Redacĩia vĂi re]ervČ dreptuO de a seOecta materiaOeOe aduse spre puEOicare. OpiniiOe
exprimate în cadruO revistei aparĩin semnatariOor articoOeOor Ăi nu sunt neaparat
aOe redacĩiei.
Contact:
www.artout.ro
redactie@artout.ro
www.faceEook.comArtOutMaga]ine
www.twitter.comArtOutMaga]ine
www.\outuEe.comuserArtOutMaga]ine
Art Out nr. 3/2011, anul I
ART OUT- ISSN 2069 – 6949; ISSN-L = 2069 – 6949
CUPRINS
DE-A LUNGUL ANILOR
„IERUSALIMUL ESTE ŞI AICI”- Corina Vasile pg. 5
Aivazovski şi marea – Ilinca Halichias pg. 8
OPINII
Despre îngeri – Cristina Nicolae pg. 12
INTER VIEW
De vorbă cu Dana Zbarcea – Oana Marinache pg. 14
ARTA – EXPERIENŢĂ, EXPERIMENT
Arta ca experienţă şi experiment – Alexandra Putineanu pg. 19
Sedimente – Iulia Pop pg. 23
Opera is calling – Daniela Rădulescu pg. 26
O experienţă – Cristina Matei pg. 27
Arta, așa cum o știu eu – Andreea Nicolae pg. 29
Arta ca frumos şi frumosul ca artă – Ioana Niţică pg. 30
Dacă... Comănescu – Ioana Marinescu pg. 32
Contact improvisation – Alexandra Bălăşoiu pg. 35
Schimbări, jocuri şi trasee între experienţă si experiment – Laura Lucia Mihalca pg. 37
PROIECTE STUDENŢEŞTI
Ilustraţia de carte - Alina Pelmuş pg. 39
Fresca - Mihaela Găleţeanu pg. 49
ARICHAIR – o invitaţie în imaginaţia designului - Gabriel Niţă pg. 54
BUZUNARUL LITERAR
Recenzie: Principele Radu al României, Provizoratul Istoric - Adriana Macsut pg. 57
/DXUD/XFLD0LKDOFD
Pag. 5
Å,(586$/,08/(67(ā,$,&,µSČULQWHOH$56(1,(%2&$
Printre OocuriOe care ne îmEogaĩesc Ăi puriÀcČ suÁeteOe se cuvine sČ amintim
%iserica DrČgČnescu. E un Ooc speciaO, însemnat Ăi datoritČ pČrinteOui Arsenie %oca.
%iserica este ampOasatČ pe o parte a EaraMuOui ArgeĂ, Ăoseaua AOexandriei, Àind
ctitoria unor Eoieri OocaOi, începînd din 0. Acest OČcaĂ a fost pregČtit de pČrinteOe
Savian %unescu, preot cu mare har, dedicat Eisericii Ăi satuOui, pČstorind vreme de
62 ani.
Ín 96 pČrinteOe Arsenie %oca vine Oa DrČgČnescu. Íncepe pictarea Eisericii, timp
în care studia]Č arteOe frumoase Ăi se documentea]Č din surse vaste, incOusiv din
documenteOe pe care Oe aduce cu sine de Oa SfkntuO Munte Ahtos. DeĂi presat de
regimuO comunist, pČrinteOe duce Oa Eun sfîrĂit pictura Eisericii, care se desfČĂoarČ
pe parcursuO a ani.
Din punct de vedere reOigios, Eiserica e o piOdČ de rČEdare Ăi îndurare Ăi cČOČu]Č
datoritČ sceneOor atît de Eine iOustrate. )iecare detaOiu e gîndit în funcĩie de ansam-
EOu, sceneOe sunt cercetate Ăi formuOate pentru a reda mesaMuO cît mai simpOu Ăi
pOin de esenĩČ. CuvîntuO Ăi imaginea se împOetesc în înĩeOesuri adînci. DeĂi studia]Č
pictura Oa %eOOe Arte, stiOuO nu este unuO academic, ci totaO spirituaOi]at. ÍnĩeOegem
aceasta prin rugČciunea neîncetatČ a pČrinteOui, curČĩienia, unirea Ăi comunicarea
cu Dumne]eu în tot OucruO.
DacČ nu ne miĂcČ trČirea aOeasČ, atunci sČ încercČm sČ înĩeOegem OucrČriOe. Sunt
ckteva exempOe de repre]entare pOasticČ mai rar întkOnite:
. CatapeteasmČ : Ín scena µ%unei 9estiriµ uĂiOe împČrateĂti ArhangheOuO nu are
picioare, ci pOuteĂte; ÅMaica DomnuOuiµ e repre]entatČ în picioare; ÅSf. Ap. Petru
Ăi PaveOµ poartČ pe Eraĩe M-rea 9oroneĩ; ÅSf. NicoOaeµ are repre]entatČ pardoseaOa
care uOterior a fost apOicatČ în EisericČ;
2. Naos: ÅInviereaµeste redatČ transparent, nemateriaOnic, deĂi se vad urmeOe
rČniOor. Ín aEsida stîngČ sunt douČ scene istorice: SinoduO din Efes 4 Ăi ÍnČOĩarea
Sf. Cruci 2, unde inscrip ia este scris cu caractere greceĂti.
SceneOe sunt vii, înckt par a se petrece în faĩa ochiuOui nostru. PersonaMeOe sunt
individuaOi]ate, au reacĩii naturaOe, uneOe uimite, exaOtate, aOteOe speriate sau cu-
rioase.
Ínchei prin a suEOinia reuĂita îmEinČrii ceOor doua aspecte artistic Ăi teoOogic,
coerenĩa între cuvînt Ăi imagine, armonia Ăi unitatea care domneĂte peste toate.
PČrinteOe ne-a dat o piOdČ incOusiv de picturČ nepreĩuitČ.
MČ întorc acum spre voi artiĂtii Ăi vreau sČ vČ tre]esc întreEîndu-vČ: ce-nseamnČ
arta voastrČ de a]i"
MČ pOec minunii cu Eucurie Ăi uimire, dar port Ăi spaima asemenea personaMeOor
]ugrČvite în scene.
Cu tČcere, &RULQD9DVLOH
MA in graÀcČ
ianuarie 20
Pag.6
$,9$=296.,ā,0$5($
ÅÍn mintea EČtrknuOui marea fusese întotdeauna Oa mar, aĂa cum o numesc oamenii în spanioOČ atunci cknd o
iuEesc. Uneori, cei ce o iuEesc spun Oucruri urkte despre ea, dar vorEeOe Oor sunt rostite întotdeauna ca Ăi cum ar
À adresate unei femei. Ckĩiva dintre pescarii mai tineri >«@ vorEeau despre ea ca despre eO mar, adicČ Oa mascuOin.
9orEeau despre ea ca despre un concurent sau despre un Ooc ori chiar despre un duĂman. Dar în mintea EČtrknuOui
ea fusese întotdeauna Oa feminin Ăi însemnase ceva ce acorda sau refu]a favoruri imense, iar dacČ fČcea nČ]Ektii sau
ticČOoĂii, era din cau]Č cČ nu se putea aEĩine.´
Apa, unuO din ceOe patru eOemente fundamentaOe aOe universuOui aOČturi de
pČmknt, foc Ăi aer, a fost iuEitČ e.g. grecii Ăi temutČ deopotrivČ romanii încČ din
ceOe mai vechi timpuri, Àind consideratČ o ÀinĩČ vie, cu suÁet Ăi voinĩČ2 proprie,
chiar ]eitate cu puteri depOine asupra Àinĩei omeneĂti, cČci Ånimic nu are pentru
noi vreo semniÀcaĩie dacČ nu-i expresia unui Eu. PersoniÀcČm.
9ersuriOe au fost compuse iniĩiaO în OimEa itaOianČ. Neavknd acces Oa versiunea originaOČ, am reprodus traducerea în
OimEa engOe]Č, apud Novouspensk\, 90, p. .
IatČ ce scrie +erodot în cartea a 9II-a din Istorii: ÅDe îndatČ ce ;erxes aÁČ întkmpOarea, gro]av de supČrat pe +eO-
Oespont, porunci ca apa sČ Àe pOesnitČ cu 00 de Oovituri de Eice Ăi sČ se arunce în mare o pereche de cČtuĂe. Am
mai au]it cČ, împreunČ cu cei trimiĂi sČ-i împOineascČ voia, a trimis încČ Ăi aOĩi oameni, datori sČ înÀere]e +eOOes-
pontuO cu ÀeruO roĂu. CeOor ce-au Eiciuit apa Oi s-a poruncit sČ rosteascČ în OimEČ strČinČ aceste cuvinte Oipsite de
Eun-simĩ: ©ApČ amarČ, stČpknuO îĩi hČrČ]eĂte aceastČ pedeapsČ, deoarece nedrept te-ai purtat faĩČ de ceO ce nu
ĩi-a fČcut niciun rČu. āi totuĂi regeOe ;erxes te va trece – Àe cČ vrei sau nu. Pe EunČ dreptate niciun om nu-ĩi aduce
sacriÀcii, Áuviu murdar Ăi cu unde sČrateª AstfeO hotČrî ;erxes sČ pedepseascČ marea >«@´ +erodot, 964, pp.
9–99.
De exempOu, în tradiĩia irOande]Č se vorEeĂte despre )kntkna Oui Nechtau, Å>«@ a cČrei apČ e încČrcatČ cu atkta
putere, înckt face sČ pOesneascČ ochii oricui se apropie de ea fČrČ a avea acest drept´ Dump]iO, 99, p. 4. Sau
Oa iranieni, unde, Å>«@ atunci cknd un om se duce sČ scoatČ apČ din rkuri, treEuie sČ-Ăi asigure mai întki EunČvoinĩa
NapǙt-uOui care sČOČĂOuieĂte în eOe´ iEid., p. 40.
De-a lungul
l l anilor
l
Pag.9
ÍnsuĂi Papa *rigore ;9I cumpČrČ acest taEOou Ăi îO expune Oa 9atican, aOČturi de marii maeĂtri ai tuturor timpuriOor
apud Novouspensk\, 90, p. .
Metafora cČOČtoriei cČtre eternitate se regČseĂte, de exempOu, în tradiĩia vikingiOor, care îĂi îmEarcau rČ]Eoinicii
morĩi pe corČEii, trimiĩkndu-i pe mare spre WaOhaOOa; cf., de asemenea, din Oiteratura universaOČ, ÅI]EČvirea Oui
Wang-)o´ Marguerite <ourcenar, Povestiri orientaOe, ori StČpknuO ineOeOor -.R.R. ToOkien.
De-a lungul
l l anilor
l
Pag.11
Bibliografie
Călinescu, George, Principii de estetică, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1974.
Dumézil, Georges, Mit şi epopee, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1993.
Grigorescu, Dan, Dicţionar cronologic. Literatură americană, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1977.
Herodot – Istorii, trad. rom. de Adelina Piatkowski, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1964, vol. II, cartea a VII-a.
Novouspensky, Nicolai, Aivazovsky, Aurora Art Publishers, Leningrad, 1980.
Teodosiu, Anatolie, Catalogul Galeriei de Artă Universală, vol. V (Pictura rusă şi sovietică), Întreprin-
derea tipografică „Arta Grafică“, Bucureşti, 1977.
