CAPITOLUL

ACTIUNEA

PAMINTUlUI ASUPRA DE SUSTINERE

LUCRARllOR

7.1. MODURI

DE MANIFESTARE A ACTIUNII PAMINTULUI LUCRARILOR DE S'USTINERE

ASUPRA

Trecerea de la 0 cota superioara la 0 cota inf'erioara nu este posibila totdeauna printr-un taluz ~i atunci se recurge la lucrari de sustincr e a pamintului. Pentru a proiecta si executa aceste lucrar i trebuie cunoscuta 9i calculata actiunea pe care 0 exercita pamint.ul asupra lor. N atura ~i intensitatea acestei act.iuni depind de posibilitatile de deplasare ~i de deform are ale elementului de sust.iner e. Din acest punct de vedere apar trei cazuri distincte care sint prezentate in continuare. . _ Elemeniul de susiinere este absolut rigid, nu se dcplaseaza s: nu sc roteste sub actiunea piimintul ui. Acest.a poate Ii, de exemplu, cazul peretilor unei galerii pentru metrou care, impreuna eu radierul lili cu planseul, Iormeaza un cadru inchis, pr act.ic indeformabil (fig. 7.1). Act.iunea pe care 0 exercita in accasta situ atie parntnt.ul po arta numele de impingere a piimiruului in stare de repalls. Pentru a-i afla mar irnea, se co nsidera un volum elemental' de pi.~mint situ at Ia adincimea z 1inga perete. Acest.a este supus unei presiuni verticale (JgZ data de colo ana de parnint aflata deasupra. Defonnarea in d irect i« orizont.ala sub efectul acestei presiuni este impiedicata de prezent.a peretelui rigid. Situa.tia este aualoaga cu eea a unui volum din acel asi pamlnt care s-ar ana intr-un masiv limitat de 0 suprafata orizontala, la aceeasi adincime ;:.
(fig. 7.2). l ntr-adevar, l]i In acest taz, defocmarea pe d irect ie orizo nt ala sub prcsiunii (JgZ est e im picd icuta de pamintul din jur, care actioneaz(~ ca 0 freta ce clezvoltJ pe dir'8q ie orizo nt.alii 0 presiu ne (J!J(' f nll'e GgZ ~i (J"x

efectul exista

relat ia:

(7.1 )
'I/'2'._:.f>'/('.'0:.:;:;kY#)'0_'>~.Az:;;;"n(;>;>3</?-\Y«Z:YM;:~?«ify';:_:Z:>;/

: ~--"

Katz!

1',;

/:

//

/:

~I

~tzz
rig. 7.1. Impingerea In stare de r cpaus reti lor unu i tuncl. asupra pc-

Fin. 7.2. Eforturi unitare datoratc gr cutat il proprii a p.imlntului.

uncle Eo este eoeficientul de impingere later-ala in stare de rep aus avind , in mod ob isnuit., valor i cuprinse iutre 0,4 91 (),7, in f'unct ie de natura pA-

mintului.
148

Tinind seama ca

crgZ

Y.

Z,

relatia

(7.1) se poate scrie:

crgX = Ko . Y • z.

Pentru calculul diagramei de impingere in stare de repaus a pamlntulus asupra peretilor tunelului din figura 7.1, este suficient sa se aplice relatia (7.1) pentru cotele Zl ~i Z2 care definesc pozitia peretelui, folosind pentru _K ° o valoare corespunzato are naturii terenului in care se executa lucr area. Irnpingerea tot.ala in stare de rep aus, Po, este aria diagramei astfel ohtinute,
Elementul de sustinere se poate deplasa in sensul indepiirtdrii de masicul de piimint. Fie, de exemplu, zidul de sprijin aratat in figura 7.3. Prin depla-

sarea sau rotirea zidului, pamintul aflat in spate se destinde, iar impingerea pe care 0 exercita se micsoreaza fata de cea corespunzatoare starii de repaus. La un moment dat, pentru 0 anumita marimo a deplasar-ii ~ a zidului, se produce desprinderea unei parti din masivul de pamirit de restul m asivulu i dupa 0 anum ita suprafata Be, in lungul careia rezistenta la forfecare a pamintului este integral mobilizata. Mar imea impingerii totale pe care 0 exercita masa de pamint ABC desprinsa prin alunecarea dupa supr afata BC po arta numele de im.pingere actioii a pamintului, Pa• In mod experimental s-a pus in evidenta faptul ca marirnca deplasarii A necesara pentru formarea supr afetei de alunecare BC si pentru dezvoltarea impingerii active d ator ata t.ranslat.iei elementului de sustinere sau rot.irir acestuia in jurul hazei este de circa 0,05% H la nisipuri indesate, 0,2% H 1a nisipuri afinate, 0,50/0 H la argile de consistenta r idicata ~i 1% la aqqile de consist enta redusa, H fiind inalj.imea elementului.
Elemcntul de susiinere Sf poaie deplasa cu. sensul de deplasare spre masioul de piimint . Acesta poate fi, de exernplu, cazul Iundatici m asive a unui are

(fig. 7.4); sub actiunea impingerii t.ransmisa de arc la fu nd atie, aceasta exercit a 0 apasare asupra pamintului in lungul fetei AB, det.erminlnd comprimarea pamtut.ului. Presiunea pe care 0 exercita pamintul asupr a fetei A B se majorcaza fat a de cea care corespunde starii de repaus. La u n moment dat se produce desprinderea unei parti din m asivul de pamint dupa 0 suprafata Be, in lungul careia rezistenta la forfecare este integral mohiliz ata. }larimea fortei totale necesar a se exercita pe f at.a A B, pentru a se produce alunecarea in lungul supraf etei BC, poar ta numele de rezistentd pasioa P p' Deplasarea necesara pentru formarea su praf'etei de alunecare BC 9i; pentru dez voltarea rezistentei p asive este sensihil mai mare decit cea necesara

Fin. 7.3. Zid de sprijin supus impingerll active.

