PAULIN LECCA

LR MORRT VlnTn DLR

Postfalade Valeriu Cristea

a ' !..- *. .g

a ._ ""."

,lJ
'&. .r

* 1 .!

il

PAIDEIA 1997

l';rrrnlt'lt'arhinrandrit Paulin Leccas-a nascut la 24 iuiie l'tl.l, in comurla Babcle, jude{ul ismail; p.1rin{i Grigore gi NIlria [-ccca;tatdl a fost mai intii invAtator, iar mai tArziu preot irr jrrclcful l]Alli. PnulirrLeccaa absolvit cursurile Seminaiului 'l'cokrgic qi ale Facultatii de Teologie din Chigindu; apoi a intrat c;r frate novice in mSnistirea Frisinei-Vdlcea; a mai I'ietuit vrcmelnic in mhnhstirile Govora, Cozia, Antim-Bucuregti, Rariu, Gologanu, iar in centrele eparhiale din Galagi qi Bucuregti a funclionat ca exarh. Acum, pistreazi aprinsi sfAnta candeld a smereniei qi iubirii de Dumnezeu la min6stirea Rogozu-Vrancea.

PREAMBUL
Scarade piatrA urca in serpentina. Locul era strAmt gi intunecos. Parintele Varahil Lupu, bibliotecarul mdndstirii Frasinei, mA conducea. Odat6 ajuns sus, cdlugarul r itlicir o uSa cu caplll gi-mi zise: - Iata, aici sunt carlile care n-au incdput in rafturile lribliotecii. lntr-adevar, intr-o micd odaita din podul bisericii, se ,rllau aruncate la intAmplare multe car$ scrise,in cea mai nlarc parte, cu litere chirilice. Am rasfoit cateva dintre r.k'. Contineau adevarate comori de inva{dtura duhovrriccasch. gi in bibliotecd, aici se gaseau traduceri Ca rrncle tipdrite, altele scrise de mana - din Sfinfii Pdrinfi rrrrlirr Cuviogii Pustnici. Vedefi, ma lamuregte parintele Varahil - aceste r',tr'{i scrise cu mana, pe literd veche, au fost aduse de la l'lltrrtul Munte de starelul Porfirie. (-ercetdnd aceste carti prafuite gi rivaqite, intAml)l,1tor ochii mi-au cdzut asupra unui caiet gros cu :lrxrr'(c coqcovite qi gdlbejite. L-am luat in mdini gi am r'rlit primele rAnduri. Pllrinte Varahil, il intrebai pe bibliotecar cu mult gi rrrlt'r'cs cu mirare - ce-i cu caietul asta? Sa vcde[i, imi r6spunse pdrintele - cu mulgi ani in ur'r'u.l, trait in mdnastirea noastri un frate teolog. CAt il 5

a stat in Frdsinei, a tot citit qi a scris. Iar cAnd a plecat definitiv a lirsat aici acestcaiet. Caietul era un fel de jurnal, insa fara date' Nu erau numerotate zilele. Nici chiar lunile- Era mai degraba un caiet cu memorii. - $i cum il chema pe fratele teolog? md informai' - Fratele Victor Moldovanu, rdspunse parintele Varahil care il cunoqtea destul de bine. L-am rugat pe pArintele bibliotecar sa-mi lase caietul ca sd-l citesi. Lectura m-a antrenat atdt de mult incit am inceput sd-l transcriu. Am aflat din acest caict o cxPerienia unica in felul ei qi nu m-am lAsat pina rrtr l-am copiat in intregime. Textul a ra-masacelagi,eu insa i-am gitsit tln titlu generai,l-am impargitin trei par[i ctr sul'titltrrilc rcspect*ive qi, in interircrul celor trei par(i, anr ll('attrit mici capitole pentru a ugura lectura. tr Din datele gasitein caiet,se poatc s1.llrrrt't r;ilittran[A l'r lui Victor Moldovatrtr itrtt'p 111' 2tt sepcd amintirile tembrie 1940qi se termini in ttlamtra itttttltti l()'l'l' i n ce l e c e ur m eaz d, r e d a u tc x ttrl i rrtt' 1 1 ' rl',r;l c u m l-am g5sit in caiet.

I FUGA DIN EGIPT

hr ,,fineli mitrte ziua aceasta careafi iegit din pdmfintul Egiptului, din casa robiei, caci cu rnhndtare v-a scos rtoi Domnul de acolo. pe ...giteua duceDomnul Dumnezeultau tn [ara Catnnnului..." Iegirea 13,3-5. ,,Strigat-am cu toatd inima mea cdtre tnduratul DumnezeuEim-a auzit din iadul cel mai dejos gi a scos strbdciune aia{a mea." din Canonul de pocdinla. ,,Ferbit gi sffrnt estecel ceare parte de inaierea ceadintdi. Pesteacegtinmoartea ceade-a doua nu areputere." Apocalipsa 20,6.

1. UN VIN MAI BUN...

Se inserase. Studentii refugiafi se adunau, gAlagioEi, in Caminul Studcntcsccare se afla Ia o mici distan{a de statuia lui Pache Protopopescu din Bttcuregti. Utlii inveselili de bautura, aliii: entuziasma{i de vreo aventurd amoroasd, urcau cu totii la etaj ca sd se odihneascd dupa o zi de petreccrigi de plimbari, prilejuite Ei oferite cu htAta darnicie de acel septembrie 1940 care prevestea o toamna lunga gi frumoas'4,molcoma gi cu cer senin. IntrAnd buluc pe uqi, studenlii teologi gi agronomi din Chigindu au dat de mine tocmai chnd imi faceam bagajul, pregatindu-md pentru un drum lung. - Ce faci, Victore? Pleci undeva? md intrebi unul din colegi. - Da, plec, i-am rdspuns binevoitor gi cu zAmbetul pe buze, de$i in sufletul meu se dadea o luptd teribila intre omul vechi qi cel nou care abia se infiripase * Pleciin concediu sau ne pdrdsegti de tot? md intrebi altul. - De tot!... - $i nu te mai intorci pe la noi? Pleci pentru totdeauna? - Nu md mai intorc. Plec pentru totdeauna, i-am respuns, rimdnAnd mereu surAz6tor. - Dar ce-ai ficut cu serviciul de la Minister? - Am demisionat. - Mei, si qtii ca Nichifor Crainic i-a gasit lui Victor un serviciu mai bun in regiunile petrolifere, pe la CAmpina, unde e Hdbiqescu, igi dadu cu phrerea un altul. - Ba nu, md, - interveni ut't student care tAcuse pAnd atunci - pariez cA Victor a adulmecat un vin mai bun, undeva piin podgoriilc firii. Eu ficeam haz impreuna cu colegii, dar nu le spuneam unde merg. Mi-am umplut valiza cu cdrfi nemlegti gi franfuzeqti,mi-am luat trenciul,mi-am indesat pAlaria 9

pe ca.pSi, IuAndu-mi ramas bun de la prietenii mei, am pornlr la orum. Dar colegii nu m-au lasat sEr plec singur. M-au petrecut pAna la tramvai, insistAnd gi rugAnEu-mi mereu sd spun unde ma duc. Erau curioqi din cale-afarA. insA Eu md descotoroseam cu c6te o gluma gi pdgeamtotinainte. in stafie, m-am urcat in tramvai qi - in momentul-Aj_ungtramvaiul iqi migcase rolile - Nicolae Grosu, cAnd c9!equ.l cel mai galagios, care era in fruntea grupului, srrga tare: - Spune, md Victore, unde te duci? - La mdndstire, i-am rdspuns tot atit de tare qi apAsat. La auzul acestor cuvinte, colegii au rimas consternali. Pe fefele lor se zugrAvise spaiina. Iar Crosu, facAnd cunoscutul semn de fidneala la idmpla drcapta, strigd in urma mea: - Ma ... tu nu eqt i?! . . . Acesta a fost ultimul cuvAnt cu carc m-am dcspartit de colegii .mei, de trecutul meu gi dc pacatt'lc tin'ereiii mele zbuclumate. .. Prietenii gi c-olegiimei_nu,cunoEteau,c-lcsigur,nimic din lupta mea launtrica. $i chiar dacir lc-ag filpus-o, ei nu m-ar fi in(eles. Pe-ntru tofi coiegii, cu eiam un baiat d_c viata, simpatic Aiglume!, caruiaii plact'arr pctrccerile. Nici nu ma porecieau altfcl dccdt cu cpitt'tcfc lceate de Bacchus. Habaqescu,(.are cra un btrn caricaturYst, ma desenase intr-o zi pe tabla, c6larc pc bukri si cu furtunul la gura. Cand bdietii se duceau li scratc Ai chefuri, ma Iuau neapArat gi pe mine ca sd-i irrvcsek'sc,sa spun glume gi sa rdd. Fetele imi turnau vin ilr pahar, Etiind prea bine cd, dacd mai beau un pic, imi dcsfac indati sacul glumelor, incep sa cAnt gi sa dansez, revArsAnd veselia peste tofi cei din jur. $i acum, auzjnd din gura mea cd plec la manhstire, ci vreau sd ma calugdresc, asta - fara hici o indoiala - nu putea fi decAt vofoa unui smintit.

De fapt, colcgul caremi-a spus cd am adulmccat u tr vitr mai buri a avut-dreptate.Eu nu eram niciodata mulpnrit de vinul pe care il Sorbeam la petreceri, nici de fetelc cu care dan-sam.nici de mine insumi. A doua zi eram mahmur mai mult din cauza mustrdrilor de conqtiin(A. Mi-era scArbdde mine insumi. Adulmecasem, intr-adeviir, un vin mai bun gi acum pornisem in cdutarealui...

LUMINA DE SUS 2. SPRE

Ajuns in Gara de Nord, mi-am scos un bilet pentru Rimnicu-VAlcea qi, la ora doudzeci qi trei, m-am Llrcat in tren. CAnd am fdcut acest pas, mi-am dat seama pAnd in cele mai mici amirnunte'de infricogatoarea luptd ce-mi stdtea inainte. Aveam mereu sentimentul omului care se arunci cu capul in jos intr-o prapasiie intunecoasA qi fara fund, cu o singura speranfatotugi: cA acolo - jos de prin tot - voi fi prins in plasa Domnului Iisus, aq.a.cu.m, circurile marilor orage, cei ce fac exhibigii la mari inAlfmi, cAnd se prdbuqesc, cad intr-o plasd care ii salveazd de la moarte sau fracturi grave. Dar aceasta sperantd uneori se risipea. O spulbera vAntul deznadeidii. Atunci mi se parea cA nu mai nimeresc in plasd, ci'cad alaturi Ei m:r zdrobesc. $i cu toatc acesteaichiar cAnd nAvileau asemenea gAnduri negre, nu aveam decAt un singur drum de ales: inainte. Nimic gi nimeni nu ma mai pulea re[ine in lyTgo pacatelordin care volam sa scaP/cnlar cu PreEulvlertr. Uraganul launtric imi rdscolea sufletul pAnA in strafunduiile lui cele mai tdinuite. Deqi pasag-eriide lAnga mine adormisera,eu - departe de a aqipi macar - eram treazqi vioi ca dupi un somn buu. Pentru miue, zgomotul rifmic si infu^ndat al ro[ilor de tren, nu-mi Ie.,uua cl rept cdni ec de l eagan, i i mai degraba dr ept un 11