Surse electronice
http://stpetersburg-guide.com/people/Aivazovski.shtml
http://www.armsite.com/painters/Aivazovski/
GH,OLQFD+DOLFKLDV
Pag.12 inii
Despre îngeri
Literatura concentratČ pe simEoOuO Ăi fenomenuO existenĩei îngeriOor a fost Ăi este foarte
EogatČ. SuÀcient înckt frecvenĩa apariĩiei unor pre]enĩe înaripate dar cu funcĩii spirituaOe di-
verse în istoria experienĩei umane sČ determine întemeiera unei Ătiinĩe: angeOoOogia. Íngerii - îi
vedem peste tot: pe un coOĩ de cOČdire, pČrknd cČ-Ăi vor Oua ]EoruO în orice moment, pe pagina
unui aOEum de imagini, cu aripi aOEe Ăi uĂoare, în ÀOme Ăi, mai aOes, în cČrĩi. Ínainte de a À entitČĩi
din domeniuO reOigiei Ăi artei unde apariĩia Oor este întotdeauna MustiÀcatČ, îngerii fac parte din
viaĩa curentČ a oameniOor, indiferent de apartenenĩa etnicČ sau reOigioasČ.
Ca sČ OuČm numai ckteva exempOe, putem nota apariĩia unor Àguri înaripate în istorie încČ de
foarte devreme. Ín spaĩiuO orientaO, Àinĩe înaripate erau himereOe sau sÀncĂii, cu un corp format
din pČrĩi anatomice aOe animaOeOor Ăi doar cu capuO de om. Mai tkr]iu, în Antichitate, Oa greci,
Nike, ]eiĩa victoriei, era adesea repre]entatČ cu aripi Ăi într-o posturČ dinamicČ, corespun]Čtoare
roOuOui ei de a împČrĩi gOoria Ăi mČreĩia printre rČ]Eoinicii muritori. Denumirea de Åîngerµ, însČ,
provine din spaĩiuO iudaic, unde, în 9echiuO Testament, Åmesageri ai Oui Dumne]euµ maO·akh,
în eEraica EiEOicČ sau angheOos, în greaca veche erau adesea impOicaĩi în scene marcante. Cei
trei EČrEaĩi care îO vi]itaserČ pe Avraam pe cknd stČtea suE steMaruO din Mamvri, au aMuns sČ Àe
repre]entaĩi în iconograÀa creĂtinČ de mai tkr]iu suE forma unor îngeri aĂe]aĩi în MuruO unei mese
– imagine care simEoOi]ea]Č Sfknta Treime. De aOtfeO, ChivotuO Legii, în care taEOeOe Oegii Oui Moise
erau pČstrate de poporuO evreu, este adesea repre]entat avknd doi heruvimi ridickndu-Ăi aripiOe
unuO în faĩa ceOuiOaOt, ca amintire a faptuOui cČ ei au fost cei care O-au însoĩit pe Moise în convor-
Eirea sa cu Dumne]eu de pe munte.
ImaginiOe unor Àinĩe femini]ate cu aripi, nimE Ăi uneori trkmEiĩe este foarte recentČ. Ín
primeOe secoOe aOe creĂtinismuOui, îngerii spre exempOu, în scena %unei 9estiri, cknd ArhangheOuO
*avriiO o anunĩČ pe )ecioara Maria cČ ÍO va naĂte pe Iisus erau foarte rar repre]entaĩi, de ceOe mai
muOte ori suE forma unor EČrEaĩi tineri. DupČ perioada Oui Constantin ceO Mare, cknd creĂtinismuO
a fost permis oÀciaO, îngerii au doEkndit un roO mai extins de Àguri mistice, cu o putere aparte.
OdatČ cu rČspkndirea creĂtinismuOui în toatČ Europa Ăi chiar pe aOte continente secoOeOe aO ;9-Oea,
aO ;9I-Oea, ideea cČ Àecare om doEkndeĂte un înger pČ]itor din momentuO în care este Eote]at
a re]istat într-o mČsurČ foarte mare în conĂtiinĩa oameniOor. ÍnsČ aceste roOuri consacrate par sČ
Àe oarecum aEandonate în perioada modernČ începknd cu secoOuO aO ;9III-Oea, deoarece în artČ,
datoritČ imaginii pregnante Ăi poate prea materiaOe pe care o doEkndesc, îngerii încep sČ aiEČ un
roO confu].
AstČ]i, deĂi nu ar pČrea, oamenii încČ mai cred în minuni. TotuĂi, frecvenĩa Ăi varietatea
acestora au cerut o anaOi]Č în dorinĩa de a Oe staEiOi autenticitatea. O persoanČ care a fČcut ast-
feO de demersuri este Ăi Emma +eathcote--ames, care, pentru te]a sa de doctorat în antropoOo-
gie Ăi socioOogia reOigiei, a scris o carte ÅSeeing AngeOsµ Å9Č]knd îngeriµ în care sunt descrise
experienĩe directe cu îngerii aOe oameniOor de toate categoriiOe. Un Eest-seOOer în Marea %ritanie
Ăi în IrOanda este Ăi cartea Oui Lorna %\rne o femeie catoOicČ care nu Ătie sČ citeascČ Ăi sČ scrie,
dar care toatČ viaĩa a vČ]ut îngeri în apropierea oameniOor, ÅAngeOs in m\ hairµÅÍngeri în pČruO
meuµ, aO cČrei mesaM gOoEaO este cČ îngerii sunt foarte importanĩi în viaĩa noastrČ, deoarece ne
aMutČ în toate acĩiuniOe pe care Oe întreprindem, incOusiv în momenteOe de cumpČnČ.
InteresuO contemporan pentru îngeri nu se încadrea]Č neapČrat în spaĩiuO reOigiiOor tradiĩionaOe
iudaism, creĂtinism, isOamism. Ín ]iua de astČ]i, chiar dacČ nu aparĩin unei Eiserici creĂtine,
muOĩi oameni sunt convinĂi cČ au un înger care îi proteMea]Č de reOe. ExistČ Ăi organi]aĩii reOigioa-
se, mai muOt sau mai puĩin coerente din punct de vedere doctrinar, care pun accentuO pe contactuO
dintre om Ăi îngeruO sČu. Po]iĩia acestor micro-cuOte este controversatČ, primind critici din partea
EisericiOor tradiĩionaOe datoritČ accentuOui superstiĩios pe care îO au uneori. RČspunsuO Oa
aceste critici a invocat necesitatea omuOui contemporan supus stresuOui susĩinut Ăi vuOneraEiO Oa
toate schimEČriOe care au Ooc în mediuO sČu de a Oua contact cu un univers spirituaO ce O-ar putea
detaĂa de griMiOe cotidiene.
Pag.13 inii
Uneori OegČturiOe dintre îngeri Ăi oameni ating graniĩe mai puĩin convenĩionaOe, acest Oucru
întkmpOkndu-se mai aOes în OiteraturČ Ăi în cinematograÀe. O poe]ie a Oui Tudor Arghe]i ÅSoOie
pierdutȵ surprinde parcursuO a doi îngeri, care, aEČtkndu-se de Oa drumuO pe care i-a trimis
Dumne]eu, aMung sČ se îndrČgosteascČ în miMOocuO unui Moc aparent inocent Ăi sČ cadČ din starea
Oor imacuOatČ. Un moment simiOar, amintind de scena EiEOicČ a cČderii ceteOor îngereĂti din Rai,
se regČseĂte Ăi în primuO voOum ÅOrEitor – Aripa stkngȵ a Oui Mircea CČrtČrescu. AstfeO, povestea
cu aer Oegendar a destinuOui unui sat EuOgar incOude o OuptČ a puteriOor cereĂti cu morĩii revoOtaĩi
împotriva uitČrii Ăi a viciiOor sČteniOor. La sfkrĂituO Ouptei, Eiruitori ies îngerii. Ín Eucuria învingerii
rČuOui, îngerii ceOeErea]Č aOČturi de sČteni Ăi, pe cknd groapa de creaturi monstroase maOeÀce
încČ nu se astupase, unuO dintre îngeri cade în pČcatuO trupesc Ăi se transformČ într-un monstru Oa
rknduO Oui, singuruO Oucru care îi mai rČmkne de fČcut Àind sČ se arunce în groapa rČuOui.
De asemenea, în ÀOmuO ÅDer +immeO Eer %erOinµ ÅCeruO deasupra %erOinuOuiµ, în regia Oui
Wim Wenders, un înger sČtuO sČ priveascČ cetČĩenii EerOine]i mergknd pe stradČ, se hotČrČĂte sČ
cadČ Oa propriu de pe Eiserica pe care stČtea, pentru a descoperi viaĩa oameniOor, ce Oui i se pare
fascinantČ. De oEicei, îngerii apar ca Àinĩe ideaOe, demne de urmat de cČtre muritori. ÍnsČ, în ca-
]uriOe de mai sus, asistČm Oa o situaĩie în care îngeruO se aÁČ Oa rknduO Oui în postura de admirator
aO unei condiĩii pe care o considerČ superioarČ. Pentru eO, miciOe detaOii aOe vieĩii pČmknteĂti, dar
Ăi sentimenteOe Ăi gknduriOe înČOĩČtoare aOe oameniOor îO fac sČ-Ăi doreascČ sČ simtČ Ăi eO, în carne
Ăi oase, ceea ce este, de fapt, omuO.
Pentru cei care preferČ un discurs inedit, Oucrarea Oui Andrei POeĂu ÅDespre îngeriµ este un
Eun mod de a îĂi impOini curio]itČĩiOe inteOectuaOe cu privire Oa aceste enigmatice Àinĩe. 9or aÁa,
în Oinii mari, ce anume îi deoseEeĂte pe oameni de îngeri Ăi pe îngeri de oameni, dar poate ceO
mai important ce îi apropie Ăi îi determinČ sČ comunice.
Nici în peisaMuO romknesc nu ducem OipsČ de prietenii noĂtri înaripaĩi Ăi acest Oucru se datorea]Č,
evident, tradiĩiei creĂtine ortodoxe care a inÁuenĩat pentru un mare numČr de ani spirituaOitatea
autohtonČ. Ín frumoaseOe icoane pe sticOČ sau pe Oemn, Erodaĩi sau scuOptaĩi, îngerii ne privesc,
însČ, cu o mai mare seninČtate deckt cei de pe etaMeOe pietruite aOe cOČdiriOor occidentaOe. Ospi-
taOitatea romkneascČ cu care ne pOace sČ ne pre]entČm în faĩa strČiniOor poate À regČsitČ într-un
oEicei sČtesc vechi, care consta în gČ]duirea oricČrui cČOČtor care EČtea Oa uĂa vreunei case, în
amintirea episoduOui veterotestamentar aO gČ]duirii ceOor trei EČrEaĩi ce O-au vi]itat pe Avraam.
PeOerinii îĂi dau ceO mai Eine seama de echiOiEruO Ăi pacea pe care uneori Oe-o dau mČnČstiriOe,
Oocuri unde trČiesc Åîngerii în trupµ, adicČ aceia care Ăi-au închinat întreaga viaĩČ Oui Dumne]eu.
Poate dupČ toate aceste scurte oEservaĩii, vom À muOt mai conĂtienĩi cČ pe drum spre ser-
viciu, în autoEu] sau Oa ĂcoaOČ, nu suntem chiar atkt de singuri pe ckt ne-am simĩi. Poate atunci
viaĩa nu ar mai À atkt de stresantČ, iar cei care ne sunt aOČturi nu vor mai pČrea atkt de departe.
Poate...
