ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI INVATAMANT ECONOMIC DESCHIS LA DISTANTA BUZAU FACULTATEA DE FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

PROIECT LA PRACTICA DE SPECIALITATE

STUDENT:VIRVAROI MIHAELA FABBV ANUL III GRUPA:633

PROFESOR COORDONATOR:

ACTIVITATEA DE CREDITARE IN CADRUL CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI

CUPRINS

LEGEA PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI ISTORICUL CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI SISTEM INFORMATIC PENTRU CEC BAZA LEGALA A ACTIVITATII DE CREDITARE DEFINITII SI TERMENI DE REFERINTA IN ACTIVITATEA DE CREDITARE PRINCIPII SI CONDITII GENERALE DE CREDITARE CATEGORII DE CREDITE,DURATA DE CREDITARE SI NIVELUL CREDITULUI.DOCUMENTATIA NECESARA APROBARII CREDITELOR NIVELUL CREDITULUI GARANTIILE CREDITELOR ANALIZA CERERII DE CREDIT COMPETENTELE DE APROBARE A CREDITELOR CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE IN RELATII SPECIALE CU BANCA,PERSONALULUI PROPRIU SI FAMILIILOR ACESTUIA ASIGURAREA BUNURILOR ADMISE IN GARANTIE UTILIZAREA SI CONTROLUL UTILIZARII APORTULUI PROPRIU SI A CREDITULUI APROBAT ACORDAREA CREDITELOR PE BAZA DE PROTOCOL DE COLABORARE RAMBURSAREA CREDITELOR SI PLATA DOBANZILOR TAXE,COMISIOANE SI PENALITATI

LEGE

LEGE nr.66 din 3 iulie 1996 privind reorganizarea Casei de Economii i Consemnaiuni din Romnia n societate bancar pe aciuni Parlamentul Romniei adopt prezenta lege. Art. 1. - Casa de Economii i Consemnaiuni din Romnia, denumit prescurtat C.E.C., se reorganizeaz n societate bancar pe aciuni, cu acionar unic statul romn. Casa de Economii i Consemnaiuni va funciona ca banc de economii, avnd ca principal obiect de activitate atragerea, pstrarea i fructificarea economiilor bneti n lei i n valut ale populaiei, a disponibilitilor bneti ale persoanelor juridice, precum i primirea de sume spre consemnare. Capitalul social iniial al Casei de Economii i Consemnaiuni este de 220.000 milioane lei. Art. 2. - Disponibilitile Casei de Economii i Consemnaiuni se fructific prin: a) acordarea de credite populaiei pentru cumprarea, construirea, modernizarea, consolidarea sau repararea locuinelor proprietate personal, precum i pentru cumprarea de bunuri de consum; b) acordarea de credite agenilor economici mici i mijlocii; c) cumprarea de titluri de stat, bonuri de tezaur sau alte titluri de valoare;

d) constituirea de depozite i acordarea de credite societilor financiare i bancare;

e) alte plasamente stabilite de Consiliul de administraie al Casei de Economii i Consemnaiuni. Art. 3. - Sumele depuse de populaie la Casa de Economii i Consemnaiuni pe instrumente de economisire, precum i dobnzile i ctigurile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat. Acestea se restituie oricnd la cererea titularilor sau a reprezentanilor legali ai acestora. Drepturile de crean asupra sumelor depuse, dobnzilor i ctigurilor sunt imprescriptibile. Art. 4. Operaiunile efectuate de Casa de Economii i

Consemnaiuni, numele depuntorilor i ale titularilor depunerilor, sumele depuse i orice alte date n legtur cu operaiunile efectuate pe numele acestora sunt confideniale. Date informative privind depuntorii titulari i operaiunile efectuate se dau numai n cauzele penale n care s-a pus n micare aciunea penal mpotriva titularului, la cererea procurorului sau a instanei judectoreti. Msurile de indisponibilizare a sumelor depuse, a dobnzilor i a ctigurilor pot fi luate numai n cauzele penale, dup punerea n micare a aciunii penale mpotriva titularului, prin ordonana procurorului sau prin ncheiere a instanei judectoreti, iar msurile de executare silit pot fi luate numai n cauzele penale, prin hotrre judectoreasc. Art. 5. - Sunt scutite de impozite, taxe de timbru i orice alte taxe:

a) depunerile de economii, precum i dobnzile i ctigurile acordate populaiei de ctre Casa de Economii i Consemnaiuni;

b) sumele reprezentnd depunerile trecute pe numele motenitorilor; c) aciunile judiciare sau arbitrale, precum i orice alte acte n legtur cu activitatea Casei de Economii i Consemnaiuni n relaiile sale cu populaia. Art. 6. - Denumirile "Casa de Economii i Consemnaiuni", "C.E.C.", "libret de economii" i "obligaiuni C.E.C. cu ctiguri" se folosesc exclusiv de ctre Casa de Economii i Consemnaiuni. Art. 7. - Casa de Economii i Consemnaiuni este condus de un consiliu de administraie. Consiliul de administraie al Casei de Economii Economii i i Consemnaiuni Consemnaiuni este se compus numesc din: de preedinte, 3 vicepreedini i 7 membri. Preedintele i vicepreedinii Casei de primul-ministru. Preedintele Casei de Economii i Consemnaiuni ndeplinete funcia de preedinte al consiliului de administraie. Ceilali membri ai consiliului de administraie sunt numii de ministrul finanelor. Consiliul de administraie este numit pe o perioad de 4 ani. Art. 8. - Modul de organizare i de funcionare a Casei de Economii i Consemnaiuni se stabilete prin statutul propriu elaborat de consiliul de administraie i aprobat de Guvern. Art. 9. - Decretul nr.371 din 16 august 1958 privind organizarea i funcionarea Casei de Economii i Consemnaiuni a Republicii Populare Romne, publicat n Buletinul Oficial nr. 32 din 19 august 1958, precum i orice alte dispoziii contrare se abrog.
6

Aceast lege a fost adoptat de Camera Deputailor n edina din 11 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituia Romniei. PREEDINTELE CAMEREI DEPUTAILOR ADRIAN NSTASE Aceast lege a fost adoptat de Senat n edina din 20 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituia Romniei. p. PREEDINTELE SENATULUI VALER SUIAN Bucureti, 3 iulie 1996. Nr. 66.

DECRET NUMAR: 371 DIN 16/08/58 privind organizarea si functionarea Casei de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA APARUT IN BULETINUL OFICIAL Nr. 32 DIN 19/08/58 ART.1 Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane, denumita prescurtat "C.E.C." are ca scop dezvoltarea in rindurile populatiei a spiritului de economisire si de buna gospodarire a

banilor,

pastrarea

disponibilitatilor

banesti

ale

populatiei

si

efectuarea decontarilor in legatura cu aceste disponibilitati.

ART.2 Sumele de bani depuse de C.E.C. pe libretele de economii, pe consemnatiuni C.E.C. cu cistiguri sau sub alte forme de economisire sint garantate de stat. ART.3 Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane este unica institutie autorizata sa primeasca sume spre consemnare. Institutiile, intreprinderile si organizatiile economice de stat si cooperatiste, organizatiile obstesti precum si cetatenii Republicii Populare Romane sint obligati sa depuna exclusiv la C.E.C. a Republicii Populare Romane spre consemnare oricare ar fi temeiul legal al consemnarii, scopul sau destinatia sumelor consemnate. ART.4 Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile statutului alaturat, care face parte integranta din prezentul decret. ART.5 Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane functioneaza sub conducerea generala a Ministerului Finantelor. ART.6 Comitetele executive ale sfaturilor populare vor sprijini activitatea Casei de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane. In acest scop, vor atribui localuri necesare unitatilor CEC a Republicii Populare Romane pentru asigurarea bunei deserviri a depunatorilor asimilindu-le cu unitatile comertului de stat. De
8

asemenea, vor organiza comisii locale pentru sprijinirea actiunii de economisire.

ART.7 Indrumarea generala a activitatii comisiilor locale pentru sprijinirea actiunii de economisire in Republica Populara Romana, se exercita de catre Comisia Centrala pentru sprijinirea actiunii de economisire, in compunerea si cu atributiile prevazute in Statutul Casei de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane. ART.8 Sint scutite de impozite, taxe de timbru si de orice alte taxe: a)depunerile la C.E.C. a R.P.R.; b)veniturile cetatenilor provenite din dobinzile sau cistigurile acordate de C.E.C. pentru sumele depuse; c)operatiunile precum si actiunile judiciare ale C.E.C. a R.P.R. ART.9 Decretul nr.387 din 6 octombrie 1949, publicat in Buletinul Oficial al Republicii Populare Romane nr. 64 din 7 octombrie 1949, pentru organizarea, functionarea si administrarea Casei de Economii si Consemnatiuni a R.P.R.(C.E.C.), precum si orice alte dispozitii contrare prezentului decret, se abroga.

ISTORICUL CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI

Originile Casei de Economii si Consemnatiuni se regasesc in eforturile elitelor politice si economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine in finantele publice ale tanarului stat roman, rezultat in urma Unirii din 1859.
9