10

depanirtor al unui lung fir de amilrtiri care imi treceau ptin fata ochilor mei la-untrici precum un film' ^ in saiul in care am copilarit, hm vazut odata un prunc in bralele mamei. Copilul nu dormea, nici nu plAngea. Era liniqtit. Iar ochiqorii lui larg deschiqi urmareau necurmat lumina lampii. Ori incotro l-ar fi intors mama sa, -fi in orice pozifie s-ar aflat, pruncugorul igi intorcea ochii candizi numai spre lumina lampii. O luminl invizibila mi-a atras privirile inca din copilarie. Cu toate cA nu eram congtient de acestlucru, ochii mei sufleteqti nu se opreau in ungherele intunecoase ale viefii, ci urmAreau - fara sd-mi dau seama - o lumind Astfel, care venea de sus qi care nu era din lumea aceasta. simleam o mare bucurie cAnd md duceam la biserica,iar noaptea Invierii - cu lumAniri aprinse, cu fele vesele, cu lume multe - mi-a ramas intiparita in suflet pentru toath via{a. Chiar de m-ar fi finut cineva cu forfa, ag fi fdcut tot ce mi-ar fi stat in putinta Eim-aq fi dus la biserica si aud cum zice preotul, cu crucea Ei cu lumdnarea in mAnS: ,,Hristos a-nviat!" gi cum credincioqii rispund intr-un glas,,Adcvarat c-a-nviatl" in saiul meu - de' Pagti - copiii tragcau clopotele intr-una, cAt era ziua de mare, iar o data cu undele sonore, simleam in sufletul meu de copil cum ,,Duhul SfAnt prin aer zboard" . De ziua Invicrii, gi chiar in ziua de duminica, mi se parea ca cerul e mai senin, iarba mai verde, bucuria mai mare, - in jurul meu era numai frumusete gi fericire. Dar pe mine nu md atrigea numai frumosul; in aceeagimasura md captivau binele gi adevarul. Aveam o nesfArgitemili pentru cei suferinzi. Imi placea si alin durerile altora, iai cAnd invAlitorul m-a intrebatin clasd ce vreau sa fiu cAnd voi fi mare, i-am rhspuns: ,,doctor!" Pe atunci, micut fiind, nu qtiam ca sunt multe dureri gi rdni sufletegti, nu gtiam cA pot fi tot atat de bine gi un doctor al sufletelor.

CAnd mama mi trimitea la bacdnie, imi spunca ttucori: dc - Bagade seami, daca te-ointreba lipo,vanca miue sa-i spili ca nu-s acasd,auzi tu? mA dascalea manla' ir ca aveam datorii neachitate. Eu insd, fara sa "e"t iiliti sa-i fac mamei in ciuda, spuneam adevArul intr-un mod cu totul spontan; iar mama, fara sa sc "i""" supere, rAdea gi ficea hiz Pe seama mea pentru ch uu Duteam mlnu. La scoala, adica la Seminar, aceeaqiLumind cereascd Am citit multc romane, dar nici i*i"iis"i'privirile' nu"mi-iu placut scricrile pornograficf' Inainte de odata a citi un roman,ii intrebam pe Colegii care il cunoqteau' iiii in" ce conlinut are. Ciieam apoi recenziile de prin revistele literare qi numai dupd aceea mi apucam sA citescromanul. Iar cAnd citeam vreun roman cu con[lnut moiat, inalgator, in care slsii l-rrptau pentru idei superioare'qi, *hi al"s, pentru ide^aluri creqtine, mi si parea ca nu mai sunt pe'pamAnt. intr-o vacanla de Crdciun iit"u* pe neras^uflite ,,Crima 9i pedeaps^a" de Dostoievski. Eram cu totul absorbit de lectura' ln asemenea cazuri, fratele mai mare imi zicea: - Mai las6, Victore, cititul ca ai sh moril - Ce bine ar fi sd mor, raspundeam entuziasmat - ca sa trec in lumea frumoash de dincolo! - l-auzi, mama, zicea fratele pe jumatate rdzAnd' pe iumdtate alarmat - Victor zice cA vrea sd moara' Dar mama - bund qi inlelegatoarc ca intotdeauna ," ritu la mine cu simpatie' SJmanam leit cu ea, motiv pentru care iEi exprim'ase dorinla ca la batrAnete sa se ictraga la mine, ca sa moara ln bratele mele'

3. UN REAZEM LAUNTRIC
defara adresi" , Cezat.Petrescu in romanul ,,Plecat scrie un tAnir care moqteniseputernice inclindri sprc 13

72

befie gi desfrAu de la tatal sdu. Ajuns student, tAnArul se hotdri sA se lupte pe viafA gi pe moarte cu acestedouA patimi. CAt i-a stat in putinfd, eroul lui Cezar petrescu a evitat bdutura qi a ocolit femeile. Dar intr-o zi, a intrat in camera lui o studenta ca sa imprumute ull curs. A mai v eni t o d at d c a s d s t udie z e i mp re u n a . A p o i , i m p ri e tenindu-se, tAnarul n-a mai putrit rezista pdftei trupegti. A cazut in pdcatul desfrAna-riiqi, in celc'din urmh, i-a sinucis. I-a lipsit, scrie Cezar Petrescu- reazemul launkic. Ma apuca groaza cAnd ma gAndeam ca s-ar putea sa arn acelagisfdrEit,ch aq putea sa cad alaturi de piasa. imi rimdsese ultima nddeide: harul gi ajutorul iui Dumnezeu pe care nu l-a cerut eroul ltri Cezar petrescu. Cdci el nu s-a nu s-a imphrtaqit pentru ca SAngele .lygut, Domnului Iisus sA-iregenerezcsangclcputrcd translmis printr-o nenorocitir ereditate. TAnarul din ,,Plecat fard adresa,, nu s-a bizuit decAt pe propriile sale puteri, a plecat fara adresa pe un drum necunoscut,_gi aceea- prabugit. Eu insa alergam in de s-a goana-trenului mAnat de nAdejdea ci-mi voi gasireazemul de care aveam nevoie. Fugcam aga c"um fugea Moise, in fruntea israelienilor] sprc Mnrea Roiie. Faraon, cu oastea lui, il ajungea din urma, Marea Rogie era de netrecut, dar - in ciuia tuturor potrivniciiloi_ nidejdea in Domnul l-a salvat.,,Acelasi'Dumnezeu ma va salva qi pe mine", ma gandeam qi ma intAream in intunericul vagonului, al nopfii gi al viefii. _ Degi crescut intr-o familie de preot, n-am avut parte de o. educafie in spirit cregtin. CAnd ii auzeam p'c atli copii wocAnl 3 {rug atmosfera de evlavie, de pice, d-e gum.pljar-e gi de dragoste cu adevdrat creqtineisca din familiile lor, mi se perea ci e vorba de- o lume din pove$n. Criticii afirml cd tragedia din ,,Fra[ii Karamazov,, este tragedia pe care a trait-o insugi Doitoievski in casa phrinteascA. Feodor Karamazov, iatal fralilor Karama_ 74

zovi, a fost omorAt - cu inten{ia gi cu fapta - de irrqii;i fiii lui, iar tatal lui Dostoievski a fost atAt de rdu incit a fost lingat de farani pe cdmp. Starile de revolta prin care trec Ivan Karamazov, Mitea qi Smerdeakov, impotriva unui tata beliv qi desfrAnat, nu sunt decAt stArile dc revoltd ale autorului insuqi impotriva propriului sdu tatd. Avocatul lui Mitea Karamazov a subliniat pe buna dreptate cd nu numai copiii au anumite datorii fala de pdrin[i, ci 9i parinlii au anumite datorii fala de copii. Daci tAndrul din ,,Plecat fara adresS" s-a sinucis, vinovatul nu este numai el, ci gi tatal shu care i-a ldsai drept mogtenire un sdnge infectat de pAcat, pe care fiul, in ciuda eroicei sale lupte, nu l-a putut birui. Eu insa, de-aq fi avut putere, ag fi strigai - ca qi Dostoievski - ca sd md audA toli parinlii din lume cd raiul copilariei nu trebuie pdnghrit cu faptele lor imorale. Imi dadeam prea bine seama cd am de luptat nu numai cu mine insumi, ci qi cu parinlii gi bunicii mei. Dar cAnd ma gAndeam ca e posibil sd cad qi eu infrAnt, atunci iaragi md apuca deznadejdea. Propriu-zis, nu-i osAndeam pe pdrin{ii mei, insd voiam parcd sa-i opresc - mAcar cAt de cAt- pe alli pdrinli si nu faca ce-au fAcut parinlii mei. Voiam s6-i conving pe parinfi si aiba mil6 de acele suflete nevinovate gi fragede in care primele impresii, bune sau rele, se imprima ca peceteape ceara. Cu ani in urm6, un student teolog, bolnav de tuberculozd, se afla intr-o salS de agteptare din clddirea unui dispensar unde se faceau injectii cu tuberculind. Printre cci prezenli era un tAndr care igi blestema parintii, zicAnd cd, dacA ei au gtiut ca sunt tuberculogi, de ce s-au mai cdshtorit ca sa-gi nenoroceascd Ei copiii. Auzind acestecuvinte, studentul teolog s-a hotdrAt sa nu se mai cnsatoreascd. Mai tdrziu, a imbraliqat viala monahala, tlcvenind apoi episcopul Chesarie Paunescu.
IJ

Inair-rtc dc a-gi da sfArqitul, Prea Sfin[itul Chesarie l'iunescu mi-a povestit ca avea un bunic, mog Piun, care era desfrAnat din cale-afara.Umpluse satul cu copii din flori. - Norocul meu, imi spunea bunul Vladica - e ca nu semanam cu moq Paun, ci cu celalalt bunic pe care il chema mog Gheorghe. Am constatat acestlucru de cAnd eram copil. Caci mereAnd odata pe ulitele satului m-a intilnit,ln om care, uYtandu-seluhg h mine, m-a intrebat: - ,,Md, tu nu egti nepotul lui mog Gheorghe?" M-a ghicit dupa trdsaturile fe[ei ca sunt nepotul acestui bunic care era foarte inlelept gi cumpAtat. - Prea Sfin(ite, l-am intrebat atunci pe pirintele meu duhovnicesc, - dar ce-ati fi fdcut dach i-afi fi semanat lui moq Paun qi i-a(i fi mogtenit naravurile? - Cred cA nici nu md faceam cdlugar, zAmbi octogenarul episcop. - Eu insd am mogtenit asemeneandravuri qi totugi am indr?rznitsA ma cAlugaresc... Desieur, eu nu mi-am blestemat parintii ca tAnarul tubercu'ios, dar nici n-am renungat li calea monahala. Nu m-am gAndit la rdzbunare ca Flamlet, ci am fost inlelegator mai ales cu mama, care s-a luptat cu ea insdqi gi, mai t|rziu, qi-a schimbat via[a printr-o profunda pocainla. Cei mai mulfi parin(i igi inchipuie ca biefii lor copii nu vad qi nu in[elcg nimic. Dar Dostoievski,ca unul ce a fost victima acestor mogteniri nefaste, spune: ,,llu ascundeli de copii nimic, cdci ei gtiu totull". $i aga este. Pdrinlii trebuie sa inteleaga cA cinstea ce li se cuvine din partei copiilor tr.t ,ri." n"umai din simplul fapt ca i-ati nAscut qi ca ii cresc. Daca ar fi numai pentru atAt, mai multe cinsteli s-ar cuveni animalelor - mame carenu-qi arun_cd, puii nici inainte, nici du.g.a.naqtere. ii cresc Ai Ba ii apara uneori cu mai mult sacrificiu decAtoamenii. Dar ceea ce nu pot da animalele este educalia morali, edu76

r 'i r {i ac l u h o v r r i c c a s c a . i u d r u t - t r a r c a l r t l t 'al t 'i t ttti l t t tt t l t i :;tt l l t 't u l r , r i p c c a r c p a r i r t f i i s t r r r t r l b l i g a I i s - o t lt'i t t o p i i l o t t,r r ; , r 'i s c a p c d c p r a p a s t i a p a c a t u i u i . . . . . , ( ) l t r m i n a p t r t c r r r i c A n a v a l i p c f c r c a s tr a vl tr i o tr ttl tti , : rr r tl c r u p A n d u - m i m e d i t a [ i i l e . I m i a r t t u c a i p r i vi r t'a i t l ,r r '.r ( 'r 'i rg a r a P i t c . q t i .