&ULVWLQD1LFXODH
studentČ anuO I Istoria Artei, Universitatea %ucureĂti
Pag.14 n er ie
'HYRUEČFX'DQD=EDUFHD
Ideea noastra este cČ se pot face foarte muOte, dar e nevoie de voinĩČ Ăi de
oameni care sČ coOaEore]e între ei. Nimic nu e imposiEiO dacČ îĩi doreĂti. Cu muOtČ
muncČ Ăi perseverenĩČ se pot reaOi]a muOte.
O.M.: 9orEind de aceste douČ Oucruri esenĩiaOe pentru reuĂitČ, cum ve]i tu acum
Oumea artisticČ, piaĩa de artČ romkneascČ"
D.=.:Repet, pentru artiĂtii tineri cred cČ este nevoie în primuO rknd de muOtČ
muncČ, perseverenĩČ în ceea ce fac Ăi de un suport de Oa cei din Mur, de o încuraMare.
Pentru a aMunge pe piaĩa de artČ tinerii au nevoie de promovare Ăi noi încerckm sČ îi
susĩinem prin organi]area de expo]iĩii. Nu cred cČ ceva vaOoros se poate crea peste
noapte. De aceea, consider ca un artist treEuie sa Àe foarte consecvent, sČ cree]e
muOt timp, sČ studie]e, sČ expunČ.
Din pČcate, în Romknia coOecĩionarii preferČ sČ investeascČ în artiĂti deMa
cunoscuĩi, oamenii cu Eani nu vor sČ investeascČ prea muOt în artČ, dar în strČinČtate
OucruriOe stau diferit, artiĂtii tineri Àind susĩinuti de cČtre iuEitorii de arta Ăi de in-
vestitori.
ADMINISTRAÞIA PREZIDENÞIALÃ
MUZEUL NAÞIONAL COTROCENI
Theodor Aman,
24 martie - 29 mai 2011
marþi - duminicã, 9.30 - 17.30
pictor ºi gravor
Colaboratori: Muzeul „Theodor Aman“, Muzeul Municipiului Bucureþti, Muzeul de Artã Craiova, Muzeul de Artã Constanþa
Muzeul Naþional Brukenthal, Muzeul Naþional de Artã al României, Muzeul Naþional de Istorie a României, Complexul Muzeal Arad
Biblioteca Academiei Române, Muzeul Judeþean de Istorie ºi Arheologie Prahova
Complexul Muzeal Naþional „Moldova“ Iaºi - Muzeul de Artã, Muzeul de Artã Braºov
Partener
principal: Parteneri media:
Sponsor principal:
Fundaþia Culturalã
„Magazin Istoric“
Partener:
Catalogul expoziþiei se gãseºte de vânzare la standul muzeului
Pag.19 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
$OH[DQGUD3XWLQHDQX
studentČ în anuO I Oa )acuOtatea de Teatru Ăi )iOm, secĩia ScenograÀe
ImaginiOe pre]intČ proiecte aOe AOexandrei Putineanu Ăi au fost foOosite cu acorduO autoarei.
Pag.20 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Sedimente
16th of January
,XOLD3RS
Pag.26 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
'DQLHOD5ČGXOHVFX
Pag.27 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
O experienĩČ
I-am ]is ´The re-used coOoured chairµ. IniĩiaO, mČ gkndeam Oa ´re-inveting grandmaCs
chairµ.
Acest proiect are Oa Ea]Č ideea de rec\cOing Ăi re-foOosirea oEiecteOor de moEiOier prin
recondiĩionare Ăi prin reaOi]area unui nou design aO oEiectuOui fČrČ a-i schimEa forma, doar prin
materiaOe, texturi, suprafeĩe.
A fost un experiment, o experinĩČ. A fost ceva prin care am învČĩat ce înseamnČ tehnica, ce
înseamnČ a Oucra, în sine, un oEiect Ăi nu doar prin schiĩe, idei Ăi desene, ci prin tehnicČ.
ScaunuO, destuO de vechi, constituie o faEicaĩie în serie a aniiOor C0. Era instaEiO, suprafaĩa
exterioarČ era degradatČ, astfeO avea nevoie de o Àxare Ăi o curČĩare prin ĂOefuire. Am reuĂit
un minim de recondiĩionare a piesei, avknd Oa dispo]iĩie doar ckteva eOemente de Ea]Č cuie,
ciocan, hkrtie pentru ĂOefuit, vopsea aOEČ. Pentru partea de design am re-foOosit materiaOe:
nasturi de Oa haine mai vechi pe care nu Oe mai foOoseam, aĩČmouOine vechi – acestea pentru a
reaOi]a spČtaruO, iar pentru Ăe]ut am foOosit ]iare deMa citite, pe care oricum Oe aruncam. Pentru
a oferi un anumit comfort Ăi protecĩie, ]iaruO este îmErČcat cu foOie cu EuOe ce a fost foOositČ Oa
împachetarea diverseOor oEiecte cumpČrate, ce asigurČ protecĩie, Ăi totodatČ permite ]iaruOui sČ
Àe vi]iEiO.
&ULVWLQD0DWHL
anuO I9 OicenĩČ )acuOtatea de ArhitecturČ Ăi UrEanism COuM – Napoca
Pag.28 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Pag.29 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
$QGUHHD*LRUJLDQD1LFRODH
Pag.30 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Cknd spun arta romkneascČ spun Constantin %rkncuĂi, NicoOae *rigorescu, ātefan Luchian. Spun
*eorge Enescu, *heorghe =amÀr Ăi Ciprian PorumEescu. Spun Lucian %Oaga, Nichita StČnescu,
*eorge %acovia. Spun EmiO Cioran, I.L. CaragiaOe Ăi Ion CreangČ. Nici nu mČ încumet Ăi nici nu
vreau un acatist aO artei. N-aĂ îndrČ]ni.
Dar m-am simĩit ´oEOigatȵsČ amintesc de vaOoarea ĩČrii ca artČ. E prea eOaEoratČ, prea deÀni-
torie de ceOe mai muOte ori, dar atkt de repre]entativČ pentru romknuO din noi. RomknuO e artist
prin deÀniĩie Ăi nu pot deckt sČ mČ regČsesc, odatČ cu arta, în sensuO ei Oarg.
Dar îmi permit sČ mČ tre]esc cu ea viErknd în gknd, ]i de ]i. āi îmi permit sČ împart
viEraĩiiOe Ăi cu aOĩii. Pictknd, scriind, ckntknd Ăi trČind odatČ cu ea, prin ea.
Suntem artČ Ăi nu treEuie sČ negČm rČdČciniOe naĂterii. TreEuie doar sČ Oe udČm, ca mereu sČ
aiEČ viaĩČ. Seva-i suntem noi. āi soareOe-i e frate.
ArtČ e doar ce treEuie sČ Àe. Nu-i mai treEuie nici Ouat, nici dat. ExistČ prin deÀniĩie... dar sČ
nu uitČm cČ... treEuie ´udatȵ.
Ioana NiĩicČ
MA în PsihoOogie
Pag.32 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
DacČ... ComČnescu
DacČ aĂ scrie ca un MurnaOist, articoOuO Čsta ar începe: Expo]iĩia ÅPraf Ăi puOEereµ a Oui
NicoOae ComČnescu a avut Ooc în perioada 2 noiemErie – 0 feEruarie 20. āi aici s-ar termina,
pentru cČ este o Ătire consumatČ.
DacČ aĂ scrie precum ComČnescu însuĂi, nu aĂ mai scrie nimic. Mi-ar À mai uĂor sČ picte]
un taEOou. DupČ cum eO singur mČrturiseĂte.
DacČ aĂ À CČrtČrescu, v-aĂ povesti cum stČtea treaEa cu Moara Oui Assan, cknd eram eu
mic Ăi EOocuO din faĩČ nu se construise încČ. āi acum cititoruO-consiOier aO primaruOui ar spune:
AoOeu, n-am demoOat încČ vČgČuna aia" Dar, ca sČ înĩeOeagČ asta, treEuie sČ citeascČ Ăi ÅOrEito-
ruOµ, nu doar sČ vadČ expo]iĩia.
āi dacČ aĂ scrie eu cronica asta" PČi, m-aĂ duce Oa cuOcare foarte OiniĂtitČ, cu sentimentuO
cČ mi-am fČcut Eine treaEa, Ăi cČ sunt cu picioareOe pe pČmknt. Din pČcate, nu pot sČ vČ dau
Oink Oa interviuO cu fotEaOistuO care a spus asta.
,RDQD0DULQHVFX
studentČ anuO II )acuOtatea de Istoria Ăi Teoria Artei,
Universitatea NaĩionaOČ de Arte din %ucureĂti
Pag.33 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
VORBIM ARHITECTURA
www.zilelearhitecturii.ro
Pag.35 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Íncercaĩi un contact improvisation cu o persoana sau chiar un grup, iar Oa ÀnaO rČmkneĩi
întinĂi pe soO, eOiEeraĩi-vČ de orice încordare Ăi încercaĩi sČ rememoraĩi miĂcČriOe pe care Oe-aĩi
facut, retrČiĩi sen]aĩiiOe, amintiĩi-vČ respiraĩia parteneruOui, atingeriOe Ăi pierderiOe de echiOiEru.
Indiferent de parteneruO pe care îO aOegeĩi, nu uitaĩi sČ vČ OČsaĩi OiEeri. Nu vČ gkndiĩi Oa ceea ce
faceĩi, nu va gkndiĩi dacČ e Eine sau nu, nu vČ restricĩionaĩi în niciun feO. La ÀnaOuO unui astfeO
de exerciĩiu vČ veĩi simĩi cu siguranĩa mai pre]enĩi, mai activi, cu Àecare EucČĩicČ a corpuOui
pregČtitČ sČ înceapČ o nouČ ]i,o ]i mai EunČ...
Experienĩe de contact:
ÅAm intrat în contact improvisation cu teamČ, muOtČ teamČ. Mi se pČrea ciudat sČ Àu atkt
de aproape de oameni. Mintea mea mergea în goO Ăi fČrČ rost: Åpoate sunt prea aproapeµ,
Åpoate nu vrea sČ-O ating aiciµ, Åpoate i se pare aiurea sČ-O iau de mknȵ, Åce ciudat e sČ mČ uit
în ochii Ouiµ, Åoare ce are de gkndµ...Dar cknd am închis ochii am reuĂit sČ fac vocea din cap sČ
încete]e, am reuĂit sČ mČ pierd în miĂcare, sČ exist Ăi atkt. )ČrČ gknduri supOimentare Ăi oEos-
itoare, un ideaO pe care mi-ar pOČcea sČ-O ating mai des...µ
AOexandra %ČOČĂoiu
ÅÍnainte de a merge Oa cursuriOe de dans contemporan îmi era fricČ sČ ating oamenii
de teamČ sČ nu par indiscretČ. StČteam Oa masa, vorEeam Ăi orickt de muOt îmi doream sČ
îmErČĩiĂe] un om frumos nu puteam. Dar, dupa anumite ´ repOiciµ de CI pot sČ fac asta fČrČ
fricČ. CČci rČspunsuO negativ nu înseamnČ nimic rČu. AstfeO CI scoate Oa iveaOČ OegČturiOe între
persoane pe care ar treEui sČ Oe avem oricum.
CI înseamnČ comunicare, cunoaĂtere, fericire, Eucurie, dragoste de viaĩČ, de oameni, de
naturČ, rČtČcire...orice poate însemna. De Oa vid pknČ Oa inÀnit.
ExistČ atktea Oucruri pe care Oe consideram minunate însa pentru mine dansuO Ăi mai aOes CI sunt
undeva sus-sus, aproape de vkrf. DupČ astfeO de experienĩe îmi vine sČ merg în studiouri Ăi sČ
danse] înconMuratČ de orice:de corpuri vii sau inerte.
