Art Out 3

$UW2XW²DUWČĂLDUKLWHFWXUČSDWULPRQLXĂLUHVWDXrDUH
ART OUT- ISSN 2069 – 6949; ISSN-L = 2069 – 6949

Redactor fondator: LaurD/XFLD0LKDOFD
Director: LaurD/XFLD0LKDOFD
Redactor Ăef: LaurD/XFLD0LKDOFD
Comitet
DRD $GULDQD0LKDHOD0DFVXW, ācoaOa DoctoraOČ de Departa-
mentXO
de practicČ Ăi Istoria Universitatea %XcXreĂti;
Prof. dr. $GULDQ%RWH]
Coordonatori nXmČr: LaurD/XFLD0LKDOFD & 2DQD0DULQDFKH
Echipa redacĩionaOČ
$QGUHHD1LFRODH
&RULQDVDVLOH
&ULVWLQD0DWHL
LaurD/XFLD0LKDOFD
Redactori coOaEoratori
$OH[DQGrD%ČOČĂRLX
$OH[DQGrD3XWLQHDQX
'DQLHOD5ČGXOHVFX
,OLQFD+DOLFKLDV
,RDQD0DULQHVFX
,RDQD1LĩLFČ
,XOLDPRS
Corectura: LaurD/XFLD0LKDOFD
Cover credits: (OHQD(QGUMLHYVFKL
copertČ: (OHQD(QGUMLHYVFKL & 5X[DQGrD0DULQ
WeEadmin: $OH[DQGUX $OH[DQGUHVFX
Pr & marketing: 2DQD'DLDQD+DP]D0LUXQD $OEX/RUHGDQD&ULVWLDQ
Marketing onOine: $QGUHL%RWH]DWX
Redacĩia vĂi re]ervČ dreptuO de a seOecta materiaOeOe aduse spre puEOicare. OpiniiOe
exprimate în cadruO revistei aparĩin semnatariOor articoOeOor Ăi nu sunt neaparat
aOe redacĩiei.
Contact:
www.artout.ro
redactie@artout.ro
www.faceEook.comArtOutMaga]ine
www.twitter.comArtOutMaga]ine
www.\outuEe.comuserArtOutMaga]ine
Art Out nr. 3/2011, anul I
ART OUT- ISSN 2069 – 6949; ISSN-L = 2069 – 6949
CUPRINS
DE-A LUNGUL ANILOR
„IERUSALIMUL ESTE ŞI AICI”- Corina Vasile pg. 5
Aivazovski şi marea – Ilinca Halichias pg. 8
OPINII
Despre îngeri – Cristina Nicolae pg. 12
INTER VIEW
De vorbă cu Dana Zbarcea – Oana Marinache pg. 14
ARTA – EXPERIENŢĂ, EXPERIMENT
Arta ca experienţă şi experiment – Alexandra Putineanu pg. 19
Sedimente – Iulia Pop pg. 23
Opera is calling – Daniela Rădulescu pg. 26
O experienţă – Cristina Matei pg. 27
Arta, așa cum o știu eu – Andreea Nicolae pg. 29
Arta ca frumos şi frumosul ca artă – Ioana Niţică pg. 30
Dacă... Comănescu – Ioana Marinescu pg. 32
Contact improvisation – Alexandra Bălăşoiu pg. 35
Schimbări, jocuri şi trasee între experienţă si experiment – Laura Lucia Mihalca pg. 37
PROIECTE STUDENŢEŞTI
Ilustraţia de carte - Alina Pelmuş pg. 39
Fresca - Mihaela Găleţeanu pg. 49
ARICHAIR – o invitaţie în imaginaţia designului - Gabriel Niţă pg. 54
BUZUNARUL LITERAR
Recenzie: Principele Radu al României, Provizoratul Istoric - Adriana Macsut pg. 57
Mircea Dinutz - Adrian Botez pg. 59

(GLWRULDO
ApeO Oa sinceritate
āantaM, Mocuri de roOuri, repOici tČioase Ăi cu
suEînĩeOes, decOaraĩii contradictorii în presČ, dispute Oa
niveO poOitic Ăi economic cu mi]e foarte mari care, din
pČcate, angrenea]Č Ăi marea masČ de oameni care nu-
Ăi doreĂte deckt o viaĩČ OiniĂtitČ. āi nici pe aceasta nu
o pot avea întotdeauna aceĂti oameni deMa tČcuĩi Ăi
aproape resemnaĩi.
RecunoaĂteĩi contextuO" Da, îO cunoastem toĩi, iO trČim,
e mai reaO deckt am vrea.
Ce OegČturČ au ceOe spuse aici cu arta" Pai...
au. Pentru cČ, ne pOace sau nu, OucruriOe se înOČnĩuie
Ăi se inÁuenĩea]Č. Se întampOČ atktea în Oumea OargČ
Ăi Eune, dar Ăi reOe, iar asta o vedem Ăi în artČ, prin
manifesteOe propuse, prin instaOaĩiiOe, fotograÀiOe Ăi
picturiOe expuse Oa EienaOe.
Sunt muOĩi cei care spun cČ arta nu mai e
frumoasČ!!, prin asta ei încearcČ sČ spunČ cČ sunt
pre]entate Oucruri foarte dure, Ăocante Oa niveO vi]uaO.
Ćknd Dumne]eu face voodooµ - de
āi a asista Oa aĂa ceva nu e întotdeauna o experienĩČ
Laura Lucia MihaOca
comodČ sau pOČcutČ. Dar e o experienĩČ care nu îO poate
OČsa indiferent pe privitor.
AĂa cČ, poate pentru o artČ comodČ Ăi cu adevarat
pOČcutČ Oa niveO vi]uaO, e nevoie Àe de un context mai
caOm Ăi mai puĩin proEOematic Oa niveO mondiaO, Àe de
interiori]area artistuOui, de introspecĩii personaOe care
auar avea ca re]uOtat doar imagini fČrČ încČrcČturČ
negativČ, imagini pure, daca Oe numim astfeO.
Ín acest numČr propunem spre de]Eatere experi-

mentuO Ăi experienĩa în artČ. Unde, cum Ăi cknd are Ooc"
ExistČ deOimitČri între experiment Ăi experienĩČ" Exista
urmari"Cum ne schimEČ un anume experiment sau o
anume experienĩČ artisticČ"
ArticoOeOe Ăi proiecteOe artistice pe care Oe pre]entČm
sunt rČspunsuri personaOe Ăi puncte de pOecare spre...
mai departe.
9orEesc de un apeO Oa sinceritate pentru cČ, dacČ

ar treEui sČ caracteri]e] printr-un singur cuvknt acest
numČr, aĂ spune simpOu: sinceritate.
Pentru cČ Àecare din cei care au semnat în numČruO
acesta are o raportare persoanaOČ, cknd vine vorEa de
experiment Ăi experienĩČ în artČ.
/DXUD/XFLD0LKDOFD
Pag. 5
Å,(586$/,08/(67(ā,$,&,µSČULQWHOH$56(1,(%2&$
Printre OocuriOe care ne îmEogaĩesc Ăi puriÀcČ suÁeteOe se cuvine sČ amintim
%iserica DrČgČnescu. E un Ooc speciaO, însemnat Ăi datoritČ pČrinteOui Arsenie %oca.
%iserica este ampOasatČ pe o parte a EaraMuOui ArgeĂ, Ăoseaua AOexandriei, Àind
ctitoria unor Eoieri OocaOi, începînd din 0. Acest OČcaĂ a fost pregČtit de pČrinteOe
Savian %unescu, preot cu mare har, dedicat Eisericii Ăi satuOui, pČstorind vreme de
62 ani.
Ín 96 pČrinteOe Arsenie %oca vine Oa DrČgČnescu. Íncepe pictarea Eisericii, timp
în care studia]Č arteOe frumoase Ăi se documentea]Č din surse vaste, incOusiv din
documenteOe pe care Oe aduce cu sine de Oa SfkntuO Munte Ahtos. DeĂi presat de
regimuO comunist, pČrinteOe duce Oa Eun sfîrĂit pictura Eisericii, care se desfČĂoarČ
pe parcursuO a ani.
Din punct de vedere reOigios, Eiserica e o piOdČ de rČEdare Ăi îndurare Ăi cČOČu]Č
datoritČ sceneOor atît de Eine iOustrate. )iecare detaOiu e gîndit în funcĩie de ansam-
EOu, sceneOe sunt cercetate Ăi formuOate pentru a reda mesaMuO cît mai simpOu Ăi
pOin de esenĩČ. CuvîntuO Ăi imaginea se împOetesc în înĩeOesuri adînci. DeĂi studia]Č
pictura Oa %eOOe Arte, stiOuO nu este unuO academic, ci totaO spirituaOi]at. ÍnĩeOegem
aceasta prin rugČciunea neîncetatČ a pČrinteOui, curČĩienia, unirea Ăi comunicarea
cu Dumne]eu în tot OucruO.
DacČ nu ne miĂcČ trČirea aOeasČ, atunci sČ încercČm sČ înĩeOegem OucrČriOe. Sunt
ckteva exempOe de repre]entare pOasticČ mai rar întkOnite:
. CatapeteasmČ : Ín scena µ%unei 9estiriµ uĂiOe împČrateĂti ArhangheOuO nu are
picioare, ci pOuteĂte; ÅMaica DomnuOuiµ e repre]entatČ în picioare; ÅSf. Ap. Petru
Ăi PaveOµ poartČ pe Eraĩe M-rea 9oroneĩ; ÅSf. NicoOaeµ are repre]entatČ pardoseaOa
care uOterior a fost apOicatČ în EisericČ;
2. Naos: ÅInviereaµeste redatČ transparent, nemateriaOnic, deĂi se vad urmeOe
rČniOor. Ín aEsida stîngČ sunt douČ scene istorice: SinoduO din Efes 4 Ăi ÍnČOĩarea
Sf. Cruci 2, unde inscrip ia este scris cu caractere greceĂti.
SceneOe sunt vii, înckt par a se petrece în faĩa ochiuOui nostru. PersonaMeOe sunt
individuaOi]ate, au reacĩii naturaOe, uneOe uimite, exaOtate, aOteOe speriate sau cu-
rioase.
Ínchei prin a suEOinia reuĂita îmEinČrii ceOor doua aspecte artistic Ăi teoOogic,
coerenĩa între cuvînt Ăi imagine, armonia Ăi unitatea care domneĂte peste toate.
PČrinteOe ne-a dat o piOdČ incOusiv de picturČ nepreĩuitČ.
MČ întorc acum spre voi artiĂtii Ăi vreau sČ vČ tre]esc întreEîndu-vČ: ce-nseamnČ
arta voastrČ de a]i"
MČ pOec minunii cu Eucurie Ăi uimire, dar port Ăi spaima asemenea personaMeOor
]ugrČvite în scene.
Cu tČcere, &RULQD9DVLOH
MA in graÀcČ
ianuarie 20
Pag.6
MuOĩumim pČrinteOui paroh Lucian RČ]van Petcu pentru rČEdarea Ăi atenĩia cu

care ne-a primit Ăi povestit despre amČnunteOe OocuOui.
)otograÀe &RULQD9DVLOH Ăi http:picasaweE.googOe.com64640606229%isericaDra-
29%isericaDra
ganescuPictataInIntregimeDeParinteOeArsenie%oca
De-a lungul
l l anilor
l
Pag.8
$,9$=296.,ā,0$5($
ÅÍn mintea EČtrknuOui marea fusese întotdeauna Oa mar, aĂa cum o numesc oamenii în spanioOČ atunci cknd o
iuEesc. Uneori, cei ce o iuEesc spun Oucruri urkte despre ea, dar vorEeOe Oor sunt rostite întotdeauna ca Ăi cum ar
À adresate unei femei. Ckĩiva dintre pescarii mai tineri >«@ vorEeau despre ea ca despre eO mar, adicČ Oa mascuOin.
9orEeau despre ea ca despre un concurent sau despre un Ooc ori chiar despre un duĂman. Dar în mintea EČtrknuOui
ea fusese întotdeauna Oa feminin Ăi însemnase ceva ce acorda sau refu]a favoruri imense, iar dacČ fČcea nČ]Ektii sau
ticČOoĂii, era din cau]Č cČ nu se putea aEĩine.´
Ernest +emingwa\, %ČtrknuO Ăi marea
Ín tonuri de Oa aOEastru uOtramarin pknČ Oa nuanĩe paOe de verde, suE Ou-

mina diafanČ a Ounii sau în soareOe ar]Čtor, agitatČ sau OinČ, cu nuanĩe transOucide
sau încČrcatČ Ăi întunecoasČ, simpOČ prin însČĂi profun]imea ei, constantČ prin un-
duirea-i neîncetatČ, înger Ăi demon totodatČ, impOacaEiOČ, mkndrČ Ăi eternČ – astfeO
ne apare marea în taEOouriOe Oui Aiva]ovski.
NČscut pe maOuO MČrii Negre, în Crimeea, Oa )eodosia, Ivan .onstantinovici Aiva-
]ovski nu va À fost primuO care sČ se Oase prins de mreMeOe unduiriOor sČrate, dar va À
fost ÍntkiuO care sČ-i À ]ugrČvit adevČruO, împOetind cu mČiestrie reaOismuO dus pknČ
Oa naturaOism cu romantismuO veĂnicuOui îndrČgostit. La început desenknd în cČrEune
pe pereĩii aOEi ai caseOor din oraĂuO nataO, studiind apoi în OiceuO din SimferopoO Ăi,
mai tkr]iu, Oa Academia de Arte )rumoase din St. PetersEurg, Aiva]ovski devine un
maestru prin exceOenĩČ aO peisaMeOor marine, una dintre ceOe mai eOocvente mČrturii
constknd în eOogiuO versiÀcat pe care i-O dedicČ însuĂi -.M.W. Turner dupČ ce admirČ
*oOfuO NapoOi într-o noapte cu OunČ:
In this \our picture I see the moon, aOO goOd and siOver, ReÁected in the sea
EeOow« And on the surface of the sea There pOa\s a Eree]e which Oeaves a traiO
Of tremEOing rippOes, Oike a shower Of Àer\ sparks or eOse the gOeaming headdress
Of a might\ king )orgive me if I err, great artist, <our picture has entraced me
so, ReaOit\ and art are one, And I am aOO ama]ement. So noEOe, powerfuO is
the art That onO\ genius couOd inspire
Apa, unuO din ceOe patru eOemente fundamentaOe aOe universuOui aOČturi de
pČmknt, foc Ăi aer, a fost iuEitČ e.g. grecii Ăi temutČ deopotrivČ romanii încČ din
ceOe mai vechi timpuri, Àind consideratČ o ÀinĩČ vie, cu suÁet Ăi voinĩČ2 proprie,
chiar ]eitate cu puteri depOine asupra Àinĩei omeneĂti, cČci Ånimic nu are pentru
noi vreo semniÀcaĩie dacČ nu-i expresia unui Eu. PersoniÀcČm.
9ersuriOe au fost compuse iniĩiaO în OimEa itaOianČ. Neavknd acces Oa versiunea originaOČ, am reprodus traducerea în
OimEa engOe]Č, apud Novouspensk\, 90, p. .
IatČ ce scrie +erodot în cartea a 9II-a din Istorii: ÅDe îndatČ ce ;erxes aÁČ întkmpOarea, gro]av de supČrat pe +eO-
Oespont, porunci ca apa sČ Àe pOesnitČ cu 00 de Oovituri de Eice Ăi sČ se arunce în mare o pereche de cČtuĂe. Am
mai au]it cČ, împreunČ cu cei trimiĂi sČ-i împOineascČ voia, a trimis încČ Ăi aOĩi oameni, datori sČ înÀere]e +eOOes-
pontuO cu ÀeruO roĂu. CeOor ce-au Eiciuit apa Oi s-a poruncit sČ rosteascČ în OimEČ strČinČ aceste cuvinte Oipsite de
Eun-simĩ: ©ApČ amarČ, stČpknuO îĩi hČrČ]eĂte aceastČ pedeapsČ, deoarece nedrept te-ai purtat faĩČ de ceO ce nu
ĩi-a fČcut niciun rČu. āi totuĂi regeOe ;erxes te va trece – Àe cČ vrei sau nu. Pe EunČ dreptate niciun om nu-ĩi aduce
sacriÀcii, Áuviu murdar Ăi cu unde sČrateª AstfeO hotČrî ;erxes sČ pedepseascČ marea >«@´ +erodot, 964, pp.
9–99.
De exempOu, în tradiĩia irOande]Č se vorEeĂte despre )kntkna Oui Nechtau, Å>«@ a cČrei apČ e încČrcatČ cu atkta
putere, înckt face sČ pOesneascČ ochii oricui se apropie de ea fČrČ a avea acest drept´ Dump]iO, 99, p. 4. Sau
Oa iranieni, unde, Å>«@ atunci cknd un om se duce sČ scoatČ apČ din rkuri, treEuie sČ-Ăi asigure mai întki EunČvoinĩa
NapǙt-uOui care sČOČĂOuieĂte în eOe´ iEid., p. 40.
De-a lungul
l l anilor
l
Pag.9
Apa e Ăi ea o ÀinĩČ proteicČ suspinknd Ăi fČcknd confesii compuse din numeOe

SpirituOui universaO´ CČOinescu, 94, p. 6.
Iposta]eOe în care Aiva]ovski surprinde apa mČrii – cknd caOmČ Ăi OiniĂtitČ, aĂa
cum sugerea]Č ]EoruO Oin aO pescČruĂiOor sau imaginareOe ori]ontaOe Ăi verticaOe, cu
nuanĩe caOde Ăi treceri suEtiOe de Oa eternuO aOEastru cČtre auriuO strČOucitor aO soare-
Oui, cknd învoOEuratČ Ăi neOiniĂtitČ, cu taOa]uri impunČtoare Ăi reci, catarge frknte
în Oinii de fugČ ameĩitoare Ăi trupuri umane care se ]Eat sČ supravieĩuiascČ – sunt
variate Ăi totodatČ ÀreĂti, în ciuda unei aparente monotonii a tematicii. Am putea
spune cČ face o monograÀe pictatČ a mČrii: în momente diferite aOe ]iOei, într-un
anotimp sau aOtuO, de Oa ĩČrmuO mediteraneean pknČ Oa cercuO poOar, popuOatČ de
vase cu veOeOe ridicate în EČtaia vkntuOui, prinse de furtunČ sau naufragiate.
āi totuĂi, nu copia]Č dupČ naturČ. O oEservČ, Ăi-o imaginea]Č Ăi uneori pictea]Č
din memorie, punknd-o întotdeauna în OegČturČ cu toate ceOeOaOte eOemente, re-
]uOtknd astfeO acea veridicitate a imaginiOor create, caracteruO transOucid aO apei,
ÀOtrarea ra]eOor de OuminČ Ăi materiaOitatea a tot ceea ce intrČ în compo]iĩiiOe saOe.
ÅMiĂcarea eOementeOor nu poate À captatČ de pensuOČ direct – este imposiEiO sČ pict-
e]i fuOgeruO, o paOČ de vknt sau spargerea unui vaO direct din naturČ. Pentru asta,
artistuO treEuie sČ Ăi Oe aducČ aminte«´ Aiva]ovski, apud Novouspensk\, 90, p.
0 – trad. n..
***
Å>«@ muOtipOuO fenomenaO e reductiEiO, printr-un proces continuu de
metamorfo]Č, Oa eOementeOe care, Ăi eOe, sunt comunicante. Apa, evaporkndu-se,
se preface în aer, acesta se aprinde Ăi fuOgerČ, re]iduuO comEustiunii se scuturČ în
Mos în chip de cenuĂČ, devenind pČmknt. LichideOe inÁamaEiOe produc asupra nostrČ
cea mai puternicČ impresie, amintind rudenia aparent antagonicČ dintre apČ Ăi foc.
SpectacoOuO dramatic prin exceOenĩČ este incendiuO unei corČEii în pOinČ mare.´
CČOinescu, 94, p.
Devenind ataĂat aO CartieruOui *eneraO NavaO în 44, Aiva]ovski însoĩeĂte de

