Anda di halaman 1dari 91

Algoritm de alegere şi notare

Fiecare subiect va contine 10 (zece) itemi, respectiv alese dupa cum urmeaza:

A_3 (trei) itemi


B_3 (trei) itemi
C_2 (doua) itemi
D_1 (un) item
E_1 (un) item

Fiecare item va fi notat cu 10%.


Nu se acorada puncte din oficiu.
Gemetrie Analitica
A_Spatii vectoriale

MULTIPLE CHOICE

1. Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si fie B = {e1, e2 ,..., en } o baza a lui V.
Daca B ′ este o alta baza a lui V, atunci

a. b. c.

2. Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si fie B = {e1, e2 ,..., en } o baza a lui V, iar
x ∈ V \ {0} un vector arbitar a.i. , unde .
Atunci

a. este o baza a lui V


b. este o multime liniar independenta
c.

3. Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si fie B = {e1 , e2 ,..., en } o baza a lui V, iar
x ∈ V \ {0} un vector arbitar a.i. , unde .
Atunci

a. este o baza a lui V


b. este o multime liniar independenta
c.

4. Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si fie B = {e1 , e2 ,..., en } o baza a lui V, iar
x ∈ V \ {0} un vector arbitar a.i. , unde .
Atunci

a. este o baza a lui V


b. este o multime liniar independenta
c.

5. Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si fie B = {e1, e2 ,..., en } o baza a lui V, iar
x ∈ V \ {0} un vector arbitar a.i. , unde .
Atunci

a. este o baza a lui V


b. este o multime liniar independenta
c.

6. In \4 cu structura canonica de \ - spatiu vectorial, se considera multimea:


⎪ ⎧
⎪ x1 + x2 − 2 x4 = 0⎪ ⎫

⎪ ⎪ ⎪

⎪ ⎪
⎪ ⎪
W = ⎨( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ (S ) : ⎨ x1
4
− x3 = 0⎬

⎪ ⎪
⎪ ⎪


⎪ ⎪

⎩ x + x − 2 x = 0 ⎪

⎩ 2 3 4 ⎭

Atunci W este un subspatiu vectorial de dimensiune

a. 4
b. 3
c. 1
d. 2

7. In \4 cu structura canonica de \ - spatiu vectorial, se considera multimea:


⎪ ⎧
⎪ ⎫
x1 + x2 − 2 x4 = 0⎪

⎪ ⎪ ⎪

⎪ ⎪
⎪ ⎪
W = ⎨( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ (S ) : ⎨ x1
4
− x3 = 0⎬

⎪ ⎪
⎪ x + x − 2x = 0 ⎪ ⎪



⎩ ⎪

⎩ 2 3 4 ⎪

Atunci spatiul generat de W notat Sp(W) nu contine vectorul

a.
b. e = (2,3,1,0)
c.

8. In \4 cu structura canonica de \ - spatiu vectorial, se considera multimea:


⎪ ⎧
⎪ ⎫
x1 + x2 − 2 x4 = 0⎪

⎪ ⎪ ⎪

⎪ ⎪
⎪ ⎪
W = ⎨( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ ( S ) : ⎨ x1
4
− x3 = 0⎬

⎪ ⎪
⎪ x + x − 2x = 0 ⎪ ⎪



⎩ ⎪

⎩ 2 3 4 ⎪

Atunci, din punct de vedere geometric, spatiul generat de W notat este

a. un plan
b. un subspatiu de dimensiune 3
c. o dreapta

9. In \4 cu structura canonica de \ - spatiu vectorial, se considera multimea:


⎪ ⎧
⎪ x1 + x2 − 2 x4 = 0⎪⎫

⎪ ⎪ ⎪

⎪ ⎪
⎪ ⎪
W = ⎨( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ ( S ) : ⎨ x1
4
− x3 = 0⎬

⎪ ⎪
⎪ ⎪



⎩ ⎪ x2 + x3 − 2 x4 = 0 ⎭

⎩ ⎪

Atunci, din punct de vedere geometric, spatiul generat de W este

a. , cu
b. {α ⋅ e + β ⋅ f + γ ⋅ g α, β , γ ∈ \} unde, e = (2,3,1, 0) , f = (−1, −2, 0,1) si
g = (1, −1, 2,1)
c. cu

10. Fie f : \ 3 → \ 2 o aplicatie definita prin:

f ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 − x3 , −x1 + x2 ) .

Atunci f este o

a. functionala liniara c. forma biliniara


b. forma patratica d. aplicatie liniara

11. Fie f : \ 3 → \ 2 o aplicatie liniara definita prin:

f ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 − x3 , −x1 + x2 ) .

Atunci, matricea A, a aplicatiei f relativ la baza canonica este

a.

b. ⎛ 1 −1⎞⎟
⎜⎜ ⎟
A = ⎜⎜ 0 1 ⎟⎟⎟
⎜⎜ ⎟
⎜⎝−1 0 ⎠⎟⎟
c.

12. Fie f : \ 3 → \ 2 o aplicatie liniara definita prin:

f ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 − x3 , −x1 + x2 ) .

Atunci, nucleul aplicatiei f, notat este

a.
b. ker f = {α ⋅ e α ∈ \ } unde, e = (1,1,1)
c.
d.
e. unde,

13. Fie f : \ 3 → \ 2 o aplicatie liniara definita prin:

f ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 − x3 , −x1 + x2 ) .

Atunci, nucleul aplicatiei f si imaginea sa notate si sunt de dimensiuni, respectiv,


egale cu

a. 0 si 3
b. 1 si 2
c. 2 si 3
d. 3 si 0
e. 2 si 1

14. Fie f : \ 3 → \ 2 o aplicatie liniara definita prin:

f ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 − x3 , −x1 + x2 ) .

Atunci, imaginea aplicatiei f, notata este

a.
b. unde,
c.
d. unde, e = (1,1,1)
e.

15. Fie V3 un spatiu vectorial cu trei dimensiuni peste \ si B = {e1, e2 , e3 } o baza a lui V3 .
Se considera S = { f1 , f 2 , f3 , f 4 } un sistem de vectori din V3 ai carui vectori sunt definiti prin
relatiile:

f1 = e1 + 2e2 + e3 , f 2 = e1 + 7e2 + 4e3 , f 3 = −e1 + e2 + e3 , f 4 = e1 + 4e2 + 2e3

Sa se caracterizeze mutimea S.

a. Multimea S formeaza un sistem de generatori de dimensiune 2.


b. Multimea S formeaza un subspatiu de dimensiune 1.
c. Multimea S formeaza o baza a spatiului .
d. Multimea S formeaza un sistem de generatori de dimensiune 3.

16. Fie V3 un spatiu vectorial cu trei dimensiuni peste \ si B = {e1, e2 , e3 } o baza a lui V3 .
Se considera S = { f1, f 2 , f3 , f 4 } un sistem de vectori din V3 ai carei vectori sunt dati dati prin
relatiile:

f1 = e1 + 2e2 + e3 , f 2 = e1 + 7e2 + 4e3 , f 3 = −e1 + e2 + e3 , f 4 = e1 + 4e2 + 2e3

Sa se determine spatiul generat de S, notat si sa se precizeze o baza a lui S

a.
,

b. ,
c. ,
d.
,

17. Fie V3 un spatiu vectorial cu trei dimensiuni peste \ si B = {e1, e2 , e3 } o baza a lui V3 .
Se considera o alta baza a lui V3 ai carei vectori sunt dati prin relatiile:

Sa se determine cordonatele vectorului in baza .

a.
b.
c.
d.

18. Fie V3 un spatiu vectorial cu trei dimensiuni peste \ si B = {e1, e2 , e3 } o baza a lui V3 .
Se considera o alta baza a lui V3 ai carei vectori sunt dati dati prin relatiile:

Sa se determine matricea de trecere de la baza B baza .

a. b. c. ⎛ 3 −5 8 ⎞⎟
⎜⎜ ⎟
C −1 = ⎜⎜−1 2 −3⎟⎟⎟
⎜⎜ ⎟
⎜⎝ 1 −1 5 ⎠⎟⎟

19. Fie V3 un spatiu vectorial cu trei dimensiuni peste \ si B = {e1, e2 , e3 } o baza a lui V3 .
Se considera o alta baza a lui V3 ai carei vectori sunt dati dati prin relatiile:

Sa se determine formulele de trecere de la baza B baza .

a. e1 = 3 f1 − f 2 + f3 , f 2 = −5 f1 + 2 f 2 − 3 f 3 , f 3 = 8 f1 − 3 f 2 + 5 f 3
b.
c.
d. e1 = 3 f1 − 5 f 2 + 8 f 3 , f 2 = − f1 + 2 f 2 − 3 f 3 , f 3 = f1 − 3 f 2 + 5 f 3

20. In \4 cu structura canonica de \ - spatiu vectorial, se considera multimea:


⎪ ⎪ ⎫
⎧ x1 − x2 + x3 − x4 = 0⎪


W =⎨( x , x , x , x ) ∈ \ 4
( ) ⎨
S : ⎪ ⎬
⎪ 1 2 3 4
⎪ ⎪ x1 − 2 x3

⎩ − x4 = 0⎪

⎩ ⎭
Atunci, din punct de vedere geometric, spatiul generat de W este

a. un plan
b. o dreapta
c. 4
\
d. un hiperplan de dimensiune 3
21. In \4 cu structura canonica de \ - spatiu vectorial, se considera multimea:


⎪ ⎧
⎪ ⎫
x1 − x2 + x3 − x4 = 0⎪
⎪ ⎪
W = ⎨( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ ( S ) : ⎨
4 ⎪


⎪ ⎪ x1 − 2 x3

⎩ ⎪
− x4 = 0⎪
⎩ ⎭
Atunci spatiul generat de W nu contine vectorul

a.
b.
c.

