de lapt peste tot au lost operate imbunataliri notabile, sperarn noi. Fire§te mullumim in primul rand studenjHor no§tri, care au fost cei mai convinqaton critici ai primei versiuni, dar in aceeasi masura colegHor, cadre didactice, care lolosind-o la curs sau pur §i simplu recornandand-o ca reper scris pentru cursurile lor au avut amabilitatea §i colegialitatea sa ne indice locuri §i Iormulari din manual care cereau precizari sau 0 alta abordare. lista celor carora ar trebui sa Ie muljumim este mult prea lunga, deci nu-i vom pomeni cu numele, dar incheiem muljumindu-i principalului sponsor moral §i material al acestei productii, domnul Adrian Sarbu, fara de care astlel de manuale, cu mic profit, nu ar ajunge la publicul care Ie cauta. dr. Horea MURGU si Ovidiu DRUGA ,

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Elemente de Gramatica a Filmului si Televiziunii


I

Filmul si televiziunea folosesc conventii comune ln , privinla limbajului audiovizual (" ecran"), au deci In comun 0 "gramatica", In cele ce urrneaza ne vorn referi la unele dintre cele mai importante asemenea "convenlii ale comunicarii filmice"; la in1elesul specific al n01iunilor privind relaja "subiectulu'i de filmaf' cu camera de luat vederi sau aparatul de filmat, precum §i la .tehnicile de editare" a materialelor flrnate (sau inregistrate) pentru a alcatui (a asarnbla, a povesti din .cadre") un discurs: expresiv, coerent si consistent. • Putem numi §i altfel materialul ce urmeaza:

Vocabularul tehnic si profesional specific al , productiei de film ,i televiziune. Convenliile gralllaticii comunicara audiovizuale (ecran) nu sunt reguli imuabile; protesionisili, practicienii, Ie incalca uneori ln mod deliberat pentru a obtine un anumit efect. Acest succint material ar trebui (irnpreuna cu ezplicafiile unui profesor sau ale unui trainer) sa va perrnita sa constientiza] la ce se refera §i/sau care sunt convsnjlile "gramaticateli in audiovizual, precum sl: cum?, cand?, unde? si de ce? se aplica ele in cadrul , povestirii. Ave] In fala un manual (handbook, aide-memoire), nu un curs propriu-zis.

Prajina sau girafa penlru microfon platou

Surse audio

StudiDUI cu public

'/
r-----.J •

Pupilru Mixer sunet Video I

Microfonul pentru reaetla publicului Audio Video lesire final

I JJ

r~--Q

II
II II
II

:I
II

I!
____ 1I

II
I

'-_--' Grafica, titluri

1. Dlfuzoare de ambian\a 2. Monitoare teleficiare

ti
I

Pupilru de comutari imagine Mixer video

Camera 1

ELEMENTE DE GRAMATICA A L,MBAJULU, AUDIOVIZUAL

Denumirea incadraturilor: Unghiurile de " vedere" !iiiperspectiva


Plan al ansamblului (PAns) - Extreme Long Shot (ELS) Plan foarte general (PfG) La aceasta ircadrefura, camera se gase§te la cel rna; lndepartat punct posibil fata de subiect, evidentiind intreg fundalul, Intreg decorul, Tntreg peisajul, pe care filmul II ofera spre vizionare spectatorului. Plan al ansamblului - Establishing shot este de obicei cadrul de inceput al narajiunii, corespunzand complementului, ca sintaxa, sau adverbului, ca morf%gie. Ne raspunde laintrebari de tipul: Unde?, Cum?, CB.nd? Ce anotimp, daca este zi sau noapte, furnma sau timp frumos, cu alte cuvinte ne introduce ln atmosfera urrnatoarei "scene" (secvsoje). Plan general (PG) - Long shot (LS) Incadratura care cuprinde Intreg spaflul de desfasurare al unei acjunl §i Tncare personajul (sau reporterul, TnTV) face parte din compozfia decorului Tncare este amplasat. Planullntreg (Pi) - Medium Long Shot (MLS) In acest plan personajul (...reporterul) stand In picioare este cuprins ln cadru Tntreg de la cap pana la picioare inclusiv (uneori, mai rar, doar pana sub genunchi). Aceasta ultima Tncadratura poarta Tn lara noastra denumirea de: Plan American (PA) In acest plan personajul stand ln picioare este cuprins ln cadru de la cap pana imre glezna §i genunchi. . Denumirea PA provine din cadre/e cu pis tolari din filmele western. Taietura cadrului eermitea 0 mai buna percepere a pistalarului aece: fn PI, unde ar fi fast prea /arg §i nu soar fi evidenJiat pistoluJ, iar In PM, ar fi fast un cadru prea sttsns iar pistoJul nu ar fi fast cuprins tn cadru.

incadraturile se refera la felul Tncare este decupat omul in cadru

:"...--~::------------------:.~~-;~~.~.--~-~.)~~- -)i.
P_,P.

___________ ; .l
______ ... _, --

:
,

Extreme Long Shot Plan ansamblu

ELS PAns

, ,
1

Medium Close Shot Plan Mediu Strans


_ ___:"O;;L............:=-

....._~_~

Long Shot Plan General

LS PG

Prim-Plan

PP

Medium Long Shot Plan intreg

MLS

pi

~~[ftII][lJ lIJrn[]]ITJ~
PO GP PP Strans PP PM PA

··
,

PM Strans

pi

PG

PAns

PO
Medium Long Shot Plan American MLS PA

GP PPS PP PMS PM PA

pi
MS PM

PG PAns

Plan Oetaliu, obligatoriu de explicat - ex.: PO de ochl, PO de cami, POde... Gros Plan - se taie din frunte sl din barbie. Prim-Plan Strans- cu cal mai pUlln din umerl, hirii a tiiia dIn cap. Prim-PIan clasle - capul intreg sl taietura la umerL Plan Mediu Strans - capul intreg si taietura mal larga decat la PP; pentru seris "burtlera" in TV. ' Plan Mediu - capul intreg ~itiiietu ra la mllioc. Plan !'merican - capul intreg ~I.tiiielura sub genunchl, cat mai aproape de gtezns. Plan Intreg - corpul uman intreg; nu se taie nici din cap, nlci din pieioare. Plan General- omul face parte din decor, peisaj. Plan al Ansamblului - cel mal indepartat punct de sta~le al aparatulul, de obleel cadrul de inceput al naratlunlf.

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Plan Mediu (PM) - Medium Shot (MS) or Mid-Shot in acest plan subiectul (actorul, reporterul) sta In pidoare sau pe scaun §i ocepa aproape Intreaga supratala a cadrului, fUnd inpadrat de la cap (capul Intreg) §i pan a la mijloc, la talie. In acest fel personajul poate gesticula, fara ca rnainile sa lasa In afara cadrului sau sa fie talate, in aceasta lncadranra plasand doua personaje, apropiate Intre ele, se reallzeaza Incadratura the two shot (cadru cu "doi"Jde doi). Fortand cadrul unei astlel de compozipi, cu spatiu putin mai mare deasupra capului §i linia de taietura a cadrului pujin sub linia taliilor personajelor din cadru, se poate realiza the three shot - cadru de trel, "com pus cu trel",

Plan Mediu Strans (PMS) - Medium Close Shot (MCS) Linia de sus a cadrului nu tale din cap, iar rama de jos a cadrului taie corpul la nivelul pieptului, pastrand in cadru umerii subiectului (personajuluiJreporterului). Mainile ies din cadru. Este un cadru Prim-PiBIJ, ma; larg, folosit mai ales In televiziune. In partea de jos a cadrului se poate introduce .burtiera", grafica avand Insemnul grafic al emisiunii §i/sau numele §i calitatea invitatului. Unghiul de vedere poate fi: de la inaltimea ochilor (Unghi Normal) sau poate fi privit cu camera de sus In jos (Unghi Plonjat) s~u poate fi filmat cu camera de jos In sus (Unghi racursi). In cazul unghiurilor plonjate §i racursi privirea trebuie sa fie In camera §i in acest fel se reallzeaza "dialogul" cu camera.

compozitla:

Medium Shot MS PM Plan Mediu Unghi normal ___JTratare subiectivii PMS Plan Mediu Strims Dialog Ctl camera Prlvirea in obiectlv

'--

-"--_L-_--'

PM Plan Mediu Plonlat Unghiul Calaretulul ....___.__-,-_-, Tratare subiectiva

'-_"---___J

PMS Plan Mediu Strans Unghiul Ciilarelului Dialog cu camera

'--

=.::.a_

_.._"""""-

PM Plan Mediu Unghi racursl, contraplonjeu Unghi de jos ----' Unghiul stomacului

PMS Plan Medlu Sirans Prlvlrea direct in camera penlru dialog cu camera

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Prim-Plan (PP) - Close-up (CU) Este una dintre eele mai "atragatoare" Tncadraturi (eye-catching), Tncadratura care aduce aproape de spectatori tala personajului, cu expresia tuturor sentimentelor pe care Ie exptima tata urnana, Scoate personajul din context concerrrand atentia spectatorului doar asupra a ceea ce ne transmite subiectul (personajul) in acel moment. Grosplan (GP) - Big Close Up (BCU) Singura fncadratura in care se taie din capul personajului. Rama de sus a cadrului taie din frunte ~i pastreaza barbia Tntreaga. Daca personajul asculta, nu vorbeste, se poate taia §i din frunte §i din barbie, devenind cel mai apropiat cadru al personajului, lnainte de a deveni Plan Oetaliu (PO). Grosplanul concentreaza atentia asupra personajului, asupra reacliilor, a sentimentelor ce Ie transmite, senti mente de suparare, de bucurie, de dragoste, de frica sau ura,

Este momentul de tensiune maxima cand, intr-un interviu, ne putem da seam a caca expresia intervievatului este una de vinova1ie sau nu, indiferent uneori de ceea ce ne raspunde intervievatul. Se loloseste atunei cand ne asteptarn la 0 reacfie ce nu trebuie ratata, Tn urma unei rntrebari cheie, pusa prin surprindere §i a carei reae1ie pe fa1a, uneori greu de control at, din partea interloeutorului, 0 subliniem la maximum posibil, oferind spectatorului raspunsul la Tntrebarea pusa inaintea emiterii raspunsului Uneori 0 slmpla grimasa a fetei ne ofera cheia raspunsului, indiferent care ar fi el, prin yorbele care vor Tncerca sa acopere adevaraful raspuns, In cultura vesflca spaliul de 24 inch (eea 60 em) este considerat spaJiu privat, iar Grosplanul se considera ca invadeaza acest spaju, Grosplanul. pe cale de eonsecinla, rareori se foloseste la filmarea figurilor publice importante ln mod normal, deoarece induce un sentiment de intimitate cu personajul filmat.

PP Prim-Plan Unghi normal CU Close-Up Direct to camera

PP Prim-Plan CU Close-Up, high angle Unghi plonje

BCU Big Close-Up D.lrecfto camera GP Gras Plan

CU Close-Up, low angle . Direct fa camera PP Prim-Plan Unghi racursl, contra plonje Exisla daua opinli asupra taieturii barbiei: Grasplan de ascultare - se paate taia din barbie. Daca varbeste nu se taie din barbie, ca sa nu "muste" din rama de los a
cadrulul, ' ,

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LJMBAJULUI

AUDIOV.ZUAL

Angle of Shot - Unghiula~iacinematografica - n Punctele de vedere" cinematografice.


La programsle tip ,lactual convenpa de filmare este ca aceasta sa se faca de la lnallimea norrnala a ochiului.
lH ,

Locul ~i Tna/limea de la care camera prive§te scena.

Unghiul Normal: de la inal\imea ochilor privitorului (unghi: neutru, comun) echidistante ...
Personajul din cadru este egalul nostru, sugereaza atitudini §i relsfii: obisnuite, normale, neimplicate, ,

sus §i ne domina. Judecatoru este ridicat mai sus ca noi; pre§edinlii de parlament sunt ridieali pe estrade Tnalte §i dau aceeasi senzape dominatoare. Prin similitudine §i unghiurile de sus indue aceea§i senzajie de dominare.

Unghiul Calare\ului este un unghi dominant similar


cu privirea de la lnaltimea unui om urcat pe cal. Prin depa~irea Tnaltimii interlocutorului ne impunem inaintea lui, II dominarn,

Punctele de Vedere Plonjate


Aplatizeaza perspectiva, turtind-o. Cresaza senzafia de: .dlstantare", privire "de sus", de rnicsorare, de apasare, de opresiune, stsri tensionate, stari anormale, uneori depresive. De mici copii, suntem obisnui] ca Tnva1atorul sa fie urcat pe un podium mai inalt; in acest fel ne priveste de
• Fapte cotidiene, talk show-uri, de la care camera prlveste, inregistreaza sau transmite in direct

Unghlul Pasarii - Unghiul privirii este mult mai sus


similar cu unghiul de privire al unei pasari sus in aer, privire apropiata de verticalalocului. Dominarea, precum ~i minimalizarea sunt accentuate. Se folosests §i. ca descriere, privire de ansamblu, ca pe 0 tabla de sah a destasurarii acliunii. Poate fi lnterpretata ln funclie de context ca 0 detasare, prin micsorarea elementelor cuprinse in lncacramra .

Puncte de vederecinematografice

Punctul de stat;;ie 8.1 aparatului

5
Tnaltimea dela care camera p riveste scena ...
I; , ,

1·2 Puncte de vedere plonJate. 3 Unghiul normal, de la fnallimea ochfulnl. 4·5 Puncte de vedere racursl, contra plonjate.

1 Unghiul 2 Unghiul 3 Unghlul 4 Unghlul 5 Unghlul

de vedere al paserli. devedere al calarelulul. de vedere al ochiulul. de vede.re 81 stornaculul. de vedere al breastel,

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Punctele de vedere "Contra Plonje"


Filmarea cadrelor de jos in sus:

mare de cuprindere (focala scurta) obiective ce deforrneaza perspectiva printr-o puternica deformare. Este pozitla fixa a aparatului in decor de unde se scena. A nu se confunda cu unghiul de vedere subiectiv (substituirea camerei unghiului de privire sau rniscare al unui anumit personaj), dupa cum vorn vedea in capitolele urrnatoare.

Exagereaza perspectiva normala - pune subiectul in


postura de: uria~, gigantic, statuar sau poate imprima dinamism, ssnzajie de eliberare, de zbor. Poate fi, in context ~iunghi de vedere parodic, caricatural, prin deformarea obiectelor prin exagerarea perspectivel lineare, cu ajutorul obiectivelor cu unghi mare de cuprindere ce desensaza .rnal marl" obiectele mai apropiate ~i rnicsoreaza obiectele mai indepartate de aparat.

Punctul de statie al aparatului - Viewpoint ,

filrneaza, transmite sau inregistreaza

Unghiul Stomacului: interlocutorul este privit de la


Tnaltlmea stomacului. Personajul astfel fllmat ne domina, se impune in fata noastra, creste In irnportanta,

Pozitia camerei fala de personajul din tala ei - Point-of-view shot (POV) - rsallzeaza un unghi al privirii, 0 direclie a privirii personajului (de la stanga
spre dreapta, dreapta spre stanqa sau privire drept Tn fala). De asemenea direclia privirii poate 1ide sus in jos sau de jos In sus. Cadre Ie succesive cu priviri opuse (stangadreapta, dreapta-stanga sau sus-jos) dau senzafla ca un personaj pnveste la celalalt personajele se privesc intre ele.

Unghiul Broastei: este unghiul eel mai apropiat de


sol ~i filmarea de Jos Tn sus exaqereaza dominarea realizata din unghiul stomacului. De asemenea poate ~icaricaturiza, atunci cand se filrneaza cu obiective cu unghi

Unghi plonjat Deformeaza perspectivaFrunlea esle mull mal mare decal barbia; esle un unghi dominant (unghi subiecliv).

Pozitia camerei lala de persenalul filmal , Irebule legata la "contraplan" de dlrect!a de privire a subieclului.

~----------------~

Unghiul pasarii Se loloseste mai ales pentru a vedea desenul perechilor si ansamblul dansulul sau 0 perspective descripliva a scenel pe care 0 filmam.

