Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi

Nuvel a apar e i n pri mul numar al revi stei iesene D aci a Li ter ar a din 1840 sub ti tl ul de Scen e i stori ce di n croni cel e Mol davi ei . Alexandru Lapusneanul. Izvorul de inspi rati e al prozatorului il consti utui e Letopi setul Tarii Mol dovei de Gri gore Urech e, cu par agr af el e ref eri toare l a cea de - a doua domni e a l ui Al exandru -Voda Lapusneanu. Ai ci nuvel a se afl a in nucl eu si Negruzzi e tentat chi ar a tr an scri e, l a un moment dat, o repli ca vesti ta a Lapu snenului consemn ata de Gri gore Urech e i nsusi : Daca au mersu solii Tomsi si -i i -au spus, zi c sa l e fi e zi s Al exandru Voda: << D e nu ma vor, eu ii voi pre ei , si de nu ma iubescu, eu ii iubescu, pr e dansii si tot voi merge, ori cu voi e, ori fara voi e>>. Ui mi toare r amane mer eu l a Negruzzi , i n urama ori cator l ecturi repetate (mai al es daca avem i n veder e ca nuvel a e scrisa i nai nte de 1840), detasar ea de eroul sau pus sub obser vati a car acterologul ui si pri vi t ca un produs al i mprejuraril or i stori ce, pr edesti nat par ca. Pe Lapu sneanu il car acteri zeaza cruzi mea n emasur ata, provenui ta di ntr -o ura far a margi ni , dusa l a paro xi sm, fata de boi eri mea tr adato ar e, l aco ma de averi , spoli atoar e a tar ani mii . E vi cl ean, i pocri t, de o inteli genta di aboli ca, i si i ncarca jurami ntel e, e ci ni c si de un umor macabru, atunci cand ii arata soti ei sal e Ruxandra, pi rami da de capete, consi derandu -l e drept un l eac de fri ca . Este i n star e, vazandu -se popi t, sa profere i njurii l a adresa cl erul ui lucru infiorator pentru acea vr eme, cu atat mai groazni c cu cat eroul e l a un pas de moar te. Ar fi fost capabil chi ar sa -si uci da soti a si pruncul sau, atunci cand pr esi mte ali anta cu dusmanii lui nei mpacati : M-ati popi t voi , dar de ma voi indrepta, pre mul ti am sa popesc si eu! Iar pe cateau a asta voi s -o tai in patru bucati i mpreuna cu tancul ei , ca sa nu mai ascul te sf aturil e boi erilor si dusmanilor mei . Ca l a toti scrii torii vechi , de sub pana l ui Costache Negru zzi apare adesea ceea ce am putea numi vorva memorabil a, atr asa de aceeasi tendi nta, spr e l api dari tate. To ate cel e patru motto -uri sunt asemen ea vorbe memorabil e, i esi te din text, cu vremea, si deveni te bun comun. Mai sunt si al tel e, intre car e ne margi ni m a semn al a numai cel ebr a repl i ca a l ui Lapusneanu: Prosti , dar mul ti ! Descri eril e sunt mi ni me i n nuvel a. Cateva amanunte vesti mental e, enumer ar ea bucatel or de l a banch et, facuta, cum zi ce George Calinescu: cu o pensul a fl amanda si cam atat. Intr -un singur loc, apar e o scurta descri er e ti pi c romanti ca: Cetatea [Hoti nului ] era muta si pusti e ca u n mormant de uri es. Nu se auzea decat murmur a val urilor Ni strului , ce i zbeau regul at stan coasel e ei coaste, sure si goal e, si stri gatul monoton al ostasil or de staja, carii intru l umina cr epusculului se zar eau r azi mati pe l ungile l or l ance. Pe boi eri , Lap usn eanu ii omorea di n cand i n cand, ni meni nu indraznea a gr ai i mpotri va lui , cu cat mai var tos a l ucra ceva; o gvardi e de l efecii al banezi , serbi , unguri , i zgoni ti pentru rel el e lor fapte, i si afl aser a scapar e l anga Al exandru, pl atindu -I bi ne, ii av ea h ar azi ti ; incepu a sili pre str ai ni si pre catoli ci asi l epadar e l egea, i n ini ma nordul ui vi a inca pomeni rea l ui Rares; Ajunga atata sange varsat, atatea vadu vii , atati a sar mani (=orfani ); Spun (=se zi ce) ca i n minutul aceal , el era foar te gal be n l a fata si racl a sf antului ar fi

tresari t, i ncepura a zi ce (= a canta) di n surl e; l a spatel e fi estecarui a boi er dvorea cate o sl uga, car e dr egea(=turna vi n); acum er a aproape a se scul a de l a masa (l a i mpersonal ); milosti vul Dumnezeu sa te i ntar eas ca in ce ai pus de a nu mai stri ca pe boi eri si a bantui norodul; lovindu -l dreot i n frunte il dobori l a paman t; sl ugi si oameni boi eresti burzul ui sera norodul ; sa -i i mproaste cu tunuril e; sa-i de i stov; Lapusn eanu scotea ochii , tai a mai ni ci unte a si seca (din l at. secar e = a tai a, scurta)pe car e avea pr epus. Spanci oc si Stroi ci sedeau l a Cameninta (forma near ti cul ata a numel ui propriu) asteptand si pandi nd vreme etc. Imi tatorul lui Negruzzi , Al exandru Odobescu, va avea mai putin geniu in a i ntu i speci fi cul artei cuvantul ui si va da i n Mihnea voda cel Rau si Doamn a Chi ajn a, descri eri de epoca foar te amanunti te, i esi te de sub condei ul arheol ogului , frumoase si inter esan te i nsine, dar deveni te mai curand pi edi ci in cal ea torentul ui epi c. Descri eril e l ui Negruzzi sunt facut pentru cul oare, pentru sugesti e si atmo sfer a, si margi ni te numai l a cateva amanunte semni fi cati ve. Cul oarea de epo ca e data i nsa nu atat prin descri eri , cat mai al es pri n li mbaj, inspirat cu mul ta gri ja din croni ca si adus in contexte perf ect i nteli gibil e contemporanilor. Nu atat vocabul arul , car e pri n forta lucrurilor nu se mai foloseste azi (zobron, beni sel , fel endares, samuri , surguci , fil aliu, junghiu etc., fiind vorba de costumati e sau de ar me), dar mai al es cuvi ntel e al c aror conti nut seman ti c s- a schi mbat, cat si foneti smel e si constructiil e sintacti ce arhai ce, au o functi e stili sti ca superi oara, urmata si aplicata consecven t de Mi hail Sadoveanu in romanel e sal e i stori ce de mai tar zi u.