}<'ig. 704. Rezlstenta pasha a--pamtntului aflat in spatele Iundatiei masive a unui arc ..

pentru ap aritia impingerii active, fiind de circa 0,5% H la nisipur i indesate 1 % H la nisipuri afinate, 2% H la argile de consistent a ridicata 9i 4% H Ia argile de consist enta redusa.

In cond itii identice in ceea ce privesta inal t.irnea elementului de sustinere ~i caracteristieile <D si c ale rezistentei la forfeeare a masivului de pamint, -cele trei actiuni pe car-e pamintul Ie po ate exercit.a asupra elementului de sustinere se afla in urma toarea pozitie relativa :

r, < Po < P]J'

Atit impingerea act iva cit 9i rez ist ent a p asiva presupun indeplinirea condiiiei de TUjJrTr in rnasa de pamint care actiorieaza asup ra elernentului de susI

~l-=Ll=-+~Ll,,-,'>~~ Posiv

'P

tinere. I , Impingerea in stare de repaus are 0 p. L..£.'~us i o! . --,i, \{ --v alo are intermediara intre irnpingerea acI "j ti\a 9i rezistent a p asiva. Masa de pam int F::, Acflv ~ [----.1 din spatele cc nst r uct iei se gase9te in stare elastica. Perefel::"se Perce/ele;' --n figura / ..::) se prez inta 0 diagr arna indeporteozQ de deploseozr5 sore obtinuta experimental, in care mar imea IJomlntul din spate pomtntul din'socie impingerii exerc itat e de m asa de pamint Fig. 7.5. Actiunea pamintului in Iunct ie este corel at a cu deplasarea elernentului de deplasarea elementului de sustiuer c. de sustinere . .\letodele p ent ru eaJculul imp ingeri i pam int.ulu i se deosebesc dupa ipo teza car'e sc face cu privire 1a forma suprafctei de aluneeare Be.
I

i/'
I

,7

7.2 .. IMPINGEREA

PAMINTULUI IN IPOTEZA DE ALUNECARE

IMPINGERII ACTIVE

SUPRAFETEI

PLANE

7.2 .. . CALCULUl 1

DUPA.

COULOMB

Savautu l francez Coulomb (17:36-1806) a elaborat 0 teorie asu pr a 1111pingel'ii ac t ive a pam rntului, care se po ate aplica in cazul eel m ai general, p ent.ru oriel' inc l iruu-e a p eret elui ~i or ice forma a supraf'etei rn asivului de p{t111 i II t. Se co nsidera ea in sp at.ele per etelui se afla 0 m asa de pam int omclgen, uecoez iv. Ca urm are a unei m iei dep lasiui a peret elu i in sensul indepc\dcl.l'ii de m asivu l de pdrnint, ind icat prin sageata din f igura 7..6, in masa de paruiut se Iorrncaz.i 0 suprafat;l de a lu necare care se co nsidera plana. Hez ist ent a la Iorf'ecat-e a pamintului, exptimata prin relatia -:- = G tg <D, est e integral f mob iliz at a in lungul supr afetei plane. Dintl'e to ate supr af'etele plane care tree prin p icior-ul peret elui, trebuie gc\sitc\ a.cea supraf ata carcia Ii corespunde ilfll){l1,<..;erca nia.i tmii, irn p iugere pentru ean~ urrueaza a se vet-ifica d aca sint indeplinitl' cond it iile de rez ist.enta 9i de stabilitate ale p eret.elu i. Fie 'Y.. iuclinarea fat;\ de or izcnt ala a su prafetei de alu necare Be. Se «xarn ineazu echilibrul prisrnci de parn int .1 Be delim itata de supr af at a A 13 a pcretelu i, supr-af'ata de alu necare Be f?i supr afat a t.er enului. Prism ul A Be t rehuie sa fie in ech ililnu sub act , iune a urma to arelor forte: , greut.atea p ro p r ie G: impingerea P In c o nt actu l intre peret.e 9i parn int , egala ~i de seru n (,Ol1t1'I11' cu impingerea pe C'Rfe pamint ul 0 exercita asupra peret elui : -imp inJSO -

gerea Peste tnclinatii cu unghiul ~ fata de normala la perete, 6 fiind unghiul de frecare dintre perete f?i pamint ; - reactiunea R pe supr-af'ata de alunecare Be; daca JV este Ioi-ta norm ala pe pl anul BC, in momentul desprinderii masei de pamirit se dezvolt.a in lungul

Fig. 7.f). Calculul impingerii in ipoteza supratetci

active exercitata de pamintu l necoeziv plane de alunecare (Coulomb)"