4. MEFISTOFEL BINEFACATOR
('ancl ro(ile vagonului se miqcara, coutirrtrAndu-1r ,lr.trrrtrl dc fier, mi-am innodat firul amintirilor qi al rni ' di ta[i i l or. ...Ctrtimpul, mi-am dat seama, c.1,pentru unii oanrt'ni, pini qi intAmplarile rele se petrec spre binele lor'. | )r,aici, probabil, vorba romiueasca: tot rdul e spre bine, cu 1i vorba ruseasca: cAt e mai rau cll atat e mai bine. fvlila gi inlelepciunea lui Dumirezcu iutorc spre birre trxrtcre'leiepricinuitc de diavolul. Cind Faust l-a intrebat pe Mefistofel: ,,Cinc egti ttr?" ,rtr.'sta raspuns: ,,Eu sunt acela care mereu vrcaLl sa i-a l ;rcrau gi mereu i csebi ne." $i de bunh seama,prin celevAzutc in casapAriuteasci, rliavolul a vrut sa-mi faca nurnai rau, dar - sprc necazul t t'lrri viclean - Domnul Iisus lc-a intors toate sprc binc. Aqa,de pilda, cAndin Seminar citc'amliteraturh spiritisti, cliavolul voia sA md ducA la ratacire, dar Bunul l)umnczeu mi-a intors spre bine qi lectura spiritistA,caci spiritismul mi-a ofcrit primul gi cel mai puternic pilorr realitatealumii spirihralc, existcn(a lI crcdin[ci creqtine: rt'ala a demonilor, - deci gi a irrgc'rilor, dc'ci Ei a lui l )rrmrrezeu. l-ot in Seminar, citind merelr romane, c-liavolular fi vnrt sA mA innamolcascaitr iitcratura pornografica, clar l7

| )onrrrulnri-a scosin fafa,,Fra{iiKaramazov" cu frumosul chip al stare[ului Zosima, care m-a ctrccrit gi m-a hotarit sd iau caleacalugAriei.$i astfel,pc ciucl cram in clasa a qaseade Seminal m-am gandit pcntrtr prima oard la via{a monahala. in vacan1"a, i-arri sptrs mamei acestgAnd. Dar, mama, care spera sa-gisfargcasca zilele in casa mea de preot c5sdtorit,mi-a raspuns cu durere ca, daca fac acestpas, ea iqi ia lumea in cap. Etr am ticut, desigur. N-am mai contrazis-o. Dar idcca gc.rnrina. Pentru nimic in lume n-aqfi vrut sAse repctc in viitoarea mea familie ceea ce vdzusem in casa parintcasca. La gcoalAaveam trei colegi .r, .nt" mA irrlelegeam gi discutam aceeaqiproblemA. Pierdeam nopgi intregi, in dormitor sau in garderoba, cAutAnd o portifa de ielire. - Ma, decAt sd fiu popa aqa cum sunt popii de astdzi mai bine nu md fac popa deloc, glasuia Georgc C. cu multe hotarAre. - Sublatacousa,tollitur eft'ectus. via{a trnui preot, irr cauza tuturor nenorocirilor, de cele mai multc ori, este preoteasa. Sa inlaturam, deci, aceasta catrza gi vom scdpa de urmdrile nenorocite pe care le aducc fcmeia in viala urrui preot, sus(ineam eu cu aceeaEi tarie. DupA mai multe dezbateri, ne hotArArAm cu tolii sA ne cdlugarim. Dar intre timp, cAtegipatru, citcam, meditam, studiam, intrebam, urmarind acelaqi gAnd al cAlugariei. - Bine, ne cdlugdrim,zicea Ion C. - dar calugariaeste o viafi egoista.Nu ne esteingaduit sa unnarirn tlumai mAntuirea noastrA personala. Atunci ne-a venit ideea sA ne facem preoti dc mir celibatari,ca parintele Toma Ghcrasimc.scu ca parinsau tele Gheorghe Paschiadin Bucureqti. La Facultatc ne stipAnea acelagigand. Nc-am Ei dus la Cala Galaction gi i-am marturisit gdndul. 18

- Iroarte bine, dragii mei, ne-a rAspurrs ,,Moqul" veVom avea inca o armata de voluntari. :;r'1. l)ar pe mine mA chinuia - in mod special - o alta plolrlcma. Ma gAndeam:oare, ca preot celibatar,imi voi ptrtca stirpAnipatimile? Begiagi desfrAul,care Pusesera tlt' timpuriu stApAnire mine, nu mA vor duce la pieire? pe gi irr aiest caz cum il voi mai putea ajuta pe aproapele? Ntr voi pleca qi eu fara adresd ca eroul lui Cezar Nu voi compromite Evanghelia lui Hristos? I't'trcscu? intr-o bunA zi, m-am intAlnit pe strada cu fostul meu pcdagog Irimi!a. BatrAnui trAise toata viala lui nechsAtorit. llra celibatar. - Domnule pedagog, eu aq vrea sA mA fac preot, dar /(rrccasitorit. Dupa cum prea bine qtili, sotia 9i copiii corrstituiepentru preot un balast careil trage pe pastorul tlc suflete spre cele trupeqti. Preoteasa gi copiii sunt ca tlorril greutafi de plumb atarnate de aripele unei l)isarele. $i ori de cdte ori un preot este pus in dilema sd alcaga sau pe Hristos sau familia, intotdeauna sacrifici Pt' I{ristos in profitul familiei. Dumneavoastra afi trait singur toatd viala. Ce pArere avefi? Ag putea 9i eu sd fiu ,-. ' j< rrrr'irrcot celibatar? - Draga Moldovanu, rdspunse barrdnul pedagog ('u am trait intr-adevdr singur, dar am triit ca un pdt'iltos. Dacd nu laEi natttra si intre pe u$a, ea intrd pe Icrcastrd.Nu vezi? $i preolii catolici sunt celibatari, dar lit'caredin ei are cAteo menajerd. Omenegtevorbind, Irimifa avea drepiate. Totuqi, ris1'trrrsulfostului meu pedagog nu m-a mullumit. Batlinul vorbea in duhul lui Cezar Petrescu. MeditAnd mereu qi cautAnd solu[ii, incepeam sa ma liiindcsc la castrare. Voiam si urmez exemplul lui ( )r'igcn. acestgdnd m-am dus din uou la Gala GalacCu
t t( ) l l .

19

- Nu, nu, asta-i dezertare,md contrazicea,,Moqul,,. Apoi scoasereped_e din raft o carte, scrisAir.rnemiegte, dovedindu-mi ca Origen s-a cait pentru cA s-a automu_ tilat. - Bine, Prea Cucernice, dar in situafia me.a ce-i de fAcut? - SAte lupli cum se lupta soldafli pe front. a$ putea sA mA lupt c6nd ma simt atAt de , , PnI..:* slaD lncat rnsa$larma, prin greutatea ei, ma doboari la pamAnt? Ma gAndeam ca poate Gala Galaction nu m_ainleles. ^ atunci, mergArrdirrainte,am fr ajuns la medici. Auzisem de la colegi ci undeva la CIui existii urr scaun electric care, pdstrindu-{i integritatea corporala, ifi anihileaza pofta sexualAnumai dupA cAtevaqedinge. Fa.a sa sto,, mult p9 gAnduri, m-am-gi dus la un doctor specialist, crezAnd^c.1 acestagtie tot ce este in legitura .., orgurrrri sexual. Singurul rezultat a fost cA am ieqit din cibinet fara ultima sutA de lei pe care o mai aveam in buzunar.Ca omul disperat care se agafa gi de un fir de pai, mi-am spus gAndul gi unei doamne. - Daca te vei castra, eu voi fi prima care te voi disprefui, zise ea hotarAt. - De ce? - Pentru cA,in acestcaz, dumneata nu vei mai avea nici un merit. Omul numai in lupta capita decoralii gi distinc!ii. Acest rispuns mi-a dat mult de gAndit; informAndu_ mI despre_scape{i, aflat ca qi cei ce se castreazi igi am menfin pofta sexuala, cu singura deosebire cA rimAn neputincioqi.Mai mult decdt atAt:unul din famenii din naEtere,care s-a calug;irit de nevoie, s-a exprimat fa{A d c un p ri cten al s A u din m a n a s ti rea s tfc l :

Mlr, de-agavea eu ceeace ai tu, sd qtiu cd ma aqteapta , r nrit'dc iaduri, eu tot aqs6vArgipacatul numai ca sA-mi l,rt pofta gi sd qtiu ce fel este aceastaplacere. 'liratc acesteam-au fdcut sd renun!, incetul cu incetul, l,r1;andulcastrarii,cici- dupa cum mi-a sPusun medic pofta pornegte din glanda hipofiza.

5. SFATUL MONSENIORULUI
Iiram totugi curios sI aflu cum traiesc preolii catolici' l't' atunci, in Chiqindu se afla monseniorul Glazer' imprcuni cu George C. m-am qi prezentat in fa{a preotului t irtolic, intrebAndu-l cum trdiesc ei qi cum a9 putea sa st'ap dc patimile care ameninlA viala unui celibatar' Monseniorul a fost sincer. Sunt qi cideri printre preo{ii noqtri, a recunoscut :;lirrlia sa - dar sunt 9i cazuri laudabile Pe care le cunosc pt'rsonal. CrczAnd ca mi-am greqit cariera, monseniorul spuse in c<lntinuare: - Mi-aduc aminte cd unul din colegii mei din Fran[a rr(, spunea mereu cd nu simte nici o chemare pentru Noi, colegii, am comunicat acestlucru duhovni1,''",iqi". . rrlui qi profesorilor. Aceqtia au fost foarte inlelegitori , tr colegul nostru gi l-au intrebat ce facultate ar vrea sa ,,,r."r*. El a rdspuns cd ar vrea sA urmeze medicina' Attrnci corpul didactic, impreund cu coiegii tAnarului r'trrdcnt, i-au dat toati libertatea, tot ajutorul moral qi rnatcrial ca sa se inscrie la medicind, suslinAndu-l pAna t'r.qi-a terminat studiile. Iar astazi face pentru Domnul, r',r mcdic, mai mult decAt ar fi facut ca preot' 27