22. In \4 cu structura canonica de \ - spatiu vectorial se considera multimea:


⎪ ⎧
⎪ ⎫
x1 − x2 + x3 − x4 = 0⎪
⎪ ⎪
W = ⎨( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ ( S ) : ⎨
4 ⎪


⎪ ⎪ x1 − 2 x3

⎩ ⎪
− x4 = 0⎪
⎩ ⎭
Atunci, spatiul generat de W este dimensiune

a. 3
b. 2
c. 1
d. 4

23. In \4 cu structura canonica de \ - spatiu vectorial, se considera multimea:


⎪ ⎪ ⎫
⎧ x1 − x2 + x3 − x4 = 0⎪


W =⎨( x , x , x , x ) ∈ \ 4
( ) ⎨
S : ⎪ ⎬
⎪ 1 2 3 4
⎪ ⎪ x1 − 2 x3

⎩ ⎪
− x4 = 0⎪
⎩ ⎭
Atunci spatiul generat de W este

a. cu
b. , cu
c. cu

24. Fie in spatiul vectorial real M2 ( \ ) sistemele de vectori:



⎪ ⎛1 0⎞⎟ ⎛0 1⎞⎟ ⎛0 0⎞⎟ ⎛1 0⎞⎟⎫⎪
S =⎪
⎨ A1 = ⎜⎜⎜ ⎟⎟ , A2 = ⎜⎜ ⎟⎟ , A3 = ⎜⎜ ⎟⎟ , A4 = ⎜⎜ ⎟⎟⎪

⎪ ⎝0 0⎠⎟ ⎜
⎝1 0⎠⎟ ⎜
⎝0 1⎠⎟ ⎜
⎝0 1⎠⎟⎪

⎩ ⎪

si
⎧ ⎫
⎪ B = ⎜⎛⎜1 0⎞⎟⎟ , B = ⎜⎛⎜1 2⎞⎟⎟ , B = ⎜⎛⎜0 0⎞⎟⎟ , B = ⎛⎜⎜1 0⎞⎟⎟⎬

S′ = ⎨


⎪ 1

⎝0 2⎠ ⎟
⎟ 2

⎝2 0⎠ ⎟
⎟ 3

⎝0 1⎠ ⎟
⎟ 4

⎝0 1⎠⎪ ⎟
⎟ ⎪

⎩ ⎭

Atunci spatiile generate de si sunt de dimensiuni, respectiv egale cu:

a. 1 si 3 c. 3 si 4
b. 2 si 4 d. 3 si 3

25. Baza canonica a spatiului vectorial M2 ( \ ) al matricelor de dimensiune 2x2 cu elemente


numere reale este multimea

a.

b.

c.

26. Spatiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult egal cu 5 notat este de dimensiune

a. 5 b. 6 c. 4

27. Spatiul vectorial al functiilor reale definite pe , notat F este de dimensiune

a. c. 2
b. 1 d. 0

28. Spatiul vectorial complex este de dimensiune egala cu

a. 3 c.
b. 4 d. 2

29. Baza canonica a spatiului vectorial al polinoamelor de grad cel mul 4 cu coeficienti din
notat este multimea
a.

b.

c.

30. Fie in spatiul vectorial real M2 ( \) sistemele de vectori :

⎧ ⎫
⎪ A = ⎜⎜⎛1 0⎞⎟⎟ , A = ⎜⎛⎜0 1⎞⎟⎟ , A = ⎛⎜⎜0 0⎞⎟⎟ , A = ⎛⎜⎜1 0⎞⎟⎟⎬

S =⎨


⎪ 1

⎝0 0⎠⎟
⎟ 2

⎝1 0⎠ ⎟
⎟ 3

⎝0 1⎠ ⎟
⎟ 4

⎝0 1⎠⎪ ⎟
⎟ ⎪

⎩ ⎭
si

⎪ ⎛1 0⎞⎟ ⎛1 2⎞⎟ ⎛0 0⎞⎟ ⎛1 0⎞⎟⎫⎪
S ′ = ⎨⎪ B1 = ⎜⎜ ⎟⎟ , B2 = ⎜⎜ ⎟⎟ , B3 = ⎜⎜ ⎟⎟ , B4 = ⎜⎜ ⎟⎬⎪


⎪ ⎜⎝0 2⎠⎟ ⎝⎜2 0⎠⎟ ⎝⎜0 1⎠⎟ ⎝⎜0 1⎠⎟⎪

⎩ ⎭

Sa se stabileasca natura acestora.

a. si liniar dependente c. liniar dependenta si liniar


independenta
b. si liniar independente d. liniar independenta si liniar
dependenta

31. Fie si doua subspatii ale spatiului vectorial real M2 ( \ ) , iar

si

respectiv doua baze ale acestora. Sa se scrie formulele de trecere de la baza la baza

a.

b.

c.
32. Fie in spatiul vectorial real M2 ( \) sistemele de vectori:


⎪ ⎛1 0⎞⎟ ⎛0 1⎞⎟ ⎛0 0⎞⎟ ⎛1 0⎞⎟⎫⎪
S = ⎨⎪ A1 = ⎜⎜ ⎟⎟ , A2 = ⎜⎜ ⎟⎟ , A3 = ⎜⎜ ⎟⎟ , A4 = ⎜⎜ ⎟⎬⎪

⎪ ⎜ ⎟
⎝0 0⎠ ⎜ ⎟
⎝1 0⎠ ⎜
⎝0 1⎠⎟ ⎜ ⎟
⎝0 1⎠⎪

⎩ ⎪

si

⎪ ⎛1 0⎞⎟ ⎛1 2⎞⎟ ⎛0 0⎞⎟ ⎛1 0⎞⎟⎪⎫
S ′ = ⎨⎪ B1 = ⎜⎜ ⎟ , B2 = ⎜⎜
⎟ ⎟ , B3 = ⎜⎜
⎟ ⎟ , B4 = ⎜⎜
⎟ ⎟⎬⎪ .


⎪ ⎜⎝0 2⎠⎟ ⎝⎜2 0⎠⎟ ⎝⎜0 1⎠⎟ ⎝⎜0 1⎠⎟⎪

⎩ ⎭

Sa se indice subspatiile generate de si , notate respectiv prin si .

a.

b.

c. si

33. O baza a lui , ca spatiu vectorial real, poate fi multimea:

a. b. c.

34. Nucleul unei aplicatii liniare este

a. un subspatiu vectorial al lui


b. multimea vida daca este injectiva
c. un subspatiu vectorial al lui

35. Imaginea unei aplicatii liniare este

a. multimea V daca este surjectiva.


b. un subspatiu vectorial al lui
c. un subspatiu vectorial al lui

36. Fie o aplicatie liniara. Notam si nucleul respectiv imaginea aplicatiei , iar
cu dimensiunea acestora. Atunci una din afirmatiile de mai jos este falsa:

a. Daca este surjectiva


b. este subsaptiu al lui W
c.
d. Daca este injectiva atunci
e.

37. Fie doua spatii vectoriale de dimensiuni n si respectiv m, iar o aplicatie


liniara.Una dintre urmatoarele de mai jos este falsa. Precizati care este aceasta.

a. Daca T este surjectiva atunci T este un izomorfism de spatii vectoriale


b.
c.
d. Daca T este injectiva atunci T este un izomorfism de spatii vectoriale
e.

38. Fie un sistem finit de vectori ai unui spatiu vectorial finit dimensional V. Presupunem ca
contine cel putin un vector nenul. Care afirmatie este falsa ?

a. Daca S este liniar independent, atunci S poate fi completat pana la o baza a lui V;
b. Daca S este baza a lui V, atunci ea este strict inclusa intr-un sistem de vectori liniar
independenti din V.
c. Daca este un sistem de generatori atunci formeaza o baza a lui V.
d. Daca este liniar independent atunci formeaza o baza a lui V.

39. Fie o aplicatie liniara.Notam . Atunci una dintre


afirmatiile de mai jos este falsa.

a. este un spatiu liniar in raport cu operatiile de adunare si inmultire cu


scalari
b.
se mai noteaza cu si se mai numeste dualul spatiului vectorial
c. Daca si atunci
d.
se mai noteaza cu si se mai numeste dualul spatiului vectorial V

40. Fie sistemele de vectori

si
Atunci un dintre afirmatiile de mai jos este falsa.

a.

b. V si W genereaza acelasi subspatiu


c.
d.
e.
41. Fie sistemele de vectori

si

Atunci una dintre afirmatiile de mai jos este adevarata.

a.
b.
c.
d.

e.

42. Spatiul vectorial al polinoamelor cu coeficienti reali notat este de dimensiune.

a. b. 4 c. 3 d. 0

43. Fie multimea matricelor de dimensiune 2x2 cu coeficienti intr-un corp comutativ , iar
si , multimea matricelor simetrice, repectiv antisimetrice. Atunci una dintre
afirmatiile de mai jos este adevarata.

a.

b.

c.
Multimea formeaza baza a subsp.

d.
Multimea formeaza baza a subsp.

44. Fie multimea matricelor de dimensiune 2x2 cu coeficienti intr-un corp comutativ , iar
si , multimea matricelor simetrice, repectiv antisimetrice. Atunci una dintre
afirmatiile de mai jos este falsa.

a. si
b. sunt subspatii ale lui
c.

d.
Multimea formeaza baza a subspatiului
e.
Multimea formeaza baza a

subspatiului

45. Fie multimea matricelor de dimensiune 2x2 cu coeficienti intr-un corp comutativ , iar
si , multimea matricelor simetrice, repectiv antisimetrice. Atunci una dintre
afirmatiile de mai jos este falsa.

a. sunt subspatii ale lui


b.
Multimea formeaza baza a subspatiului

c.
Multimea nu formeaza

baza a spatiului
d.
, unde

e. si

46. In spatiul vectorial real \ 3 [ X ] se considera multimea S = { f0 , f1 , f 2 , f3 , f 4 } unde,

f0 = 1, f1 = x, f 2 = x ( x −1) , f3 = x ( x −1)( x − 2) , f4 = x ( x −1)( x − 3)

Atunci una dintre afirmatiile de mai jos este falsa:

a.

b.

c. Multimea nu formeaza baza a lui


d. Multimea este liniar independenta
e. Multimea S formeaza o baza a lui \ [ X ]
3

47. In spatiul vectorial real se considera multimea S = { f0 , f1 , f2 , f3 , f4 } unde,


f0 = 1, f1 = x, f 2 = x ( x −1) , f3 = x ( x −1)( x − 2) , f4 = x ( x −1)( x − 3)

Atunci una dintre afirmatiile de mai jos este adevarata.

a. Multimea S formeaza o baza a lui


b. Daca multimea este baza canonica a
lui atunci formulele de trecere de la baza la baza a subspatiului
sunt:

c. Multimea este liniar independenta


d.
Exista scalarii a.i unde

este baza canonica a lui \ 3 [ X ]


e. Multimea nu formeaza baza a lui

48. In spatiul vectorial real se considera bazele

si

Atunci matricea de trecere de la baza baza este

a. c.

b. d.

49. In spatiul vectorial real se considera bazele


si
.

Fie . Atunci formulele de de trecere de la baza baza


sunt:

a.
b.
c.

50. În spaţiul vectorial \ 3 peste corpul numerelor reale \ , se consideră sistemele de vectori:

B = {e1 = (−1,0,1) , e2 = (1,1,0) , e3 = (0, −1,1)}


si
B ′ = { f1 = (0,1,1) , f 2 = (1,0, −1) , f3 = (1, −1,0)}
iar
\3 .