Be 0 forta tangentiala a pamintului: resctiune de norm al a la supr-af'at.a BC. Fort.a G este cu noscuta ea ~ d irect ie. Problema revine cieei (fig. 7.6, b) .. 1 n triunghiul format
planului

rioara

.LV tg <D, unde <D este unghiul de free are int.ea R este asad ar inclinat.a cu unghiul <1) fata
marim e si direct '"ie, Jort ele P si R numai co. , , la a descompune 0 fonii dupa doua direct.ii de eele trei forte se a pl ica t eorem a sinusur-ilor ~

P
P

G
sin (,~ (7.2) sin ((X sin (~

=G

+ (X-

<D)
<1»

relat.ia (1.2) s-a notat y = 6 - 6. Caleulul se considera efectuat pe un rnetru planul desenului). Greutatea G se ex prima astf'el :

In

liniar

de perele

(normal

pe

SABC'

'f

't f(H, 0, (x, (3).

Inloeuind

relatia

(7.3) in rel at ia (7.2), rezulta : (7.4}

(xo care da valoarea maxima a lui P. Din relat ia (7.4) rezult a ca pentru H, 6, ~, <D f?i 6 date, impingerea P depinde de 0 singura var-iahila : «. oP. f?1ega Iin db" eu zero, C a Ieu I,1I1d deri errvat.a --. -0
ii corespunds

Dup a Coulomb,

impingerea

act.iva

eorespunde

aeelui

plan

de Inclinare
~'r

o(x Prnax = Pa'

se

t ine

va 1oarea

(Xo

.. careia

151

Se obisnuieste

sa se expnme

impingerea,

P a sub forma:
(7.5)

1 P a =--y H"17 a' =r: 2

unde Ka este coeficientlll .de <1>, ~, 6, [3 (v. anexa II, Metoda lui Coulomb co nstruiest.e dreapt.a BD

de impingere actioii tabelat in manuale in Iunctie tab. 11.3). a fost transpusa grafic de Culmann (fig. 7.7). Se lnclinat a cu unghiul <1> fata de or izont.ala. Supra-

~.

t:.

Fin. 7.7. Const ru ct ia lui Culmann pcntru dcterm luarea cazul piimintului ucco ez iv.

lmpingcrii

active

In

fata de alu necare Ill! se po at.e gasi decit in inreriorul prisrnu lu i .lBD, rleoarece linia BD J'cprezinUi taluzul st.ab il a1 m atei-ialului eu unghiul de Irecare int el'ioal'a (1). Se consuuieste, de asemenea, dreapt.a BE nurn ita dreapta de ol'ientare, incfinata eu unghiul y fata de BD. Se propun succesiv diferite supr afete de alunecare posib ile B(\, Be::.. BC3 ... etc. caror-a le corespund prismele ~4BCl' ~1Be'z, A BC3 .... etc. Fie greutatea Gl a pr ism ei ABCl. Din extrernitatea vectorului GI se duee 0 pal'alela cu drcap t.a de orientare care Int ilneste linia BC\ in punetul 1\. Yectorul GIPI r epr ez.int.a Impingerea I\ corespu nzato are prismului ,iBC'I' ntr-adevar, din ex aminarea construct.iei grafice rezult a Cel unghiul

»<. .r-: PIBG'r = 0:1 - (1)1 iar u nghiul BGII\ = ¢. S-a reco nst il.u it deci tl'iunghiul de fOI'\e G'IPIH (\ .. fig. 7.(\ b), rot it cu (900 (I)) fata de vert icala. Se repeta acee asi cOllstl'uqie pentru prisrnele A BC2~ ABC3 ••• etc ..1 obt inindu-se grafie impingerile P2, P3 ••• etc. aferente. Se unesc print.r-o curha continua e xt rern it at ile vector ilor ce reprez inta impingerile PI1 P21 P3 •.• etc. Se duce 0 tangents la curba p ar alela eu dreapta BD. Punctui de tangenta P corespunde impingerii m ax im e Pilla,: = Pa' Planul de aluriecare Be se ob tine unind B ell P.

+-

152

Calculul analitic sau grafic al impingerii active a pamint.ulu i prin metoda lui Coulomb conduce do ar la determinarea miirimii impingerii totale. . Direciia impingerii depinde de valo area adop tata pentru unghiul ;;) care caracterizcaza frecarea intre perete 9i pamint, In mod obisnuit
,

;;)=

(~ .... ~) <D.
2 3
::t:

Punciul de aplictuie al impingerii S8 gase9te in centrul de greutate al diagramei de presiuni. Se admite ('.8. impingerea v ar iaza liniar cu adincimea, astfel incit diagrama de presiuni este tr-iunghiulara (fig. 7.S). Ordonata de la baza diagramei se calculeaza egalincl supr afata triunghiului de presiuni eLI irnpinger·ea tot.ala cunoscuta Pa:

Fig. 7.S. Repartizarea impingerii inal1;imea zidului.

pe

.1E=ABcos;;)= 1
-:;

H sin 6 P
a:

cos S ;

.....

PaH

H cos S -'-6SIn.

=
6

Paf{=
.At unci ciud pamin tul poscda .ABC se ia ill considcrar suprafutci noscut.c c unoscutc de alunccarc ca marirnc ale BC (fig

')P a .- .

-----.