$OH[DQGUD%ČOČĂRLX
Pag.37 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
;HVWHDXWRU´IČXULWRUµGHSLFWXUČVFXOSWXUČIRWRJUDÀHGDUHVWHHOvQVXĂLRSLFWXUČR
VFXOSWXUČRIRWRJUDÀH(FHOFDUHSURLHFWHD]ČĂLJkQGHĂWHDUKLWHFWXUDGDUHOODUkQGXOVČX
FRQĩLQHDUKLWHFWXUDHVWHDUKLWHFWXUǠČHVWHFRQĩLQXWGHHD
(VWHFRQFRPLWHQWFUHDWRUĂLFRQVXPDWRUDODFHORUDĂLSURGXVHFXOWXUDOHVHFYHQĩHGHDUWČ
(VWHFRQVWUXFĩLDFDUHODUkQGXOHLFRQVWUXLHĂWHFDUHGLVWUXJHĂLUHFRQVWUXLHĂWH
(VWHFHOFDUHH[SXO]HD]ČYLVHĂLLGHLFHOFDUHOHIRORVHĂWHREVHVLYĂLDVWDGLQWURQHYRLH
DSURDSHSDWRORJLFČVDUSXWHDVSXQHGHDH[SULPD
5HDFĩLRQHD]ČPDQLIHVWČWUDGXFHFXPYDFČXWDUHDVDX]EXFLXPXOWXPXOWXOQHOLQLĂWHD
QHUYR]LWDWHDDQJRDVDGHOLUXO
6HIRORVHVVWHGHVLQHFDUH]XOWDWDOJkQGXULORUĂLVHQ]DĩLLORUVDOHWDEORXVFXOSWXUČ
DUKLWHFWXUČ
6HvQĩHOHJHĂLVHSUH]LQWČ6HMRDFČĂLVHvQFKLGH
(OHVWHFHOIRORVLWGHvQVČĂLOXFUDUHDVD
2FKLPXOĩLvOSULYHVFĂLFDXWČVČvOvQĩHOHDJČSHHOFHOSUH]HQWvQFDUQHĂLRDVH
ODYHUQLVDM"SHHOFHOSUH]HQWSHSDQ]DVDXSHKDUWLHSHHOFHOUHJDVLWLQEURQ]VDXSHR
SHOLFXODFLQHPDWRJUDÀFDSHHOFRQVWUXFWLDDXGLRYL]XDODFRQWHPSRUDQDLQWHUDFWLYD
ÍQFRQWLQXDUHVHFDXWČvĂLFDXWČORFSULQWUHWRĩLDFHĂWLRFKL$SRUQLWSHXQGUXPIČUČ
VIkUĂLW
&LQHHHO"=LGH]LJČVHĂWHDOWUČVSXQVODDFHDVWČvQWUHEDUH
EvoOutia umanitatii s-a Ea]at pe nevoia de ´mai Eineµ, care a generat cunoasterea. Asa
s-au preÀgurat inventiiOe, dar si manifesteOe artistice.
Cat din arta este experienta si cat este experiment"
Picasso spunea: ´ DupČ pČrerea mea, a cČuta nu înseamnČ nimic în picturČ. A gČsi, iata ce
contea]Č... ātim cu toĩii ca arta nu e adevČr: arta este o minciunČ care ne dČ iOu]ia reaOitČĩii,
ceO puĩin a reaOitČĩii pe care suntem în stare sČ o înĩeOegem. ArtistuO treEuie sČ gČseascČ
g me-
todeOe de a-i convinge pe ceiOaOĩi de adevČruO minciuniOor saOe.µ
Pag.38 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
ArtistuO are ceO puĩin o experienĩČ reveOatoare, dacČ nu mai muOte. Urmea]Č documen-
tarea, studiuO, cercetarea Ăi redarea concOu]iiOor, transpunerea, transcrierea Oor din idei în
compo]iĩii.
AĂa are Ooc experimentuO. Dar în momentuO în care produsuO artistic este de]goOit în puEOic sČ
spunem mai Eine oferit" Ăi pentru puEOic, devine o experienĩČ nouČ, ineditČ, pentru cei doi ac-
toriactanĩi: creatoruO Ăi privitoruO.
Pe de o parte, artistuO se rupe uĂor de sine, arČtknd, împČrtČĂind concOu]iiOe experimentuOui
sČu, pe de aOtČ parte, este nerČEdČtor, poate chiar Ăi în cČutare de reacĩii privitoare Oa ceea ce
expune sau pre-da.
PrivitoruO se OasČ iniĩiat, cautČ acest traseu Ăi transpunerea în Oumea experimentaOČ, în
universuO experimentuOui, aO experimentatoruOui.
Cknd ceOe douČ pČrĩi impOicate în diaOoguO cuOturaO împČrtČĂesc aceOeaĂi idei, resimt în
aceOaĂi feO, atunci mesaMuO artistic e suÀcient de puternic Ăi de direct, iar puEOicuO, pregČtit pen-
tru a-O primi.
/DXUD/XFLD0LKDOFD
studentČ anuO II )acuOtatea de Istoria Ăi Teoria Artei,
în cadruO UniversitČĩii NaĩionaOe de Arte din %ucureĂti
1.“Picasso vorbeste”, in The Arts, mai 1923; vezi Frontisi, Claude – Istoria vizuală a artei; enciclopedia Rao, Bucureşti, 2003
2. Glacey, Jonathan ; foreward by Foster, Norman – The Story of Architecture; Dorling Kindersley limited, London, 2000
Pag.39 3URLHFWHVWXGHQĩHĂWL
G
IOustraĩia de carte
IOustraĩia de carte este pre]entčČ íîn viaĩa noastrČ încČ din copiOarie. Ea are un roO
educativ prin duEOarea trČsČturii caracteristice a Oiteraturii pentru copii de a propune si crea
modeOe po]itive dar Ăi de a transmite informaĩii pentru îmEogČĩirea cunoĂtinĩeOor copiOuOui în
OegČturČ cu Oumea înconMuratoare.
ÍmpreunČ cu coOegii mei de Oa Universitatea NaĩionaOČ de Arte din %ucureĂti, Secĩia
*raÀcČ, am avut priOeMuO de a iOustra o carte pentru copii ce se intituOea]mČ Carte de iuEit
nepoĩii, scrisČ de Ana Andreescu.
A fost o provocare, dar Ăi o experienĩČ frumoasČ în care Àecare dintre noi a avut OiEertatea de a
se exprima pOastic în stiOuO sČu prin tehnica acuareOei, dar Ăi în tuĂ Ăi peniĩČ.
Cartea s-a Eucurat de un succes neaĂteptat, datoritČ diversitČĩii iOustraĩiiOor de care a dat
dovadČ.
Lansarea a avut Ooc Oa TkrguO NaĩionaO de carte din %ucureĂti, pe data de 20 noiemErie
200, unde copiii au putut coOora,desena Ăi ascuOta poveĂtiOe citite de autoare.
A fost OansatČ în trei exempOare în care au fost puEOicate iOustraĩiiOe originaOe, Àecare carte a
avut iOustraĩii diferite, dar Ăi 0 de exempOare tipČrite.
Profesorii coordonatori ai acestui proiect au fost prof. Univ. Ion DeOamare Atanasiu Ăi asist univ.
)eOicia Ionescu.
IatČ ckteva iOustraĩii din ceOe trei cČrĩi:
$OLQD3HOPXĂ
Alina PelmuĂ
Pag.40 3URLHFWHVWXGHQĩHĂWL
G
Aurora Melinte
Bogdan BČdescu
Diana Blaga
Pag.41 3URLHFWHVWXGHQĩHĂWL
G
Corina Stan
Pag.42 3URLHFWHVWXGHQĩHĂWL
G
Daniela Buzgan
Pag.43 3URLHFWHVWXGHQĩHĂWL
G
Dumitru Gurjii
Pag.44 3URLHFWHVWXGHQĩHĂWL
G
Ruxandra Marin
Pag.45 3URLHFWHVWXGHQĩHĂWL
G
Emilia Barbu
Georgeta Gheorghinoiu
Irina Iliescu
Pag.46 3URLHFWHVWXGHQĩHĂWL
G
Mayna Glopina
Ştefania Livezeanu
Suzana Stoian
ADMINISTRAÞIA PREZIDENÞIALÃ
MUZEUL NAÞIONAL COTROCENI
Elena Cuza
8 martie - 31 mai 2011 Prima Doamnã a României
Colaboratori: Complexul Muzeal National „Moldova“ - Muzeul Unirii, Iaºi, Muzeul National Peles, Muzeul National de Istorie a României,
Muzeul Municipiului Bucuresti, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Militar National „Regele Ferdinand I“, Muzeul de Istorie Galati,
Muzeul de Istorie si Arheologie Piatra Neamt, Muzeul Literaturii Române Iasi, Muzeul „Theodor Aman“, Colecþia particularã dr. Mariana Pãvãloiu
Sponsor
principal: Parteneri media:
Partener:
Fundaþia Culturalã
„Magazin Istoric“
Sponsor:
Pag.49 3URLHFWHVWXGHQĩHĂWL
G
Ce este fresca"
ToatČ Oumea a intrat pînČ acum într-o EisericČ Ăi Ătie cum aratČ o scena reOigioasČ
executatČ pe frescČ aOEČ – var Ăi ckOĩi aceasta este una din tehniciOe tradiĩionaOe pentru pictura
pereĩiOor din Eiserici.
Ce este fresca"
)resca este o picturČ muraOČ executatČ pe o tencuiaOČ proaspČtČ, în care cuOoarea este
încorporatČ chimic, adicČ tencuiaOa Ăi cuOoarea se usucČ impreunČ i astfeO poate À conservatČ
un timp neOimitat.)resca este de mai muOte tipuri :aOEČ , neagrČ, cu nisip, Ăi aceste tehnici se
foOosesc atkt pentru interioareOe ckt Ăi pentru exterioareOe EisericiOor, dar Ăi aOte suprafeĩe aOe
unor construcĩii diferite.
*rupa de ArtČ MuraOČ, An II, a executat în saOa de frescČ în incinta )acuOtČĩii de Arte
Decorative Ăi Design, picturČ muraOČ pe frescČ aOEČ Ăi cu nisip.
Studenĩii: Ramona *rosu; EOena Simeonova, AOexandra StČnescu-Popescu; Mariana *rosu; AngeOa
%utnariu; Ioana DuĩČ; MihaeOa *ČOeĩeanu; Ancuĩa %ČrČscu; Margareta-.onstantina Ter]i; Nico-
Oae %ČrEunea Ăi AOexandra RuginČ, coordonaĩi de asist.doct.univ. Liviu EpuraĂ Ăi asist.mast.univ.
*eorge %ČrEieru.
Ce este Ăi cum se Oucrea]Č pe o astfeO de suprafaĩČ"
)resca cu nisip este o compo]iĩie din var cu nisip. Se apOicČ în douČ sau trei straturi,
depinde de pereteOe pe care urmea]Č sČ se picte]e. Noi, grupa de muraOČ , am pus un strat
suEĩire p. ,am OČsat o ]i ca primuO strat sČ se usuce, ]icem noi ´sČ crapeµ, astfeO face pri]Č cu
pereteOe Ăi putem sČ adČugČm aO doiOea strat de o grosime de aproximativ mmp.2.Urmea]Č
transpunerea deseneOor p., sau schiĩarea portreteOor.Un aOt pas , se numeste ´scOivisireµp.4,
Ăi anume, cu aMutoruO unei ustensiOe nete]im suprafaĩa care urmea]Č sČ Àe pictatČ. Nu este re-
comandat sČ scOivisim toatČ suprafaĩa pentru cČ este posiEiO sČ se usuce suprafaĩa de care avem
nevoie sČ Àe udČ, pentru o mai EunČ Ăi uĂoarČ modeOare a tonuriOor.