muOte ori Áota rusČ în expediĩii, vi]itknd Turcia, *recia, EgiptuO Ăi America dar
cČOČtoreĂte Ăi în *ermania, OOanda Ăi ItaOia, transpunknd numeroase EČtČOii istorice
purtate pe marea atkt de dragČ Oui. Ín opera sa, gČsim exempOe nenumČrate de Oupte
navaOe, Oipsite de cOiĂeeOe oEiĂnuite, Àecare cu propria individuaOitate narativČ, Mo-
cuO de Oumini accentuknd dramatismuO suEiectuOui aEordat: %ČtČOia din canaOuO Chi-
os, ExpOo]ia navei turceĂti, %ČtČOia de Oa Chesme, %ČtČOia de Oa Sinope Ăi aĂa mai
departe. DeĂi cadru constant, marea nu mai este, în maMoritatea ca]uriOor, deckt
un simpOu martor tČcut aO ]EuciumuOui Àinĩei umane pentru supremaĩie. )OČcČriOe
ogOindite de apČ se înaOĩČ cČtre norii învoOEuraĩi, împOetindu-se în unduiri sČOEatice
cu denseOe coOoane de fum înecČcios, întin]kndu-se huOpav, asemeni unor gheare
perÀde Ăi rapace.
De-a lungul
l l anilor
l
Pag.10
O importanĩČ deoseEitČ în opera Oui Aiva]ovski o are Oumina, cu caracteruO ei divin

pre]ent în cuOtura armeanČ ca Ăi în muOte aOteOe, cČreia Aiva]ovski îi aparĩine prin
ÀOiaĩie. Lumina este cea care, ÀOtratČ de undeOe mČrii, îi accentuea]Č învoOEurarea
furioasČ a taOa]uriOor nimicitoare Ăi vrČMmaĂe sau aOunecarea OinČ a unui perpetuum
moEiOe; prin OuminČ, aeruO capČtČ vaOenĩe i]EČvitoare sau ucigČtoare; Ăi prin OuminČ
ne aratČ scurte scOipiri aOe hČuriOor devoratoare. Poate ceO mai repre]entativ exem-
pOu ar À +aos – Crearea Oumii, operČ pOinČ de simEoOism EiEOic, mČiestrit executatČ:
aceOe vaOuri care se deschid în faĩa Ouminii precum în faĩa toiaguOui Oui Moise pentru
a OČsa drum OiEer poporuOui Oui IsraeO; umEra întunecatČ, antropomorfČ, a noriOor,
din spateOe cČreia ĩkĂneĂte un nimE orEitor de OuminČ aOEČ, extraordinar de Eine
conturatČ suE forma unui înger sau poate a Oui Dumne]eu însuĂi. Ceea ce poate
pČrea Oa început o compo]iĩie oarecum ÅnaivČ´, pČstrea]Č însČ remarcaEiOa tehnicČ
prin care poate À simĩitČ suEstanĩa noriOor Ăi consistenĩa apei, doar Oumina cČpČtknd
o formČ aproape paOpaEiOČ pentru a suEOinia caracteruO ei divin. Ín acest taEOou,
prin aOegoria umErei copOeĂitoare care învČOuie totuO Ăi forĩa OuminoasČ ce de]vČOuie
CaOea, se poate oEserva comEinaĩia maiestuoasČ de care vorEeam Oa început, dintre
reaOismuO execuĩiei Ăi accenteOe romantice suE aOe cČror auspicii s-a nČscut Aiva-
]ovski Ăi Oa care nu a renunĩat de-a OunguO întregii saOe vieĩi.
***
Este iOu]oriu sČ ne imaginČm cČ în numai ckteva pagini am putea pre]enta, Àe
Ăi în Oinii generaOe, moĂtenirea impresionantČ – atkt de simpOČ în aparenĩČ Ăi totuĂi
atkt de compOexČ Oa o privire mai atentČ – pe care Aiva]ovski a OČsat-o în urma sa
aproximativ 6.000 de taEOouri. Nu ne rČmkne deckt sČ încercČm sČ înĩeOegem
mČcar o parte din inÀnita semniÀcaĩie a operei ce ne-a fost oferitČ spre înckntarea
privirii Ăi a suÁetuOui.
De ce Aiva]ovski Ăi marea" Pentru cČ, asemeni Oui +emingwa\ mai tkr]iu, Aiva-
]ovski a intuit în om puterea de a supravieĩui, mereu Ouptknd sČ-Ăi depČĂeascČ Oim-
iteOe, ÅconÁictuO cu natura potrivnicČ´ Ouknd Ådimensiuni de tragedie anticČ´ *rig-
orescu, 9, p. 2; pentru cČ a vČ]ut omuO ca pe un învingČtor chiar Ăi atunci
cknd, în aparenĩČ, a fost învins – o mknČ încOeĂtatČ pe catarguO înghiĩit de munteOe
de apČ... Compo]iĩiiOe deschise, povestind dincoOo de îngrČdirea pro]aicČ a ramei,
amintesc de dragostea Oui de OiEertate Ăi de transcendere într-o nouČ dimensiune.
NaufragiiOe, vaseOe eĂuate, epaveOe cu carene goaOe Ăi veOe sfkĂiate duc cu gknduO
Oa viaĩa de dupČ moarte Àe Ăi prin simpOa mČrturie a existenĩei trecute. Sunt dove]i
paOpaEiOe aOe aceOui DincoOo2.
ÍnsuĂi Papa *rigore ;9I cumpČrČ acest taEOou Ăi îO expune Oa 9atican, aOČturi de marii maeĂtri ai tuturor timpuriOor
apud Novouspensk\, 90, p. .
Metafora cČOČtoriei cČtre eternitate se regČseĂte, de exempOu, în tradiĩia vikingiOor, care îĂi îmEarcau rČ]Eoinicii
morĩi pe corČEii, trimiĩkndu-i pe mare spre WaOhaOOa; cf., de asemenea, din Oiteratura universaOČ, ÅI]EČvirea Oui
Wang-)o´ Marguerite <ourcenar, Povestiri orientaOe, ori StČpknuO ineOeOor -.R.R. ToOkien.
De-a lungul
l l anilor
l
Pag.11
De ce Aiva]ovski" Pentru mČiestria antagonismuOui care se topeĂte în compOemen-

taritatea întreguOui, ]ugrČvind marea aĂa cum e, cu Eune Ăi cu reOe, ca pe o prinĩesČ
rČsfČĩatČ Ăi capricioasČ Oa a cČrei vrere se aÁČ întreaga suÁare ce se-ncumetČ a-i
cČOca hotaruO, dar Ăi ca pe o ]eiĩČ care, pe de o parte, îĂi rČsfaĩČ supuĂii cu daruri
divine, iar pe de aOta îĂi cere impOacaEiO triEutuO de vieĩi omeneĂti.
De ce Aiva]ovski" Pentru cČ oferČ imaginea atotcuprin]Čtoare a mČrii, atkt ckt
o poate omuO pČtrunde. A iuEit marea cu toatČ forĩa geniuOui sČu, iarČ de nu ar À
iuEit-o, poate cČ ar À fost doar un pictor taOentat de marine.
Bibliografie
Călinescu, George, Principii de estetică, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1974.
Dumézil, Georges, Mit şi epopee, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1993.
Grigorescu, Dan, Dicţionar cronologic. Literatură americană, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1977.
Herodot – Istorii, trad. rom. de Adelina Piatkowski, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1964, vol. II, cartea a VII-a.
Novouspensky, Nicolai, Aivazovsky, Aurora Art Publishers, Leningrad, 1980.
Teodosiu, Anatolie, Catalogul Galeriei de Artă Universală, vol. V (Pictura rusă şi sovietică), Întreprin-
derea tipografică „Arta Grafică“, Bucureşti, 1977.
Surse electronice
http://stpetersburg-guide.com/people/Aivazovski.shtml
http://www.armsite.com/painters/Aivazovski/
Alte surse consultate

Eco, Umberto, Istoria frumuseţii, Grupul editorial RAO, Bucureşti, 2005.
Faure, Élie, Istoria artei. Arta modernă (partea a doua), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970.
Vianu, Tudor, Estetica, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1968.
GH,OLQFD+DOLFKLDV
Pag.12 inii
Despre îngeri
Literatura concentratČ pe simEoOuO Ăi fenomenuO existenĩei îngeriOor a fost Ăi este foarte
EogatČ. SuÀcient înckt frecvenĩa apariĩiei unor pre]enĩe înaripate dar cu funcĩii spirituaOe di-
verse în istoria experienĩei umane sČ determine întemeiera unei Ătiinĩe: angeOoOogia. Íngerii - îi
vedem peste tot: pe un coOĩ de cOČdire, pČrknd cČ-Ăi vor Oua ]EoruO în orice moment, pe pagina
unui aOEum de imagini, cu aripi aOEe Ăi uĂoare, în ÀOme Ăi, mai aOes, în cČrĩi. Ínainte de a À entitČĩi
din domeniuO reOigiei Ăi artei unde apariĩia Oor este întotdeauna MustiÀcatČ, îngerii fac parte din
viaĩa curentČ a oameniOor, indiferent de apartenenĩa etnicČ sau reOigioasČ.
Ca sČ OuČm numai ckteva exempOe, putem nota apariĩia unor Àguri înaripate în istorie încČ de
foarte devreme. Ín spaĩiuO orientaO, Àinĩe înaripate erau himereOe sau sÀncĂii, cu un corp format
din pČrĩi anatomice aOe animaOeOor Ăi doar cu capuO de om. Mai tkr]iu, în Antichitate, Oa greci,
Nike, ]eiĩa victoriei, era adesea repre]entatČ cu aripi Ăi într-o posturČ dinamicČ, corespun]Čtoare
roOuOui ei de a împČrĩi gOoria Ăi mČreĩia printre rČ]Eoinicii muritori. Denumirea de Åîngerµ, însČ,
provine din spaĩiuO iudaic, unde, în 9echiuO Testament, Åmesageri ai Oui Dumne]euµ maO·akh,
în eEraica EiEOicČ sau angheOos, în greaca veche erau adesea impOicaĩi în scene marcante. Cei
trei EČrEaĩi care îO vi]itaserČ pe Avraam pe cknd stČtea suE steMaruO din Mamvri, au aMuns sČ Àe
repre]entaĩi în iconograÀa creĂtinČ de mai tkr]iu suE forma unor îngeri aĂe]aĩi în MuruO unei mese
– imagine care simEoOi]ea]Č Sfknta Treime. De aOtfeO, ChivotuO Legii, în care taEOeOe Oegii Oui Moise
erau pČstrate de poporuO evreu, este adesea repre]entat avknd doi heruvimi ridickndu-Ăi aripiOe
unuO în faĩa ceOuiOaOt, ca amintire a faptuOui cČ ei au fost cei care O-au însoĩit pe Moise în convor-
Eirea sa cu Dumne]eu de pe munte.
ImaginiOe unor Àinĩe femini]ate cu aripi, nimE Ăi uneori trkmEiĩe este foarte recentČ. Ín
primeOe secoOe aOe creĂtinismuOui, îngerii spre exempOu, în scena %unei 9estiri, cknd ArhangheOuO
*avriiO o anunĩČ pe )ecioara Maria cČ ÍO va naĂte pe Iisus erau foarte rar repre]entaĩi, de ceOe mai
muOte ori suE forma unor EČrEaĩi tineri. DupČ perioada Oui Constantin ceO Mare, cknd creĂtinismuO
a fost permis oÀciaO, îngerii au doEkndit un roO mai extins de Àguri mistice, cu o putere aparte.
OdatČ cu rČspkndirea creĂtinismuOui în toatČ Europa Ăi chiar pe aOte continente secoOeOe aO ;9-Oea,
aO ;9I-Oea, ideea cČ Àecare om doEkndeĂte un înger pČ]itor din momentuO în care este Eote]at
a re]istat într-o mČsurČ foarte mare în conĂtiinĩa oameniOor. ÍnsČ aceste roOuri consacrate par sČ
Àe oarecum aEandonate în perioada modernČ începknd cu secoOuO aO ;9III-Oea, deoarece în artČ,
datoritČ imaginii pregnante Ăi poate prea materiaOe pe care o doEkndesc, îngerii încep sČ aiEČ un
roO confu].
AstČ]i, deĂi nu ar pČrea, oamenii încČ mai cred în minuni. TotuĂi, frecvenĩa Ăi varietatea
acestora au cerut o anaOi]Č în dorinĩa de a Oe staEiOi autenticitatea. O persoanČ care a fČcut ast-
feO de demersuri este Ăi Emma +eathcote--ames, care, pentru te]a sa de doctorat în antropoOo-
gie Ăi socioOogia reOigiei, a scris o carte ÅSeeing AngeOsµ Å9Č]knd îngeriµ în care sunt descrise
experienĩe directe cu îngerii aOe oameniOor de toate categoriiOe. Un Eest-seOOer în Marea %ritanie
Ăi în IrOanda este Ăi cartea Oui Lorna %\rne o femeie catoOicČ care nu Ătie sČ citeascČ Ăi sČ scrie,
dar care toatČ viaĩa a vČ]ut îngeri în apropierea oameniOor, ÅAngeOs in m\ hairµÅÍngeri în pČruO
meuµ, aO cČrei mesaM gOoEaO este cČ îngerii sunt foarte importanĩi în viaĩa noastrČ, deoarece ne
aMutČ în toate acĩiuniOe pe care Oe întreprindem, incOusiv în momenteOe de cumpČnČ.
InteresuO contemporan pentru îngeri nu se încadrea]Č neapČrat în spaĩiuO reOigiiOor tradiĩionaOe
iudaism, creĂtinism, isOamism. Ín ]iua de astČ]i, chiar dacČ nu aparĩin unei Eiserici creĂtine,
muOĩi oameni sunt convinĂi cČ au un înger care îi proteMea]Č de reOe. ExistČ Ăi organi]aĩii reOigioa-
se, mai muOt sau mai puĩin coerente din punct de vedere doctrinar, care pun accentuO pe contactuO
dintre om Ăi îngeruO sČu. Po]iĩia acestor micro-cuOte este controversatČ, primind critici din partea
EisericiOor tradiĩionaOe datoritČ accentuOui superstiĩios pe care îO au uneori. RČspunsuO Oa
aceste critici a invocat necesitatea omuOui contemporan supus stresuOui susĩinut Ăi vuOneraEiO Oa
toate schimEČriOe care au Ooc în mediuO sČu de a Oua contact cu un univers spirituaO ce O-ar putea
detaĂa de griMiOe cotidiene.
Pag.13 inii
Uneori OegČturiOe dintre îngeri Ăi oameni ating graniĩe mai puĩin convenĩionaOe, acest Oucru
întkmpOkndu-se mai aOes în OiteraturČ Ăi în cinematograÀe. O poe]ie a Oui Tudor Arghe]i ÅSoOie
pierdutČµ surprinde parcursuO a doi îngeri, care, aEČtkndu-se de Oa drumuO pe care i-a trimis
Dumne]eu, aMung sČ se îndrČgosteascČ în miMOocuO unui Moc aparent inocent Ăi sČ cadČ din starea
Oor imacuOatČ. Un moment simiOar, amintind de scena EiEOicČ a cČderii ceteOor îngereĂti din Rai,
se regČseĂte Ăi în primuO voOum ÅOrEitor – Aripa stkngČµ a Oui Mircea CČrtČrescu. AstfeO, povestea
cu aer Oegendar a destinuOui unui sat EuOgar incOude o OuptČ a puteriOor cereĂti cu morĩii revoOtaĩi
împotriva uitČrii Ăi a viciiOor sČteniOor. La sfkrĂituO Ouptei, Eiruitori ies îngerii. Ín Eucuria învingerii
rČuOui, îngerii ceOeErea]Č aOČturi de sČteni Ăi, pe cknd groapa de creaturi monstroase maOeÀce
încČ nu se astupase, unuO dintre îngeri cade în pČcatuO trupesc Ăi se transformČ într-un monstru Oa
rknduO Oui, singuruO Oucru care îi mai rČmkne de fČcut Àind sČ se arunce în groapa rČuOui.
De asemenea, în ÀOmuO ÅDer +immeO Eer %erOinµ ÅCeruO deasupra %erOinuOuiµ, în regia Oui
Wim Wenders, un înger sČtuO sČ priveascČ cetČĩenii EerOine]i mergknd pe stradČ, se hotČrČĂte sČ
cadČ Oa propriu de pe Eiserica pe care stČtea, pentru a descoperi viaĩa oameniOor, ce Oui i se pare
fascinantČ. De oEicei, îngerii apar ca Àinĩe ideaOe, demne de urmat de cČtre muritori. ÍnsČ, în ca-
]uriOe de mai sus, asistČm Oa o situaĩie în care îngeruO se aÁČ Oa rknduO Oui în postura de admirator
aO unei condiĩii pe care o considerČ superioarČ. Pentru eO, miciOe detaOii aOe vieĩii pČmknteĂti, dar
Ăi sentimenteOe Ăi gknduriOe înČOĩČtoare aOe oameniOor îO fac sČ-Ăi doreascČ sČ simtČ Ăi eO, în carne
Ăi oase, ceea ce este, de fapt, omuO.
Pentru cei care preferČ un discurs inedit, Oucrarea Oui Andrei POeĂu ÅDespre îngeriµ este un
Eun mod de a îĂi impOini curio]itČĩiOe inteOectuaOe cu privire Oa aceste enigmatice Àinĩe. 9or aÁa,
în Oinii mari, ce anume îi deoseEeĂte pe oameni de îngeri Ăi pe îngeri de oameni, dar poate ceO
mai important ce îi apropie Ăi îi determinČ sČ comunice.
Nici în peisaMuO romknesc nu ducem OipsČ de prietenii noĂtri înaripaĩi Ăi acest Oucru se datorea]Č,
evident, tradiĩiei creĂtine ortodoxe care a inÁuenĩat pentru un mare numČr de ani spirituaOitatea
autohtonČ. Ín frumoaseOe icoane pe sticOČ sau pe Oemn, Erodaĩi sau scuOptaĩi, îngerii ne privesc,
însČ, cu o mai mare seninČtate deckt cei de pe etaMeOe pietruite aOe cOČdiriOor occidentaOe. Ospi-
taOitatea romkneascČ cu care ne pOace sČ ne pre]entČm în faĩa strČiniOor poate À regČsitČ într-un
oEicei sČtesc vechi, care consta în gČ]duirea oricČrui cČOČtor care EČtea Oa uĂa vreunei case, în
amintirea episoduOui veterotestamentar aO gČ]duirii ceOor trei EČrEaĩi ce O-au vi]itat pe Avraam.
PeOerinii îĂi dau ceO mai Eine seama de echiOiEruO Ăi pacea pe care uneori Oe-o dau mČnČstiriOe,
Oocuri unde trČiesc Åîngerii în trupµ, adicČ aceia care Ăi-au închinat întreaga viaĩČ Oui Dumne]eu.
Poate dupČ toate aceste scurte oEservaĩii, vom À muOt mai conĂtienĩi cČ pe drum spre ser-
viciu, în autoEu] sau Oa ĂcoaOČ, nu suntem chiar atkt de singuri pe ckt ne-am simĩi. Poate atunci
viaĩa nu ar mai À atkt de stresantČ, iar cei care ne sunt aOČturi nu vor mai pČrea atkt de departe.
Poate...
&ULVWLQD1LFXODH
studentČ anuO I Istoria Artei, Universitatea %ucureĂti
Pag.14 n er ie
'HYRUEČFX'DQD=EDUFHD
Oana Marinache: AĂ vrea sČ te rog sČ ne

povesteĂti ceva despre parcursuO tČu prin
Oumea artei.
Dana =Earcea: TraseuO meu de Oa restau-
rare Oa picturČ, Oa organi]area de expo]iĩii
prin intermediuO unei gaOerii înÀinĩate de un
an de ]iOe este surprin]ator. Eu am studiat
pictura înca din generaOČ, Oa ÅO. %anciOČµ
din IaĂi, apoi OiceuO de artČ, dupČ care am
urmat în facuOtate drumuO spre restaurare-
picturČ. Deci parcursuO meu a fost de Oa
studiuO picturii Oa restaurare picturČ.
Ín timpuO facuOtČĩii am fost impresionatČ
de ceea ce putea face unuO din profesorii
mei, pe atunci profesor de fotograÀe,
acum mare artist Ăi sustinator aO tineriOor
artiĂti, Matei %eMenaru. Am fost pre]entČ
Oa muOte din manifestČriOe organi]ate de eO
in IaĂi, festivaOuO de performance art care
s-a transformat în anuO 200 într-o EienaOČ
internaĩionaOČ de artČ contemporanČ.
AMunsČ pe drumuO restaurČrii picturii,
Imagini puse Oa dispo]itie de Dana =Earcea.
pentru care fČcusem o pasiune, nu mČ gkn-
deam cČ voi mai putea picta foarte curknd,
timpuO meu OiEer Àind din ce in ce mai puĩin.
Ín 200 am aMuns în %ucureĂti Ăi oraĂuO mi-a
oferit muOtČ inspiraĩie. DeĂi fČceam restau-
rare, pictura a devenit iar un mod de expri-
mare. AstfeO am organi]at pentru mine pri-
ma expo]iĩie personaOČ. Am hotČrkt, apoi,
împreunČ cu ckĩiva artiĂti, sČ facem un site
prin care sČ ne pre]entČm OucrČriOe de artČ.
AstfeO s-a nČscut DanaArt*aOOer\, dar a
devenit o gaOerie activČ în 200, cknd O-am
cunoscut pe Adrian Panaite. ÍmpreunČ am
organi]at evenimente Ăi am putut aduna
artiĂti, susĩinČtori, parteneri media, am pu-
tut Oega coOaEorČri cu mai muOte spaĩii din
%ucureĂti.
Pag.15 n er ie
O.M.: Cum a fost Oa început" Ckt de greu v-a fost"