. SIn
COS;;)

(7.6)
la cxaminarca
i nt roducc rea

sl cocziunc, prin iur

e clulibrului unci (fig forte

prismci

de pamin t G \ii C,
Cll-

c cl ecl.ul aces tela 7.9. a) sc

C01l1pUIl

C = c - Be in Iungul dupa
dircct.ille

In poligonul

de forte

7.. , b), Io rtclc 9

~i direc(ie,

rcz ult a nt a lor sc dcscornpunc

Iort clo r P ~i lt.

L
a

I_a
p

1
__

__JL___.:L_

b
Fig. 7.10. Allarca pc calc gratica a uupi ngcrii In cazul p.imlnt ulul cocz iv .. active

Fin. 7.9. Calcu lul lmp lngeril active exercitata de pam int.ul cocziv in ipot.eza supratete.i plane de alunccar e. Pentru a alla pc calc grancil

impingcrr-a

acl iva l'a sc proccdcaz.i

ast lcl (lig .. 1.10):

se

considera diIerite plane poslhlle de alunecare BCl, BC2 .. · BCn si pcntru Ilccare dintrc ell' se e xprim.i cchillbrul prismului de parnlnt .ABC aicre nt, prin construirea poligoriulni celor patru

If13

forte. Se determina astfcl tmplugerilc PI, P2 .. , PII, care se reprezinta la scara sub forma segrneritelor CIPI, C2P2 ••• CnPn, ridicate luind supratata terenului ca axa de referinta, Unind extremi tatile segmeritclor CIP!> C2P2 ••• CnPn se obtine eurba Implngerilor. Tangenta la curba paralela cu 1inia de ref'erinta defiriest e scgmentul CP careia Ii corespund impiagerr-a maxima

Pma,; = Pa si pIanul

de alunecare

BC.

7.2.2. CAZURI
a .. PereteIe tinere vertleal

PARTICULARE de
0

ALE IMPINGERII orlzontala. Acest

ACTIVE tipul de sus-

Iimltat

sllprafa!a

caz reprezinta

eel rnai des intiInit

in practica.

_.---

Pcntru simplificarca calculului, pc 1inga condit illc geometrice se rnai admite si 0 condit ie de natura Iizlca ; absenta Irecaril Intrc perete ~i pamlnt (0 = 0) .. Problema poate fi abordata cu ajutorul teorici lui Coulomb, alegindu-se 0 suprafat a de alunccare Inclinata
t atca
Cll

un de
0:

unghi

arhi trar apoi

0:,

0:,

exprimind de

grcuP

prismei

alune care G ~i impingcrea condi tia astfcl de aflind

in un

Iunct ie de perrtru
allUlpit 0:0'

si punlnd

maxim

P in Iunctic In cazul

I'a pcntru
0

8
Fig. 7.11. Impingerea act iva - cazul peretelui vertical limitat de 0 suprafata orizontala a t.ercnului.
G =-

perctclui

vcrt.i cal Ii mi l a l de

supra;5

faVi orizont ala (fig .. 7..11) : 6 Din figura 7.11 rezult.i: A.C = II tg (900
-

=
0'.);

9{r,

0°,

0°.

= 90°;

2 P

yII2 tg (9UO °

7.);

= -1 '( 11:2

9.

19

(::1(--

n)

7.)

si 11 (0: ~_--C.

si 11 (90° 7.)
si 11 (7..-

(f»
7. -

<D)

1 _. '( 1[2 tg (900 :2

<D) <D)

cos

= -1 yJI:2

tg (9W

~)

-7.

tg 7. -

(f»;

(0: -

cp = _2_.
b. :2
1

YH2 [_
j •

tg (:x CO;;2 (gO'

<D) .- 7.)

+
(9U

19 (900 ('os:2 (:x -

:») ]
'-!

=
COS 2

=·-=0:

:2 •

'.'11-

.J

[-

19 (0'. -

ell) COS2(7. COS2

-. <1»
O -

-+
7.)

tg (9oe - 0'.)
<.'OS2

(90

0 _

0:) ] "

(7. -

(I»:

iP

b
__ sill (7. cos (« cos

<1» <1» (:t. -

cos2 (:x._-

<1»;

sill (90° cos (900--

0'.)
0:)

C052

(90" -::r.)

= 0 ..

sill

(:x- <1»

<1» '--= sill (9(r- 7.) cos (90° 'l.._

x}; 7.;

<1)

90° -

(1.1')

154

lnlocuind

in expresia ' lui Pmax

P se obtinc:

1 =-

yll-tg-

')9(4-

(7.8)
0

;)- -

-<1» 2
de orizontala,
11.2).

Deei:

planul

de alunccarc

cst.e incli nat

ell ('i5s -i- <D/2) tap.

iar cocfi cicn tul de conditio de ru pere se aWi

impingere acti va este 1{a = tg2 (45°<1>/2) (v. aue xa II. tab. La acelasi rezultat se poate ajunge ~i pc 0 calc difcrita, La paminiuri ~i cercul lui Mohr, D. Pamint aleatuit diu mal multe strate. un rnasiv alcatuit La suprarata din mai multe strate
0

utilizindu-se vertical

Fie un perete

in spatele

caruia

(fig. 7.12). supratncar-

terenului

este aplicata

care q. In acest caz se utl lizcaza u rrn atorul pro ccdcu de calcul apro xirna tiv a1 diagramei de tmpinfine: se inccpc ell stratul 1 de la intr-o su prafa ta ; sc lnalt.imc de pci.
-;'1

t ransf orma

supraincarcarea

min t echl valcnta

1ICb a vlnd grcu tate a \ olumica ordonatele

a st rat ului 1 ~i s(' calculcaza

1a fe\c Ii:

de sus '5i de jos ale strat ului 1 .•

(1.15)

