17.03.

2011

Audit fiscal – seminar

Conform Hotararii 150/23.02.2011, principalele modificari aduse la Normele de aplicare ale Codului
Fiscal sunt urmatoarele:

IMPOZITUL PE PROFIT:

1.In ceea ce priveste impunerea unui sediu permanent pe care o persoana juridica romana il
detine intr-un stat strain, se introduce urmaroarea prevedere:

Când o persoană juridică rezidentă în România realizează profituri dintr-un stat străin prin
intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri
încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva convenţie prevede ca
metodă de evitare a dublei impuneri "metoda scutirii", profiturile vor fi scutite de impozit pe profit în
România. Aceste profituri sunt scutite de impozit pe profit dacă se prezintă documentul justificativ
eliberat de autoritatea competentă a statului străin, care atestă impozitul plătit în străinătate. În scopul
aplicării «metodei scutirii», pentru determinarea profitului impozabil la nivelul persoanei juridice române,
veniturile şi cheltuielile înregistrate prin intermediul sediului permanent reprezintă venituri neimpozabile,
respectiv cheltuieli nedeductibile.

2.In ceea ce priveste metodologia de calcul a impozitului pe profit, dupa punctul 99^1, se
introduc trei noi puncte 99^2 – 99^4 care aduc urmatoarele precizari:

Contribuabilii obligati la plata trimestriala a impozitului pe profit depun declaratia privind impozitul
pe profit pentru cele doua perioade ale anului 2010, numai daca pana la data de 1 octombrie 2010, au
datorat impozit minim cel putin intr-un trimestru.

Contribuabilii care, in perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2010, ca urmare a efectuarii comparatiei

impozitului pe profit cu impozitul minim, au datorat, in cele 3 trimestre, impozit pe profit, depun
declaratia privind impozitul pe profit pentru intreg anul 2010.

Contribuabilii care depun declaratia privind impozitul pe profit pentru cele doua perioade ale anului
2010 vor avea in vedere urmatoarele:

- Pentru perioada 01.01.2010 – 30.09.2010, termenul de depunere al declaratiei 101 este data de
25.02.2011.
- Pentru perioada 01.10.2010 – 31.12.2010, termenul de depunere al declaratiei 101 este;
• Data de 25.02.2011 pentru acei contribuabili care definitiveaza perioada 01.10.2010-
31.12.2010 pana la aceasta data, situatie in care, in declaratia 100 aferenta trimestrului IV
2010 nu au declarat impozit pe profit;
• Data de 25.04.2011, pentru acei contribuabili care nu definitiveaza perioada 01.10.2010-
31.12.2010 pana la data de 25.02.2011, situatie in care, in declaratia 100 aferenta trimestrului
IV 2010 au declarat impozitul pe profit la nivelul impozitului calculat si evidentiat pentru
trimestrul III 2010.

La calculul impozitului pe profit aferent perioadei 01.01.2010 – 30.09.2010, respectiv 01.10.2010-

31.12.2010 se vor avea in vedere urmatoarele:

1
 a) cheltuielile deductibile limitat se stabilesc în funcţie de baza de calcul corespunzătoare, aferentă
fiecărei perioade, sumele deductibile determinate pentru fiecare perioadă fiind definitive;

b) pentru aplicarea prevederilor titlului VI «Taxa pe valoarea adăugată» referitoare la colectarea taxei
aferente depăşirii plafonului pentru cheltuielile de protocol, taxa colectată se calculează asupra
depăşirii plafonului aferent fiecărei perioade, prin însumarea acestora;

c) pentru determinarea limitei fiscale a cheltuielilor prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. j) şi k) şi la art. 21
alin. (4) lit. s) din Codul fiscal, în situaţia în care limita de 400 euro, 250 euro, respectiv 4.000 euro
nu este depăşită în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010, în perioada 1 octombrie-31 decembrie
2010 limitele respective se vor determina ca diferenţă între 400 euro, 250 euro, respectiv 4.000
euro şi limitele până la care cheltuielile respective au fost deduse în perioada 1 ianuarie-30
septembrie 2010;

d) provizioanele fiscale se deduc la calculul profitului impozabil în fiecare perioadă dacă sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 22 din Codul fiscal;

e) limita de deducere a rezervei legale se stabileşte în funcţie de baza de calcul corespunzătoare,

aferentă fiecărei perioade, sumele deductibile determinate pentru fiecare perioadă fiind definitive;

f) gradul de îndatorare potrivit prevederilor art. 23 din Codul fiscal se determină luând în calcul
capitalul împrumutat şi capitalul propriu aferente fiecărei perioade, astfel:
- pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010, gradul de îndatorare se determină ca raport între
capitalul împrumutat şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul
acestei perioade;
- pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2010, gradul de îndatorare se determină ca raport între
capitalul împrumutat şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul şi sfârşitul acestei
perioade;

g) în aplicarea prevederilor art. 31 din Codul fiscal, veniturile şi cheltuielile realizate în anul 2010 de
o persoană juridică română prin intermediul unui sediu permanent situat într-un stat străin se vor
lua în calcul la determinarea profitului impozabil aferent perioadei 1 octombrie-31 decembrie
2010, prin înscrierea veniturilor şi cheltuielilor la rd. 11, respectiv rd. 12 în declaraţia privind
impozitul pe profit aferentă acestei perioade;

h) în aplicarea prevederilor art. 19^2 din Codul fiscal, pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2010,
profitul investit în această perioadă reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul
contabil cumulat de la începutul anului, din care se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a
aplicat facilitatea. Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita
impozitului pe profit datorat pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2010.