Casa de Economii si Consemnatiuni este continuatoarea activitatilor initiate si desfasurate de prima institutie de credit public din Romania Cassa de Depuneri si Consemnatiuni-, si a celor intreprinse, incepand cu anul 1881, de cea mai importanta casa de economie care a activat in civilizatia bancara romaneasca Casa de Economie -, transformata in anul 1932 in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale. Fondarea Cassei de Depuneri si Consemnatiuni se subscrie unor ample masuri de reforma si modernizare aplicate structurilor economice, initiate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza si sprijinite de toate fortele progresiste ale natiunii romane din epoca aceea. Eforturile de innoire, dezvoltare si schimbare a vietii politice, sociale si economice trebuiau sa conduca, mai devreme sau mai tarziu, la intrarea poporului roman in marea familie europeana a natiunilor civilizate si dezvoltate economic. Unirea tuturor romanilor intr-un singur stat a fost un alt deziderat major, urmarit cu perseverenta si daruire de catre reprezentantii de frunte ai societatii romanesti, pe toata durata secolului al XIX-lea. Efervescenta reformatoare a epocii lui Cuza isi trage radacinile din initiativele si luptele duse, pe parcursul a peste jumatate de secol, de catre cele mai de seama personalitatii romanesti care au marcat acele timpuri. Regasim aici, deopotriva, domnitori, boieri, carturari si ierarhi ai bisericii, negustori, bancheri si tarani. Inca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, incet, dar sigur, procesele de modernizare incep sa modeleze societatea romaneasca. Franate, dar nu oprite, de situatia politica externa in care se gaseau Principatele Romane si tinuturile romanesti aflate sub stapanire straina, schimbarille novatoare patrund in societatea romaneasca si provoaca ruptura iremediabila cu trecutul. Rapirile teritoriale, desele ocupatii militare straine rusesti, turcesti si austriece-, suzeranitatea otomana si ingerintele politice directe ale apasatorului protectorat rusesc nu au reusit sa opreasca dezvoltarea economica, sociala si politica a civilizatiei romanesti. La inceputul secolului al XIX-lea, in ciuda greutatilor intampinate, economia provinciilor romanesti, inapoiata si dominata de structuri arhaice, da semne vizibile de schimbare. O adevarata revolutie economica se produce dupa Tratatul de la Adrianopole, incheiat intre Turcia si Rusia in anul 1829, document international care stipula inlaturarea monopolului otoman asupra comertului exterior al Principatelor Romane. Transformari
10

importante au loc in sfera schimbului si a productiei, in special a celei agricole. Dupa acest eveniment incep sa vina, din ce in ce mai mult, oameni de afaceri, negustori ,

comercianti si bancheri apuseni. Ei vin insotiti nu numai de capitaluri dar si de ideile reformatoare si revolutionare, idei ce vor rodi si pe pamanturile romanesti. Cu toata dorinta de transformare si schimbare a economiei, lipsea elementul cel mai pretios capitalul. Fara credit, fara capitaluri si banci, eforturile erau sortite esecului. Lipsa acuta a banilor, deficitele bugetare, cheltuielile din ce in ce mai mari reclamate de noile necesitati administrative, dobanzile camataresti ruinatoare cereau infiintarea institutiilor de credit, ca singurul mijloc de rezolvare a acestor probleme. De la Regulamentele Organice si pana la documentele programatice ale Revolutiei de la 1848, de la memorii ale carturarilor si pana la documentele oficiale prezentate marilor puteri europene, regasim dorinte si solicitari referitoare la fondarea bancilor, institutului de emisiune sau a caselor de economii. In valtoarea luptelor si actiunilor duse pentru implinirea acestor deziderate se remarca, la loc de cinste, o seama de economisti romani, ce au sustinut cu ardoare si perseverenta infiintarea institutelor de credit romanesc, dintre care putem aminti pe: Nicolae Sutu, Costache Balcescu, Enric Winterhalder, Ion Ghica, Dionisie Pop Martian, Ion Ionescu de la Brad, etc. In domeniul caselor de economii, primul proiect apartine lui Costache Balcescu, fratele fruntasului revolutionar Nicolae Balcescu, proiect publicat in 1845. Acesta cuprindea statutele cassei de pastrare si imprumutare care urma sa se fondeze prin sloboda subscriptie particulara in orasul Bucuresti, fiind insotit si de o expunere de motive. Trebuie mentionat faptul ca, proiectul a fost inspirat dupa statutele caselor de economie din Franta si a celei din Brasov, infiintata in 1835. Alte proiecte care au urmat dupa Unirea din 1859 se refereau la organizarea institutiilor bancare, realizate fie cu capital autohton, fie prin imprumuturi externe. Cassa de Depuneri si Consemnatiuni a fost conceputa, inca din anul 1859, ca o anexa a Bancii de Scont si Circulatiune. Ea era inclusa intr-un plan de ansamblu pentru organizarea creditului in Romania. Mai tarziu, in anul 1864, in expunerea de buget al statului, semnata
11

de Nicolae Rosetti-Balanescu, ministru ad-interim de Finante, Cassa de Depuneri si Consemnatiuni figureaza ca o institutie distincta de celelalte.

Evaluandu-se cauzele crizei economice din acel timp se preconizeaza adaptarea economica la cerintele noului stat. Solutiile propuse se refereau la crearea institutiunilor de credit, avand ca scop dezvoltarea comertului si industriei nationale, care contin elemente contributive foarte producatoare. In planul de organizare al creditului, publicat in anul 1864, ca anexa la bugetul statului, sunt mentionate institutiile financiare, intr-o ordine ce sugera urgenta infiintarii lor. Astfel, prima apare Banca Fonciara, urmata de Banca de Scont si Circulatiune folositoare tuturor categoriilor de producatori si avand ca scop desfiintarea cametei. Sunt mentionate apoi Casa de Economie, Cassa pentru inlesnirea micilor agricultori si meseriasi, Muntele de Pietate si Cassa de Depozite si Consignatii. Acest plan riguros al unui sistem bancar unitar in stare sa transforme economia noastra de schimb in economie de credit s-a finalizat, in mod original, prin infiintarea, in primul rand, a Cassei de Depuneri si Consemnatiuni, desi ea figura in amintitul plan ca fiind ultima. Astfel, Cassa de Depuneri si Consemnatiuni a luat fiinta cea dintai, cu 9 ani inaintea Creditului Funciar Rural, creat in 1873 si cu 16 ani inaintea Bancii Nationale si a Casei de Economie, create in 1880. Explicatia, asa cum apare in expunerea de motive a proiectului de lege din iulie din 1864, sta in legatura ei cu tezaurul public si neconditionarea la constituire a existentei unui capital social. Dimpotriva, strangand fondurile risipite la instantele judecatoresti si administrative din toata tara, noua institutie putea sa serveasca cu succes tezaurul public. In acest sens, ministrul ad-interim de Finante, Nicolae Rosetti-Balanescu, realizeaza un proiect de lege pentru constituirea unei Casse de Depozite si Consignatii, pe care-l supune aprobarii Domnitorului, la 28 iulie 1864. Dupa indeplinirea tuturor procedurilor, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza sanctioneaza, la 24 noiembrie 1864, legea de infiintare a Cassei de Depuneri si Consemnatiuni. Legea pentru infiintarea Cassei de Depuneri si Consemnatiuni prevedea la art.1:
12

Se instituie o Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, care, sub autoritatea Ministerului Finantelor si sub privegherea unei comisiuni sa stranga si sa administreze fondurile provenite din:

1) depuneri voluntare, judiciare si administrative; 2) consignatii ordonate sau autorizate prin articole speciale din condica civila, criminala sau comerciala sau de vreo alta lege speciala si care se vor preciza prin reglementul legii; 3) succesiunile vacante; 4) fondurile ce vor proveni din bunurile sechestrate; 5) fondurile comunale ce vor prisosi peste cheltuielile lor; 6) cautiunile agentilor contabili, intreprinzatorilor de lucrari publice, cumparatorilor si arendasilor, intrucat acestea nu se vor face ipoteci de imobile; 7) cautiunile ce contribuabilii vor fi datori a da in cazurile prevazute de lege. Dobanda care urma sa fie platita depunatorilor a fost stabilitata la 5%, ea calculandu-se incepand din a 61-a zi de la data depunerii. Restituirile trebuiau efectuate in cel mult 30 de zile de la data cererii, fie ca era vorba de depuneri voluntare, fie ca era vorba de depuneri cu caracter obligatoriu. Prevederile legii mentionau, printre altele, ca organizarea institutiei era autonoma, iar bugetul acesteia era distinct, figurand numai ca un cont de ordine pentru evidenta in bugetul statului. Daca, sub forma in care a fost infiintata, Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, si-a indeplinit sarcina de a centraliza si a pune la dispozitia statului mijloacele financiare provenite din depuneri judiciare si administrative, din consemnari ordonate prin legi, din bunuri sechestrate, succesiuni vacante, cautiuni, etc., nu acelasi lucru se poate spune despre depunerile voluntare ale populatiei. Pentru atragerea micilor depuneri ale populatiei din mediu urban si rural a fost infiintata Casa de Economie, ca o anexa a C.D.C. Scopul Casei de Economie era, potrivit legii, acela de a provoca, a pastra, a face producatoare si a strange economiile cele mai insemnate ale claselor muncitoare. Aparatul central al Casei de Economie facea parte din aparatul Cassei de Depuneri,
13

Consemnatiuni si Economie (operatiunile Casei de Economie se inregistrau separat, in registre speciale). Depunerile se primeau la ghiseele Casei de Economie din Bucuresti, precum si la orice agent al institutiei. Erau agenti ai Casei de Economii toti casierii statului, sefii oficiilor postale, directorii de scoli, precum si invatatorii de la sate.

Fiecare depunator primea un libret, in care se inscriau toate operatiunile. Fiecare depunere nu putea fi mai mica de 1 leu sau mai mare de 300 lei. doua depuneri succesive nu puteau fi facute la un interval mai mare de 8 zile. Indata ce sumele depuse pe un libret atingeau 3.000 lei, Casa de Economie cumpara, in contul depunatorului respectiv, efecte de stat, pe care le pastra si administra separat. Dobanda nu putea fi mai mare de 4 1/2 % sau mai mica de 3%. Intre cele doua institutii Cassa de Depuneri si Consemnatiuni si Casa de Economie -, s-a stabilit o delimitare a sferei de actiune: Casa de Economie si-a concentrat atentia asupra atragerii micilor economii incepand de la un leu pana la 300 de lei, in vreme ce Cassa de Depuneri si Consemnatiuni a ramas sa se ocupe cu pastrarea depunerilor cu caracter obligatoriu, precum si cu atragerea depunerilor voluntare de capitaluri mai insemnate. In ceea ce priveste politica plasamentelor, statul a fost beneficiarul principal al fondurilor financiare acumulate de cele doua institutii. Din 1872, o mare dezvoltare au luat-o imprumuturile acordate judetelor si comunelor, fapt consacrat si juridic in legea din 1876. Tot din 1876, Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, incepe sa acorde imprumuturi garantate cu efecte publice particularilor. Pana la primul razboi mondial cele doua institutii se dezvolta armonios, in ciuda dificultatilor create de crizele economice ce au afectat economia romaneasca in aceasta perioada (1876-1877, 1899-1903, 1907-1908, 1913). In timpul acestor crize economice si financiare, de intensitate mai mica sau mai mare, restituirile au fost mai mari decat depunerile la cele doua institutii. S-a reusit insa, sa se depaseasca consecintele acestor crize fara sa fie afectat prestigiul si bunul renume, dobandite inca de la infiintare. Intrarea Romaniei in primul razboi mondial, la 14 august 1916, a influentat puternic intreaga viata sociala si economica a tarii. Activitatea Cassei de Depuneri, Consemnatiuni
14