Unghiul ciiliire~ului

Unghiul broa~tei

·1--'-_-=L._

Unghiu.1broastei Se lolosesle pentru a scoate in evidenta miscarea pe poanle sau miscarea picioarelor 1 in dansul popular; de aeemsnea, mare~le --' inal!lmea unei eventuale sartnnl,

~~~L-~~~~~~

Unghi plonjat Se vede bine miscarea degetelor pe clape; alentie la planul dot, ce va contine detalll neclare (de ex. panlol!1 randului doi).

Unghiuri normale de la inal~imea ochiului

ELEMENTE

DE GAAMATICA A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

.OBIECTIVELE - camerelor de filmare - camerelor de luat vederi - aparatelor de fotografiat In func1ie de unghiul de cuprindere obiectivele se impart in·trei categorii: Obiective normale (normal angle), care au aproximativ acelasi unghi de cuprindere ca ~i ochiul omenesc. Aceste objective redau perspectiva in mod normal, asernanatoare cu cea redata de ochiul uman. Zona pe care aceste obiective 0 desensaza clar, de la primul obiect din apropierea camerei ~i pana la cel mai indepartat obiect desenat clar, este in Iimitele profunzimii de camp normale. Zona de profunzime (Profunzirnea de camp) se define~te prin spa1iul pe care un obiectiv cu 0 anumita diafragma il deseneaza clar, de la primul obiect §i pana la eel mai indepartat obiect desenat clar, tala de obiectiv. Zona de claritate, cand obiectivul este pus la punct pe un anumit obiect, se repartzeaza in propoqle de 0 treime (din spatiul de profunzime desenat clar) in fa1a obieetului ~i doua treimi in spatele obiectului pe care este realizata punerea la punet a obiectivu1ui. Obiective largi (wide angle) sau superangulare, exagereaza redarea perspectivei lineare, rnaresc artificial perspectiva.

Obiecte!e apropiate sunt desenate exagerat de mari tala de obiecte rna; indepartate tala de obiectiv pe care Ie deseneaza exagerat de mici. Zona de claritate de la primul obiect din apropierea eamerei §i pana la cel mai indepartat obiect desenat clar este extrem de mare. De aceea el este supranumit "painea operatorilor", deoarece nu trebuie depus nici un efort pentru a fi cuprinse toate obiecte1e din cadru in limita de claritate. Obiective cu unghiul de cuprindere mic, obiective de distanja, tocala lunga §i teleobiective.Aceste obiective mcsoreaza distan1a dintre obiecte, aplatizeaza perspectiva comprimand spalii1e, adocand fundalul foarte aproape de pnmplan, Profunzimea de camp, zona de elaritate este extrem de mica §i deseneaza neclar obiectele aflate in spatele personajuluipe care este realizata claritatea. A§a cum am vazut, din punct de vedere al redarll perspectlvel, obiectivele se impart tot in trei categorii: Obiective care redau normal perspectiva: dstanta dintre obiecte, in proiecjle, va erata la fel ca §i in realitate. Obiective care accentueaz8 perspectiva: in fBlul acesta spatiile filmate dau impresia ca sunt mai vaste. Obiective care aplatizeaza perspectiva: spaflle sunt comprimate, iar personajele par lipite de fundalul care este desenat neclar.

ELEMENTE DE GRAMATlcA

A LIMBAJULUI AUDIDVIZUAL

PERSPECTIVA
Este un ansamblu de metode folosite pentru a realiza senzafia de adancimein proiscpa bidrnensionala a tiImului sau televiziunii. Perspectiva ajuta la crearea veridicitatii.

Cu siguranla nurnai "cultura" vizuala §i experimentuJ concret, practic pot c1arifica multele subtilitati ale compozitiei Tn cadru §i pe cele ale culorilor, luminii §i umbrelor.

Tipurile de perspectiva: Perspectiva lineara: este perspectiva volume lor §i a

Two-shot. Doua personaje ln cadru la (PM) Plan Mediu sau Cadru de doL
Sunt doua personaje apropiate intre ele §i Tncadrate lrnpreuna intr-un (PM) Plan Mediu ceva mai larg decat . cel clasic.

formelor. Obiectele mai apropiate par mal mari, iar cele rna; cepartate par mai mici. Obiectele mari par mai apropiate, iar cele mici par mai departate, luminii §i a umbrelor. Tonurile deschise sunt mai usoars §i dau senzajla de apropiere. Tonurile inchise sunt mai grele §i dau senzajla de departare,

Perspectiva tonala: este perspectiva stralucirilor, a

Three-shot. Trei personaje in cadru la (PM) Plan Mediu sau Cadru de trei. lnsearnna cuprinderea In cadru a trei personaje apropiate intre ele, cam Tn aceeasi incadratura de plan mediu, evident ceva mai larga, care se apropie de Planul American.
mai multe elemente sau personaje, cu obiectivele de distanta tocala norrnala, dar mai ales cu obiectivele cu distanta locala lunga, aceste personaje sau elemente nu pot fi desenate clar deodata (irrpreuna). Profunzimea de camp este resfransa, bine definita . pentru fiecare obiectiv §i diafragma ln parte. Atunci, in funcjs de trnportanja mesajului ce trebuie transmis, pot fi desenate clar, [a alegerea noastra, personajul sau obiectul important din cadru:

Selective focus. Cand In adancimea cadrului avem

Perspectiva crornatlca: este perspectiva culorilor.


Culorile calde sunt usoare §i par mal apropiate. Culorile reci sunt rnai grele §i par mai lndepartate, ' Aici e un loc foarte bun pentru a deschide, lmpreuna cu trainerul, mari perspective .culturale", de analiza §i interpretare a marelui patrimoniu al artei fotografice.

ELEMENTE DE GRAMATICA A UMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

(Selective focus) - Rea/izarea claritipi pe obiectul sau personajul ales, rszultand ca in spatele personajului va f neclar. In acest fel putem dirija atsnjia spectatorilor numai asupra personajului, izolandu-l de elementele neimportante in acel moment in cadru. Rack focus. Schimbarea de sarf - in timpul filmarii, , in locul unei miscan de aparat se realizeaza schimbarea clarita!i; de la un personaj la altul. De obicei de la personajul din primul plan in adancirnea cadrului la personajul din planul doi ~i posibila revenire cu sarful inapoi pe personajul din primul plan. In afara realizarii pur

tehnice, schimbarea c1aritatiiare ~i 0 importanta funclie arfistica, realizeaza continuitatea cadrului evitand taieturlle prea dese ~i nenecesare dramaturgic. Soft focus. Este efectul cinematografic care pe intreg cadrul cinematografic sau doar pe '0 parte din el se desensaza neclar (unsarf). Acest efect se reaiizeaza cu , ajutorul unor elemente tehnice, optice sau digitale §i poate sa se rsallzeze in mod progresiv. Wide-angle shot. Astle I se denumsste filmarea unui spaJiu vast, cu obiective cu tocala scurta, cu deschidere mare grand-angulare - wide-angle lens.

Metode de amplasare !lii nregistrare i

Rack focus - schimbarea de sarf ,

Claritatea pe PP

Cadre statice: camerele fixe,

fara miscare ,

de aparat

Cadru dedoi

Cadru de Irei

Schimbarea claritalii pe fundal. Aduce cu ea sl mutarea atentiel pe obieclele clare din cadru. ' Ochlul paraseste oblectele neclare, concenlrandu~~i alentia doar pe obieclele desenate clar.

Amplasarea camerelor sl varletatea de cadre pe care Ie pot oferl camerele din aceste pozltll fixe, doar prin schimbarea unghiulul de cuprindere al obiectivulul.

Fundal mediu-aproplal Pianul eel mal aproplal

\ ",". ~.,WJ
~
_._

r<_~
r

'-

,,~

~,~oo~
I' ,

\W· '

..- - - - - - ,

v.

'~""

'~'TI, '.~;' U,imea reala normala

Camerele in miscare si pozitiile descrlse de sageti sl cadrele ce Ie pot reallza din aces'te poiilii. ' ,,

Fllmare cu obiective cu distanla focala seurta, cu unghi mare de cuprlndere (wldeangle shol) cu obiective grand-angulare care maresc perspectiva reala, adanclnd-o.

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Mi~carile de aparat Camera [Techniques) Movement


Tilted shot. Cand camera panorameaza doar pe ver- transfocator. Subiectul filmat se maraste in cadru, conficala, atunci personajele vor aparea "inciinandu-selC spre centrand atenlia spectatorului spre personaJul 1ilmat. In

acelasi timp dispar lateral elementele de decor din cadru §i fundalul devine din ce ln ce mai neclar in spatele personajului care este "ad us" din ce in ce mai aproape. Mi§carea Tnainte apropie un subiect departat, satis1ace Zoom - Transfocarea cu riozitatea spectatoru lui. Miscarea de transfocare este miscetee optica Zooming out - Transfocator fnapoi - se realizeaza prin oblinuta prin rniscarea in interiorul unui obiectiv special, marirea unghiului de cuprindere al obiectivului transfocator. "obiectivul franslocator', a unui grup de Ientile care mareTranslocsnd inapoi, cadrul se large§te, patrund Tn cadru sc sau mlcsoreaza dstanta focala a obiectivului §i care maresc sau rnicsoreaza unghiul de cuprindere al obiecti- personaje nevazute Tn cadrul initial, "de plecare", al vului. Aceasta rnlscare se mai nurneste §i travling ·optic, transfocatorului, iar fundalul devine din ce in ce mai dar pe dar nu recomandarn acsst termen, pentru confuziile pe rnasora Tmpingerii inapoi a personajului de la care am porn it. care Ie poate naste, TransfocatoruI nu da 0 senzajie de Atenlia spectatorului este distrasa de aceste noi aparilii: De deplasare in spatu, EI modflca campul de vedere, asemenea, ca §i [a travling, mlscarea inapoi poate fi subiectul se apropie sau se indeparteaza, ln sensul dorit. asociata cu lipsa de interes a spectatorului tala de subiectul tratat, introducand elemente noi in jurul personajului, de Zooming in - Transfocator inainte - se reafzeaza prin rnicsorarea unghiului de cuprindere al obiectivului exemplu un final de cadru, de secventa sau de film.

spate. Acesta miscare se toloseste in cazul in care vrem sa inducem un efect de mister, de suspans, un sentiment de nslinlste spectatorului. (Vezi §i unghiurile de vedere cinematografice, unghiul broastel.)

Miliicarile pDsibile de camera

in ce condi~ii ne poate ajuta transfocatorul

in sus
-

Panora.mlc. -'._ pe ver11cala , In los

Jr'""
't"

~\C ~"a. o'b.~o\'?j.~\r#-'9

a ....

"$\~~~ /~.

--=:::
~.

,.
Travling

~I)::O ~.
.". ..

?-oiyh,

;.

f z.~\\~~
Lift

in sus

in los

~~~~~
\'b.\e

6.\0'b.'9\'b.

"..;ircular

...........

._.,

..

--

_.