D.=.: Eu am încercat sČ seOecte] artiĂtii, dupČ anumite criterii staEiOite împreunČ
cu coOeguO meu. Dorim ca cei pe care îi susĩinem sČ se cunoascČ, sČ poatČ coOaEora
în viitor Ăi sČ formČm o echipČ. Din cau]a aceasta nu vom putea înscrie foarte muĩti
artiĂti pentru cČ dorim sČ avem o comunicare EunČ cu Àecare în parte.
AnuO 200 a trecut foarte repede si am reusit sa organi]Čm 6 expo]iĩii. A fost
un an în care am început sČ cunoaĂtem oameni, sČ Ătim pe cine ne putem Ea]a Ăi cu
cine putem coOaEora Ăi în viitor. )aptuO cČ gaOeria noastrČ este virtuaOČ a devenit un
avantaM, nu ne-am Oimitat Oa un spaĩiu Àx, am invadat %ucureĂtiuO în spaĩii care au
apreciat ceea ce vrem sČ facem Ăi au avut aceOaĂi gînd, susĩinerea artiĂtiOor.
O.M.: Care ar À momentuO ceO mai drag din primuO an de activitate"
D.=.: Una din reuĂiteOe de anuO trecut este participarea Oa ST-ART 200 - TkrguO
de ArtČ ContemporanČ din StrasEourg, )ranĩa, din Ouna noiemErie, Àind susĩinuĩi Ăi
recomandaĩi de D-na Irina Cios. Am investit, ne-am impOicat Ăi am participat aOČturi
de gaOerii importante din Oume.
O.M.: Spune-ne mai muOte de-
spre site.
D.=.: Am dorit ca site-uO dan-
aartgaOOer\.ro sČ Àe o punte pen-
tru ca artiĂtii sČ ia Oegatura, ÅsČ
cree]e o conexiune prin artČµ,
cu coOegii Oor, cu admiratori Ăi cu
susĩinČtori ai artei.
AceastČ gaOerie am dorit
sČ Àe un mod de comunicare aO
artiĂtiOor cu arhitecĩi, designeri,
mu]icieni, actori, scenograÀ,
restauratori de picturČ. Este un
drum în continuare greu, mai aOes
pentru cei tineri care nu se pot
întreĩine numai din artČ Ăi care
au un MoE. Mai aOes ei au nevoie
de o susĩinere în domeniuO artis-
tic Ăi cuOturaO.
O.M.: Cum ai organi]at eveni-
menteOe oca]ionate de impOinirea
unui an"
D.=.: ÍmpOinirea a un an de
Oa deEutuO nostru a fost o provo-
care. Am organi]at expo]iĩii în
patru spaĩii din %ucureĂti.
Pag.16 n er ie
A fost ca un maraton cuOturaO: am început cu expo]iĩia ÅDor de 9iuµ a Ramonei

Stanca 9irtosu Oa TeatruO Masca, am continuat cu expo]iĩia ÅEOementeµ a 9aOeriei Di-
aconu Oa Opera NaĩionaOČ %ucureĂti, apoi MireOa Iordache a avut expo]iĩia ÅO Oumeµ
Oa +oteO EpoTue, iar expo]iĩia aniversarČ de grup am organi]at-o Oa La Scena, unde
au expus Andra Nenciu, Matei CriĂan, Eugen 9asiOe Iovan, DanieO Craciun Ăi 9asiOe
Catrina.
Pag.17 n er ie
Ideea noastra este cČ se pot face foarte muOte, dar e nevoie de voinĩČ Ăi de
oameni care sČ coOaEore]e între ei. Nimic nu e imposiEiO dacČ îĩi doreĂti. Cu muOtČ
muncČ Ăi perseverenĩČ se pot reaOi]a muOte.
O.M.: 9orEind de aceste douČ Oucruri esenĩiaOe pentru reuĂitČ, cum ve]i tu acum
Oumea artisticČ, piaĩa de artČ romkneascČ"
D.=.:Repet, pentru artiĂtii tineri cred cČ este nevoie în primuO rknd de muOtČ
muncČ, perseverenĩČ în ceea ce fac Ăi de un suport de Oa cei din Mur, de o încuraMare.
Pentru a aMunge pe piaĩa de artČ tinerii au nevoie de promovare Ăi noi încerckm sČ îi
susĩinem prin organi]area de expo]iĩii. Nu cred cČ ceva vaOoros se poate crea peste
noapte. De aceea, consider ca un artist treEuie sa Àe foarte consecvent, sČ cree]e
muOt timp, sČ studie]e, sČ expunČ.
Din pČcate, în Romknia coOecĩionarii preferČ sČ investeascČ în artiĂti deMa
cunoscuĩi, oamenii cu Eani nu vor sČ investeascČ prea muOt în artČ, dar în strČinČtate
OucruriOe stau diferit, artiĂtii tineri Àind susĩinuti de cČtre iuEitorii de arta Ăi de in-
vestitori.
ADMINISTRAÞIA PREZIDENÞIALÃ
MUZEUL NAÞIONAL COTROCENI
Theodor Aman,
24 martie - 29 mai 2011
marþi - duminicã, 9.30 - 17.30
pictor ºi gravor
Colaboratori: Muzeul „Theodor Aman“, Muzeul Municipiului Bucureþti, Muzeul de Artã Craiova, Muzeul de Artã Constanþa
Muzeul Naþional Brukenthal, Muzeul Naþional de Artã al României, Muzeul Naþional de Istorie a României, Complexul Muzeal Arad
Biblioteca Academiei Române, Muzeul Judeþean de Istorie ºi Arheologie Prahova
Complexul Muzeal Naþional „Moldova“ Iaºi - Muzeul de Artã, Muzeul de Artã Braºov
Partener
principal: Parteneri media:
Sponsor principal:
Fundaþia Culturalã
„Magazin Istoric“
Partener:
Catalogul expoziþiei se gãseºte de vânzare la standul muzeului
Pag.19 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Arta ca experienĩČ Ăi experiment..

IntratČ în acea Oume fantasticČ a Artei, eram puĩin pierdutČ, deoarece nu înteOegeam ce
este, cum se desfČĂoarČ Ăi în ce condiĩii o putem atinge«era cOar, eram un µEoEocµĂi Oa propriu Ăi
Oa Àgurat«eram cOasa a 9-a. O perioadČ în care cu toĩii extragem informaĩii, mai aOes pe ceOe ce
ne atrag într-un anumit mod Ăi pe care noi Oe considerČm puncte de maturitate, pentru cČ prea
muOĩi vor sČ devinČ mai maturi de Oa vkrste fragede Ăi de aici intrČm pe aOt fČgaĂ«.
La început a fost ca un experiment, dar de-a OunguO timpuOui, atunci cknd practic pot spune cČ
prin cunoaĂtere Ăi de]voOtare între eOe, am cČpČtat Ăi experienĩa doritČ, am început sČ cunosc arta
datoritČ pasiunii, în primuO rknd a impOicarii meOe, pentru cČ este destuO de cOar, atkta timp ckt
eĂti interesat de un anumit Oucru, te de]voOĩi cu atkt mai repede în ce te-ai impOicat Ăi ćuOegiµ
experienĩa pe care vroiai sČ o acumuOe]i
AceOaĂi Oucru am Čcut Ăi eu.
Am urmat 4 ani în domeniuO artei Ăi mai am puĩin Ăi fac . De-a OunguO întreguOui drum
parcurs pknČ în momentuO de faĩČ , pot spune cČ am învČĩat nici foarte muOte despre artČ, Ăi
nici prea puĩine, pentru cČ eu consider cČ Arta, ea ca esenĩČ Ăi ca apariĩie în viaĩa noastrČ, e un
fenomen, daca pot spune aĂa, pe care nu apuci sČ-O cunoĂti într-o viaĩČ;are atktea ¶sertČraĂe·
în care nici nu Ătii unde ai vrea sČ cotroEČi prima datČ«Arta e ca o ´mamČµ, te aMutČ sČ te
de]voOĩi, te aMutČ sČ ai o vi]iune asupra Oumii muOt mai po]itivČ , te face sČ ieĂi din tipare, sČ
simĩi cČ înČuntruO tČu creĂte ceva armonios Ăi mistic, sČ te pier]i în propria imaginaĩie..
Acum sunt în primuO an Oa )acuOtatea de Teatru Ăi )iOm, secĩia ScenograÀe ramura cu care
am fČcut cunoĂtinĩČ în urmČ cu doi ani Ăi care pot spune cČ m-a cucerit .
La ´Scenoµ, cum este numitČ pe meOeaguriOe noastre, am învČĩat sČ îmEin cam toate arteOe posiEiOe.
Asta m-a atras în primuO rknd.
SČ vČ expOic cum stau OucruriOe Oa ScenograÀe. Noi ne ocupČm, în mare de decoruO de
teatru,de machetarea decoruOui Oa o anumitČ scarČ, de costumeOe actoriOor,de vi]iunea artisticČ
de îmEinare a ceOor doua eOemente dpcor-costum
Ínainte de a apOica toate acestea, noi «desenČm«., facem pOanuri pentru o ckt mai EunČ pre]entare
a ceea ce vrem sČ reaOi]Čm. Ími pOace acest Oucru deoarece, într-un desen sau mai muOte, îmEinČm
desenuO tehnic- aMutČ Oa cotarea exactČ a decoruOuicu perspectiva aMutČ Oa po]itionarea corecta
a oEiecteOor din dpcor, din diferite unghiuri, cu picturadiferite tehnici, împreunČ cu Oumina Ăi um-
Era Ăi aĂa creČm aĂa ]isa schiĩČ de atmosferČ, dupa care suntem pregČtiĩi sČ transpunem totuO în
mČrime naturaOČ.AceOaĂi Oucru îO facem Ăi în ca]uO costumeOor.Ne aMutČm în mare parte de mČrimea
omuOui; am uitat sČ menĩione] faptuO cČ aceste costume Oe reaOi]Čm în primuO rand în urma unui cro-
chiu.
Cam aceasta este experienĩa mea în artČ .Ea este cea care mi-a oferit OiEertatea necesarČ de a-mi
de]voOta uĂor - uĂor, o personaOitate aparte Ăi un vis pe care vreau sČ-O de]voOt acumuOknd ckt mai
muOtČ experienĩČ.
P.S . Pentru a vČ reaOi]a dorinĩeOe, viseOe, prima treaptČ pe care treEuie sa urcaĩi e cea care
presupune sČ vČ ascuOtaĩi pe voi înĂivČ Ăi imaginaĩia voastrČ Ăi sČ vČ impOicaĩi în ceea ce urmČriĩi«
Succes.. .în ńeEuniaµ voastrČ«..
$OH[DQGUD3XWLQHDQX
studentČ în anuO I Oa )acuOtatea de Teatru Ăi )iOm, secĩia ScenograÀe
ImaginiOe pre]intČ proiecte aOe AOexandrei Putineanu Ăi au fost foOosite cu acorduO autoarei.
Pag.20 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
´ProiectuO AOEČ ca =Čpadaµ-costum pe tema

datČ repre]entknd costumuO mamei vitrege
´ProiectuO AOEČ ca =Čpadaµ-costum pe tema

datČ repre]entknd costumuO mamei vitrege
Pag.21 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
9i]iune decor AOEČ ca =Čpada
Decor-ÍnsemnČriOe unui neEun de N.9 *ogoO

Pag.23 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Sedimente
16th of January
Emoĩie intensČ. AdrenaOinČ. sau vi]uaO, intensitatea miĂcČrii cu ochii

)ericire Ăi sen]aĩie de ]Eor afarČ din închiĂi suE cČOČu]a simĩuriOor, creativi-
mine. ´6th of -anuar\µ. WOW tatea proprie Ăi amprenta ÀecČrui partici-
TotuO începuse cam cu trei sČptamkni pant, toate evaOuate de ochiuO antrenat
înainte, cknd am vČ]ut pe site-uO CND%- aO coregrafuOui au compus un spectacoO
uOui invitaĩia adresatČ amatoriOor de a coOorat care a transmis emoĩie.
se oferi voOuntari pentru un show de PersonaO, am aOes experienĩa aceas-
dans contemporan în coregraÀa Oui Cos- ta nu pentru show-uO din ÀnaO, ci pentru
min ManoOescu. drumuO pknČ Oa primuO acord de început Ăi
De ce am aOes sČ particip" Pentru cČ aprinderea reÁectoareOor. Show-uO a fost
iuEesc dansuO. Sincer, nu Ătiam Oa ce EonusuO meu pentru dedicaĩia din timpuO
sČ mČ aĂtept pentru Č nu mai fČcusem repetiĩiiOor. Nu apOau]eOe din ÀnaO m-au
niciodatČ aĂa ceva. Dar îmi doream o încČO]it, ci ÁuviuO de energie ce mi-a curs
astfeO de experienĩČ de ieĂire din tipa- prin vene de-a OunguO spectacoOuOui. Un
ruO miĂcČriOor ]iOnice, simĩeam nevoia Áuviu de fericire Ăi sen]aĩia cČ nimic aOt-
de aOt aer, de acea OiEertate pe care ĩi-o ceva nu îmi mai treEuie, cČ nimic aOtceva
dČ comunicarea fČrČ cuvinte. nu mai contea]Č. Doar comunicarea cu
Am trimis intenĩia mea Ăi am fost oamenii din MuruO meu de pe scena Ăi din
acceptatČ. AĂa cČ sČptČmkna de di- saOČ. Doar daruO.
naintea spectacoOuOui mi-a descoperit Ín sČptČmkna de dinaintea spectac-
un curcuEeu de trČiri neaĂteptate: de Oa oOuOui am înĩeOes mai muOte Oucruri despre
Eucuria de a-mi desena cOipa de pOČcere dans contemporan, artČ, deckt aĂ À putut
cu trupuO Oa frustrarea cČ trupuO meu nu înĩeOege citind o sutČ de cČrĩi cu aceste
înĩeOege OimEaMuO foOosit de coregraf, suEiecte.
de Oa descČtuĂarea prin transpunere RČmkne adknc înrČdČcinatČ reveOaĩia cČ în
în forme personaOe a anumitor idei, Oa orice feO de artČ, esenĩa rČmkne emoĩia.
forĩarea hotareOor proprii, de Oa mirarea Ckt de simpOu Ăi ckt de diÀciO.....Nu tre-
descoperirii de teritorii noi în suÁetuO Euie sČ caut će a vrut sČ spunČ artistuOµ,
meu, Oa învČĩarea contactuOui cu aOte ci mai Eine sČ încerc sČ aÁu ©ce îmi spune
trupuri, cu aOte suÁete. āi oca]ia de a mie creaĩia saª . DacČ mČ miĂcČ în vreun
oEserva pe Cosmin în procesuO creativ aO feO, daca îmi pune un semn de întreEare,
scrierii unui spectacoO, aO cČutarii cuvin- daca mČ înaOĩČ sau mČ revoOtČ, atunci ar-
teOor potrivite pentru Àecare fra]Č de tistuO a reusit în demersuO sČu.
expresie corporaOČ. Nu sunt speciaOist, sunt un oEserva-
Ín ÀnaO, ideiOe, încercariOe, arhi- tor prin vitrinČ a scenei dansuOui puĩin de
tectura corpuriOor în miĂcare sau în în- aici Ăi puĩin de aiurea.
cremenire, momenteOe de contact À]ic
Pag.24 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
DeĂi mČ îmEČt visknd Oa NiMinsk\, %aOanchine, Noureev, POisetkaia, %ar\shnikov, *uiO-

Oem, Pina sau Mats Ek, Ma]iOu, ManoOescu sau CČciuOeanu, nu am propriu-]is o cuOturČ
a dansuOui nici ca esteticČ Ăi nici ca istorie. TotuĂi, îndrČ]nesc sČ am o idee. Eu caut.
ātiu cČ Oa feO ca mine, muOĩi tineri cautČ Ăi ei aceO ceva care îmEracČ universuO per-
sonaO în OuminČ Ăi înaOĩČ suÁetuO: arta suE orice formČ de manifestare a sa. āi mai
caut proiecte care sČ dea acestor tineri din toata ĩara Ăansa de a-Ăi descoperi o
vocaĩie, de a-Ăi de]voOta un taOent, de a-Ăi construi o carierČ în domeniuO artei. Cred
cČ o generaĩie tknČrČ cu suÁetuO Ăi cu spirituO deschise spre cuOturČ ne va aMuta sČ
ne gČsim drumuO în Europa Ăi în Oume.
De aceea, cred cČ ideea Oui Cosmin ManoOescu de a oferi acest spectacoO dČ
mČsura frumuseĩii suÁetuOui sČu. āi a genero]itČĩii saOe...pČstre] o EornČ în suÁet :
´6th of -anuar\µ. WOW
,XOLD3RS
Pag.26 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Opera is caOOing me

Sunt spectatoruO ideaO: indiferent de ckte ori vČd un spec-
tacoO de operČ, pČstre] întotdeauna Eucuria speciÀcČ primei
vi]ionČri. Opera mi se pare forma de expresie care reuĂeĂte ceO mai
Eine sČ opreascČ timpuO Ăi îmi oferČ o stare de suspendare extaticČ.
Cu timpuO, starea suEOimČ de martor tČcut s-a transformat
în dorinĩa mea cea mai intensČ de a deveni chiar Ăi o micČ rotiĩČ în
angrenaMuO numit operČ.
DrumuO pe care am pornit este foarte anevoios Ăi pOin de
îndoieOi chinuitoare, dar nimic nu se comparČ cu ceea ce trČiesc
în timp ce cknt pe scenČ. Chiar înainte de a intra pe scenČ am
sen]aĩia unui avion ce se pregČteĂte de decoOare, turaĩia din ce în
ce mai mare a motoareOor este ameĩitoare, emoĩiiOe mČ copOeĂesc,
parcČ aĂ fugi Ăi în aceOaĂi timp nu doresc sČ îmi iau tČOpČĂiĩa.
O datČ intratČ în scenČ, mu]ica mČ transpune într-o aOtČ
dimensiune, cu Àecare arie Àinĩa mea devine din ce în ce mai micČ
pentru a face Ooc unor trČiri noi. Ín aceOaĂi timp mi se pare cČ aud
în faĩa mea un ticČit tandru. Am aMuns într-un Ooc în care timpuO nu
mai existČ, pieptuO meu se deschide Ăi din eO iese un Ăuvoi de su-
nete, aici pot sČ-mi expun toatČ sensiEiOitatea fČrČ nici o îngrČdire, Fotocredit Daiana Olteanu.
simĩind cČ sunt înĩeOeasČ, pentru cČ aceO ticČit tandru vine de fapt
din inimiOe spectatoriOor.
Cknd sunt pe scenČ simt o eOiEerare a suÁetuOui iar
corpuO meu parcČ ar À înconMurat Ăi mkngkiat de o OuminČ caOdČ,
care cred cČ vine din sen]aĩiiOe pe care mu]ica mi Oe creea]Č. Dar
ca sČ pot cknta sunete ÅeOiEerateµ am muncit ani de ]iOe Ăi munc-
esc în continuare. Starea de miracoO aO scenei existČ Ăi pentru
cČ m-am antrenat pentru a putea emite sunete încČrcate de ckt
mai muOt sine. Ín cknt, mai aOes în ceO de operČ, treEuie sČ foOo-
sim întreg corpuO. MuscuOatura Ăi mintea noastrČ sunt ceOe care
controOea]Č sunetuO, Oa aceste douČ componente, sensiEiOitatea pro-
prie adaugČ nota personaOČ ÀecČrui ckntČreĩ.
De Àecare datČ cknd cknt mČ pregČtesc pentru a mai depČĂi
o OimitČ. Acum mai am un vis: Oimita pe care mČ pregČtesc sČ o
depČĂesc este aceea de a mČ putea exprima nu doar prin voce dar
Ăi prin miĂcČri de dans. CkntuO este ca Ăi dansuO o trČire a corpuOui
Ăi a suÁetuOui, prin îngemČnarea Oor sunt convinsČ cČ aĂ putea trČi
suEOimuO artistic.
DupČ Àecare experienĩČ pe scenČ mČ simt sfkrĂitČ Ăi în
aceOaĂi timp fericitČ. Revenirea Oa ÅreaOitateµ este muOt mai uĂoarČ
dacČ sunt înconMuratČ de prietenii mei. Ei mČ aMutČ sČ-mi aMuste]
EČtČiOe inimii pentru a putea trČi în cotidian. DupČ ]ona de tran]it
mČ pregČtesc pentru noi visČri Ăi îmi doresc ca aceste vise sČ nu se
termine niciodatČ pentru cČ opera es suexo«
'DQLHOD5ČGXOHVFX
Pag.27 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
O experienĩČ
I-am ]is ´The re-used coOoured chairµ. IniĩiaO, mČ gkndeam Oa ´re-inveting grandmaCs
chairµ.
O vi]itČ scurtČ Oa Eunica, într-un sat transiOvČnean. 9ara, 200.