si Economie a fost, la randul ei, puternic marcata de evenimente. Inca din primele zile ale razboiului, institutia a trebuit sa faca fata unor cereri masive de restituiri. Dupa ocuparea capitalei de catre armata germana, activitatea CDCE s-a scindat: o parte si-a continuat activitatea la Bucuresti, alta a plecat la Iasi. La Bucuresti, trupele de ocupatie au confiscat cea mai mare parte a numerarului disponibil al C.D.C.E. iar palatul institutiei a fost rechizitionat pentru serviciile administratiei militare germane. Cu toate greutatile inerente conditiilor de razboi activitatea C.D.C.E. a continuat. Dupa razboi, in primii 10 ani, C.D.C.E., se implica tot mai mult in viata economica a tarii, in special in domeniul industrial si monetar. Se pune in slujba statului in toate marile acte promovate de acesta pentru rezolvarea problemelor aparute datorita razboiului. Criza economica declansata in America in toamna anului 1929 molipseste rapid Europa si se transforma in criza economica mondiala. Romania nu este scutita de efectele crizei, intra in vartejul ei. Capitalurile straine fug din tara, preturile scad, fabricile si uzinele isi inchid portile, se ingroasa somajul. Intr-un cuvant, se dezorganizeaza economia. Bancile incep sa aiba porobleme, apar falimentele. Lipsa de lichiditati, de numerar, devine o constanta. Sistemul bancar este bulverstat, nesiguranta pluteste printre bancheri si clientii acestora iar viitorul se arata sumbru. In aceasta atmosfera, are loc loc o profunda reforma a Cassei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie. Casa de Economie se desprinde, devine independenta si isi schimba denumirea in Casa Generala de Economii. Afluenta mare de capitaluri de la bancile particulare spre Casa Generala de Economii si introducerea unor noi servicii bancare determina, la numai doi ani de la reorganizare, o noua transformare, nu numai a numelui Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale dar si in ceea ce priveste activitatea si rolul sau in economia romaneasca. Criza economica nu afecteaza operatiunile C.D.C. si C.E.C., din contra, cunosc o si mai mare dezvoltare. In timpul celui de-al doilea razboi mondial (1939-1945), cele doua institutii sunt chemate sa contribuie intr-o masura mult mai larga la mentinerea stabilitatii financiare a statului, in acest sens, preluand unele atributii ale Bancii Nationale ale Romaniei. Evenimentele politice si economice interne, produse in anii 1944-1948, determina schimbari majore ale sistemului si aparatului bancar romanesc. In acest context, Casa de Economii si Consemnatiuni, institutie formata din contopirea C.D.C. si C.E.C., in anul
15

1948, ramane, pana in anul 1990, singura banca de economii si unica institutie de credit cu atributii legate de atragerea disponibilitatilor banesti ale populatiei.

Dupa 1990, prima incercare de extindere a serviciilor bancare si de pregatire a conditiilor pentru obtinerea statutului de banca universala, a constituit-o adoptarea legii nr.66/1996, prin care CEC devine societate bancara pe actiuni, cu actionar unic statul roman, avand capitalul social subscris si varsat integral de 220 miliarde lei. Urmare a numirii unui nou Consiliu de Administratie, in luna septembrie 2001, in prezent, Casa de Economii si Consemnatiuni se afla angrenata intr-un vast si amplu proces reformator.

TABEL CRONOLOGIC 1864, 28 iulie Consiliul de Ministri aproba proiectul de lege referitor la instituirea unei casse de depozite si consignatii, proiect prezentat de Nicolae Rosetti-Balanescu, ministru de Finante ad-interim in guvernul Mihail Kogalniceanu (11 oct.1863-26 ian.1865); 1864, 14 noiembrie Consiliul de Ministri aproba modificarile si amendamentele propuse de Consiliul de Stat proiectului legii de infiintare a Casei de Depuneri si Consemnatiuni; 1864, 24 noiembrie Domnitorul Alexandru Ioan Cuza sanctioneaza legea de infiintare a Casei de Depuneri si Consemnatiuni. Decretul domnesc poarta contrasemnaturile lui Mihail Kogalniceanu, Prim Ministru, Ludovic Steege, ministru de Finante si Nicolae Cretulescu, ministru de Justitie; 1864, 1/13 decembrie publicarea legii de infiintare a Casei de Depuneri si Consemnatiuni in Monitorul Oficial nr.268; 1865, 1 ianuarie Casa de Depuneri si Consemnatiuni isi incepe activitatea sub conducerea lui Enric Winterhalder, fost director si secretar general al Ministerului Finantelor. Comisia de Priveghere, organul de control si conducere, este formata din: Ion Ghica, presedinte, Constantin Steriadi, Vasile Paapa, Scarlat Cretulescu si George Platon membrii; 1865, 9/21 ianuarie prima sedinta a Comisiei de Priveghere;
16

1876 modificarea legii de organizare a Casei de Depuneri si Consemnatiuni, promulgata prin Inaltul Decret din 3 august 1876 si publicata in Monitorul Oficial nr.174 din 8 august 1876. Comisia de Priveghere se transforma in Consiliul de Administratie, organ de conducere efectiva, format din 12 membri. Politica de plasamente este extinsa. Se introduc operatiunile de lombard in locul imprumuturilor ipotecare, precum si dreptul comunelor, judetelor si asezamintelor de binefacere de a contracta imprumuturi pe termen de 5 ani; 1877, 12 iunie Este publicata legea de autorizare a emisiunii biletelor ipotecare in valoare de 30 milioane lei, in vederea sustinerii financiare a razboiului de independenta (1877-1878). Controlul emisiunii biletelor ipotecare si a tuturor operatiunilor au fost incredintate Consiliului de Administratie al Casei de Depuneri si Consemnatiuni; 1880, 16 ianuarie si 28 octombrie Publicarea in Monitorul Oficial nr.12 si 242 a decretelor de infiintare a Casei de Economie, institutie anexa a Casei de Depuneri si Consemnatiuni. Casa de Depuneri si Consemnatiuni isi schimba denumirea in Cassa de Depuneri, Consemnatiuni si Economie; 1881, 1 ianuarie isi incepe activitatea Casa de Economie, institutie autonoma financiara dar aflata sub administrarea C.D.C.E.; 1895, 30 aprilie Are loc reorganizarea administrativa a Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie ( au fost infiintate serviciile centrale serviciul secretariatului, serviciul depunerilor si consemnatiunilor, serviciul economiilor, casieria centrala si serviciul exterior; 1897, 8 iunie Se pune piatra fundamentala a Palatului Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie, in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta. Palatul este inaugurat in anul 1900, prima sedinta a Consiliului de Administratie, in noul local, are loc la 15 iunie; 1899-1903, -se implica direct sau prin Banca Nationala in sprijinirea eforturilor statului de depasire a crizei economice si a efectelor produse de aceasta; 1900, 27 ianuarie In Monitorul Oficial nr.241 este publicata modificarea legii din 1876, prin care este reglementata politica de plasamente si sunt stabilite conditiile la imprumuturile ce vor fi acordate statului;
17

1900-1912, - administreaza Creditul Judetean si Comunal, institutie anexa a Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie. Incepe sa acorde imprumuturi pe termen lung administratiilor fiscale, prin emiterea de obligatiuni la purtator, rambursabile prin anuitati fixe; 1916 - 1918, - Dupa o perioada de neutralitate (1914-1916), Romania intra in primul razboi mondial (1914-1918), fapt ce provoaca scindarea administratiei institutiei in doua parti: una in teritoriul ocupat, la Bucuresti si a doua, la Iasi. Guvernul Ion I.C. Bratianu decide evacuarea tezaurului Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie, a Bancii Nationale a Romaniei, precum si a valorilor apartinand celorlalte institutiuni publice si private, la Iasi si, de aici, la Moscova, pe baza garantiilor date de guvernul rus si de marii aliati ai Romaniei; 1919-1922, - Indeplineste politica monetara a statului roman in teritoriile reunite (Basarabia, Bucovina si Transilvania) si participa intens la refacerea economica a intreprinderilor din aceste tinuturi istorice; 1919-1941, - Subscrie la imprumuturi publice: Imprumuturi Unirii-1919, Imprumutul pentru unificarea monetara-1920, Imprumutul de Inzestrare 1934, Fondul Apararii Nationale 1939, Imprumutul de Reintregire - 1941; 1920-1928, - Finanteaza intens intreprinderile industriale in vederea refacerii utilajului distrus de razboi, prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei si a Societatii Nationale de Credit Industrial; 1930, Are loc reorganizarea Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie prin desprinderea Casei de Economie, care devine institutie publica autonoma, sub denumirea de Casa Generala de Economii, persoana juridica, aflata sub autoritatea Ministerului de Finante (Monitorul Oficial, partea a III-a, nr.64 din 6 septembrie 1930); 1932, 21 octombrie Este publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr.247, modificarea legii de organizare a Casei Generale de Economii. Se introduc operatiunile de conturi curente, viramnete si cecuri postale in sfera activitatilor desfasurate. Casa Generala de Economii isi schimba denumirea in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale, prescurtat C.E.C.;

18

1937, 24 martie Aparitia Decretului-lege de modificare a legii Casei de Depuneri si Consemnatiuni, publicat in Monitorul Oficial nr. 69, prin care s-a stipulat ca depunerile si consemnarile judiciare si administrative vor fi efectuate obligatoriu la C.D.C.; 1938, - Adoptarea unui nou sistem de contabilitate la cele doua institutiii. Se introduce mecanizarea contabila, unul din cele mai avansate siteme de contabilitate existent in sistemul bancar romanesc; 1938, 1 noiembrie prin Decretul-lege publicat in Monitorul Oficial nr.254 sunt aduse schimbari in conducerea CDC, careia ii urmeaza si alcatuirea unui nou Consiliu de Administratie. Prin aceste masuri se da un impuls tuturor operatiunilor si activitatilor acesteia; 1942, 1 aprilie Intra in vigoare legea pentru organizarea Cassei de Depuneri si Consemnatiuni (Monitorul Oficial nr.78) in baza careia institutia a preluat toate conturile curente pe care statul si institutiile de stat le aveau deschise la Banca Nationala a Romaniei; 1942, - Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale preia atributii legate de executia de casa a bugetului de stat, efectuand incasari si plati in contul acesteia; 1943, - Platile statului care depseau 200.000 lei se vor face obligatoriu prin virament in contul de C.E.C. al beneficiarilor. Toate marile intreprinderi furnizoare ale statului si-au deschis conturi curente la Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale; 1944, primavara Pentru evitarea bombardamentelor, administratiile celor doua institutii si structura operativa din Bucuresti se retrag in Oltenia. Activitatea si operatiunile nu sunt intrerupte nici un moment din cauza acestui eveniment; 1947, 15 august Este infaptuita reforma monetara. Depunerile la CEC au fost recalculate la raportul 1:20.000 lei, sumele astfel recalculate fiind initial blocate, fara dobanda; 1948, 1 septembrie Publicarea in Monitorul Oficial, partea I, nr.202, a Decretului nr.224 pentru infiintarea si organizarea Casei de Economii, Cecuri si Consemnatiuni, prescurtat C.E.C. Patrimoniul noii institutii s-a format prin contopirea patrimoniilor Cassei de Depuneri si Consemnatiuni si Casei Nationale de Economii si Cecuri Postale.