- I.
<}'1i

,\,,?>.~~'b.

~~~~

\~

e"?>

It?

't~~ ""0
"ho;
Sublecte inaceesiblle ... Cilnd camera nu se poale apropia de sublect, atune! Iransfocatorul eLI varletatea unghiurllor de cuprindere ne ajuta sa 'aeem aproape orlee,lel de Incadrelun!.

Camerele In studIo, pe treplede prevazute cu comandli de directle sl rldlcere sau coborlire pe vertlcal4 suntloarte mobile ~I pot reallza 0 mu!lime de ml~cArl de camera.

Transfocator Transfocator

inapoi inainte

50"

Translocator ina pol Ciind unghlul de cuprlndere scade, avem Iranslocalor inainle, imaglnea personaJulul se mareste lar spallul cupr!ns in spalele personaJului se mlc~oreazj propo~.ional. in acela~i timp se ' mic~oreaz.asl zona de profunzime, desenall\ clar. Fundalul, cat mai ramane In spatele personaJu· lui, devine din ce in ee mal neclar.

Atunel cand subiectul esle in miscare raplda nu pulem realiza transloeatcr lnalnle, nu 101· deauna nimerim 51 clarllatea, dar' eu trans Inapo! putem reaUzaincadraturl sau mlscarl de aparal de mare sPectaculozltale. '

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIDVIZUAL

Mi~carea de travling
Miscarea de travling - Tracking (dollying) Mi~carea de travling consta in deplasarea punctului de stalie al aparatului. Mi~carea de travling se realizeaza clasic prin instalarea trepiedului aparatului de filmat pe platforma unui carucor cu roli de cauciuc ce se deplaseaza pe sine de metal, care pot fi drepte, curbe sau combinate intre ele. Miscarile de travling pot fl, dupa directia deplasarii: inainte sau de apropiere; inapoi, de departare: Lateral, de lnsotre: Circular, sau infinite alte combinalii. De asemenea miscarea de travling poate fi combnata cu miscari de panoramare sau transfocare. Mi§carea de travling mare§te senzaJia de dinamism a scenei Ii/mate. . Travlingul inainte este miscarea care ne introduce Tn acflune, lmplcandu-ne ca participant al actiunii, creand relalii mai apropiate cu subiectul. Din punct de vedere dramaturgic travlingul inainte face sa creasca tensiunea spectatorului pe masura ce aparatul se apropie de un anumit subiect. Travlingul inainte poate capata urmatoarele sensuri: - Patrunderea Tn mediul in care se petrece acjunea. plecand de la un PG (Plan General) ~i ajungand la un plan apropiat (PA). - Descrierea lumii lnconluratoare In care se fllmeaza, - Scoaterea In evidenta a unui anumit element important pentru inlelegerea acliunii filmului. - Exprimarea obiecfiva a unor procedee narative secundare ca: alunecarea in vis, le~in sau halucinatie. Accentuarea tensiunii mentale a unui emu prin evidentierea unor dorinte sau a unor sentimente. . Travlingul inapoi se reallzeaza prin plecarea aparatului de la un plan aprapiat la un plan general. Travlingul inapai ne indeparteaza de actune, ne scaate din tensiunea scenei, ne relaxeaza, §i poate fi un final de scena.

[)~
Trackln inainte

g
Trawling de urmarire
se reallzeaza de oblcel
0 dala

cu personajele f!lmale.

La.compunerea cadrulul se lasa pUlln lutt (spallu) in lala mi~carll, ca ~lla ml~carlle de panoramare,

Track out Travling ina poi

Crab lell

"~------I

Travlinglateral stanga

1------......... Crab right


Travllng lateral dreapta

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBA.JULUI AUDIOVIZUAL

Travlingul inapoi are urrnatoarele semriiflcafil: - finalul unei acfiunl, secvents sau film. - un travling inapoi plecand de la personajul principal poate ajunge intr-un plan general. Personajul se pierde in amblanta in care s-a deslasurat acjiunea. - lnsotrea unui personaj care vine spre noi ~i carula trebuie tot timpul sa-i vedem expresia fetei. - degajarea unui sentiment de descurajare, de singuratate, de neputinta (de exemplu eroii principali sunt aratali, printr-o rniscare de travling Inapoi, piercu] in mijlocul unui desert In care nu intrevedem nlci 0 speranta de ajutor).

Travlingullateral - Travling de insotire - Crab Camera se mi§ca paralel cu rnlscarea subiectului,

pastreaza subiectul In atentia spectatorului indiferent de viteza de deplasare a acestuia, pe Intreaga durata a mi§carii. De asemenea este folosit pentru a urmari dialogul dintre personaje aflate ln mlscare, Travlingul lateral are mai mult un rol descriptiv, aparatul deplasandu-se paralel cu locul Tn care se petrece acjunea, urmarind personajele In plimbikile acestora. Cu ajutorul travlingului lateral se poate objne pe ecran o senzane extraordlnara prin faptul ca aparatul nu pierde

din vedere nici un moment personajele, lnsojlnou-le prin cele mai interesante locuri pe unde trec. Travlingul circular este rniscarea objinuta cane slnele curbe sunt montate circular. EI este realizat de obieei in jurul unor personaje imobile. Aparatul sesizeaza astfel comportamentul unora dintre personaje substituindu-se deplasar] unula dintre ei. Poate lnso] rniscarea sau din contra poate fl realizata in contra sensului mi§carii unul personaj. Travling putem numi §i rniscarea de insotire a personajului, cu aparatul din mana; de obicei se substituie un personaj (unghi subiectiv) sau insote~te personajele. Acest g~n de rniscare rnareste senzatia de dinamism a seenelor filmate. Mi~carea combinata tntte travling ~i transfocator poate marl atat senzatia de viteza cat §; posibilitatea de a lungi efectul de apropiere sau de lndepartare de subiectul filmat. Daca transfocarn inainte §i concomitent lnaintam pe §ina de travling rnarim efectul de apropiere de sub!ectul filmat ~i apropierea este mal rapida. in timp ce transfocam Tnapoi ne §i retragem cu carucorul pe ~ina de travllng manrn viteza de retragere de la subiect scurtand de asemenea timpul Tn care

A Camera echlpata eu lumina. B Camera camrecorder (eu inreg 1stra re) pe casete. AUillumina, cat ~i camera, alimenlate din centura de acumulalorl.

Pazitiile pentru filmarea cu'camera din mana

Capete video
Tambur cu capete rotati ve

Pisla de sincronizare (tracking) a vlteze! benzii lala de rotal!a tamburului cu capele

6
Camera pe plalforma hidraulica. ~ -Q~

;'

6
4

Camera cu camera~an . instalal. In ell· copter cu u~a deschisa asigura!i in centura,

,I

4
--

2
2

r?r.. ~

Camere moniale pe" . "maslna operatoflllui" sau "macara", pe platforma din spate,

Pe

Realizarea urmaririi prin rotirea din Irunchi miscarea picioanl!or.

lara

~3 -. >

m''''''i··

pe ac_ operls ~iplaHor-

Camera de studio rnontata pe Irepied.

Camera u~oara _ . (de reporlaj) montata p,: slahv ce se ridlcii sau coboara pneumatic. Vedere

HID~M'II~

de sus

~U'Matic ~~'SP ~HS Benzi si casele video ,

Camera la sol II, sub bra! '

Directia de deplasare a benzil

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIDVIZUAL

ajungem la planul larg. Travlingul Tn povestirea cinematografica denota 0 atitudine .obiectiva', diferita de cea "subiectiva" a transfocarii. Miscarea de macara Ma'carauaeste un brat mobil Tnechilibru pe un ax central (ca ~i talerele unei balanje) ~i ofera posibilitatea rnontarii la unul din capete, pe 0 plattorma, a unei camere cu sau fara operator. Macaraua poate executa mi§cari de ridicare sau coborars a camerei, precum §i mi~cari circulare Tnjurul axului Tncare este prins bratul macaralei. Datorita acestui sistem de miscare, macaraua realizeaza cele mai complexe §i cele mal line mi§cari de aparat cu putinla. Mi§carlle pe orizontala dau senzatla unui travling circular, care poate fi realizat pe 360 de grade sau rotirea chiar de mai multe ori Tnjurul axului daca dramaturgia 0 impune. Mi§carea pe verticala este Tnsade departe cea mal importanta realizare a macaralei, datorita schimbarii punctelor de vedere cinematografice de la racursi la plonje sau invers, cu toate earacterisficile ee Ie contera eadrelor filmate. Miscarea de ridicare a macaralei modifica punetul de veders al camerei de la unghiurile din racursi treeand prin unghiul normal la unghiurile plonjate. De la unghiul broastet frecand prin unghiul normal (al ochiului) sericlca la unghiul de vedere al calaretului sau chiar la unghiul de

vedere al pasarii. In timp ee se rnodfica punctele de vedere cinematografice, imaginea ce rezulta se incarca cu semnificatile unghiurilor de vedere prin care trece §i induce senzajia: de dcmlnare, de minimafizare, prin mlcsorarea personajului Tncadru prin strivirea lui, privit din cap din unghiul de vedere al pasarii. Miscarea de cobcrare a macaralei, din contra, , frecand de la punctul de vedere al pasarii, apoi al calaretului, trecand prin unghiul de vedere normal, ajungand la unghiul de vedere al stomacului §i in final al broastei, induce impresia de personaj dominator prin rnarlrsa personajului, se sublinlaza caracterul de Macaraua are un efect deosebit de speetaculos cano este combinata §i cu rniscarsa de transfocare, care marsste amplitudinea mi§carii, rnsreste de asemenea viteza relativa de deplasare, precum §i, daca se folosesc ln sens invers, poate ajunge la efectul de transtravling. TRANSFOCAREA - Travlingul optic Mi§carea Tninteriorul obiectivului a unui grup de Ientile tara modificarea punctului de stafie care franstorma distania focala a obiectivului de la grand angular la obiectiv normal §i mai departe Tnobiectiv de distanja focala lunga.

majestuos, impresionant.

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIDVIZUAL

Trecand prin caracteristicile fiecarei categorii de obiective pe terenul de fotbal, la inceputul meciurilor, unde in in parte din punctul de vedere al tratarii perspectivei. Asta timpul intcnarii imnurilor ne arata la plan mediu ambele Tnseamna ca de la plan general se ajunge la plan Tntreg ~i echipe ~i arbitrii Tntalnirii. Apoi, retras la linia de tu~a, Tncontinuare pana la prim-plan. urrnareste ca un adevarat arbitru asistent desfa~urarea Transfocarea spre deosebire de travling aduce meciului, dandu-ne posibilitatea de a vedea daca un acfiunea la noi sau 0 indeparteaza de noi, nu ne intro- jucator a fost sau nu in ofsaid la fluierul arbitrului. A intrat duce in ae/iune, ne aduee ael;unea rna; aproape de no; ~i pe marginea bazinului de lnot, msrqand paralel cu sau ne-o fndeparteaza. inotatorii din bazin, avand tot timpul controlul real al olstantelor ~i al locurilor pe care Ie ocupa in timpul STEADYCAM·UL desfa~urarii cursei Tn bazin. Este un ansamblu de parghii, arcuri, prins pe un .harn" care se monteaza pe bustul eameramanului. Ansamblul a SKYLAB·UL fost creat pentru a Tmbunatati miscarea "fluidal' a camerei Este, daca vre!i, 0 linie de travling prlnsa de tavan. fara trepied ~i a elimina ineonvenientele "stilistice" ale Camera este Tnchisa intr-o sfera ~i este telecomandata. mi~carii camerei din manit Se realizeaza astfel 0 mlscare De asemenea, rniscarea de panoramare, de transfocare extrem de !ina si, dupa cum spune reclama: "Un ~ehiop a camerei cat §i mlscarea travlingului suspendat sunt procoboranc pe trepte realzeaza 0 rniscare perfecta, ea de gramabile pe computer. Efectul realizat este de zbor al rnacara". camerei pe deasupra spectatorilor. Se realizsaza de obiSteadycam-ul a fost folosit Tn televiziune la concerts eei in viteza foarte mare ~j are un impact extrem de specde muzlca usoara, la care camera tara cablu, cu un mic taculos Tn cadrul transmisiei de televiziune. emitator montat pe ea, avea 0 mobilitate extrem de mare, Un alt sistem este acela al travlingului pe eablu, aseputand intra 0 data cu interpretul Tn scena sau sa-I rnanator cu cabinele de la teleferie. Acesta, cu un sistem inconjoare in timp ce cants ~i sa se plimbe liber printre de traversare de pe un cablu pe altul, poate realiza arice membrii lorrnafiei care-I acorrpaniaza. In sport a pamns miscare deasupra unui stadion, urmarind spre exemplu 0

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

cursa de alergari la 200 metri cu toate curbele respective ale pistelor din stadion. Unghiul pasar] pe care-I realizeaza §i viteza egala cu a competitorilor ne fac sa vedem tot timpul situa1ia de pe culoarele pistei de atletism, cine este primul sau cine se preqateste sa treaca in fruntea cursei. Aceste unghiuri se combina cu cele de jos §i maresc spectaculozitatea transmisiilor TV. Motion Control Camera - pentru realizarea unor efecte speciale camera se mi~ca aclionata cu servomecanisme printr-un sistem comandat de computer ce poate filma §i repeta cu precizie acelasl traseu, de multe ori complicat §i inaccesibil operatorului uman direct. Se foloseste mai ales ln cazul filmarilor de machete, datorita dimensiunilor mici sau foarte mici ale .decorulul'. Dar este folosit §i ln cazul filmarilor cu ajutorul skylab-ului travlingului suspendat. Filmarlle din mana - Hand-held camera Filmarea din mana presupune a lndemanare deosebita, Fara un echipament special, numit .steadycarrr (dispozitiv de stabilizare a mi~carii camerei), filmarea din mana produce a senzatie de lopaiala a imaginii (mai ales la incadraturi stranse), cu ridlcar: §i coborari mai mult sau

mai putin bruste, care creeaza senzaja de "neTngrijit",dar poate crea §i senzafia de .parficbare directa, subiectiva" ca Tn"cine-verite", De asemenea este stilul celor mai multe filmari de la §tiri, al evenimentelor care se desfasoara fara a avea posibilitatea de "pregatire", nefolosind stativul pentru camera. Miscarea de transtravling este a miscars comblnata Tntre mlscarea de travling §i rnlscarea de transfocator folosite ln sens contrar, dand na§tere la 0 rniscare noua care nu exista ln natura, denumita Transtravling. (Procedeul a fast .lnventat" §i patentat de directorul de imagine Sergiu Huzum irnpreuna cu dr. ing. Toma Radulet §i tehnicienii din Studiourile de film din Buftea.) Mi§carea corelata Tntre travling §i transfocator se poate realiza doar pe axul longitudinal al travlingului: Tnainte sau inapol, Transtravlingul se reafizeaza de obicei la incadratura de Plan Mediu. Daca fllmarn un personaj la Plan Mediu cu transfocatorul strans (cu distanta focala lunga) §i suntem pe travling cu aparatul de filmat la capatul eel mai departat alliniei d~ travling tala de acelasi personaj, putem Tncepe filmarea. In timp ce travlingul se apropie de personaj concomitent deschidem transfocatorul pentru ca personajul

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Corniruano tilmarea pana ce travlingul a ajuns la capatc' cel mai apropiat al §inei fata de personajul pe care-I filmam, iar transfocatorul a ajuns la cslalalt capat al sau la unghiul cel mai larg de cuprindere dar cu aceeasi lncadratura de Plan Mediu a personajului nostru, lnsearnna ca am realizat mi§carea de Transtravling. Ce rezulta pe ecran? Daca personajul nostru nu-si modifica de-a lungul intregii tilmari Tncadratura, atunci ce se modifica de fapt? Transfocatorul fiind la inceput cu obiectivul de distan1a focala lunga lnsearnna ca in spateIe personajului nostru Tncadrat la Plan Mediu vom ave a 0 bucata mica din peisaj §i in acelasi timp neclara, Pe masura ce travlingul ne apropie de personajul nostru ln aceeasi masura obiectivul ajunge la dstanta focala norrnala §i deci in spatele personajului nostru se vede mai mult peisaj §i mai clar, ea apoi transfoeatorul sa treaca la 0 distanta tocala scurta, Tn final vom avea cel mai mare spaju cuprins din peisajul nostru, foarte clar avand Tn acelasi timp aceeasl lncadrafura de PM a personajului nostru. Asta lnseamna ca vom avea tot timpul pe ecran personajul nostru incadrat la Plan Mediu §i Tn spatele lui un "spa1iu" intai neclar §i foarte pulin peisaj iar apoi vom avea din ce ln ee mal mult peisaj, din ce in ce mai clar pana cand Tn final vom avea eel mai mult peisaj

sa ramana absolut tn aceea§i Tncadraturade Plan Mediu.

(pentru a anume Ineadratura a personajului) cu 0 claritate maxima. T ranstravlingul permite modificarea perspectivei, cu pastrarea dimensiunilor personajului, iar in cazul obiectelor din adancimea cadrului, creeaza senzaja de dilatare sau comprimare a spatiului. Este deci ca §i cum in spatele unui Plan Mediu am proiecta un spafiu care se dilata §i devine din ceoln ce mai clar. Aceasta rniscars nu are echivalent in miscarile naturale ale .sxperlentei senzoriale umane" §i In consecinta introduce un efect .sublecnv', un comentariu.

in concluzie, mi§cari/e de aparat au modilicat considerabil estetica pove§tilor cu imagini, Tnprimul rand tn ceea ce prive§te "decupajul regizora/" §i nu in ultima instanla prin manta} In modul in care filmul paveste§te altfel decaf literatura.

Process shot -Imagini pentru procesare ulterioara (CGI - computer graphics images)
Filmarea imaginilor necesare pentru front sau retroproiecjle - in cazul filmului. Aceste imagini se constituie Tn imagini de fundal ale unor scene ce vor fi ulterior folosite. De exemplu: filmarea din masina ln mers a unor strazi care vor fi folosite ca fundal al unor imagini filmate in interiorul unei rnaslni "in plin mers", realizate de tapt in platou. Maslna este

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

amplasata in tala unui ecran pe care se proiecteaza imaginile filmate anterior. In timp ce prolectarn imaginile, actorii joaca ca §i cum ar fi in rnasina Tntimpul mersului, iar aparatul de filmat filmeaza atat actorii cat §i proiecna din spatele lor. Trebuie Tnsa Tndeplinita condi1ia ca, Tn momentul Tncare este deschis obturatorul aparatului de proiecjs, in acelasi moment sa fie deschis §i obturatorul aparatului de ftlmat. Cu alte cuvinte, ambe!e aparate, cel de proiecfie §i eel de tilmare, sa se gaseasca in snuaja de sincron-sinfazic. Adica fieearei fotograme Tnregistrate de aparatul de filmat, din cele 24 pe secunda, sa-i corespunda cate 0 fotoqrarna prolectata de aparatul de prolecje, amplasat Tn spatele ecranului (refro-prelecfe).

Sunt imaginile ce se vad prin geamurile ma§inii Tnspatele personajelor care dialogheaza §i care dau senzajia ca au fost filmate Tnmod real Tnmaslna in pUnmers pe strada, tara ca spectatorul sa sesizeze trucajul. Imagini pentru Chroma sau turna'key pentru captarea video. Sunt imaginile care se reallzeaza cu mijloace electronice, pentru a fi utilizate ulterior la inregistrarile Tnpostprocesare de studio cu echipamente capabile de Chroma key sau Luma key ("taind" deci, §i lnserandu-le in componentele de culoare sau Tncea de luminanta).

ELEMENTE DE GRAMATIcA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Mi!iicarea de panoramare

Panoramic lent- Panoramic descriptiv - Surveying pan Este rnlscarea de aparat care se reallzeaza fara modiCamera panorarneaza lent descriind scena, ne ficarea punctului de state al aparatului. Aparatul se rote§~ te In jurul axului orizontal sau vertical sau combinalii Intre introduce In atmosfera subiectului sau a locurilor ce Ie descrie. aceste doua axe. Panoramicullent poate pregati un punct culminant al . Following pan - Panoramicul de urrnarlre narajiunii sau din contra continua lin povestirea. Camera se roteste pe orizontala urmarind subiectul Panoramic rapid - leaga doua locuri sau doua ac1iuni fara modificarea punctului de state §i creeaza senzaja de paralele §i induce un ritm rapid al derularii subiectului, lnsojrs .cu privirea" a subiectului de cafre spectator. In povestirii. timpul panorarnarii se pastreaza in cormozipa cadrului un Raf panoramicul- face 0 trecere extrem de raplda de "Iuft" - un spatiu, In fala direcliei de rniscare a subiectului. loc sau de timp. Viteza de deplasare a subiectului genereaza aceeasl viteza Panorama rea fncepe de obieei cu un cadru fix §i se de panoramare a camerei. termina cu un cadru fix de cateva secunde, care-i contera Dupa viteza de executie, mlscarlle de panoramare pot un impact mai mare asupra spectatorului. Cadrele fixe de fi imparjite asfel: la inceputul §i sfar§itul panoramicului pot fi folosite la

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

montaj ca ~i "cadre fixe", separat renuntandu-se in .povsstirea cinematoqraflca" la rniscarea de panoramare, prea lenta, prea lunga, nereu~ita sau devenita inutile ln procesul de montaj. Ca 0 modalitate moderna de montaj se obisnuieste legarea mi~carilor de panoramare (ln general toate mi~carile) intre ele, fara a mai folosi cadrele fixe, de la inceputul §i sfar~itul panoramicelor. Aceasta modalitate de legatura mareste ritmul §i amplifica sentimentul de mlscare indus scenei.

Nu panorama de la un personaj la aitul tAra motivajie dramaturgicAl


Lift - Tilt - Ridicarea sau coborarea camerei, cu modificarea pe verficala a punctului de stalie al aparatului. Este ca ~i miscarea unui ascensor, de unde-i §i vine numele de mlscare de lift. Se folose§te ca rnlscare de

data cu personajul sau coboara 0 data cu el in momentul a§ezarii lui pe fotoliu. De asemenea se loloseste Tn momentul cand un personaj se asaza In rnaslna: atunci camera coboara 0 data cu el in mlscare de lift. Ca 0 miscare de minimacara, care ne contera posibilitatea de a vedea in interiorul masinii, Daca de la personajul Tn picioare langa rnasina in loc de lift am fi panoramat pe vsrtcata Tnjos, capul personajului ar fi dsparut in rnaslna sau In cel mai bun caz ar fi fast talat de plafonul ma§inii §i ar fi rezultat un cadraj necorespunzator, "urat". Sfaturi: Pentru a realiza a mlscare perfects de panoramare, pozitia trepiedului §i a cameramanului sunt de a irnportanta covarsltoare (vezi ilustralia). NU panorama separat intai pe orizontala §i apoi pe vsrflcala. COMBINA-LE!

lnsotre a unei ridicari de pe scaun, camera se ridica

Amplaseaza trepiedul ~j a~-le in pozilia comoda pentru a realiza cadrul final al panoramicului...

mpe. ..

Farii sa moditici pozilia picioarelor, role~te-Ie impreuna cu camera penlru a realiza cadrul de inceput al panoramicului... Acum panoramarea poate

Ineepul aJ

Cadrull.ix de panoramicului

Mi~carea de panoramare

Cadrul fix de panorarnicului

final al

incepe mlscarea de rotire a corpului ~ia camerei concomitent ... Molor ... Panoramare... ...Stop

...cu 0 mi~re lina, neinlreruplii...

Panoramarea 0 data cu personajul descriind imaginlle din fundal - esle 0 filmare nafurala, normala.

...panii la cadrul final al panoramicului care este de lapt pozilia comoda de la inceput. Or; de cale ori esle limp penlru a repela un panoramic inainte de a-I inregistra, face\i-o !

Ca ~i urmarlrea pasaril in zbor,


care ne conduce rnlsearea de panora mare.

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Tehnicile de montaj - Editing Techniques

Cut - Taietura directa


Schimbarea brusca a incadraturilor, printr-un nou cadru, atat In film cat §i ln TV. In televiziune taieturfe ,se succed in medie la fiecare 7-8 secunde, dar desigur sunt §i ele dictate de multi factori. lata mai jos cativa. Motivarea "stilistica" a taieturii directe poate fl: - schimbarea decorului, "a scenei de desfasurare a povestirii"; - comprimarea timpului in povestire (scurtarn "Iungimea" cadrulei): - schimbarea punctului de .observajie", de "statie" (in TV taiern de pe 0 camera pe alta); - schimbarea ritmului "povestirii" (prin talefura);

- motive legate de mlscare, de indicii de "detaliu - de mesajul verbal: taietura la sfar§it de fraza, la 0 idee noua sau pentru a da .un plan de ascultare exprimane 0 reactie Nu uitati ca mesajul verbal "trece la spectator" chiar §i daca nu-l vede tot timpul pe cel ce vorbeste, Altfel spus: merita sa aratarn "vorbitorii" numai caca, In atara de vorbele pe care oricum Ie auzim, figura sau gesturile lor mai spun ceva, sau pur §i simplu pentru ca, iata, .asta e marturia lor'. Cinematograful §i chiar televiziunea se deosebesc de "literatura" pentru ca ne pot arata simultan mal multe lucrurl, nu in ultima instanta pe cei ce .asculta" lrnpreuna cu reactiile lor "mute",
U ; ll ,

Montajul prin taieturs directs

Trecerea de la

imagine la alta

Planul A (plan mediu, descriplivj

Fondu -Irecerea gradata, topirea lenta a imaginii in negru Din fondu - aparilia din negru a unei imagini Pianul B (plan detaliu) Acest cadru ne imbogaJe~te informajia, cu ce carte cile§te personajul nostru
Topirea unei imagini In acela§i timp cu aparilia aJteia;pe intreaga. durata a mixaju· lui, imaginile sunl supralmpresionate. Totdeauna trebuie indicat cate !olograme din sfarljitullui A intra In procesare §i de la care fotogrami. incepe efectul. De asemenea cate lolograms din B ~ la care lotograma sa !ermina.

Mixajul

Planul C (prim-plan) P.P. Aduce informalii despre varsta §i aspectul personajului

Planul D (implicand §i 0 elipsa temporals) De asemenea informalia despre ambianja exterioara ne este completata cu acest cadru, adus in succesiunea de montaj Flmfl9, p/'8SupUf18m tot IimpuJ

Spetzefecl ·Cortina" - Mi§Carea unei bare sau a unei flguri geometrice, care inlocuie§te 0 imagine cu alta, Spre deosebire de rnixa] imaginile se lnlocuiesc prin linia, forma geom?tnca seleetata §i nu plin supraimpresiune; linia peate Ii clara sau esternpata. Inlocuirea lui A cu B lasa (iscare element al cadrului pe loc.

....---------.

ca /a fi1m8IBa. cadre/or A, B, C, D, au fost §nute


a personajuJui.

racordurl/s de costum,

machlaJ, decor, recuzita ~ mpre

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Acestea sunt cateva motive pentru .a tala", dar rarnane ca cel care i§i asuma .rolul de povestitar" sa decida cand, daca §i .pe ce" taie. a trecere intre doua cadre, cu alte sernniflcafii, se poate realiza atat in TV cat §i in film prin: - Fade - in fondu - de obicei intunecarea imaginii pana la inecarea ei cornpleta Tnnegru; - Din fondu, din negru imaginea incepe sa apara pana la valoarea necesara, v8zuta la fer ca §i celelalte imagini ce se prolscteaza. Este posibil ca din punct de vedere dramaturgic sa fie necesar sa se faca aceste tonduuri §i In alb sau in arice culoare din spectrul vizibil, potrivita cu .decorul" sau altceva. - Dissolve - Fondu anscene - dizolvarea, topirea imaginii a dOU8cadre unul In altul.ln timp ce un cadru se dizolva, dispare, ln acelasi timp un al doilea cadru apare, in asa fel Tncatpe eeran apare inlocuirea unui cadru cu altul prin mix:arealor. - Wipe - Spetz Efect - Fie 0 linie in rniscare schimba o imagine cu alta, sau 0 "cortina" electronica, ce se mi§ca stanqa-dreapta, sau sus-jos, sau ca §tergatoarele de la parbrizul rnasinii, fie trecerea se realizeaza dintr-o figura geametrica: patrat, cerc, inima etc.

Matched cut - Taletura "potrivita" Pentru a realiza impresia de fluenta a .povestril', a confinuita]! prin montaj in film sau TV astfel ca taietura sa nu deranjeze, sa nu lasa In evidenta §i sa dea senzaja de trecere !ina, fluenta, treasce, taietura in TV, /ipirea cadre/or in film, trebuie sa Jina cont de: - continuitatea directiei de miscare. - continuitatea "ritmului" miscarii Tncadrele ce se , vor tala sau lipi. - personajul sa ocupe aceea~i 'pozitie Tncornpozijia noului cadru. - schimbarea incadraturii (de ex. de la P.lntreg la P. Mediu etc.) nu se taie cadru pe cadru adica Plan General peste Plan General al acelulasl lac, sau Prim-Plan urmat de Prim-Plan al aceluiasi personaj. - schimbarea unghiului din care se povesteste sau se filmeaza scena. Se filmeaza un plan din stanga axului de privire, urrnatorul cadru, raeard (decor, recuzita, st~re, machiaj etc.) se va filma §i manta din partea dreapt~ a axului de privire al personajului. Se recornanda ca schlmbarea pe orizontala a unghiului de filmare sa aiba cel pujin 30 de grade fata de unghiul precedent. AltfelApercepem schimbarea de cadru ca pe cadru pe cadru, In care taietura devine .seslzablla", deranianta.
, 1

r'--"'~·'-·-·~·"""···~~"'~···· .
,I

Cad,rul1 din int,eriorul cam:erei


,
;

'Ca,drul: ,2 din certdor, di:n:afara camerei

Tiiali in PM
I -

,
;

'

,
, I'

'

,"__-r

,
••••••• ~.~,'."'_ ...... ~~ .. ~!II ... ,,~~~~ .. ~ ••
JI ... ,

"II
~"~I.,... .,,~ , ......~~~~u
~.ii.. "'1''''I

..~. ,,""

...

~'I~l

...

""""'-'tII1,

.-li"!.

.... ~ ..........

~'.".iI~' ...... ~~!!lrii

".~"

••••

~~~.I~~ ~oi.';:";'

....

'_r,-"!,!·r~!,,!,!,,,;

"F~ .. fjo

,,~.';

•••

~.

'"Il.~"'H!i"jipjor~

r~"p'~I" ••• '

.""~,,,"!;I.""jji... ,

sau in ,PM'

Cadrul, in cepe cu usa lln,ch'i:si


-

JI

I
,I

•i
a ',

,~

""


:1:

,~.'. '

,FUmalrea ,PD·ului 1ncepe dOI,r cu pah,arul S,il'sti'cla , PerslonaJiul desc:hide" usa


:;

,--'
<,

'!

'I

~..JI=:----'-~'- U'

Per',sona,IJul,('dln interi'or) Ideschllde usa


'I

':
------_._"

II

."~~_~~......,....

__ ........... .......,_ __ __

,, ,-. ', _

sau in PG

Ridi:,ci paharul ,si 'be,a


.

'.".-..t:'" .....zs.L:

'_-

.;

.~~~" ..... ~~!~!~IAi!iili:o;;rii.i~~~"'.:IIIIJ!"!! .. !~,~iliniili ...... _.'!!~~Il_1i:w ..


1[ .........

!'!Tt!ii.

"

'"

',=

" sau in PI saxofonistul


.r

._.-. .....,~ ..,...


I I'

"I
J

r-,
_.--- --:r..".;;_r_r"~r
!~

.~

'·1

f
,

'1-.
-.

__

. _ ,'.

.ese. p!' usa.


III . "'_'

I ,I

'Tre,ce prin canatul usii


I

Man:apr'ind,e pa;harul
, ._.-"",,,,,,--..~."~..- - ~:"'." ..... .. ..............•. ... .. .-' ...... , , = ""' ~~m
·"'~··· ...... ·- ..

r···'...·...···········- ··············· ..-·-~-~·--· ... ...... ..···.·····' ..·~~r:': . ..:···,·"··~ .. ·'-"·····.,···I ' · ·;-;·
~

. l : '1 ~

~-~~l

.,

,..