Fi!j. 7.1:!. Diagrama

in caz ul unui

de impingne
ruasiv

act iva

st.rat.it icat., de

lrccind ill£lltirll(' cu ~r('lItall'a

1f1

u-s«

1:1 slralul.:
S-;1

sc

co nsl dcr.i

grllllalc;( drcpt l1f'llll';)z;l

pr imului

st ra t (in c lusi v :1 st rat ului pent ru st rntul

'!.

c u car« cunoscutc, vo lumi

ecbh ala L supralncarcarca) .;~. care s:t i s« sub st lt ulc:

supraincarcarc

10rl11 n'glllii

accasUi supruinc.ircnrc
c.l

a S(' tuustorrna

in l r-o in;1I\illlC

Conde p:ll1lint

'(l(lle:
j

_l_ 1[1)
:!.

(116)

(7.17)

(7 18)

(1..19)

!)a3sIl5

=::

"(:J If L'Jlg-~~)--J

(1'--

(I. ~2C)

j)iagram8.

de presi unl prczi n ta salturi in drcpl ul planclor laplului cii s-a prcsupus constant,
d Iiccarc

de s('para~i(' schimbari

di ut re s t rat c Salde pani«

la

turi le se datorcaz.i s-ar mo.di li ca dear lea de la sl.rat

stral

are a ll c caracl.cri st ic i '( ~i <1> .. Dac,l t.rcce-

y,

<1>riuninincl

diagrarna

ar prezcnta

la s l rat ,

15.)

Formulele

prezentate

in acest paragraf',

bazate

pe teoria lui Rankine,

pot fi aplicate

l1U-

mal cind stnt indeplinitc coticomitetii condit iile mentionate la inceput, si anume: peretcle vertical; suprafata terenului orizontala ; neglijarea Ire carii lntre peretc si parnint (dlrectia impingerii orizontale).

7.2.3. CALCULUL

REZISTENTEI

PASIVE DUPA

COULOMB

Sa pastreaza ipotezele formulate in legatura cu impingerea act.iva. Ca urmare a unei depl asari a perete1ui catre m asivul de pamint., in sensul aratat in figura 7.13 se produce desprinderea unei mase de pamint dupa 0 supr af'ata plana, in lungu1 careia rezistent.a la forfecare este integral mohiliz ata. Dintre toate supr afetele plane care tree prin picioru1 perete1ui trebuie gasita acea supraf'ata careia Ii corespunde rezistent.a minima (cu aceasta rezisterita donumita rezistenia pasioii se cornp ara orice solicitare care tinde sa dep1aseze perete1e in sensul indicat in figura 7.13, a). Calculul urrnareste aceleasi etape ca 9i in cazul impingerii active. Fie ABC prismu1 de pamint corespunzator unei eupr afete de a1unecare inclinata cu un unghi (f. ales arbitral'. Prcsiunca tot.ala P pe f'at a AB 9i reactiunea R pe suprafuta BC au fata de norm ala inclinari dictate de Iortele de frecare ce se d ezvolt.a pe supr afetele respective, spre a se opune tendint,ei de refu1are a prismului ABC. Poligonul Iort elor care actioneaza asupra prismului ABC este aratat in figura 7.13, b.

P
sin
(0:

G
<1»

sin [180 P

('f

0: 0:,

<1»]

sin

(y

++
(X

(1))'

(7.22)

j'

tin,

8, ~, 6, <1));

ap =
(j(X

o.
c
R

------

Fill.

7.1:1.

Calculul

rcz i st cn t ci pasive a p{unintului ncco ez iv, ill ipo tcza supra let e i plane de alunccare (Coulomb) ..

Se obtirw general:

c!..o

cal'eintl'odus

in expresia P =~ p 2'

lui P conduce la Pmi) (7.23)

-n:«

P'

156

unde Kp reprozinta Iunctie de cD, 0, 8, .Metoda grafid£ data in figura 7.14.

coeficientul de rezistenta p asiva, tabelat in manuale in ~ (v. anexa II, tabelul 11.4) . a lui Culmann pentru calculul rezistentei pasive este reSe duce dreapta BD incliuata eu unghiul cD masurat in

Fill. 701'.. Constructia

lui Culmann

pcntru

calculul

rcz istcnt ci pasivc ..

os fat,a de ot-izo ntala. S8 co nstruieste dreap ta de orienl.are BE care face unghiul ,~ GU dreapt a BD. Se propun succesiv difer it.e suprafete de alunecare posibile, BC\, Be'!-l I1C3 ••• etc. carora le corospund prismele ABC 11 .,1BC21 ABC3 ••• etc. Pe dreapt a BD se reprez inta 1a 0 anurnita scara gf'eut.ateaGl a prism ului iBe i- Din extremitatea vectorului G1 se duce 0 p ar alela cu dreapt.a de orienCl.!'C care intilncste linia BCI in punctul 1\. Vectorul GIP1 reprezinta rez istent a \
/~

corespunzato

are

prisrnului

ABCI

(unghiul

-<: PIPGl

cD;

unghiul

?GIl\ = 9), deci s-a reconstituit triunghiul tort.elor G, P, R, din figura7.13 it.it cu (900 - <D). Se rep eta acecasi co nstructie p ent.ru prism ele .lBC2, BC3 •.• etc., obtinlndu-se grafic fortele P2' P3"" etc., iar extremitat ile
?clor-iIor respectivi se unesc pr intr-o curha. Ducindu-se tangenta la curha paralel cu dreapt.a de referinta BD se obtine mt n = P tr Unind B eu punct.ul de tangents se obt ine d iroct ia BC a supra\ e ide alu nee are.