Este o tehnicČ frumoasČ , nouČ chiar ne-a pOČcut.Ín primuO rknd pentru cČ era ceva nou,
dar Ăi pentru cČ în tot acest timp, am descoperit cu pOČcere noiOe surpri]e pe care ni Oe oferea
tencuiaOa Ăi ne-am adaptat situaĩiiOor apeOknd Oa trucuri atkt pentru modeOare cuOorii, ckt Ăi a
suprafeĩei tencuite,evitknd uscarea ei.
Proiect de 0LKDHOD$QD0DULD*ČOHĩHDQX
http:petedecuOoare.wordpress.com
MoEiOa ca eOement nu doar funcĩionaO, ci Ăi decorativ, are în afarČ de u]ura À]icČ, una
vi]uaOČ, care poate À întkOnitČ chiar Ăi Oa moEiOa nouČ din maga]ineOe de proÀO. De aici MustiÀ-
carea încOinČrii spre vi]uaO a scaunuOui Arichair.
ScaunuO poate veni însoĩit de o famiOie de moEiOier, Àecare avknd proprietatea de a À personaOi-
]at Ăi reconÀgurat cu uĂurinĩa oricknd de cČtre utiOi]ator. )aEricarea este reOativ uĂoarČ Ăi se pot
foOosi materiaOe ca Oemn, pOexigOass sau metaO.
Arichair surprinde atkt prin înfČĩiĂare, ckt Ăi prin interacĩiunea cu utiOi]atoruO,care Oa aĂe]area
pe acest scaun poate avea sen]aĩia unui presomasaM.
Proiect de *DEULHO1LĩČ
student anuO II )acuOtatea de Design,
secĩia design industriaO,
Universitatea NaĩionaOČ de Arte din %ucureĂti
http://www.princeradublog.ro/atitudini/dinu-c-giurescu-despre-provizoratul-istoric/,14.03.2011 18:00:10.
Ibidem.
Pag.58 u unarull li
l erar
htp://www.princeradublog.ro/jurnal/statul/,14.03.2011 18:00:45.
Ibidem.
Ibidem.
Puterea noastră de răspundere, volumul citat, p. 29
Pag.59 u unarull li
l erar
Nu e o carte perfectČ, nici mČcar terminatČ, în proiectuO ei, estetic Ăi mentaO. AutoruO nu poartČ
vina non-desČvkrĂirii ei, deckt în micČ parte: dacČ sponsori]area ar À, în Romknia, un mecenat
Àresc iar nu, prea des, gest aOeatoriu, de aroganĩČ capricioso-mofturoasČ, dacČ para]iĩii Ăi
ckrtitorii, de care vorEeam mai sus, nu Ăi-ar À pus toate forĩeOe Oor maOigne, sČ opreascČ apariĩia
cČrĩii« dacČ – atunci, autoruO Ăi-ar À pČstrat seninuO cOasic, Ăi-ar À urmat treaEa, Ăi-ar À contin-
uat documentarea Ăi scrisuO – Ăi OucruriOe ar À fost« Åceea ce nu suntµ încČ. Sau, dacČ e sČ-O
citČm Ăi urmČm, în fataOismuO sČu soOar pe unuO dintre cei vi]aĩi de spirituO critic aO Oui Mircea
Dinut], adicČ pe DuiOiu =amÀrescu: ÅCE-A )OST A )OST, CE ESTE E āI 9A MAI )I CE SE CU9INE«µ
«Noroc pentru unii« pentru aOĩii, curat ghinion de acei oameni de inimČ, cČrora autoruO Oe
adresea]Č CuvkntuO sČu de recunoĂtinĩČ: Å%iEOiotecii -udeĩene DuiOiu =amÀrescu!!, pentru
spriMinuO Ànanciar acordatµ «,ÅdomniĂoarei directoare Teodora )kntknaru, care s-a impOicat
personaO în reaOi]area acestui proiect cuOturaO, doamnei Monica ChiriĩČ, care a cuOes întreguO ma-
teriaO cu muOtČ acurateĩe, dar – mai aOes – doamnei profesoare Rodica LČ]Črescu, îngeruO pČ]itor
aO acestei cČrĩi, ce a reaOi]at coperta Ăi tehnoredactarea, cu toatČ inima Ăi toatČ pricepereaµ
«DeocamdatČ, dovada cČ aceastČ carte de 2 de pagini existČ nu e doar una de ordin nega-
tivist-distructiv ÅscandaOuOµ«« neputincios Åde n-ar À fostµ, ci existČ Ăi dovada po]itivČ,
dinamicČ, a existenĩei ei: aceastČ carte naĂte întreEČri. Atkt de muOte, înckt ar deveni cu totuO
indecent ca o umiOČ recen]ie sČ îndrČ]neascČ nu doar sČ dea rČspunsuri Oa toate întreEČriOe is-
cate de cartea propriu-]isČ, ci chiar Ăi întreEČriOe i]Eucnite din ivirea ei sunt prea muOte, pentru
a À înĂiruite aici. Ín deÀnitiv, dacČ aĂ face-o pe ÀOosofuO, aĂ Åavortaµ un aforism: ÅrČspunsuriOe
nu sunt deckt întreEČri amknate«µ Dar eu nu sunt ÀOosof, aĂa cČ treEuie sČ purced Oa treaEa
pentru care m-am tre]it de dimineaĩČ.
Prima întreEare pare a À una aEsurdČ«dar nu e aEsurdČ: în deÀnitiv, ce avem pe Eirou" E o
istorie a Oiteraturii vrkncene, e un dicĩionar aO Oiteraturii vrkncene pentru cČ autorii puĂi ÅsuE
Oupa criticȵ nu-s aranMaĩi într-o ierarhie, Ăi nici mČcar dupČ vreo tipoOogie, ci« aOfaEetic, este
un MurnaO de Oecturi« sau ce"
Pag.60 u unarull li
l erar
...Mircea Dinut], ca întotdeauna, încearcČ sČ ofere, amaEiO, rČspuns – Ăi sČ-Ăi argumente]e« Åofer-
taµ Ăi existenĩa ei: ÅM-a provocat, recunosc, apariĩia cČrĩii Oui IoneO NecuOa, un distins cČrturar,
faĩČ de care am o aOeasČ consideraĩie, dar care practicČ actuO critic ca pe un exerciĩiu inteOec-
tuaO supOimentar. Asta nu înseamnČ cČ pČreriOe Domniei SaOe, despre unii scriitori vrknceni, nu
mČ pot interesa. Cartea mea, într-o atare structurČ, Àe ea Ăi incompOetČ, a apČrut ca o repOicČ
necesarČ, ca o expresie a orgoOiuOui creator autohton.µ Poate da, poate nu: nu suntem oEOigaĩi sČ
Åînghiĩimµ, pe nemestecate, expOicaĩiiOe autoruOui. Eu, citind Ăi cartea Oui IoneO NecuOa, dar cu-
noscknd Ăi ÀEra de profesionist orgoOios a Oui Mircea Dinut], dar, mai aOes, discreteOe Ăi fecundeOe
saOe amEiĩii, formuOate cu muOĩi ani în urmČ pe ocoOite, cum aOtfeO", pot aÀrma cČ Mircea Dinut]
avea Ăi încČ mai are« dorinĩa ÀerEinte de a îndrepta ce au strkmEat critici Åen vogueµ, dar cu
ÅniveOuO moraOµ de care nu se poate Oipsi, suE niciun motiv, demersuO critic ckt aO« EroaĂtei
rkioase DeĂi îO admir muOt pe eminescoOoguO Theodor Codreanu Ăi-i preĩuiesc noEOeĩea suÁeteascČ
Ăi acriEia profesionaOČ de critic-hermeneut, nu pot À de acord, nici în ruptuO capuOui, cu aÀrmaĩia
Oui Theodor Codreanu, despre Mircea Dinut]: Å)ČrČ a À un critic de prim-pOan, neproductiv edito-
riaO«µ Dar, iertare: Romknia, oare, ce critici de Åprim-pOanµ mai are, a]i" CČ va À avut Romknia
aĂa ceva, ckndva, în epoca ÅantegOaciaĩiuniiµ pseudorevoOuĩionare« – da, dar cČ acei Åcorifeiµ
mai sunt, Ăi a]i, repere aOe onestitČĩii critice Ăi aOe intuiĩieivi]ionarismuOui critic deci, a însČĂi
esenĩei actuOui critic – asta nu Cei -4 critici care, ckndva, puneau vaOoare de Duh, intuiĩie,
vaOoare Ăi proEitate moraOČ, în actuO Oor critic, au devenit, a]i, de nerecunoscut Ăi irecuperaEiOi
moraO, din pČcate. Unii Åîntocmescµ recen]ii despre cČrĩi cČrora nici nu Oe-au deschis coperĩiOe,
aOĩii au devenit taraEagii sadea, fČcknd recen]ii« Åcu tarifµ « – iar unii, chiar Oa« ÅetaMuO uOtimµ
aO cuOturii romkne postdecemEriste ", se trudesc, de mama focuOui, sČ înOocuiascČ geniuO cu«
scatoOogicuO, întru impunerea, ÅtriumfaOȵ, de Åcanoane europeneµ, cuOturii Ăi învČĩČmkntuOui
romknesc« Nu, mersi de aĂa podoaEe: eu îO prefer pe profesionistuO, onest, profund intuitiv Ăi
inteOigent, chiar dacČ nu prea« Åproductiv editoriaOµ Pentru cČ pot avea încredere în opinia Oui
criticČ pČstratČ într-o oEiectivitate, încČ, reOativ ÅoOimpianȵ – Ăi încČ pot spera, prin eO, cČ se
va crea o ÅĂcoaOȵ de criticČ muOt« viitoare, care sČ mČture, energic Ăi ferm, Åmunĩii peste
munĩiµ de imposturČ, care sufocČ, a]i, cuOtura romkneascČ autenticČ« tocmai din pricina aceOor«
muOt prea Åproductivi editoriaOµ, întru maOonestitate Ăi spirit de cumetrie Ăi de iarmaroc EaOcanic
Mircea Dinut] a Ătiut sČ spunČ ÅNUµ, a Ătiut cknd sČ refu]e cu eOeganĩČ fermČ Ăi noEOeĩe, chiar cu
preĩuO Åde a-Ăi duce crucea în provincie, cu distincĩie Ăi discreĩieµ – cf. Liviu Ioan Stoiciu – «de
fapt, îĂi duce crucea de eremit – compromisuO generator de imposturČ monstruos-proOiferantČ,
imposturČ care inversea]Č, compOet grotesc, ierarhiiOe vaOorice Ăi EatMocoreĂte depOin normeOe
axioOogice: ÅDacČ stČteam în Eanca mea, puĩinii scriitori din )ocĂani, ckĩi cunoĂteam eu, mČ
priveau ca pe un pudeO de casČ, adicČ unuO care dČ prietenos din coadČ, uĂor de stČpknit Ăi ma-
nipuOat« Cam asta era condiĩia ca sČ mČ îngČduie în preaMma Oor «. Ín 9rancea « se simte
mai aEitir insuÀcienta tradiĩie Ăi existenĩa unei taEOe de vaOori nedecantate, încČ, Oa parametrii
normaOitČĩii «. I]oOat, în apartamentuO meu, ca într-o fortČreaĩČ, am fost între puĩinii care am
spus NU faEriciOor de surogate, imposturii Eine apretate, veOeitarismuOuiµ – cf. Singur printre scrii-
tori, p. 0. Parodiere a titOuOui voOumuOui de deEut sorescian" Mai curknd, un feO de Åspovedanieµ
a umiOinĩeOor pe care Oe îndurČ, în ]iOeOe noastre, Onestitatea ProfesionaOČ – care, ca Ăi AdevČruO,
ÅumEOČ, mereu, cu capuO spartµ«
Pag.61 u unarull li
l erar
«Revenim, cu convingerea nestrČmutatČ cČ 9rancea are UN SIN*UR CRITIC autentic, depOin pro-
fesionist Åde meserieµ Ăi de prim-pOan. %un de Åîmprumutatµ Ăi aOtor ]one romkneĂti« muOte
a Deci, MurnaO de Oecturi nu se vrea pentru cČ asta era, în esenĩČ, cartea, atkt de caOd prietenescČ,
faĩČ de scriitorii din 9rancea, dar atkt de inutiOČ axioOogic, a Oui IoneO NecuOa – Ăi nici nu este: ceO
ce se-ncumetČ sČ se-apuce s-o citeascČ treEuie sČ recunoascČ, dacČ are o minimČ pricepere în
domeniu, cČ are în faĩČ re]uOtatuO unor încordČri hermeneutice cu totuO deoseEite. Chiar dacČ, Oa
prima vedere, tocmai profesionaOismuO sČu de hermeneut îO face diÀciO de digerat – atunci cknd Ăi
dacČ cititoruO a depČĂit acest prim prag de diÀcuOtate, nu mai OasČ cartea din mknČ: demersuO
hermeneutic de]vČOuie ÅOegČturi între Oumiµ, cu adevČrat pasionante.