~;o,iI

..

jI' - '''';r.'_',r.!Lm-"",,·..,..,.,

~~~~..,.,..;riTii·;;:n .. o:.r.;.tl!r;;.,;.~"."_.,, " .. ,,;-_.


I

_._._1, ....

D,a" nu ta,iat,i tot,i'n PI. " Pereehea carle dans,eam, ar 'f:i eaeru pe cadru si ,ar constitui 0 siritur'8 , de ,montaj intre ca:dlr'ell

,I
.
'

I
..UIf --'
.

,,
I
1

',','

I'

••~

......

~-

;'

,n} ~
f,'

.,.

'::' - - - - - .,-:_::;.".
.' '•

- -I"~: ,
I

~--~--~----~,-,-~
i

,
..

t,
,I
:•

:1'
.'

"
I.

"

, .,':

,._'

."

I
~

-'."."

•• " ••••

,.. "".,-

-,-

_•• -

"".~.,'"

' •••

: .. :.~

•••••

,.,

•• ,."

,.j

1
'.1;

L._.,_ _"

_:

Cel mai'biilne pe·ntrU' a termlina - t f ·' -I secven',8 :_10 I'oSI:m u:n a!I' Ire'l,ea ' cadrlu '
1

-h M,,~. nerca pa.,aru I Sf ana 'Id -, 18 jum,ita'tea, misciir'U' de rid'i'lcare ,I ml,inii;i se taie pie ,PM paharul ajuns :18 gurs .
II !ill .

.: i
,.'...

I
!

I:,

III
' ,.,.,. 1 • • '." ,,';

4
-.l. "".,., "" ,,,.,,••••,, ,, ,, ,

"J

'I'.

,.,silnchiide usa
, j

In,ch,ide usa ,s,i iese in , :. afara cadrului'

ELEMENTE

DE GRAMATlcA

A LIMBAJULUI

AUDIDVIZUAL

- completarea actiunii: spajiai, contextual, simboliosugestiv Taistura are intotdeauna rostul menjinerf unei "continuitaii prin adaugarea a ceva nou. De sxemplu, 0 persoana incepe sa deschlda 0 u§a din interiorul unei camere, in cadrul urmator, filmata de partea cealalta a u§ii, continua sa deschlda usa, Sau, cu elipsa, dar plvotand tot pe continuitatea logica, deschide 0 u§a iar in urmatoru cadru inchide alta u§a fn alta locaje. 0 rnasina iese din cadru de noapte §i intra ln cadrul urmatcr ziua. Din cauza ca spectatorul este absorbit de urmarirea mi§ciitii Tnsine, dar §i a sugestiei logice sau simbolice asociate, nu percepe taietura ca pe 0 discontinuitate, ci T§i comoleteaza viziunea asupra povestirii cinematografice.
ll

T recerea brusca de la 0 scena la alta, de la 0 acjune

- Jump cut - Saritura - Trecere brusca de la scene la alta

la alta, se poate face in mod deliberat pentru a crea un suspans dramatic. Uneori aceasta saritura ln povestire (montaj) este foloslta ca inceput sau final de noua acliune, pentru a ne surprinde §i rnentine atenpa, Alternativa obisnuita, neincitanta a acestei sarituri de la 0 scena la alta este realizarea cursivitalii pur pictoriale a succesiunii cadrelor. o persoana tncepe sa deschida 0 u§a din interiorul une! camere, In cadru/ urmator, filmata de partea eea/alta a u§ii, continua sa deschida u§a, 0 Tnchide,apoi merge pe culoar, coboara scarlle, deschide u§a care da in exterior, inchide usa din exterior §i se indreapta catre ma§ina, deschide usa ma§inii §i intra Tnea. Sau, eu e/ipse, dar pivotand tot pe continuitatea logica, deschide 0 u§a, iar in urmatorul eadru fnehide alta u§a. in alta. loea/ie (fnchide u§a ma§inii), cum am vazut anterior.

Efectele taieturilor:

,------------,

Cam ernie de pe aceasla parle a axulul

'-'l-~

__

_] __

---:-_

__j

Introduc eleclui de sarllura plIsle ax fa1a de cBmernle t


512

~3'
linia imaglnara care realizeazii!Xul , '1

lJ-.........•..................................
2 ..
camerele de

40:>

~ rr--'J d l \"'a:~'~{:I",
[?lJ~[AJ[ID
Necesitelea de a mollva tlielurile pe care Ie realium. De exemplu, planu[ ~I conlraplanul. Cedru de la camera 8

~rllura

peste ax

pe acellsta
parteallnlel pot fi folosHe

'--

__

__;:_~_"___L_!.....J

lAhIsa exlste sarilura pesle ax

in fala camerelor A ~i B se gasesc perso najele 1, 2 ~I 3 Compunerea cadrului de la camera B cu personajul de la camera A in dteapla ~i compunerea cadrului de la camera A cu personajul in stanga cadrului dii na~lere 18 0 driturii peste ax. Curlozitatea speclatorulul trebule salislacuta. DaeApersonajul imbracat in negru arala 0 carte, camera trebule d arale ce Imagine vede personaju lin alb.

Daea yn persenal lese din cadru ~iin cadrul urmater II regasim, lara inlormalii semnlticalive sopllmen!are, avem de a lace cu 0 modama!e deranjanta, deeoneertanta de pove.stire. Personajul parase~te camera 1 ~I esle regasit in cadrul de la camera 2.

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Tiietura potriviti - Matched cut


- Motivated cut - Tsietura justificats - ca discurs verbal sau: semantic, simbolic, suqerand semnificalii, pe care Ie dorim sau urmarim a fi transmise.
Exista necesitatea de a "justifica" taietura pe care 0 realizarn. Exemple uzuale: planul §i contra-planulintr-o discutie televlzata. Intre cel care intreaba §i cel care raspunde. De obicei aceasta taietura coincide cu schimbarea cadrului pe cel care vorbests. Dar se poate pune intrebarea §i din off, din afara cadrului, sau 0 parte din ea, daca asteptam 0 reacpe, pe care sa nu 0 ratam, Spectatorul de tUm (sau telespectatorul) este curios de asemenea sa vada la ce privesc personajele pe care Ie urmareste. Trebuie sa taiem pe un cadru §i sa-l arararn la ce privesc personajele, Ex.: un personaj arata 0 fotografie unui alt personal, curiozitatea spectatorului trebuie satisfacuta §i-i vom arata fot09rafia, eventual In PD. Dar de asemenea putem sa nu-i aratarn fotografia, p~strand-o ca un secret fala de spectator, ca un suspans _pentru a marl curiozitatea §i a-l pune in situajla de a face supozilii cu privire la cine sau ce se afla In fotografie. Mai po ate fi realizata 0 taietura §i fara ca ceea ce Ii oferim spectatorului sa fie din cadrul ieal al acelui moment, ca de ex. taietura de trecere de timp. Se realizaaza asa-narnltele sarituri deliberate care comprima timpul necesar In mod real pentru realizarea unei operajl oarecare. De exemplu, realizarea unei bratari cu mijloacele pe care Ie gasim Tn arice casa, Pe coloana sonora spunern: - Taiem un carton pe cere-' lipim sub forma unui inel. De la bun inceput avem deja cartonul taiat sub forma unei fa§ii §i, in cadrul filmat, executarn numal momentul scortarll fa§iei la dimensiunea dorlta §i a lipirii sale. Apoi bobnam una-doua spire de sfoara pe inel, in timp ce pe coloana sonora descriem intreaga operate pe care urrneaza sa 0 facem. - Cu sfoara, bobinam strans spira
ll

langa spira, pana ce acoperim complet fntreg ina/uf. Tn

cadrul urrnator, tot inelul este bobinat §i exscutam doar lipirea ultimului capat de stoara pe ine!. Urmatorul cadru este pensula care vopsests sfoara de pe ine!. - Vopsim Cadrul final: bratara este introdusa pe mana. -In acest fel

cu... spirele de pe inel

§i

la5am vopeeeue

sa "se usuce.

Cateva madalita~i de manta;


Metoda cadrului master ~iinlroducerea in el a celorlalte cadre din decupaj

iru

M.ste" de oblcei Plan

""""I'x sau In mlscare)

Upsa de racord Cadru insertal P.P. La reluarea fiJmarilor, dupa 0 pauza ori continuarea scenei in alte zile, elementele consumabile sau pozitia unor obiecta nu sunt "racorrJ·. i cadrul din stanga §i continuarea filmarii cu 0 noua rure dubla, cadrul din dreapta, vedem: tanarul are in plus tigata §i ochelarii; kimanarea a ars peste rnasura; tarturiile sunt schlmbats intre sle: paharele sunt In alta pozilie" , Doar ora §i pozilla interprelilor sunt racord,

Monla/ul final pe aceea~i lunglme a scenei din master Monlajul secven!ei


Cadrol 1 Cadrul 2 Cadrul 6 Lichid

de
curiifat

Fleeare cadru montat unul dupa altulla lungimea si ordinea din decupaj cu sunetul sincron alerent fiecarui cadru. Raman de sincronrzai muzica, zgomotele si amblantele. , ,

---~_,.

---- _-

~~. -8-~-O

-- ... -_ ... Banda de sunet sau comentariul inregistrate in prealabil


Montajul video dupa banda de sunet Cadl'lll
1

Sariluri deliberate
Pol Ii de "Ioc", seu de "limp" (fn cazul noslru) Nenumarate faze de execu!ie a unel bra\ari: laleri, liplri etc. sun! realizale In cadre separate, lara racord inlre ele, dar care montate in succeslunea lor logica dau lnlreaga conlinuilale a. realizarii obleetulul,

Cadrul
6

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAl

oblinem 0 bralara frumoasa pentru costumul nostru de... Este evident di au fast eludate a serie Tntreaga de detalii, comsrimand timpul expunerii. Cum ar fi talerea fa~iei de carton din coala Ade carton. Apoi Tntreaga bobinare cu stoara a inelului. Intreaga operajie de vopsire a inelului. Timpul de uscare a vopselei. Pentru ca In final, de~i avem "sarituri de timp, montate, cadrele unele dupa altele (filmate Tnsa cu gandulla succesiunea lor din montaj) sa ne dea sugestia continuitatii procesului de realizare a bratarii, in doar cateva secunde de~i este evident ca Tntreaga operaje este de durata mult mai mare. In realizarea montajului apar unele I,principii/repere formale", care ne orienteaza:
ll

a crea tensiune, dramatismul scenei. A tala intr-un anume ritm egal poate induce a stare de echilibru sau de agitatie in cazul taieturilor rapide sau din ce in ce mai rapide. A taia de la 0 acjune care inca nu s-a terminat la alta acnune ln derulare. Sistem de taietura folosit de asemenea ca legand diverse secvents ale filmului. Vezi Tn eapitolul Parallel development - Montajul parallel (pag. 104). A intercala, a realiza 0 legatura intre doua cadre ale aceulasi subiect sau secvenja Inserarea unui cadru care expliea, care larnureste acpunea prlncipala prin adueerea elementelor de clarificare a secvsntel in care este inserat. Acest eadru aduce in prim-plan a activitate sscundara care se petreee in acelasi timp cu actiunea principala. Este un cadru despre ceva "vazut" deja Tnainte, care defineste un .deta'iu anume", a persoana 'sau a acjune v8zuta deja intr-un cadru precedent §i poate fi (nteles dintr-o privire. (Vezi narrative style: parallel development.) De asemenea poate fi folosit ca .dlsonanta controlata", ca efect de "jump cut" sau chiar printr-o saritura peste ax.

Cross cut - Montajul paralel

Cutaway/cutaway shot, CA - Insert - Cadru insert

T8ietura trebuie

sa fie Tntotdeauna justificata.

Justificarea fiind, insa, strans asoclata cu punctul de vedere subiectiv, cu .snlul" povestitorului (vezi mai departe: narrative style: objectivity vs. subjectivity). ,pesimea'J taieturilor, frecventa taieturilor poate fi in mod intentionat rnodflcata, intrerupta, pentru a sublinia, a scoate in evidenla ceva.

"Desimea"!numarul de taieturi, fragmentarea pe cadre - Cutting rate

Cutting rhythm - Ritmul montajului

Ritmul taieturllor poate creste in mod progresiv pentru

Cadru insert

~~~~~----~--~

Inserlul permile folosirea cadrului detaliu care sa compleleze simultan actlunea

"cQ

Cam. 1
"

Adresandu-ne

camerei

Cam. 3

Este la latiludinea prezentatorului de a arata oricand camerei anumite detalli.

Realizarea unei intreruperi In acest plan de filmare (decupaj) vedem realizarea unei intreruperi, a unel pauze volte inlr-o ccnvarsatle prln Introducerea unui invitat surprizii. Planul de film are - cu Irei camere lucrand simultan; - cu doua camere (una tn pozitia Cam. 1 din desen); - cu 0 slngura camera reaiizand toste cadrele pe rand. - Plan Medlu de dol - Barbatul 51 lemeia stand de Yorba pe sola; Barbatul.se rldlca sa deschidii usa... Camera panorameaza cu el ' - Plan intreg pe deschlderea usil pentru a vedea copilul ' (cadrul cu mult lutt' deasupra penlru a i"lelege ca-j mic) - Plan Mediu - Reaclla lemeii (surpriza) - Cadru peste umarul barbatului, vazut copilul - Plan General intregul grup. Copilul merge spre femele - cadrul se strange pe cei dol in cadrul dot - Plan Mediu pe barbat (zambind)

Punctul de vedere al camerei

~====~==:

Nu intotdeauna prezenlalorul poate arata carnerel, Alunci cautam eel mal bun unghl de vedere penlru a arata aClluneain detallu. Cadrul1. Cam. 3

Cadrul2.

Talelura Cam. 1 Taietura pe Cam. 2 Taietura pe Cam. 1 Tii.ietura pe Cam. 3 Taielura pe Cam. 1

Cadrul3. Cadrul4 Compara~ii CadrulS. CadrulS

Se pot compara doua situalii deodala pe ecranul imparl it in douii (split screen) inainte ~idupa trecerea unui anumit limp.

ELEMENTE

DE GAAMATICA A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Insertul funclioneaza ca 0 "elipsa" in povestire, fiind 0 sarJtura sermincativa: ca II10cl!sau "timp". In televiziune cadrul insert mai poate fi Tnteles ~ica un cadru care se introduce intre cadrele gata montate ale unei benzi finale, gata mixate, sau in cazul Tn care dintr-un rnotiv tehnic oarecare trebuie Inlocuita 0 defec1iune tshnica, lip~a unui numar de linii din imagine sau altele asemenea.ln acest caz cadrul insert se introduce exact pe lungimea montajului deja existent fara a modifica ln acest fer montajul final. Cadrul insert poate fi realizat doar Tn imagine, fara intervenlie Tnpista de sunet, sau pot fi inserate imagine sl sunet concomitent. Oesigur, interventa poate fi realizata §i doar in pista sonora. Reaction shot - Cadru de reactie Numim cadru de reaclie arice cadru, Tn arice fel de Tncadratura (PP, PM etc.), a oricaru participant la scena, ca reaclie la acjunea care tocmai a fost vazuta. In Plan American, Stan Ii trage 0 palma lui Bran. Cadrul de reacjis este Bran ln PP nedumerit, perplex 0 fracliune de secunda, dupa care Tncepe sa planga sau, dupa 0 fracliune de secunda, Ii da ~i el 0 palma lui Stan §i sarabanda palmelar incepe sa curqa. Aranjarea persoanelor In cadru, In compozifie este 0 preocupare esenliala. Nu ne este indiferent §i mal ales nu Tntamplator un personaj este asezat mai aproape de apa!

rat sau cu tala la camera ori, dlrnpofriva, este cu spatele, adica amorsat. Irnportanja asszarii in cadru este dctata de irnportanta drarnaturgica pe care 0 acordarn pesonajelor sau pe care 0 au ele Tntr-un moment oarecare al desfa~urarii filmului, Tn raport cu celelalte personaje din cadru sau secventa Realizarea senzatiei de volum cu ajutorul , compozljiei lineare. Amplasarea personajelor tn adancimea cadru/ui, catre infinit,este metoda cea mai simpla §i freasca pentru realizarea senzajiei de volum, de adancirns a cadrului. Amplasarea personajelor paralel cu rama cadrului In acelasi plan devine 0 imagine plata lipslta de relief, spre deosebire de amplasarea In adancimea cadruJui, care da

senzaJia de spaJialitate.

Insert shot - Cadru insert Introducerea unui cadru apropiat intre alte cadre largi, oferind un detaliu esential pentru inlelegerea scenei care se deruleaza.lntr-un Plan General Tnscena duelului intre doua personaje, unuia dintre ei i s-a rupt spada. Cadrul insert poate fi un Plan Detaliu de spada rupta §i in consecinta §tim in ce dificultate se afla personajul pentru cadre!e care urrneaza, De asemenea acest cadru insert rnarsste tensiunea fUnd dar tratata ruperea spadei prin aducerea ei ln PO, pentru ca toli spectatorii inleleaga

sa

Varietatea aranjarii in cDmpDzi~ie

Locul taieturii (fotograma unde se taie cadrul)

Folograma unde incepe cadrul 2

Cadrul in care avem aceeasi acliune , , din ambele unghiuri ~icare se elimina prin monta]

Cadrul 1 filmal cu grand angular

Cadrul2 filmatin P.P.

C~nd avem de aranjal persoane in cadru trebuie sa ne preocupam cal mai variata, ecncenlrand atentla 51 sugerand starea sutleteascii degaje din cadrul aslfel realizat.· ,

sa asiguram

0 cornpozltle

prlerltara ce trebule

sa se

Miscarea (personajului) din cadrul1 se Tepetasi in cadrul 2. Se'taie la jumalalea mi~carii din cadrul1 ce co~tinuii cu cealalta JumAlalea mi~caril din cadrul 2 - realizandu·se continuitatea mlscar!l, ,

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Cadru tampon (cadru neutru) - Buffer shot (neutral shot)


Este un cadru intermediar care permite "Iegarea" unor cadre care sunt filmate din unghiuri care altfel ar avea Jnconslstenta forrnala" a sariturii peste ax. Cadrele "tampon" pot fi - in extremis - chiar cadre filmate cu 0 camera de pe partea cealalta a axului de filmare al actiunii curente, daca §i numai daca in povestire a existat pana la acel punct un cadru general, care 11 orienteaza pe spectator. Se mai poate intarnpla ca la montaj sa coneta] ca doua cadre nu pot f legate intre ·ele, ca .racord" scenografic, ca racord de stare, de traire a personajului. Sau ca lipsa de racord de lumina, de atmosfera sau de sunet etc. Sunt cadre de care din diverse motive avem nevoie, dar care .sar", sunt filmate fara sa se fi tinut cant de racord, sunt filmate de doi sau mai mulli cameramani care nu au tinut sau nu au putut tine cant de saritera peste ax din cauza pozijlel din care au rsusit sa filmeze un anumit eveniment. Au realizat acesasi incadratura cu "axe de privlre" divergente. In asemenea situalii se impune ca modalitate de montaj introducerea unui eadru neutru a unui eadru tampon. Cadrul neutru, cadrul

dificultalile ulterioare ale personajului In finalizarea duelului. (Sau:. lnserarn ."viziunea acjiunl din alte unghiuri ~i/sau alte Tncadraturi.)
B

tampon, este filmat In aceeasl localie §i intrerupe pentru o tractiune de timp continuitatea scenei prin prszen]a lui §i In acest fel memoria vizuala a spectatorului este pentru un moment distrasa §i putem continua povestirea cinematografica fara ca spectatorul sa observe inadvertenta sariturii peste ax sau lipsa racordului de atmosfera ori de lumina. Situajiile des intalnlte sunt la fllmanle de acfualita]: din cauza vitezei de lucru, din cauza imposibilitalii de a acoperi toate unghiurile din toate punctele de vedere cinematografice §i deci a !ipsei acestor racorduri trebuie introdus un cadru tampon, un cadru neutru. Uneori nici de acest cadru nu dispunem in momentul montaJului §i atunci se foloseste asa-nurnlta .rnusca", adlca a Iotoqrarna alba sau neaqra, care desparte cadrele. Acestea apar ca un blit declansat de cafre un aparat de fotografiat nevazut In cadru, daca .musca" este alba, sau a Intrerupere daca .rnusca" este neaqra, In orce caz este un subterfugiu de ultim moment care Intrun film artistic nu este practicat.

unui cadru care se reaiizeaza la montaj sau se filmeaza prin Inchiderea obturatorului la aparatul de filmat Tntimpul

Video eteete Fade, dissolve, mix - "video" eteete - Fade in, Black in - in tondu - reprezinta fntunecarea pana la negru complet a imaginii In finalul

Mix Fondu anscene inlantuire intre cadrul 1 sl cadrul 3 ,


Cross fade

Cadrul1 incepe inlaniuirea Mixajul Fondu-ul anseene Millocul mixajulul Imaginea 1 a ajuns la 50% din inlensilale s1 stralucire, iar imaglnea finala 3 a aparut din negru lot 50%. Imaginea 1 s-a dlz.olvat 100%, lar imaginea notatil cu 3 a ajuns la valoarea maxima de 100% pe ecran, mixajul s-a realizal

complet

Pe loalil durata mixajului cele douil Imagini au lost supraimpreslonate una peste cealalta in valori de la 1% la 99% sllnvers. Oprirea mlxajulul in oricare punct ar Ii constltuit 0 supraimpresiune a calor douB imaglni. 3 Fandu intuneearea imaginii, final de cadru sau secvenla

Prima imagine devine neclara

Din fondu Apari!ia Imaginii din negm, ineeput de cadru sau secven,a

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

filmarii scenei, sau prin acjionarea butonului care rsallzeaza automat acest efect de intunecare pana la negru la camera de luat vederi. Nu ulta]: in cazul in care cadrul a fost filmat pe pelicula §i nu a avut fondu din filmare, fonduul dorit ca solutie de povestire, la montaj, se realizeaza de cafre laboratorul de pre!ucrare a peliculei. Lungimea fonduului este §i ea lrnportanta pentru a se incadra in ritmul de desfasurare a montajului sscventei. Din acest punct de vedere el poate avea lungimi de la 0 jurnatate de secunda - 12 fotograme (pentru film), la 24 totograme - 0 secunda, sau 48 fotograme - 2 secunde, 72 fotograme - 3 secunde sau 96 totograme, ceea ce repreznta 4 secunde. In procesul de montaj electronic fonduul se poate realiza fara nici un fel de dificultate prin pupitrul de montaj care este dotat cu aceasta funcjie, dar daca lucrarn in montaj electronic macheta de editare pentru film, sa nu uitarn ca .obiecful fizic fondu" nu exista §i trebuie creat In pelicula negativ. Fonduul poate f realizat in funclie de dramaturgia urrnarlta atat spre alb cat §i spre oricare culpare §i nuanta a spectrului vizibil. In fondu, Fade in, Black in - este inteles ca final de secventa, de subiect §i evident final de film. - Fade out, Black out - Din fondu - rspreznta apariJia imaginii din negru. Este reversul Fonduului §i este Inteles ca inceput de secventa, subiect sau film.