19

Institutiei i se incredinteaza primirea si pastrarea economiilor banesti ale populatiei din intreaga tara; 1949, 7 octombrie Prin Decretul nr.387 pentru organizarea, functionarea si administrarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Republica Populara Romana (C.E.C.), publicat in Buletinul Oficial, nr.64, institutia isi schimba denumirea si i se consacra organizarea pe baze socialiste a functionarii si administrarii sale; 1949-1989, - Este singura institutie bancara care a desfasurat actiuni de propaganda in favoarea economisirii, ocupandu-se, in acelasi timp, si de educatia economica a populatiei Romaniei; 1950-1970, - Dezvoltare fara precedent a serviciilor si produselor bancare oferite populatiei (libretul de economii cu castiguri 1953, obligatiunile CEC cu castiguri 1954, operatiile de acreditiv 1954, libretul de economii cu dobanda si castiguri 1961, libretul de economii cu dobanda si castiguri in autoturisme 1962, extinderea conturilor curente personale din 1961, operatiuni de comision si mandat, etc.) dublate de o extindere la nivel national a unitatilor operative; 1957, - Organizeaza Saptamana Economiei, actiune propagandistica de mare amploare, desfasurata in fiecare an intre 24-30 noiembrie, menita sa popularizeze ideea economiei in randurile populatiei; 1958, 19 august Aparitia Decretului nr.371 privind organizarea si functionarea Casei de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane, publicat in Buletinul Oficial, nr.32, prin care sunt aplicate noi masuri organizatorice pe linia consolidarii si dezvoltarii institutiei; 1970-1985, - Acorda credite populatiei pentru cumpararea si construirea de locuinte proprietate personala; 1990, - Dupa 1990 CEC isi extinde activitatea, intervenind activ pe piata financiar-bancara atat prin acordarea de credite pe termen scurt, mediu si lung societatilor bancare, cat si prin efectuarea de operatiuni cu titluri de stat, participand astfel la formarea si dezvoltarea capitalului autohton;

20

1996, - Incepe procesul de reformare si modernizare a CEC, din punct de vedere juridic, institutional si al serviciilor si produselor bancare. Apare legea nr.66 privind reorganizarea CEC in societate bancara pe actiuni cu actionar unic statul roman, reprezentat de Ministerul Finantelor. 2001, septembrie Numirea unui nou Consiliu de Administratie Constantin Teculescu, presedinte, Vasile Soare, Petre Terzi, Ilie Ion vicepresedinti, si ulterior Gheorghe Oana - vicepresedinte, in anul 2003. Principala misiune a conducerii nou instalate - reluarea procesului de modernizare, intrerupt in anul 1997, si revenirea la traditiile ce i-a permis bancii sa castige, de-a lungul existentei sale, o excelenta reputatie in civilizatia romaneasca. 2002, 21 noiembrie - In respectul fata de valorile istorice si culturale ale CEC, conducerea bancii initiaza actiunii stiintifice si culturale al caror scop principal il reprezinta promovarea traditiei istorice a Casei de Economii si Consemnatiuni. Lansarea lucrarii academicianului Victor Slavescu, presedinte al Casei de Depuneri si Consemnatiuni intre 1942-1947, intitulata Viata si opera economistului Enric Winterhalder, lucrare dedicata primului conducator al institutiei ce reprezinta debutul politicii cultural-istorice a conducerii CEC. In paralel, este vernisata o expozitie aniversara cu obiecte de patrimoniu CEC si lansata medalia aniversara CEC 1864-2002; 2003, 12 iunie - Deschiderea oficiala a Expozitiei Permanente cu obiecte de Patrimoniu CEC (Muzeul CEC) si lansarea plicului postal CEC cu timbru imprimat Alexandru Ioan Cuza, actiuni realizate cu ocazia implinirii a 130 de ani de la disparitia fondatorului CEC Domnitorul Alexandru Ioan Cuza; 2003, 24 noiembrie - Este lansata, la Palatul CEC, una dintre cele mai mari si inedite lucrari ale academicianului Victor Slavescu Finantele Romaniei sub Cuza-Voda; 2004, 25 martie Are loc deschiderea festivitatilor anului aniversar 140, prin lansarea oficiala a cartii postale aniversare CEC 1864-2004, 140 de ani de existenta si montarea placii comemorative purtand mesajul domnului Presedinte Constantin Teculescu Casa de Economii si Consemnatiuni este mai mult decit o banca este un simbol national 2004, 16 august - Domnul Enache Jiru este numit presedinte al bancii, in vederea accelerarii proceselor de modernizare si privatizare ale Casei de Economii si Consemnatiuni.
21

SISTEM INFORMATIC PENTRU C.E.C. Funcionarea oricrui mecanism economico-financiar este condiionat de existena unui sistem bancar care s susin, prin ansamblul fluxurilor financiare, dinamica activitilor dintr-un anumit spaiu economic. Casa de Economii i Consemnaiuni, prin ntreaga activitate pe care o desfoar, deine nc o poziie bine conturat n cadrul sistemului financiar-bancar romnesc. Astfel, Casa de Economii i Consemnaiuni deine un rol esenial n raporturile financiare cu populaia, fiind principala instituie care acord credite populaiei i lacare aceasta i pstreaz economiile bneti. C.E.C. este de fapt o banc popular. De asemenea, C.E.C. desfoar o activitate bancar i pentru unele organizaii economice i sociale care nu au conturi deschise la alte bnci, ca efect al legislaiei n vigoare. Activitatea de creditare desfurat de ctre unitile C.E.C. const n acordarea i urmrirea rambursrii creditelor pentru construirea i cumprarea de locuine proprietate personal sau bunuri de folosin ndelungat. C.E.C. a acordat populaiei n principal dou categorii de credite, n funcie de fondurile utilizate: - din fondurile atrase de C.E.C. s-au acordat credite pentru construirea sau completarea avansului minim necesar contractrii sau cumprrii de locuin proprietate personal; - din fondurile puse la dispoziie de ctre stat se acord credite pentru aceeai destinaie, dar cu dobnd foarte mic, acoperirea procentului pn la valoarea normal realizndu-se compensat de ctre C.E.C. Aceast activitate se desfoar numai n cadrul sucursalelor i filialelor C.E.C. Sistemul informatic al C.E.C. este conceput astfel nct s urmreasc fidel, sub toate aspectele evoluia sistemului obiect Casa de Economii i Consemnaiuni, pe de o parte, i propriei dezvoltri n cadrul sistemului informaional al C.E.C., pe de alt parte. Datorit modificrilor ce au loc n dimensiunile i natura subsistemelor sale fizice, precum i n cadrul activitilor sale, sistemul informatic al C.E.C. este, prin definiie, un sistem evolutiv. Deci acest sistem nu este proiectat n mod rigid, o dat pentru totdeauna.

22

n acelai timp, pornind de la situaia existent, SICEC este conceput astfel nct s cuprind o arie ct mai larg din sistemul informaional al C.E.C. Altfel spus, el este realizat n ideea acoperirii nivelului maxim posibil de informatizare. Caracterul distribuit al SICEC rezult i din faptul c este alctuit din urmtoarele elemente structurale:
-

Sistemul informatic central al C.E.C., aferent Centralei C.E.C. ca nivel superior de conducere;

- Sisteme informatice ale sucursalelor i filialelor C.E.C.; - Sisteme informatice aferente ageniilor C.E.C. Sistemul informatic central are ca problematic domeniile fizice proprii (materiale i activiti) ale Centralei C.E.C., precum i sarcinile ce i revin acesteia, n calitate de organ central coordonator. n ceea ce privete sistemele informatice ale sucursalelor i filialelor C.E.C., acestea sunt concepute astfel nct fiecare n parte s asigure cerinele informaionale ale Centralei C.E.C., n paralel cu satisfacerea propriei necesiti de informaii. n aceeai ipostaz se situeaz i sistemele informatice ale ageniilor C.E.C. fa de sucursalele sau filialele C.E.C. de care aparin. Flexibilitatea SICEC rezult implicit i din concepia de structurare i perfecionare a acestuia. ntruct din punct de vedere conceptual i funcional SICEC reprezint un sistem modularizat, exist posibilitatea real de a se implementa noi funcii noi ale acestuia care, cu un efort minim, s permit satisfacerea unor viitoare cerine informaionale. n continuare se prezint modelarea sistemului informatic al C.E.C. folosind instrumente i tehnici ale metodei de proiectare UML.