20

Iline, dar eu vreau sa ma fac preot. Nu vreau sh irrrbra[igez alta cariera,Cum ag putea face ca sd scap gi de femeie gi de patimile care mi stApAnesc? - Trebuie sa iegi negregit din cercul prietenilor care teatrag spre pdcat gi 9i te retragi, pentru o perioada de cel pulin trei ani de zile, intr-uilot singuratic. - Dar despre castrare ce pdrere aveli? - Asta s-ar admite numai dupa ce ai incercat tot ce ifi sta in putinfa. - Cu alte cuvine, dupa ce voi incerca tot ce imi sta in putinla gi, totugi, nu voi izbuti sa mi birui, am voie s6 mA castrez? - Nu, nu, nici atunci! reveni rnonseniorul, vrAnd parca sa repare o gregall. Lupta-te, lupta_te mereu! Acesta a fost uitimul cuvAnt al ultimului meu sfdtui_ tor. Monseniorul mi-a dat o idee minunatA: sA md retrag pentru trei ani de zile intr-un loc singuratic, sa ma smul[ din pdcdtoasaprietenie, din cleiul cdrcului vicios in carE eram prins. Chiar daca monseniorul facea o uqoard alu_ vreun_colegiu catolic, ideea era totugi cAi se poate 1i,efrumoasa dc Ja Ei mAntuitoare. Ca ortodox, imi ziceim _ unde m-ag putea retrage decAtintr-o pravoslavnicd ma_ ndstire din garanoastrA?Voi sta acolo trei ani de zlle,mit voi birui - cu ajutorul Celui de Sus - pe mine insumi gi apoi rnd voi reintoarce ca preot de mir celibatar in vreun sdtuc unde sd lucrez la ridicarea materiali gi morald a enoriaqilo: c-a PgRaTanda sau ca Chiril al lui Fotapenco. CAnd Gala Galaction m-a sfatuit sa mA calugaresc, propunerea pe motiv cd este un ego"ismsA 511 lgfuzal o vialA inrreagi. intre perefii unei chilfi, ingri_ l,lii"$r] Jlnctu-tenumai de propria-1i mAntuire. Acum ins5 sfa*tul monseniorului era mult mai acceptabil. Timp de trei ani te fortifici, te cdleqti, te arzi in foiul Duhulu'i SfAnt, a5a '))

| iln'r s(',,trde un vas de lut in cuptor, qi apoi - inthrit polr sil icgi in lume ca sA-i intAreEti qi pe alfii' ' i lnr, Doamne, cAte de grea lupta cu tine insuli! Ca sa rr,r1rcic befie, i-am dat lii Geoige C'.un bilet, in care ,,,'r'i'itnr de se va mai intAmpla vreodatA sa ma imbAt, ca, vor nrunca tot disprelul asupra propriei mele persoane' Mr sc parea ca, o iati cu acest biiet, am pus o piatra de lrol,rr cu o voin[ir de fier. N-am mai baut nimic cAteva zilt,in gir. Darintr-o zi md intAlnescnas in nas cu colegul rrrr.trScobici, care m-a qi invitat la bodega' Draga Scobici, ii zic - ili mullumesc pentru innu vitn(ic, dlr m-am hotarAt s?r mai beau' l)c cdnd? tjite sunt cAteva zlle de cAnd am luat aceasti hotirrarc qi vreau sd ma {in de ea. - lline, mh Victore, eu te infeleg, clar de ce sE exaBe{ia este rea, intr-adevhr, dar ca sd guEti un 1,,t,r{\m? de vin nu e nici un Pacat. 1',rhar - Dar dupa primul pahar vine al doilea, apoi al tl t' i l ca... Nu, se linea Scobici de capul meu - bem numai un slt'r'tdc'vin qi ne ridicAm de la masi. Am intrat la $i cu aceste cuvinte m-a induplecat' ('ovalscl'ri, ne-am aqezat la o mesuta, iar Scobici a cornandat, dupA cum-a sPus, numai un sfert de vin' La simlit dator sd mai comand un sfert' r.irrdul*",r, mimrte, intrara alli doi colegi pc'rrqA 9i se I't'stc cAteva^-um lqcz.arAla mesula noastra. Cei doi mai comandarA Lln ui,',, cu Scobici incd unul 9i astfel beliile au fost luate "u rl t' l a capdt. infrant, ruginat, mustrat de conEtiinfi, md intAlnii din ru)u cu Georfe C. qi atunci, plimbAndu-ne in fala Caterlrirlci,am exclamatplin de durere: 23

- De ce oare Dumnezeu aprinde idealuri atit de frumoase intr-o inimd care nu poate sA le implineascd? M-am convins - pentru a cAta oarA?- ci nu ma pot -. birui prin propriile mele puteri. $i ce rezulta de aici? Sa-mi pun capat zilelor? Nu! Tocmai asta e dezertare. Dar, atunci, Doamne, cine poate sA se mai mAr.rtuiasca? TrecAnd peste veacuri qi milenii, rAspunsul mi-a venit ca un ecou: ,,Ceeace la oameni este cu neputinfa estecu putin{A la Dumnezeu" . $i tocmai spre acest Dumnezeu aiergam in noaptea de 27 spre 28 septembrie. Ldsam girile una dupa alta, fara sa mA interesezenici lumea de pe peroane, nici cdlitorii din vagoar-re. Era ultima mea nadejde. Ochii mei erau [inta spre mAna strapunsa de cui pe care MAntuitorul mi-o intindea ca sd ma scoatd din prApastiapacatelor. Incd o data am sim{it cA, pe misuri ce diavolul md impingea spre intuneric, in aceeagimisuri mi se aprindea dorul de luminA, gi cu cAt necuratul mA afundi mai adAnc in noroi, cu atAt mai sus ma avanta cineva sure o viald mai curat5.

6. DIN ADANCURI...
La Chiginhu, in toiul unei petreceri, cAnd prinhe fete gi baie[i, era numai veselie, am exclamat cu glas tare gi deznadaiduit: - Sunt un om pierdut! Mi-aduc aminte cd in acest moment tofi s-au intors mirali spre mine. Se mirau - mai ales fetele - de ce zic cd sunt pierdut tocmai eu care eram cel mai vesel, cel mai optimist, cel mai fericit. Ca sa dreg lucrurile, fara si-i spun cuiva durerea pe care nimeni nu mi-o in{e24

legea, am inceput din-nou cu glumele, cu cAntecele'9i totul a intrat in normal. Da, in adAncul inimii mele md vedeam-pierdut' Sfaturile lui Gala Galaction erau minunate, dar pentru ca de sa le pot pune in practicd aveam nevoie de o minune' presus de fire. Omeneqte vorbind' eu nu o pri"."^*ui ,ru'd"u* nici o scapare, aqa cum nu- vedeam nici midorinJa. parinJilor' $i atunci, ia sa implinesc """"u. gindit sa ma cdsdtoreJc sd renun! la idealul spre ai m-am care tiildea suflctul meu' La Seminar avusesem un coleg tare sarac'-Tatil lui era inzid.ar, iar mama servitoare. Erau zile cAnd familia Atunci colegii tuuni nu avea nimic din ale mAncdrii' strAfigeauresturile de pAine de la masa,le adunau intr-o traisti qi i-o dddeau seara Pe fereastrd' Devenind student 9i neavdnd bursi, m-am vdzut M-am gdndit tocmai la acest nevoit sa-mi aleg o gazd6'. .ot"n tatu.. imiticEam ca, dAndu-i trei sute-de lei pe aiuta intreaga familie' AtAt colegul cAt qi fai""a] ""1 aiceptat cu"bucurie ProPunerea' Dar cdnd milia au m-am mutat la noua gazda am cunoscut-o Pe sora mal mici a colegului. Era o fiinga slabufa, plapAnda, nedeznoriral, probabil din cauza proastei alimentalii' "ofiata intr-o dupa-amiazA, steteam lungit.pe patul din odaia de scunda gi intunecoasa Pe care o inihiriasem'.MAnat mea pentru cei suferinzi, in mintea $t ln tnlma mea mila fi' r" ,a*itfi!"ra ginduri 9i sentimente altruiste: "Ce-ar - dacd m-aq chsdtori chiar cu mi-am zis in sinea mei ivi fetila asta? Ea este calita in suferin{a' CAnd s-ar in via[6, n-ar cArti qi n-ar da vina pe barbat' aqa ereutAti i"'; multe sotii. $i apoi, colegul meu, adica fratele :;; i"t"i, t" va preoli 9i-9i'ua lr'tu paringii la el acasd' iar eu i-as iua pe parintii mei la mine, rezolvdndu-se astfel a.,it^ pt,5uf"-e dLodata: qi familia colegului ar fi sal25

Iil?:l] T1i dorlnta de a-gi sfArgizilele in casamea,, . In momentul c6nd cugetam astfel, fata intrd

parinfii,T"!

aiesmama,isi va indeptini
in odaia

cu pro_ Punerea: - D_o_rina, ca nu dupa multa vreme gtii eu o sA fiu preot. N-ai vrea tu sh-mi fii preoteasi? Propunerea a fost atAt rie neagteptatAincAt biata fata s-a pierdut cu desdvArgire.A lasat iucrul ain mana, s_a incepur sa respire din ce in ce mai des, se uita i?9i,,, cand ? mrne, cAnd la impletiturd, fara la sa qtie ce sa rdspunda. De-.bunAseamA, fata s-ar fi aqteptat la orice, dar nici n-ar fi visat o asemenea propurl".u. Sora ei se m.lritase cu un croitor, iar ea se gAndea cA o va lua, poate, vreun cizmar, insa nicidecum-un student teolot. ' - Dorina, eu nu glumesc. Vorbesc ru.Lr. - Bine,dar eu sunt siraca...qi...dintr_ofamilie de jos... - Pe mine mi intereseazAsufletul. Eu caut un prieten cu care sd infrunt necazurile vielii, o lamurii. i-am explicat.pe l-arg planul mcu. Mai tdrziu, ._,oPoi tata a stat de vorbi cu fiatele Ji $i.u parin[ii, carenu mai puteau dc bucurie. In vacau{a mare, i-am adus pe amAncloi acasa, la fard. - tr4ama, miloasa din fire, ia pi;m;t .r., *rita aiogort", mai ales ca auzise de mizeriiin care trdiau acasa. fost bune pAnd in ziua in care mama a infeles ^^ lecrorul er ca lr^11"_,11,vrea sa se casatoreasca fata. cu -.Cdsatorifi-v6, striga ea suparata. Faceli ce vrefi. * Treaba voastri. Am linut sd stau de vorba cu mama.

llil ?-l"!"1.i pe unue rmpletrtul care_lincepuse mai inainte. Dupi ce schimbardm cAteva cuvinte, venii

pe un scaun lAnga fereastrd si_gicon_ ca

- Mamd, de ce egti supdratd? N-ai vrea s-o ai pe Dorina norA? - O fiica de zidar sh fie nora mea? Fie cAmama intuise de pe atunci anumite pAr{i negative ce s-au adeverit mai tArziu, fie cd Providen{a voia totuqi sd ma scoata la Lumind, eu nu m-am impotrivit. Am cedat pe loc. N-am'contrazis-o pe biata mamA' Am in!eles totul. Cdtre sfArqitul vacanlei ne-am intors cAtegi trei la Chiginau, iar aici - impreunh cu colegii mei George C, qi Vitalie Z. - am intervenit la directorul bibliotecii oragului ca s-o numeasca pe fata intr-un post mai potrivit. Deqi Dorina nu avea studiile necesare,totuqi directorul , i ndupl ecat de rugami ntea qi de avAnt ul generos al celoftrei colegi, care veneau in ajutorul unui iamarad sArac,a aprobat cererea qi a numit-o. - I-am luat o spcranta, dar i-am dat, in schimb, o pAine, r6spundeam celor ce mh intrebau. Vladimir, fratele meu mai mic, se afla atunci prin zona. CAnd l-am vizitat gi i-am povestit intAmplarea cu Dorina, rAdea de se prapadea' - Ce-ai gasit, mai Victore, Ia sora lui Ababii? Tocmai tu sd te cdsdtoreqticu o astfel de fata? - Mai, frate-meu, adu-fi aminte ca qi Raskolnikov a cu vrut sd se chsdtoreasca o biata fatA schiloadA. Mi-era mild de ea gi de parinlii ei... Voiam si-i iau pe parin{ii nogtri in casa mea... bar Vladimir, ca gi to{i ceilalli ai mei, nu m-a inleles atunci. Dar mai tArziu, fratele meu a cunoscut-o, s-a indrigostit de ea qi a luat-o de nevastd. Acum, eram in cAutarea altei prietene, in cdutarea altui suflet cu care sa pot trai, slujind lui Dumnezeu ca preot de mir. Un astfel de suflet il gisisem in persoana irnei fiice de cAntdre! care se afla in apropiere de satui 27