Sa se stabileasca care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:

(1) Multimile si formeaza baze ale spatiului vectorial \3

(2) Matricea de trecere de la baza la baza este

(3) Matricea de trecere de la baza la baza este

(4) Matricea de trecere de la baza canonica la baza este


(5) Coordonatele vectorului x relativ la baza sunt

(6) Formulele de trecere da la baza la baza sunt

(7) Formulele de trecere de la baza la baza sunt

a. (4), (5) b. (2), (7) c. (1), (2), (3), (5) d. (6), (7)

51. Fie doua spatii vectoriale si o aplicatie liniara.


Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:

(1) T injectiva
(2) T surjectiva T inversabila
(3) Daca T injectiva si atunci
(4) Pentru orice V si W are loc descompunerea
(5) Daca atunci .

a. (3), (4) b. (3), (5) c. (1), (2)

52. Fie doua spatii vectoriale si o aplicatie liniara.


Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:

(1) dimensiunea nucleului se mai numeste rangul lui T, iar dimensiunea imaginii se numeste
defectul lui T.
(2) Daca T este injectiva atunci .
(3) si
(4) Daca T este surjectiva atuci T este inversabila.

a. (3) b. (2), (3) c. (2), (4) d. (1)

53. Sa se cerceteze care dintre urmatoarele aplicatii nu sunt liniare:

(1)
(2)
(3)
(4) unde este derivata formala a polinomului
(5)
a. (3), (4) b. (1), (2), (5) c. (1), (2),(3)

54. Fie spatiul vectorial real si baza canonica a sa.


Sa se scrie vectorul in raport cu baza

a lui

a. c.
b. d.

55. Fie spatiul vectorial real si baza canonica a sa.


Sa se scrie vectorul in raport cu baza

din .

a. c.
b. d.

56. Fie spatiul euclidian real tridimensional. Folosind procedeul de ortogonalizare Gramm-
Schmidt, sa se gaseasca o baza ortonormata pentru subspatiul generat de vectorii

a.

b.

c.

57. Fie o aplicatie liniara, iar baza canonica a lui . Se stie ca

Sa se precizeze care dintre urmatoarele afirmatii sunt false


(1) Matricea aplicatiei linare in baza canonica este

(2)
(3)
(4) Daca atunci

(5) Matricea aplicatiei relativ la baza canonica este

a. (2) b. (1), (3) c. (3) d. (4), (5)

58. Fie o aplicatie liniara, iar baza canonica a lui . Se stie ca

Sa se precizeze care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

(1) Matricea aplicatiei linare in baza canonica este

(2)
(3)
(4) Daca atunci
(5) Valorile proprii asociate operatorului T sunt

a. (3), (4), (5) b. (3), (5) c. (2) d. (1), (3)

59. Fie o aplicatie liniara, iar baza canonica a lui . Se stie ca


matricea asociata in baza canonica este
Sa se precizeze care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:

(1)
(2) , unde

(3)
(4)
(5) Valorile proprii asociate operatorului T sunt

a. (3), (5) b. (2),(5) c. (1), (3), (4), d. (1)

60. Fie o aplicatie liniara, iar baza canonica a lui . Se stie ca


matricea asociata in baza canonica este

Sa se precizeze care dintre afirmatiile de mai jos sunt false:

(1)
(2) T este un endomorfism injectiv.
(3) Valorile proprii corespunzatoare marticei A sunt
(4) Subspatiul propriu asociat valorii proprii este unde
(5)

a. (3), (4),(5) c. , (1), (2), (3), (4),(5)


b. (1), (2) d. (2)

61. Se dau sistemele de vectori din sunt liniar independente:

S1 = {(−4, −2, 2) , (6,3, −3)} si

Care dintre afirmatiui de mai jos sunt false:


(1) S1 este liniar dependenta
(2) S1 şi S 2 nu formeaza sisteme de generatori
(3) S 2 este liniar independenta, dar nu formeaza sistem de generatori pentru
(4)
(5)
a. (5) c. (3), (4)
b. (1), (2), (4), (5) d. (1), (2)

62. Se dau sistemele de vectori din sunt liniar independente:

S1 = {(2,3, −1) , (0, −2,1) , (−1, −1, −1)} si S2 = {(−1, 2,1) ,(−1,1, 2) ,(−1, −1, 4)}

Care dintre afirmatiui de mai jos sunt adevarate:

(1)
(2) S 2 nu formeaza sistem de generatori pentru
(3) S 2 este liniar independenta, dar nu formeaza sistem de generatori pentru
(4)
(5)

a. (5) c. (1), (2)


b. (1), (2), (5) d. (3), (4)

63. Se dau sistemele de vectori:

S1 = {(1, α, 0), (α,1,1), (1,0, α )}


si

unde, α, β , γ ∈ \ .
Sa stabileasca care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

(1) S1 este liniar independent ⇔ α = 0 sau α = ± 2


1
(2) S 2 este liniar dependent ⇔ γ = 0 sau γ =
2
( )
β ± β ( β + 4) , unde

β ∈ (−∞, −4] ∪ [0, +∞)


(3) Daca atunci S1 este liniar dependent si
(4) Pentru si S 2 formeaza un sistem de generatori
(5) Pentru si

a. (3), (5) c. (1), (3)


b. (3), (4) d. (2) ,(5)

64. In \ 3 , cu structura canonica de spatiu vectorial peste campul \ , se considera sistemele


de vectori:

S1 = {e1 = (0,1, −1) , e2 = (−1, 0,1) , e2 = (1, −1, 0)}

S 2 = {e1 = (1, 0, −1) , e2 = (0, −1, 2), e2 = (1, −1, 0)}

S3 = {e1 = (1,1,1), e2 = (0,1, −1), e3 = (−1, 0 − 2), e4 = (2,1,3)}

S4 = {e1 = (−1,1,1) , e2 = (1, −1, 0) , e3 = ( 0, 0,1) , e4 = (1, 0, −1)}

Sa se precizeze care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:

(1) S1 , S 2 şi S3 sunt liniar independente, S 4 este liniar dependent, S 3 este un sistem de


generatori iar, S3 formeaza o baza an \ 3 .
(2) S1 , S 2 şi S 4 sunt liniar independente, S3 este liniar dependent, S1 nu este un sistem de
generatori, iar, S 2 şi S 4 formeaza o baza an \ 3 .
(3) S1 , S3 şi S 4 sunt liniar dependente, S 2 este liniar independent, S 2 şi S 4 sunt sisteme
de generatori, iar, S 2 formeaza o baza an \3 .
(4) S 2 , S3 şi S 4 sunt liniar dependente, S1 este liniar independent, S1 şi S 4 sunt sisteme de
generatori şi S1 formeaza o baza an \3
(5)

a. (1), (2), (4)


b. (2), (3)
c. (3) , (4)
d. (5)

65. Care dintre urmatoarele multimi nu formeaza subspatiu peste \ 4 , cu structura canonica de \
- spatiu vectorial:


⎪ x1 − x2 + x3 − x4 = 0 (3) x1 + x2 + x3 + x4 = 1
(1) ⎪


⎩ x1 − 2 x3 − x4 = 0


⎪ x1 + x2 − 2 x4 = 0 ⎧
⎪ x1 − x2 + x3 − x4 = 0

⎪ ⎪


(2) ⎨ x1 − x3 = 0 ⎪ x1 − 2 x2 − x3 + x4 = 0

⎪ (4) ⎪

⎩ x2 + x3 − 2 x4 = 0

⎪ ⎪
⎪ x1 + 3x2 + 2 x3 + x4 = 0


⎩−2 x1 + x3 − 2 x4 = 1


a. (2) şi (4) c. (1) şi ( 4)
b. (2) şi (3) d. (3) şi (4)

66. Fie P n ( K) multimea polinoamelor de grad cel mult n cu coeficienti an corpul K . Aplicatia
Φ :P n (K ) → K definita prin:

1
Pk 6 Φ ( Pk ) = ∫ Pk ( x) dx
0
este:

a. forma biliniara c. forma patratica


b. forma liniara d. automorfism de spatii vectoriale

67. Fie P n ( K) multimea polinoamelor de grad cel mult n cu coeficienti an corpul K . Aplicatia
T : P n ( K) → P n+1 ( K) definita prin:

este

a. forma biliniara c. automorfism de spatii vectoriale


b. operator liniar d. forma patratica

68. Fie V un K – spatiu vectorial. şi g : V ×V → K o aplicatie biliniara cu proprietatea


G G
( )
g v, v = 0
Atunci g este:

a. simetrica c. forma liniara


b. antisimetrica d. forma polara

69. Fie V un K – spatiu vectorial, şi g : V ×V → K o aplicatie biliniara. Atunci,


q : V → K definita prin q ( x) = g ( x, x) este

a. forma biliniara c. automorfism de spatii vectoriale


b. forma patratica d. aplicatie liniara
70. Fie o baza B = {(1,3,5) , (6,3, 2) , (3,1, 0)} in spatiul aritmetic real \ 3 . Atunci coordonatele
vectorilor bazei canonice a lui \ 3 an raport cu noua baza B sunt respectiv:

a. (1, 0,0) ,(0,1, 0) ,(0, 0,1) c. (1, 2,3), (−2,3,1), (3, −1, 0)
b. (2, −5,9) , (6,5, −8) ,(13, −2,5) d. (−2,5, −9), (6, −15, 28), (−3,8, −15)

71. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:

(1) Multimea,
S= {( x , x , x , x ) ∈ \
1 2 3 4
4
2 x1 − x2 + x3 − x4 = 1}
formeaza un subspatiu vectorial de dimensiune 3.
(2) In spatiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult egal cu 3, notat \ 3 [ X ] , multimea
{
B = 2 + X ,1 + X + X 2 ,1− X 2 ,1 + X + 2 X 2 − X 3 }
este liniar independenta
(3) Intr – un spatiu infinit dimensional V , orice sistem de vectori S = {v1, v2 ,..., vn } liniar
independent formeaza o baza a lui V .
(4) Intr – un spatiu finit dimensional V , orice sistem de vectori S = {v1, v2 ,..., vn } liniar
independent este un sistem de generatori pentru V .

a. (2) (3) (4) c. (1) (2) (3)


b. (2) (3) d. (4)

72. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

{ }
(1) Sistemul de vectori S = 1, 2, 3, 5 din spatiul vectorial \ peste corpul \ , este
liniar independent.
(2) In spatiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult egal cu 3, notat \ 3 [ X ] , multimea
{
B = 2 + X ,1 + X + X 2 ,1− X 2 ,1 + X + 2 X 2 − X 3 }
este liniar independenta
(3) Multimea,
S= {( x , x , x , x ) ∈ \
1 2 3 4
4
x1 − x2 + 3 x3 − 2 x4 = 0 }
formeaza un subspatiu vectorial de dimensiune 3.
(4) Intr – un spatiu finit dimensional V , orice sistem de vectori S = {v1, v2 ,..., vn } liniar
independent este un sistem de generatori pentru V .

a. (3) (4) c. (1) (2) (3) (4)


b. (2) d. (1) (4)

73. Ca re dintre urmatoarele asertiuni sunt adevarate:


(1) In spatiul polinoamelor de grad cel mult egal cu n, notat \ n [ X ] multimea
{ }
B = 1, X , X 2 ,..., X n este un sistem de genratori.
(2) Fie V un spatiu vectorial peste campul K si W ⊂ V un subspatiu al lui V. Atunci,
∀α, β ∈ K si ∀x, y ∈ W avem: αu + βv ∈ V
(3) Multimea S a solutiilor unui sistem liniar neomogen cu m ecuatii si n necunoscute,
n
∑ aij x j = bi , aij , bi ∈ \ (i = 1,..., m)
j =1

formeaza subspatiu vectorial al lui \ n peste corpul \ .