*estionkndu-Ăi treEuriOe prin curte, Eunica era gata-gata sČ arunce un scaun. Am oprit-o.
AcoOo, pe moment, am prins ideea; ideea cČ puteam re-foOosi acest scaun.
Acest proiect are Oa Ea]Č ideea de rec\cOing Ăi re-foOosirea oEiecteOor de moEiOier prin
recondiĩionare Ăi prin reaOi]area unui nou design aO oEiectuOui fČrČ a-i schimEa forma, doar prin
materiaOe, texturi, suprafeĩe.
A fost un experiment, o experinĩČ. A fost ceva prin care am învČĩat ce înseamnČ tehnica, ce
înseamnČ a Oucra, în sine, un oEiect Ăi nu doar prin schiĩe, idei Ăi desene, ci prin tehnicČ.
ScaunuO, destuO de vechi, constituie o faEicaĩie în serie a aniiOor C0. Era instaEiO, suprafaĩa
exterioarČ era degradatČ, astfeO avea nevoie de o Àxare Ăi o curČĩare prin ĂOefuire. Am reuĂit
un minim de recondiĩionare a piesei, avknd Oa dispo]iĩie doar ckteva eOemente de Ea]Č cuie,
ciocan, hkrtie pentru ĂOefuit, vopsea aOEČ. Pentru partea de design am re-foOosit materiaOe:
nasturi de Oa haine mai vechi pe care nu Oe mai foOoseam, aĩČmouOine vechi – acestea pentru a
reaOi]a spČtaruO, iar pentru Ăe]ut am foOosit ]iare deMa citite, pe care oricum Oe aruncam. Pentru
a oferi un anumit comfort Ăi protecĩie, ]iaruO este îmErČcat cu foOie cu EuOe ce a fost foOositČ Oa
împachetarea diverseOor oEiecte cumpČrate, ce asigurČ protecĩie, Ăi totodatČ permite ]iaruOui sČ
Àe vi]iEiO.
AstfeO, în decurs de ckteva ]iOe, am reuĂit sČ reaOi]e] ideea re-foOosirii scaunuOui, Ăi

totodatČ sČ experiemente] ce înseamnČ tehnica, ce înseamnČ ca OucruriOe pe care gkndeĂti Ăi Oe
schiĩe]i sČ Oe pui chiar tu în apOicare.
&ULVWLQD0DWHL
anuO I9 OicenĩČ )acuOtatea de ArhitecturČ Ăi UrEanism COuM – Napoca
Pag.28 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Pag.29 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Arta, aĂa cum o Ătiu eu.

Ín inÀnitatea de comEinaĩii posiEiOe de sunete, cuOori sau cuvinte, arta îĂi continuČ
drumuO, înČOĩkndu-se spre aceOaĂi cer.
Desprin]kndu-ne de mČreĩia unui trecut artistic, ne regČsim în pre]ent, printre ecouriOe
aceOuiaĂi trecut. ImpuOsuO a fost dat de muOt, dar pre]entuO nu se grČEeĂte sČ înÁoreascČ în
aceOaĂi ritm aOert; totuĂi, frumosuO Ăi eternitatea se saOvea]Č prin artČ.
Íncercknd o aEordare ckt mai suEiectivČ, voi spune cČ arta a avut aceeaĂi vaOoare chiar Ăi atunci
cknd nu o cunoscusem încČ. Pentru mine, arta e o constantČ, aprecieriOe sau eventuaOeOe critici
nu sunt deckt reÁexii aOe interpretČrii. DacČ viaĩa în sine este aĂa pentru cČ aĂa o privim noi,
cred cu tČrie cČ arta are o existenĩČ independentČ. ConsimĩČmkntuO sau refu]uO meu nu pot
schimEa nimic într-un spaĩiu care rČmkne intact, deĂi a cunoscut Oumea. OEiectuO de artČ apare
Oa ÀnaOuO unui proces de creaie care vaOoriÀcČ o serie de caOitČĩi Ăi aptitudini. Nu e re]ervat unei
eOite, dar nici întregii omeniri. Ne-a aparĩinut Ăi ne repre]intČ într-un feO, dar se desprinde de
sfera umanČ. OEiecteOe de artČ, creaĩii aOe minĩii umane, nu rČmkn Oa niveOuO acesta – doEkn-
desc un caracter originaO Ăi îĂi pČstrea]Č sensuO etern, graĩie unui sigiOiu inter]is privirii.
Arta repre]intČ OocuO ideaO de refugiu. Atunci cknd Oumea în care trČieĂti nu e pregČtitČ
sČ te accepte aĂa cum eĂti, arta îĩi OasČ o portiĩČ deschisČ cČtre o Oume fČrČ reproĂuri în care
schimEČriOe, dacČ au avut Ooc, nu au fost impuse. Íĩi conferČ sentimentuO cČ eĂti înĩeOes. Te
poartČ departe, pe aripi invi]iEiOe pe care nici nu Oe simĩi, îĩi captea]Č întreaga atenĩie Ăi
reuĂeĂte sČ ecOipse]e orice amintire, orice gknd. Te îmEie prin caracteruO enigmatic, prin stra-
niuO sČu, prin forĩa de a OČsa caOe OiEerČ unor sentimente pe care nu Oe cunoĂti. E un magnet, dar
nu funcĩionea]a deckt atunci cknd suntem conĂtienĩi de ckmpuO sČu. Arta contra]ice EanaOuO,
cotidianuO, oEOiga ia... Arta e expresia aEsoOutČ a OiEertČĩii minĩii umane.
Ariane Mnouchkine ne dČ un exempOu remarcaEiO cu piesa de teatru µNaufragiaĩii neEunei
speranĩeµ, o adaptare a unui roman enigmatic început de -uOes 9erne si continuat de ÀuO aces-
tuia. Arta dČ naĂtere artei. Ăi nu numai. Pe scenČ, teatruO dČ naĂtere teatruOui. ExistČ o conti-
nuitate, Oa feO ca Ăi în mu]icČ, acoOo unde meOodia creea]Č versuriOe sau cuvinteOe se înOČnĩuie
într-un dans aO suneteOor.
Am descoperit artČ în compo]i iiOe Oui %eethoven, în versuriOe Oui +einrich +eine, în
pieseOe Oui Shakespeare, în MocuO de acuareOČ a Oui COaude Monet. Ín continuare, mČ refugie] în
aceea i Oume, dar într-un aOt timp... un aOt feO de artČ, de data aceasta ecrani]atČ Ăi purtknd
titOuO Inception, o mu]icČ ce nu mai are nevoie de cuvinte, semnatČ -ean MicheO -arre, versuri
care nu îndrČ]nesc sČ se numeascČ poe]ie, dar care mČ poartČ spre înČOĩimi neEČnuite.
DincoOo de toate acestea, pretutindeni, arta... Nu are nevoie de nicio introducere, nu are
nevoie de noi, simpOii iuEitori, pentru a dČinui. Are nevoie doar de o scOipire pentru a Àinĩa.
$QGUHHD*LRUJLDQD1LFRODH
Pag.30 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Arta ca frumos Ăi frumosuO ca artČ

Nu putem nega înOocuirea frumosuOui ca artČ Ăi a artei cu frumosuO. E un feO de oEOigaĩie, a
noastrČ, ca oameni, dar totodatČ Ăi o recunoaĂtere cČ suntem avi]i de frumos, tot atkt de muOt
ca Ăi de apČ, aer, hranČ. )ČrČ sČ ne dČm seamČ uneori, suntem avi]i Ăi de artČ. Arta ca frumos,
ca parte din noi, ca ecou aO personaOitČĩii, ca re]onanĩČ umanČ.
Arta s-a umani]at prin noi, cu noi, o datČ cu noi. āi din aceOeaĂi considerente o avem începknd
de Oa suÁete, terminknd cu caseOe noastre. Arta e supremuO, e urktuO devenit frumos fČrČ mari
eforturi, e scČparea, e recuOegerea, e motivaĩia, e manifestuO, e aura omuOui dintotdeauna,
începknd cu preistoricuO Ăi aMungknd Oa contemporan.
Ne intersectČm vieĩiOe cu arteOe frumoase, din oEiĂnuinĩČ, necesitate, dar ceO mai des
din nevoie. Arta nu e doar vi]uaO Ăi atkt. E deÀniĩia cea mai purČ, modestČ, necodiÀcatČ, ne
modiÀcatČ, sincerČ, nereaOistČ. E de ceOe mai muOte ori deÀniĩia omuOui ca oEiect, Ăi nu ca
entitate. Pentru cČ omuO e artistuO Ăi arta-O deÀneĂte, de]iraEiO.
ArtČ e nu numai pOastic, dramatism, mu]icaOitate sau spirit Oiterar. Nu e numai scuOpturČ, artČ
teatraOČ sau picturČ. Arta e pOastic vaOoriÀcat, dramatism eOaEorat, mu]icaOitate deEordantČ
Ăi spirit Oiterar fantastic eOaEorat. Arta e scuOpturČ însuÁeĩitČ, artČ teatraOČ impresionantČ sau
picturČ mČguOitoare. āi face parte din noi. E ca un înOocuitor aO skngeOui, în transfu]iiOe umane.
Arta se naĂte odatČ cu noi, odatČ cu primuO deschis de pOeoape Ăi simĩit de soare. OdatČ cu
primuO intrat în EisericČ Ăi ieĂit din ĂcoaOa primarČ. OdatČ cu atingerea unor ruine Ăi resemnarea
atingerii unor picturi muOt prea ceOeEre sau nu. OdatČ cu prima poe]ie învČĩatČ de Oa Eunica Ăi
odatČ cu primuO ckntec învČĩat de Oa EunicuO. OdatČ cu teatruO de pČpuĂi Ăi odatČ cu teatruO de
]i cu ]i.
Simĩim nevoia de vaOoriÀcare a artei prin noi, ca nonartiĂti de ]i cu ]i, nu din dorinĩa de pro-
movare a ei, ca frumos, ci din naturaOuO Àrii noastre.
Cred uneori cČ arta nici nu ar treEui discutatČ, ci doar simĩitČ. Cred cČ de asta avem nevoie, noi
oamenii, dar Ăi ea ca adevČr, ca simEoO aO nemuririi. Nici mČcar nu ar treEui MudecatČ pe aOocuri.
Doar imitatČ Ăi eOiEeratČ. De conceptii, inhiEiĩii Ăi ceva mediocritČĩi.
Romknia e artČ. Prin deÀniĩie. Iar cei ce au sprknceana ridicatČ, au avut neĂansa sČ o desco-
pere. āi siguri nu Oe curge doar sknge romknesc prin vene.
Cknd spun arta romkneascČ spun Constantin %rkncuĂi, NicoOae *rigorescu, ātefan Luchian. Spun
*eorge Enescu, *heorghe =amÀr Ăi Ciprian PorumEescu. Spun Lucian %Oaga, Nichita StČnescu,
*eorge %acovia. Spun EmiO Cioran, I.L. CaragiaOe Ăi Ion CreangČ. Nici nu mČ încumet Ăi nici nu
vreau un acatist aO artei. N-aĂ îndrČ]ni.
Dar m-am simĩit óEOigatČµsČ amintesc de vaOoarea ĩČrii ca artČ. E prea eOaEoratČ, prea deÀni-
torie de ceOe mai muOte ori, dar atkt de repre]entativČ pentru romknuO din noi. RomknuO e artist
prin deÀniĩie Ăi nu pot deckt sČ mČ regČsesc, odatČ cu arta, în sensuO ei Oarg.
Dar îmi permit sČ mČ tre]esc cu ea viErknd în gknd, ]i de ]i. āi îmi permit sČ împart
viEraĩiiOe Ăi cu aOĩii. Pictknd, scriind, ckntknd Ăi trČind odatČ cu ea, prin ea.
Suntem artČ Ăi nu treEuie sČ negČm rČdČciniOe naĂterii. TreEuie doar sČ Oe udČm, ca mereu sČ
aiEČ viaĩČ. Seva-i suntem noi. āi soareOe-i e frate.
ArtČ e doar ce treEuie sČ Àe. Nu-i mai treEuie nici Ouat, nici dat. ExistČ prin deÀniĩie... dar sČ
nu uitČm cČ... treEuie údatČµ.
Ioana NiĩicČ
MA în PsihoOogie
Pag.32 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
DacČ... ComČnescu
DacČ aĂ scrie ca un MurnaOist, articoOuO Čsta ar începe: Expo]iĩia ÅPraf Ăi puOEereµ a Oui
NicoOae ComČnescu a avut Ooc în perioada 2 noiemErie – 0 feEruarie 20. āi aici s-ar termina,
pentru cČ este o Ătire consumatČ.
DacČ aĂ scrie ca un curator, ar suna ca Dan Popescu: ÅTehnicianuO este un om care

modiÀcČ Oumea din MuruO sČu. .. ComČnescu a fost un pai în ochii tuturor, mi]knd pe ironie
atunci cknd ´maeĂtriiµ pronunĩau apČsat Ăi cu OiterČ mare ĆuOturČµ sau ´SpirituaOitateµ. āi
totuĂi, NicoOae ComČnescu funcĩionea]Č mai degraEČ ca un artist arhaic: acum pictea]Č un
suEiect cu suEstanĩeOe deÀnitorii aOe aceOui spaĩiu.µ āi m-aĂ opri aici, pentru cČ a da cop\ paste
dintr-un text, fČrČ permisiunea autoruOui, se considerČ pOagiat.
DacČ aĂ scrie precum ComČnescu însuĂi, nu aĂ mai scrie nimic. Mi-ar À mai uĂor sČ picte]
un taEOou. DupČ cum eO singur mČrturiseĂte.
DacČ aĂ À CČrtČrescu, v-aĂ povesti cum stČtea treaEa cu Moara Oui Assan, cknd eram eu
mic Ăi EOocuO din faĩČ nu se construise încČ. āi acum cititoruO-consiOier aO primaruOui ar spune:
AoOeu, n-am demoOat încČ vČgČuna aia" Dar, ca sČ înĩeOeagČ asta, treEuie sČ citeascČ Ăi ÅOrEito-
ruOµ, nu doar sČ vadČ expo]iĩia.
Ce se întkmpOČ cu cititoruO acestei cronici" ÍO omoarČ suspansuO, sau pOictiseaOa, cknd

citeĂte ceOe de mai sus" 9rea eO sČ Àe deOectat cu o poveste în genuO: Åāi era o pkn]Č aOEČ, pe
care maestruO Ăi-a întins cuOoriOe. EO picta cu praf Ăi cu cenuĂČ, cu cČrČmidČ Ăi muĂtar mai EČga
Ăi ckte un acriOic, pe ici pe coOo pentru cČ eO nu semČna, nici Oa vorEČ nici Oa port cu niciun aOt
artistµ.
āi dacČ aĂ scrie eu cronica asta" PČi, m-aĂ duce Oa cuOcare foarte OiniĂtitČ, cu sentimentuO
cČ mi-am fČcut Eine treaEa, Ăi cČ sunt cu picioareOe pe pČmknt. Din pČcate, nu pot sČ vČ dau
Oink Oa interviuO cu fotEaOistuO care a spus asta.
,RDQD0DULQHVFX
studentČ anuO II )acuOtatea de Istoria Ăi Teoria Artei,
Universitatea NaĩionaOČ de Arte din %ucureĂti
Pag.33 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Moara Oui Asan,

cenusČ,praf,muĂtar si carČmidČ,
0x0 cm, 200
Fotografii puse la dispoziţie de Ioana

Marinescu.
)ČrČ titOu, praf, puOEere

de cČrČmidČ, pČmknt,
cenuĂČ,puOEere de muĂtar,argiOČ
cu medium acriOic pe pkn]Č, 200
0x0 cm
Fotografii puse la dispoziţie de Ioana

Marinescu.
Fara titlu , praf, pulbere

de cČrČmidČ, pČmknt,
cenuĂČ,pulbere de muĂtar,argilČcu
medium acrilic pe pknzČ, 2010
80x110 cm
Fotografii puse la dispoziţie de

Ioana Marinescu.
În urma aprecierii de care s-au bucurat ediţiile anterioare ale Zilelelor Arhitecturii, Asociaţia
Studenţilor Arhitecţi Cluj împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România şi Facultatea de
Arhitectură şi Urbanism Cluj – Napoca, au plăcerea de a vă anunţa a 6-a ediţie a bienalei Zilele
Arhitecturii Cluj Napoca. Evenimentul se va desfăşura în perioada 4 – 7 mai 2011, sub generi-
cul:
VORBIM ARHITECTURA
Lăsăm în umbră convenţiile şi constrângerile contextualiste. Vrem să confruntăm arhitectura cu

provocările actuale. Cautăm relaţii noi între oraş, mediu, societate, artă şi tehnologie.
Prin “vorbim arhitectura” propunem un schimb de idei, care urmăreşte noi abordări părăsind
terioriul uzualului. Invocăm relaţia intimă a individului cu spaţiul construit şi mizând pe
viziunile personale şi îndrăzneţe ale fiecăruia, ne propunem să incităm la dialog într-o singură
limbă: arhitectura.
Vrem să vorbim arhitectura. Vrem să cucerim oraşul. Vrem viziuni, vrem să experimentăm
utopii într-o realitate distopică, vrem un exerciţiu de comunicare şi imaginaţie. Vrem să
inspirăm.
www.zilelearhitecturii.ro
Pag.35 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Contact improvisation: experiment Ăi experienĩČ