26

am cunoscut o altd eleva care,dupd toate apare_nJele, apropia mai mult de idealul se meu. Era de bunitate.gi blAndefe. Nu era frumoasi, dar din : lii: suuerut er crrratrradiau nigtecalitati IAuntrice pe carel1u le aveau alte fete. intilnirilc', prictcnia qi dragostea dintre noi au con_ , url^uat toata rarlta cu acceagi sinccritatc,. lntr-o zi de primavarA, .dyel ce ne_am plimbat pe aleile inflorite ite cimitirului'iip;;"*;;;'pe inserate, ne-1m,lggzat.pe.o bancd singurhtica, destainuindu_ne urlut altura tainelc sufletului. iuna plinA. Cerul era senin, iar vizduhul ,, lRTa.ir"^ nnlqnr era rmbalsamatde parfumul florilor. seara asta, draga Lida, ii ziceam eu fetei _ natura . . _it-, roara celebreazalogodna noastrd. Soarele qi luna ne fin cul1ulla... stelelemii... ca ni5te faclii... - Ah! Victore, ll-am sa trit niciodata searaaceasta... - Lida, daci ne vom cdsdtori, ag vrea sA fim mai mult

b.aie$i fetelecAntau qi t.oa'ffioi"l ,,O brad lraciurl rrumos' . Arcl

meu. Fata se numea Liuba gi era in ultima clasi din gcoala normala de fete care purta g""".;f ;; ""^"t" $coala Eparhiala. Ma infeleseJ"^ .ofuiu 9l intr_una din scrisorile ei afirma cd,,ne_amales un drum de la care nu ne poate abate nimenea,, . Darindata ce Liuba a terminat qcoala, tatal ei a miritat-o, zicAndu_i: - V.ictor nu gi-a terminat inca studiile. CAt ai sd_lmai aqtep{i? Mi-am inabuqit durerea cu cititul, cu scrisul. Tra_ , quceam-nuveleqi schife de Tolstoi qi Ie publicam intr_o rev i stAd i n Chiginau. In iarna urmdtoare ma aflam intr_o familie din ChiginAu. Era un fel de serati. i" i"r"i pomului de

tele Ioan de Kronstadt a trait toatd via[a cu preoteasa lul ca fratele cu sora. - Vai! Victore, zise Lida deceplionata - de ce sd nu fim in rAnd cu toatd lumea' Mie imi plac aga de mult copi i i ... A E vrea sa am cA t mai mul l i ' sf Ar Ei f at a emolionatd. PAna la urmd nu m-am cAsatorit nici cu Lida' Deqi mama a cunoscut-o, aindragit-o, spunAndu-i,,fata noastri" , totuqi Dumnezeu m-a iuzit cAnd skigam din adAncuri gi mija Pregatit o nunta in cer' Caci in iunie I940 eu u* t.".ttt t't.ttirl, dar Lida a rdmas in Chiginau' Mai qi tArziu a fost numitd invdlAtoare intr-un sat, unde s-a mdritat.

7. SOARELE$I PFCURILE
Pe atunci nu gtiam ca de la Dumnezeu veneau toate infrAneerile, toaie eqecurile, toate caderile qi loviturile' Si nici" nu-mi dadeam seama cd Dumnezeu intoarce ioate relele spre binele robilor sai' Idealul meu de pe bancile qcolii 9i sfatul monseniorunu lui ardeau ca o fla&ra in sufletul meu' Insd pe atunci nici o ieqire, nici o scapare din situalia in care vedeam md aflam. Mami era cu totul potrivnicA hotarArii mele J" u ma cdlugdri. incercatea de a-mi birui patimile s-a Jovedit a fi z"adarnica'$i totuqi, Cel de Sus - cu nepi-Sale judeca{i - m-ascos din toate hagigurile qi i."*"f" mi-a implinit cu prisosinla idealul' Mai intai, prin cereqtile Sale sclipiri de Har, Domnul Iisus mi-a luminat mintea care pAna atunci era pagAna de ;i;i;", apoi mi-a miqcat inima care era impietrita fala Mdntuitorului qi, in sfArqit,mi-a induplecat voinfa Lrtfa .n." - ajutata de Har - a inceput treptat, treptat' sa
)q

tTl:l suueteasca, traimirrcurafie. cititundeva sa Am capirin_ 28

d:.a!:rJi AqvreasAavem mulro legarura mai

infrAnga obstacolele pe care nu le-a putut infrAnge tA_ narul lui Cezar Petrescu. InsA ca sd nu cred ca biruin{a vine de la mine, Domnul m-a idsat sd cad din ce in ce mai jos, sa md prdbuqesc pAnd in fundul prdpastiei. M-a ldsat, ca pe fiul risipitor, sdrnd lovesc cu capul de to{i perefii pacitului p".tr., .u - la intoarcere - sa nu mai dau vina pe nimeni. sa nu md osAndesc decAtpe mine insumi, sa-mi plang pacatelc gi neputin(ele pAna la moarte. Atunci mi-am -dat mai bine seama cd, dac6 ag fi fost in locul lui Adam, aq fi calcat gi eu porunca dumnezeiasci, iar dacd ag fi fosi in locul parinlilor mei ag fi savArgit aceleagi pacate. CAta dreptate avea SfAntul Ioan ScArarulcAnd ii spunea fiului sdu duhovnicesc: ,,Arata-i doftorului buba ta gi, fAra a te rugina, spune-i: pirinte, a mea este buba, a mea este rana aceasta;ea nu vine de la altcineva, ci numai de la Ienevirea mea. Nimeni nu-i vinovatde ea,nici omul, nici duhul cel rdu, nici trupul, nici altceva, ci numai nepA_ sarea mea." Toate acestea m-au facut sd am o nesfArqita mild pentru bunicul meu paisie arhimandritul de la care mama mogtenise inclinarea spre pacat; pentru pdrinfii gi fralii mei gi pentru toatd lumea cu.e - ca mine _ si se zbAtea gi se ineca in valurile pircatelor. De atunci, md mereu pentru ei, cu toate cd, in lupta pe care o lugam duceam impokiva poftelor trupegti, ma iazboiam din rdsputeri cu toate moqtenirile nenorocite pe care le pri_ misem, aga cum - la rAndul ior - parinfii gi bunicii mei le primiserd de la algii. gi numai dupa cL m-am izbit de pamantul pdcatelor, am sdrit - cu Jfintele mele doruri - ca o minge de cauciuc, sus, sus de tot spre sferele cereqti.

30

mai intAi CAndse facedimineala,soarelelumilreaza mi-a luminat' in *ui it'tott"'Harui ceresc p;;;iT" J" brimul rind, mintea' '- 1n u"uf trei d.eteologie incanu eramconvinscAIisus timp' Dumnezeu qi, firrt lui Dumneze"u in ace-laqi pe Re'an qi il socoteam Hristos "rl" pe ;;;";;;i.^il;it"; mare ieformator religios' dar nu Puteam un geniu, un despreexiscredech e Dumnezeu'Aveam o idee vagd Credeam' ca qi Satov t"r,to .rr,"i puteri suPranaturale' strAmoqilor rui dostoievski,in Biserica;t";;D;;;;ii; j;;;a1e traaiilite religioase' dar dacd m-ar fi ;;;#; qi in lisus Hristos i"ti"Uot cinevade cred i. Duir'ezeu raspuns ca.EiSatov:"nu"' .u-Ma"t"itor al lumii, aq fi am rdtdcit' ;;;.--; tt cred.'." 9i tiinaca eu prin raliune intorstot prin raliune' Domnul m-a Profesorui La Facultateil studiasemPe Descartes' ajuns Savin arata in prelegerilelui cum a Ioan Gh. ca exista Dumflozof francezla ionvingerea ^"t"f" nezeu. in sufletul Filozoful Porneqtede 13 1n fapt sigur: ^saditiideea de Dumnezeu' (Jeanjacclues o^.rlrri - exP9"tt" facuse- dupa cAtemi-aduc aminte il;;; de izolat cu desavarqire I-a un copil, p" ;t;;i;; padure qi aducAndu-i cele ;;;J;tt,"ati.,-t^intr-o "ut" de numai ca sd nu au^da la nimeni vorbindu-inecesare, l-a Dumnezeu'Dar mare i-a fost mirareacAnd sedespre Soarelui.pecareil consiinchindndu-se ;;;;;;^* Nu-importacaseinchinaSoarelui'fapt ;#;il;;zeu' Dumnezeu'inainte .rt" .a intr-insul era saditaideeade de a-i fi vorbit cinevadespreo Fiinla supranaturald)' intrebarea:d" iqi :"^**I]:: $i atunci Descartes Pune aPrlonc n.Juria ia"" de Dumnezeupe careel o gasegte el' nu idee' rispunde tot ..Jiia in sufletul sau?Aceaitd ai" trei izvoare:ori din lumea inconila;;iJ".at 31

Juratoare, ori din el insugi, ori inlr_adevar existd acea Fiinfa supranaturald care i-a sadit-o. Descartes le analizeaza pe rdnd. Dirr lumea inconjurdtoare nu poate veni, fiindca zice , el - ldeea dc L)umnezeu sadita in mirre cste infinita pe cdtd vreme lumea inconjurdtoare estefi"ita. 1"r.""^ iiriii nu poate sA-mi dea ceva ce esteinfinit. Din mine insumi, continuA filozoful _. iaragi nu poate veni, fiindca-gi lu sunt marginit, in timp ce ideea de Dumnezeu este nemdrginita. Cauza nupoate fi mai micd decAt efectul. Daci aqa stau lucrurile, atunci ideea de Dumnezeu nu poate veni decAt de Ia o Fiinfa supranaturald care intr-adevar existAgi care mi_a saait acJasii iaee. Dar filozoful care s-a indo:t pAna qi de propria sa exis te rrfa(cogit o, r go s ut n ; d u b i i o , ,rg i ,u ,n ) c a'pus la - o --' indo i a l d p A ni 9i ac c is t a c o n c l u z i c . - Dar daca,zice el - aceasta idee mi_asadit-o un soirit r.1u?Nu cumva in locul lui Dumnezeu sta aiavofuiiarc md minte gi-gi bate joc de mine? 9i aceastaindoiala, bazat pe faptul ca ?f::1.::.:.],r3Ri"r -" roeea unur L)umnezeu infinit implica in sir_re irer_ fec(iunea.Iar o Fiinfa perfccta, a*rorSrEiin in toate pri_ nu lr'lnlete/ poate min[i. $i in acestcaz, concluzia esti ca lqeea de Uumnezeu a fost sadita de insugi Dumnezeu care existd intr-adevar. greutatea era sA mA convrng cd Iisus ,-,*1!r1 :ine flrlsros este El insusi-Dumnezeu. Voiam sa-gtiu daca int r -a d e vArH r is t os qi T ot al u n a s u n t." " " " ' .,,Dagi-mi un punct de reazem gi cu va r5storn pam.1n_ tul" , zicea Arhimede. pentru o."rif,Lnct de rea_ zem/ careputea sA_mirdstoarnepamAntulbmului -irl" vechi qrn mrne insumi, era sA mi ir.rcrcdinfezcii MAntuitorul lumii estegi Creatorul lumii.
cz