23

BAZA LEGALA A ACTIVITATII DE CREDITARE

Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A., societate bancara pe actiuni, isi organizeaza intreaga activitate de creditare a persoanelor fizice in conformitate cu regulile unei practici bancare prudentiale si cu reglementarile legale in vigoare. Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. vine in sprijinul persoanelor fizice prin acordarea de credite pentru cumpararea, construirea, modernizarea locuintelor, pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata, etc. In activitatea de creditare a persoanelor fizice, se vor respecta intocmai prevederile prezentei norme de creditare, ale reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei in domeniu, precum si din alte reglementari legale in vigoare din care enumeram: - Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni, republicata in M.O. nr.28 din 26 ianuarie 1999, cu modificarile ulterioare; - H.G.R. nr.888/1996 pentru aprobarea statutului Casei de Economii si Consemnatiuni, publicata in M.O. nr.255 din 22 octombrie 1996; - Legea bancara nr.58/1998, publicata in M.O. nr.121 din 23 martie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare; - Normele B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor, publicate in M.O. nr.245 din 1 iunie 1999, cu modificarile ulterioare; - Regulamentul B.N.R. nr.1/1999 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare, publicat in M.O. nr.614 din 16 decembrie 1999; - Normele B.N.R. nr.7/1998 privind evidentierea in contabilitatea bancilor a creditelor si dobanzilor aferente contractelor de credit investite cu formula executorie, precum si a bunurilor mobile si imobile, dobandite ca urmare a executarii silite a creantelor, publicate in M.O. nr.425 din 11 noiembrie 1998;

24

- Regulamentul B.N.R. nr.2/2000 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, publicat in M.O. nr.316 din 7 iulie 2000. - Norme metedelogice nr.2/2000 pentru aplicarea regulamentului B.N.R. nr.2/2000 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, publicate in M.O. nr.316 din 7 iulie 2000. - Ordinul M.F.P. si B.N.R. nr.1418/344/1997 privind aprobarea Planului de conturi pentru societatile bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia, publicat in M.O. nr.212 bis din 27 august 1997, cu modificarile si completarile ulterioare; - Circulara B.N.R. nr.2/2001 privind reflectarea unor operatiuni in contabilitate si intocmirea unor situatii financiar-contabile de catre banci, publicata in M.O. nr.95 bis din 23 februarie 2001; - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996, publicata in M.O. nr.61 din 26 martie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare; - Ordinul M.J. nr.2371/C/1997 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor, publicat in M.O. nr.84 din 23 februarie 1998; - Legea nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in M.O. nr.236 din 27 mai 1996; - H.G.R. nr.802 privind adoptarea Regulamentului pentru organizarea si functionarea Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare, publicata in M.O. nr.499 din 15 octombrie 1999; - O.G.R. nr.89/2000 privind unele masuri pentru autorizarea operatorilor si efectuarea inscrierilor in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, publicata in M.O. nr.423 din 1 septembrie 2000;

25

- Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in M.O. nr.20 din 20 ianuarie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare; - Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata in M.O. nr.3 din 13 ianuarie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare; - Alte prevederi stipulate de reglementarile in vigoare in materie de credite. -

DEFINITII SI TERMENI DE REFERINTA IN ACTIVITATEA DE CREDITARE

Termenii si expresiile de mai jos au semnificatiile reglementate prin Legea bancara nr.58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare si prin Normele B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor, cu modificarile ulterioare, dupa cum urmeaza:
a)

banca persoana juridical autorizata sa desfasoare, in principal, activitati de atragere de depozite si de acordare de credite in nume si cont propriu; credit orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept la plata unei sume de bani; documentatie de credit documentatia care sta la baza unei conventii intervenite intre o banca si o alta persoana pentru acordarea unei credit si cuprinde cel putin:

b)

c)

26

- situatii financiare curente ale solicitantului de credit si ale oricarui garant al acestuia, inclusive proiectia fluxurilor financiare pentru perioada de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor;

- o descriere a modalitatilor de garantare pentru plata integrala a datoriei si, dupa caz, o evaluare a bunurilor care fac obiectul garantie; - o descriere a conditiilor creditului, cuprinzand valoarea creditului, rata dobanzii, schema de rambursare si obiectivul debitorului sau scopul pentru care a solicitat creditul; - semnatura fiecarei personae care a autorizat creditul in numele bancii;
d)

actionar semnificativ persoana fizica sau juridical ori grupul de personae fizice sau juridice care actioneaza impreuna si care detin direct sau indirect o participatie de cel putin 5% din capitalul social al unei societati sau din drepturile de vot ori o participatie care permite exercitarea unei influente semnificative asupra gestiunii si politicii de afaceri a acesteia; grup de personae care actioneaza impreuna doua sau mai multe personae care au incheiat un accord, in cederea obtinerii sau exercitarii drepturilor de vot, pentru a infaptui o politica comuna fata de societate. Se considera existenta unui acord:

e)

- intre soti, rude si afini pana la gradul al doilea inclusive, precum si intre acestia si societatile aflate sub controlul efectiv al acestora; - intre o societate, presedintele consiliului de administratie si administratorii acesteia; - intre o societate si societatile asupra carora ea detime direct sau indirect putere efectiva de control; - intre societati aflate sub controlul efectiv al aceleiasi sau acelorasi persoane
f)

control efectiv al unei personae asupra unei societati situatiile in care persoana fizica sau juridical:

- detine cel putin 50% din drepturile de vot intr-o societate; - are dreptul de a numi sau de a inlocui majoritatea membrilor consiliului de administratie al unei societati; - poate decide sau influenta asupra gestiunii si politicii de afaceri a unei societati;
27

g)

familie sotii, rudele si afinii de gradul intai;

h)

personal propriu salariatii angajati cu contract individual de munca, cu exceptia conducatorilor bancii; conducatorii bancii persoanele, cel putin doua, care, potrivit actelor constitutive si/sau hotararii organelor statutare ale bancii, sunt imputernicite sa conducta sis a coordoneze activitatea zilnica a acesteia si sunt investite cu competenta de a angaja raspunderea bancii. Acestia sunt presedintele si vicepresedintele/vicepresedintii consiliului de administratie, in cazul bancilor, personae juridice romane, si directorii imputerniciti sa angajeze legal in Romania banca straina autorizata sa functioneze pe teritoriul Romaniei, printr-o sucursala; expunere orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor, indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil sau in afara bilantului, incluzand, fara a se limita la acestea:

i)

j)

- credite; - efecte de comert scontate; - investitii in actiuni si alte valori mobiliare; - efecte de comert avalizate; - garantii emise; - acreditive deschise sau confirmate; k) expunere mare expunerea neta fata de un singur debitor, a carei valoare reprezinta cel putin 10% din fondurile proprii ale bancii; l) expunere neta expunerea neta din active bilantiere si din elemente in afara

bilantului;

28

m) un singur debitor orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau juridice fata de care banca are o expunere si care sunt legate economic intre ele in sensul ca: - una dintre persoane exercita asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control;

- nivelul cumulat al imprumuturilor acordate reprezinta un singur risc de credit pentru banca, intrucat persoanele sunt legate intr-o asemenea masura incat, daca unele dintre ele vor intampina dificultati de rambursare, alta sau celelalte vor intampina dificultati similare. In cazul acestor persoane se vor lua in considerare, fara a fi limitative, urmatoarele situatii: - sunt filialele aceleiasi persoane; - au aceeasi conducere; - garantii incrucisate; - interdependenta comerciala directa, care nu poate fi substituita intr-un termen scurt; - sunt membrii aceleiasi familii.

PRINCIPII SI CONDITII GENERALE DE CREDITARE

In conditiile prevazute de prezenta norma de creditare, Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. poate acorda credite persoanelor fizice majore, de cetatenie romana, cu domiciliul in Romania, denumite in continuare clienti. Clientii pot fi reprezentati in relatia cu Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. si de persoane mandatare in acest scop prin procura autentificata de notarul public. Creditele se acorda prin unitatile teritoriale ale Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A., denumite in continuare C.E.C.
29

Decizia de acordare a creditelor va fi luata de catre C.E.C. numai daca potentialii clienti prezinta credibilitate pentru rambursarea acestora si plata dobanzilor aferente. In acest scop, la analiza, aprobarea si acordarea creditelor se va avea in vedere influenta factorilor externi si se va urmari ca toate operatiunile de credit si de garantie sa fie

consemnate in documente contractuale din care sa rezulte cu claritate toate conditiile respectivelor tranzactii, dupa cum urmeaza: a) destinatia creditului b) durata de creditare c) garantiile creditului d) rata dobanzii si nivelul comisioanelor e) conditiile de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor; f) clauze privind asigurarea bunurilor mobile si imobile admise in garantie/dobandite cu credit; g) conditii de exigibilitate anticipata a creditului; h) orice alte clauze de natura sa asigure o derulare corespunzatoare a raportului de creditare. C.E.C. are obligatia sa analizeze si sa verifice, iar clientul sa puna la dispozitie, toate documentele din care sa rezulte indeplinirea conditiilor de acordare a creditelor. Activitatea de creditare a clientilor de catre C.E.C. se bazeaza, in primul rand, pe identificarea si evaluarea cat mai exacta a veniturilor nete realizate, ca sursa de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor. Indiferent de suma sau durata de creditare, creditele se acorda pentru destinatia stabilita prin contractele de credit. Utilizarea creditului aprobat pentru o alta destinatie decat cea prevazuta in contractul de credit da dreptul C.E.C. sa rezilieze unilateral contractul de credit. In derularea procesului de creditare a clientilor, C.E.C. percepe dobanzi, taxe, comisioane si penalitati.
30

Creditele trebuie sa fie garantate cu garantii reale si/sau cu garantii personale. C.E.C. are dreptul sa verifice la clientii sai existenta permanenta si integritatea garantiilor asiguratorii, pe intreaga durata de creditare prevazuta in contractele de credit, pana la achitarea integrala a obligatiilor ce decurg din contractul de credite.

Contractele de credit, precum si garantiile reale si/sau personale constituite in scopul garantarii creditelor constituie titluri executorii. Creditele nerambursate si dobanzile neplatite la scadentele prevazute in contractele de credit se inregistreaza in conturi bilantiere, fiind considerate credite restante si, respectiv, dobanzi restante. Creditele si dobanzile pentru care s-a solicitat investirea cu formula executorie a contractelor de credit, a contractelor de garantie sau a hotararilor judecatoresti definitive ce dispun asupra contractelor de credit, precum si asupra contractelor de garantie, daca este cazul, se inregistreaza in conturi bilantiere separate de credite indoielnice si, repectiv, dobanzi indoilnice. Creditele si dobanzile aferente se urmaresc in continuare si se inregistreaza in conturi in afara bilantului, in urmatoarele situatii: a) cel putin una dintre sumele respective inregistreaza un serviciu al datoriei mai mare de 360 de zile; b) s-a investit cu formula executorie: - contractul de credit, precum si contractele de garantie, daca este cazul; - hotararea judecatoareasca definitiva ce dispune asupra contractului de credit, precum si asupra contractelor de garantie, daca este cazul; c) s-a declansat procedura de executare silita a patrimoniului in cazul persoanelor fizice. C.E.C.are dreptul sa realizeze unilateral contractul de credit, sa intrerupa creditarea, sa retraga creditul acordat si sa procedeze la executarea silita a bunului creditat si a
31

garantiei constituite, in situatia nerespectarii de catre client a oricarei obligatii asumate prin contractul de credit. Intre incasarea ratelor de credit si a dobanzilor, prioritate are incasarea dobanzilor. Creditele se acorda la cererea clientilor, daca indeplinesc cel putin urmatoarele conditii:

