Anda di halaman 1dari 6

AUDIT FINANCIAR CONTABIL

Auditul financiar-contabil are ca obiective următoarele :

- sa constate reflectarea imaginii fidele a situaţilor patrimoniului şi a rezultatelor financiare în


situaţiile financiare anuale, situaţii care trebuie să ofere o imagine corecta a poziţiei
financiare, performanţei financiare, fluxurilor de trezorerieşi a celorlalte informaţii
referitoare la activitatea desfăşurată;

- sa exprime opinii într-un raport de audit, care trebuie să conţină, în mod corect opinia
auditorului asupra faptului dacă situaţiile financiare oferă o imagine fidelă în concordanţă cu
un cadru general de raportare financiară

- aprecierea performanţelor şi eficienţei sistemelor de informare şi organizare

Etapele auditului financiar contabil

I. Angajamentul de audit si contractarea lucrarilor

II. Orientarea si planificarea activitatii de audit

III. Controlul conturilor

IV. Controlul bilantului contabil

V. Sintetizarea concluziilor în raportul de audit

I. Angajamentul de audit si contractarea lucrarilor

Intr-un dosar permanent se consemneaza informatii despre:

a. Culegerea si analiza informatiilor despre intreprindere; (

b. Completarea unei foi de acceptare a mandatului;

c. Incheierea contractului de audit si certificare a bilantului contabil.


a. Prima etapa permite auditorului sa precizeze daca va reusi sa indeplineasca în bune
conditii angajamentul. Informatiile obtinute se refera la :

> Identificarea intreprinderii, specificului activitatii, sectorului de activitate, marimii


intreprinderii si a modului de organizare;

> Stabilirea riscurilor pe care auditorul si le asuma acceptand angajamentul; (control intern
insuficient, fluctuatii de personal in cadrul contabilitatii, litigii pe rol, etc)

b. Daca auditorul accepta mandatul, urmatorul pas este de a completa o fisa de acceptare a
mandatului, care are urmatoarele obiective:

* Colectarea si sistematizarea informatiilor referitoare la unitate, obiectul de activitate si


marimea sa;

* Consemnarea lucrarilor efectuate inainte de angajament, si anume :

- analiza situatiei financiare, a riscurilor;

- vizitarea intreprinderii si discutiile cu conducerea;

- contractele cu auditorul precedent si examinarea documentelor intocmite de


acesta .

c. Acceptarea misiunii de audit se finalizeaza printr-un contract de audit financiar si certificare


a bilantului contabil – se stabileste pretul si calendarul auditului (inclusiv termenul de finalizare)

II. Orientarea si planificarea activitatii de audit

Lucrarile efectuate în aceasta etapa sunt grupate în trei clase :

a. Cunoasterea generala a intreprinderii;

b. Identificarea domeniilor semnificative, a riscurilor de audit si importanta lor


relativa;

c. Stabilirea planului de misiune.

a. Prima categorie de lucrari constituie baza de pornire în planificarea auditului. Are ca


obiectiv, obtinerea de catre auditor a unei intelegeri suficiente a particularitatilor întreprinderii si
ale mediului în care functioneaza. Acest lucru se realizeaza prin analiza principalelor
caracteristici, ce pot influenta calitatea de audit :

* Sectorul de activitate:

* Organizarea si structura intreprinderii : daca societatea este grup sau independenta;


daca activitatea este concentrata sau dispersata teritorial; daca ierarhiile în organigrama si
responsabilitatile sunt riguros stabilite sau prezinta neajunsuri; daca exista sau lipsesc
procedurile etc.

* Politica generala a intreprinderii : financiara, comerciala, sociala.

* Perspectivele de dezvoltare ale intreprinderii;

* Organizarea administrativa si contabila, care poate influenta auditul, daca :

- exista un sistem informational adecvat;

- exista un control de gestiune si preventiv eficient;

- exista un control bugetar asupra cheltuielilor si veniturilor;

- exista proceduri administrative si contabile judicioase.

b. Domeniile semnificative sunt diferite de la o intreprindere la alta, dar în general


cuprind urmatoarele elemente : vanzari, cumparari, personal, productie, trezorerie, imobilizari;

c. Stabilirea planului de misiune consta în sintetizarea informatiilor obtinute, cu scopul


de a orienta si coordona intreaga activitate de audit.

Acest plan raspunde la intrebari de genul:

‘Ce lucrari trebuie sa efectueze auditorul, data si succesiunea lor ?’

‘Ce rapoarte si relatii trebuie sa stabileasca auditorul cu auditorii precedenti si alti


speciialisti ?’

‘De ce mijloace are nevoie auditorul si care este costul misiunii ?’

Planul de misiune cuprinde:


1. Prezentarea generala a intreprinderii: date de identificare, scurt istoric, obiect de
activitate, persoanele de contact.