De existenfa Lui istorica nu m-am indoit niciodata, cici dovada cea mai bund am gasit-o in cartea dugmanilorSai de moarte, adicainTalmud. Fie c6-I spune,,fiul Pandorei", fie cd-L numeqte ,,Tolo" (spdnzuratul), fapt cert este ci Iisus a existat in timp gi spatiu. Iar in argumentarea Dumnezeirii lui Iisus m-am folosit tot de cuvintele dugmanilor lui Hristos. Popii, ziceam eu - cAnd vorbesc despre Domnul Iisus, vorbesc in mod interesat. Nu sunt obiectivi. Tot astfel md gdndeam qi la scriitorii bisericegti.De aceea,in argumentarea mea, i-am ales pe dugmanii lui Hristos, qi necredinciogi, ca sd vAd ce zic ei despre Iisus Hristos. Drept justificare, am luat un exemplu din timpul ultimului rd,zboi mondial. Cdnd nemlii mergeau biruitori gi infrdngeau larile una dupi alta, au ajuns s5 se lupte gi cu grecii. Dar fiii Eladei s-au luptat atAt de eroic incAt germanii, dupa ce i-au biruit, le-au lasat sabia ca semn al vitejiei cu care s-au luptat. Allii ar fi putut spune cd grecii sunt viteji, din interes, ori de frica. Lumea insi nu i-ar fi crezut intru totul. Dar cAnd unpopor dugman, adica hitlerigtii, le lasa sabia in semn de respect pentru eroismul lor, recunoscAndin fala lumii intregi vitejia grecilor, aici nu mai incape nici interesul, nici frica, nici linguqirea; ci inseamne cd ei cu adevdrat sunt viteji. La fel am procedat cAnd mi-am cules argumentele din cuvintele adversarilor lui Hristos. Dintre aceqtia i-am ales pe Ernest Renan, pe B. Mussolini gi pe Joseph Klausner. Ernest Renan, care tAghduia dumnezeirea gi invierea lui Iisus, dupa ce descrie convorbirea cu Samarineanca, minunAndu-se de cuvintele lui Iisus,,de acum nu vd veli inchina nici in muntele acesta, nici in lerusalim, ci in Duh qi in Adevhr" , adaugd: ,,Daci ar exista fiinfe rafio33

nalc Si in alte planetc, acestnlare adevar nici acolo nu poate fi intrc'cut". Iar cAtre sfArqitul carfii ,,Via[a lui .lisus" Renan scrie: ,,De aci inainte, Iisuse, intre Tine qi Dumnezeu nu va mai fi nici o deosebirc.,, Ce inseamnir acestecuvinte? Mai intAi, acestadversar ai lui lisus, atAtde detestatde preofi gi de teologi,il aqaza pe Iisus mai presus decit fiingelerafionale nu rrtrmaidin cele ce au existat,exista qi vor existape planeta noastra, ci chiar mai presus decAteventualeleiiinie ralionale care ar exista - poate - pe alte planete. Adica, pe scara perfecliunii nici o fiin[a omenelsca nu-L depagegte. Iisus se afla pe vArful scirii de desavArgire. Mai mult: in ce priveqte perfec{iunea, Iisus este ascmenea cu Dum_ nezeu. Mussoliui, - ateul Mussoliui care intr_o adunare pu_ blica a scos ceasul din brrzunar gi a strigat cu voce-tare ch, daca existA Dumnezell, ii da cirrci mirlute ca sii_l trazneasca stAnd de vorba cu Emil Ludwig gi apotco_ zindu-i pe Iuliu Cezar, s-a pomenit cu urmitoarea intrebare insinr.ranti: - Nu cumva, dupa parerea c1v.,Iuliu Cezar e mai presus decAtIisus Hristos? Atunci Mussolini, pentru careIuliu Cezar reprczenta perfec{iunea ca fiinf;i pe pamAnt, a rcspins in mod hotarAt insinuarea,raspunzhndrr-i cleschis Iisus Hris_ _ tos estesuperior lui Iuliu Cezar incAt nici nu sufera vreo c,omparafic,cAci Iisus Hristos a facut o revolufie care, departe dc a se stinge, cuprincle din cc in ce mai multe rrrinri,iar Imparatia Lui se intinde qi se adAnceqte mereu. Pe cAtavreme Iuliu Cczar s-a stins pentru totdeauna, iar imparAlia lui a disparut. De la acest al doilea adversar al lui Iisus am tras concluzia cd Iisus Hristos este o fiin{a perfecta deci, 34

supcrioar.l idolului sAu Irrlitr Cezar, pe carc dinstrl il socoteacel mai clcsavir,sit dintrc fiii oamcnilor. Klausner - cvrL'Ll,profesor univcrsitar clin Joseph Tel-Aviv - a scris o carte cr-rtith.rl ,,J6sr-rs Nazarctl-r" . de DupA cum se gtie,pcrltru evrei fiinla perfectaesteMoise . Ei il veuere.azA atAt de mult incAt un c.vrcu romAn Mihail Scbastian il posteaza, romanul sau,,De doua in mii de ani" ; mai prcsus chiar dccAt Dumr.rczcu.$i cu toate acestea,vorbind c-lespre Iisus, evreul Klausncr spune raspicat ca Hristos cstc mai presus nu uumai decAtto[i proorocii, ci chiar dccAt Moise. Cu alte cuvinte, pina Ei ul1 evreu, care tine la mozaismul h-ri,rccunoaqteca fiin[a perfecta nu cste Moise, pe carc cvreii habotnici ii posteaza mai presus dc Dumnczcu,ci Ji susH ri stos. in concluzie, acesti trei dugmani ai lui Hristos, clcqi s-au lupLat cu El, nu nrrmai ca I-au lnsat sabia perfec(iunii, ci L-au declarat ca singura fiinla perfecta nu numai dirr cele ce au cxistat vreodath pc pamiut, ci Ei din ccle ce ar exista eventual pe alte planete Iar dupa aceastaconcluzic, cAre t1-afost scoasadin scrierilepopilor qi teologilor, mi-am pus intrebarca ca Ei Descartcs: - Oarc o Fiinfa atit de pcrfecti - rcclrnosclttR atarc ca qi de dugmani - poate minli? - HcltArAt,nu! am rasplllls imprcr-rna cu filozoful francez.$i daca Iisus nu miute, atunci trebuic sa creclem tot ce a spus El in Evanghciic. Dar cc--aspus Iisus in Icgatura cu propria Sa persoana? De vrc.o cinci ori a ,rl'irnrat Ei cste Fiul lui Dumneztu, ca c Llna cu Tatal, ca
Irr pri ma ecl i gi e i rr1938;i n ccl i qi i l e teri oare nu rnai ap)arcac c s t cl ul l ('xt.

35

cA e Dumnezeu insugi. A recunoscut acest lucru in fafa Samarinencii, in fala Martei, in fa[a lui Pon{iu Pilat, iar motivul pentru care a fost condamnat la moarte a fost tocmai faptul cd El, om fiind, s-a ficut pe Sine Dumnezeu. Dar toate aceste afirmalii au fost oare minciuni? A putut El oare sd mintd? - Nu, de o mie de ori nu, chci perfec{iunea implicd adevhrul qi exclude minciuna. $i daca acesta este adevArul, dacd prin metoda lui Descartess-a dovedit cd lisus esteDumnezeu qi dacd tot ce a spus El in Evanghelie constituie cel mai mare adevdr, atunci - mi-am zis - trebuie sa implinesc tot ce se spune acolo, trebuie sa capitulez in fala adevdrului gi sa zic o datA cu Pascal: - De aci inainte, taci raliune imbecilal De acum incolo fa-i loc credinfei, caci inima igi are ra{iunile ei pe care ra(iunea nu le cunoaqte.

8. LACRIMILE
Dupd ce a capitulat mintea, s-a zdrobit qi inima. Acum, pentru intdia oard, am simfit dorinfa de a mi ruga cu adevdrat. La capela Facultatii nu ma puteam ruga, pentru cd aga mi se pdrea - era prea mult fariseism, prea multd rutind, impietrire qi, uneori, chiar bataie de joc de cele sfinte. Preferam sd md duc la baptiqti sau la catolici unde nu mA cunoqteanimeni. Baptigtii - La Chiginhu - aveau o cash de rugaciune noua, cu banci qi scaune. Pe dreapta qedeau barba{ii, pe stAnga- femeile. Era seari cAnd am intratin aceastdcasd de rugdciune feeric luminatd de becuri electrice. Toli credinciogii cAntau, slavindu-L pe Dumnezeu. StAnd cu 36

ei, mi-am adus aminte de cregtinii din primele veacuri qi m-au podidit lacrimile. Erau primele mele lacrimi care imi umpleau inima de o bucurie cereasca.Imi placeau gi predicile lor simple qi sincere care erau valabile Pentru orice bisericd. Nu aveau - in seara aceea- nimic sectar. La catolici imi placeau mult de tot cAntdrile grave din timpul Liturghiei gi, mai ales, orga. StAnd in fundul bisericii, necunoscut gi singur, mi uitam la rastignirea MAntuitorului din fala mea qi ziceam:,,Tu, Iisus, ifi vergi sdngele pentru mine, iar eu ma t.lvdlesc in noroiul pdcatelor" . Lacrimile curgeau qiroaie. Nu le mai puteam stapAni. Mi se sfAgiainima de mila lui Iisus. Mi-era ruqine de cei din jurul meu. Nu Stiam pe atunci ca lacrimile de pocdinld sunt un dar trimis de Dumnezeu pentru spilarea pacatelor. A doua zi, am intrat in biblioteca Faculta[ii. N-am cerut nici o carte de teologie savantd. Foamea nu venea din partea minlii, ci din partea inimii. Am cerut Evanghelia. Cdnd m-au vAzut colegii ca citesc Noul Testament, au ramas nedumerili; unii chiar rddeau. Am inccput s-o citesc aQacum citesc romanele. Iar cAnd am ajuns la Evanghelia lui Ioan, m-au podidit lacrimile. Mi-era mila de Iisus. Lumina lui Hristos, luminAnd ca un bec in capul meu, mi-a aratat clar primejdiile pe care nu le vedeam mai inainte. Mi-a arAtatlamurit prapastia fari fund spre care mii trdgeau belia gi desfrdnarea. Iar inima, cuprinsi de dragostea lui lisus, nu voia sa mai iubeasca in duhul patimilor diavoleqti. PAna gi voin{a, ajutata de harul ceresc,s-a induplecat, mergAnd pe urmele noilor lumini ale minfii qi ale inimii. Domnul Iisus, care iqi prisosegte harul acolo unde se inmultegte picatul, mi-a venit in ajutorul tuturor gdndurilor qi intenfiilor bune.

Astfei, de pilda, ma gAndeam gi dorcam clin tot sufletul sa scap de pAcatul desfrAnarii.insa, pentru a-mi infaptui aceasta inten[ie, trebuia sa nu mai stau in gazda in oraq, ci la intcrnat. Dar cum sd ilrtri la intcmat cind la o suta cincizcci de candida!i nu erau decit treizecide burse? Fiind slab la studii, nu mai nadajduiam sa capat vrco bursi cAtdc mica. Totuqi, cillcva imi spunea sa ma prezint la examene.$imare mi-a fost mirarc.acAnd am reuqit printrc primii, obginind o bursa intreaga. Iar clin momentul in care am paqit pragul internatului, am terminat-o cu femeile. Daca intri in sfera de influen(a a lui Dumrrezeu, ili dai scama, cAnd te ui{i inapoi, cA eqti condlrs ca un copil de cake Tatal ceresc,uneori chiar fara sa stii. La examcnele de admitere in internat, de exemplu, Dumnezeu lumina mintea profcsorilclrca sa ma intrebe tocmai ceea ce qtiam mai birre. Iar mai tArziu, dupi ce absolvisem Facultatea, tot Dumnezeu l-a inspirat pc fratelc mai mare ca sa mA invite cu multa insistenlAsa-l vizitez Ia parohia lui dir-rjude[ul Hotirr. Fara sa cunosc planul lui Dumnezeu, mi-am luat bagajul, am trecut de gara Perival unde coboram cind veneam acasala parinli, gi m-am tot drrs inainte. Iar in iunie 1940, eu cu fratele mai mare am trecut Prutul, iar pnrirrlii mei gi cu Lida au ramas pe loc. AceeaqiPronie divina mi-a deschis drumul spre manAstire, eliberAndu-mir de cele douh piedici, mama qi Lida, care imi stiteau in cale. Ajuns in Bucuregti, unde mi s-a oferit cAmin, calltina gi un serviciu la Minister, Domnul Iisus continua si ma povAfuiascd, conducAndu-mh pe calea mAntuirii prin mustrArile de conqtiinfh.