3.In ceea ce priveste plata dividendelor catre o persoana juridica romana, se adauga faptul ca,
in situatia in care la data platii dividendului pentru care a fost retinut si platit impozitul pe
dividend, persoana juridica romana beneficiara detine la data plăţii dividendelor, minimum 10%
din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la
data plăţii acestora inclusiv, persoana juridica care plateste dividendul poate solicita restituirea
impozitului, in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala.

2
 IMPOZITUL PE VENITUL MICROINTREPRINDERII:

In ceea ce priveste reintroducerea impozitului pe venitul microintreprinderilor se aduc

urmatoarele precizari:

1.Persoana juridică română nou-înfiinţată care a optat pentru plata impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor şi care nu a angajat în termenul de 60 de zile de la data eliberării certificatului de
înregistrare este plătitoare de impozit pe profit de la data înregistrării acesteia la registrul comerţului.

2. Persoanele juridice române pentru care perioada de inactivitate temporară/nedesfăşurare a

activităţii încetează în cursul anului pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor,
începând cu anul următor celui în care perioada de inactivitate temporară/nedesfăşurare a activităţii
încetează, dacă la data de 31 decembrie a anului respectiv îndeplinesc condiţiile necesare.

3.Nu pot opta pentru a fi platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor urmatoarele persoane
juridice:
a) persoanele juridice care se organizează şi funcţionează potrivit legilor speciale de organizare şi
funcţionare din domeniul bancar (societăţile comerciale bancare, casele de schimb valutar, societăţile de
credit ipotecar, cooperativele de credit etc.);
b) persoanele juridice care se organizează şi funcţionează potrivit legilor speciale de organizare şi
funcţionare din domeniul asigurărilor (de exemplu, societăţile de asigurare-reasigurare), al pieţei de
capital (de exemplu, burse de valori sau de mărfuri, societăţile de servicii de investiţii financiare,
societăţile de registru, societăţile de depozitare), cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi
de intermediere în aceste domenii (brokerii şi agenţii de asigurare);
c) persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi
managementului.
Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfăşoare activităţi de natura celor
mentionate mai sus datorează impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile înregistrate
începând cu trimestrul respectiv.

4. Nu poate fi microîntreprindere persoana juridică română care are capitalul social deţinut de un
acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.

5. În situaţia în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de
100.000 euro, contribuabilul va înştiinţa organul fiscal cu privire la modificarea tipului de impozit datorat
prin depunerea unei declaraţii de menţiuni, potrivit Codului de procedură fiscală.

6.Veniturile luate în calcul la stabilirea limitei de 100.000 euro sunt aceleaşi cu cele care constituie
baza impozabilă pentru calculul impozitului pe venitu; microintreprinderilor iar cursul de schimb pentru
determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea exerciţiului financiar precedent.

7.Baza impozabilă asupra căreia se aplică cota de 3% este reprezentată de totalul veniturilor
trimestriale care sunt înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a «Conturi de venituri», cu excepţia
celor înregistrate în:
- Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
- Veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
- Veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
- Veniturile din subvenţii de exploatare;
- Veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;

3
 - Veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au
fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- Veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele
produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.

8.Microîntreprinderile care îşi încetează existenţa în urma unei operaţiuni de reorganizare sau de
lichidare, potrivit legii, şi care pe parcursul perioadei de funcţionare au fost şi plătitoare de impozit pe
profit, la calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, nu includ în baza impozabilă: rezervele
constituite din profitul net, rezervele constituite din diferenţe de curs favorabil aferente capitalului social
în devize sau disponibilului în devize, precum şi sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe
profit, repartizate ca surse proprii de finanţare, potrivit legii, care au fost constituite în perioada în care au
fost plătitoare de impozit pe profit.
Microîntreprinderile care îşi încetează existenţa în urma unei operaţiuni de reorganizare sau de lichidare,
potrivit legii, şi care pe parcursul perioadei de funcţionare au fost şi plătitoare de impozit pe profit includ
în baza impozabilă şi rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor
fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în
perioada în care au fost plătitoare de impozit pe profit.

9.În cazul în care se achiziţionează case de marcat, din baza impozabilă se scade valoarea caselor
de marcat, în conformitate cu documentul justificativ, în luna punerii în funcţiune. Punerea în funcţiune se
face potrivit prevederilor legale.