2. Informatii contabile: principiile contabile aplicate, bugete si conturi previzionate,


comparatii pe mai multi ani ale unor indicatori

3. Planificarea lucrarilor, repartizarea lucrarilor, datele interventiilor, lista raporturilor, a


scrisorilor de confirmare etc

III. Controlul conturilor

În auditarea conturilor se urmareste respectarea normelor legale si se verifica în special,


daca :

 forma de contabilitate aleasa este corect aplicata;

 gradul de centralizare sau descentralizare a lucrarilor de evidenta corespunde


marimii unitatii, organizarii, dotarii cu tehnica de calcul, particularitatilor tehnologice,
modelelor de conducere;

 evidenta operativa si contabilitatea analitica (financiara si de gestiune) asigura


delimitarea corespunzatoare a responsabilitatilor pentru evitarea compensarilor nelegale
si a altor situatii pagubitoare;

 graficele de circulatie a documentelor si de prelucrare a informatiilor asigura


evitarea paralelismelor din munca de evidenta, daca se asigura o prelucrare complexa a
datelor fara culegerea lor repetata;

 personalul din cadrul compartimentului financiar contabil si din alte


compartimente are stabilite, prin decizii interne, atributiuni de serviciu bine delimitate
si coordonate astfel incat sa asigure caracterul unitar al lucrarilor de evidenta.

Controlul financiar, si în special cel gestionar se realizeaza în trei etape:

1. Controlul initial asupra datelor de intrare:

a. Verificarea corectitudinii întocmirii documentelor primare sub aspectul formei si al


continutului;

b.Verificarea prelucrarii datelor în tehnica de calcul sau a introducerii lor în registrele


contabile în scopul asigurarii preluarii integrale. Pentru a se pune în evidenta erorile ce pot
aparea, se utilizeaza procedee de control, cum ar fi :
 Controlul corelatiilor dintre solduri si rulaje, care pune în evidenta inregistrarile
contabile anormale;

 Controlul respectarii seriilor numerice ale documentelor cu regim special, prin care
sunt descoperite situatiile în care unele documente nu au fost inregistrate sau au fost
inregistrate de mai multe ori;

 Controlul prin jocuri de incercare, ce se bazeaza pe prelucrarea manuala a unui


esantion de documente sau pe baza unui program informatic si compararea
rezultatelor cu cele din contabilitatea intreprinderii.

c. Controlul automat asupra datelor initiale, cu ajutorul procedurilor automate de control


sintactic si semantic continute de pachelele de programele informatice.

2. Controlul prelucrarii datelor urmareste depasirea erorilor ce pot aparea, fie ca urmare
a conceperii gresite a sistemului, inclusiv a programelor de prelucrare, fie ca urmare a unor
greseli de operare sau manipulare a suporturilor de date. Cel mai des utilizate sisteme de control
sunt ‘controalele prin balante’, care pot fi :

3. Controlul final sau al rezultatelor obtinute în urma prelucrarii automate a datelor

Vizeaza forma si continutul situatiilor de iesire sub aspectul formei si a continutului si


instrumentele contabilitatii, si presupune urmarirea modului cum se asigura:

 Consemnarea operatiunilor în documente;

 Evaluarea elementelor patrimoniale, a cheltuielilor si a veniturilor;

 Coretitudinea calculelor;

 Gruparea si sistematizarea datelor în conturi;

 Centralizarea si verificarea datelor cu ajutorul balantelor de verificare;

 Verificarea cocordantei dintre informatiile contabile si realitate cu ajutorul


inventarierii;

IV. Controlul bilantului contabil

Obiectivele principale ale examinarii de ansamblu a bilantului contabil constau în


verificarea daca elementele acestuia:
 sunt coerente, tinand cont de cunoasterea generala a intreprinderii, sectorul de activitate
si mediul social economic;
 sunt prezentate toate principiile contabile si reglementarile în vigoare;
 prezinta o imagine clara si completa a patrimoniului, rezultatelor si situatiei financiare.

Pentru constatarea asigurarii imaginii fidele a patrimoniului, trebuie sa se urmareasca:


− tinerea corecta si la zi a contabilitatii;
− existenta inventarierii patrimoniului, a corectei verificari a acesteia si cuprinderii
rezultatului în bilant;
− preluarea corecta în balanta de verificare a datelor din conturile sintetice si concordanta
dintre acestea si conturile analitice;
− efectuarea corecta a operatiilor de inregistrare sau modificare a capitalului social;
− evaluarea corecta a patrimoniului conform reglementarilor în vigoare;
− intocmirea bilantului contabil pe baza balantei de verificare a conturilor sintetice;

In ceea ce priveste rezultatele, auditorul trebuie sa analizeze:


− intocmirea contului de profit si pierdere pe baza datelor din contabilitate pentru
perioada de raportare;
− stabilirea profitului net si a destinatiilor acestuia propuse AGA conform dispozitiilor
legale.

Sunt supuse verificarii si:

 Conturile de regularizare si asimilate, auditorul urmarind constituirea acestora pe baza


documentelor justificative necesare si inregistrarea în bilant sau anexe;
 Conturile de provizioane, pentru care se stabileste constituirea si inregistrarea corecta
a acestora;
 Conturile de trezorerie.

V. Sintetizarea rezultatelor în raportul de audit