a) sa aiba cont curent deschis la C.E.C. din care sa se efectueze tragerile din credit si rambursarea acestuia, precum si achitarea dobanzilor si a altor datorii legate de creditul respectiv; b) sa aiba domiciliul in judetul in care functioneaza unitatea C.E.C. care acorda creditul. Pentru clientii domiciliati in municipiul Bucuresti si in judetul Ilfov, creditele se vor acorda de catre unitatile teritoriale ale Sucursalei Municipiului Bucuresti. In cazul in care un client are domiciliul intr-un judet/Municipiul Bucuresti si locul de munca si resedinta in alt judet/Municipiul Bucuresti, creditul se poate acorda, la cererea clientului, de catre o unitate teritoriala C.E.C. din judetul pe raza caruia se afla locul de munca si resedinta/din Municipiul Bucuresti. In situatia in care un client isi schimba domiciliul, dosarul de credit se poate transfera, la cererea clientului, la o unitate teritoriala C.E.C. din judetul pe raza caruia se afla noul domiciliu/din Municipiul Bucuresti, iar transferul dosarului se va comunica Directiei Operatiuni Bancare in lei si valuta, in scopul modificarii plafoanelor repartizate. c) creditul solicitat sa se incadreze in categoriile de credite acordate de C.E.C. clientilor persoane fizice; d) sa puna la dispozitia C.E.C. toate informatiile si documentele solicitate; e) sa faca dovada aportului propriu (sa constituie si sa utilizeze surse proprii de finantare), dupa caz; f) sa faca dovada ca pot sustine rambursarea creditului si plata dobanzilor din veniturile realizate, urmarindu-se indeplinirea conditiei conform careia valoarea ratei totale lunare de achitat sa nu depaseasca din veniturile nete lunare realizate de client si de sotul/sotia acestuia;
32

g) sa prezinte garantiile solicitate de C.E.C.; h) valoarea ratei lunare de achitat sa nu depaseasca din veniturile nete lunare realizate realizate de giranti (in cazul in care se solicita prezentarea girantilor); i) clientul, sotul/sotia clientului si girantii acestuia sa nu inregistreze, la data solicitarii creditului, obligatii neachitate la scadenta fata de Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. si/sau fata de alte banci si nici datorii restante sau debite catre terti.

Persoanele fizice aflate in relatii speciale cu banca, personalul propriu, precum si familiile acestuia pot beneficia de credite in conditiile Normelor B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor, cu modificarile ulterioare si ale prezentei norme de creditare.

CATEGORII DE CREDITE, DURATA DE CREDITARE SI NIVELUL CREDITULUI. DOCUMENTATIA NECESARA APROBARII CREDITELOR

Conform Legii bancare nr.58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, C.E.C. acorda clientilor urmatoarele categorii de credite: a) credite pe termen scurt, a caror durata de rambursare nu depaseste 12 luni; b) credite pe termen mediu, a caror durata de rambursare este cuprinsa intre 1 si 5 ani; c) credite pe termen lung, a caror durata de rambursare depaseste 5 ani. In functie de destinatie, creditele acordate clientilor pot fi:
a)

credite pentru cumpararea de locuinte si/sau de terenuri in intravilan in aceasta categorie se incadreaza si creditele punte, acordate unui client proprietar al unei locuinte, care solicita o finantare temporara in scopul achizitionarii altei locuinte, procedand apoi la vanzarea celei detinute, cu sumele astfel obtinute rambursandu-se integral creditul. Creditele se pot acorda pe termen scurt, mediu si lung, durata
33

maxima de creditare fiind de 20 de ani. Pentru creditele punte durata maxima de creditare este de 6 luni b) credite pentru construirea de locuinte in acesta categorie se incadreaza si creditele pentru terminarea, reconstruirea, modificarea sau extinderea locuintelor aflate in proprietatea clientilor, precum si credite pentru cumpararea locuintelor neterminate si a terenului afferent, daca este cazul, si care urmeaza a fi terminate

cu credit. Creditele se pot acorda pe termen scurt, mediu si lung, durata maxima de creditare fiind de 20 de ani.
c)

credite pentru modernizarea, consolidarea sau repararea locuintelor aflate in proprietatea clientilor, pein antrepenori autorizati sau in regie proprie. Creditele se pot acorda pe termen scurt si mediu.

d) credite pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata de la personae juridice care au ca obiect de activitate comercializarea acestora. In aceasta categorie se include si creditele pentru cumpararea de autoturisme din productia interne si din import, de la personae fizice si juridice. Creditele se pot acorda pe termen scurt si mediu, durata maxima de creditare fiind de 5 ani in cazul creditelor pentru cumpararea de autoturisme si de 3 ani in cazul creditelor pentru cumpararea de alte bunuri de folosinta indelungata. e) credite pentru nevoi personale care se pot acorda pe termen scurt si mediu, durata maxima de creditare fiind de 3 ani. Durata de creditare se stabileste prin contractul de credit, in functie de destinatia creditului solicitat si de posibilitatile financiare ale clientului de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor aferente. Durata de creditare incepe de la data stabilita prin contract pentru punerea creditului la dispozitia clientului, pana la data prevazuta prin contract pentru rambursarea ultimei rate de credit. In cadrul duratei de creditare se cuprind:
34

a) b) c)

perioada de tragere, care incepe de la data stabilita prin contract pentru punerea creditului la dispozitia clientului, pana la angajarea integrala a creditului; perioada de utilizare integrala, care incepe de la data angajarii integrale a creditului, pana la data rambursarii primei rate de credit; perioada de rambursare, care incepe de la data stabilita prin contract pentru rambursarea primei rate de credit, pana la data prevazuta prin contract pentru rambursarea ultimei rate de credit;

d)

perioada de intarziere, care cuprinde intervalul de timp de la scadenta unei rate de credit, pana la recuperarea integrala a acesteia, inclusive prin executarea silita. Nivelul creditului ce poate fi acordat se stabileste in functie de necesarul de

creditare si de posibilitatile financiare ale clientului de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor aferente. Necesarul de creditare este determinat ca diferenta intre valoarea evidentiata in documentele din care rezulta destinatia creditului solocitat (prt, cheltuieli) si aportul propriu al clientului. Aportul propriu al clientului consta fie in lichiditati inregistrate in contul current, fie in realizarea efectiva a unei parti din investitia respective. Pentru obtinerea creditului, clientii trebuie sa prezinte, dupa caz urmatoarele documente: a) cererea de credit; b) adeverinte sau alte documente din care rezulta veniturile nete lunare realizate de client, de sotul/sotia clientului si de giranti; c) actele de identitate ale clientului, sotului/sotiei clientului si girantilor, in copie Xerox; d) actele de proprietate asupra bunurilor propuse a fi aduse in garantia creditului, in copie Xerox; e) acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare;
35

f) documente din care sa rezulte destinatia creditului solicitat, acordul de vointa al partilor si modul de derulare a operatiunilor economico-financiare; g) documente din care rezulta aportul propriu; h) declaratia din care rezulta ca la data solicitarii creditului, clientul, sotul/satia clientului si girantii acestuia nu inregistreaza obligatii neachitate la scadenta fata de Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. si/sau fata de alte banci si nici datorii restante sau debite catre terti, precum si tipurile de instrumente de

economisire emise de Csa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. si/sau de alte banci pe care le detin; i) documentatia tehnico-economica necesara pentru construirea, modernizarea, consolidarea si repararea de locuinte proprietate personala, in copie Xerox; j) alte documente ce se vor solicita clientilor in masura in care se considera necesare pentru analiza incadrarii in conditiile de acordare a creditelor si pentru respectarea reglementarilor legale in vigoare.

NIVELUL CREDITULUI

Nivelul creditului ce poate fi acordat se stabileste in functie de necesarul de creditare si de posibilitatile financiare ale clientului privind rambursarea creditului si plata dobanzilor aferente. Necesarul de creditare este determinat ca diferenta intre valoarea evidentiata in documentele din care rezulta destinatia creditului solicitat (prt, cheltuieli) si aportul propriu al clientului. In cazul creditelor punte, nivelul creditului determinat potrivit celor de mai sus nu va depasi valoarea locuintei care urmeaza a fi vanduta, aflata in proprietatea clientului si a terenului efferent, daca este cazul. Valoarea repectiva se stabileste prin operatiunea de eveluare efectuata conform prezentelor proceduri de creditare.
36

In cazul creditelor pentru nevoi personale nu se constituie aport propriu, iar nivelul creditului se va determina in functie de veniturile nete lunare ale clientului si sotului/sotiei clientului. Valoarea unui credit pentru nevoi personale nu poate depasi echivalentul in lei a 1000 euro, iar in cazul creditelor pentru terenuri, aceasta nu poate depasi echivalentul in lei a 10.000 euro, la cursul leu-euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei prin lista cursurilor pietei valutare, valabila in ultima zi a lunii precedente aprobarii creditului.

In cazul creditelor pentru constituirea avansului necesar cumpararii sau construirii de locuinte prin A.N.L. nu se solicita aport propriu. Nivelul creditului nu va depasi valoarea avansului evidentiata in documentele din care rezulta destinatia creditului si se va determina in functie de veniturile nete sot/sotie. Aportul propriu al clientului consta fie in lichiditati inregistrate in contul current deschis la C.E.C., fie in realizarea efectiva a unei perti din investitia care urmeaza a fi creditata. Clientul va depune aportul propriu in contul current deschis la C.E.C. sau va face dovada existentei acestuia prin prezentarea documentelor din care rezulta suma achitata (factura proforma, factura fiscala, chitanta, accord/precontract sau contract incheiat intre comparator si vanzator, deviz achitat al lucrarilor effectuate in valori actualizate, etc, dupa caz). In situatia in care aportul propriu consta in disponibilul existent in contul current al clientului, dosarul de credit se completeaza cu o copie a extrasului de cont. Clientul depune aportul propriu in contul current, inainte de4 intocmirea contractului de credit de catre consiliserul de credite. Valoarea minima a aportului propriu va fi de 10% din valoarea evidentiata in documentele din care rezulta destinatia creditului solicitat.

GARANTIILE CREDITELOR

37

In conformitate cu prevederiule Legii bancare nr.58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, la acordarea creditelor, bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte credibilitate pentru rambursdarea acestora la scadenta. In acest scop, bancile cer solicitantilor garantarea creditelor in conditiile stabilite prin normele lor de creditare. Pentru asigurarea executarii obligatiilor contractuale de rambursare a creditelor si de plata a dobanzilor, C.E.C. va solicita clientilor garantii corespunzatoare.