{ }
(4) Fie L = ( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ 4 2x1 − x2 + x3 − x4 = 0, x1 + x2 − x3 + 2 x4 = 0 . Atunci
subspatiul generat de L este
⎛ 1 1 ⎞ ⎧ 1
⎪ ⎫

Sp ( L) = {αe1 + βe2 α, β ∈ \} unde, e1 = ⎜⎜⎜− , , −1, 0⎟⎟⎟ si e2 = ⎨0, , 0,1⎬
⎝ 3 3 ⎠ ⎪ 3

⎩ ⎪

a. (4) c. (1) (2) (4)


b. (3) d. (1) (2)

74. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:

{ }
(1) Sistemul de vectori S = 1, 2, 3, 5 din spatiul vectorial \ peste corpul \ , este
liniar independent.
(2) Multimea,
S= {( x , x , x , x ) ∈ \
1 2 3 4
4
}
x1 − x2 + 3 x3 − 2 x4 = 0
formeaza un subspatiu vectorial de dimensiune 3.
{ }
(3) Fie L = ( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ 4 2x1 − x2 + x3 − x4 = 0, x1 + x2 − x3 + 2 x4 = 0 . Atunci,
subspatiul generat de L este
Sp ( L) = {αe1 + βe2 α, β ∈ \ } unde, e1 = {−1,3,3, 0} si e2 = {0,1,0,3}
(4) Multimea S a solutiilor unui sistem liniar omogen cu m ecuatii si n necunoscute,
n
∑ aij x j = 0, aij ∈ \ (i = 1,..., m)
j =1

nu formeza subspatiu vectorial al lui \ n peste corpul \ .

a. (3) (4) c. (1) (4)


b. (1) (3) (4) d. (1) (2)

75. Care dintre urmatoarele asertiuni sunt false:

{
(1) Fie L = ( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ 4 2x1 − x2 + x3 − x4 = 0, x1 + x2 − x3 + 2 x4 = 0 . Atunci, }
subspatiul generat de L este
Sp ( L) = {αe1 + βe2 α, β ∈ \ } unde, e1 = {−1,3,3, 0} si e2 = {0,1, 0,3}
(2) Multimea S a solutiilor unui sistem liniar omogen cu m ecuatii si n necunoscute,
n
∑ aij x j = 0, aij ∈ \ (i = 1,..., m)
j =1

formeaza subspatiu vectorial al lui \ n peste corpul \ .


(3) Fie subspatiile vectoriale:
{ } { }
E ′ = ( x, y ) ∈ \ 2 3 x − 2 y = 0 si E ′′ = ( x, y ) ∈ \ 2 2x + y = 0 din \ 2 .

Atunci, \ 2 = E ′ ⊕ E ′′
{ }
(4) Sistemul de vectori S = 1, 2, 3, 5 din spatiul vectorial \ peste corpul \ , este
liniar dependent.

a. (2) c. (1) (4)


b. (3) d. (4)

76. Care dintre urmatoarele asertiuni sunt adevarate:

{
(1) Fie subspatiile vectoriale: E ′ = ( x, y ) ∈ \ 2 3 x − 2 y = 0 si }
{ }
E ′′ = ( x, y ) ∈ \ 2 2x + y = 0 din \ 2 .Atunci,

{ }
(2) Fie L = ( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ 4 2x1 − x2 + x3 − x4 = 0, x1 + x2 − x3 + 2 x4 = 0 . Atunci
subspatiul generat de L este
⎛ 1 1 ⎞ ⎧ 1 ⎫
Sp ( L) = {αe1 + βe2 α, β ∈ \} unde, e1 = ⎜⎜− , , −1, 0⎟⎟⎟ si e2 = ⎪⎨0, , 0,1⎪⎬
⎜⎝ 3 3 ⎠ ⎪
⎪ 3
⎩ ⎪


(3) Multimea,
S= {( x , x , x , x ) ∈ \
1 2 3 4
4
x1 − x2 + 3 x3 − 2 x4 = 0 }
formeaza un subspatiu vectorial de dimensiune 4
(4) In spatiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult egal cu 3, notat \ 3 [ X ], multimea

{
B = 2 + X ,1 + X + X 2 ,1− X 2 ,1 + X + 2 X 2 − X 3 }
este liniar dependenta

a. (1) (2) (3) c. (1) (2)


b. (4) d. (3)

77. Care dintre urmatoarele asertiuni sunt false:

(1) Fie subspatiile vectoriale:


{ } {
E ′ = ( x, y ) ∈ \ 2 x − 2 y = 0 si E ′′ = ( x, y, z ) ∈ \ 3 2x + y − z = 0 }
din \ 2 .
Atunci, subspatiul generat de multimea E ′ ∩ E ′′ este,
Sp ( E ′ ∩ E ′′) = {α ⋅ e α ∈ \} , unde e = (2,1,5)
(2) In spatiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult egal cu 3, notat \ 3 [ X ], multimea
{
B = 2 + X ,1 + X + X 2 ,1− X 2 ,1 + X + 2 X 2 − X 3 }
formeaza un sistem de generatori
{ }
(3) Fie L = ( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ 4 2x1 − x2 + x3 − x4 = 0, x1 + x2 − x3 + 2 x4 = 0 . Atunci,
subspatiul generat de L nu este
Sp ( L) = {αe1 + βe2 α, β ∈ \} unde, e1 = {−1,3,3, 0} si e2 = {0,1, 0,3}
(4) Rangul unui sistem de vectori S este egal cu numarul minim de vectori liniari
independenti din S

a. (1) (2) c. (3)


b. (2) (4) d. (3) (4)

78. Care dintre urmatoarele asertiuni sunt adevarate:

(1) Fie subspatiile vectoriale:


{ } { }
E ′ = ( x, y ) ∈ \ 2 x − y = 0 si E ′′ = ( x, y ) ∈ \ 2 x + 2 y = 0 din \ 2 .

Atunci, intersectia subspatiilor este E ′ ∩ E ′′ ≠ {0 \ 2 }


(2) In spatiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult egal cu 3, notat \ 3 [ X ], multimea
{
B = 2 + X ,1 + X + X 2 ,1− X 2 ,1 + X + 2 X 2 − X 3 }
nu formeaza un sistem de generatori
(3) Multimea,
S= {( x , x , x , x ) ∈ \
1 2 3 4
4
x1 − x2 + 3 x3 − 2 x4 = 0 }
nu formeaza un subspatiu vectorial de dimensiune 3.
(4) Rangul unui sistem de vectori S este egal cu numarul maxim de vectori liniari
independenti din S

a. (2) (3) c. (1) (3)


b. (2) (4) d. (4)

79. Care dintre urmatoarele asertiuni sunt adevarate:

(1) Fie subspatiile vectoriale:


{ } { }
E ′ = ( x, y ) ∈ \ 2 x − 2 y = 0 si E ′′ = ( x, y, z ) ∈ \ 3 2x + y − z = 0 din \ 2 .
Atunci, subspatiul generat de multimea E ′ ∩ E ′′ este,
Sp ( E ′ ∩ E ′′) = {α ⋅ e α ∈ \} , unde .
(2) Multimea,
S= {( x , x , x , x ) ∈ \
1 2 3 4
4
2 x1 − x2 + x3 − x4 = 1}
nu formeaza un subspatiu vectorial de dimensiune 3.
(3) In spatiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult egal cu 3, notat \ 3 [ X ] , multimea
{
B = 2 + X ,1 + X + X 2 ,1− X 2 ,1 + X + 2 X 2 − X 3 }
formeaza baza pentru \ 3 [ X ]
(4) Fie T : Vn → Wm o aplicatie liniara, unde n, m sunt dimensiunile spatiilor V, respectiv W .
Notam: Im (T ) - imaginea aplicatiei liniare. Atunci: daca m ≠ n ⇒ T este bijectiva

a. (2) c. (1) (3)


b. (1) (3) (4) d. (1) (4)

80. Care dintre urmatoarele asertiuni sunt false:

(1) Fie T : Vn → Wm o aplicatie liniara, unde n, m sunt dimensiunile spatiilor V, respectiv W .


Notam: Im (T ) - imaginea aplicatiei liniare. Atunci, daca m ≠ n ⇒ T este surjectiva.
(2) Fie V/K – un spatiu vectorial si 1V : V → V aplicatia identitate a multimii V.Atunci,
1V este liniara
(3) Fie V si W doua K – spatii vectoriale si T : V → W o aplicatie liniara a.i.
G G G
x 0 ∈ ker (T ) , x 0 ≠ 0 . Atunci, T este injectiva.
(4) Fie T : V → W o aplicatie liniara, iar ker (T ) - nucleul aplicatiei liniare. Atunci:
ker (T ) este un subspatiu al lui W.

a. (2) c. (1) (3) (4)


b. (1) (2) (3) d. (3) (4)

81. Care dintre urmatoarele asertiuni sunt false:

(1) Fie U, V si W , K – spatii vectoriale peste acelasi camp de scalari K , iar S si T doua
aplicatii liniare, definite prin:
S T
U ⎯⎯ → V ⎯⎯ →W
avand matricele asociate relativ la bazele A, respectiv, B. Atunci, T D S este o aplicatie
liniara, avand matricea C asociata, relativ la B a spatiului V, egala cu C = A ⋅ B
(2) Fie T : V → W o aplicatie liniara si A, matricea aplicatiei relativ la o baza B .
Atunci: exista un vector b ∈W a.i. T ( x) = Ax + b ∀x ∈ V
(3) Fie T : Vn → Wm o aplicatie liniara, unde n, m sunt respectiv, dimensiunile spatiilor
peste acelasi corp K. Daca T este injectiva ⇒ m = n
(4) Matricea aplicatiei biliniare, g : \ 3 × \ 3 → \ , definita prin:

g ( x, y) = x1 y2 − x2 y3 + x3 y1

relativ la baza canonica a lui este


⎛0 1 0⎞⎟
⎜⎜ ⎟
A = ⎜⎜0 0 1⎟⎟⎟
⎜⎜ ⎟
⎜⎝1 0 0⎠⎟⎟

a. (2) (3) (4) d. (1) (2) (4)


b. (2) e. (2) (4)
c. (1) (2) (3) (4)

82. Care dintre urmatoarele asertiuni sunt adevarate:

(1) Fie \ 3 - spatiul euclidian real si sistemul de puncte:

S = { A0 = (1, 1, 1) , A1 = (0, 1, 1) , A2 = (1, 0, 1) , A3 = (0, 0, 0)}

Atunci multimea de vectori este liniar independenta.