E Avem în faĩČ un dicĩionar de criitori vrknceni, Åde ieri Ăi de a]iµ" Din nou, îi dČm cuvkntuO autor-
uOui: ÅM-a tentat ideea unui dicĩionar, dar am renunĩat îngro]it, cknd am constatat muOĩimea opu-
riOor Ăi autoriOor, în continuČ creĂtere, sOaEuO interes aO instituĩiiOor aEiOitate faĩČ de o asemenea
întreprindere, dincoOo de niveOuO decOaraĩiiOor Einevoitoare, dar – mai aOes – furtuna de contestaĩii,
indignČri, insinuČri uĂor de anticipat Este o muncČ imensČ, ce n-ar aduce vreo urmČ de ckĂtig,
nici mČcar suÁetesc, naivuOui fČptuitor.µ Deci, înĂiruirea aOfaEeticČ ne-a indus în eroare
c Dar, în Àne, istorie a Oiteraturii vrkncene, Àe Ăi fČrČ ierarhi]Čri Ăi tipoOogii – o À" AutoruO dČ,
Ăi aici, un rČspuns care poate sau nu muOĩumi: ÅNici aceastČ carte, care investighea]Č opera în
integraOitatea ei, în uneOe ca]uri, ori fragmentar, în aOte ca]uri, a unor scriitori repre]entativi ai
9rancei, nu este tocmai ce mi-am dorit. Ín primuO rknd, cartea ar À treEuit sČ înceapČ cu 9arOaam
din %oOoteĂtii 9rancei, dar am aEandonat ideea, date Àind sOaEeOe meOe competenĩe în materie
de OiteraturČ veche. O aOtČ mare aEsenĩČ este, fČrČ îndoiaOČ, Irina Mavrodin, poetČ, eseistČ,
traducČtoare performantČ, respectatČ atkt Oa Paris, ckt Ăi Oa %ucureĂti, ce Ăi-a recunoscut ÀEra
vrknceanČ în convorEiriOe de tainČ, pe care Oe-a avut cu puEOicistuO AO. DeĂOiu 2004. S-ar À impus
o cercetare atentČ a operei Oui Constantin )rosin, Constantin AmČriuĩei, Constantin Coroiu, Ion
+urMui, *eorge Popa, CorneOiu ātefanache, dintre cei aÀrmaĩi în aOte pČrĩi aOe ĩČriiOumii, dar
aceeaĂi sincerČ pČrere de rČu o împČrtČĂesc Ăi în privinĩa autohtoniOor 9irgiO Panait, Constantin
*hiniĩČ, AOexandru Cucereanu, ātefania Oproescu, *heorghe Mocanu Ăi CorneOiu )otea. AceOa care
va reuĂi sČ îi cuprindČ pe toĩi aceĂtia, într-o anaOi]Č atentČ, cu argumente pertinente, echiOiErat
Ăi senin, pe ckt este omeneĂte posiEiO, va putea À cu adevČrat mkndru de aOcČtuirea sa criticȵ.
Aici rČmkne sČ ne spunem noi pČrerea. E regretaEiO, evident, cČ personaOitČĩi Ăi vaOori cuOturaOe
Ăi scriitoriceĂti, precum Irina Mavrodin pre]entČ, totuĂi, în carte, Oa capitoOuO despre AO. DeĂOiu
– prin discuĩia asupra unui interviu cu discreta scriitoare Ăi eruditČ: ÅLa ceas de tainČ, cu Irina
Mavrodinµ, Constantin )rosin, Constantin *hiniĩČ, CorneOiu )otea Ă.a. n-au putut À supuse actu-
Oui critic Ăi unei minime ierarhi]Čri vaOorice. Spunem Åminimeµ, pentru cČ suntem conĂtienĩi cČ
ierahi]area axioOogicČ n-o produce nici mČcar intuiĩia ceOui mai onest Ăi raÀnat critic, ci ÅspirituO
puEOicuOui cititorµ, în ISTORIE
Pag.62 Buzunarul literar
Da, deĂi nu dau muOĩi Eani pe ÅgOoatȵ, treEuie sČ recunosc cČ Dumne]eu a pOantat în ÅspirituO
coOectiv aO NeamuriOorµ un ckntar infaiOiEiO asta, de oEicei«: mai existČ Ăi excepĩii, uitČri profund
Ăi ÅincuraEiOµ nedrepte aO vaOorii de Duh Ăi demiurgice.
ātiu Ăi Ătim cei ckt de ckt avi]aĩi întru cuOtura vrknceanČ cČ, în anii ce-au trecut, Mircea Dinut]:
. pe de-o parte, s-a documentat, pentru studii, îngriMiri de ediĩii Ăi recen]ii chiar scurte sinte]e
schiĩate, adunknd, astfeO, materiaO informaĩionaO, despre anumiĩi scriitori Ăi oameni de cuOturČ,
dar, evident, în timp ce eO aduna despre unii, se« ÅnČĂteauµ sau erau avortaĩi« aOĩii, de care
n-a avut vreme sČ se interese]e aprofundat. āi, atunci cknd te mai grČEesc, Åcu chiuitaµ, Ăi edi-
turiOe Ăi sponsorii, suE ameninĩarea cČ nu mai scoĩi cartea – chiar nu mai ai chef Ăi OiniĂte seninČ,
pentru« Åinvestigaĩii de Àneĩeµ
2. pe de aOtČ parte, Mircea Dinut] Ăi AO. DeĂOiu au început sČ fČureascČ Ånemurirea vrknceanȵ,
prin micro-monograÀi, apucknd sČ ducČ Oa capČt: 9irgiO +u]um, Ion Larian PostoOache acestea
douČ, în Åtandemµ, )Oorin MuscaOu Ăi Ioan Dumitru Denciu «rČmČsese, spre ÅOucrareµ-trudČ,
doar Mircea Dinut], dupČ atkt de regretaEiOa dispariĩie dintre noi a Oui AO. DeĂOiu.
IatČ, deci, cČ, dacČ nu Åse fČcuseµ chiar de o Åistorie a Oiteraturii vrknceneµ, mČcar se creaserČ
premi]eOe ei. Din aceĂti germeni « Åmiciµ, deci, a crescut« germeneOe mai mare AdicČ, aceastČ
ciudatČ carte de faĩČ: atkt de stimaEiOČ, dar Ăi atkt de ciuntitČ
Sunt cuprinĂi, în ceOe 2 de pagini aOe cČrĩii, doar scriitori menĩionaĩi, precum am ]is, în
ordine aOfaEeticČ: )OorineO AgaÀĩei, Adrian %ote], Lucia Cherciu, Ioan Dumitru Denciu, AOexandru
DeĂOiu, Constantin DuĂcČ, 9irgiO +u]um, )Oorin MuscaOu, Ion Panait, )Oorin Paraschiv, Doina Popa,
Ion Larian PostoOache, Dumitru Pricop, PauO Spirescu, Liviu Ioan Stoiciu, *eorge MihaiO 9OČdescu,
9aruMan 9osganian, DuiOiu =amÀrescu.