Tipurile de garantii personale si reale admise de C.E.C., pentru creditele pe care le acorda clientilor sunt: a) garantii personale: - cautiunea (fidejusiunea); - asigurarea de risc financiar (asigurarea impotriva riscului de nerambursare a ratelor de credit si de neplata dobanzilor) b) garantii reale: - ipoteca conventionala; - garantia reala mobiliara sub forma gajului cu sau fara deposedare asupra: - bunurilor mobile - titlurilor de valoare - depozitelor colaterale - etc Consilierul de credite va decide modalitatea de garantare a creditelor, in functie de situatia existenta in fiecare caz in parte. Garantiile constituite trebuie sa asigure recuperarea integrala a creditului nerambursat, precum si a dobanzilor neachitate de catre client. Pentru asigurarea rambursarii creditelor, platii dobanzii aferente si a celorlalte obligatii rezultate din contractul de credit, C.E.C. poate solicita prezentarea girantilor (fidejusorilor) care sa garanteze solidar cu clientul.

38

Consilierul de credite va decide, pentru fiecare caz in parte, aplicand permanent prudenta bancara ca principiu fundamental ce caracterizeaza activitatea Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A., prezentarea sau nu a girantilor. Solicitarea girantilor nu exclude necesitatea constituirii altor garantii de natura celor mentionate in prezenta norma de creditare. Pentru garantarea creditelor, Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. poate incheia, la nivel central, contracte de asigurare cu societati de asigurare-reasigurare agreate, avand ca obiect asigurarea de risc financiar (asigurarea impotriva riscului de nerambursare, a ratelor de credit si de neplata dobanzilor).

In contractul de asigurare se inscriu clause ce se negociaza cu reprezentantii societatii de asigurare-reasigurare, din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii care sa duca la diminuarea riscului in activitatea de creditare. Pentru garantarea creditelor, C.E.C. admite urmatoarele garantii reale: a) ipoteca conventionala de rangul I constituita asupra locuintelor si/sau terenurilor. C.E.C. poate accepta si ipoteca de rangul II, cu conditia ca ipoteca de rangul I sa fie constituita tot in favoarea Case de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A., iar valoarea bunui imobil respective sa fie suficienta pentru a acoperi ambele obligatii; b) garantia reala mobiliara cu deposedare si garantia reala mobiliara fara deposedare, care au primul rang de prioritate, constituite asupra bunurilor mobile; c) garantia reala mobiliara cu deposedare asupra depozitelor colaterale, care are primul rang de prioritate. Dupa schitarea integrala a creditului, dobanzilor aferente, comisioanelor si celorlalte obligatii ce decurg din contractul de credit, bunurile afectate garantiei vor fie liberate de sub garantie, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. La cererea clientului, garantia initial constituita poate fi stinsa cu conditia ca aceasta sa fie inlocuita in prealabil cu alta garantie prevazuta de prezenta norma de creditare.

39

ANALIZA CERERII DE CREDIT

In procesul de analiza a cererilor de credit, consilierul de credite va urmari respectarea principiilor generale de creditare si indeplinirea conditiilor specifice fiecarei categorii de credite. Analiza documentatiei presupune,in principal,parcurgerea de catre cosilierul de credite a urmatoarelor faze :

a)stabilirea calitatii clientului ,pe baza documentelor depuse: b)incadrarea solicitarii in criteriile si conditiile specifice categoriei de credit ,in functie de destinatia ce urmeaza a fi data clientului ; c)determinarea capacitatii clientului de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor d)cosultarea bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare ,in cazul clientilor pentru care se solicita informatii de risc bancar ; e)determinarea si evaluarea garantiilor. Pe baza documentatiei si a rezultatelor analizei efectuate ,consilierul de credite intocmeste prin programul informatic si semneaza formularul tip Scoring de stabilire a bonitatii clientului(Anexa nr.1a) ,prin care se incadreaza clientul intr-una din urmatoarele categorii de risc: a) categoria A risc minim; b) categoria B risc redus; c) categoria C risc mediu; d) categoria D risc mare; e) categoria E risc foarte mare. In scopul diminuarii riscului de credit,persoana desemnata de conducerea C.E.C,de regula din cadrul biroului(compartimentului)risc de credit si recuperare,verifica

40

documentatia prezentata de client si incadrarea corecta a acestuia in categoria de risc corespunzatoare punctajului obtinut,dupa care semneaza formularul tip Scring. Pentru clientii care realizeaza un punctaj ce ii incadreaza in categoriile D,E nu se pune problema acordarii de credite.In aceste cazuri,documentele depuse de client vor fi restituie cu mentiunea ca nu I se poate solutiona favorabil cererea de credit,fara a se comunica motivul respingerii cererii de credit.O copie xerox a documentelor respective se va pastra de catre C.E.C.Pentru restul clientilor,respective categoriile A,B,si C,punctajul obtinut constituie un prim element,darn u singurul,in luarea deciziei de creditare.

Limitele de incadrare a punctajului si criteriile care stau la baza acestuia pot fi modificate in functie de politica de administrare a riscului adoptata in anumite perioade de Comitetul de Directie al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. Criteriile care stau la baza punctajului sunt: a)capacitatea de plata a ratei de credit si a dobanzii lunare; b)ramura in care isi desfasoara activitatea clientul; c)ocupatia actuala; d)stabilitatea actualului loc de munca; e)varsta clientului; f)situatia familiala a clientului; g)situatia locativa a clientului; h)garantiile propuse; i)relatia cu bancile. Formularul tip Scoring este strict confidential si, in consecinta, nu se transmite clientului punctajul obtinut si nici faptul ca se intocmeste un astfel de punctaj. Informatiile inscrise in documentatia prezentata de catre clientii incadrati in categoriile A,B si C de risc,cu privire la identitatea si caracteristicile bunurilor ce urmeaza a fi constituite drept garantii,vor fi verificate din punct de vedere faptic de consilierul de credite si de evaluatorul C.E.C,care vor intocmi un referat ce va cuprinde principalele aspecte constatate.
41

Proprietatea asupra bunurilor mobile si imobile va fi verificata de catre consilierul juridic al C.E.C. Specialistul C.E.C cu atestat de evaluator va efectua evaluarea bunurilor aduse in garantie sau va contraexpertiza evaluarea prezentata de client,dupa caz,cu respectarea reglementarilor in domeniu si va aplica pentru fiecare caz in parte cotele de risc prevazute in prezentele proceduri de creditare. In cazul in care in urma punctajului obtinut, a analizei efectuate pe baza discutiilor purtate cu clientul,a rezultatelor verificarii documentatiei si a referatului de evaluare rezulta concluzii favorabile aprobarii creditului,consilierul de credite va intocmi si va

semna referatul de credit,avand in vedere modelul din Anexa nr.6 la prezentele proceduri de creditare. In referatul de credit consilierul de credite va sistematiza concluziile rezultate din analiza situatiei familiale si profesionale a clientului si din analiza aspectelor referitoare la garantii. Din referatul de credite trebuie sa rezulte: a)datele de identificare a clientului,sotului/sotiei girantilor; b)volumul creditului solicitat si destinatia acestuia; c)volumul creditului propus a fi aprobat; d)incadrarea in conditiile de creditare; e)informatii obtinute din analiza documentelor din care rezulta veniturile nete lunare realizate si a formularului tip Scoring(sursele si capacitatea de plata a ratei totale lunare de achitat,punctajul obtinut,categoria de risc in care se incadreaza clientul,etc.); f)garantiile ce se vor constitui(tip garantie,date de identificare a garantiei,rezultatele verificarii pe teren,valoare admisa in garantie); g)propunerile consilierului de credite privind conditiile de aprobare,utilizare si rambursare,stabilite de comun acord cu clientul(termene si modalitati de efectuare a platilor din credite,scadenta,nivelul ratei dobanzii la data analizei,nivelul ratei totale lunare de achitat,etc.); h)daca exista plafon disponibil;
42

clientului si,daca este cazul,a

i)competenta de aprobare; j)alte elemente care se considera necesare pentru justificarea propunerii privind rambursarea creditului.

COMPETENTELE DE APROBARE A CREDITELOR

In scopul cresterii eficientei si operativitatii procesului de analiza si aprobare a creditelor,referatul de credit va fi avizat si aprobat la toate nivelele de competenta.Ca urmare,fiecare referat de credit va cuprinde rubrici special rezervate pentru completare,verificare,avizare si aprobare de catre persoanele cu atributii in domeniul creditarii clientilor,de la primul nivel pana la cel mai inalt nivel de competenta. Analiza referatelor de credit la un nivel de competenta superior se va face numai daca acestea au fost insusite la toate nivelele de competenta inferioare.Rezultatele de credit neavizate favorabil la un anumit nivel de competenta nu vor mai fi inaintate spre analiza si aprobare nivelului de competenta superior. Cererea de credit poate fi respinsa chiar daca sunt indeplinite conditiile formale pentru aprobare,in situatia in care clientul nu prezinta credibilitate pentru rambursarea la scadenta a creditului si pentru plata dobanzilor aferente. Credibilitatea,ca element esential al fundamentarii deciziei de creditare,rezulta din relatiile anterioare cu Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. si cu alte banci,din situatia familiala si financiara,din informatiile de risc bancar furnizate de Centrala
43

Riscurilor Bancare(cand este cazul),din informatiile obtinute prin consultarea bazei de date a C.E.C. sau din surse exterioare,etc. La aprobarea creditelor se va aplica in toate cazurile principiul prudentei bancare si se vor avea in vedere si prevederile Normelor B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor,cu modificarile ulterioare si ale Regulamentului de Organizare si Functionare a Comitetului de Credite si Comitetului de Risc.

Competentele de aprobare a creditelor sunt urmatoarele: Agentie -Responsabilul de agentie Sucursala/Agentie tip A -Consilierul de credite -Seful serviciului(biroului) clienti personae fizice -Directorul -Comitetul de Credite Sucursala judeteana -Consilierul de credite -Seful biroului(compartimentului) creditare personae fizice -Seful serviciului clienti persoane fizice -Directorul -Comitetul de credite
44

-Comitetul de conducere Sucursala Municipiului Bucuresti -Comitetul de Credite -Comitetul de Conducere Centrala -Comitetul de Credite -Comitetul de Directie -Consiliul de Administratie

Valorile pe fiecare nivel de competenta se stabilesc de catre Comitetul de Directie al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. Comitetul de Conducere al sucursalei judetene/Municipiului Bucuresti va autoriza unitatile teritoriale din subordine sa primeasca si sa intocmeasca documentatia necesara acordarii de credite si/sau sa aprobe credite. Expunerile fata de persoanele fizice aflate in relatii speciale cu banca se aproba de catre Consiliul de Administratie al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.,iar expunerile fata de personalul propriu de catre Comitetul de Conducere al sucursalei judetene/Municipiului Bucuresti,cu exceptia celor care sunt in competenta de aprobare a Centralei.

CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE AFLATE IN RELATII SPECIALE CU BANCA, PERSONALULUI PROPRIU SI FAMILIILOR ACESTUIA

C.E.C poate acorda credite persoanelor fizice cu care se afla in relatii speciale,personalului propriu si familiilor acestuia in conditiile prevazute de Normele
45

B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor,cu modificarile ulterioare si ale prezentei norme de creditare. Se considera personae aflate in relatii speciale cu banca,in conformitate cu prevederile art.1 lit.n) din Normele B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor,cu modificarile ulterioare,urmatorii: a)reprezentantii Autoritatii pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului in adunarea generala a actionarilor bancii;

b)administratorii bancii(inclusive conducatorii bancii) si cenzorii,resoane fizice,ai bancii,precum si personae fizice desemnate sa reprezinte societatile de expertiza contabila,care au calitatea de cenzor sau de auditor independent al bancii; c)cenzorii,persoane juridice,ai bancii si auditorul independent al bancii; d)membrii unor comisii special constituite potrivit dispozitiilor legale in vigoare(comisia de supraveghere speciala a bancii,comisia de privatizare,etc.); e)orice actionar,persoana juridica,ce exercita controlul efectiv asupra bancii,actionarii unei astfel de persoane juridice,care detin cel putin 10% din capital,si administratorii acestora; f)orice actionar semnificativ al bancii; g)orice actionar care si-a desemnat un reprezentant avand una din calitatile prevazute la lit.a)-c); h)orice societate comerciala la al carei capital social banca are o participatie de cel putin 10%; i)orice societate comerciala la care una dintre persoanele prevazute la lit.a)-h) detine controlul efectiv; j)personalul Bancii Nationale a Romaniei care exercita atributii de control sau de supraveghere bancara; k)membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei; l)familiile persoanelor fizice prevazute la lit.a),b),d)-g).j),k).
46

C.E.C. acestuia,numai

va cu

acorda

imprumuturi

personalului de

propriu,inclusiv Conducere al

familiilor sucursalei

aprobarea

Comitetului

judetene/Municipiului Bucuresti sau a Centralei potrivit competentelor,dupa caz. C.E.C. va acorda imprumuturi persoanelor fizice cu care se afla in relatii speciale,prevazute la lit.e)-l) de mai sus,numai pe baza unei decizii adoptate de Consiliul de Administratie al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.Decizia se va baza pe un raport care va cuprinde descrierea naturii relatiei speciale in cauza,analiza

tranzactiei,a situatiei financiare si a bonitatii persoanelor fizice aflate in relatii speciale cu banca. Pentru creditele acordate persoanelor fizice aflate in relatii speciale cu banca,personalului propriu si familiilor acestuia se va deschide automat,prin programul informatic,Registrul creditelor acordate persoanelor fizice aflate in relatii speciale cu banca,personalului propriu si familiilor acestuia,impartit in trei categorii: a)personae fizice aflate in relatii speciale cu banca; b)personal propriu; c)familiile personalului propriu. Pentru fiecare client se va deschide o pozitie in registru,in care se vor inscrie: numele clientului,numarul si data contractului de credit,valoarea creditului, destinatia creditului, durata de creditare, rata anuala a dobanzii, garantiile constituite si rata totala lunara de achitat. Registrul se completeaza de catre seful biroului (compartimentului) creditare persoane fizice/serviciului (boroului) clienti persoane fizice sau de catre o alta persoana desemnata de conducerea C.E.C. In cazul acestor credite, la rubrica Observatii din registrul contractelor de credit se va face mentiunea relatii speciale, personal propriu sau familie personal propriu, dupa caz.

47

Analiza, aprobarea, garantarea, utilizarea si rambursarea creditelor acordate persoanelor fizice aflate in relatii speciale cu banca, personalul propriu si familiilor acestuia se vor face in conditiile prevazute de prezenta norma de creditare.

ASIGURAREA BUNURILOR ADMISE IN GARANTIE

Pentru diminuarea riscurilor in recuperarea creditelor, clientii sunt obligati sa asigure la o societate de asigurare-reasigurare agreata de Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. bunurile mobile si imobile admise in garantie.

Bunurile admise in garantie vor fi asigurate pe toata durata de creditare pentru riscuri generale, asigurare care acopera orice dauna partiala sau totala cauzata proprietatilor si bunurilor, de incendiu, cutremur, inundatie, alte calamitati naturale, etc. Pentru autoturismele luate in garantie se incheie asigurarea facultativa de tip CASCO, riscurile asigurate in acest caz fiind: furtul, accidentele, avariile cauzate de furt, de incendii, de inundatii, etc. Toate drepturile cu titlu de despagubiri rezultate din politele de asigurare incheiate vor fi cesionate integral in favoarea C.E.C., scop in care societatea de asigurarereasigurare va aplica o stampila pe polita de asigurare cu mentiunea CESIONAT INTEGRAL IN FAVOAREA C.E.C. sau va completa polita de asigurare cu mentiunea respectiva.

UTILIZAREA SI CONTROLUL UTILIZARII APORTULUI PROPRIU SI A CREDITULUI APROBAT

48

Dupa prezentarea de catre client a contractelor de garantii perfectate si a politelor de asigurare, C.E.C. va pune creditul la dispozitia clientului, de la data prevazuta in contractul de credit, in scopul angajarii acestuia de catre client. Platile in aportul propriu si din credit se efectueaza prin virament pe baza de ordin de plata, care se va intocmi de catre client conform reglementarilor B.N.R. in domeniu, sub supravegherea consilierului de credite, cu exceptia creditelor pentru nevoi personale care se vor elibera din contul curent al clientului in numerar, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind operatiunile cu numerar. Dupa angajarea integrala a creditului, consilierul de credite intocmeste graficul de rambursare, automat, prin programul informatic, pe care il verifica si il semneaza.

ACORDAREA CREDITELOR PE BAZA DE PROTOCOL DE COLABORARE

C.E.C. poate acorda credite pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata si credite pentru achizitionarea de materiale de constructii si/sau a altor produse destinate modernizarii sau repararii de locuinte proprietate personala, pe baza unor protocoale de colaborare incheiate cu societati autorizate sa produca si/sau sa comercializeze asemenea produse. Protocolul de colaborare se poate incheia fie la nivel local, fie la nivel central. Protocolul la nivel central se incheie de catre Centrala Case de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. cu societatile comerciale care au magazine proprii si/sau dealeri autorizati in mai multe judete si care solicita o colaborare la nivel central. In protocolul de colaborare se inscriu clauze ce se negociaza cu societatea comerciala, din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii, care sa duca la recuperarea integrala a creditelor acordate si a dobanzilor aferente acestor credite.
49

RAMBURSAREA CREDITELOR SI PLATA DOBANZILOR

Rambursarea creditelor se face lunar, la scadentele si in cuantumul prevazut in graficul de rambursare anexat la contractul de credit. Scadentele din graficul de rambursare se stabilesc de catre consilierul de credite la date fixe, de comun acord cu clientul, luand in calcul, de regula, data realizarii veniturilor plus o marja de 5 zile calendaristice. La solicitarea clientului, care se accepta de C.E.C. fara nici o alta formalitate, rambursarea creditelor se poate efectua si anticipat. Pentru creditele acordate clientilor, C.E.C. calculeaza si incaseaza dobanzi.

Rata anuala a dobanzii practicata la creditele acordate clientilor este fluctuanta, fiind supusa modificarii (majorarii, micsorarii) pe intreaga durata de creditare. Dobanda de achitat la creditele acordate clientilor se calculeaza la soldul creditului, cu incepere de la data angajarii creditului (prima tragere, dupa caz) pana la rambursarea integrala a acestuia.

Sold credit X curent

Rata dobanzii

X Numar zile

D= --------------------------------------------------360 X 100

Plata dobanzilor se face lunar, la scadentele stabilite de catre consilierul de credite de comun acord cu clientul. Clientul poate opta pentru una din urmatoarele modalitati de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor:
50

a) cu rate lunare de credit egale pe toata perioada de rambursare; b) cu rate lunare totale (rata de credit + dobanda) egala pe toata perioada de rambursare. Indiferent de modalitatea pentru care a optat clientul, dobanda se calculeaza la soldul curent al creditului. Rambursarea creditului si plata dobanzilor se fac la scadenta, prin debitarea automata a contului curent al clientului, dechis la C.E.C. In acest scop, clientul va alimenta contul curent cu sumele necesare, fara o instiintare in acest sens din partea C.E.C., fiind in responsabilitatea clientului ca, indiferent de modalitatea de alimentare a contului curent (depuneri in numerar, viramente efectuate de catre angajatori, viramente din conturi deschise la C.E.C. sau la alte banci, etc), acesta sa asigure existenta in cont, in ziua scadentei, a sumelor reprezentand datoria catre C.E.C.

Pentru creditele restante, indoielnice, reziliate si inregistrate in conturi in afara bilantului, C.E.C. calculeaza si incaseaza dobanzi majorate.

Sold credit X restant

Rata dobanzii majorata 360 X 100

X Numar zile

D= ------------------------------------------------------------

Nivelul dobanzilor majorate se actualizeaza periodic si se aproba conform competentelor, in functie de dobanda curenta practicata la categoria respectiva de credite, la care se adauga un numar de puncte procentuale. Ratele de credit si dobanzile, precum si orice alte sume rezultate din calcul se rotunjesc utilizand metoda matematica, astfel:
51

a) pentru zecimale cuprinse in intervalul 0,01-0,49 (inclusiv), se aplica rotunjirea in minus (trunchiere); b) pentru zecimale cuprinse in intervalul 0,50-0,99 (inclusiv), se aplica rotunjirea in plus. Pentru calculul dobanzilor se utilizeaza: a) numarul efectiv de zile calendaristice la numarator si anul calendaristic conventional de 360 de zile la numitor, in cazul in care rambursarea se face cu rate lunare de credit egale; b) luna conventionala de 30 de zile la numarator si anul calendaristic conventional de 360 de zile la numitor, in cazul in care rambursarea se face cu rate lunare totale egale, utilizand graficele tip PAYMENT.

Pentru calculul dobanzilor majorate se utilizeaza numarul efectiv de zile calendaristice la numarator si anul calendaristic conventional de 360 de zile la numitor. Inregistrarea dobanzilor in contabilitate se face pe baza de nota contabila intocmita de consilierul de credite, editata de calculator.

TAXE, COMISIOANE SI PENALITATI

In cadrul activitatii de creditare a clientilor, C.E.C. practica taxe, comisioane si penalitati, ce se vor inscrie, dupa caz, in contractele de credit si/sau in actele aditionale incheiate

52