(2) Fie A n un spatiu vectorial n – dimensional si K n spatiul vectorial standard n –
dimensional. Atunci A n si K n sunt izomorfe
(3) Fie V/K – un spatiu vectorial si T : V → V o aplicatie liniara. Atunci, T se mai numeste
si endomorfism al spatiului V.
(4) Fie T : V → W o aplicatie liniara, iar ker (T ) - nucleul aplicatiei liniare. Atunci:
este un subspatiu al lui W.

a. (1), (2)
b. (2), (3)
c. (1), (2), (3), (4)
d. (1), (4)
Geometrie Analitica
B_Algebra Vectoriala

MULTIPLE CHOICE

1. Fie vectorii . Sa se precizeze care


dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

(1) Vectorii sunt coplanari


(2) Vectorii sunt necoplanari
(3)

(4)

(5)

a. (5) c. (2), (3), (5)


b. (3), (4) d. (2)

2. Notam multimea vectorilor liberi si fie vectorii

unde sunt necoplanari. Sa se precizeze care dintre afirmatiile de mai jos sunt
adevarate:

(1) Vectorii sunt coplanari


(2) Pentru orice numere reale a.i. rezulta ca
(3) Exista numere reale nu toate nule a.i.
(4) Vectorii nu pot forma o baza in spatiul
(5) Daca atunci

a. (3), (5) c. (2), (5)


b. (1), (4) d. (2)

3. Fie trei vectori . Notam prin .Notam:

Atunci:

a. c.

b. d.
4. Sa se calculeze unghiul obtuz format de medianele corespunzatoare laturior congruente ale
unui triunghi dreptunghic isoscel.

a. c.

b. d.

5. Vectorii formeaza intre ei un unghi de masura si au lungimile egale respectiv cu

si Caculati masura unghiului format de vectorii .

a. c.

b. d.

6. Vectorii formeaza intre ei un unghi de masura si au lungimile egale respectiv cu

. Caculati .
a. c.
b. d.

7. Vectorii formeaza intre ei un unghi de masura si au lungimile egale respectiv cu

Caculati .
a. c.
b. d.

8. Vectorii formeaza intre ei un unghi de masura si au lungimile egale respectiv

cu Caculati .
a. c.
b. d.

9. Fie a.i. . Atunci


a. c.
b. d.

10. Fie a.i. . Atunci


a. c.
b. d.

11. Sa se precizeze care dintre urmatoarele asertiuni sunt false:

(1) Daca sunt doi vectori necoliniari atunci, masura unghiului format de vectorii si
este egala cu masura unghiului format de vectorii si
(2) Daca sunt doi vectori necoliniari atunci, si reprezinta ca vectori
diagonalele paralelogramului construit pe laturile vectorilor .
(3) Vectorul este ortogonal pe vectorul
(4)
(5) .

a. (2) c. (1)
b. (2), (3), (4), (5) d. (4), (5)

12. Sa se precizeze care dintre urmatoarele asertiuni sunt false:

(1) Daca sunt doi vectori necoliniari atunci, masura unghiului format de vectorii si
este egala cu masura unghiului format de vectorii si
(2) Daca sunt doi vectori legati atunci, si reprezinta ca vectori
diagonalele paralelogramului construit pe laturile vectorilor .
(3) Vectorul este coliniar cu vectorul
(4)
(5) .

a. (1) c. (2)
b. (4), (5) d. (1), (2), (3), (5)

13. Se dau vectorii avand lungimile respectiv . Sa se


calculeze .

a. 22 c.
b. d. 51
14. Se dau vectorii avand lungimile respectiv . Sa se
calculeze

a. 22 c.
b. 24 d.

15. Se dau vectorii avand lungimile respectiv . Sa se


calculeze

a. c. 24
b. 20 d.

16. Se dau vectorii avand lungimile respectiv . Sa se


calculeze

a. 22 c. 20
b. d.

17. Sa se puna in corespondenta relatiile (1), (2), (3) cu afirmatiile (A), (B), (C).

(1) ; (2) ; (3) .


(A) Unghiul dintre este ascutit
(B) Vectorii sunt ortogonali
(C) Unghiul dintre este obtuz

a. (1) si (B), (2) si (A), (3) si (C) c. (1) si (C), (2) si (A), (3) si (B)
b. (1) si (B), (2) si (C), (3) si (A) d. (1) si (A), (2) si (C), (3) si (B)

18. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC format de punctele din spatiul geometriei
euclidiene, iar O originea spatiului. Atunci
a. c. GA + GB + GC 0
GA + GB + GC OG
b. d. OA + OB + OC 0
OA + OB + OC GA

19. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC format de punctele din spatiul geometriei
euclidiene, iar O originea spatiului. Atunci doua dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate
(1) GA + GB + GC OG; (2) OA + OB + OC OG; (3) OA + OB + OC GA; (4)

GA + GB + GC 0; (5) GA + GB + GC OG; (6) OA + OB + OC 0.


a. (2) si (4) c. (1) si (6)
b. (3) si (4) d. (3) si (5)

20. Trei forte P, Q si S sunt pe directiile a trei drepte perpendiculare doua cate doua si au
marimile respectiv, egale cu
Sa se determine marimea rezultantei R.

a. c.
b. d.

21. Trei forte P, Q si S sunt pe directiile a trei drepte perpendiculare doua cate doua si au
marimile respectiv, egale cu
Sa se determine marimea rezultantei R.

a. c.
b. d.

22. Fie vectorii . Atunci proiectia vectorului pe axa Ox


este de lungime

a. c.
b. d. 1

23. Fie vectorii . Atunci proiectia vectorului pe axa Ox


este de lungime

a. 1 c.
b. d.

24. Fie vectorii . Atunci proiectia vectorului pe planul


yOz este de lungime

a. c. 8
b. d.

25. Fie vectorii . Atunci aria paralelogramului construit pe


laturile vectorilor este
a. c. 25
b. d.

26. Fie vectorii coliniari. Atunci:

a. si c. si
b. si d. si

27. Fie vectorii necoliniari. Atunci:

a. si c.
b. si d. si

28. Fie vectorii coplanari. Atunci:

a. c. si
b. si d. si

29. Fie vectorii Atunci:

a. c. , si sunt
coplanari.
b. Pentru si , sunt d. si , sunt
necoliniari. necoplanari.

30. Fie vectorii Atunci:

a. , si sunt c. si sunt
coliniari necoplanari.
b. Pentru si sunt d. Daca
necoliniari. atunci sunt necoplanari.

31. Fie vectorii . Sa se descompuna


vectorul dupa directiile vectorilor .

a. c.
b. d.

32. Fie vectorii . Sa se descompuna


vectorul dupa directiile vectorilor .
a. c.
b. d.

33. Se da triunghiul ABC in care AB si AC si . Atunci:

a. Exista are loc descompunerea AM cu


b. Oricare are loc descompunerea AM
c.
Oricare are loc descompunerea AM

34. Se da triunghiul ABC in care AB si AC si bisectoarea unghiului A unde .


Atunci:

a.
AD
b.
AD
c.
AD unde

35. Se da triunghiul ABC in care AB si AC si a.i . Atunci:

a.
AM
b. AM
c. AM

36. Se da triunghiul ABC in care AB si AC si a.i . Atunci:

a. AM
b. AM
c.
AM

37. Se da triunghiul ABC in care AB si AC si a.i . Atunci:

a. AM
b. AM
c.
AM

38. Se da triunghiul ABC in care AB si AC si a.i . Atunci:

a.
AM
b. AM
c. AM

39. Se dau vectorii care fac intre ei doi cate doi un unghi de masura . Sa se determine
modulul vectorului stiind ca .

a. c.
b. d.

40. Se dau vectorii care care satisfac conditia . Sa se calculeze


stiind ca .

a. c.
b. d.

41. Se dau vectorii unitate care care satisfac conditia . Sa se calculeze


.

a. c.
b. d.

42. Presupunand ca vectorii din sunt diferiti de vectorul sa se gaseasca o conditie


pentru ca sa existe egalitatea

a. Egalitatea este adevarata


b. sa fie coliniar cu
c. sa fie coplanari
d. sa fie perpendicular pe planul determinat de si
43. Intr-un cerc de centru O se duc coardele AB si CD care se intersecteaza perpendicular in
punctul P. Atunci

a. PA+PB+PC+PD OP
b. PA+PB+PC+PD PO
c. PA+PB+PC+PD

44. Fie M, N, P respectiv mijloacele laturilor unui triunghi si O un punct oarecare din planul
triunghiului. Atunci

a. OM+ON+OP=OA+OB+OC
b. 2(OM+ON+OP)=OA+OB+OC
c. OM+ON+OP=2(OA+OB+OC)

45. Fie vectorii necoliniari. Atunci vectorul este

a. perpendicular pe c. coliniar cu
b. coliniar cu d. perpendicular pe

46. Fie vectorii necoplanari. Atunci vectorul este

a. perpendicular pe c. coliniar cu
b. perpendicular pe d. coliniar cu

47. Fie vectorii , Sa se determine


determine proiectia vectorului pe dreapta suport a vectorului

a. b. c. d.

48. Fie punctele , , si . Sa se determine distanta h de la


punctul D la planul utilizand doar operatiile cu vectori.

a. b. c. d.

49. Fie punctele , , si . Sa se determine distanta h de la


punctul D la planul utilizand doar operatiile cu vectori.
a. b. c. d.

50. Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat de o forta F 3i 2j 5k pentru a deplasa punctul ei de


aplicatie rectiliniu intre punctele si .

a. b. c. d.

51. Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat de o forta F i 2j 3k pentru a deplasa punctul ei de


aplicatie rectiliniu intre punctele si .

a. b. c. d.

52. Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat de rezultanta a trei forte N 3i 2j k, P 3i 4j 2k,


Q i j k, pentru a deplasa punctul ei de aplicatie rectiliniu intre punctele si
.

a. b. c. d.

53. Sa se determine sinusul unghiului format de vectorii

si .

a. c.

b. d.

54. Sa se determine parametrul real pentru care vectorii

si
sunt perpendiculari.

a. b. c. d.

55. Sa se determine parametrii reali pentru care vectorii

si
sunt perpendiculari.

a. b. , c. , d.
, ,
56. Sa se gaseasca un vector coliniar cu vectorul astfel incat

a. c.

b. d.

57. Se dau punctele . Care dintre asertiunile de


mai jos sunt adevarate:

(1) Punctele sunt coplanare


(2) Vectorii AB, AC, AD sunt necoplanare
(3) Vectorii AD si BC sunt coliniari
(4) Vectorii AC si BD sunt ortogonali

a. (2), (3), (4) c. (2), (4)


b. (1) d. (1), (2), (3)

58. Se dau vectorii . Determinati vectorul stiind ca este


ortogonal pe axa Oz si verifica relatiile:

a. c.
b. d.