9. MAREA HOTARARE
VazAndu-mAsingur, eliberatde piedici, mi-am zis ci a sosit momentul sa-mi ptul in aplicare icicalul visat pe bancile qcolii. O putere nevdzuti ma impingea parca spre manAstire,zicindu-mi: ,,du-te, du-te, utt mai sta cir dar de bcfie te pierzi, te ineci!" Caci clc femei scapasem, - ba. Aproapc in ficcare seara ma intorceam beat la camin, vomitam in dormitor qi simleam dr,rreriin stomac. De aceastapatimA, ma gAndeam in sinca mc'a, l'rumai manastirea m-ar putea scaPa. Nu dupa mult timp, i-am anun[at pe cei trei sau patru colegi- cu carede atAteaori faceamplanuri de calugirie - cd m-am hotar.lt sirplec Ia manAstire,Dar, lucru curios, in loc sd ma insoleascA sau, cel pufin, sh-mi aprobe hotarArca,acum tocmai ci crau accia care ma oprcau sa fac acest pas, spunAndu-rni: - Ma, Victore! I[i dai seamace faci?Te-ai gindit bir-re? - Poatecd ar fi mai binc sa te cisitoreEti! imi spultea Nicanor B. careera cel dintAi ce voise sa se cilugireasca. Eu tAceam, pAqind aiattrri cle el pe strada. - Ascuita sfatul meu, contiuua colegul - giisegte-fio fata r;i ia-{i o parohie! - Draga Nicanor, cum nu te ascultir caldarAmul pe carc cilcAm, a$a nu tc ascult uici ett. Piua acum rni-ai vorbit numai de calugarie gi de manastire, iar cAnd m-am hotirAt sa plec, ai sucit-o, dai bir cu fugi{ii, i-am raspuns ferm gi raspicat. Gcorge C., celalalt frate de idei, se mul{umea sA ex. cl ame: - Extraordinar! Grozav! Ma agteptarnla asemeneapiedici 9i ispite din partea prictcrrilor mei. De aceea,am rimas in hotarArea mea neinduplccatiipAna la capat. 39

CAnd am demisionat din postul pe care il ocupam Ia Minister, in Secfia cinematografica, qeful meu - Paila imi spusese: ^ - Ma Moldovane, tu egti bdiat mare. Iti dai seama ce faci. Asculta ce-!i spun: lasd-mi doua cereri, una de demisie gi alta de concediu, gi apoi du-te la mandstire. Dacd te vei impdca cu via(a de acolo, sd-mi scrii qi eu voi inainta cerereade demisie, iar dacd nu te vei impirca, voi inainta cererea de concediu. Eu, care qtiam ce mi aqteapta la mandstire, am vrut sd-mi inchid in urma mea toate portilele de iegire. Gala Galaction m-a sfdtuit ca mai intAi sA-mi suslin teza de licen{Aqi apoi sa plec la mdnastirp, dar am refuzat qi aceastdpropunere, din acelaqimotiv. In cele din urmd, n-am inaintat decdt cererea de demisie, mi-am luat rdmas bun de la func[ionarii cu care lucrasem gi, in acest chip, am terminat-o cu Ministerul. Era incd o reddcina smulsd din pamAntul lumii de aici. La Facultate avusesem un coleg imbrdcat in haina monahald, pe care il chema larahil VAlcu. Acum era gi el printre refugiafi. Afldndu-l la cantina studenleasca,m-am agezatpe un sciunel de la mesu{a unde se afla ieromonahul gi l-am intrebat direct: - Parinte Varahil, vreau si imbrac haina sfinliei tale. $tii cum sunt. Ce mdnastire imi recomanzi? - Frdsinei, judeful VAlcea, rispunse sfinlia sa fara sa stea mult pe gAnduri. - Dar cum e acolo? - Acolo femeile nu intr6 niciodata. E regim vegetarian. Carne nu se m6nAncd nici de Paqti.$i e un loc foarte retras, pustnicesc. Parintele Varahil vorbise ca un om inspirat. Mi-a recomandat exact ceea ce cautam gi doream din tot 40

acestul sufletul. Nu md indoiam deloc cd-prin gura insugi Dumnezeu' $i de aceea am recaluear vorbise sfatuia sa i"ru? o.oo"nerea lui Gala Galaction care me ori in alta parte' rrumai ii manastirea Neamlu, ;il.i; la Frdsinei - nu. - E un regim Prea aspru la- Frisinei' imi spunea ai sa te intorci ,,Moqul" - di sh iazi in deznadejde 9i du-te la Neamgu' la pdrintele ai" tio" in lume. Mai bine Melhisedec. mea Binein[eles, n-am cedat deloc, iar in hotdrArea ziceam: imi ma - O sa pldng, o sd urlu, dar pAni la urmd tot o sa Frisinei' impac cu iegiriul aspru de la ca irlu .roiam pentru nimic in lume sd mi intorc' care ieqisem' Voiam sA merg tot porcul, in noroiul din spre i.;itlt; pe drumul cel nou, sd merg tot mai repede Frasinei. in...Acum eram departe de Bucureqti' Ochii mi se CAt am dormit' nu qtiu' oboseala9i de somn' .hii;;;i" facut sa Jar o bubuitura puternica qi indelungata m-a ochii speriat. Trenul trecea pe.podul de pes^te J"t.f,ia am intrat in Olt. Mi se parea ca am trecut Marea Rbqie 9i mA aqtePta cel mai teribil pustietatei infricoqatd, unde cu din lume; rizboiul nevdzut,lupta cu demonii' iJ"i lumii, cu ispitele trupului' ispitele Trenul trecusede Piatra Olt qi, apropiindu-se de RAmnou' nicu-VAlcea,nu mi-a mai dat rdgaZul sa adorm din la oriiontul care se lumina de pe fereastri, iliia"a"-^i ,i.ra, i*i depa'nam mai departe firul amintirilor' .-.ln Seminar qi la Facultate, doi pro{esori Pu.sqela Gala stapanit" pe sufletul meu: Nichifor Crainic ai deodatd, ci pe rAnd' Ca semiGaiaction. bur r,r, amindoi literanarist, citisem cursul lui Nichifor Crainic d."tp19 ieligioasi rusA. Era vorba de Dostoievski' Mi-a iura 47

p]ag"! mult de tot. Apoi, urmririndu-l pe Nichifor Crainic ca poet, publicist, scriitor, cram din-cein ce mai atras de simlirea qi cugetareaacestuiprofesor. Chiar ca om era de o sensibilitategi de o bunatate rara. Fiind student slrac, in primul an de stuclii aveam nevoie cle cAtevasute de lei pentru a-mi achita taxele. Nin'reni rru-mi venea in ajufor. Atunci i-am scris lui Nichifor.Crainic,.iar peste citeva zile m-am pomenit cu un manclat pogtai in valoare de o mie de lei.Mai tArzitt. cincl am primit bani dc acasA, i-am rcstituit ciuci sutc de Iei, urmAnd ca restul sa-i trinlit r-rlterior.Dar Nicl.rifor Crainic mi-a raspuns: ,,Nu trcbuia sa-mi trimigi ccea ce mi-ai trimis. Pe viitor sa nu-mi trimili de.cAt diagostea ta." MgrgAnd odata pe strada, insofit de un grup de stu_ , ctellft/o tetl(Acer$ctoare intins mAua.Nichifor Crainic a s-a oprit gi i-a dat o suta de lei. profesorul Ioan Gh. Savin, care cra cu noi, i-a rcproqat: ,,De ce ii dai? Nu vezi cA e j i rloa fca ? " Dar Nic hif or C ra i n i c , Ii n i q ti t g i p l i n d e b u natate, i-a rAspuns: ,,Suferinfa tlu cunoaEtanafionali_ tate." AltA data, calatorind cu autocarul, stuclenfii faceau glume pe seama unui taxator care L.raevreu. Nichifor C-rainic observatqi,cu o figura indurerata, i-a implorat: a De ,,Va rog, lasagi-l! ce il jigni!i?,, O recunogtinfain plus o avcanl fala de Nichifor Crainic pentru ci, prin ei, l-am clescoperitpe Dostoievski. Fi_ gura stareluiui Zosima din ,,Frafii Karamazov,, m_a captivat atAt dc mult incAt, atunci cind m-a intrebat cinc'vacine esteduhovnicul care te-a indrumat pe calca caiugariei, i-am raspuns:,,StarefulZosima.,, CAnd insa a inceput lupta launtrica, atunci cAnd a apArut conqtiinfa pacatului, cind a irrceput sa se des_ parta lumina de intuneric qi apele de uscit, am inceput
A.)

sA mi departez de Nichifor Crainic qi sir ma apropii de Gala Galiction. in acest stadiu evolutiv, din opera lui Nichifor Crainic nu-mi placea decAt aurul curat, purificat de zgura nalionalisl-politica;cAci,in ciuda tuturor sofismelor sale, Nichifor Crainic nu izbutea sd impace creqtinismul cu nalionalismul. Mult mai aproaPede Hristos era Cala Galaction,care - in locul urii de risa, in locul antisemitismului - aducea dragostea creqtini, iertarea, blAnde{ea, bunAtatea, iubirea ie vrajmagi, ce nu urmareqte nici moartea lui Mahmud, nici'moartea evreilor, ci numai o infralire in duh curat creEtinesc'Nichifor Crainic se dedubla: in cursurile rostite de Ia catedri qi in poeziile lui era creqtin, iar ca publicist aducea elemente pagAne; pe cAtirvreme Gala Galaction era acelaqi atAt Ia catedra cAt 9i in coloanele ziareior. De aceea,in ultima zi petrecuti la Bucureqti nu m-am dus la Nichifor Crainic, ci la Gala Galaction' in acea neuitatd zi, am luat tramvaiul, am coborAt in stalia Mihail Cornea,am gAsit numirrul 51 9i am sunat' Gaia Galaction m-a primit cu neincredere: banuia ca qi eu - ca atAlia studenJi refugiagi - am venit sa-i cer bani' Ca sa-i spulber din capul locului acest gAnd, i-am spus lhmurit: - Am nevoie de ajutorul moral al sfinfiei voastre' BAtrAnul profesor s-a inseninat. m-aintrebatrepede,,Mogul"' - Despre ce estevorba? - M-am hotarAt sd md fac chlughr. O explozie de bucurie s-a intiparit pe fa{a bunului duhovnic. - Mi-ai fdcut o mare bucurie, dragul meu' Dupd ce m-a imbra{iqat, mi-a zis: - Hai cu mine susl in cameralui de lucru a continuat:
+.)