Dintre toate miMOoaceOe de care se foOosesc dansatorii în pregČtirea Oor Ăi dansuO în de]voO-
tarea sa gOoEaOČ ca artČ, improvi]aĩia este experimentuO care produce ceOe mai utiOe re]uOtate.
Ea ne conduce spre posiEiOitČĩi noi de miĂcare, modaOitČĩi diverse de interacĩionare cu aOte cor-
puri, interpretČri personaOe aOe unor fragmente mu]icaOe Ăi aEordČri intime aOe unor suEiecte,
este uneaOta prin care dansatoruO îĂi descoperČ propriuO corp Ăi prin care coregrafuO creea]Č din
idee miĂcare. Improvi]aĩia este, atunci cand te OaĂi cuprins de ea, singura modaOitate onestČ de
a exprima în afarČ ceea ce simĩi Ăi gkndeĂti în interior, de a te exprima pe tine.
Improvi]aĩia poate avea diferite puncte de pOecare de Oa care dansatoruO construieĂte
miĂcare cu miĂcare o coregraÀe unicČ Ăi intimČ, trČind în aceOaĂi timp o experienĩČ irepetaEiOČ.
Ea se aseamČnČ cu reaOi]area unei picturi: Oa început este spaĩiuO, goO si nedeÀnit, o pkn]Č aOEČ;
apoi apare scknteia, ideea sau sursa creaĩiei care poate À o notČ, o meOodie,o idee, o trČire,
o formČ, iar restuO este însČĂi opera de artČ: miĂcČriOe se succed presČrate cu pau]e Ăi gesturi
asemnea cuOoriOor care se aĂtern pe rknd Ăi se adunČ în forme, asemenea cuvinteOor care curg
din stiOouO poetuOui spre a se aranMa în ceOe din urmČ în strofe Ăi versuri. Indiferent dacČ aceasta
rČmkne ascunsČ, ĂtiutČ doar de interpret Ăi de ogOinda din saOa de dans, se întkmpOČ chiar pe
scenČ sau e fragmentatČ, anaOi]atČ Ăi reorgani]atČ într-o coregraÀe ÀxČ, ea rČmkne o experienĩČ
artisticČ.
ExperimentuO improvi]aĩiei devine Ăi mai interesant atunci cknd introduci în cercetare Ăi
eOemente exterioare propriuOui corp, cum se întkmpOČ în Contact Improvisation. Contact improv-
isation sau improvi]aĩia prin contactCI impOicČ menĩinerea contactuOui cu o persoanČ, un grup
sau chiar un oEiect. PČstrarea permanentČ a unui punct de OegČturČ nu este o povarČ, asa cum
poate pČrea Oa primuO gknd sau Oa prima încercare, ci din contrČ, este cheia care ne conduce în
descoperirea unor po]iĩii si miĂcČri compOexe cu efort minim.
Contact improvisation pOeacČ de Oa ideea de a-ĩi ceda greutatea propriuOui corp parteneru-
Oui, respectiv de a preOua greutatea Oui, de a conduce Ăi de a te OČsa condus.TotuO se desfČĂoarČ
ca un Moc în care roOuriOe sunt în continuČ schimEare, corpuriOe se înĩeOeg tacit Ăi imaginea dan-
suOui emanČ armonie. CI repre]intČ o expOorare a OegiOor À]icii, tehniciOe foOosite Àind transferuO
de greutate,contraEaOansuO, ruOarea punctuOui de contact, rČspunsuO corpuOui Oa impuOsuri prim-
ite, cČderi Ăi ridicČri cu economie de energie Ăi efort.
Cu toate acestea, improvi]aĩia prin contact este mai muOt deckt un experiment À]ic, este
o experienĩČ care OasČ urme înČuntruO Ăi în afara ta, îĩi activea]Č întreg corpuO Ăi te face sČ te
simĩi mai pre]ent în propriuO înveOiĂ. Nu existČ trecut sau viitor, doar Åacumµ Ăi Åaiciµ, Àecare
miĂcare Ăi atingere se întkmpOČ Ăi existČ pur si simpOu , fČrČ pOanuri sau amintiri.
9Č sugere] tuturor sa faceĩi un experiment Ăi sČ încercaĩi improvi]aĩia de contact OČsknd
deoparte toate temeriOe,griMiOe sau constrkngeriOe. Improvi]aĩia nu este un experiment dedicat
excOusiv dansatoruOui profesionist. Din contrČ, ea poate À cu atkt mai sincerČ Ăi mai originaOČ cu
ckt experienĩa interpretuOui este mai redusČ, pentru cČ, în aceastČ situaĩie, corpuO nu are ur-
meOe unui dans tehnic Ăi nu existČ riscuO ca miĂcarea sČ se piardČ în tipareOe deMa cunoscute.
Contact improvisation e o modaOitate pOČcutČ de a ieĂi din rutina ]iOnicČ Ăi de a face un
pas peste EariereOe care ne ĩin departe unii de aOĩii, un exerciĩiu ce reuneĂte în aceOaĂi timp
miĂcarea, atkt de EeneÀcČ corpuOui, ckt Ăi exprimarea Ăi eOiEerarea a ceea ce ]ace tČcut în inte-
rior.
AOegeĩi-vČ ca partener soOuO, un perete, un prieten sau un grup, închideĩi ochii Ăi OČsaĩi
corpuO sČ se exprime, oferiĩi-i OiEertatea de care are nevoie Ăi atingeriOe dupČ care tknMeĂte.
Puteĩi, spre exempOu, sČ încercaĩi un contact improvisation cu patuO drept înviorare sau sČ
transformaĩi primii paĂi ai dimineĩii într-un dans, sČ vČ depOasaĩi în spaĩiu în contact cu pereĩii
Ăi moEiOa din casČ, sČ sČrEČtoriĩi Oumina soareOui Ăi respiraĩia corpuOui care au poposit Ăi astČ]i în
viaĩa voastrČ. SpiMiniĩi-vČ Ăi împingeĩi-vČ în oEiecteOe din Mur pentru a vČ propuOsa Ăi pentru a vČ
încČrca cu energie.
Pag.36 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
Íncercaĩi un contact improvisation cu o persoana sau chiar un grup, iar Oa ÀnaO rČmkneĩi
întinĂi pe soO, eOiEeraĩi-vČ de orice încordare Ăi încercaĩi sČ rememoraĩi miĂcČriOe pe care Oe-aĩi
facut, retrČiĩi sen]aĩiiOe, amintiĩi-vČ respiraĩia parteneruOui, atingeriOe Ăi pierderiOe de echiOiEru.
Indiferent de parteneruO pe care îO aOegeĩi, nu uitaĩi sČ vČ OČsaĩi OiEeri. Nu vČ gkndiĩi Oa ceea ce
faceĩi, nu va gkndiĩi dacČ e Eine sau nu, nu vČ restricĩionaĩi în niciun feO. La ÀnaOuO unui astfeO
de exerciĩiu vČ veĩi simĩi cu siguranĩa mai pre]enĩi, mai activi, cu Àecare EucČĩicČ a corpuOui
pregČtitČ sČ înceapČ o nouČ ]i,o ]i mai EunČ...
Experienĩe de contact:
ÅContact improvisation îmi satisface nevoia de apropiere de oameni Ăi totodatČ îmi

activea]Č o foame de mai muOt, mČ OasČ cu o nevoie de a atinge Ăi a À atinsČ. CorpuO meu
rČmkne cumva activ Ăi sensiEiO Oa ceea ce se întkmpOČ în Mur, mČ tre]esc gudurkndu-mČ de
oEiecteOe din Mur ca o pisicČ.µ
ÅAm intrat în contact improvisation cu teamČ, muOtČ teamČ. Mi se pČrea ciudat sČ Àu atkt
de aproape de oameni. Mintea mea mergea în goO Ăi fČrČ rost: Åpoate sunt prea aproapeµ,
Åpoate nu vrea sČ-O ating aiciµ, Åpoate i se pare aiurea sČ-O iau de mknČµ, Åce ciudat e sČ mČ uit
în ochii Ouiµ, Åoare ce are de gkndµ...Dar cknd am închis ochii am reuĂit sČ fac vocea din cap sČ
încete]e, am reuĂit sČ mČ pierd în miĂcare, sČ exist Ăi atkt. )ČrČ gknduri supOimentare Ăi oEos-
itoare, un ideaO pe care mi-ar pOČcea sČ-O ating mai des...µ
AOexandra %ČOČĂoiu
ÅÍnainte de a merge Oa cursuriOe de dans contemporan îmi era fricČ sČ ating oamenii
de teamČ sČ nu par indiscretČ. StČteam Oa masa, vorEeam Ăi orickt de muOt îmi doream sČ
îmErČĩiĂe] un om frumos nu puteam. Dar, dupa anumite ´ repOiciµ de CI pot sČ fac asta fČrČ
fricČ. CČci rČspunsuO negativ nu înseamnČ nimic rČu. AstfeO CI scoate Oa iveaOČ OegČturiOe între
persoane pe care ar treEui sČ Oe avem oricum.
CI înseamnČ comunicare, cunoaĂtere, fericire, Eucurie, dragoste de viaĩČ, de oameni, de
naturČ, rČtČcire...orice poate însemna. De Oa vid pknČ Oa inÀnit.
ExistČ atktea Oucruri pe care Oe consideram minunate însa pentru mine dansuO Ăi mai aOes CI sunt
undeva sus-sus, aproape de vkrf. DupČ astfeO de experienĩe îmi vine sČ merg în studiouri Ăi sČ
danse] înconMuratČ de orice:de corpuri vii sau inerte.
Imaginea]Č-ĩi cČ podeaua îĩi este partener. Imaginea]Č-ĩi cČ poĩi dansa cu orice te

înconMoarČµ Irina AOexa %anea
$OH[DQGUD%ČOČĂRLX
Pag.37 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
SchimEČri, Mocuri Ăi trasee între experienĩČ si experiment

- Despre tine Ăi despre ceiOaOĩi. Despre artist Ăi despre puEOic. -
;HVWHDXWRUÍČXULWRUµGHSLFWXUČVFXOSWXUČIRWRJUDÀHGDUHVWHHOvQVXĂLRSLFWXUČR
VFXOSWXUČRIRWRJUDÀH(FHOFDUHSURLHFWHD]ČĂLJkQGHĂWHDUKLWHFWXUDGDUHOODUkQGXOVČX
FRQĩLQHDUKLWHFWXUDHVWHDUKLWHFWXUǠČHVWHFRQĩLQXWGHHD
(VWHFRQFRPLWHQWFUHDWRUĂLFRQVXPDWRUDODFHORUDĂLSURGXVHFXOWXUDOHVHFYHQĩHGHDUWČ
(VWHFRQVWUXFĩLDFDUHODUkQGXOHLFRQVWUXLHĂWHFDUHGLVWUXJHĂLUHFRQVWUXLHĂWH
(VWHFHOFDUHH[SXO]HD]ČYLVHĂLLGHLFHOFDUHOHIRORVHĂWHREVHVLYĂLDVWDGLQWURQHYRLH
DSURDSHSDWRORJLFČVDUSXWHDVSXQHGHDH[SULPD
5HDFĩLRQHD]ČPDQLIHVWČWUDGXFHFXPYDFČXWDUHDVDX]EXFLXPXOWXPXOWXOQHOLQLĂWHD
QHUYR]LWDWHDDQJRDVDGHOLUXO
6HIRORVHVVWHGHVLQHFDUH]XOWDWDOJkQGXULORUĂLVHQ]DĩLLORUVDOHWDEORXVFXOSWXUČ
DUKLWHFWXUČ
6HvQĩHOHJHĂLVHSUH]LQWČ6HMRDFČĂLVHvQFKLGH
(OHVWHFHOIRORVLWGHvQVČĂLOXFUDUHDVD
2FKLPXOĩLvOSULYHVFĂLFDXWČVČvOvQĩHOHDJČSHHOFHOSUH]HQWvQFDUQHĂLRDVH
ODYHUQLVDM"SHHOFHOSUH]HQWSHSDQ]DVDXSHKDUWLHSHHOFHOUHJDVLWLQEURQ]VDXSHR
SHOLFXODFLQHPDWRJUDÀFDSHHOFRQVWUXFWLDDXGLRYL]XDODFRQWHPSRUDQDLQWHUDFWLYD
ÍQFRQWLQXDUHVHFDXWČvĂLFDXWČORFSULQWUHWRĩLDFHĂWLRFKL$SRUQLWSHXQGUXPIČUČ
VIkUĂLW
&LQHHHO"=LGH]LJČVHĂWHDOWUČVSXQVODDFHDVWČvQWUHEDUH
,RQDXQDUKLWHFWDVHFLWLDUWLVWPDUWLH
EvoOutia umanitatii s-a Ea]at pe nevoia de ´mai Eineµ, care a generat cunoasterea. Asa
s-au preÀgurat inventiiOe, dar si manifesteOe artistice.
Cat din arta este experienta si cat este experiment"
SČ pornim de Oa sensuO OiteraO aO cuvinteOor. Reamintim, conform DicĩionaruOui ExpOicativ aO

LimEii Romkne :
E;PERIENĨA repre]intČ totaOitatea cunoĂtinĩeOor pe care oamenii Oe doEkndesc în mod
nemiMOocit despre reaOitatea înconMurČtoare în procesuO practicČrii sociaO-istorice, a interacĩiunii
materiaOe dintre om Ăi Oumea exterioarČ; veriÀcarea cunoĂtinĩeOor pe caOe practicČ, prin cerc-
etarea fenomeneOor din reaOitatea înconMurČtoare.
E;PERIMENTUL este procedeuO de cercetare în ĂtiinĩČ care constČ în provocarea
intenĩionatČ a unor fenomene în condiĩiiOe ceOe mai propice pentru studiuO Oor Ăi a OegiOor care Oe
guvernea]Č.
Picasso spunea: ´ DupČ pČrerea mea, a cČuta nu înseamnČ nimic în picturČ. A gČsi, iata ce
contea]Č... ātim cu toĩii ca arta nu e adevČr: arta este o minciunČ care ne dČ iOu]ia reaOitČĩii,
ceO puĩin a reaOitČĩii pe care suntem în stare sČ o înĩeOegem. ArtistuO treEuie sČ gČseascČ
g me-
todeOe de a-i convinge pe ceiOaOĩi de adevČruO minciuniOor saOe.µ
Pag.38 $57$(;3(5,(1Ĩċ(;3(5,0(17
A cČuta repre]intČ experimentuO speciÀc artistuOui, a gČsi repre]intČ experienĩa privitoru-

Oui.
MetodeOe care conving despre adevaruO minciuniOor artistuOuiµ înseamnČ, de fapt, modaOi-
tatea optimČ de a transforma experimentuO într-o experienĩČ ceO puĩin verosimiOČ, dacČ nu
veridicČ.
ArtistuO are ceO puĩin o experienĩČ reveOatoare, dacČ nu mai muOte. Urmea]Č documen-
tarea, studiuO, cercetarea Ăi redarea concOu]iiOor, transpunerea, transcrierea Oor din idei în
compo]iĩii.
AĂa are Ooc experimentuO. Dar în momentuO în care produsuO artistic este de]goOit în puEOic sČ
spunem mai Eine oferit" Ăi pentru puEOic, devine o experienĩČ nouČ, ineditČ, pentru cei doi ac-
toriactanĩi: creatoruO Ăi privitoruO.
Pe de o parte, artistuO se rupe uĂor de sine, arČtknd, împČrtČĂind concOu]iiOe experimentuOui
sČu, pe de aOtČ parte, este nerČEdČtor, poate chiar Ăi în cČutare de reacĩii privitoare Oa ceea ce
expune sau pre-da.
PrivitoruO se OasČ iniĩiat, cautČ acest traseu Ăi transpunerea în Oumea experimentaOČ, în
universuO experimentuOui, aO experimentatoruOui.
Cknd ceOe douČ pČrĩi impOicate în diaOoguO cuOturaO împČrtČĂesc aceOeaĂi idei, resimt în
aceOaĂi feO, atunci mesaMuO artistic e suÀcient de puternic Ăi de direct, iar puEOicuO, pregČtit pen-
tru a-O primi.
Norman )oster scria: Í confess to Eeing oEsessed with invention.µ µMČrturisesc sČ Àu

oEsedat de invenĩie.µ2
Nevoia de nou, de a îmEunČtČĩi, de a uimi privitoruO, de ce nu, devine normČ în procesuO
artistic Ăi chiar în ceO arhitecturaO. Ne aÁČm într-o continuČ întrecere cu noi înĂine, în încercar-
ea de a exprima ckt mai Eine trČiriOe, coreOate Àind cu evenimenteOe exterioare.
Sunt mereu douČ Oumi cu care treEuie fČcut acorduO : cea interioarČ, proprie artistuOui,
sineOui Ăi cea exterioarČ, a evenimenteOor, a ceOorOaOĩi, a Oumii în genere.
Cknd una din aceste douČ Oumi dominČ, întkOnim Oirism sau dramatism, dacČ vorEim de
introspecĩii Ăi interiori]are Ăi revoOtČ, angoasČ, vioOenĩČ pOasticČ, din nou dramatism, dacČ vor-
Eim de atenĩia orientatČ mai muOt cČtre exterior.
Ínchei constatknd cČ în pre]ent se poate oEserva, atkt în artČ, ckt Ăi în arhitecturČ, un
Moc puternic, o dorinĩČ de a schimEa roOuriOe, de a Oe amesteca : experienĩČ - experiment, crea-
tor – puEOic.
LimiteOe se anuOea]Č sau se construiesc, în funcĩie de artist, de puEOic Ăi de conexiunea
care existČ se creea]Č între ei. Nu rČmkne deckt sČ ne asumČm unuO..sau mai muOte din aceste
roOuri sau sČ propunemconcepem aOteOe noi Ăi sa acĩionČm în consecinĩČ.
/DXUD/XFLD0LKDOFD
studentČ anuO II )acuOtatea de Istoria Ăi Teoria Artei,
în cadruO UniversitČĩii NaĩionaOe de Arte din %ucureĂti
1.“Picasso vorbeste”, in The Arts, mai 1923; vezi Frontisi, Claude – Istoria vizuală a artei; enciclopedia Rao, Bucureşti, 2003
2. Glacey, Jonathan ; foreward by Foster, Norman – The Story of Architecture; Dorling Kindersley limited, London, 2000
Pag.39 3URLHFWHVWXGHQĩHĂWL
G
IOustraĩia de carte
IOustraĩia de carte este pre]entčČ íîn viaĩa noastrČ încČ din copiOarie. Ea are un roO
educativ prin duEOarea trČsČturii caracteristice a Oiteraturii pentru copii de a propune si crea
modeOe po]itive dar Ăi de a transmite informaĩii pentru îmEogČĩirea cunoĂtinĩeOor copiOuOui în
OegČturČ cu Oumea înconMuratoare.
ÍmpreunČ cu coOegii mei de Oa Universitatea NaĩionaOČ de Arte din %ucureĂti, Secĩia
*raÀcČ, am avut priOeMuO de a iOustra o carte pentru copii ce se intituOea]mČ Carte de iuEit
nepoĩii, scrisČ de Ana Andreescu.
A fost o provocare, dar Ăi o experienĩČ frumoasČ în care Àecare dintre noi a avut OiEertatea de a
se exprima pOastic în stiOuO sČu prin tehnica acuareOei, dar Ăi în tuĂ Ăi peniĩČ.
Cartea s-a Eucurat de un succes neaĂteptat, datoritČ diversitČĩii iOustraĩiiOor de care a dat
dovadČ.
Lansarea a avut Ooc Oa TkrguO NaĩionaO de carte din %ucureĂti, pe data de 20 noiemErie
200, unde copiii au putut coOora,desena Ăi ascuOta poveĂtiOe citite de autoare.
A fost OansatČ în trei exempOare în care au fost puEOicate iOustraĩiiOe originaOe, Àecare carte a
avut iOustraĩii diferite, dar Ăi 0 de exempOare tipČrite.
Profesorii coordonatori ai acestui proiect au fost prof. Univ. Ion DeOamare Atanasiu Ăi asist univ.
)eOicia Ionescu.
IatČ ckteva iOustraĩii din ceOe trei cČrĩi:
$OLQD3HOPXĂ
Alina PelmuĂ
G
Aurora Melinte
Bogdan BČdescu
Diana Blaga
G
Corina Stan
G
Daniela Buzgan
G
Dumitru Gurjii
G
Ruxandra Marin
G
Emilia Barbu
Georgeta Gheorghinoiu
Irina Iliescu
G
Mayna Glopina
Ştefania Livezeanu
Suzana Stoian
ADMINISTRAÞIA PREZIDENÞIALÃ
MUZEUL NAÞIONAL COTROCENI
Elena Cuza
8 martie - 31 mai 2011 Prima Doamnã a României
Colaboratori: Complexul Muzeal National „Moldova“ - Muzeul Unirii, Iaºi, Muzeul National Peles, Muzeul National de Istorie a României,
Muzeul Municipiului Bucuresti, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Militar National „Regele Ferdinand I“, Muzeul de Istorie Galati,
Muzeul de Istorie si Arheologie Piatra Neamt, Muzeul Literaturii Române Iasi, Muzeul „Theodor Aman“, Colecþia particularã dr. Mariana Pãvãloiu
Sponsor
principal: Parteneri media:
Partener:
Fundaþia Culturalã
„Magazin Istoric“
Sponsor:
G
Ce este fresca"
ToatČ Oumea a intrat pînČ acum într-o EisericČ Ăi Ătie cum aratČ o scena reOigioasČ
executatČ pe frescČ aOEČ – var Ăi ckOĩi aceasta este una din tehniciOe tradiĩionaOe pentru pictura
pereĩiOor din Eiserici.
Ce este fresca"
)resca este o picturČ muraOČ executatČ pe o tencuiaOČ proaspČtČ, în care cuOoarea este
încorporatČ chimic, adicČ tencuiaOa Ăi cuOoarea se usucČ impreunČ i astfeO poate À conservatČ
un timp neOimitat.)resca este de mai muOte tipuri :aOEČ , neagrČ, cu nisip, Ăi aceste tehnici se
foOosesc atkt pentru interioareOe ckt Ăi pentru exterioareOe EisericiOor, dar Ăi aOte suprafeĩe aOe
unor construcĩii diferite.
*rupa de ArtČ MuraOČ, An II, a executat în saOa de frescČ în incinta )acuOtČĩii de Arte
Decorative Ăi Design, picturČ muraOČ pe frescČ aOEČ Ăi cu nisip.
Studenĩii: Ramona *rosu; EOena Simeonova, AOexandra StČnescu-Popescu; Mariana *rosu; AngeOa
%utnariu; Ioana DuĩČ; MihaeOa *ČOeĩeanu; Ancuĩa %ČrČscu; Margareta-.onstantina Ter]i; Nico-
Oae %ČrEunea Ăi AOexandra RuginČ, coordonaĩi de asist.doct.univ. Liviu EpuraĂ Ăi asist.mast.univ.
*eorge %ČrEieru.
Ce este Ăi cum se Oucrea]Č pe o astfeO de suprafaĩČ"
)resca cu nisip este o compo]iĩie din var cu nisip. Se apOicČ în douČ sau trei straturi,
depinde de pereteOe pe care urmea]Č sČ se picte]e. Noi, grupa de muraOČ , am pus un strat
suEĩire p. ,am OČsat o ]i ca primuO strat sČ se usuce, ]icem noi ´sČ crapeµ, astfeO face pri]Č cu
pereteOe Ăi putem sČ adČugČm aO doiOea strat de o grosime de aproximativ mmp.2.Urmea]Č
transpunerea deseneOor p., sau schiĩarea portreteOor.Un aOt pas , se numeste ´scOivisireµp.4,
Ăi anume, cu aMutoruO unei ustensiOe nete]im suprafaĩa care urmea]Č sČ Àe pictatČ. Nu este re-
comandat sČ scOivisim toatČ suprafaĩa pentru cČ este posiEiO sČ se usuce suprafaĩa de care avem
nevoie sČ Àe udČ, pentru o mai EunČ Ăi uĂoarČ modeOare a tonuriOor.
Este o tehnicČ frumoasČ , nouČ chiar ne-a pOČcut.Ín primuO rknd pentru cČ era ceva nou,
dar Ăi pentru cČ în tot acest timp, am descoperit cu pOČcere noiOe surpri]e pe care ni Oe oferea
tencuiaOa Ăi ne-am adaptat situaĩiiOor apeOknd Oa trucuri atkt pentru modeOare cuOorii, ckt Ăi a
suprafeĩei tencuite,evitknd uscarea ei.
Proiect de 0LKDHOD$QD0DULD*ČOHĩHDQX
http:petedecuOoare.wordpress.com
MuOtumim 0LKDHOHL*ČOČĩHDQX pentru imaginiOe puse Oa dispo]iĩie.