59. Se dau vectorii .


Determinati vectorul stiind ca verifica relatiile:

a. c.
b. d.

60. Sa se determine proiectia vectorului a i j k pe dreapta de ecuatie .

a. b. c. d.

61. Sa se determine proiectia vectorului a i j k pe dreapta avand cosinusii directori


.
a. b. c. d.

62. Sa se determine proiectia vectorului a i j k pe dreapta care face cu axele Ox, Oz


respectiv unghiurile iar, cu axa Oy un unghi ascutit.

a. b. c. d.

63. Sa se determine proiectia vectorului a i j k pe dreapta care face cu axele Ox, Oz


respectiv unghiurile iar, cu axa Oy un unghi ascutit .

a. b. c. d.

64. Sa se determine proiectia vectorului determinat de punctele pe


dreapta care face cu axele Ox, Oy respectiv unghiurile iar, cu axa Oz un
unghi obtuz .

a. b. c. d.

65. Calculati proectia vectorului pe dreapta suport a vectorului


.

a. b. c. d.

66. Se dau vectorii . Calculati

a. c.

b. d.

67. Se dau vectorii . Calculati


a. c.

b. d.

68. Se dau punctele . Sa se calculeze proiectia


vectorului AB pe directia vectorului CD.

a. b. c. d.

69. Se dau vectorii care formeaza intre ei un unghi de masura . Sa se determine

stind ca .

a. b. 10 c. d.

70. Se dau si . Calculati

a. b. 12 c. 2 d. 16

71. Se dau si . Calculati

a. 30 b. c. 16 d. 2

72. Vectorii sunt ortogonali. Sa se calculeze

stiind ca .

a. , c. ,
b. , d. ,

73. Vectorii formeaza intre ei un unghi de masura . Calculati numerele:


stiind ca .

a. , , c. , ,
b. , , d. , ,

74. Fie vectorii necoliniari a.i. . Atunci

a. b. c.

75. Fie vectorii si . Atunci

a. b. c.

76. Fie vectorii a.i . Atunci vectorii sunt

a. ortogonali b. arbitari c. coliniari

77. Se dau vectorii oarecare . Atunci vectorii

sunt

a. coliniari b. coplanari c. necoplanari

78. Se dau vectorii oarecare care verifica egalitatea . Atunci

a.

b.

c.

79. Se dau vectorii oarecare care verifica egalitatile:

Atunci
a. sunt coliniari c. sunt coplanari
b. sunt coplanari d. sunt coliniari

80. Se dau vectorii oarecare care verifica egalitatile:

Atunci

a. sunt coplanari c. sunt coliniari


b. sunt coliniari d. sunt coliniari

81. Fie vectorii Sa se calculeze:

a.
b.
c.
d.

82. Se dau punctele Calculati:

a. , b. , c. ,

83. Se dau punctele Calculati aria triunghiului .

a. 13 b. 11 c. d. 14 e. 9

84. Se dau punctele Calculati lungimea inaltimii duse din pe


latura

a. c. 5

b. 13 d.

85. Calculati sinusul unghiului format de vectorii si


a. b. c. d.

86. Vectorul este ortogonal pe vectorii si si formeaza cu axa


un unghi obtuz. Determinati coordonatele vectorului stiind ca

a. c.
b. d.

87. Un vector , ortogonal pe axa si pe vectorul , formeaza cu axa un


unghi ascutit. Determinati coordonatele vectorului stiind ca .

a. c.
b. d.

88. Determinati un vector , perpendicular pe vectorii si , care


satisface conditia
.

a. c.
b. d.

89. Fie vectorii Sa se calculeze

a. , b. , c. ,

90. Fie vectorii Sa se calculeze

a. c.

b. d.
91. Fie un triedru avand ca directii vectorii . Precizati care dintre. Precizati care dintre
triedrele de mai jos sunt drept orientate

(1) (4)
(2) (5)
(3) (6)

a. (1), (5), (6) c. (2), (4), (6)


b. (2), (5), (6) d. (1), (3), (4)

92. Fie un triedru avand ca directii vectorii . Precizati care dintre. Precizati care dintre
triedrele de mai jos sunt drept orientate

(1) (4)
(2) (5)
(3) (6)

a. (1), (4) c. (2), (5), (6)


b. (1), (3), (4) d. (2), (4), (6)

93. Fie un triedru avand ca directii vectorii , ortogonali doi cate doi. Calculati produsul
mixt stiind ca .

a. 24 c.
b. 26 d. 10

94. Vectorul este ortogonal pe vectorii care formeaza intre ei un unghi de masura .

Calculati produsul mixt stiind ca .

a. c. 27
b. d. 36

95. Fie trei vectori si produsul mixt al lor. Notam:

.
Atunci:

a. b. c. d.
96. Fie trei vectori iar, produsul scalar, respectiv produsul mixt al
lor. Notam:
, .
Atunci:

a. c.
b. d.

97. Fie trei vectori iar . Atunci:

a. coplanari c.
b. ortogonali doi cate d.
doi

98. O conditie necesara si sufucienta ca vectorii sa fie fie coplanari este ca

a. Egalitatea sa fie satisfacuta pentru


b. Sa existe nu toti nuli a.i. sa aiba loc egalitatea
c. Egalitatea sa fie satisfacuta numere reale

99. Fie trei vectori arbitrari iar

.
Atunci:

a. b. c. 2
ortogonali doi cate doi

100. Fie trei vectori .


Sa se determine

a.

b.

c.

101. Fie vectorii .Atunci vectorii sunt

a. necoplanari b. coliniari c. coplanari


102. Fie vectorii .Atunci vectorii sunt

a. necoplanari b. coliniari c. coplanari

103. Fie vectorii .Atunci vectorii


sunt

a. coplanari b. coliniari c. necoplanari

104. Punctele sunt

a. varfurile unui b. coplanare c. varfurile unui tetraedru


paralelogram de arie 5 de volum 13

105. Punctele sunt

a. varfurile unui b. coplanare c. varfurile unui tetraedru


paralelogram de arie 5 de volum 13

106. Fie punctele . Atunci distanta de la punctul D la


planul este egala cu

a. b. c. 11

107. Se da un tetraedru de volum . Se dau coordonatele varfurilor


, ,
Sa se determine coordonatele punctului D stiind ca este situat pe axa .

a. , b. c.

108. Care este relatia de calcul pentru dublul produs vectorial a trei vectori

a.

b.

c.
109. Care dintre urmatoarele relatii sunt false:

(1)

(2)

(3)

a. (2) c. (1), (2)


b. (1), (2), (3) d. (1), (3)

110. Care dintre urmatoarele relatii sunt adevarate:

(1)

(2)

(3)

a. (1), (2) c. (3)


b. (1), (2), (3) d. (1), (3)

111. Care dintre urmatoarele relatii sunt false:

(1)

(2)

(3)

a. (1), (2) c. (1)


b. (2), (3) d. (1), (2), (3)

112. Care dintre urmatoarele relatii sunt false:


(1)

(2)

(3)

a. (1), (2) c. (2), (3)


b. (1) d. (3)

113. Care dintre urmatoarele relatii sunt adevarate:


(1)

(2)

(3)

a. (2), (3) c. (1), (2)


b. (1), (2), (3) d. (1)

114. Care dintre urmatoarele relatii sunt adevarate:

(1)

(2)

(3)

a. (1), (2), (3) c. (1), (2)


b. (2), (3) d. (1)

115. Care dintre urmatoarele relatii sunt false:

(1)

(2)

(3)

a. (1) c. (2), (3)


b. (1), (2) d. (1), (2), (3)

116. Care dintre urmatoarele relatii sunt adevarate:

(1)

(2)

(3)

a. (1), (2) c. (2)


b. (3) d. (1)

117. Care dintre urmatoarele relatii sunt false:


(1)

(2)

(3)

a. (1), (2) c. (2), (3)


b. (2) d. (3)

118. Care dintre urmatoarele relatii sunt adevarate:

(1)

(2)

(3)

a. (3) c. (2), (3)


b. (1), (2) d. (2)

119. Care dintre urmatoarele relatii sunt adevarate:

(1)

(2)

(3)

a. (2), (3) c. (1), (2)


b. (1), (3) d. (2)

120. Care dintre urmatoarele relatii sunt false:

(1)

(2)

(3)

a. (2), (3) c. (3)


b. (1), (2) d. (2)
Geometrie Analitica
C_Dreapta si planul in spatiu

MULTIPLE CHOICE

1. Fie , spatiul euclidian real raportat la reperul cartezian R = {O; e1, e2 , e3 } . Sa se scrie scrie
ecuatia planului care trece prin originea reperului şi are subspatiul director determinat de
vectorii v1 = e1 + e2 + e3 şi v2 = e1 − e2 + e3 .

a. x1 − x 2 + x3 = 0 c. x1 − x 3 = 0
b. x1 − x 2 − x3 = 0 d.

2. Fie , spatiul euclidian real raportat la reperul cartezian R = {O; e1, e2 , e3 } .Sa se scrie
ecuatia generala a planului ce trece prin punctul P0 (2,1, −1) şi are directia determinata de
vectorii

v1 = 3e1 + e2 + e3 şi v2 = e1 − e2 + 2e3

a. x 2 + x3 = 0 c. x1 + x 3 −1 = 0
b. 3 x1 − 5 x 2 − 4 x 3 − 5 = 0 d. 3 x1 − x 2 + 5 x 3 = 0

3. Fie , spatiul euclidian real raportat la reperul cartezian R = {O; e1, e2 , e3 } .Sa se scrie
ecuatia generala a planului ce trece prin punctul Q0 (5, −3, 2) şi este paralel cu planul x1Ox3 .

a. x1 + 2 x 2 + x3 −1 = 0 c. x1 − x 2 − 4 x3 = 0
b. x3 − 2 = 0 d. 3 x1 − x 2 + 5 x 3 = 0

4. In spatiul afin real , spatiul afin real raportat la reperul cartezian R = {O; e1, e2 , e3 } ,
se considera dreptele afine:


⎪ x1 − 2 x 2 + x3 − 4 = 0 x1 − 2 x 2 + 3 x3 + 1

( d1 ) : ⎨ 1 2 3 şi ( d 2 ) : = =
⎪ −2 2 5
⎩2 x + x − x + 2 = 0

Sa se scrie ecuatiile generale ale dreptelor care se sprijina pe (d1 ) şi ( d 2 ) şi au subspatiul


director, vectorul v = −e1 + 2e2 + e3 .