TreEuie sČ spunem, de Oa Eun început:
. cČ n-ar À stricat, deOoc, ckte o ÀĂČ EiograÀcČ, de un sfert de paginČ pe OkngČ cea EiEOiograÀcČ,
compOetatČ cu referinĩe critice – ceO puĩin 0, de Àecare scriitor – aOcČtuitČ cu conĂtiincio]itate
acriEioasČ. E drept cČ, din incipituriOe unora dintre studii, se poate vedea strČdania de a încropi
ckte ceva, care sČ Àxe]e, mČcar aproximativ, ÅOimiteOe ontoOogiceµ, deEuturiOe, aÀrmČriOe puEOice
aOe unor scriitori. La *eorge MihaiO 9OČdescu este mai cOar deckt oriunde acest efort OČudaEiO, dar
negeneraOi]at Ăi nedeÀnitivat, acoOo unde s-a încercat. Ín schimE, Oa Lucia Cherciu, spre exem-
pOu, treEuie sČ intuim, din context, cČ scriitoarea nu mai creea]Č pe pČmknt romknesc, ci în SUA;
2. din pricini care nu depind deckt în micČ mČsurČ de autor – Ăi, în foarte mare mČsurČ, de OimitČri
editoriaOe Ăi de sponsori, Mircea Dinut] a fost nevoit sČ pre]inte trunchiat pknČ Ăi personaOitČĩiOe
cuOturaOe Ăi scriitoriceĂti aOe ceOor vi]aĩi de cuprinsuO cČrĩii – scoĩknd în evidenĩČ doar ÅeĂantioaneµ
din activitatea Oor REALċ – activitate reaOČ care, uneori, acoperČ paOiere foarte Oargi de creaĩie. E
drept cČ taOentuO sinteti]ator a Oui Mircea Dinut] încearcČ sČ« ÅumpOe gČuriOeµ, dar, orice ar face,
non-desČvkrĂirea se face simĩitČ;
DeĂi ar pČrea o întreEare mai grea deckt prima, nu e aĂa AceastČ carte TREBUIA sČ existe, pentru
a ne da speranĩČ în ceva previziEil, într-un viitor nedeterminat, ce încČ nu se vedea, dar se poate,
ACUM, între-vedea: este o primČ viziune de sintezČ cu excepĩia celor micro-monograÀaĩi, desig-
ur, atkt asupra operei ÀecČrui scriitor, în parte, ckt Ăi asupra Spiritului Creator 9rkncean SČ nu
uitČm cČ, dintre cei prezentaĩi Ăi analizaĩi întru hermeneuticČ, 9nouČ adicČ, MumČtate dintre
cei nu se mai numČrČ printre vii āi foarte puĩini dintre ei practic, doar Duiliu =amÀrescu Ăi
*eorge Mihail 9lČdescu au fost integraĩi, în literatura romknČ, de critici crediEili, cu serenitate
olimpianČ Ăi inteligenĩČ apollinicČ a actului critic, cu intuiĩie Ăi forĩČ de sintezČ apropiate de ge-
niu, în opere critice uĂor viziEile Ăi devenite« Årepere pereneµ – Ăi, evident, ne referim, aici, în
primul rknd, la Istoria literaturii romkne, de la origini pknČ în prezent, a lui *eorge CČlinescu – Ăi,
parĩial, la Istoria literaturii romkne contemporane, a lui Eugen Lovinescu
āi, pentru cČ veni vorEa de Åintuiĩie Ăi putere de sintezČ ideaticȵ crediEile, de Åserenitate
olimpianČ Ăi inteligenĩČ apollinicČ a actului criticµ – iatČ cČ se iĩeĂte a treia întreEare maMorČ:
are Mircea Dinutz astfel de calitČĩi, precum înaintaĂii sČi celeEri, întru Spiritul Critic Romknesc –
pentru ca MudecČĩile sale critice sČ capete Ågreutateµ Ăi valoare de repere axiologice, strČEČtknd,
dacČ nu veacurile, cel puĩin penetrknd conĂtiinĩele acestor decenii nefericite Ăi seci, din punctul
de vedere al vizionarismului critic"
La aĂa ceva nu se poate rČspunde MudecČtorteĂte, prin Ådaµ sau Ånuµ. TreEuie aduse argumente
solide, altfel degeaEa s-a Åînfoiatµ întreEarea
Ín primul rknd, Mircea Dinutz are curaMul de a lupta, cu platoĂe foarte rezistente fČurite din
Eine structurate Åsegmenteµ argumentative pentru crezurile sale critico-axiologice, chiar îm-
potriva ÅsomitČĩilorµ. Spre exemplu, Mircea Dinutz, prin curaMul sČu aÀrmativ, a oEĩinut o vic-
torie« conÀrmativČ E vorEa de lupta dusČ, ideatico-axiologic, pentru romanul L\dda, de Duiliu
=amÀrescu, pe care l-a dovedit, cu Åfalangeµ argumentative, ca Àind Åînnoitor de roman romk-
nescµ, situkndu-se pe aceeaĂi EaricadČ extrem de« Åaerisitȵ cu criticul *.C. Nicolescu: Åcel
dintki roman de idei romknescµ āi Mircea Dinutz, pentru a nu se expune EČnuielilor de pČrtinire,
transformČ pagina de carte în ckmp de înfruntare cu o onestitate Ăi acriEie incrediEile a TUTU-
ROR opiniilor despre romanul în discuĩie, tot rČzEoiul de idei desfČĂurkndu-se extrem de onoraEil
Ăi deschis în ce priveĂte Åne-ascunderea proEelorµ Ăi chiar exhaustiv: se dezlČnĩuie, turnirul
Åîn armuri medievaleµ, dintre taEČra cavalerilor ÅfČrČ prihanČ, apČrČtori de L\ddȵ – =ina Milco-
vici, Lucian Predescu, *.C. Nicolescu, Mihai *aÀĩa, Mircea Popa, Ioan Adam, Al. Protopopescu Ăi,
parĩial, chiar N. Manolescu – Ăi taEČra ÅprihČnitorilor de L\ddȵ: Titu Maiorescu, +. Sanielevici,
Eugen Lovinescu, *eorge CČlinescu ultimii doi – Åcare n-o pomenesc în niciun fel în cunoscutele
lor sintezeµ, Octav Botez, *eorgeta +orodincČ, Ion Negoiĩescu, Al. SČndulescu Ă.a. – deasupra
tuturora ridickndu-se erudiĩia demostenicČ, foarte Eine echiliEratČ, a lui Mircea Dinutz, care nu
îngČduie excese, nici înÀerEkntČri, mai ales atunci cknd cazul este atkt de înverĂunat controver-
sat:
Pag.64 Buzunarul literar
Å « L\dda, cu toate imperfecĩiunile sale, rČmkne ultima expresie scriitoriceascČ a lui Duiliu
=amÀrescu, surprinzČtor prin modernitate Ăi prin efortul parĩial încununat de succes de a în-
noi romanul romknesc.µ «Deci, la întreEarea pe care tot noi ne-am pus-o dacČ ÅMudecČĩile sale
critice pot sČ capete greutate!! Ăi valoare de repere axiologiceµ – putem aÀrma, cu mkna pe
inimČ, cČ, oricine ar À interesat de Åliteratura de ideiµ, ar gČsi, în Mircea Dinutz, cel puĩin un ex-
pert extrem de harnic Ăi onest, dacČ nu neapČrat Ăi totdeauna o autoritate incontestaEilČ. La fel
de harnic, onest, intuitiv Ăi vizionar-sintetic este Ăi în toate celelalte luČri de poziĩie, personale
Ăi izvorkte din cele mai adknci Ăi ferme crezuri estetice – atitudini selective despre care, încČ de
la început, aÀrma: ÅNu am pretenĩia, nu am avut-o niciodatČ, cČ selecĩia operatČ de mine este
infailiEilČ. AĂa vČd eu, aĂa gkndesc eu, aĂa cred eu Ăi astea sunt argumentele mele.µ Acest Åeuµ,
atkt de insistent aÀrmat, este unul critico-auctorial, diferit de cel uneori cam prea Åstatisticµ,
al lui CČlinescu mutatis mutandis, CČlinescu este inÀnit mai suEiectiv deckt Mircea Dinutz.
Poate cČ între cele douČ poziĩionČri, cea oEstinat Ăi aproape exasperat personalizatČ, a lui Mircea
Dinutz, Ăi cea Åstatisticizatȵ, cČlinescianČ, ar treEui sČ se medieze« Ín deÀnitiv, exasperČrile
auctoriale ale lui Mircea Dinutz provin din conĂtiinĩa muncii sale ckt se poate de conĂtiincioase,
devotate pknČ la martiriu – dar rezultatele ei rČmknknd« *olgotČ fČrČ Cruce, Åvoci în pustieµ«
– din conĂtiinĩa realitČĩii, fundamental inMuste, cČ onestitatea sa de Åproletarµ-critic se loveĂte,
implacaEil, de aroganĩa fČrČ limite a Centrului, faĩČ de Circumferinĩa CulturalČ RomkneascČ, de
dispreĩul funciar, precum acela al elefantului, neprivind nici în vis spre furnicČ dispreĩ faĩČ de
munca sisiÀcČ Ăi exasperant de solitarČ Ăi« non-solidarČ, de a staEili Åpuncte cardinale în haosµ,
de a Àxa coordonate corecte axiologic, într-o Romknie contemporanČ a inversČrii valorilor« a
pre-staEilirii valorilor naĩionale Åpe dosµ, dintr-un Centru al Perfectei Ignoranĩe Ăi IncrediEilei
Rele-Credinĩe, din partea unei dictaturi imEecile a multora dintre Åcaiziiµ pseudo-criticismului
EucureĂtean, opac complet la« Åprovincieµ: ÅEu nu mi-am fČcut deckt datoria. Am citit, am re-
Áectat Ăi am scris. Ími place sČ cred cČ mČcar o parte dintre pronosticurile mele vor À validate
de timp, în ciuda privirilor înceĩoĂate ale criticilor de la Centru – din fericire, nu toĩi – asupra
unor zone literare, pe care nu le cunosc, dar le anatemizeazČ.µ SČ nu trecem cu uĂurinĩČ peste
vocaĩia de pedagog Ăi nici peste cea de scriitor« ceea ce-l apropie, paradoxal, poate, de *eorge
CČlinescu a criticului focĂČneano-EČcČuan: niciodatČ nu face ÅartČ pentru artȵ, nu analizeazČ
DOAR de dragul Åsenzaĩionaluluiµ Ăi aventurii analizei hermeneutice pentru cČ, inevitaEil, existČ
Ăi aĂa ceva, āI E BINE Cċ E;ISTċ – altfel, la ce Ăi pentru cine ar mai À creatČ Arta" – «doar pen-
tru un grup de« Åsectanĩiµ" – mereu, are în vedere Àe consecinĩele, în Ålargulµ literaturii
culturii romkne, ale operei celui vizat e cazul celor petrecuĩi din aceastČ viaĩČ, Àe are în ve-
dere învČĩČmintele ce treEuie trase din Åsinteza de parcursµ, de pknČ acum, spre a putea emite
pretenĩii, pentru ĩinta ÀnalČ: Àxarea Artistului în Memoria NaĩionalČ sauĂi TerestrČ IatČ ckteva
deÀniri Ăi concluziisfaturi pedagogico-critice memoraEile, nu Åsupte din degetµ, ci ca rezultat al
celor mai grave Ăi Åskngeroaseµ încruntČri, deasupra textelor – deÀniri cu mult avknt vizionar-po-
etic, revelatoriu, într-însele – prin care deÀniri, dacČ Centrul nu va mai exercita Tirania TemEel-
ismului asupra Åprovincieiµ, se vor instaura, ckndva, în atmosfera culturalČ romkneascČ, etaMele
celeste, de pagodČ, ale Duhului Demiurgic Naĩional:
Pag.65 Buzunarul literar
2. la ADRIAN BOTE=, cČruia îi este analizatČ doar o parte din opera poeticČ – Ăi deloc hermeneu-
tica masivČ, proza, eseistica: ÅPoet, în primul rknd, cu serioase cunoĂtinĩe magico-mitologice,
cČrturar de aleasČ stirpe, Ekntuit de aromele din altare, atins de nimEul sacru al icoanelor Ăi
aerul tare al ideilor, prozator, eseist Ăi hermeneut, din rezerva atkt de restrknsČ a erudiĩilor
autohtoni, luptČtor cu har pe drumul Binelui Ăi al )rumosului, Adrian Botez, în ciuda scČderilor Ăi
inegalitČĩilor dintr-un volum sau altul, este un gknditor Ăi un scriitor pe deplin matur, viguros Ăi
competitiv – în opinia mea – la nivel naĩional, cu condiĩia minimČ sČ i se ofere Ăansa corectČ de