7.. 4. CAZURi 2
Perete tical, sidcra vertieal c:'1
!H!

PARTICULARE
de
0

ALE REZISTENTEI
Sc e xarn incaza limitat de
0

PASIVE
din no u cazul supraf ata peret clui

limitat

supraiatii perote

orlzontala. nccocziv

avlnd

in spate

un masiv intre

de parntnt

orizont al.i. Se

('xisUi Irccare

)i parnl n! (fi~.

1.15).

157

Aplicind toarele

metoda

lui Coulomb

la cazul particular

e=

90°, () = 0°, ~

0°, se obtin

urma-

rezultate:
C!.o = 45°-

(7.24)

<I>_) .
2

(7 .. 5) 2
/';"p

"---'-A
--.-----;<"~--r__:r.-~~-------

! I~ ~~~ __L__l __
0

:t:

1[4~ !
I 8

Va lo ri lc lui se poate pamintur ajunge

in

Iunct ic de II. La

<»,

sint

date
13

in t ahcl ul 11.5, din ancxa Iolosindu-sc

i si ccrcul

acclasi

rczult at

con dl t ia de rupcrc

lui Mohr ..

'b
Iata
_

Problema tcrcnului multo straturi -- cazul pc0 supraf'ata gerii actin', tul rczisteIliei

supralncarcarii si cca a pamint.ului se rczolva actlva

" aplicat c la supraalcat uit d:n mai locul cocficicncot+icicn-

__ ~

la Iel ca ill cazul impindi, ill

Fin. 7.15. Rez ist.enta pasiva

cu dcoscbirca pasive

rete lui vertical

limitat de orizontala.

t ului de impingere

Ea. se u tiliz caz a -i:).

/\'p= tg2 (450

7..3. IMPINGEREA

PAMINTULUI IN IPOTEZA CURBE DE ALUNECARE

construct ici de sust i ncro ~i Jor\clc
inl lucnt cuza 0 l«

SUPRAFETELOR

Iucliuarca
i
t,

paramentului nger i

de In'can' mo hi liz a t« la consupralc\('i

t a ct ul di n t rc parament
rupli ci marimca impi

si pamintul
I parnin

din spate
l ului.

forma masa
0

de alulleC:lle
necoezi\, co m po nru!« tant;cll\iale

,:i.

Fie un zid de sprijin

ClI paramcn

vert ica l, sust inind

z idulu

de
plasar«

p;illlilll
i) de
ill

limi0/1

t:lUI de 0 suprafata orizont.ala. si 01, (fig .. 7,.16) care deteflniml

COfOl18I11Cntlll

i admi

dc

a tingcrea
a Irccarli

s l iiri! acl ivc de t cnsi uui limi t a

int

masi vu l granular
-:: () dircct i« pri nci-

din

spate

.. Luarca

In considerare

r«

pamint

~i zid introduce

[( nsi uni

[n 111I1gul parament

pala,

ului. Cu u rm arc , pa ramcu t u l vcrl ical 1111 lila; n'prezillU\ ca ill cazul problcmci Hank inc (v . C;lJ1 1). Ulti mul p la u dc alulIccare
~)
fat;'i

in cli nu ! ell 1I11g-hilil

(ll
(;In po r ms!«

(1::1

dt'

oriz.o

nt al.i ,

CO](SPlIllZ;'jtOl

onci

acl

vr

l t an k inc.

cstc

din
SC' ~l

co ro n.urn-nt iuscriu inf luen tei

u l zi d ul u i l cnsi

In t r« acC'sl curha
t a l.c

p lun t c. ill lU!lgul

0i (a

pndc ut n rarc pcrct clu).

sup rafr-t e de alunccarc u n ilo r -:- cx c rci

/)ctel"lninare;l

Iorruri
de

:H'('stor

su praf e l« s('

plJ~d.c' facc

prin
dill

in t cgrarca
ecua\iile adiy;) curb«

si s tcm u lui de ccual ii (4AU) alcalllit cch i libru ::;i din co n di l ia de ru p: It"
active,
~i

Iu caz ul impi ngcrii pingel'e;! p rafel ci

difelC'llla

dintr«

]111-

calcula t a in

ipo t czu (su h ;-)~o).

suprafelci
ill

plaml«.
S'.

(](' alunc carc (Co ulomli)

cs l r

cra

ca lcula t a plane

ipo u za suconstcln

Illidl

in

Fig. 7.i6. Implugerea act iva ~ cazul supralctc i curbe de ulu necare. "c.:l .\tullci de tcrminind

culculul co nsi dcra

pr acti
('{i ..

in

ipoleza

supraf'c tci

de aluuc carc

a ccvpt ahi l pcnt ru

p ro hlr-mclc

in t iluit c in

cin d const ructia de sustincrc se dcplasoaz a cat rc niasi vu l de paru in t din spate, atingcrea st arii pasive de t cnsiuni Jimi ta in masivul granular din spate ([i:,;./.1'i), pan a de pamin t influcn tatfi de prt z cnt a r Iort uri lo r tallgeJl\i:llc dr-z v o ll a l« in ]unglll llud('lui

i58

cste

considerabil

mai extinsa

dedt

in cazul

impingcrii

active.