a. ⎧
⎪ 1 2 3 c. ⎧
⎪ 1 2 3
⎪5 x + 6 x − 2 x − 8 = 0 ⎪−7 x + 6 x + 5 x + 12 = 0
⎨ 1 ⎨
⎪ 2 3 ⎪ 1 2 3
⎩ x − 6 x − 2 x + 12 = 0
⎪ ⎩ 8x − 5x − 2 x + 3 = 0

b. ⎪
⎧7 x1 + 6 x 2 − 5 x3 + 12 = 0 d. ⎪
⎧5 x1 + 6 x 2 − 2 x3 + 8 = 0
⎪ ⎪
⎨ 1 ⎨ 1
⎪ 2 3 ⎪ 2 3
⎩ 8x + 5x − 2 x − 3 = 0
⎪ ⎩8 x + 5 x − 2 x − 3 = 0

5. In spatiul afin real , spatiul afin real raportat la reperul cartezian R = {O; e1, e2 , e3 } ,
se considera dreptele de ecuatii:

x1 −1 x 2 − 2 x3 + 1 x1 + 1 x 2 − 3 x 3 + 1
(d ) : = = şi (d ′ ) : = =
−1 1 2 2 −2 4

Sa se determine distanta antre dreptele ( d ) şi (d ′)


a. 103 b. 17 c. 137 d. 11
4 4 4 4

6. Ecuatia reprezinta in :

a. un punct b. un plan c. o dreapta d. multimea vida

7. In spatiul afin real raportat la reperul cartezian R = {O; e1, e2 , e3 } ,


se considera dreptele de ecuatii:

x1 −1 x 2 − 2 x3 + 1
(d ) : = = şi
−1 1 2

Sa se determine pozitia relativa a dreptelor (d ) şi ( d ′)


a. drepte diferite c. drepte confundate
b. drepte concurente d. drepte paralele

8. Ecuatia reprezinta

(1) o dreapta in (2) un plan in (3) o dreapta in plan

a. (1),( 2) b. (1) c. (2), (3)

9. Multimea punctelor care verifica:


reprezinta:
a. doua plane b. o dreapta c. un plan

10. Multimea punctelor care verifica:

reprezinta:

a. un plan
b. un plan
c. un plan daca

11. Punctel care verifica:

reprezinta:
a. un punct nesiuat situat in plan
b. un punct situat in plan

12. Punctul care verifica:

reprezinta:

a. un punct situat in plan


b. un punct nesiuat situat in plan

13. Multimea punctelor care verifica:

reprezinta:
a. un plan care trece prin punctul
b. un plan care trece prin origine
c. un plan care trece prin punctul

14. Ecuatiile parametrice ale planului ce trece prin punctul si are directiile
este
(1)
(2)

a. (1) b. (2)

15. Planul care trece prin punctul si este paralel cu palnul are ecuatia:

(1) (2)

a. (1) b. (2)

16. Ecuatia planului ce trece prin prin punctul si are directiile


este

(1) (2)

a. (1) b. (2)

17. Ecuatia planului ce trece prin prin punctele , , paralel cu


vectorul este

(1) (2)

a. (1) b. (2)

18. Ecuatia planului ce trece prin prin punctul si este paralel cu planul este

(1) (2)

a. (2) b. (1)

19. Ecuatia planului ce trece prin prin punctele si si este paralel cu


vectorul este
a. b. c.

20. Planul ce trece prin prin punctele si si este perpendicular pe planul


are ecuatia generala:

a. b. c.

21. Ecuatia planului ce trece prin punctele este

a. b. c.

22. Determinati versorul normalei la suprafata de ecuatie:

a. b.

23. Determinati versorul normalei la suprafata de ecuatie:

a. b.

24. Sa se stabileasca pozitia relativa a planelor:

si

a. paralele b. secante c. confundate

25. Sa se stabileasca pozitia relativa a planelor:

si

a. paralele b. secante c. confundate

26. Sa se determine intersectia planelor:

si
a.
dreapta de ecuatie:
b.
dreapta de ecuatie:
c. multimea vida

27. Sa se determine unghiul diedrul al planelor:

si

a. b. c.

28. Sa se determine unghiul diedru al planelor:

si

a. b. c.

29. Sa se determine unghiul diedrul al planelor:


si
a. b. c.

30. Sa se determine unghiul diedru al planelor:


si
a. b. c.

31. Determinati valorile parametrilor si a.i. planele:

si

sa fie paralele.

a. b. c.

32. Determinati valorile parametrilor si a.i. planele:

si

sa fie paralele.
a. b. c.

33. Determinati valorile parametrilor si a.i. planele:

si

sa fie perpendiculare.

a. b. c.

34. Determinati valorile parametrilor si a.i. planele:

si

sa fie perpendiculare.

a. b. c.

35. Sa se determine unghiul diedru ascutit al planelor:

si

a. b. c.

36. Sa se determine unghiul diedru ascutit al planelor:

si

a. b. c.

37. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin origine si este paralel cu planul:

a. b. c.

38. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin punctul si este paralel cu planul:
a. b. c.

39. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin punctul si este paralel cu planul .

a. b. c.

40. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin punctul si are normala data de
directia dreaptei:

a. b. c.

41. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin punctul si are normala data de
directia dreaptei:

a. b. c.

42. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin punctul si are normala data de
directia dreaptei:

a. b. c.

43. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin origine si este perpendicular pe dreapta:

a. b. c.

44. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin origine si este perpendicular pe dreapta:

a. b. c.

45. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin origine si este perpendicular pe planele:
,

a. b. c.

46. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin punctul si este perpendicular pe


planele:

si

a. b. c.

47. Care este pozitia relativa a planelor:


\\
, ,

a. Au un punct comun b. Au o dreapta comuna c. Secante doua cate doua

48. Care este pozitia relativa a planelor:

, ,

a. secante doua cate doua b. au o dreapta comuna c. au un punct comun

49. Care este pozitia relativa a planelor:

, ,

a. au un punct comun b. secante doua cate doua c. au o dreapta comuna

50. Determinati valorile parametrilor reali si a.i. planele:

, ,

sa aibe un punct comun.

a. b. , c. ,

51. Determinati valorile parametrilor reali si a.i. planele:

, ,

sa aibe o dreapta comuna.

a. , b. , c.
52. Determinati valorile parametrilor reali si a.i. planele:

, ,

sa fie secante doua cate doua.

a. b. , c. ,

53. Sa se determine planul care taie axele de coordonate in punctele in care planele
, intersecteaza respectiv, aceste axe.

a. b. c.

54. Sa se scrie ecuatia planului perpendicular pe planul si taie axele si

in punctele respectiv, .
a. b. c.

55. Sa se stabileasca pozitia punctului fata de planul .

a. punct situat in plan b. punct exterior planului

56. Sa se stabileasca pozitia punctului fata de planul .

a. punct exterior planului b. punct situat in plan

57. Sa se stabileasca pozitia dreptei

fata de planul

a. dreapta paralela cu b. dreapta continuta in c. dreapta inteapa planul


planul plan

58. Sa se stabileasca pozitia dreptei


fata de planul

a. dreapta inteapa planul b. dreapta continuta in c. dreapta paralela cu


plan planul

59. Sa se stabileasca pozitia dreptei

fata de planul
.

a. dreapta continuta in b. dreapta inteapa planul c. dreapta paralela cu


plan planul

60. Sa se calculeze distanta de la punctul la planul

a. b. c.

61. Sa se calculeze unghiurile formate de normala la planul

cu axele de coordonate si distanta de la origine la acelasi plan.

a.
b.
c.

62. Sa se calculeze unghiurile formate de normala la planul

cu axele de coordonate si distanta de la origine la acelasi plan.

a.
b.
c.

63. Sa se calculeze unghiurile formate de normala la planul

cu axele de coordonate si distanta de la origine la acelasi plan.

a.
b.
c.

64. Sa se calculeze distanta d de la punctul la planul ce trece prin punctele


, .

a. b. c.

65. Sa se calculeze distanta d dintre planele:

, .

a. b. c.

66. Sa se calculeze distanta d dintre planele:

a. b. c.

67. Doua fete ale unui cub coincid cu planele

si .

Calculati volumul V al cubului.

a. b. c.

68. Sa se determine un punct pe axa situat la distanta de planul

.
a. , b. , c. ,

69. Sa se determine un punct pe axa echidistant cu punctul si cu planul

a. b. c.
, , ,

70. Sa se determine un punct pe axa echidistant cu planele

si

a. b. c.
, , ,

71. Sa se scrie ecuatiile dreptelor de intersectie ale planului

cu planele de coordonate.

a.

b.

c.

72. Dreapta

contine

a. axa b. axa c. axa


73. Sa se scrie ecuatia planului ce trece prin dreapta obtinuta din interesectia planelor

si este paralela cu axa .

a. b. c.

74. Sa se scrie ecuatia planului ce trece prin dreapta obtinuta din interesectia planelor

si este paralela cu axa .

a. b. c.

75. Sa se scrie ecuatia planului ce trece prin dreapta obtinuta din interesectia planelor

si este paralela cu axa .

a. b. c.

76. Sa se scrie ecuatia planului ce trece prin dreapta obtinuta din interesectia planelor

si contine punctul .

a. b. c.

77. Sa se scrie ecuatia planului ce contine dreapta de interesectie a planelor

una din directiile sale fiind vectorul

a. b. c.

78. Sa se scrie ecuatia planului ce contine dreapta de interesectie a planelor

,
si este perpendiculara pe planul

a. b. c.

79. Sa se scrie ecuatia planului sttind ca proiectiile sale pe planele de coordonate sunt
reprezenztate de dreapta

si este perpendiculara pe planul

a. b. c.

80. Sa se scrie ecuatia planului ce contine dreapta

si este perpendiculara vectorul , de extremitati

a. b. c.

81. Sa se scrie ecuatia planului ce contine dreapta de interesectie a planelor

una din directiile sale fiind vectorul

a.
b.
c.

82. Sa se scrie proiectiile dreptei


pe planele de coordonate.

a.

b.

c.

83. Sa se scrie proiectiile dreptei

pe planul

a. b. c.

84. Sa se scrie ecuatia planului a carei proiectie pe planul

este dreapta

a. b. c.

85. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei


a. b. c.

86. Sa se scrie ecuatiile vectoriale ale dreptei

a. b. c.

87. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul si are ca directie
vectorul .

a. b. c.

88. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul si este paralela cu
dreapta

a. b. c.

89. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul si este paralela cu
dreapta

a. b. c.
90. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul si este paralela cu
axa

a. b. c.

91. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul si este paralela cu
axa

a. b. c.

92. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul si este paralela cu
axa

a. b. c.

93. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctele si .

a. b. c.

94. Sa se scrie ecuatiile vectoriale ale dreptei

a.

b.

c.

95. Sa se scrie ecuatiile vectoriale ale dreptei


a. b. c.

96. Sa se scrie ecuatiile vectoriale ale planului

a. , b. , c. ,

97. Fie triunghiul de varfuri sa se scrie ecuatiile


parametrice ale medianei dusa din varful C.

a. b. c.