G
G
G
G
G
MoEiOa ca eOement nu doar funcĩionaO, ci Ăi decorativ.
MoEiOa ca eOement nu doar funcĩionaO, ci Ăi decorativ, are în afarČ de u]ura À]icČ, una
vi]uaOČ, care poate À întkOnitČ chiar Ăi Oa moEiOa nouČ din maga]ineOe de proÀO. De aici MustiÀ-
carea încOinČrii spre vi]uaO a scaunuOui Arichair.
ScaunuO poate veni însoĩit de o famiOie de moEiOier, Àecare avknd proprietatea de a À personaOi-
]at Ăi reconÀgurat cu uĂurinĩa oricknd de cČtre utiOi]ator. )aEricarea este reOativ uĂoarČ Ăi se pot
foOosi materiaOe ca Oemn, pOexigOass sau metaO.
Arichair surprinde atkt prin înfČĩiĂare, ckt Ăi prin interacĩiunea cu utiOi]atoruO,care Oa aĂe]area
pe acest scaun poate avea sen]aĩia unui presomasaM.
Proiect de *DEULHO1LĩČ
student anuO II )acuOtatea de Design,
secĩia design industriaO,
Universitatea NaĩionaOČ de Arte din %ucureĂti
Imagini puEOicate cu acorduO Oui *DEULHO1LĩČ

G
G
Pag.57 u unarull li
l erar
Recenzie: Principele Radu al României, Provizoratul Istoric” (Editura

Polirom, Iaşi, 2010
DRD Adriana Mihaela Macsut, Scoala Doctorala de Filosofie, Departamentul
de Filosofie practică şi Istoria filosofiei, Universitatea Bucureşti;
Ştefan Grosu, absolvent, Catedra de stiinte biblice, Facultatea de Teologie Didactică, Institutul Teologic
Romano-Catolic Sfânta Tereza, Bucureşti
La sfkrĂituO anuOui trecut a apČrut Oucrarea ´Provi]oratuO Istoricµ Editura

PoOirom, IaĂi, 200 aparĩinknd AOteĩei SaOe PrincipeOe Radu. Cartea cuprinde arti-
coOe, eseuri, decOaraĩii Ăi conferinĩe din anii 200-200, continuknd ceOe doua voO-
ume puEOicate de cČtre PrincipeOe Radu aO Romaniei Oa Editura PoOirom: ,,Europa
din noiµ Ăi ,,%iEOioteca în Áacariµ. PrimuO voOum repre]intČ o paraOeOČ între regaOi-
tate vČ]utČ institu ie precum Ăi ca depo]itar de vaOori i principii reOevante stataO
i identitar i Oumea poOiticČ protagonista administrČrii ĩČrii prin instrumentuO
numit democra ie. AO doiOea voOum iOustrea]Č muOtitudinea de fa ete pe care Oe-a
introdus în Romknia aÀrmarea în prim-pOanuO vie ii puEOice a instituĩiei regaOitČ ii
raportatČ Oa un mediu înconMurČtor maMoritar repuEOican.
Ín 200, autoruO a puEOicat Éuropa din noiµ – o paraOeOČ între regaOitate

– ca instituĩie Ăi depo]itarČ de vaOori – Ăi Oumea poOiticČ. Doi ani mai tkr]iu, ne dČ
´%iEOioteca în ÁČcČriµ, regaOitatea în mediuO maMoritar repuEOican din Romknia.
CapitoOeOe cČr ii µ Provi]oratuO Istoricµ repre]intČ anaOi]e geopoOitice

despre importan a, compOexitatea, inefaEiOuO, vaOoarea, Àne ea Oeadership-uOui
stataO, Ea]at pe puterea exercitatČ de cČtre puterea exempOuOui personaO în sensuO
de de modeO, care impune vaOori perene precum OoiaOitate, genero]itate sim uO
datoriei.
Ín 200 Ăi tot în Editura PoOirom, PrincipeOe Radu aO Romkniei puEOicČ

´Provi]oratuO istoricµ 2 p.: 4 teme – o radiograÀe a Romkniei de a]i pe fun-
daOuO a ceea ce ar treEui sČ însemne statuO anume: o sumČ de vaOori Ăi tradiĩii, o
expresie a continuitČĩii, mkndriei Ăi respectaEiOitČĩii, soOiditate instituĩionaOČ. Ín
acest feO, statuO ar deveni din nou Åegida instituĩiiOor romkneĂti cu adevČrat, nu
doar în enunĩuri´ p. .2
http://www.princeradublog.ro/atitudini/dinu-c-giurescu-despre-provizoratul-istoric/,14.03.2011 18:00:10.
Ibidem.
Pag.58 u unarull li
l erar
Leadership este deMa un concept în ÀOosoÀa poOiticČ Ăi ,, nu are echivaOent

în OimEa romknČ poate nu întkmpOČtorµ dar éO nu este, însČ, din acest motiv,
mai pu in important pentru viitorµ2 Acest concept este însČ extrem de important
pentru fundamentarea în Romknia a unei democraĩii staEiOe pentru cČ repre]intČ
o modaOitate prin care poate evidenĩia ,,importan a respectaEiOitČ ii StatuOui
i a profesionaOismuOui institu iiOorµ AutoruO are ca punct de reper reaOitatea
romaneascČ ancoratČ în contextuO de]voOtarii stataOe din uOtimuO secoO si Mumatate.
Printr-o argumentaĩie care se înscrie în ÀOosoÀa poOiticČ, se conturea]Č
motivaĩia pentru care în Romknia nu existČ încČ un stat care sČ posede instituĩii
profesioniste care conture]e statuO de drept, în sensuO de instituĩie vČ]utČ ca o
suma de vaOori Ăi tradiĩii care nu treEuie sČ se supunČ dinamicii poOitice ci rigor-
iOor unei democraĩii reaOe Ăi staEiOe care sČ nu depindČ de tendinĩe geopoOitice.
StatuO repre]intČ astfeO o reÁectie instituĩionaOČ despre exercitarea OiEertČĩii unei
naĩiuni.
P.S. AmČnunte despre carte pot À gČsite pe EOoguO AOteĩei SaOe
http:www.princeradu.ronews262Provi]oratuO-istoricd,PRcarte
Imagine pusČ Oa dispo]iĩie de Adriana Macsut.
htp://www.princeradublog.ro/jurnal/statul/,14.03.2011 18:00:45.
Ibidem.
Ibidem.
Puterea noastră de răspundere, volumul citat, p. 29
Pag.59 u unarull li
l erar
ÅCE-A )OST A )OST, CE ESTE E āI 9A MAI )I CE SE CU9INE«µ:

SCRIITORI 9RÇNCENI, DE IERI āI DE A=I, de MIRCEA DINUT=
«A mai apČrut o carte. ÅMare Oucru Ckte cČrĩi nu apar degeaEa«µ – ar spune ckrtitorii Ăi
para]iĩii acuOturaOi. Din fericire sau din nefericire, pentru muOĩi, nu e o carte ca aOteOe, din
moment ce« Åera scandaOuO despre ea pe cknd nu s-a ]Črit cartea« Åa]i o vedemµ cartea Ăi
ÅeOµ scandaOuO nu numai cČ ÅEµ, ci se Ăi ampOiÀcČ AceastČ carte era sČ nici nu Àe, dupČ voia
ceOor ce nu iuEesc nici creaĩia, nici spirituO critic. Din punctuO meu de vedere, aceastČ carte,
în Ooc sČ Àe opritČ, artiÀciaO, din creĂtere, precum Eonsaii, ar À treEuit aĂteptatČ, cu deoseEit
interes Ăi nerČEdare, pentru cČ este primuO germene de manifestare extins-sinteticČ a SpirituOui
Critic 9rkncean. De cknd se Ătiu aceste meOeaguri. āi asta nu e puĩin
Nu e o carte perfectČ, nici mČcar terminatČ, în proiectuO ei, estetic Ăi mentaO. AutoruO nu poartČ
vina non-desČvkrĂirii ei, deckt în micČ parte: dacČ sponsori]area ar À, în Romknia, un mecenat
Àresc iar nu, prea des, gest aOeatoriu, de aroganĩČ capricioso-mofturoasČ, dacČ para]iĩii Ăi
ckrtitorii, de care vorEeam mai sus, nu Ăi-ar À pus toate forĩeOe Oor maOigne, sČ opreascČ apariĩia
cČrĩii« dacČ – atunci, autoruO Ăi-ar À pČstrat seninuO cOasic, Ăi-ar À urmat treaEa, Ăi-ar À contin-
uat documentarea Ăi scrisuO – Ăi OucruriOe ar À fost« Åceea ce nu suntµ încČ. Sau, dacČ e sČ-O
citČm Ăi urmČm, în fataOismuO sČu soOar pe unuO dintre cei vi]aĩi de spirituO critic aO Oui Mircea
Dinut], adicČ pe DuiOiu =amÀrescu: ÅCE-A )OST A )OST, CE ESTE E āI 9A MAI )I CE SE CU9INE«µ
«Noroc pentru unii« pentru aOĩii, curat ghinion de acei oameni de inimČ, cČrora autoruO Oe
adresea]Č CuvkntuO sČu de recunoĂtinĩČ: Å%iEOiotecii -udeĩene DuiOiu =amÀrescu!!, pentru
spriMinuO Ànanciar acordatµ «,ÅdomniĂoarei directoare Teodora )kntknaru, care s-a impOicat
personaO în reaOi]area acestui proiect cuOturaO, doamnei Monica ChiriĩČ, care a cuOes întreguO ma-
teriaO cu muOtČ acurateĩe, dar – mai aOes – doamnei profesoare Rodica LČ]Črescu, îngeruO pČ]itor
aO acestei cČrĩi, ce a reaOi]at coperta Ăi tehnoredactarea, cu toatČ inima Ăi toatČ pricepereaµ
«DeocamdatČ, dovada cČ aceastČ carte de 2 de pagini existČ nu e doar una de ordin nega-
tivist-distructiv ÅscandaOuOµ«« neputincios Åde n-ar À fostµ, ci existČ Ăi dovada po]itivČ,
dinamicČ, a existenĩei ei: aceastČ carte naĂte întreEČri. Atkt de muOte, înckt ar deveni cu totuO
indecent ca o umiOČ recen]ie sČ îndrČ]neascČ nu doar sČ dea rČspunsuri Oa toate întreEČriOe is-
cate de cartea propriu-]isČ, ci chiar Ăi întreEČriOe i]Eucnite din ivirea ei sunt prea muOte, pentru
a À înĂiruite aici. Ín deÀnitiv, dacČ aĂ face-o pe ÀOosofuO, aĂ Åavortaµ un aforism: ÅrČspunsuriOe
nu sunt deckt întreEČri amknate«µ Dar eu nu sunt ÀOosof, aĂa cČ treEuie sČ purced Oa treaEa
pentru care m-am tre]it de dimineaĩČ.
Prima întreEare pare a À una aEsurdČ«dar nu e aEsurdČ: în deÀnitiv, ce avem pe Eirou" E o
istorie a Oiteraturii vrkncene, e un dicĩionar aO Oiteraturii vrkncene pentru cČ autorii puĂi ÅsuE
Oupa criticČµ nu-s aranMaĩi într-o ierarhie, Ăi nici mČcar dupČ vreo tipoOogie, ci« aOfaEetic, este
un MurnaO de Oecturi« sau ce"
Pag.60 u unarull li
l erar
...Mircea Dinut], ca întotdeauna, încearcČ sČ ofere, amaEiO, rČspuns – Ăi sČ-Ăi argumente]e« Åofer-
taµ Ăi existenĩa ei: ÅM-a provocat, recunosc, apariĩia cČrĩii Oui IoneO NecuOa, un distins cČrturar,
faĩČ de care am o aOeasČ consideraĩie, dar care practicČ actuO critic ca pe un exerciĩiu inteOec-
tuaO supOimentar. Asta nu înseamnČ cČ pČreriOe Domniei SaOe, despre unii scriitori vrknceni, nu
mČ pot interesa. Cartea mea, într-o atare structurČ, Àe ea Ăi incompOetČ, a apČrut ca o repOicČ
necesarČ, ca o expresie a orgoOiuOui creator autohton.µ Poate da, poate nu: nu suntem oEOigaĩi sČ
Åînghiĩimµ, pe nemestecate, expOicaĩiiOe autoruOui. Eu, citind Ăi cartea Oui IoneO NecuOa, dar cu-
noscknd Ăi ÀEra de profesionist orgoOios a Oui Mircea Dinut], dar, mai aOes, discreteOe Ăi fecundeOe
saOe amEiĩii, formuOate cu muOĩi ani în urmČ pe ocoOite, cum aOtfeO", pot aÀrma cČ Mircea Dinut]
avea Ăi încČ mai are« dorinĩa ÀerEinte de a îndrepta ce au strkmEat critici Åen vogueµ, dar cu
ÅniveOuO moraOµ de care nu se poate Oipsi, suE niciun motiv, demersuO critic ckt aO« EroaĂtei
rkioase DeĂi îO admir muOt pe eminescoOoguO Theodor Codreanu Ăi-i preĩuiesc noEOeĩea suÁeteascČ
Ăi acriEia profesionaOČ de critic-hermeneut, nu pot À de acord, nici în ruptuO capuOui, cu aÀrmaĩia
Oui Theodor Codreanu, despre Mircea Dinut]: Å)ČrČ a À un critic de prim-pOan, neproductiv edito-
riaO«µ Dar, iertare: Romknia, oare, ce critici de Åprim-pOanµ mai are, a]i" CČ va À avut Romknia
aĂa ceva, ckndva, în epoca ÅantegOaciaĩiuniiµ pseudorevoOuĩionare« – da, dar cČ acei Åcorifeiµ
mai sunt, Ăi a]i, repere aOe onestitČĩii critice Ăi aOe intuiĩieivi]ionarismuOui critic deci, a însČĂi
esenĩei actuOui critic – asta nu Cei -4 critici care, ckndva, puneau vaOoare de Duh, intuiĩie,
vaOoare Ăi proEitate moraOČ, în actuO Oor critic, au devenit, a]i, de nerecunoscut Ăi irecuperaEiOi
moraO, din pČcate. Unii Åîntocmescµ recen]ii despre cČrĩi cČrora nici nu Oe-au deschis coperĩiOe,
aOĩii au devenit taraEagii sadea, fČcknd recen]ii« Åcu tarifµ « – iar unii, chiar Oa« ÅetaMuO uOtimµ
aO cuOturii romkne postdecemEriste ", se trudesc, de mama focuOui, sČ înOocuiascČ geniuO cu«
scatoOogicuO, întru impunerea, ÅtriumfaOČµ, de Åcanoane europeneµ, cuOturii Ăi învČĩČmkntuOui
romknesc« Nu, mersi de aĂa podoaEe: eu îO prefer pe profesionistuO, onest, profund intuitiv Ăi
inteOigent, chiar dacČ nu prea« Åproductiv editoriaOµ Pentru cČ pot avea încredere în opinia Oui
criticČ pČstratČ într-o oEiectivitate, încČ, reOativ ÅoOimpianČµ – Ăi încČ pot spera, prin eO, cČ se
va crea o ÅĂcoaOČµ de criticČ muOt« viitoare, care sČ mČture, energic Ăi ferm, Åmunĩii peste
munĩiµ de imposturČ, care sufocČ, a]i, cuOtura romkneascČ autenticČ« tocmai din pricina aceOor«
muOt prea Åproductivi editoriaOµ, întru maOonestitate Ăi spirit de cumetrie Ăi de iarmaroc EaOcanic
Mircea Dinut] a Ătiut sČ spunČ ÅNUµ, a Ătiut cknd sČ refu]e cu eOeganĩČ fermČ Ăi noEOeĩe, chiar cu
preĩuO Åde a-Ăi duce crucea în provincie, cu distincĩie Ăi discreĩieµ – cf. Liviu Ioan Stoiciu – «de
fapt, îĂi duce crucea de eremit – compromisuO generator de imposturČ monstruos-proOiferantČ,
imposturČ care inversea]Č, compOet grotesc, ierarhiiOe vaOorice Ăi EatMocoreĂte depOin normeOe
axioOogice: ÅDacČ stČteam în Eanca mea, puĩinii scriitori din )ocĂani, ckĩi cunoĂteam eu, mČ
priveau ca pe un pudeO de casČ, adicČ unuO care dČ prietenos din coadČ, uĂor de stČpknit Ăi ma-
nipuOat« Cam asta era condiĩia ca sČ mČ îngČduie în preaMma Oor «. Ín 9rancea « se simte
mai aEitir insuÀcienta tradiĩie Ăi existenĩa unei taEOe de vaOori nedecantate, încČ, Oa parametrii
normaOitČĩii «. I]oOat, în apartamentuO meu, ca într-o fortČreaĩČ, am fost între puĩinii care am
spus NU faEriciOor de surogate, imposturii Eine apretate, veOeitarismuOuiµ – cf. Singur printre scrii-
tori, p. 0. Parodiere a titOuOui voOumuOui de deEut sorescian" Mai curknd, un feO de Åspovedanieµ
a umiOinĩeOor pe care Oe îndurČ, în ]iOeOe noastre, Onestitatea ProfesionaOČ – care, ca Ăi AdevČruO,
ÅumEOČ, mereu, cu capuO spartµ«
Pag.61 u unarull li
l erar
«Revenim, cu convingerea nestrČmutatČ cČ 9rancea are UN SIN*UR CRITIC autentic, depOin pro-
fesionist Åde meserieµ Ăi de prim-pOan. %un de Åîmprumutatµ Ăi aOtor ]one romkneĂti« muOte
a Deci, MurnaO de Oecturi nu se vrea pentru cČ asta era, în esenĩČ, cartea, atkt de caOd prietenescČ,
faĩČ de scriitorii din 9rancea, dar atkt de inutiOČ axioOogic, a Oui IoneO NecuOa – Ăi nici nu este: ceO
ce se-ncumetČ sČ se-apuce s-o citeascČ treEuie sČ recunoascČ, dacČ are o minimČ pricepere în
domeniu, cČ are în faĩČ re]uOtatuO unor încordČri hermeneutice cu totuO deoseEite. Chiar dacČ, Oa
prima vedere, tocmai profesionaOismuO sČu de hermeneut îO face diÀciO de digerat – atunci cknd Ăi
dacČ cititoruO a depČĂit acest prim prag de diÀcuOtate, nu mai OasČ cartea din mknČ: demersuO
hermeneutic de]vČOuie ÅOegČturi între Oumiµ, cu adevČrat pasionante.
E Avem în faĩČ un dicĩionar de criitori vrknceni, Åde ieri Ăi de a]iµ" Din nou, îi dČm cuvkntuO autor-
uOui: ÅM-a tentat ideea unui dicĩionar, dar am renunĩat îngro]it, cknd am constatat muOĩimea opu-
riOor Ăi autoriOor, în continuČ creĂtere, sOaEuO interes aO instituĩiiOor aEiOitate faĩČ de o asemenea
întreprindere, dincoOo de niveOuO decOaraĩiiOor Einevoitoare, dar – mai aOes – furtuna de contestaĩii,
indignČri, insinuČri uĂor de anticipat Este o muncČ imensČ, ce n-ar aduce vreo urmČ de ckĂtig,
nici mČcar suÁetesc, naivuOui fČptuitor.µ Deci, înĂiruirea aOfaEeticČ ne-a indus în eroare
c Dar, în Àne, istorie a Oiteraturii vrkncene, Àe Ăi fČrČ ierarhi]Čri Ăi tipoOogii – o À" AutoruO dČ,
Ăi aici, un rČspuns care poate sau nu muOĩumi: ÅNici aceastČ carte, care investighea]Č opera în
integraOitatea ei, în uneOe ca]uri, ori fragmentar, în aOte ca]uri, a unor scriitori repre]entativi ai
9rancei, nu este tocmai ce mi-am dorit. Ín primuO rknd, cartea ar À treEuit sČ înceapČ cu 9arOaam
din %oOoteĂtii 9rancei, dar am aEandonat ideea, date Àind sOaEeOe meOe competenĩe în materie
de OiteraturČ veche. O aOtČ mare aEsenĩČ este, fČrČ îndoiaOČ, Irina Mavrodin, poetČ, eseistČ,
traducČtoare performantČ, respectatČ atkt Oa Paris, ckt Ăi Oa %ucureĂti, ce Ăi-a recunoscut ÀEra
vrknceanČ în convorEiriOe de tainČ, pe care Oe-a avut cu puEOicistuO AO. DeĂOiu 2004. S-ar À impus
o cercetare atentČ a operei Oui Constantin )rosin, Constantin AmČriuĩei, Constantin Coroiu, Ion
+urMui, *eorge Popa, CorneOiu ātefanache, dintre cei aÀrmaĩi în aOte pČrĩi aOe ĩČriiOumii, dar
aceeaĂi sincerČ pČrere de rČu o împČrtČĂesc Ăi în privinĩa autohtoniOor 9irgiO Panait, Constantin
*hiniĩČ, AOexandru Cucereanu, ātefania Oproescu, *heorghe Mocanu Ăi CorneOiu )otea. AceOa care
va reuĂi sČ îi cuprindČ pe toĩi aceĂtia, într-o anaOi]Č atentČ, cu argumente pertinente, echiOiErat
Ăi senin, pe ckt este omeneĂte posiEiO, va putea À cu adevČrat mkndru de aOcČtuirea sa criticČµ.
Aici rČmkne sČ ne spunem noi pČrerea. E regretaEiO, evident, cČ personaOitČĩi Ăi vaOori cuOturaOe
Ăi scriitoriceĂti, precum Irina Mavrodin pre]entČ, totuĂi, în carte, Oa capitoOuO despre AO. DeĂOiu
– prin discuĩia asupra unui interviu cu discreta scriitoare Ăi eruditČ: ÅLa ceas de tainČ, cu Irina
Mavrodinµ, Constantin )rosin, Constantin *hiniĩČ, CorneOiu )otea Ă.a. n-au putut À supuse actu-
Oui critic Ăi unei minime ierarhi]Čri vaOorice. Spunem Åminimeµ, pentru cČ suntem conĂtienĩi cČ
ierahi]area axioOogicČ n-o produce nici mČcar intuiĩia ceOui mai onest Ăi raÀnat critic, ci ÅspirituO
puEOicuOui cititorµ, în ISTORIE
Pag.62 Buzunarul literar
Da, deĂi nu dau muOĩi Eani pe ÅgOoatČµ, treEuie sČ recunosc cČ Dumne]eu a pOantat în ÅspirituO
coOectiv aO NeamuriOorµ un ckntar infaiOiEiO asta, de oEicei«: mai existČ Ăi excepĩii, uitČri profund
Ăi ÅincuraEiOµ nedrepte aO vaOorii de Duh Ăi demiurgice.
ātiu Ăi Ătim cei ckt de ckt avi]aĩi întru cuOtura vrknceanČ cČ, în anii ce-au trecut, Mircea Dinut]:
. pe de-o parte, s-a documentat, pentru studii, îngriMiri de ediĩii Ăi recen]ii chiar scurte sinte]e
schiĩate, adunknd, astfeO, materiaO informaĩionaO, despre anumiĩi scriitori Ăi oameni de cuOturČ,
dar, evident, în timp ce eO aduna despre unii, se« ÅnČĂteauµ sau erau avortaĩi« aOĩii, de care
n-a avut vreme sČ se interese]e aprofundat. āi, atunci cknd te mai grČEesc, Åcu chiuitaµ, Ăi edi-
turiOe Ăi sponsorii, suE ameninĩarea cČ nu mai scoĩi cartea – chiar nu mai ai chef Ăi OiniĂte seninČ,
pentru« Åinvestigaĩii de Àneĩeµ
2. pe de aOtČ parte, Mircea Dinut] Ăi AO. DeĂOiu au început sČ fČureascČ Ånemurirea vrknceanČµ,
prin micro-monograÀi, apucknd sČ ducČ Oa capČt: 9irgiO +u]um, Ion Larian PostoOache acestea
douČ, în Åtandemµ, )Oorin MuscaOu Ăi Ioan Dumitru Denciu «rČmČsese, spre ÅOucrareµ-trudČ,
doar Mircea Dinut], dupČ atkt de regretaEiOa dispariĩie dintre noi a Oui AO. DeĂOiu.
IatČ, deci, cČ, dacČ nu Åse fČcuseµ chiar de o Åistorie a Oiteraturii vrknceneµ, mČcar se creaserČ
premi]eOe ei. Din aceĂti germeni « Åmiciµ, deci, a crescut« germeneOe mai mare AdicČ, aceastČ
ciudatČ carte de faĩČ: atkt de stimaEiOČ, dar Ăi atkt de ciuntitČ
Sunt cuprinĂi, în ceOe 2 de pagini aOe cČrĩii, doar scriitori menĩionaĩi, precum am ]is, în
ordine aOfaEeticČ: )OorineO AgaÀĩei, Adrian %ote], Lucia Cherciu, Ioan Dumitru Denciu, AOexandru
DeĂOiu, Constantin DuĂcČ, 9irgiO +u]um, )Oorin MuscaOu, Ion Panait, )Oorin Paraschiv, Doina Popa,
Ion Larian PostoOache, Dumitru Pricop, PauO Spirescu, Liviu Ioan Stoiciu, *eorge MihaiO 9OČdescu,
9aruMan 9osganian, DuiOiu =amÀrescu.
TreEuie sČ spunem, de Oa Eun început:
. cČ n-ar À stricat, deOoc, ckte o ÀĂČ EiograÀcČ, de un sfert de paginČ pe OkngČ cea EiEOiograÀcČ,
compOetatČ cu referinĩe critice – ceO puĩin 0, de Àecare scriitor – aOcČtuitČ cu conĂtiincio]itate
acriEioasČ. E drept cČ, din incipituriOe unora dintre studii, se poate vedea strČdania de a încropi
ckte ceva, care sČ Àxe]e, mČcar aproximativ, ÅOimiteOe ontoOogiceµ, deEuturiOe, aÀrmČriOe puEOice
aOe unor scriitori. La *eorge MihaiO 9OČdescu este mai cOar deckt oriunde acest efort OČudaEiO, dar
negeneraOi]at Ăi nedeÀnitivat, acoOo unde s-a încercat. Ín schimE, Oa Lucia Cherciu, spre exem-
pOu, treEuie sČ intuim, din context, cČ scriitoarea nu mai creea]Č pe pČmknt romknesc, ci în SUA;
2. din pricini care nu depind deckt în micČ mČsurČ de autor – Ăi, în foarte mare mČsurČ, de OimitČri
editoriaOe Ăi de sponsori, Mircea Dinut] a fost nevoit sČ pre]inte trunchiat pknČ Ăi personaOitČĩiOe
cuOturaOe Ăi scriitoriceĂti aOe ceOor vi]aĩi de cuprinsuO cČrĩii – scoĩknd în evidenĩČ doar ÅeĂantioaneµ
din activitatea Oor REALċ – activitate reaOČ care, uneori, acoperČ paOiere foarte Oargi de creaĩie. E
drept cČ taOentuO sinteti]ator a Oui Mircea Dinut] încearcČ sČ« ÅumpOe gČuriOeµ, dar, orice ar face,
non-desČvkrĂirea se face simĩitČ;
āi, atunci, a doua întreEare: de ce existČ aceastČ carte"