Intre

ipotcza

supraletei

plane

de aluneeare (Coulomb) si cea a supraf'etei curbe obtlnuta in teoria plasticitatii, apar diferente marl, atrt in ceea ce priveste forma suprafetei de alunccarc, cit iji in ceea ce priveste marimea rezistcutel pasive. Solutii aproximative dar snficient de cxacte pentru a fi utilizate in practice se ob tin admittnd aprlori forma supraf'ctel curbe de racordare dintre perete ~i

Fig. 7.17. Rczistenta pratetci curbe

pasiva - cazul sude alunecare:

zona .zonei

Rankine. Rankine.

In anexa

II sint date ahace pentru cornpuse dintr-un

calculul

rczis tentci

pasive,
~i un plan

in ipoteza

unei

supratcte

de alunccare

arc de spirala

logaritrnica

corespunzator

Aplica.tii

G)sa
pamint

se determine

analitic prin

diagrama

de irnpingc rc acti va ~i rezultanta 8

Impiugerii un maisv

asude

pra unui zid de sprijin Hczoluare Sc accepta pingcrc in haza

de 5 m iniUtimc

avind

800, ~ = :20°. Zidul

sustine

nccocz iv caractcrizat ipotcza zidului

= 18

kN!m3,

<D

:~W (lig" 7.18)" Se admitc

S = 10°
de lmcu re-

supralctci sc cxprirna

plane de alunccare ast lcl :

Pal{

c=

'[If

(Coulomb). Ordonata diagramei sin I(a----uncle Il"a se calculcazfi cos

Iat in (l L16) din anexa I L Pcutru valorilc 0, 0, ~, <1) clal c,

lJaI!

f(a

= 0,436 si [cZlliLl:
CC"-=

18,

si n SO ;). 0,n6 ----

cos

:l\J,i

k:\jlll~,

l()

;3(8,1kNJ~
~:~~(10° / <_//___J..-P~,,=39,7kN!m2

Fin. z.ra,
H('zullanla impillgnii:
-

:2

18, 52.

(J

1!G =~ £J8,l k:\:m

~. Folosi nd u-sc da tcle de la nplicatia prc ccdcnl a, sa s(' dcl.crmi nc iwpingerca supllmcntar,! pr odusa prin aplicarca la supraf ata masi vului a u nri suprainc.ircari uniform rcpartizate q = 20 kNlm~ (fig .. '7.19)

Rezoloare Supraincarcarii

q ii corespunde
IIe=·-

Inaltime
-

de pamint sin 80° sin 100°

---

cchivalent.a
= 1,11

Hc, si anurne :

sin 8

20 18

y sin (8

+ ~)

m.
cste :

Ordonata

diagramci

de

Im plngere

Ia

coronamentul

zidulul sin 80° cos 10°

18·0,436'1,11 HczuItanta Impi ngcri i, t.iniu d searna

= 8,7 kNjm2•
est c :

Paq = 1 yli2]{a SporuI de impiugerc

"2

('J]{ +
1

-H

si de suprarncarcarc = 98,1

(') + ._.
1

1 5' 11 ) = 141,6 kNjm.

datorat

supraincarcarli Pa = 141,6 vertical,

q es tc : 98,1 = 43,5
111

t-,Pa = Paq 3. Un zid de sprijin cu pararncnt

kN/I11. limitat de
0

de 4

inaltirnc,

suprataj

a ori-

zoritala (8 = 90°, ~ = 0°), sust.ine un masiv de parnint nccoeziv avind y = 16 kN/m2, <1>., :35°. Sa sc stahilcasca influcnta unghiului de Irecare I) dintre zid si pamint asupra impingcrii....llfimintului, considerindu ..se succesiv pentru I) valori le : 00, 5°, 10°, 15°, 20°. Rezoloare Intlucnta Implngcrii
f uncl ie de t otale

un gh iului
int ervinc

de Irccare

I) sc rcf lcct a aUt

asu pr a mari mii cocf iclcntului a tmpingcrli

t o tale,

I\-a si a
Pah

.'

= Pa cos 0. care

Pa, cit si asupra ..1.

marirnii

componen

tei orizontale

=,

in vcrifl carca

stahi lit at il zi dului.

Valorilc

F:a, Pa• Fall siul date ill

in tabeJul/

Tabclul

7. I

0°

10'

-'~--~I-~-~~-f~~: 1{" !- P ,
a

15 '

20'

;~/1l1

-----I~~;~~--.·
--'-------!.-~-~~----

0.2/1

i ----~~-I----------

02Gl! :1:\.4

I--;~-I-i

0.:25.\

0.248 :11.7-~;---.----.-~-.-

0.:245
..

_ _!!_IIII,

I,X~~l~ ._. __

I __ ._~~~~

L_~3:l ;~\

I ~~~

__

L ~\~~~
diagrama

~~l.J_~_ n ct i x('

L S5 sc de l erruinc
i30kNJm2
i/

prcsiuni lor vcrticul

a su pra un ui zid de spr ijin cu paramcnt

de ;)

111

a
~-

._ ' __ .. _.