98. Fie triunghiul de varfuri sa se scrie ecuatiile


canonice ale bisectoarei intreioare unghiului B.

a. b. c.

99. Sa se determine cosinusul unghiului format de dreptele

si

a. b. c.

100. Sa se scrie ecuatia planului ce contine dreapta

si este paralela cu dreapta

a. b. c.
Geometrie Analitica
D_Conice

MULTIPLE CHOICE

1. Sa se precizeze natura conicei

si sa scrie ecuatiile tangentelor paralele cu dreapta

a. Cerc; b. Elipsa; c. Hiperbola;

2. Sa se determine centrul conicei

daca exista si sa se determine punctele de intersectie cu axele de coordonate

a. Hiperbola; ; ,

b. Elipsa; ; ,

c. Nu exista;

3. Determinati punctele de intersectie ale parabolelor

a.
, , ,

b.
,

c. ,
4. Sa se precizeze natura conicelor punand in corespondenta (1) (5) cu

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

a. (1) elipsa reala; (2) hiperbola nedegenerata; (3) elipsa imaginara; (4)hiperbola
degenerata

b. (1) elipsa reala; (2) parabola; (3) hiperbola nedegenerata; (4) elipsa degenerata

c. (1) elipsa reala; (2) elipsa imaginara; (3) hiperbola nedegenerata; (4) elipsa
degenerata

5. Sa se precizeze centrul fiecareia dintre urmatoarele conice, daca acesta exista:

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

a. (1) ; (2) ; (3) - ; (4) ; (5)

b. (1) ; (2) ; (3) - ; (4) - ; (5)

c. (1 ) - ; (2) - ; (3) ; (4) ; (5) ;

6. Sa se precizeze care dintre urmatoarele conice sunt cu centru

(1)
(2)

(3)

(4)

(5)

a. (1) (2) (4) (5) b. (5) c. (1) (2) (5)

7. Sa se reduca la forma canonica conica

a. b. c.

8. Sa se reduca la forma canonica conica

a. b. c.

9. Sa se reduca la forma canonica conica

a. b. c.

10. Sa se reduca conica la forma canonica

a. b. c.
11. Sa se reduca conica la forma canonica

a. b. c.

12. Sa se precizeze natura conicei

a. hiperbola degenerata in doua puncte

b. hiperbola echilatera

c. hiperbola degenerata in doua drepte

13. Sa se precizeze natura conicei

a. elipsa imaginara

b. elipsa degenerata in doua puncte

c. elipsa degenerata intr-un punct

14. Sa se precizeze natura conicei

.
a. hiperbola degenerata in doua drepte

b. hiperbola imaginara

c. hiperbola reala

15. Sa se precizeze natura conicei

.
a. elipsa reala

b. elipsa imaginara

c. elipsa degenerata in doua drepte

16. Sa se reduca conica la forma canonica:

a. b. c.

17. Calculand eventual invariantul , corespunzator fiecarei conice, sa se precizeze natura


conicelor:

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

asociind numerelor (1) (5), codurile respectiv elipsei, parabolei si hiperbolei.

a. (1) (2) (3) (4) (5) (6)

b. (1) (2) (3) (4) (5) (6)

c. (1) (2) (3) (4) (5) (6)

18. Calculand eventual invariantul , corespunzator fiecarei conice sa se precizeze care dintre
urmatoarele conice este cu centru

(1)
(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

a. (3) (4) (5) (6) b. (2) (3) (4) (6) c. (1) (2) (4) (6)

19. Calculand eventual invariantul , corespunzator fiecarei conice sa se precizeze care dintre
urmatoarele conice sunt fara centru

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

a. (3) (5) b. (1) (2) (4) c. (4) (6)

20. Sa se precizeze care dintre urmatoarele conice sunt de tip parabolic:

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

a. (3) c. (1) (2) (3) (4) (5)


b. (1) (4) (5) d. (1) (2) (5)

21. Sa se precizeze care dintre urmatoarele conice sunt de tip eliptic:

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

a. (1) (2) (3) (4) (5) c. (1) (4) (5)


b. (1) (2) (5) d. Nici una

22. Sa se precizeze care dintre urmatoarele conice sunt de tip hiperbolic:

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

a. Nici una c. (1) (2) (5)

b. (1) (2) (3) (4) (5) d. (1) (4) (5)

23. O conica care poate fi scrisa sub forma:

este de tip
a. hiperbola b. elipsa c. paraba

24. Pentru o conica de tip parabola, numarul

defineste

a. panta dreptei dierctoare b. produsul semiaxelor c. parametrul parabolei


a parabolei a si b

25. Sa se determine parametrul fiecareia dintre urmatoarele parabole:

(1)

(2)

(3)

(4)

a. (1) (2) (3) (4)

b.
(1) (2) (3) (4)

c. (1) (2) (3) (4)

d.
(1) (2) (3) (4)

26. Matricea asociata unei conice este o matrice

a. oarecare b. simetrica c. antisimetrica

27. Invariantii conicei


sunt:

a. , b. , c. ,

28. Invariantii conicei

sunt:

a. , b. , c. ,

29. Conica

este de tip

a. hiperbola b. elipsa c. parabola

30. Conica

este degenerata in

a. doua drepte care trec b. un punct dublu c. doua punctesimetrice


prin centrul conicei fata centrul conicei
Geometrie Analitica
E_Cuadrice

MULTIPLE CHOICE

1. Cuadrica de ecuatie

reprezinta

a. un paraboloid eliptic d. un hiperboloid cu o panza

b. o cuadrica degenerata e. o sfera

c. un elipsoid

2. Cuadrica de ecuatie

reprezinta

a. un hiperboloid cu o panza d. un elipsoid

b. un paraboloid eliptic e. o cuadrica degenerata

c. o sfera

3. Cuadrica de ecuatie

reprezinta

a. un elipsoid d. o sfera

b. un paraboloid eliptic e. un hiperboloid cu o panza

c. o cuadrica degenerata

4. Cuadrica de ecuatie
reprezinta

a. un hiperboloid cu o panza d. un elipsoid

b. o sfera e. o cuadrica degenerata

c. un paraboloid eliptic

5. Cuadrica de ecuatie

reprezinta

a. un elipsoid d. o cuadrica degenerata

b. un paraboloid eliptic e. un hiperboloid cu o panza

c. o sfera

6. Cuadrica de ecuatie

reprezinta

a. un paraboloid eliptic d. un hiperboloid cu o panza

b. o cuadrica degenerata e. un paraboloid de rotatie

c. un paraboloid hiperbolic

7. Cuadrica de ecuatie

reprezinta
a. un hiperboloid cu o panza d. un paraboloid eliptic

b. un paraboloid de rotatie e. un paraboloid hiperbolic

c. o cuadrica degenerata

8. Cuadrica de ecuatie

reprezinta

a. un hiperboloid cu o panza d. un paraboloid de rotatie

b. o cuadrica degenerata e. un paraboloid hiperbolic

c. un paraboloid eliptic

9. Precizati natura conicei de intersectie dintre cuadrica

si planul

a. Elipsa de centru c.
Parabola de parametru

b. Elipsa de centru d. Hiperbola de centru

10. Precizati pozitia planului

fata de cuadrica

a. plan tangent b. plan secant c. plan exterior


11. Pentru ce valori ale parametrului real planul

este tangent la elipsoidul

a. b. c. d.

12. Sa se stabileasca pozitia relativa a planului

fata de elipsoidul

a. plan exterior b. plan secant c. plan tangent

13. Sa se stabileasca pozitia relativa a planului

fata de cuadrica

a. plan secant b. plan tangent c. plan exterior

14. Sa se determine o valoare a parametrului real pentru care planul

este tangent la elipsoidul


.

a. b. c.

15. Sa se precizeze natura cuadricei

a. paraboloid eliptic c. paraboloid hiperbolic

b. hiperbolid cu doua panze d. hiperbolid cu o panza

16. Sa se precizeze natura cuadricei

a. hiperbolid cu o panza c. paraboloid hiperbolic

b. paraboloid eliptic d. hiperbolid cu doua panze

17. Sa se gaseasca punctele de intersectie dintre suprafata

si dreapta

a. , b. , c. ,

18. Sa se gaseasca punctele de intersectie dintre suprafata


si dreapta

a. , b. c. ,

19. Sa se scrie ecuatia planului tangent la parabolidul

in punctul

a. b. c.

20. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se calculeze invariantul corespunzator si sa decida natura cuadricei.

a. . b. c. .
.
Cuadrica degenerata Cuadrica nedegenerata
Cuadrica nedegenerata

21. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se calculeze invariantul corespunzator si sa decida natura cuadricei.

a. b. c.
Conica nedegenerata Conica degenerata Conica nedegenerata

22. Fie cuadrica de ecuatie generala

Determinati invariantul si precizati daca cuadrica este cu centru.

a. b. . c.
. .
Cuadrica cu centru Cuadrica fara centru Cuadrica fara centru

23. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa stabileasca pozitia punctelor si .

a. A este pe cuadrica d. A interior si B exterior

b. Ambele puncte sunt pe cuadrica e. Ambele puncte sunt exterioare

c. Ambele puncte sunt interioare

24. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa stabileasca pozitia punctelor si .

a. A este pe cuadrica d. A interior si B exterior

b. Ambele puncte sunt pe cuadrica e. Ambele puncte sunt exterioare

c. Ambele puncte sunt interioare

25. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se calculeze centrul cuadricei, daca acesta exista.

a. b. c.

26. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se calculeze invariantii , ,

a. , , b. , , c. , ,
27. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se scrie matricea formei patratice asociate.

a. b. c.

28. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se scrie matricea formei patratice asociate.

a. b. c.

29. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se scrie matricea formei patratice asociate.

a. b. c.

30. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se scrie matricea corespunzatoare.


a. c.

b. d.

31. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se scrie matricea corespunzatoare.

a. c.

b. d.

32. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se calculeze invariantul corespunzator si sa stabileasca natura cuadricei.

a. b. c.
Cuadrica degenerata Cuadrica nedegenerata Cuadrica nedegenerata

33. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se calculeze cuadricei, daca acesta exista.

a. b. c.

34. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se scrie forma patratica asociata.

a.

b.

c.

35. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se scrie forma patratica asociata.

a.

b.

c.

36. Cuadrica de ecuatie generala


.

este o

a. Cuadrica nedegenerata b. Cuadrica degenerata c. Cuadrica nedegenerata


cu centru fara centru fara centru

37. Fie cuadrica de ecuatie generala

Sa se calculeze invariantii si corespunzatori.

a. , b. , c. ,

38. Matricea asociata unei cuadrice este

a. arbitrara b. simetrica c. antisimetrica

39. Cuadrica de ecuatie generala

reprezinta

a. un elipsoid b. un paraboloid c. un hiperboloid

40. Daca A si sunt matricele asociate unei cuadrice, iar , si corespunzatori, atunci

a. , , c. , ,

b. , , d. , ,