- Cross fade, Mix - Fonduul anscene, fnlanJuirea, reprezlnta aparija imaginii noi concomitent cu dispari1ia celei vechi §i rsprezlnta 0 trecere: de loc, de timp sau leaga doua locuri separate, leaga doua actiuni ce se destasoara concomitent sau pur §i simplu suqereaza 0 legatura. - Defocus, Ripple dissolves - Desarfarea progresiv8 Dssartarea lenta a imaginii sau sxecutata sub forma de unduire, procedeu care este de oblcei indicat sa se utilizeze pentru Tntoarceti Tn timp - flashback-uti, intrarea Tn vis sau alunecarea Ynireal etc. Resarfarea progresiv8 dintr-un cadru nectar, rsalizarea treptata a clarita!ii reprezinta posibila 7ntoarcere din flashback. Superimpositions - Supraimpresiunea Doua sau mai multe imagini suprapuse deodata pe ecran. Peste 0 imagine deja existents pe ecran treptat apare 0 alta imagine care persists un timp oarecare, dupa care dispare. Perioada de timp cat se realizeaza Fonduul anscene, Cross fade-Mix, este 0 supraimpresiune. Daca fonduul anscene, mixajul, nu este dus pana la final, adica cea de a doua imagine nu dispare in intregime, rarnane pe ecran ca 0 supraimpresiune. Perioada in care pe ecran'au existat cele doua imagini define§te sltuaja de supraimpresiune. De exemplu, un ochi uman care apare, din fondu, fade in, peste obiectivul unei camere de luat vederi, deja exlstenta pe ecran §i

Cadrul1

Cadrul2

Supralmpresionarea cadrului 2 (PP) peste cadrul 2 (Plan American) (persoana asezata pe scaun) , Cadrul 2 mai este pulernic impresional ~i domina un pic aupraimpresiunaa; in plus poate fi ehlar un cadru cu "sarilura peste ax" fata de cadrul1. Supraimpresiunea, astfel etectuats, poale fi considerata ca 0 aducere aminte a chlpului unui amic, a unui anume persona] etc.

ELEMENTE

DE GRAMATICA A LIMBAJULUI

AUDIDVIZUAL

apoi dispare. in fondu. fade out. De altfel §i visele sunt reprezentate In film tot cu a serie de supraimpresiuni care se succed unele dupaipeste altele. Gele doua imagini care se supraimpresioneaza nu este obligatoriu sa se supuna rigorilor impuse cadrelor la mentaj. Sa nu folosim cadru pe cadru, adica PG peste PG. Nu este obligatoriu sa se tina seama de saritura peste ax In alegerea imaginilor care se vor supraimpresiona, de§i cu siquranta e mai bine pentru motive de firesc §i consscventa formala. Pe de alta parte alegerea lor cu grija, "gandirea" lor In prealabil, Inainte de a Ie filma, sunt premisele unei metafore cinematografice reusite, - Wipe - Spelz efect - Efeele eleetronice speciale. .corfina" rnarcand trecerea Intre doua imagini. Arata ea 0 Inlocuire a imaginii prin §tergerea ei cu 0 linie verficala care vine, de exemplu, de la dreapta la stanga §j 0 data cu rniscarea liniei se inloculeste prima imagine cu a doua, care rarnane pe eeran. Exista posibilitatea ca aceste Inlocuiri sa fie realizate §i cu forme mal complexe, ca de exemplu 0 pagina care se rasioieste §i Tn spatele ei apare imaginea urrnatoare. Spetz efectul este efectul tehnic care atrage atenjia asupra lui lnsusl §i rnarchsaza clar schimbarea ce se reafzeaza intre cadre. De aceea trebuie sa-l folosim cu parcimonie.

Spetz efectul este des folosit In muzica usoara §i in programele de divertisment, Imbogatind "vizual" spectacolul realizat, dar filmat fara prea rnulta fantezie. Stilistic vorbind, nu trebuie abuzat de asemenea efecte, pe de a parte, iar pe de alta, alegerea tipului de efect nu trebuie sa fie a slmpla "gaselni1a". Sa nu fie a simpla mtarnotare de apasare pe un buton oarecare. Aceasta alegere poate fi subsurnata nevoii de imboga1ire a formei de exprimare stilistica. Atat forma Spetz efectului dar §i cu!oarea, viteza de aparitle, de derulare a lui fac astazl parte din apanajul spectacolelor televizate de anvergura. Croma key In TV personajul evcueaza In fa1a unui fundal §i a unei pardosele a!bastre, deoarece fata urnana nu are in compunere culoarea albastra, Groma key-ul se poate realiza insa pe oricare din culorile care fac posibila imaginea color TV: R,G,B, - Hosu, Verde sau Albastru §i cornblnajiile dintre ele. Din pupitrul de cornutare. a imaginilor, se alege culoarea pe care vorn realiza cheierea. Daca din motivul lipse; de albastru de pe pielea ~i Tmbracamintea personajului am ales albastrul, sau pur §i simplu fiindca asa este dotarea siudloului, parcurgem ln continuare urrnatorll pasi: culorii albastre i se blocheaza

ELEMENTE DE GRAMATlcA

A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

semnalul. in locul albastrului blocat, mascat, se introduce o noua sursa, cu toate componentele de culoare complete, adica 0 noua camera sau 0 Tnregistrare a unui semnal video ori grafica de pe calculator, pe care vrem sa evolueze personajul din tata fundalului ~i a pardoselii albastre, devenita Jnvizbila" (blocata electronic). In acest fel imaginea a doua intra exact Tnlocul ecranului albastru deci In spatele ~i pe sub picioareie pesonajului nostru care va evolua pe 0 imagine rszultata din combinarea

Din praetica eroma key-ului


Croma key-ul presupune intrunirea unor conditii optime pentru ca rezultatul sa fie perfect. - suprafaja abasra pe care se realizsaza croma key-ul trebuie sa fie mata ~i de aceeasl nuan!a atat pe Intre9 fundalul cat §i pe podea. - croma key-ul sa fie iluminat cat mai uniform pe intreaga supratata ~ipe (ntreg spaliul In care se deplaseaza personajul care urrneaza sa fie Tnregistrat. - eventualele umbre ale personajului datorate luminii principale trebuie modelate foarte bine. Aceste umbre realizate printr-un contrast de iluminare prea mare pot modifica culoarea aparenta a fundalului ~i da In albastru inchis iar discriminatorul de croma key din pupitrul de imagine po ate confunda cheia de transparenta ~i introduce §i In aceste umbre imaginea pe care reallzam croma key-ul, adica poate sparge cheierea. - personajul trebuie sa fie la distanta de cel putin 2,5 m fala de fundal, pentru ca pupitrul sa poata realiza cheierea personajului cat mai bine, tocmai pentru ca nu este afectat spajul de lumina dintre personaj §i decor. Altfel exista riscul de a rarnane permanent cu un contur albastru alaturi de personaj in imaginea finala chelata, - trebuie evitat albastrul din vesnmentatia personajelor care evolueaza pe eroma key, altfel fire§te pe

dintre cele doua imagini.


Croma key-ul are ~i In lumea computerelor un procedeu asernanator. Canalul Alpha (atribut legat de .transparenja" unor culori, obiecte), conlinand imagini de slnteza, poate fi amestecat cu un alt semnal video. Imaginile de slnteza eonpn pe langa componentele video (Y,U,V) ~i acest canal Alpha, canal de masca sau fransparenta. in toate softurile pentru PAL tot ce este alb pe canalul Alpha este opac. Griul este semitransparent. In imaginea propriu-zisa toti pixelii care au RGB 0,0,0 reprezinta negru absolut ~i este considerat transparent. In aceasta transparenta se introduce imaginea care completeaza ca ~i la croma key imaginea.

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

porjiunile albastre ale personajului se cheiaza imaginea finala, De altfel chiar §i in nuantele apropiate culorii albastre (In sens electronic, deci ca nivel electric) se cheiaza ~i rezultatul poate fi rau, Violetul de exemplu este com pus din rosu ~i albastru §i trebuie evitat. Obiectele transparente trebuie iluminate ln contralumina (lumina de contur sau lumina laterals) cu culoare complsmentara culorii pe care se reallzeaza croma key-ul. Lumina galben deschis, in cazul realizarii croma key-ului pe culoarea aloasfra, Iluminarea cu lumina 9alben deschis se realizeaza pentru a nu penetra albastrul prin transparenta obiectului §i in acest fel sa dispara porjunea transparenta a obiectului. Lumina galben deschis sau culoarea complernentara in cazul altor culori alese pentru croma key blocheaza semnalul §i nu mai poate fi confundata fransparenja cu fundalul sau podeaua pe care se suprapune, aceasta fransparenja a obiectului. Realizarea parului pe croma key este de asemenea 0 problema. Finejea firului de par este desenata prima oara prin liniile impare ale formarii imaginii §i apoi in liniile pare. in acest caz daca parul nu este strans coafat printre imaginea para §i impara se poate vedea fundalul albastru §i

cheierea nu este pertecta, dand senzatia unei decupari imperfecte, ramanand ceva din culoarea fundalului, deci un contur albastu. $i in acest caz salvarea vine tot de la culoarea complementara culorii fundalului, adica gal ben deschis pentru eroma key-ul pe fundal albastru. Este de preferat un usor contur rnai galbui mai cald decat conturarea artitlciala eu reziduuri albastre din fundal. - se poate realiza §i dublul crorna key, daca pupitrul dispune de doua placl de croma key. Healizarn prima cheiere pe albastru §i imaginea oblinuta sau 0 parte din ea poate intra in procesarea a doua pe 0 alta culoare, rosu sau verde, 1inand cont de toate problemele ~i canoanele aratate rnai sus. - nu uita] ca 0 cheiere se poate face pe arice culoare, fire§te mai usor pe cele fundamentale, fire§te in primul rand linand cant de alte elemente: seenografice In primul rand. Cheieri se fac relativ mai usor cu echipamente analoqice §i fara compresii in semnal. Dar, ea un reper doar.. fara a intra in prea multe arnarunts, in cazul eehipamentelar digitale cu sernnale compresate 4:2:0 sau chiar 4:2:2 fire§te e mai usor §i mai bine sa cheiem pe verde, care e mai fin semplerizat decat componentele de rosu §i/sau albastru.

Croma key

Imaginea de la camera 1 al carei fundal albastru va f blocal, ramanand lipsa de semnal, negru.

Imaginea de la camera 2 va inlocui lipsa de semnal de la camera 1, peste care se chelaza personajul.

Pupltrul de cemutarl video

Croma keyul realizat: ie~irea semnalului caire emi!iilor sau inreglslrare pe banda.

Grafica computerizata

Imaginea rezultata - suprapunerea prin cheiere -, a camerei 1, peste imaginea camerei 2.

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVlZUAL

Imagini fllrnate anterior §i pastrate In arhiva, disponibile spre a fi folosite in alte scopuri decat cele pentru care au fost ele filmate. Realizarea retrospectivelor ocazionale sau anuale. Materiale pentru ftont sau retro-proiectii, materiale pentru eroma key sau luma key. Compararea declarajilor facute de diversele personalits] in Parlament sau cu prilejul campaniei pentru alegeri §i readucerea lor acum In noua emisiune pentru a fi comparate, comentate etc. De obicei aceste imagini pot sa fie folosite asa cum au fost ele emise initial, dar totdeauna cand Ie folosim, oricat de scurte ar fi (...de legatura), ele trebuie marcate distinct ca imagini de arhiva. Astfel doar au caracterul de document. Daca insa sunt remontate, dupa nevoile noii emisiuni, deontologic, jurnalistic vorbind, nu avem dreptul de a deruta spectatorul privind timpul, contextul cand au fost captate.

Stock shot - Imagini de sau din arhlva

un apus de scare. Un an poate fi tratat ca succesiune a celor patru anotimpuri dar ~j curgerea unor file de calendar intr-o succesiune rapida pe ecran. In esenta, timpul cinematografic nu are nimic comun cu tirnpul real dscat in cazurile cu totu! speciale ale filmariler cu caracter de cercetare §tiinlifica in care un fenomen oarecare se mascara pentru a determina timpul in care sa petrece un anumit eveniment. Timpul petrecut de personajul din film susjinut (prezentat) prin rniscarile camerei §i prin montajul diverselor unghiuri de vedere (de ex. timpul petrecut de personajul care este fmpins cafre un pericol iminent este prelungit, crescand dramatismul scenei realizat prin filmarea cu mai multe fotograme pe secunda, asa-numlta "filmare cu incetinitorul"). Standardul de filmare §i proiectie a filmelor cinematografice pe 35 de milimetri, In sala, este24 fps (fotograme pe secunda). Adica tot ce vedem in salile claslce (normale, standard) de proiecfle cinematografica este de 24 de imagini pe secunda, atat la filmar€ cat §i la proiecis. Asta Tnseamna ca daca am filmat 0 secunda, am inregistrat 24 de imagini pe pelicula §i ele vor fi proiectate tot cu 24 de imagini §i va dura tot 0 secunda. Dar daca filmarn cu 48 imagini pe secunda stirn bine ca la proiecfie aparatul proiecteaza doar 24 imagini

Subjective time - Timpul subiectiv

Perioada de timp ce este prezsntata pe ecran (ex.: 0 zi, 0 saptarnana, un an) nu este evident prszentata in lungimea ei reala In prolectie, de 0 zi, 0 saptamana sau un an. Marea calitate a filmului este posibilitatea de a sugera trecerea timpului. 0 zi poate fi tratata intre un rasarit §i

Manipulating time - Modificari ale timpului real - Screen time - Timpul "cinematografic"

Imagini din arhiva

(
Ora Minut Sec. Fotograma de la 11a 25

Imaginile se pastreaza in vldeoleca in cel pulin doua sisteme de inreglslrare. Denumit ca sublecl, asa cum a fosl el Iilmal, data, numele sublsctulul, casela nr. elc, malerial brut sau sublect montat, asa cum a fast el e~is la sliri. Anumlte cadre pot Ii inregistrate independe~11 "Apus de soare": la mare, la munte, toamna aurie in Bucuresti, ca urrnate de 0 scurta descri~re. Soareie in mljlocul c~drurui, in stanga [os, cadru fix sau st. dr. in Piata Victoriei durata 30 sec. cu sunst, etc. urmale de asemenea de ' indicaliile de cautare: Bobina/casela nr. xxx lime code 15-30-23-19

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUA1.

Intr-o secunda §i va avea nevoie sa proiecteze timp de 2 secunde materialul filmat. Asta inseamna ca rniscarea care Tn realitate se petrecea intr-o secunda noi 0 vedem ln doua secunde. Am dub/at timpul de percepfie a mi§carii, am realizat 0 filmare cu "Incetinitorul", am incetinit fenomenul avand timp dublu sa-l urrnarim, sa-l analizam.

standard de circa 27 metri pe minut la pelicula de 35 mm §i de circa 11 metri pe minut In cazul filmului pe 16 mm.

Simultaneous time - Timpi paraleli


Acliuni paralele derulate si expuse in' acelasl timp. Sau evenimente din locuri diferite care pot fi prezentate In acela§i timp pe ecran. Prin montaj paralel, prin fonduuri anscene, sau concomitent, prin taienri clare, nete, imparjnd ecranul in doua sau mai multe imagini (split screen). Aceasta convemie ne lasa sa Intelegem ca acfiunea, cadrele, scenele sunt filmate In acelasl timp, in locuri diferite §i Ie vedem in acelasi timp pe ecran.

Dublii/Cadru - Take

Traducerea irnedata a anglo-saxonului "take" este "dubla" ... a unui .caoru" filmat deci a doua oara sau a "nil-a

Un cadru este, pe de 0 parte, materialul filmat sau Tnregistrat de la pornirea aparatului §i pana la oprirea lui, iar pe de alta parte conlinutul sau chiar mesajul sau, sub toate aspectele. Indiferent caca aparatul face sau nu 0 mlscare in timpul filmar~, indiferent daca "optic a" e fixa sau variaoila (transfocator). In termeni dramaturgici, pe de alta parte, un cadru este OIconlinutul" audiovizual "filmat" la ,,0 singura pomire de aparatu• De multe ori, datorita lealitalii fizice a peliculei cinematografice" cadrul este perceput ca "Iungimea peliculei" intre 0 pornire §i 0 oprire a aparatului. \.._ Durata unui cadru fizic poate fi exprlmata §i in timp real ca durata (in secunde-minute), cat cureaza cadrul in proiecfie sau ca lungime a suportului folosit (metri de pelicula), §tiind ca aceasta este expusa cu 0 .viteza"

oara Cadrul este unitatea de baz3 a filmului - "atomul filmic".

Slow motion - Filmarea ralanti (A/marea cu rncetinitoru~ Actiunea ce se dsstasoara ln fala camerei este filmata cu mai mult de 24 fps (fotograme pe secunda), in cazul suportului fotochimic - adica pelicula cinematografica de 35 mm §i este apoi prciectata la viteza standard de proiectie a ftlmului de 24 fps din toate salile de proieclie cinematografica. Aparatele de filmat mod erne ajung usor la viteze de peste 60-100 fps, ceea ce In~eamna incetinirea vitezei de miscare de peste trei-cinci ori. lnsearnna 0 miscare care Tn mod normal ln fala aparatului de fllmat dureaza 0 secunda, in sala de proiecje 0 vom vedea Tnmai mult de cinci secunde. In cazul suporturilor magnetice, care nu pot Inregistra decat conform standardului propriu de viteza, efectul se

ca

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVrZUAL

realizeaza prin multiplicarea cadre lor reproduse de playere (cu DMC - dynamic motion control) ~i inregistrarea acestora in montajul video final. Procedeul de tilrnarelinregistrare a mai multor cadre pe secunda duce, prin proiecje, la senzatia de lncetinire a mi~ca.rii reale. Stilistic procedeul indica: - Oescompunerea rniscaril, - Face vizibila 0 acjune foarte rapida. altfel de neobservat cu ochiulliber. - Desluslrea unei aeliuni neoblsnuite, interesante Tn detaliile ei (reluari de faze la sport etc.). - Sublinierea anumitor momente dramatice (0 rnaslna care nu mai are frane ~i urrneaza sa cada Tn gol). Prin acest procedeu putem indica ~i 0 rnaniera Iirica, .rornantlca" de povestire a scenei filmate sau, dimpotriva, amplificarea senzafiel de violenta a scenei (un pumn ln figura, care vine, vine ineet, vine foarte incet ~i Tntr-un final loveste naprasnic),

data cu standardele de captare pentru "digital cinema", chiar §i camerele "video" din acsasta clasa pot Tnregistra cu viteze variabile, nu numai Tn diverse formate de scriere a imaginii (progresiv sau lntrejesut), cu diverse aspecte geometrice (4/3, 16/9 etc.), SOTV (standard clasic) sau HOTV. Rezulta Tn forma finala a naraliei accelerarea mi§carii, desfasurarea mai rapida a seenei. Filmarea accelerata indica: a) Comprimarea, ca timp vizual, a unor actiuni ce se destasoara Tntr-un timp mai lung. Filmarea mi§carii nodlor seu, cadru cu cadru, fnflounor acjuni oblsnulte In aejiuni comice. .Manierism" decurqand din vizionarea la actualul standard de prolecje de film, 24 f/see., a clasicilor fi/mului de comedie filmali la origine cu 16 f/sec. Mi§carile normale devin mai rapide, eventual starnind rasul, c) Cresterea artificiala a vitezei de desfasurare a unei scene.

b) Transformarea

rirea unui trandafir.

Actiunea din tala camerei se filrneaza cu mai putine imagini pe secunda decat standardul normal (in cazul peliculei) sau folosirea, la ~tajul video, a unui player OMC, utilizat invers decat in cazul .ralanti", Mai nou, 0

accelerata

Accelerated motion (undercranking) - Filmarea

in rea/itate viteza era mica. Reverse motion - Filmarea lnversa - Redarea inversa a scenei

o ma§ina care ruleaza cu a viteza incredibila, de§i

ELEMENTE
,

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Filmarea §i ulterior redarea acliunii de la sfar§it carre inceput. Din cioburi se recompune un pahar de sticla care a fost filmat cum se sparqsa. Prin acest procedeu de filmare inversa se realizeaza .rnaplcul" dar §i comicul prin repetarea unei rniscarl Tnainte-lnapoi-inapoi-inainte, sus-jos prin filmarea jossus. Mi§carea picioare!or unui caine prln redare inainte §i inapoi, jar Tnainte §i iar inapol, po ate da ssnzaja ca

Un moment dramaturgic petrecut deja ln actiun~a filmului §i readus In acest moment In tala spectatorului. In mod formal este indicat sa fie ad us In tala spectatorului printr-un procedeu optic, de ex.: transformare sau unsart,

Intoarcerea in timp - Flash-back

f',mbiguitatea timpului - Ambiguous time


In contextul redefinirii convernel "timpului rear putem aborda scheme de construire a unor secvents care sa creeze a ambiguitate privind timpul In care s-a desfa§urat scena Aceasta ambiguitate a timpului este eel mai frecvent nansmsa prin fonduuri anscene sau supraimpresiuni.

Repetarea unei scene, a unei actiuni, a data sau de mai multe ori, cu "slow motion", Procedeu utilizatin mod curent la fllrnarile din domeniul sportului, pentru a revedea fazele semnificative ale unui meci sau reluarile sosirilor la atletism.

danseaza, Replay - Reluarea scenei

Timpullinear (analitic), pitagoreic, al emisferei cerebrale stangi, cel inspirat de "cron~s" si/sautimpul "kairotic", cel al intuitiilor, al viziunilor, af emisferei drepte.