J65kNlm2

20,8 kNlmZ1 a

1_

inaJlimc, Iimi ta t de 0 suprafat a orizon t alii, pc carl' cst c aplicaUi 0 supralncar carc uniform rcpar-tiza t a q == :3U 1;::\/m2 in spat cle z id ului sc aJla un masi v alcat ui t din doua st r a I e (fig. 1.. 0): 2
1) praf
('[

nisipos,
(1112:

avi n d '{I
n\ Inc!

16··5
18

k Nnu",
k:\jlll\

<1>1 == 1)~ =

~20\ :)(P..

o.:

da?\

"'_L_
=

'.!) nisip

lin,

;2

=-co

Rezoloare
L- __ ~_'_ __ "\ _ _ _

386kNlm2

Sc admile 90C
)i ~

0=

(J0.

Ca at arc, t inind 192 (45

0 ~) ..

SCHma ~i de

Fig. 7.20. Se calculeaz a succcsl x ordoriatclc pind de sus in jus.

(J0,

i.; =

la part ca supcrioara

~i lntcrloarri

a Iic carui

strat , ince-

160

Siratul

1
hel

q
:= ,_,

= --

30

'(1

16,5
0 -

1,82

111 ;

palS

= yIlze

l'

tg2(45

0 -

~l)

2cI tg (45

~r)

16,5 '1,82

tg2 (45

0 -

~20)-

2· 10· tg (45

0 ,-

20) = 0,7 kNjem2; 2,

Wr)
2 Straiul Z

= 0,7

+ 16,5

:20 -- ) = 16,9 k::\jm2•

:2

18 . :J

(f2 l ::-.,

I _.
{

,1 :)-c

\.

= 20,8 -I- 17,8 = as.o

iJ.

Id'\/1112

Sa se determine
t nccoczi v, caruct

a naliti c, in ipol"z<l
a ]ezislcll(ei crlz a t pri n (D

supraf'clc!

plauc

ell' alunc

car c, cIi:l,~raill~l

de re zi s-

tCll~~l pasi v.i ~i rt-z ultaut un piiinin

pasi vc pcril.ru

= =

lIll pcre tc de :l m in.i l l i m«, nviud III spate :300, y = Hj k:\'!lll:l (fig ',21)" Sc admi l c uu 1I1lghi

de Irecare Inc.liuar ca

iu l rc pnde

)i P;llllilli

0 = --')

(I)

15'

Sc

\01'

«xurni n a uruuit oan I« combi nat li i n l rc

a pcrcicllri

)i in c lin area a) b) c) d)

~ a supratct.ci

tl'!l'1I II 1111 :
J'Y

o
()

-- ~)()O ,

o J
i

90",
~,,~:>
_ .,J

0 ;.J r;
,J

--

l'Y

0 0
---

= uc
o
r-'

1100,

-_._ (J0

b Fin. 7.2 l.

Iiczoioar c
Ordonata di:lgrall1ci de rezistellp PPl! uncle sc calculcaz.i ell rcla\ia (IL2()) pasl va
]Q

hazu sin 0 --, cos 0 II.

pcre tvlui

cs l c :

ylIh_p din

J\p

ancxa

161

Rezultanta 1 Pp = 2
(1) Pentru

rezistentel
yAp.

pasive:

H2

Tr

e = 90°,

~ = +12°,

<I> = 30°, 8 = 15°, Kp = 9,04;

PPu = 449,2

kN/m2;

Pp = 650,9 kN/m. b) Pentru () = 90°, ~ = _12°,

<I>

= 30°,

0 = 15°, Kp = 2,88:

PPu = 143,1 kNjm2;

Pp = 207,4
c) Pentru

k Njrn. ~ = 0, <I>

e = 70°,

30°, 0 = 15°, Ep

3,60:

PPEl = 168,1

kN/m2; kNjm.

Pp = 359,2 d) Pentru

() = 110°, kN/m2; kN/m. datcle

[3

= 0,

<I>

:30°,

0 = 15°,

Kp

13,69:

PPII =639,3

Pp = 985,7 6. Polosiudu-se rezisten ta pasiva

de la aplicatia rezistcntcl

precedcnta,

sa

se determine suprafetci

analitic

diagrama

de

si rezultanta
]{p.

pasive in ipoteza curbe

curbe de alunecare, date in

Rezoloarc
Coeficicntul figura I L 7 din in ipo teza supratctot I r. de alunccarc, sc obtiIlC din abacelc ancxa

Pf>fl = :35~J_.:2 kN/m2; I'p = 520,G kN/nL

P/,![ = 144_.6

kK/lll~;

t'»
c)

= 209,5

k:\'/m.

Pentru

0 = 700.

ij = 00;

<P

3(Y, ;)

15", Ie])

c=

2,83:

"» = 203,8

kN/m.

ObSClvatie
b)

(8

Cornparincl rczlstcntclc pasi vc calculate in cell' doua ipo tczc, sc constata cit dOH I' in caz ul = 90°. ? = - 12°) rczistentclc sint apropiatc. In cclclalt e Lrei cazurt, ipoteza supraf'ct el de alunecarc conduce Ia valor! mai mari ale rezisten tci pasivc, ncliind dec!
0

plane

ipot ez a

aco peri toarc.

162