DeĂi ar pČrea o întreEare mai grea deckt prima, nu e aĂa AceastČ carte TREBUIA sČ existe, pentru
a ne da speranĩČ în ceva previziEil, într-un viitor nedeterminat, ce încČ nu se vedea, dar se poate,
ACUM, între-vedea: este o primČ viziune de sintezČ cu excepĩia celor micro-monograÀaĩi, desig-
ur, atkt asupra operei ÀecČrui scriitor, în parte, ckt Ăi asupra Spiritului Creator 9rkncean SČ nu
uitČm cČ, dintre cei prezentaĩi Ăi analizaĩi întru hermeneuticČ, 9nouČ adicČ, MumČtate dintre
cei nu se mai numČrČ printre vii āi foarte puĩini dintre ei practic, doar Duiliu =amÀrescu Ăi
*eorge Mihail 9lČdescu au fost integraĩi, în literatura romknČ, de critici crediEili, cu serenitate
olimpianČ Ăi inteligenĩČ apollinicČ a actului critic, cu intuiĩie Ăi forĩČ de sintezČ apropiate de ge-
niu, în opere critice uĂor viziEile Ăi devenite« Årepere pereneµ – Ăi, evident, ne referim, aici, în
primul rknd, la Istoria literaturii romkne, de la origini pknČ în prezent, a lui *eorge CČlinescu – Ăi,
parĩial, la Istoria literaturii romkne contemporane, a lui Eugen Lovinescu
āi, pentru cČ veni vorEa de Åintuiĩie Ăi putere de sintezČ ideaticČµ crediEile, de Åserenitate
olimpianČ Ăi inteligenĩČ apollinicČ a actului criticµ – iatČ cČ se iĩeĂte a treia întreEare maMorČ:
are Mircea Dinutz astfel de calitČĩi, precum înaintaĂii sČi celeEri, întru Spiritul Critic Romknesc –
pentru ca MudecČĩile sale critice sČ capete Ågreutateµ Ăi valoare de repere axiologice, strČEČtknd,
dacČ nu veacurile, cel puĩin penetrknd conĂtiinĩele acestor decenii nefericite Ăi seci, din punctul
de vedere al vizionarismului critic"
La aĂa ceva nu se poate rČspunde MudecČtorteĂte, prin Ådaµ sau Ånuµ. TreEuie aduse argumente
solide, altfel degeaEa s-a Åînfoiatµ întreEarea
Ín primul rknd, Mircea Dinutz are curaMul de a lupta, cu platoĂe foarte rezistente fČurite din
Eine structurate Åsegmenteµ argumentative pentru crezurile sale critico-axiologice, chiar îm-
potriva ÅsomitČĩilorµ. Spre exemplu, Mircea Dinutz, prin curaMul sČu aÀrmativ, a oEĩinut o vic-
torie« conÀrmativČ E vorEa de lupta dusČ, ideatico-axiologic, pentru romanul L\dda, de Duiliu
=amÀrescu, pe care l-a dovedit, cu Åfalangeµ argumentative, ca Àind Åînnoitor de roman romk-
nescµ, situkndu-se pe aceeaĂi EaricadČ extrem de« ÅaerisitČµ cu criticul *.C. Nicolescu: Åcel
dintki roman de idei romknescµ āi Mircea Dinutz, pentru a nu se expune EČnuielilor de pČrtinire,
transformČ pagina de carte în ckmp de înfruntare cu o onestitate Ăi acriEie incrediEile a TUTU-
ROR opiniilor despre romanul în discuĩie, tot rČzEoiul de idei desfČĂurkndu-se extrem de onoraEil
Ăi deschis în ce priveĂte Åne-ascunderea proEelorµ Ăi chiar exhaustiv: se dezlČnĩuie, turnirul
Åîn armuri medievaleµ, dintre taEČra cavalerilor ÅfČrČ prihanČ, apČrČtori de L\ddČµ – =ina Milco-
vici, Lucian Predescu, *.C. Nicolescu, Mihai *aÀĩa, Mircea Popa, Ioan Adam, Al. Protopopescu Ăi,
parĩial, chiar N. Manolescu – Ăi taEČra ÅprihČnitorilor de L\ddČµ: Titu Maiorescu, +. Sanielevici,
Eugen Lovinescu, *eorge CČlinescu ultimii doi – Åcare n-o pomenesc în niciun fel în cunoscutele
lor sintezeµ, Octav Botez, *eorgeta +orodincČ, Ion Negoiĩescu, Al. SČndulescu Ă.a. – deasupra
tuturora ridickndu-se erudiĩia demostenicČ, foarte Eine echiliEratČ, a lui Mircea Dinutz, care nu
îngČduie excese, nici înÀerEkntČri, mai ales atunci cknd cazul este atkt de înverĂunat controver-
sat:
Å « L\dda, cu toate imperfecĩiunile sale, rČmkne ultima expresie scriitoriceascČ a lui Duiliu
=amÀrescu, surprinzČtor prin modernitate Ăi prin efortul parĩial încununat de succes de a în-
noi romanul romknesc.µ «Deci, la întreEarea pe care tot noi ne-am pus-o dacČ ÅMudecČĩile sale
critice pot sČ capete greutate!! Ăi valoare de repere axiologiceµ – putem aÀrma, cu mkna pe
inimČ, cČ, oricine ar À interesat de Åliteratura de ideiµ, ar gČsi, în Mircea Dinutz, cel puĩin un ex-
pert extrem de harnic Ăi onest, dacČ nu neapČrat Ăi totdeauna o autoritate incontestaEilČ. La fel
de harnic, onest, intuitiv Ăi vizionar-sintetic este Ăi în toate celelalte luČri de poziĩie, personale
Ăi izvorkte din cele mai adknci Ăi ferme crezuri estetice – atitudini selective despre care, încČ de
la început, aÀrma: ÅNu am pretenĩia, nu am avut-o niciodatČ, cČ selecĩia operatČ de mine este
infailiEilČ. AĂa vČd eu, aĂa gkndesc eu, aĂa cred eu Ăi astea sunt argumentele mele.µ Acest Åeuµ,
atkt de insistent aÀrmat, este unul critico-auctorial, diferit de cel uneori cam prea Åstatisticµ,
al lui CČlinescu mutatis mutandis, CČlinescu este inÀnit mai suEiectiv deckt Mircea Dinutz.
Poate cČ între cele douČ poziĩionČri, cea oEstinat Ăi aproape exasperat personalizatČ, a lui Mircea
Dinutz, Ăi cea ÅstatisticizatČµ, cČlinescianČ, ar treEui sČ se medieze« Ín deÀnitiv, exasperČrile
auctoriale ale lui Mircea Dinutz provin din conĂtiinĩa muncii sale ckt se poate de conĂtiincioase,
devotate pknČ la martiriu – dar rezultatele ei rČmknknd« *olgotČ fČrČ Cruce, Åvoci în pustieµ«
– din conĂtiinĩa realitČĩii, fundamental inMuste, cČ onestitatea sa de Åproletarµ-critic se loveĂte,
implacaEil, de aroganĩa fČrČ limite a Centrului, faĩČ de Circumferinĩa CulturalČ RomkneascČ, de
dispreĩul funciar, precum acela al elefantului, neprivind nici în vis spre furnicČ dispreĩ faĩČ de
munca sisiÀcČ Ăi exasperant de solitarČ Ăi« non-solidarČ, de a staEili Åpuncte cardinale în haosµ,
de a Àxa coordonate corecte axiologic, într-o Romknie contemporanČ a inversČrii valorilor« a
pre-staEilirii valorilor naĩionale Åpe dosµ, dintr-un Centru al Perfectei Ignoranĩe Ăi IncrediEilei
Rele-Credinĩe, din partea unei dictaturi imEecile a multora dintre Åcaiziiµ pseudo-criticismului
EucureĂtean, opac complet la« Åprovincieµ: ÅEu nu mi-am fČcut deckt datoria. Am citit, am re-
Áectat Ăi am scris. Ími place sČ cred cČ mČcar o parte dintre pronosticurile mele vor À validate
de timp, în ciuda privirilor înceĩoĂate ale criticilor de la Centru – din fericire, nu toĩi – asupra
unor zone literare, pe care nu le cunosc, dar le anatemizeazČ.µ SČ nu trecem cu uĂurinĩČ peste
vocaĩia de pedagog Ăi nici peste cea de scriitor« ceea ce-l apropie, paradoxal, poate, de *eorge
CČlinescu a criticului focĂČneano-EČcČuan: niciodatČ nu face ÅartČ pentru artČµ, nu analizeazČ
DOAR de dragul Åsenzaĩionaluluiµ Ăi aventurii analizei hermeneutice pentru cČ, inevitaEil, existČ
Ăi aĂa ceva, āI E BINE Cċ E;ISTċ – altfel, la ce Ăi pentru cine ar mai À creatČ Arta" – «doar pen-
tru un grup de« Åsectanĩiµ" – mereu, are în vedere Àe consecinĩele, în Ålargulµ literaturii
culturii romkne, ale operei celui vizat e cazul celor petrecuĩi din aceastČ viaĩČ, Àe are în ve-
dere învČĩČmintele ce treEuie trase din Åsinteza de parcursµ, de pknČ acum, spre a putea emite
pretenĩii, pentru ĩinta ÀnalČ: Àxarea Artistului în Memoria NaĩionalČ sauĂi TerestrČ IatČ ckteva
deÀniri Ăi concluziisfaturi pedagogico-critice memoraEile, nu Åsupte din degetµ, ci ca rezultat al
celor mai grave Ăi Åskngeroaseµ încruntČri, deasupra textelor – deÀniri cu mult avknt vizionar-po-
etic, revelatoriu, într-însele – prin care deÀniri, dacČ Centrul nu va mai exercita Tirania TemEel-
ismului asupra Åprovincieiµ, se vor instaura, ckndva, în atmosfera culturalČ romkneascČ, etaMele
celeste, de pagodČ, ale Duhului Demiurgic Naĩional:
. la )LORINEL A*A)IĨEI – se analizeazČ toatČ creaĩia sa de pknČ acum: Å)lorinel AgaÀĩei se

dovedeĂte un senzitiv cu o fantezie!! deEordantČ.« E de prevČzut cČ orientalistul Ăi liter-
atul se vor completa permanent, cu performanĩe pe care le întrevČd a À remarcaEile în amEele
direcĩiiµ ;
2. la ADRIAN BOTE=, cČruia îi este analizatČ doar o parte din opera poeticČ – Ăi deloc hermeneu-
tica masivČ, proza, eseistica: ÅPoet, în primul rknd, cu serioase cunoĂtinĩe magico-mitologice,
cČrturar de aleasČ stirpe, Ekntuit de aromele din altare, atins de nimEul sacru al icoanelor Ăi
aerul tare al ideilor, prozator, eseist Ăi hermeneut, din rezerva atkt de restrknsČ a erudiĩilor
autohtoni, luptČtor cu har pe drumul Binelui Ăi al )rumosului, Adrian Botez, în ciuda scČderilor Ăi
inegalitČĩilor dintr-un volum sau altul, este un gknditor Ăi un scriitor pe deplin matur, viguros Ăi
competitiv – în opinia mea – la nivel naĩional, cu condiĩia minimČ sČ i se ofere Ăansa corectČ de
a-Ăi înfrunta adversarii din toate promoĩiile scriitoriceĂtiµ ;
. LUCIA C+ERCIU – analiza întregii opere poetice: ÅÍntČritČ de credinĩČ Ăi prin credinĩČ, Lucia
Cherciu încearcČ sČ se izEČveascČ de cele mai mari pČcate asumate prin creaĩie în toate sen-
surile sale noEile: lenea, invidia, clevetirea, frica, truÀa, necumpČtarea, dar, mai grav deckt
orice altceva, pierderea memoriei. « Prin ceea ce a fČcut pknČ acum, dar, mai ales, prin ceea
ce promite a À, Lucia Cherciu reprezintČ, în opinia mea, o ĂansČ în plus acordatČ 9rancei lit-
erareµ;
4. la IOAN DUMITRU DENCIU – este analizatČ aproape toatČ opera romanescČ, poeticČ, eseisticČ
– lipseĂte proza scurtČ – se concentreazČ, astfel, în mare, micro-monograÀa; de reĩinut, totuĂi,
ckteva sintetizČri ale Duhului Ådencianµ, de cČtre Mircea Dinutz – aEsolut memoraEile: ÅAutorul
îĂi construieĂte discursul cu moderaĩie, aĂezkndu-Ăi cu griMČ piesele în spaĩiile optime, dozkndu-
Ăi atent afectele Ăi efectele, fČrČ ostentaĩie, concentrat în egalČ mČsurČ asupra detaliilor, ckt
Ăi asupra ansamElului. Se simte efortul de a À limpede Ăi convingČtor pe orice temČ, pe orice
suEiect. DupČ ce Ăi-a desfČĂurat – metodic Ăi meticulos – argumentaĩia, încearcČ refacerea mod-
elului Ăi formularea unor concluzii. I.D. Denciu opteazČ pentru un naĩionalism metaÀzic, suprais-
toric Ăi, deci, situat în afara zonei politicului, pe ckt posiEil.«µ;
. la ALE;ANDRU DEāLIU – se analizeazČ doar ckteva interviuri: ÅMeritele puElicistului vrkncean