Freeze-frame - Stop cadru


Alegerea unei fotograme semnificative din destasurarea unei rniscari care ramane fixe. pe eeran. fotograma fngheaJe.din mi§care, devine fotografie. Sa zicem ca In film se vad personajele facand fotografii. ~Grupul care se strange si se aranieaza pentru ... "poza". Ingheiand 0 fotograma pe care 0 lnsojm cu sunetul specific de .clic" al declansatorului de la aparatul de fbtografiat... spectatoru! vede imaginea statica drept fotografie reallzata de fotograful din scena filmata.

Filmul este In 'mod pregnant 0 comunicarea care; estefica tine de .artele timpului" (rnuzlca, dans etc.) ... Daca acfiunea unui film se desfa§oara lntr-o zi, de dimineata pana seara, putem lncepe .povestrea" cu un rasarlt ln plan general ~i 0 putem lncheia cu un plan general al apusului de soare ... Vom comunica, insa, mai degraba 0 idee, nu .realitatea" orelor petrecute de la 06,00 a.m. la 09.,00 p.m. In contextul povestirii folosirea planurilor apropiate ne lndeparteaza de legatura drecta cu scurgerea timpului, permitandu-ne sa-I cornentam .suoiectlv".

Tratarea ilustrativa

Nori la apus, Reflexii, Flacarl, Api! lnvotburata, Copac! FUrnari bine preclzate (figuri, ma~inarii) Mi~cari (rotiri, roti In mi~eare) Exemple contemporane (filme, fotografii, picturi) Exemplu lipie sau similar Eveniment tipic sau similar Subject genera~ lIustrare direot$

lIustrare

penlru atmosfera

Comemorare evenimenl Modele multiplieari lmagini de sinteza Localizari asoclate

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LtMBAJULUI

AUDIDVIZUAL

Sunetul - Sound for pictures

Direct sound - Priza directa - Sunetul real eaptat 0 data cu imaginea. o lnregistrare autentica, coreets tehnic §i e/egants (expresivs) profesiona/, de la fataloeului, da senzata de real, spontan, proaspat, de atmosfera autentica pentru ca reda "credibil" vibratia decorului, a spatulu de joe, a Jnoadrafur'le acustice" ale replicilor. Dar inregistrarea (live) nu beneficlaza intotdeauna de conditii minimale pentru sunet (ca in studio), astfel ea 0 captare simultans a imaginii §i a unui sunet de calitate, expresiv "dramaturgic", nu e posibila, sau se face cu compromisuri asumate.

calitate mal adecvata a sunetului, eliminand nedoritul zgomot de fond (printre alte ineonveniente). Suntem in fata aceleiasi "dilemeu privind ce este mai expresiv. un instantaneu foto_graficsau 0 comoozifie fotografica de Jaoorator'? Depindede .suolecr ~i de autorul mesajului... Depinde, insa, din pacate de decizii care trebuie facute cu echilibru, orqanizand pnorita], costuri, valori expresive scontate... Selective sound - Sunet specific, decupat Percepfiaauditiva, ca §i cea vlzuala, este selectiva. Ca ~i in cazul povestirii prin imagini "decupmn~ alegem "p/anun sonoretl• Alegerea ~i selectarea unui anume sunet ~i adueerea lui in zona de percepjs auditiva pentru a fi Studio sound - Sunetul de studio Inregistrarea sunetului in studio poate duee uneori §i recunoscut, fie ca efect dramatic, fie pentru a crea pentru anumite "tipuri de povestire cinematoqraflca" la a atmosfera sau emotii spectatorului.

Daca avem un singur microfon vocile nu sunl egaIe, unele sunt puternlce, allele sunl s!abe ~i !rebule favorizale prin pozitia fala de partea activa a microfonului. Daca avem douB. microfoane si un mixer Ie putem echilibra prin aces!a. Aceasta presupune mlerofoane adeevate, un mixerman competent, deel un efort suplimentar. Daca sunetul conteaza mal putin, ea expresivitate, decupaj (plan sonor), factura ~Imal ales "contlnuitate" (raeord de fond-amblanta) el poate (pentru product" fara pretenlii) sa fie fnregistral fara monitorizare (!1). Un minim profeslonalis1m impune monilorlzareasa, deci 0 mixela, reglaje, ascultare adecvata Tn ca~ti, cu un preampllflcator cal mal bun, cu modulometre potrivit reglate (pentru inregistrsr! analoglce sl/sau digltale). De cele mal multe orl, mal ales acum clnd platformele de edltare poarta fara probleme multe trackuri de sunet, esle foarte indica! sa inrsglstram pe plsle separate lavalierels sl, pe piste separate, mlcrofoanele purlate. Mlxela de teren nu esle decl Tnprimul rind pentru "amestec" al surselor cAt in prlmul rAnd pentru conlrol, reglaj, repartizare pe piste, trlmlteri la vldeoasisl etc.

Zgomotul de fond esle (mal slab sau mal pregnant) prezent in orice inregis· Irare. inreglslrarea vocii ar putaa Ii depasita de nivelul zgomolulul de fond produs de diversele surse de zgomote. Soiulie posiblla: Ie oprim daca nu se vsd mergand in cadru sl adaugam la mente] zgomotullor lemperal prin mlxaj.
I •

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Alegerea unui sunet specific, aducersa sunetului unui ceas sau ticaitul unui mecanism de la 0 bornba "Tnaten1ia spectatorului'l fac ca sunetele sa dobandeasca valoare slmbollc dramaturgica (sunete specifice), care crseaza a "doritaii atmosfera ... Batalle inimii unui personaj, asociate ca sunet specific, subiectiv, care subliniaza Tn acest fel caracterul emotiv al personajulul sau al scenei, pot 1i un alt exemplu, foarte literar §i slmplist, ee-l drept. Sunet specific peats fi ~I alegerea unui sunet ambiental, zgomotul motorului de ma§lnaJavion folositapoi Tntimpul dlalogului, care poate pe de alta parte sa para artificial daca este folosit excesiv sau .prea ezpresionlsr'. Nu uita1i,in acest context, de lini§tea actlva a fondului sonar al cadrului. Sound perspective/aural perspective Perspectiva sonora Chlar daca majoritatea oamenilor nu contempla propria lor experienla acusflca, adica nu au 0 I,sducajie com una

(de zi cu zl) a ascultir1/~cum este cea a prlviril (vazulul), iocmal pentru ca suzul este 0 constanta Imanenta a experien/8i de via/i, .soneful" ca fenomen spatial sste mal mult decat a 3-a dimensiune a Imaginii de film sau TV, propulsand-o, confirmand-o, cornentand-o. Filmul, ca spectaco!, nu a fost niciodata mut, a lipsit doar 0 vreme solujla tehnloa de a puna pe ace/8§/ suport cele doua tipuri de rnesaie, Intensitatea, timbrul - .cuoarsa" sunetulul unul dialog depind de rnarimsa Tncadraturii la care .povesnrn". La un PP sunetul dialogului este mai prezent, mai complet timbral, iar la un PG se aude concomltent cu srnbanta sonora a locului pe care-l vedem, prin care .decorul" se face prezent (daca e §i semnificativ) §i poate sau nu sa cormnlce, sa convinga,

Sunetul are ~i el. cs !?i imaginea. incadratur.ile sale. Aten!iel Penlru TV sunetul de P.P.allavallerelor eSleaproape in loale cazurlle corwsnabll, dar penlru film nu eSIe sufielen!.

Zgomolul ambiental al moloarelor de 1aIracloare esle foarle mare ,I ne obUg4 smplssam mlcrofonul loarle aproape de comentator. Acesta, rldlcand voces pentru a Beoperl nlvelUI de zgomot, poale II Inlelfglbll, dar rezullatul poate sa nu fie adeevat.

sa

Caplarea dlalogU!ul poale II oompletalA Ie montal cu amblants de exterior. clrlpil de pasarele etc.

Sunetulse Bude pretenl ca atunel clind olneva ar II aproape de tine vorblndu-Illingti ureche, suner de Grosplan sau la PI'.

inreglalraMle CIIre eu Ul19unel rllmlc, cum este oozul ceasulul din Imagine, pot de probleme Is montaJ; deoatece rflmlcllalea 9unelIJIUf prod us de pen· duf~ poate II perlUrbaUi In momehtul talelurllpa un Clidru neu, Es!e de pretend (datt! este poslbll) oprltea COOS ulUI pa parloe da Inl'eglstrdrll dl a10guM. Inreglstrarea s.unelulul prodU9 de cells pe 0 lunghne mare de tlmp ~I apallnlroducerea lui dupa manlarea dlalogulul.

La Inlervlurl ell hand-neld este preterabll sA utlllzal' mlcroloane omnldlrecllonale, seu macar cardioid lal'g - nu "dlreclionale", greu de m e'Haf-adeeYelt..----, Zgcmotul striizll sa Bude loarte dlmlnual sell deloe; in schlmb, se pot ad~uga sunete de Inlerlor: un cess un radio etc., saU chlar "lInlsle de Interior". ' Sunelul se va aUil din ce In ee mal 'ndepArta! corespunzi!or lelululln care sa vede personajul!n cedru.

P.I.

P,G.

Spectacol TV cu muzlea playback.

Vocea personajulul se va auzl mal indepArtsls, cu zgomola amblentsle mal prezente.

Este de prelers! alegerea unel pozfllllixe pentru microtan, favorlziind eventualele dUeren!e de Intensltate a vocller. 1n lalul acesta lIeeare poale lnlervenlln dialog tara sa se piarda din intrebare sau din raspunsul care ar pules sa se suprapuna peste ea. (Atenlle is "Iaza" mlcroloanelor I)

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIDVIZUAL

Sound bridge - Continuitatea prin sunet Continuarea unui sunet, dincolo de schimbarea cadrului vizual, pe care I-a Tns~lit, contribuie la realizarea continuitalii filmice. Sunetul care continua poate fi: comentariu, povestire, dialog, ambianla sau rnuzica. Continuitatea pe care 0 asigura poate fi de la un cadru la altul sau de la 0 secventa la alta, ceea ce face ca acliunea sa poata parea nelntrerupta; poate da .rltm", poate pune .accente", rnodulsaza emotional §i evocativ povestirea. Dubbed dialogue Dublajul, postsincronul de dialog (PSD) ReTnregistrarea dialogului eu acelasl actor, scapand de zgomotele care nu au putut fi evitate la Inregistrarea In

priza directa, sau dublarea cu alta voce mai Jonogenica" pentru rolul respectiv. Dublajul se realizeaza privind pe ecran cadrul, repetande-se "in bucla" (looping) §i se lncearca reinterpretarea replicilor ln.slneron cu deschiderile de gura ale celui dublat. Traducerea cuvintelor atunei cano dublajul lnseamna inevitabil §i .adaptare" trebuie sa aiba Tn limba rornana pe cat pcsibil acelasl numar de silabe pentru a se pasra sincronismul deschiderilor de gura, In special labialele §i vocalele. Se poate asculta ln acelas timp sunetul original in ca§ti pentru ghidare. Unecri filmele de reclarna produse In strainatate se debleaza cu voci romanssfl. Cuvinte putine, exponenliale, semnificative, ssemlale, care Insa trebuie sa fie fcarte sincrone, altfel au efect exact opus.

Biroul daclilografelor: lnregistrare cu sunet.

Sunelul biroului trebuie inregistrat (pe lungimea secvenlei) pentru a-I pune in montaj sl pe cadrele mal stranse (eventual cu dialog) in care maslnile de seris trebule oprite. ,

Nu numai in asemenea situatii evidente trebule inregistrata separa! "ambianta" loculul, atal la plan general cal ~i Is plan mediu. Totdeauna merita facut un efort pentru a avea cel pulln un minut de "lini~te" de platou, chiar ~j pentru spalii1e aparent foarte lini~tite.

Sunetul produs de masinile de scris trebuie continue sl pe urma, , torul Plan Mediu, in acest fel asigurandu·se continuitatea filmica. Daca sunetul s-ar opri, P.M.ar transmite altceva, ar putea fi din alta secvenla.
I

sa

ELEMENTE

DE GRAMATICA A L,MBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Wildtrack (Asynchronous sound) - Sunet separat Inregistrarea sunetului fara 0 relatle sincrona cu inregistrarea imaginii. Un astfel de sunet este captat totu§i pentru a insoli imaglnea in final, prin montaj §i mixaj. Unii mai numesc "wildtrack" §i comentariul ce insole§te imaginea la filmele documentare sau reclame tocmai pentru ca de§i este destinat unei relalii cu imaginea montata, poate fl Tnregistrat §i .separat". Vocea comentatorului se va adauga ulterior peste imaginile filmate (voice-over). Alteori chiar §i Inregistrarile muzicale necesare insotirii ulterioare a scenelor filmate pot fi numite "wildtrack", dar tn cultura proteslonala rornaneasca aceasta rnuzica este nurnita "de ilustratie". MOS - "mit out sync", dupe unele legende hollywoodiene. Termen extrem de folosit In jargonul cinematografic. In cultura profesionala romansasca el acopera atat expresia sunet simultan, cat §i expresiasunet separat", lndcand ca nu exlsta 0 informalie tehnica precisa pentru sincronizarea sunetului. Din comoditate, multi consldera ca MOS indica 0 captare de imagine care nu are nevoie de sunet, nici macar de un sunet ghid. .
A

Parallel (synchronous) soundSunet (inregistrat) sincron Vocile se aud 0 data cu imaginea celor ce Ie produc (sincron). lnregistrarea in acelasi timp a imaginii §i a ambiantei sonore din momentul fUmarii atat la film cat §i mai ales Tnteleviziune. De exemplu: in cadru se apropie o ma§ina §i apoi iese din cadru. Sunetul ma§i~ii crests pana langa noi §i apoi se diminueaza §i dispare. In consecinta, la filmarea scenei, chiar daca pentru montarea imaginii cadrul filmat este mal scurt, sunetul trebuie sa fie luat pentru Tntreaga mlscare, Commentary/voice-over narrationComentator, Povestitor Comentariu pus ulterior "peste imagini", voce care lnsoteste imaginea pe care 0 urrnarlrn,

in film nu exista "cadre mute". Ele pot fi cel mult tara dia.log.

Mal mult ca sigur ea se va auzl resplratia lemeil

Zgomotul hainei de piele, de fapl zgomotul produs de fermoar

Arta captarii sunetulul inseamna nu numai menllnerea fondului sonor la acelasl nivel, in respectul continuitalii 'de loc" indiferent de incadratura imaglnilor dlntr-o secvenla, dar in acela~i limp, ~Irespectarea ''ineadraturii de_sunel" in carese vorbeste sau face zgomol subiectul cadrului. De aceea, de~i este de doril sa se ullllzeze cat mai pu~ine microfoane penlru un cadru, pentru sunelul de film totdeauna Irebule sa existe un microfon pe priijinii, care dii relief, spatlu, chiar daea sunt tolosite lavaliere pentru dialog. Este de asemenea bine, pentru film, ca sunelul sa fie inregisIrat pe minimum douii piste dlferlie, lavalierele separate de mieroloanele pe priijina; radiomicroloanele, separate de cele cu cablu etc. Dupa montaj aeesle sunete pol Ii dozate adeevat. Utilizarea unei singure pisle la inregislrare presupune compromisuri greu de faculla mixajul microloanelor, ca sa nu mai vorbim de tehnicile contemporane de captare MIS (mid/slde).

Sunetul pielii, sunetul produs de trecarea palmei pe ptelea mainli

ELEMENTE DE G.RAMATI.cA A LJMBAJULUJAUDIOVIZUAL

Comentariul- Voice-over - se toloseste la:


- .prszentarea" unui comentarlu vorbit, peste imaginile montate sau carese emit. - adauqarsa unorintormapl suplimentare pe care imaginea nule confine: data, ora, lac de desfasurare a evenimentul.ui care se prezlnta, - Jnterpretarea' imaginii. Crearea unui jpunct de vedere calitativ" pentru spectator, pentru a inlelege ln mod particular imaginea, mesajul. - legarea lmpreuna a unor parti separate ale programului. Comentari u I expri m auto rlta tea auto rul u il edltorului/redactorului §i indica spectatorului felul in care trebuie Tnleleasa prezentarea, argumentatia vlzuala. - tonul, de regula trebuie sa fie moderat, convlnqator, consistent §i rezonabil. In filmeJe artistice voice-over poate fi vocea (din of~ a unui interpret din film.

Sound effects (SFX) - Efecte sonoreZgomote, amblante sonore sincronizate


Alte sunete dec at cele din priza directa, dialog, comentariu sau rnuzlca. Adaugarea unor sunete care nu "erau prezentein momentul prizei directe sau Tnlocuirea unor sunete cu altele care sa fie mal .expresive'. Sunetul usilor din decor uneori se inlocuieste cu un sunet de u§a "reala" sau .prsucrata" capatand .autentcltatea" dorlta pe care 0 cere imaginea ei metalica, din imaginea filrnata, De regula, din pacate mai rarin televiziune, priza directa este mai lntal curalata, ssparand dialagul de alte zgomote, acola unde e posibH, corrplstand cu lini§te activa pauzele astfel create §i punand: zgomotele cu zgomotele, dialogurile cu dia"logurile, amotantele cu ambiantsle, grupand trackurile, cornpletandr-le (audio

sweetening, audio layering).

Aran;area elementelor prefabricate de decor

in TV decorurile sunt realizate din elemente tipizate care se pot imbina in diverse feluri, realizand decoruri diferite pentru diversele emisiuni:
1. Smal; 2. Usa lncastrata direct in smal; 3. Fereastra lncastrata: 4. Ciclorama; 5. Sprait; 6. Sprait extensibil asigurat cu contragreutate. pe'regula "proiectul de decor" trebuie agreat de directorul de imagine dar ~ide directorul de sunet, In acesle conditii usa nu SUnil ca una autentica si atunci sunetul usii se inlocuieste cu altul care sa aiba "efectul" scontat, fie el si un scartait al usii.' • .,. • Proiectul de'decor trebuie totdeauna aprobat de directorul de imagine ~i de regizorul de sunet.

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Muzica de film - Music - lIustra~ia muzicala!iii camponentele dramaturgice ale mesajului sonar
Muzica ajuta, suspne, cornpleteaza, uneori e inevitabila pentru a crea ~i instala 0 anume atmosfera ce acompanlaza secventa Ritmul muzicii este de obicei dictat de ritmul acliunii din cadru sau/~i de cel al taieturilor de montaj. Sentimentele induse de rnuzlca lntaresc starea sufleteasca ce se degaja din sscvenja pe care 0 inso1e§te. Muzica de fond, decor sonar, este 0 muzlca inregistrata de obieei asincron care prin montaj acornpaniaza filmul. Muzica de fond, ca ~icea de ilustralie, nu se alege intamplator §i conjunctural. Regizorul sau redactorul muzical, editorul de rnuzica uneori, propun 0 solulie muzicala (la care sunt acbizijonate drepturi) care compieteaza .ethosur' secventel, pregatirea atmosferei necesare momentului dramatic pe care-I subliniaza sau care va urma, dar care in ansamblul filmului e adecvata stilistic. Muzica este de asemenea un element de legatura intre cadre, scene sau secvems. Ca mod de "decupat (povestire), muzica adusa in prim-planul sonor ne ofera , la unele filme, posibilitatea descoperirii sursei care 0 produce. Ex.: vine de la un radio, un televizor sau rnuzican] existen] in cadru.ln show-urile TV este mult mai credibil ~imai expresiv, cand devizul permite, metoda de a aduce 0 orchestra reala Tntr-un program decat 0 rnuzica de fond. 0 orchestra poate parea insa bizara intr-un western, unde suntem obi~nui1i sa vedem cel mult 0 pianlna dezacordata ... pentru .scenocrafia sonora" a cadrului. Sa afirrnam un lucru, care nu se spune prea des: compozitorul muzicii unui film, atunci cand exista, oricat de talentat ar fi (§i e mult loc pentru talent specific in treaba asta), este in aceeasi postura ca ~i actorul .talsntar. Trebuie deci .bine distribuit ~i bine condus". Conlucrarea sa creafiva cu autorul principal al povestirii §i Tnmod expres cu sound designerul e vitala pentru succes.