a-Ăi înfrunta adversarii din toate promoĩiile scriitoriceĂtiµ ;
. LUCIA C+ERCIU – analiza întregii opere poetice: ÅÍntČritČ de credinĩČ Ăi prin credinĩČ, Lucia
Cherciu încearcČ sČ se izEČveascČ de cele mai mari pČcate asumate prin creaĩie în toate sen-
surile sale noEile: lenea, invidia, clevetirea, frica, truÀa, necumpČtarea, dar, mai grav deckt
orice altceva, pierderea memoriei. « Prin ceea ce a fČcut pknČ acum, dar, mai ales, prin ceea
ce promite a À, Lucia Cherciu reprezintČ, în opinia mea, o ĂansČ în plus acordatČ 9rancei lit-
erareµ;
4. la IOAN DUMITRU DENCIU – este analizatČ aproape toatČ opera romanescČ, poeticČ, eseisticČ
– lipseĂte proza scurtČ – se concentreazČ, astfel, în mare, micro-monograÀa; de reĩinut, totuĂi,
ckteva sintetizČri ale Duhului Ådencianµ, de cČtre Mircea Dinutz – aEsolut memoraEile: ÅAutorul
îĂi construieĂte discursul cu moderaĩie, aĂezkndu-Ăi cu griMČ piesele în spaĩiile optime, dozkndu-
Ăi atent afectele Ăi efectele, fČrČ ostentaĩie, concentrat în egalČ mČsurČ asupra detaliilor, ckt
Ăi asupra ansamElului. Se simte efortul de a À limpede Ăi convingČtor pe orice temČ, pe orice
suEiect. DupČ ce Ăi-a desfČĂurat – metodic Ăi meticulos – argumentaĩia, încearcČ refacerea mod-
elului Ăi formularea unor concluzii. I.D. Denciu opteazČ pentru un naĩionalism metaÀzic, suprais-
toric Ăi, deci, situat în afara zonei politicului, pe ckt posiEil.«µ;
6. la CONSTANTIN DUāCċ – se analizeazČ toatČ opera poeticČ: ÅConstantin DuĂcČ nu este un poet
linear, monocord, ci unul rČvČĂit de întreEČri, încercat de dileme Ăi îndoieli «. Ín ciuda unui
vocaEular generos, foarte variat Ăi complex la nivelul ansamElului, poetul ĩinteĂte permanent
spre esenĩialitate Ăi concizie. De altfel, textele sunt, mai întotdeauna, fulgerČri ale gkndului
luminČtor, zEoruri scurte Ăi remanente pe planeta dragosteiµ;
Pag.66 Buzunarul literar
0. la )LORIN PARASC+I9 – se analizeazČ opera eseisticČ puElicatČ, înafarČ de Duhul oltean:
ÅCea mai constantČ preocupare aproape paternČ a lui )lorin Paraschiv este natura umanČ, asu-
pra cČreia se apleacČ cu înĩelegere, compasiune reĩinutČ, luciditate dureroasČ, întreEuinĩkndu-
se în gradul cel mai înalt: inteligenĩČ divergentČ, o aleasČ erudiĩie, tandreĩe Ăi premoniĩie
îngriMoratČ. Orice discurs al acestuia, pe orice temČ ar À, se dovedeĂte a À, în Ànal, un traseu
iniĩiatic în care autorul se recomandČ ca un hermeneut redutaEil, ca o naturČ dialogicČ, de
raÀnatČ suEtilitate, cu însemnele oralitČĩii la vedere, conviv în mare vervČ, în planul superior al
ideilorµ;
. la DOINA POPA – se analizeazČ toatČ opera romanescČ: ÅDoina Popa este o raÀnatČ Ăi
performantČ exploratoare a naturii umane confruntate cu propriile limite, marcate de o
irepresiEilČ nevoie de armonie, luminČ Ăi cČldurČ suÁeteascČ, dragoste Ăi fericire, în sensul cel
mai deplin al cuvkntuluiµ;
. la DUMITRU PRICOP – se analizeazČ sau, cel puĩin, sunt menĩionate Ăi« ÅaĂezate pe
Ăevaletµ, în general, cam toate volumele de poezie minus sonetismul Paharului înskngerat,
apoi Ín cČutarea muntelui alEastru Ăi postumul volumaĂ, destul de atipic pricopian, Nemona – la
MumČtatea drumului spre iad, dar se adaugČ Necrologul – ÅEu am intrat în poezie ca-n altarµ:
ÅDumitru Pricop a intrat în poezie cu umEra Ăi rČcoarea pČdurilor, ameĩit de înČlĩimi, cu talpa
grea de pČmknt Ăi vocea curatČ a skngelui prin care aleargČ cu sloEozenie MČria Sa, Muntele, Ăi
plknsetul stelelor de departe, nesfkrĂitul cerului senin, înĩelepciunea sfČtoasČ a Erazilor, Eol-
Eoroseala sfkntČ a apelor repezi, zEorul pČsČrilor, ĩipetele adknci venite de dincolo de marginea
lumii, atktea doruri nestinse în curgerea anilor. « SensiEilitatea poetului vrkncean în ultime-
le douČ-trei volume este a unui modern pur-sknge, cu vocaĩia vederii!! dincolo de lucruri,
Áuent, sentimental-amar, tragic-discursiv, cu momente rare de revoltČ lucifericČ, avknd gustul
îndelung exersat al puritČĩilor celesteµ;
Pag.67 Buzunarul literar
4. la PAUL SPIRESCU – se analizeazČ toatČ opera poeticČ: ÅPaul Spirescu este – în esenĩČ – «
un poet al vederii ce trece dincolo de cele vČzute, modern prin neliniĂtile sale creatoare,
rČscolitor prin revelaĩiile mČrturisite, Àe Ăi în parte, un împČtimit de planul ideilor, neezitknd
sČ-Ăi deconspire temerile Ăi îndoielile, autentic în simĩire Ăi credinĩČ. Ceea ce aduce în plus
creatorul este densitatea ideaticČ, priza EunČ pe care o face acesta la realitate, de care se ap-
ropie, ca Ăi în celelalte volume, cu o sensiEilitate metaÀzicȵ;
. la LI9IU IOAN STOICIU – este analizatČ doar opera poeticČ minus La plecare Ăi Pam-param-
pam, nu Ăi cea romanescČ, dramaticČ etc: ÅPrimul lucru care se impune atenĩiei ar À organi-
citatea creaĩiei sale, în ciuda faptului cČ poetul îĂi primeneĂte mereu miMloacele de expresie,
îĂi modiÀcČ surprinzČtor demersul lirico-dramatic, de la un volum la altul. Ín al doilea rknd,
este evident regimul mnezic al discursului sČu, cu o translare halucinantČ a planurilor tempo-
rale, într-o tentativČ temerarČ Ăi singularČ de supravieĩuire a eului moral. « Ín al treilea rknd,
impresioneazČ capacitatea sa de penetraĩie în cele douČ universuri social Ăi psihic, vitalismul
imaginilor artistice nČscute în acea zonČ dinamicČ dintre scriere Ăi oralitate, aÁatČ suE semnul
unei interogaĩii fČrČ sfkrĂit. Poetul codiÀcČ spaima sa de vid moral, în ipostaza de comEatant
terorizat, oEligat sČ trČiascČ într-o lume-ospiciu în care cavalerii pČcatului fac legea, iar ea,
laĂitatea, simEolizeazČ vkrful unei generaĩii nestatornice în pasiuni Ăi-n vicii. « Íntoarcerea
în Sine, supuĂenia faĩČ de întreEČriîndoieli – aduc poate nefericirea, în plan uman, dar – nu în
ultimul rknd – poezia de calitateµ;
6. la *EOR*E MI+AIL 9LċDESCU – este analizatČ toatČ opera nuvelistico-romanescČ: Å*.M.
9lČdescu a fost prozatorul atent al vieĩii provinciale, ÀreĂte, nu cel mai performant, dar, în
mod sigur, cel mai implicat afectiv Ăi moral. Ín paginile sale cele mai suEstanĩiale, or asemenea
pagini existČ, trČieĂte o lume amestecatČ de negustori Ăi artiĂti rataĩi, ziariĂti Ăi delincvenĩi,
samsari Ăi avocaĩi, femei devotate, dar Ăi femei care au uitat de mult ce e iuEirea Ăi devotamen-
tul, tineri care se iniĩiazČ în mocirla socialČ ce le-a fost pregČtitČ cu atkta iresponsaEilitate de
mai multe generaĩii de maturi. 9iziunea gloEalČ e una moralizatoare, cu rare alunecČri eseistice
Ăi satirice, unele chiar merituoaseµ;
. la 9ARU-AN 9OS*ANIAN – este analizat, cu insistenĩČ, doar ultimul roman, Cartea Ăoaptelor
scris în cheia tragicČ a CČrĩii plkngerilor, a lui *rigore din Narek – 002 – nu Ăi poezia e drept,
una fČrČ har Ăi, deci, fČrČ viEraĩii maMore ori profunzimi deoseEite, nu Ăi nuvelistica: Å9aru-
Man 9osganian e un Eun notist, supraveghind linia melodicČ destul de complicatČ, fČrČ sČ piardČ
pe drum temele fundamentale: moartea, liEertatea interioarČ, capacitatea de a visa Ăi de a
crede cČ se poate trČi într-o lume din care violenĩa a fost deÀnitiv extirpatČ: Cel care va pov-
esti despre noi va treEui sČ scrie cČ în cartea aceasta oamenii mor cu ochii deschiĂi, cktČ vreme
ceea ce au trČit nu a fost destul ca sČ-i aMute sČ gČseascČ rČspunsul. « Poate cČ autorul are
dreptate atunci cknd aÀrmČ: rČspunsurile mor ca Ăi oamenii, lČsknd loc vieĩii sČ poatČ merge
înainte!!µ;
Pag.68 Buzunarul literar
. la DUILIU =AM)IRESCU – se insistČ pe opera romanescČ, în special, pe 9iaĩa la ĩarČ, Anna
Ăi, în special, pe Åcazul L\ddaµ – deloc poezia, deloc nuvelistica Ăi aforismele: ÅO predispoziĩie
naturalČ spre seninČtate, spre o artČ calmČ Ăi echiliEratČ, la care va contriEui decisiv contactul
cu Italia unde va cČuta, de fapt, Roma anticČ, iar mai tkrziu contactul cu *recia Atena cea de
demult vor conduce pe autor la convingeri ferme în materie de esteticČ Ăi spre creaĩii ce vor
proEa clasicismul sČu structural.«µ.
«Nu vrem sČ mai insistČm. DacČ mostrele hermeneutice de mai sus n-au convins asupra unui
rČspuns favoraEil, la întreEarea: ÅAre MIRCEA DINUT= astfel de calitČĩi n. mea: Åintuiĩie Ăi
putere de sintezČ ideaticȵ crediEile, Åserenitate olimpianČ Ăi inteligenĩČ apollinicČ a actului
criticµ, precum înaintaĂii sČi celeEri, întru Spiritul Critic Romknesc«" etc. – atunci n-are cum
un Eiet recenzent sČ facČ mai mult deckt« autorul-Ådemiurgulµ
«āi, totuĂi, rČmkne o ultimČ întreEare posiEil de pus, în acest spaĩiu editorial restrkns: pe
cknd deschiderea maximČ a aripilor, pentru =BORUL unei Istorii Oneste, Naĩionale Ăi CrediEile,
a Literaturii Romkne" Pentru cČ Eiata noastrČ literaturČ, din istoria imediatČ atkt de Eogat
dČruitČ cu Duh, de Dumnezeu, nu Ăi-a gČsit, încČ, AEDUL Doar niĂte ckrpaci Ăi escrocifalsiÀ-
catori de duzinČ« pe care ne sÀim sČ-i numim, doar din simple, dar cumplite motive Ànanciare:
nu avem cu ce Eani sČ ne susĩinem« ideile adevČrate, dar acuzatoare de«ÅraEinatµ, în Instanĩa
=araÀlor.
«Cea 9rknceneascČ, Àe Ăi prin semi-istoria lui MIRCEA DINUT= – DA« sau, pe-aproape« Åckt
pe-aciµ Dar 9rancea, chiar dacČ poate À consideratČ « Åo Romknie de Euzunarµ, nu înseamnČ
chiar« ÅOpera Magna 9alachicaµ ÍnsČ, prin ceea ce Mircea Dinutz Åva mai Àµ Ăi prin facerea Åa
ceea ce se va cuveniµ, eu Åĩinµ pariul, precum cČ poate exista, în Romknia Ăi pentru romkni, Ăi
o asemenea onestČ«ÅOpera Magnaµ a Logos-ului 9alah«