sunt cu mult mai suEstanĩiale deckt ar presupune statutul unui gazetar onest Ăi scrupulos, pen-
tru cČ vizeazČ ckmpul foarte generos Ăi pretenĩios al unei culturi elitiste, asimilknd miMloacele
gazetČreĂti cu cele Eeletristice, mai ales, pentru cČ se suEordoneazČ unui program foarte
amEiĩios de recuperare Ăi valorizare a unor personalitČĩi ce fac mkndria meleagurilor vrkncene
«µ;
6. la CONSTANTIN DUāCċ – se analizeazČ toatČ opera poeticČ: ÅConstantin DuĂcČ nu este un poet
linear, monocord, ci unul rČvČĂit de întreEČri, încercat de dileme Ăi îndoieli «. Ín ciuda unui
vocaEular generos, foarte variat Ăi complex la nivelul ansamElului, poetul ĩinteĂte permanent
spre esenĩialitate Ăi concizie. De altfel, textele sunt, mai întotdeauna, fulgerČri ale gkndului
luminČtor, zEoruri scurte Ăi remanente pe planeta dragosteiµ;
. la 9IR*IL +U=UM – a fost analizatČ opera, în micromonograÀe acum, se suportČ Åcontragerea

editorialČµ«;
. la )LORIN MUSCALU: idem;
9. la ION PANAIT – se analizeazČ, aproape integral, opera poeticČ a mult-regretatului truEadur

excepĩie fČcknd aĂa-zisele Åhai-ku-uriµ: Å*raniĩa dintre elegie Ăi meditaĩie este insesizaEilČ,
aceastČ trecere realizkndu-se prin depČĂirea programaticČ a EiograÀcului Ăi imediatului înspre
condiĩia umanČ «. Ín totul, poezia lui Ion Panait, cu strČlucirile Ăi scČderile ei, îmi pare ase-
menea unui sever exerciĩiu de penitenĩČ, ce-l apČrČ pe autor de spaima nimiculuiµ;
0. la )LORIN PARASC+I9 – se analizeazČ opera eseisticČ puElicatČ, înafarČ de Duhul oltean:
ÅCea mai constantČ preocupare aproape paternČ a lui )lorin Paraschiv este natura umanČ, asu-
pra cČreia se apleacČ cu înĩelegere, compasiune reĩinutČ, luciditate dureroasČ, întreEuinĩkndu-
se în gradul cel mai înalt: inteligenĩČ divergentČ, o aleasČ erudiĩie, tandreĩe Ăi premoniĩie
îngriMoratČ. Orice discurs al acestuia, pe orice temČ ar À, se dovedeĂte a À, în Ànal, un traseu
iniĩiatic în care autorul se recomandČ ca un hermeneut redutaEil, ca o naturČ dialogicČ, de
raÀnatČ suEtilitate, cu însemnele oralitČĩii la vedere, conviv în mare vervČ, în planul superior al
ideilorµ;
. la DOINA POPA – se analizeazČ toatČ opera romanescČ: ÅDoina Popa este o raÀnatČ Ăi
performantČ exploratoare a naturii umane confruntate cu propriile limite, marcate de o
irepresiEilČ nevoie de armonie, luminČ Ăi cČldurČ suÁeteascČ, dragoste Ăi fericire, în sensul cel
mai deplin al cuvkntuluiµ;
2. la ION LARIAN POSTOLAC+E – aceeaĂi contragere a micro-monograÀei minus traducČtorul

I.L.P.;
. la DUMITRU PRICOP – se analizeazČ sau, cel puĩin, sunt menĩionate Ăi« ÅaĂezate pe
Ăevaletµ, în general, cam toate volumele de poezie minus sonetismul Paharului înskngerat,
apoi Ín cČutarea muntelui alEastru Ăi postumul volumaĂ, destul de atipic pricopian, Nemona – la
MumČtatea drumului spre iad, dar se adaugČ Necrologul – ÅEu am intrat în poezie ca-n altarµ:
ÅDumitru Pricop a intrat în poezie cu umEra Ăi rČcoarea pČdurilor, ameĩit de înČlĩimi, cu talpa
grea de pČmknt Ăi vocea curatČ a skngelui prin care aleargČ cu sloEozenie MČria Sa, Muntele, Ăi
plknsetul stelelor de departe, nesfkrĂitul cerului senin, înĩelepciunea sfČtoasČ a Erazilor, Eol-
Eoroseala sfkntČ a apelor repezi, zEorul pČsČrilor, ĩipetele adknci venite de dincolo de marginea
lumii, atktea doruri nestinse în curgerea anilor. « SensiEilitatea poetului vrkncean în ultime-
le douČ-trei volume este a unui modern pur-sknge, cu vocaĩia vederii!! dincolo de lucruri,
Áuent, sentimental-amar, tragic-discursiv, cu momente rare de revoltČ lucifericČ, avknd gustul
îndelung exersat al puritČĩilor celesteµ;
4. la PAUL SPIRESCU – se analizeazČ toatČ opera poeticČ: ÅPaul Spirescu este – în esenĩČ – «
un poet al vederii ce trece dincolo de cele vČzute, modern prin neliniĂtile sale creatoare,
rČscolitor prin revelaĩiile mČrturisite, Àe Ăi în parte, un împČtimit de planul ideilor, neezitknd
sČ-Ăi deconspire temerile Ăi îndoielile, autentic în simĩire Ăi credinĩČ. Ceea ce aduce în plus
creatorul este densitatea ideaticČ, priza EunČ pe care o face acesta la realitate, de care se ap-
ropie, ca Ăi în celelalte volume, cu o sensiEilitate metaÀzicČµ;
. la LI9IU IOAN STOICIU – este analizatČ doar opera poeticČ minus La plecare Ăi Pam-param-
pam, nu Ăi cea romanescČ, dramaticČ etc: ÅPrimul lucru care se impune atenĩiei ar À organi-
citatea creaĩiei sale, în ciuda faptului cČ poetul îĂi primeneĂte mereu miMloacele de expresie,
îĂi modiÀcČ surprinzČtor demersul lirico-dramatic, de la un volum la altul. Ín al doilea rknd,
este evident regimul mnezic al discursului sČu, cu o translare halucinantČ a planurilor tempo-
rale, într-o tentativČ temerarČ Ăi singularČ de supravieĩuire a eului moral. « Ín al treilea rknd,
impresioneazČ capacitatea sa de penetraĩie în cele douČ universuri social Ăi psihic, vitalismul
imaginilor artistice nČscute în acea zonČ dinamicČ dintre scriere Ăi oralitate, aÁatČ suE semnul
unei interogaĩii fČrČ sfkrĂit. Poetul codiÀcČ spaima sa de vid moral, în ipostaza de comEatant
terorizat, oEligat sČ trČiascČ într-o lume-ospiciu în care cavalerii pČcatului fac legea, iar ea,
laĂitatea, simEolizeazČ vkrful unei generaĩii nestatornice în pasiuni Ăi-n vicii. « Íntoarcerea
în Sine, supuĂenia faĩČ de întreEČriîndoieli – aduc poate nefericirea, în plan uman, dar – nu în
ultimul rknd – poezia de calitateµ;
6. la *EOR*E MI+AIL 9LċDESCU – este analizatČ toatČ opera nuvelistico-romanescČ: Å*.M.
9lČdescu a fost prozatorul atent al vieĩii provinciale, ÀreĂte, nu cel mai performant, dar, în
mod sigur, cel mai implicat afectiv Ăi moral. Ín paginile sale cele mai suEstanĩiale, or asemenea
pagini existČ, trČieĂte o lume amestecatČ de negustori Ăi artiĂti rataĩi, ziariĂti Ăi delincvenĩi,
samsari Ăi avocaĩi, femei devotate, dar Ăi femei care au uitat de mult ce e iuEirea Ăi devotamen-
tul, tineri care se iniĩiazČ în mocirla socialČ ce le-a fost pregČtitČ cu atkta iresponsaEilitate de
mai multe generaĩii de maturi. 9iziunea gloEalČ e una moralizatoare, cu rare alunecČri eseistice
Ăi satirice, unele chiar merituoaseµ;
. la 9ARU-AN 9OS*ANIAN – este analizat, cu insistenĩČ, doar ultimul roman, Cartea Ăoaptelor
scris în cheia tragicČ a CČrĩii plkngerilor, a lui *rigore din Narek – 002 – nu Ăi poezia e drept,
una fČrČ har Ăi, deci, fČrČ viEraĩii maMore ori profunzimi deoseEite, nu Ăi nuvelistica: Å9aru-
Man 9osganian e un Eun notist, supraveghind linia melodicČ destul de complicatČ, fČrČ sČ piardČ
pe drum temele fundamentale: moartea, liEertatea interioarČ, capacitatea de a visa Ăi de a
crede cČ se poate trČi într-o lume din care violenĩa a fost deÀnitiv extirpatČ: Cel care va pov-
esti despre noi va treEui sČ scrie cČ în cartea aceasta oamenii mor cu ochii deschiĂi, cktČ vreme
ceea ce au trČit nu a fost destul ca sČ-i aMute sČ gČseascČ rČspunsul. « Poate cČ autorul are
dreptate atunci cknd aÀrmČ: rČspunsurile mor ca Ăi oamenii, lČsknd loc vieĩii sČ poatČ merge
înainte!!µ;
. la DUILIU =AM)IRESCU – se insistČ pe opera romanescČ, în special, pe 9iaĩa la ĩarČ, Anna
Ăi, în special, pe Åcazul L\ddaµ – deloc poezia, deloc nuvelistica Ăi aforismele: ÅO predispoziĩie
naturalČ spre seninČtate, spre o artČ calmČ Ăi echiliEratČ, la care va contriEui decisiv contactul
cu Italia unde va cČuta, de fapt, Roma anticČ, iar mai tkrziu contactul cu *recia Atena cea de
demult vor conduce pe autor la convingeri ferme în materie de esteticČ Ăi spre creaĩii ce vor
proEa clasicismul sČu structural.«µ.
«Nu vrem sČ mai insistČm. DacČ mostrele hermeneutice de mai sus n-au convins asupra unui
rČspuns favoraEil, la întreEarea: ÅAre MIRCEA DINUT= astfel de calitČĩi n. mea: Åintuiĩie Ăi
putere de sintezČ ideaticČµ crediEile, Åserenitate olimpianČ Ăi inteligenĩČ apollinicČ a actului
criticµ, precum înaintaĂii sČi celeEri, întru Spiritul Critic Romknesc«" etc. – atunci n-are cum
un Eiet recenzent sČ facČ mai mult deckt« autorul-Ådemiurgulµ
«āi, totuĂi, rČmkne o ultimČ întreEare posiEil de pus, în acest spaĩiu editorial restrkns: pe
cknd deschiderea maximČ a aripilor, pentru =BORUL unei Istorii Oneste, Naĩionale Ăi CrediEile,
a Literaturii Romkne" Pentru cČ Eiata noastrČ literaturČ, din istoria imediatČ atkt de Eogat
dČruitČ cu Duh, de Dumnezeu, nu Ăi-a gČsit, încČ, AEDUL Doar niĂte ckrpaci Ăi escrocifalsiÀ-
catori de duzinČ« pe care ne sÀim sČ-i numim, doar din simple, dar cumplite motive Ànanciare:
nu avem cu ce Eani sČ ne susĩinem« ideile adevČrate, dar acuzatoare de«ÅraEinatµ, în Instanĩa
=araÀlor.
«Cea 9rknceneascČ, Àe Ăi prin semi-istoria lui MIRCEA DINUT= – DA« sau, pe-aproape« Åckt
pe-aciµ Dar 9rancea, chiar dacČ poate À consideratČ « Åo Romknie de Euzunarµ, nu înseamnČ
chiar« ÅOpera Magna 9alachicaµ ÍnsČ, prin ceea ce Mircea Dinutz Åva mai Àµ Ăi prin facerea Åa
ceea ce se va cuveniµ, eu Åĩinµ pariul, precum cČ poate exista, în Romknia Ăi pentru romkni, Ăi
o asemenea onestČ«ÅOpera Magnaµ a Logos-ului 9alah«
prof. dr. $GULDQ%RWH]

Art Out 3

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Art Out 3

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

$UW2XW²DUWČĂLDUKLWHFWXUČSDWULPRQLXĂLUHVWDXrDUH

ART OUT- ISSN 2069 – 6949; ISSN-L = 2069 – 6949

Mircea Dinutz - Adrian Botez pg. 59

Ín acest numČr propunem spre de]Eatere experi-

9orEesc de un apeO Oa sinceritate pentru cČ, dacČ

MuOĩumim pČrinteOui paroh Lucian RČ]van Petcu pentru rČEdarea Ăi atenĩia cu

Ernest +emingwa\, %ČtrknuO Ăi marea

Ín tonuri de Oa aOEastru uOtramarin pknČ Oa nuanĩe paOe de verde, suE Ou-

Apa e Ăi ea o ÀinĩČ proteicČ suspinknd Ăi fČcknd confesii compuse din numeOe

Devenind ataĂat aO CartieruOui *eneraO NavaO în 44, Aiva]ovski însoĩeĂte de

O importanĩČ deoseEitČ în opera Oui Aiva]ovski o are Oumina, cu caracteruO ei divin

De ce Aiva]ovski" Pentru mČiestria antagonismuOui care se topeĂte în compOemen-

Alte surse consultate

Oana Marinache: AĂ vrea sČ te rog sČ ne

O.M.: Cum a fost Oa început" Ckt de greu v-a fost"

A fost ca un maraton cuOturaO: am început cu expo]iĩia ÅDor de 9iuµ a Ramonei

Arta ca experienĩČ Ăi experiment..

´ProiectuO AOEČ ca =Čpadaµ-costum pe tema

´ProiectuO AOEČ ca =Čpadaµ-costum pe tema

9i]iune decor AOEČ ca =Čpada

Decor-ÍnsemnČriOe unui neEun de N.9 *ogoO

Emoĩie intensČ. AdrenaOinČ. sau vi]uaO, intensitatea miĂcČrii cu ochii

DeĂi mČ îmEČt visknd Oa NiMinsk\, %aOanchine, Noureev, POisetkaia, %ar\shnikov, *uiO-

Opera is caOOing me

O vi]itČ scurtČ Oa Eunica, într-un sat transiOvČnean. 9ara, 200.

AstfeO, în decurs de ckteva ]iOe, am reuĂit sČ reaOi]e] ideea re-foOosirii scaunuOui, Ăi

Arta, aĂa cum o Ătiu eu.

Arta ca frumos Ăi frumosuO ca artČ

DacČ aĂ scrie ca un curator, ar suna ca Dan Popescu: ÅTehnicianuO este un om care

Ce se întkmpOČ cu cititoruO acestei cronici" ÍO omoarČ suspansuO, sau pOictiseaOa, cknd

Moara Oui Asan,

Fotografii puse la dispoziţie de Ioana

)ČrČ titOu, praf, puOEere

Fotografii puse la dispoziţie de Ioana

Fara titlu , praf, pulbere

Fotografii puse la dispoziţie de

Lăsăm în umbră convenţiile şi constrângerile contextualiste. Vrem să confruntăm arhitectura cu

Contact improvisation: experiment Ăi experienĩČ

ÅContact improvisation îmi satisface nevoia de apropiere de oameni Ăi totodatČ îmi

Imaginea]Č-ĩi cČ podeaua îĩi este partener. Imaginea]Č-ĩi cČ poĩi dansa cu orice te

SchimEČri, Mocuri Ăi trasee între experienĩČ si experiment

,RQDXQDUKLWHFW DVHFLWLDUWLVW PDUWLH

SČ pornim de Oa sensuO OiteraO aO cuvinteOor. Reamintim, conform DicĩionaruOui ExpOicativ aO

A cČuta repre]intČ experimentuO speciÀc artistuOui, a gČsi repre]intČ experienĩa privitoru-

Norman )oster scria: ´I confess to Eeing oEsessed with invention.µ µMČrturisesc sČ Àu

MuOtumim 0LKDHOHL*ČOČĩHDQX pentru imaginiOe puse Oa dispo]iĩie.

MoEiOa ca eOement nu doar funcĩionaO, ci Ăi decorativ.

Imagini puEOicate cu acorduO Oui *DEULHO1LĩČ

Recenzie: Principele Radu al României, Provizoratul Istoric” (Editura

La sfkrĂituO anuOui trecut a apČrut Oucrarea ´Provi]oratuO Istoricµ Editura

Ín 200, autoruO a puEOicat ´Europa din noiµ – o paraOeOČ între regaOitate

CapitoOeOe cČr ii µ Provi]oratuO Istoricµ repre]intČ anaOi]e geopoOitice

Ín 200 Ăi tot în Editura PoOirom, PrincipeOe Radu aO Romkniei puEOicČ

Leadership este deMa un concept în ÀOosoÀa poOiticČ Ăi ,, nu are echivaOent

Imagine pusČ Oa dispo]iĩie de Adriana Macsut.

ÅCE-A )OST A )OST, CE ESTE E āI 9A MAI )I CE SE CU9INE«µ:

āi, atunci, a doua întreEare: de ce existČ aceastČ carte"

. la )LORINEL A*A)IĨEI – se analizeazČ toatČ creaĩia sa de pknČ acum: Å)lorinel AgaÀĩei se

. la ALE;ANDRU DEāLIU – se analizeazČ doar ckteva interviuri: ÅMeritele puElicistului vrkncean

. la 9IR*IL +U=UM – a fost analizatČ opera, în micromonograÀe acum, se suportČ Åcontragerea

. la )LORIN MUSCALU: idem;

9. la ION PANAIT – se analizeazČ, aproape integral, opera poeticČ a mult-regretatului truEadur

2. la ION LARIAN POSTOLAC+E – aceeaĂi contragere a micro-monograÀei minus traducČtorul

prof. dr. $GULDQ%RWH]

$UW2XW²DUWČĂLDUKLWHFWXUČSDWULPRQLXĂLUHVWDXrDUH

Devenind ataĂat aO CartieruOui *eneraO NavaO în 44, Aiva]ovski însoĩeĂte de

O vi]itČ scurtČ Oa Eunica, într-un sat transiOvČnean. 9ara, 200.

,RQDXQDUKLWHFWDVHFLWLDUWLVWPDUWLH

Norman )oster scria: ´I confess to Eeing oEsessed with invention.µ µMČrturisesc sČ Àu

Imagini puEOicate cu acorduO Oui *DEULHO1LĩČ

Ín 200, autoruO a puEOicat ´Europa din noiµ – o paraOeOČ între regaOitate

Ín 200 Ăi tot în Editura PoOirom, PrincipeOe Radu aO Romkniei puEOicČ

. la )LORINEL A*A)IĨEI – se analizeazČ toatČ creaĩia sa de pknČ acum: Å)lorinel AgaÀĩei se

. la ALE;ANDRU DEāLIU – se analizeazČ doar ckteva interviuri: ÅMeritele puElicistului vrkncean

. la 9IR*IL +U=UM – a fost analizatČ opera, în micromonograÀe acum, se suportČ Åcontragerea

. la )LORIN MUSCALU: idem;

2. la ION LARIAN POSTOLAC+E – aceeaĂi contragere a micro-monograÀei minus traducČtorul