Fond sonar. amblante


MuZica de atmosfera care sa creeze o anumita stare

Multe din asemenea sunete se gasesc in colectii specializate pe CD (Ia un nivel tehnic de doar 44,1 kHz) sau in bancl de sunete achlzltlcnablle prin Internet. Arta unui sound designer este aproape totdeauna legata de 0 "paleta proprie" de asemenea "atmosfere" inregistrate de el insusi, de cele mai multe ori mai ingrijit tehnic (minimum 48 kHz, de multe ori inregistrsr; MIS, incomparabil mai plastice). Ori de cate ori aveli posibilitatea la 0 filmare, dincolo de cele ce trebuiesc "folografiale", luali arnblante sonore. Ele sunt extrem de utile pentru finisarea lucrarii in curs (fara cheltuiala de limp si bani a consultarii unor fonoteci) si au si avantajul'de a ramane sl pentru viitoare proiecte, ' , Nu negliI'ati nlclodata "fondul" "ambianta" "Iin, " ' istea" locului in care filmati. Ea spune foarte mult. Este ca albul in plctura, '

Sunete sintelice (efecte sonore)

Muzica de epoca

Ambiante atmosferice, furtuna, tunete, valuri etc,

Sunel campenasc

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMB.AJULUI AUDIOVIZUAL

- muzica, cornpusa ~i inregistrata special pentru film, Active Silence - linistea activ8 - A prezenta 0 , imagine muta sunet poate fi 0 experlenta frustranta, sau muzlca "de ilustratie", ie~ita din comun, dar stilistic perfect legitima. Poate - zgomotele: "hard" (diegetice) - eele sincrone, provoca 0 reacpe proprie,· traita anterior de vreun descriind elemente din cadru, captate in priza personaj, intenslflcandu-ne propria traire sau pur ~i direeta sau wild - §i eele soft - cele de ambianta simplu .Jncadrand' imagini semnificative, atragand (de cele mai multe ori "nediegetice", care nu tin atenjia. Poate crea un sentiment de prevestire rea sau un nemijloeit, obligatoriu, de ceea ce se vede, fiind deci sentiment de disociere de realitate. mai mult 0 .cornpletare sernnflcativa'a "povestirii"). Trebuie distins intra "Iini~te" absoluta ~i "lini~te actlva", Mai avem 0 eategorie semnlficafiva: zgomotele de vie, acel fond pe care indeobste nu-l consfiennzam ~j Foley, realizate sincron cu imaginea de catre unul care deseori "joaca". Care poate fi autentic, de la cadru, sau mai multi "zgomoti~ti - artisf de foley" - care sau compus, retacut din alte arnbiante. imila: pasi, fosnete de haine, asezari pe scaune, Componentele mari ale comunicartl sonore ciocnit de pahare sau chiar trasurl, cai etc. (coloanei sonore) sunt: Procedura "postsincronului de zgomote" cu bucla de - naratorul, vocea unui comentator, inregistrat imagine inchlsa sau descbisa a fost orqanizata prima sineron cu imaginea sau un .sunet separat", citit sau data la Universal (California) sub directoratul lui Jack spus, editat pe imagini. - dialogul, sau .replici' semnificative, sincrone sau Foley. Nu uitati ca un film care se poate vinde in tari care reinregistrate, la cadru (sunet separat) sau in studio dubleaza dialogurile lrebuie sa-sl rstaca zqornotels - Postsincron (PSD), ADR (Automatic Dialogue sincrone (sa faca Foley) pentru a livra M&E (music & effects, banda internafionala) separat. Replacement).

tara

Datorita educatiei audiovizuale reziduale, a faptului ca fiecare aude filme, programe audio, anumite "conventii son ore": trenuri, impuscaturi, avioane, vant, ploaie, aplauze, rasete etc., chiar daca Imagi'nea nu Ie prezlnta explicit, dar rational, ca sUI de povestire, ele pot fj alegate (inlelese).

Vedem cum malnile lucreaza pe laslatura dar Irebuie sa ~I auzim sincron zgomotele produse de apasaraa laslelor. incadratura la care se capteaza Imaginea !rebuie respectata (sau contrazisa) de sune! con~tienl.

Sunt lnsa proiecte audiovizuale in care inregislrari sonore, oarecum inedite, fie datoritii facturii sunetulul, fie datorita unei incadraturi speciale de captare a lui, pot constitui momente speciale in povestire: socuri, suspansuri, laitmotive. Astfel de sunete trebuie "explicate" prin imagini, asociate.

Plecarea trenului din gara trebule sa fie insollta ~I de zgomotul produs de acesta la ieslrea lui din slalie. , , Aile zgomole din gara pot Ii auzlle in acela~i limp dar nu esle nevole sa Ie ~I vedem.

Pe de alta parte exists un mare numar de sunete conventionale cum ar fi: pumni, impuscaturi, frAne care de regula sunt folosile in respectul "conven'Uei". Flintele din sec. XIX sunau foarte diferil ...

CU loale ca se aud zgomole pe aceasla imagine, nu vom pulea raeunoaste cine ~ice produce aceste sunete.

Totdeauna un sunet prcaspat, expresiv, bine caplat e de preferat unuia "de conserva" luat dintr-o fonoteca.

Imaginea urmaloare explica zgomotele auzlle in imaginea precedenta.

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Elementele comuniearf son ore

Elementele eomunlcarll sonore indeplinesc mai multe functii retorice: , - clarifica, uneori determine, acnunea, povestirea; - definesc un personaj, creeaza conexiuni intre ldel, personaje, locuri, imagini, momente naratjve; - augmenteaz8 sau diminueaz8 senzatla de "realism'", - sporesc ambiguitatea sau 0 dlrnlnueaza; - atrag atentia asupra unui detaliu, sau 0 distrag; - indica sehlmbart ale timpului povestirIi (cronos IVS. kairos); - sugereaza 0 stare, evoca un personaj, situatie, . ' sentiment; - stabilesc un ritm al perceptlei; - indies, dau marturle despre: un spatiu acustic (inclusiv lingvistic);
.

- pot indica un "timp istoric", o "voce" reala sau lrnaterlala; - tempereaza trecerile abrupte dintre cadre; - accentueaza 0 tranzltle, in scop dramatic (socheaza sau alina)... in 'general discursul sonor trebuie sa aiba coerenta stilistica si conslstenta. Sound designer-u) creeaza, ca '§i directorul de imagine, fmpreuna cu regizoruf, conceppa discursului sonor fnca din faza de preproduclie. La filmare sound designer-uJ se asigura ca fnregistrarile sunt fn concordanla cu "decupajul sonx", ca sunt luate sunete adecvate de ambianla §i,Jini§te de cadru", pregate§te din timp §i se asigura de corectitudinea play-back-urilor. La montaj contribuie creativ la asamb/area discursului, la PSZ (Fo/ey) decide facturi §i cadraje, iar la mixaj determina coerenla §i accentele rntregu/ui mesaj.

Tratare sonora
Sunete plauzibile Efecte sonore reale, sincrone Muzlca de atmosfera Sunete atmosferice sonore Eveniment tipic sau similar Exemplu lipic sau similar (melonimic)

Zgomote din fonoteca Sincronizare, editare Sampling Prelucrare digitals (morfologica)

Muzica de iluslra\ie conventionala

Muzics ~i elecle electronice

Schimbare de vitezi Reverberatie Edilare de niveluri

ELEMENTE

DE GRAMATICA.A

LIMBAJULUI

AUDtOVlZUAL

Tipuri constructive ,i caracteristici de sensibilitate ale microfoanelor


Microfoanele, mai mult ~i mai complex chiar ~i decat obiectivele toto, se aleg dintr-o gama foarte larga de tipuri, pentru a indeplini rolul de instrument de captare adecvat. Clasificarea lor este pur didactica, chiar daca se bazeaza pe argumente tehnice (tip de traductor), operaponale (caraeteristici geometriee de sensibilitate), formule constructive sau/~i de aplcatle. Este totu§i folositoare pentru ca principial anumite atribute din clasificare pot exclude un microfon pentru 0 anume apliea]e. Tip de Traductor: - Electrodinamic/magnetic (nu solicita alimentare proprie sau din mixer) - Condensator (solieita alimentare, de obicei 12-48 V, _ fantom) - Electret (solicita alimentare de c.e. - baterte) Caracteristica de sensibilitate: - Omnidirectional , - Direc,ional (cardioid, super sau hyper cardioid) - Lemniscata (h'gure of 8) Tip constructiv: . - modular (capabil sa-i fie atasate diverse capsule , active) - tun scurt (short gun), long gun - de studio, hand held, de prajina etc. - Iavaliera - de pus in decor (boundary, asezabil pe diverse , supratete)

Microfan dinamlc. Piafragma legata de Jnfa~urari, boblne care se mj~ca in camp magnetic in care se nasc curenl; electrici slabi, care apoi se amplificil

?i
Panglica de aur sau aluminiu

",/ __------0·-',,_ -

.i.» " ,,1------(,1


,
,,,. .. ,

---'\
\~

Omnidirectional: sanslbllltate egala in taate direc!iile

-'-

:' ,
Zona Inactiva { "Zona moarta\',

\,

~~:::..
.> ,/,/

jI

Panglica se mi~ca In campul magnetic

("", -

Prin lntretiierea liniilor de camp magnetic se naste curentul variabll sau meeulat, in funclle de vlbra\iile 1a care esle supus
Diafragma Placa

Curent electric, varlabll, le~irea curentului modula!

L______---1

II

Dialragma se mlsca, vibreaza in fata piacil din spatele ei sl datorita dlferenlei de capacitate care se creeaza ~n fond ssta ca un condensator) se naste un curent electric variabil
..........

t
,,'
.--

------~
(acliva) in forma de Inima

Mlc,,'." ;~i~~:S~~Slblli ~
~-~--------

---------

-------~-

--~-'. ", ~---.----

Micro superr'ectlonal Mlcrofonul "Tun" cu zona restransa de seleclivitate

, "
/

Curenl electric contlnuu j

""'-, ........ :'zor'-ifmo~;~'>/' _ ....

"

"f\ <"-:

--------~-~

-~

-------,r;:~~-,

2.; .r .:

Micraton cu senslbllltale lemniscata in forma cilrei 8 (bidirectional)

ElEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Mod de comunicare a semnalului util (criteriu discutabil, dar utilizat fiindca nu priveste microfonul prapriu-zis): ' - cu fir - pentru transmltator radio , Recare din tipurile de traductor, flecare din caracteristicile geometrice de sensibilitate, de transmttere a semnalului se regasesc in diverse variante constructive, care generic pot fi: -Iavallera (cravata) - (personal mike) - tun scurt (short gun) - tun lung (gun) - microfon care se pune pe "suprate1e"- (boundary) De regula nu putem caracteriza un micraton cu un singur atribut.
Fiecare din variantele constructive de rnai sus, fiecare din tipurile de traductor, avand caracteristici de sensibilitate diferite, poate sap§i transmita sernnalul "prin cablu" sau prin linie "radio". Linia radio (emitator/receptor) la

randul sau poate fi in gama undelor Tn care sunt §i canalele de cab!u TV uzuale: VHF (very high frequency) sau in gama imediat anterioara GSM, UHF (ultra high frequency). Acestea din urma, mai soumpe, sunt mult mai sigure (pracfic inevitabile) pentru captari solicitante cum sunt cele cinematografice. Cele VHF pot fi folosite uneori Tn televiziune sau spectacole nu prea pretenjoase, conterinte etc. La captarea sunetului trebuie sa §tim ca:

- niveJuJinregistnirii (in analog sau digital!) - caracteristica de sensibilitate a microfonului - poziJia micrafonului fata de sursa , - revetberajia spapuJui in care se inregistreaza - intensitatea (taria) sursei conteaza fiecare pentru calitatea, expresivitatea si , adecvarea inregistrarii.

Reverbera~ia in incapere inchisa, in camera tara tratament (absorbant) al pere~ilor

acustic

Microfonul aproape de sursa, de gura celui care vorbesle sau cllnta •

Diagrama sunetului direct si a sunetului reverberant care se suprapune peste sunetul direct receptionat prin mlcroton

1. Microfoane upersonale" (a) Microlon in jurul giitului SaU In par la vedere sau ascuns. (b) Lavaliera prinsa pe cravala, rever sau ascunsii sub haine, protejala cu accesoril speciale impotriva miscarii hainelor care provoaca zgomole nedorile. Lavalierele pot Ii cu lir sau Iransmisie prin radio. Pol Ii sus!inute in dreptul gurii (clind ambianla esle loarte zgomoloasii) printr-un dispoz.iUv prins de ureche (c) Microlon 1inul in mlina sau manevrat de caIre reporter (hand-held) 2. Microfon de masii (pe un stativ mic) 3. Microton pe stativ 4. Microfon pe prajina (Iungimi uzuale: 2,4 - 5,4 m) manevrat de catre microfonisl 5. Tun cu paravan !inut in mana gen pistol, lolosil pentru inregislrat la distantii 6. Microton' pe "Girafa" (Iungimi ale bra!ului :>5m, uzual10 m), cu posibililii!i de rotire a bralului sau a orienlarii microlonului spre stlinga sau dreapla, prin rotirea rozetei din spatele bratului girafei 7. Microfon pe "Girafa mare" - Dolie cu posibilitii!i de lungire sau scurlare a bra!ului, rotire a microlonului ~i deplasare rapida de la un loc la allul

Sunet reverberant

Sunet/direct Microfonul este ampfasat departe de cllntarel, vorbitor, comentalor etc.

,I , ,,

,,
I

,,

.
I

,, , ,, ,,

'.,

.
I

Sunelul direct, eel de interes in cele mal multe cazurl, esle "ecranat" de sunetut reverberatiei camerel sl devine neinteligibil' ,

ELEMENTE DE GRAMAncA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

lIuminarea - Lighting design

lIuminarea unui decor este 0 sarcina creatoare la fel de irnportanta ca oricare taza a productie! de film sau televiziune. Dar deoarece chiar lluminarea accentuat artistica a unui decor nu reiese cu ostentafle pe ecran, ea nu se bucura de aceeasi publicitate ca alte tehnici ~i arte ale "imaginii". lIuminarea decorului §i a actorilor, a prezentatorilor de programe, este fara Tndoialaaceea care creeaza cu clsereje ambianta Tn care se desfasoara ~i se preznta subiectul ftlmului, spectacolului, jurnalului sau emisiunii de televiziune. Iluminarea pentru a fi eficace trebuie gandita Tnainte de a fi aplicata, pentru a nuinunda pur ~i simplu decoruJcu lumina fara a sublinia par] din el, tara a crea amoianta necesara din punct de vedere dramaturgic.

Iluminarea trebuie sA para naturals. In interior lumina trebuie sa aiba un aspect aparent natural, dand senzajia ca provine de la surse evidente de lumina, vizibile sau nu, aflate Tn acel moment Tn decor (soare, luna, terestre, veioze, lumanari, lanterne stc.). Nu exlsta reguli obligatorii ~i rigide de urmat, pentru iluminarea unui decor, a unei scene, dar cu toate acestea totul se supune imperativului dramaturgic al ideilor ce trebuie transmise, a arnbiantei ce trebuie creata In scena, Tndecorul unde urrneaza sa se filmeze. Lumina pune In valoare obiectele, oamenii sau mediul Tncon jurator.

Probleme de iluminare
Girala prea los. LUmina princ.ipahi deseneaza umbra giraiei in cadru.

Bare cu lumina de contur sl lumina


pentru public

Bare cu proiectare pentru decor

Personajul prive~te in los; vor II probleme de lIuminare. Lumina princlpels Irabule coborata mai jos sau lumina de umplere mal mare (bale de lumina).

Bare cu elemente de lIumlnare lara lentlla. Lumina de modelare, (de umplere) LUJl'linadlfuza

Camera prive~le prlntr-o deschidere in perele ~i nu mal rsmane loc sfI intre ~ilumina principals pentru lIuminarea core eta a fetei. Camerele sunt toarte lateral amplasate lar lumina pe fetele celor doua personale nu poate Ii realizata doar cu 0 singura sursa de lumina ~I uneorl nu dlspui de suficiente surse. Prolectoare eu lentlla Fresnel cu lumina dirijala

Ilumlnarea in fala unor ganguri este dilieil de realizal din caw c8 esle greu de ascuns lata de camera de luat vaderi sursele penlru iluminarea in prolunzime.

ElEMENTE

DE GRAMATIC.A A LIMBAJUlUI

AUDIOVIZUAl

Lumina concentrate sau lumina difuza - Hard lighting or soft lighting Oifuza sau concentrata, artificiala sau naturala, alba sau colorata, lumina face exprssiva realitatea descrlsa in cadrul cinematografic. Aceasta poate arata minunat sau Ingrozitor In functie de felul in care este pusa lumina. Lumina concentrata poate atrage, poate conduce privirea spectatorului catre personajele importante sau spre anumite par] importante ale decorului. Lumina difuza trateaza personajele sau decorul Tnmod egal §i ramane doar ca factura de material §i culoarea lor sa dea forma §i volumul atat de cautat in film §i televiziune. in televiziunea Tnculori nu se pot emite legi de iluminare cecat dupa 0 lunga experienta proprie cu propriul aparataj §i cu 0 echipa proprie de realizatori, care sa cunoasca reaparat experienla Tnainta§ilorin materie de producere §i difuzare a emisiunilor color de televiziune. Fiecare aparatura ln tunctie de fabrica prcdccstoars are alte caracteristici de realizare a imaginii color, alt pigment de culoare §i in acest fel se deosebesc mai ales din punct de vedere tehnic Tnredarea culorilor. Unele favorizeaza ruamele albastre din spectrul vizibil, altele redau culorile mai calde cecat Tnrealitate. . Oe§i nu exista reguli obligatorii sau rigide in realizarea

iluminarii sunt totu§i cateva elemente pe care directorul de imagine trebuie sa Ie cunoasca, stapaneasca §i sa Ie aplice. Astfel anumite interdictii partale sau totale de materiale §i culori de la inceputurile televiziunii in culon, cum ar fi albul §i negrul absolut, precum §i culorile foarte saturate sau foarte stralucitoare, astazi nu mai sunt actuale. Acestea pot exista in cadru fara a fi dominante. Cu alte cuvinte totul este permis cu dscernarnant §i la limita bunului gust. Culorile pastelate, tonurile dulci, moi, catifelate - soft sunt cele care convin cel mai bine camerei moderne de televiziune. Aceste culori sunt Tntarite ca intensitate §i stralucire de pigmenlii §i sistemul de redare de pe tuburile cinescop ale televizoarelor noastre. Fire§te, culorile in reproduceri electronice CTR (tub cinescop), LCD sau plasma arata sensibil diferit, asa cum la proieclie video arata diferit intre proiectoare LCD sau DLP, arata diferit cand sunt proiectate din formate scanate intrelesut sau progresiv. Simplitatea elementelor de decor precum §i pertectiunea execuliel sunt conditii absolut obligatorii Tn televiziunea contemcorana. Finisajul, linia pura a formelor, cat §i culoarea bine lntnsa uniform pe aceeasi suprafata trebuie sa atinga pertectunea. Orice defect sau mica lmperlecjiune, pata, linie retusata iese Tn eviden1a, se vede pe ecranul TV §i cu atat mai mult pe film.

· Surse de lumina difuza

Surse de lumina concentrata. Proiectoare cu lentila

4
1.Scup

2. Broad 3. Blender 4. Fundaliera

5. Proiector cu lentila Fresnel 6. Lentila cenverqsnta oblinuta prin procedeur de secttenare, fellere ~i reducerea a grosimii 7. Fresnel sublire, care rezista la temperatura degajata de proximi. tatea lampii

Gobo

" 'Lumina de modelare ~i Principala Proiector cu lantlla, Lumina concentrate Soft light

'-.I

...

! ,
Sactlune prlnprolector ellpsoidal care poate proiecta forme talate in metal (Gobo)

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Lumina prlncipala - Key light


lIumineaza personajele prineipale din decor, individual sau in grup. Este, de regula, 0 lumina puternica (hard light) realizata cu proiectoare cu lentHa, ce contsra efectul principal al scenei ~i care realizeaza umbre accentuate pe elementele pe care cade.

Lumina de model are - Fill light - sau lumina de umplere, in TV.


Este 0 lumina moale - soft light - fara umbre conturate, lolosita pentru atenuarea umbrelor dure realizate de lumina princpala,

Lumina de contur- Back light


Lumina vine din spate eel mai adesea de sus, detasard personajele de fundal, creand efectul de adancime a cadrului, desprinzand personajele de fundal. Uneori lumina de contur poate veni ~i de jos in sus sau chiar din spatele personajului in axul camerei, creand 0 aureola puternica ln par. Lumina soarelui intrand .pe geam" in decor pare ceva normal. Intr-un studio aceasta lumina trebuie rscreata, in respectul conventiilor.

Efectul de lumina

Direclia luminii principale care cade pe un personaj trebuie sa se regaseasca ~i in iluminarea decorului sau a elementelor care-I compun. Fara aceasta lumina de decor, decorul ar fi fie inexistent, fie inexpresiv sau pur ~i simplu nu ar avea niei un rolln dramaturgia cadrului. In functie de folosirea luminii principale singura sau irnpreuna cu 0 lumina de modelare putem avea diverse modalitali (stiluri) de iluminare. Tratarea in clarobscur sau iluminarea clarobscura low key - este iluminarea personajului, a cadrului, doar cu lumina principala. Tratarea sau iluminarea alaturi de lumina principala §i cu lumina de modelare este 0 iluminare tonala - normal key. Lumina de modelare este totdeauna mai mica decat lumina principala. Cand lumina de modelare este egala sau aproape egala cu lumina principala ne situam in domeniul tratamentului high key sau lumina in lumina, baie de lumina.

Lumina de etect Pata de lumina ce se deseneaza pe perete sau pe dusumea ~i care provine de la proiectorul de etect se nurneste efectde lumina. lIuminarea decorului sau a "fundalului"

Lumina proiectorulu; care intra prin fereastra (~i irnita intrarea lurninii solare in decorul din studio) poarta denumirea de efect de lumina.

Fundal

LUmina de contur Lumina de fundal

Lumina prlncipala

Lumina de modelare

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Lumina prlncpala creeaza principala sursa aparenta, de iluminare direclionala, care cade pe un subiect sau decor. Lumina principala scoate in relief volumul fe1elor sau al obiectelor pe care cade. Lumina principala este pusa de obicei de sus in jos formand un unghi de aproximativ 45 de grade fala de planul orizontal. Din lateral dreapta sau stanga fata de axul camerei de luat vederi aproximativ tot 45 de grade. Lumina principal a poate fi deplasata foarte lateral pana ce ilumineaza doar 0 jumatate a fetei, cealalta jumatate rarnanand nei'urnlnata. Aceasta iluminare poate avea sernnitcajla caracterului duplicitar al personajului. Un amestec de caractere: luminos §i in acelas timp intunecat, bun-tau, negativ-pozitiv. Lumina principala poate cadea pe personaj §i de sus in jus, ca 0 sursa de lumina care este atarnata de tavan de deasupra fruntii personajului. Aceasta iluminare evita iluminarea ochilor, scoate in evidenla pomelii obrajilor §i poate f folosita in consecinja pentru sublinierea caracterului ieslt din comun al personajului. Sau din contra poate sa fie arnplasata de jos in sus, de la picioarele personajului catre fata, rnanera de iluminare rar folosita care semnifica, prin iluminarea cu precadere a maxilarelor §i

Lumina principala - Key light

ascunderea gavanelor ochilor, un personaj rao, negativ, deformat, caricaturizat Realizarea iluminarii este 0 create, 0 arta, nu reguli fixe, rigide. Expunerea (diafragma) este hotarata de cantitatea luminii principale. Lumina principala se reaizeaza de regula cu proiectoare cu lentila, deoarece lumina deseneaza umbre clare tavorizand volumul. Lumina ernisa de proiectoarele cu lentila este usor de controlat. Prin difuzarea sau concentrarea proiectorului, scade sau creste cantitatea de lumina ernlsa, De asemenea proiectoarele dispun de patru voleuri, doua mari §i doua mici, cu ajutorul carora putem limita zona pe care cade lumina emisa. Lumina principala rarnane la aceeasl intensitate pe perioada Intregii filmari-inregistrari. Poate sa creasca sau sa scada, In cazurile ce marcheaza inceputul sau sfar§itul unui cadru, unei scene sau al emisiunii. Sau, ca efect de rasarit de soare, lnserare, aprinderea sau stingerea lurninii din incapere, deci dramaturgic motivat. _ Lumina principala trebuie sa asigure iluminarea intregului spaju de joc. Nu este obligatoriu sa fie unliorrna in tot spatiul de joe, dar trebuie sa fie in principiu valabila pentru fiecare camera de luat vederi in parte in cazul televiziunii.

--"j'}-l
. ~ I I
"

Lumina principals

ELEMENTE

DE. GRAMATICA

A LIMBAJUWI

AUDIDVIZUAL

fost arnplasata lumina principala, De regula sub inaltimea ochilor cerui care este filmat (daca nu este posibH,cat mai Lumina de modelare este lolosita pentru a atenua jos cu putinta). Lumina de modelare este obligatori~ sa tie alumina umbrele dure produse de lumina principala Intensitatea luminii de modelare este determlnata de caracterul ce difuza (soft ligh~, 0 lumina moale, care la randul ei sa nu trebuie imprimat cadrului, scenei, filmului,. emisiunii TV, in produca a a doua umbra pe fata personajului iluminat. Prima umbra este produsa delornina prlncpala (hard funclie de efectul dramaturgic urrnarit, light) §i este 0 umbra clara, cu contururi nete, produsa de Firesc este ca lumina de modelare sa fie mai mica, proiectorul cu lentila. sau cel mult egala cu lumina princoala, Sursele de lumina pentru lumina de modelare nu au Fara a folosilumina de modelare S6 poate crea lentHa. Sunt compuse de regula dintr-o oglinda. de alumiiluminarea stil clarobscur. niu, care reflecta lumina unui bee de cuart direct spre fata Cu folosirealuminii de modelare verbim de iluminarea subiectului de filmat. Daca nu dispunem de astfel de surse, tonala. putemfolosi acslasi tip de surse punand peste lentila Cand lumina de modelare este aproape egala sau proiectorului un filtru de difuzie care sa anihileze efectul dat egala cu lumina principala se ajunge la alb in alb, baia de de lentila proiectorului. Filtrele de di.fuzie sunt realizate din lumina, sau high key. materiale translucide albe, necolorate, §i searnana cu Aceasta lumina. de modelare se amplaseaza intot- hartia de calc. Au valeri de difuzie de (100%) intreg - full, deauna de cea/alta parte a cemetei fala de locul unde a (50%) jumatate - half sau (25%) sfert -quarter.
lumina de model are- Fill light - Lumina de umplere in TV.

Lumina de modelare
1. lumina principala se reaHzeazaeu prolector cu lentila Fresnel.

Este lumina dirijata care creeaza umbre dure.

J!\
~

Lumina de modelare se realizeaza cu surse de lumina difuza montals pe camera.

2. Lumina de modelare !lmplasats in mod clasic. Alaturl de camera, pe stallv, pe partea opusa luminli prlncipale.

3 Lumina de modelare amplasata sus, dincolo de camera fa~ade locul unde asta amplasata lumina prlncipala. in acesl caz capata denumirea de lumina de umplere. in acesl lei pot lucra alilturi 2 sau 3 camere de televiziune concomitent.

ELEMENTE DE GRAMATICA A LrMBAJULUr AUDIOVlZUAL

Lumina de contur este un element pe cat de important pe atat de pretenjios. Realitatea inconjuratoare este ttidimensionala, perceputa de noi ca atare, datorita printre altele privirii binoculare. Camerele de filmat §i cele de luat vederi sunt monoobiectiv §i din acest motiv nu pot reda imaginea in tridimensionalitatea ei. Imaginile realizate se proiecleaza pe ecrane bidimensionale fiind lipsite de cea de a treia dimensiune, adsncrrea.

Lumina de contur - Back light

Lumina de contur are ca efect .dezfpiraa" subiectului de fundal. Oezlipirea se realizeaza chiar §i atunci cand obiectele sau personajele sunt imbracate in aceeasi culoare cu cea a decorului, costume negre pe fundale negre sau albe pe alb. Obiectivele cu distants tocala lunga aplatzeaza perspectiva lipind ca un timbru prim-planul de fundalul pe care se suprapune. $i in aceste cazuri folosirea luminii de contur .rszolva problema redand senzapa de volum. Lumina de contur se insereaza vizual intre prim-plan §i fundal ca un al treilea plan §i reda senzajia de volum.

Cu ajutorulluminii de cantur se senzaJia de profunzime. Oconvenjie de reprezentare oarecum asemanatoare COfJVBI1Jei de reprezentare a perspectivei Tnpictunl

aeeaza

Lumina de contur creeaza contrast, stralucire §i-i contera imaginii senzafia de finete, Fara lumina de contur, imaginea pare plata §i lips ita de viata. Lumina de contur se amplaseaza de sus din spatele personajului. Lumina de contur trebuie pusa in asa fel lncat sa nu fie prea de sus §i prea aproape de personaj, sa nu cada lumina pe nas, pe frunte sau pe fata, in cazul in care personaiul lasa capul prea mult pe spate. Ca varlanta de amplasare lumina de contur poate fi pusa §i din directia opusa luminii de modelare. Uneori cand dorim sa scoatem Tn evidenta coafura, buclele unui personaj, lumina de contur poate fi amplasata §i de jos in sus, de la sol spre paru' personajului (de regula feminin). Ceea ce nu exclude folosirea concomitenta a unui proiector pentru contur de sus din spate. Proiectorul de contur poate fi amplasat §i exact in axul camerei, obturat de personaj, obtinand Tn acest cazo "aureola" foarte puternica §i placuta. Este de evitat mlscarea personajului §i intrarea intregului proiector de contur In cadru fiindca produce .orbrea" camerei §i inchiderea obligatorie sau automata a diafragmei camerei, care intuneca nejustificat §i nedorit imaginea.

Lumina de contur
Lumina de contur realizata cu cate un proiector pentru !iecare parsosna, lumina principala direct din tala cu cate un singur proiector pentru !iecare participant la emisiune. Fara lumina de modelare.

~---------~~

~ C)

1-2kW

B 2kW lumina de contur realizata cu un singur proiector, comun, penlru loti participan!ii. LUmina principalii reali.zatatol cu un singur proiector. Este nevoie de 0 lUmina de modelare.

~,
J
I

......

<,

<,

......._.

.-

- - ---- -:_fI:; -F 5kW

K 5kW

B Lumina de contur reallzata cu proiectoare pe grupe de persoane. lumina principalii de asemenea realizatii cu mal multe proiectoare, realizatii pe grupe. De asemenea, grupe de surse de lumina de modelare. 1.2kW~
\. \.

- -....~-- -~\.
'1 '\
\.

-....::-~

~_

__

.---

-::.

-_""":.-

-~~

f6) ~

K 2·5kW

in func!ie de acesle optlunl se !olosesc proiectoare de diverse intensita!! sau, in func!ie de proiectoare, alegem variante.

ELEMENTE

DE GAAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

De asemenea nu trebuie sa fie prea aproape de rama cadrului ca sa nu creeze refJexe parazite, nedorite in obiectiv §i implicit In cadru. Lumina de contur da 0 umbra In tala personajelor care de toarte multe ori este lolosita ca efect de suspans, intrucat fa1apersonajului nu este pregnantluminata. Efectul de supradimensionare a personajului prin umbra lunga din tala personajului sau care precede personajul in rniscare nu este de asemenea de neglijat in comunicarea filmica.

Stingand sau aprinzand lumina principala, raman and doar cu lumina de contur §i eventual lumina de fundal sau de decor, putem constitui un final sau inceput de cadru. De multe ori, la finalul unui buletin de §tiri, se stinge lumina prncipala de pe fala prezentatorului, rarnanano aprinsa lumina de contur §i de decor, iar peste aceasta ambianta, se deruleaza genericul de final.

Proieclorul de urmarlre (follow spots) Proiectoarele efipsoidale, scannerele sau movielight Lumina poate Ii artifieiala, de 3200 Kelvin, produsa de proiecloare (Tungslen) Ctl larnpl de cuart sau reee de 5600 Kelvin, creata de lampl Xenon sau HMI (eu halogen).

care pot crea lumina de elec!.

Temperatura de culoarein Luminari Securi obisnuile (casnice) Lampi peniru proiecloare Liimpi pentru preiecloare Lampl pen!ru proiectoare Lampi de cuart Lampl supravoltale Lampi fluorescenle Arcuri (curenl continuu) HMI Lampi Xenon, Bli!
Lumina naturals

Kelvin - penlru urmatoarele

surse: 1930 2600-2900K 3000K 3275K 3380K 3200-3400K 3400·,350DK 320D-7500K 4000-6000K 56DD·SOOOK 60DOK

25-250W 500-1000W 2000W 4kW, 10 kW

Rasaril de scars Diminea!a devreme Miezul zilei - amlaza Soare de 'lara cu cer albaslru Cer acoperi! (norl) in umbra (vara) Cer innoral Cerul albastru in nord sau la marl altiludini

2000-3000K 4500-48DOK 5400·S600K 5500-6S00K 6800-7500K 6000-7000K BOOOK 10.000 - 20.oo0K

ELEMENTE DEGRAMATICA

A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Efectul de lumina
Efectul de lumina poate fi realizat cu surse vizibile sau invizibile ln cadru. Veioze, aplice, ferestrele unei incaperi sunt surse logice pentru efecte de /uminain cacru Razel.e de lumina care pammd Tncadru din afara lui (presupunem ca yin de la 0 lereaslra care Tnacesta lncadratcra nu este vizibila) de asemenea sunt sursa a efecfului de lumina. Camerele de luat vederi §i pelicula moderna nu mai nece~ sita adauqarea unei lumini in spatele unei veioze pentru a avea efectul de lumina generat de aceasta, datorlta sensibilitalilor ridicate ale suporturilor de Tnregistrare. Totusi, uneori la chei Tnalte de iluminare, impuse de nevoia profunzimilor de c1aritate mai mari, dorite de mizanscena regizorala, se lucreaza cu diafragma lncbisa, in aceste condi1ii, Tn care miscarsa personajelor este Tn prounzimea cadrului, se poate ajunge la nevoia schimbarii In veioza a unui bee mult mai puternic sau la nevoia de a suplimenta lumina pe perete orl in jurul obiectelor lurninoase. Recurgem la adauqarea efectului de lumina

pentru a pastra convenja ca aeeste elemente sunt izvorul de lumina din acel cadru. in cazul ferestrelor, Tn funcjle de efecful utmadt, prin ele sau separat de ele, se vor piasa proiectoare care sa creeze efectul de lumina, de zi sau de noapte, in cadru, precum si pe pere1i §i podea, indiferent daca fllmarn ln platou sau Tn decor natural. Aceste proiectoare, alese fie cu becuri cu filament in~ candescent de 3200 K (cu sau filtre colorate Tnfala), fie cu becuri HMI, creeaza efectul de lumina care intra pe tereastra - raze Ie de lumina, de zi (de la proiectorul cu bec de cuar] de 3200 K), - de amurg (proiectorul cu cuart §i filtru orani) , sau - de noapte (realizat cu proiectoare HMI) suntceea ce

tara

se numB§fe efectul de lumina. Petele de lumina, realizate de efectul de lumina pe pere1i §i pe dusurnea, torrneaza lumina de efect.

Efectul de lumina si Lumina de efect '

Efectul de lumina este materializat de veioza notata cu 6 in decor si fereastra notata cu 4. Pentru ca veioza sa creeze in , lncapere si pe pelicula efectul de lumina necesar, in spate!e ei , un proiector special instalat va crea Lumina de efect necesara. Pentru ca in exteriorul ferestrei 4 sa para ca este ora apusului de soare, cand in lncapere este aprlnsa si veioza, in spate!e , fereslrei se a~aza un panou 1. Panoul poate reproduce nori, imagine de oras ori peisaj. , Acesta se ilumineaza cu soft light ca in detaliul a1. Lumina, care va fl colorata cu filtre oranj, reprcducand culoarea apusului, reprezlnta Lumina de efect. De asemenea, pentru a sublinia efectul de lumina produs de soare in tncapere, se monteaza un proiector care din spatele decorului sa patrunda prin fereastra in lncapsre si sa creeze , pe perete pata de soare trecuta prin fereastra. 5i aceasta , lumina marcata cu 3 este 0 Lumina de efect spre deosebire de razeIe create de proiector care constituie Efectul de lumina mareat de sageals. ,

... ,
/'

...

a1

:----~

"

"

ELEMENTE

DE GRAMATICA

A LIMBAJULUI

AUDIOVIZUAL

Efectul de lumina in cazul spectacolelor muzicale


reprezlnta totalitatea proiectoarelor albe sau colorate care yin din fundul scenei cans fala scenei. Par-uri in pozifie fixa, albe sau colorate, cuprinse in programe de aprindere-stingere in grupe de aceeasi culoare, sau pur §i simplu aprinderea lor succesiva individuala se constituie in efect de lumina. Din aceeasi categorie de efect de lumina fac parte §i proiectoarele in rnlscare ca Movie light - Scannere - Mac-uri - Martin-uri - a§anumitele surse de lumina lnteliqenta, programabile. A nu se confunda cu lumina de contur care de obicei rarnane alba, necoorata §i fixa sau realiaata cu proiectoare de urrnarire follow spot, de abicei HMI-uri care urrnarese solistul pentru a nu diminua petele colorate sau scena. In acest fel arnblarta poate fi schimbata la fiecare noua melodie sau chiar in cadrul aceleiasi melodii in functie de ritmul ei sau in functie de schimbarile melodiee ale frazelor muzicale. Aceste schirnbari ale efectului de lumina §i arnblanjei colorate a efeetului de lumina pot fi realizate din pupitrul de lumini §i automatizat de cafre semnalele ritmice comandate de inregistrarea rnuzcala in funcfie de ba§ii sau Tnaltele muzicii.

Lumina de efect
Lumina de efect este ceruta de nevoia de a crea arnblanta necesara cadrului. Soarele intrand pe geam in viala de fiecare zi ni se pare ceva normal. . Intrarea razelor de lumina pe fereastra in decorul unei camere in studio trebuie recreata, Falosim in acest scop surse de lumina care se numesc lumina de efect sau proiectoare de efect. Intrarea raze lor de luna sau lumina unui felinar pe geam, efectul de lumina al unei reclame luminoase venind din afara ferestrei, veioza aprinsa de la noptiera patului sunt tot atatsa lumini de efect care dau autenticitate cadrului filmat. Culoarea lumfnii de efect ne poate da indicii asupra momentului de timp al zilei in care se destasoara actiunea cadrului, scenei sau filmului. Lumina aurie de dimlneata de la rasaritul soarelui, lumina alba §i puternica a ar§itei din timpul amiezii de vara sau lumina pallda fara umbre a toamnei sunt cateva sugestii din infinitatea posibila a luminii de efect. A intrat Tnuz curent folosirea proiectoarelor HMI (Halogen Metal lod) care dau 0 lumina cu temperatura de culoare Tntre 5.600-6.000 Kelvin, perceputa (de pelicula folosita pentru interior de 3.200 Kelvin) sau eamerele

ELEMENTE

DE GRAMATICA A LIMBAJUlUI

AUDIOVlZUAl

video cu balansul de alb (white balance, W/B) efectuat pentru iluminari cu surse incandescente (cuart de 3.200 Kelvin) ca 0 lumina abasna §i percepute de spectatori ca surse de lumina de erect de noapte.

La filmul SF, lumina de efect capata 0 valoare mult mai mare, ajungand sa determine chiar lumina principala sau sa transforme una sau mai multe categorii de lumina In

lumina de erect.

ELEMENTE DE GRAMATICA A LIMBAJULUI AUDIOVIZUAL

Graphics - Grafica
11&1£1 Ii&if

'.
bbd 'R44ifu}r •• u
It'd WE

eMUI_:!

:1

,i

!Jill

Text - Titlurile
Genericul, titlurile apar de obicei la inceput sau foarte aproape de inceputul programului. Sfilul graficii, forma, fondul, rnarirnea, culoarea (lmpreuna cu muzica) ne pot face sa Intelegem la ce ne putem astepta, atmosfera, ritmul, stilul programului.

Genericele cu principalii realizatori - ATl (above the line) Credit list (actori, producator, regizor, director de imagine, scenarist, compozitor, scenograf - art designer)
In cazul unor lucrari mai speciale §i alii realizatori sunt prezen] la Tnceputul programului (above the line), restul actorilor §i realizatorii programului fiind prszenta] la star§itul programului (below the line), in respectul unei munci la un unicat. Anumite serii de filme incep cu 0 secventa foarte lunga de acfiune inalnte de generic. Secventa in

avans are rolul de a capta atentia spectatorilor pentru a urman acjlunea §i a nu parasi postul TV. Promo-urile pentru filme artistice, documentare, ne indica, pe un montaj inspirat prin voce a comentatorului §i o grafica sugestiva, ora §i ziua de difuzare a unor viitoare programe. Captarea atemiel cu acest gen de montaje Tn avans, for§pan, In ultima vreme este folosita §i pentru rubrici de §tiri. Pe de alta parte, In larile cu practica subtitrajului la filme, cum este §i tara noasua, partea de jos a ecranului este folosita pentru subtitlurile traducerii dialogului. La emisiunile TV pe acest spafiu se introduc elemente de grafica specifica emisiunii, numele celor care vorbesc, calitatea Tncare 0 fac, numite .burtere" (deoarecela PM, plan mediu, ele se suprapun peste burta interlocutorilor).