- Dupa cum fi-am mai spus, toatA viala am regretat pentru cd n-am izbutit sd fac pasul pe care vrei sd-l faci tu. Chiar numele de Galaction era sortit sa-mi fie numele de calugarie. Acum insd, in aceasti stare, mA silesc sd vi imping macar pe voi dincolo de Iordan, in Canaanul vielii monahale, iar eu ma mul(umesc, ca Moise, sd-l contemplez de pe muntele Nebo. Poate ca mai tArziu, cAnd voi iegi la pensie, md voi retrage qi eu in vreo mindstire. $i atunci o sa va adun pe tofi ca sd facem o mindstire de calugari intelectuali. Dupa o pauzd,,batrAnul duhovnic md intreabd: - Ai bani pentru haine cilugaregti? - Am, prea cucernice. - Dar afunci sa-[i dau o scrisoare de recomandalie pentru parintele Simeon, stare{ul mandstirii Frdsinei. Gala Galaction mi-a dat scrisoarea, m-a relinut la mash qi apoi - la despartire - m-a imbrdfigat, m-a sarutat gi m-a petrecut cu aceeagi bucurie pdni in strada linigtita unde se afla cAsufalui primitoare. M-am intdlnit din nou cu Gala Galaction la manistirea Antim din Bucureqti. - Vino cu mine la stdrelie, mi-a spus batrdnul - ca sa te prezint marelui meu stat major... Erau acolo adunali calughrii intelectuali: Nicodim Ionila, Benedict Ghiug, Antim Nica, Ioil Babaca- tofi, ca gi mine ucenici de-ai ,,Moqului" . Gala Galaction s-a aEezat capul mesei, eu md aflam in la celdlalt capdt, iar pe par{ile laterale era ,,marele sAu stat maior." Duhovnicul nostru a rostit atunci un cuvAnt extrem de interesant qi plin de incurajare pentru acest alt ,,Pafnutie" care doreqte sA imbraligeze viafa monahala .

nu era Dupd cum am mai amintit, nici GalaGalaction Eu ins6 i-am a" u.Jta sd plec la sihastriadin Frasinei' - cum-ii placea-lui e*pl,t, *otirrele qi atunci ,,Moqul" - n-a mai insistat'M-a l6satliber iniugi sa se numeasca in si euam plecatcu scrisoarea buzunar' ' 9i felul, nesiguran{e temeri' incepurd inaoi"ii de tot cemi apropiamde RAmnicu sama tortur ezepemdsurd staVaf."". ,,Cema fac,d'aci nu ma primeqtepArintele daci nu voi putea suferi privas-o aPuc, *ii-i".oot mea la carevoi fi supus?TotuEi'zicel^nin sinea ilu"ife intorc'" nu - otl." s-arintAmpla,i'-napoi ma mai

iNcEru 9I DEMONI 10.1NTRE

de la metocul lspitele Qi incercarile au inceput chiar Vdlcea' Aici' cdnd m-a itrasinei din RAmnicu *t""tii.ii manaspdrintele Arsenie-metocarul mi-a descris vdzut fiu nevoit sd fac calea tirea Frdsinei in aqa fel incdt sd intoarsd. n-ai haine - La Fr6sinei e ger, iar dumneata eqti slab 9i bine'-du-te la vreo Mai *.out". ei sa te iinbolndveqti' ae la qes!Du-te la mdndstirea NeamlulAcolo ili"atirt" te pune casier.Ai sa ai leafa' '- tili;;;;a cd diavolul vorbeqte prin gura parintelui Frdsinei' Arsenie ii, d" u.""u, o lineam mor{ig: intunecat' vorbele Venind ca din partea unui duh se lasase din metocarului md intristara' Deznadejdea Am iegit nou, ca o umbrd neagra, peste sufletul.meu' stdlp de ciment de afara din chilie 9i *-uit aqezatpe un mi-era plin io.upatrrt r.arii. Cerul erasenin' dar sufletul de nori negri. 45

44

Dar Ia un moment dat, portifa se descl"rise un calu_ qi gAr blond, extrem de vioi, cu o fa{A vesela, se indrepta direct spre mine: - A, bine ali venit! Vrefi sa ne vizita{i mdn.lstirea? - Nu numai s-o vizitez, ci sa mA gi caluS;aresc. - Foarte biue, rAspunsecalugArul gi mai bucuros. _ _ P c stc cAte vaor e pleac Am a g i n a n o a s i ra s p re F ra s i n c i . L amto l tu l ne v a duc e pan a i rr s a tu l Mu i e re a s c a ,i a r d e o . : 19 ma i m er gem pufi n p e j o s g i a j u n g e m l a n rinAsti re . .Mare e purtarea de grija a lui Dumnczeul _ mh g A n d e a m i n s inea m ea. - fo c m a i c An d d i a v o l u l mA impingea spre deznadc;'de, Domnul l-a trimis pe ingerui sau care, prin gura parintelui Nifou, mi_a dit cu"rajul necesarpcntru a pAqimereu inainte. _ lntr-adevar, pestecAtevaceasuri,uu mic camion ho_ dorogit, condus de un frate de la FrAsinei,ne_aluat pe amAndoi gi r-re-a dus pAnA la metocui din Muiereasca, unde qoferul cu metocarul au descarcat cAfiva saci de cereale.CoborAnd din camion, i-am mulfumit fratelui qofer, mi-am luat valiza qi am pornit cu pirintele Nifon Marinescu (aqail chema pe caiugarul cire rnd inso{ea), pagind incet pe potecace ducea li mAnastirt_.a caie se de ingrozeau toli cci ce auzeau de asprimca vielii sale pustniceqti.. CAnd am intrat pe defileul pArAului ce purta acelaEi nume ca gi satul, nu gtiam ce'sAadmir mai intAi. Cerui gi pamAntul infaligau o frumuscle nemaiintAlnita pana acum. Parcanicaieri cerul nu era mai albastru,mailnalt gi mai curat ca aici; padurea de fag igi vapsisefrunzele intr-o plAcutd culoare arAmie, iar apa argintie qerpuia prirrtre pietre qi stAnci, - intr-un joc de-luminl gi de umbre, - de unde se auzeau murmurul parAului qi +()

balansacodigape t ir ipitul dragalaqeicodobaturecare-qi Iar prrrrrclils. ca o completare,de undeva de sus, cobora l)iu'ci Lln har cerescpeste sufletul calatorului, umplAntlrr-l cic o mingAiere gi de o bucurie negraiteqi aruncAnd Parca dinauntru, ca printr-un reflector, un curcubeu de crrkrri minunate peste toata natura inconjuritoare. CurAnd insa, de pe acestpisc de frumuseli, talazurile zbuciumate din sufletul meu, ma scufundari din nou. I)in nou mi se inchideau ochii dinspre cele din afara l)crltru a se deschide in fa{a haurilor dinlauntru. Ma iufioram cAnd ma gAndeam ce incercari ma aqteptau acolclsus. - Parinte Nifon, mai e mult pAna la mindstire? - Nu mai e mult. Uite, mai avem o cotitura 9i apoi urcdm spre schi t, md i ncuraj a pA r int ele Nif on, ducindu-mi valiza doldora de carti. In realitate, din Muicreascaqi pAna la mAndstireerau mai bine de gapte kilometri. DupA cotiturA se zdri, intr-adevdr, o cdsu{h9i apoi incA
u l 1a...

- Aici e schitul? - Nu. Aici e moara m6nastirii, raspunse vesei pirintclc Nifon. Era o moarA de aph, care tacanea infundat, iar lAngA casufir era un cilugAr din FrAsinei care avea ascultarea dc morar. Ultimul urcuq era cel mai anevoios.Paqeamincet qi gifAind. Dealul era pieptig. CAnd am trecut de ultimul dAmb, am zArit schitul unde cei doi calugAri,retragiprin accstcpustieta{i,au intemeiat o micu{a chilie. Acum, se vc..lcanumai bisericula, iar iAngA ea - cimitirul. insA dirrcolo de schit, printre brazi, se vedea manastireacea nrarc,ctitoria SfAntuluiCalinic, carea aqezatlAngAtroila 47

de la moarA piatra cu inscrip$a blestemului privitor la femeile care ir indrizni si intre in mlndstirea Frdsinei' Dincolo de dimb,lmi potolii seteala cele doud ciqmele de unde, pe doud fevi lungi, curgea o api rece 9i limpede. Pulin mai departe,dincolo de schit,la umbra unoi nuci rotafi, mai eia un izvor desprecare pdrintele Nifon spunea ci e fdcdtorde minuni. Dupi weo cincizecide paqi, mi pomenii in fata porlilor mari ale mdndstirii care stateaumereu deschise9i parca spuneau:intrl cine wea, rtrmAnecine poate' ' Uirdeva, in Pateric,se sPunec6, atunci cAndun frate nou vine la mtrnistire, doi ingeri il conduc,de-a dreapta qi de'a stAnga lui, cu doua faclii aprinse, ardtAndu-i calea.Dar de indati ce fratelea trecut dincolo de poarta mtrndstirii, fdcliile se sting 9i ingerii dispar. mi se $i de bun6 seama:dupl ce am trecut de poart6, Bisericameparea ce am intrat intr-un tunel intunecos' nastirii gi ctadirile erau albeqi curate,dar mie mi sepdrea ci bisericae o pugcirie, iar dadirile - negre9i murdare' Citeva luniintregi, de aciinainte, m-am chinuitintre aceste doul puteri care rePrezentau lumina 9i intunericul sufletului.

11.VAMILE PUSTIEI
ParinteleNifon m-a condusmaiintAila stdretie'Arhimandritul Simeon Combei a deschis uqa zAmbitor 9i binevoitor. Avea o infiliqare plini de bunatate qi de blAndefe.I-am sirutat mdna qi i-am dat scrisoareade recomanda$edin partea lui Gala Galaction. Starepl a primit scrisoareagi a zis: 48

- il cunosc pe pirintele Gala Galaction. M-a intAlnit in llucuregti, mi-a s6rutat barba gi mi-a zis: ,,Nu piere saminta noashdl" Apoi m-a cinstit cu un pAhArelde luicA. Cu hotArArea pc carc o luasem in Bucureqti voiam sA-l refuz. Dar, ca sa rr-o fac pe fariseul, l-am baut. A fost ultimul piharel, circi timp de qapte ani n-am mai gustat nici un fel de biuturi spirtoasd. Cobordnd de la starefie spre trapezd am deverrit fratclc Victor. Degi era ora cinci dupd-mash, totuqi bucdtarul parirrtele Neofit - deschise bucatdria gi ne servi pe amindoi cu o foarte gustoasi ciorba de zatzavat gi cu o delicioashmAncarescAzutade morcovi. Intrasem, de aci inainte, intr-o adevArata noapte intunecoasd, lipsith de Iumina dumnezeiasca gi de aiutorul omenesc. Nu aveam nici un prieten, nici un duhovnic care sa ma Ma ir-rfeleagd. aruncasem cu capul in jos in abisul divin, fara sa qtiu daca voi fi prins in bra[e de Domnul Iisus sau ma voi prabugi zdrobi t. A uzi sem de vam ile vazduhului, dar chinurile lduntrice, prin care am trecut in primele luni in pustietatea Frasineiului, neaParat trecu buie sh fie asemanAtoare vimile vhzduhului prin care trece sufletul indata dupa moarte. Nici parintele stare!, nici ceilal[i calugAri nu credeau ci voi rimAne in mAnistire. $i de aceea, ca oricdrui musafir, mi-au dat o cameri ir-r arhondaric. in toati clddirea, rece gi pustie, nu mai locuia nimcni. Dintr-o datd, o mAhuire sfAgietoareimi cuprinse sufletul. Mi se pdrea cd tofi demonii din iad au tabarat asuPra mea intr-un rdzboi nev6zut. Iar in accste momente atAt de grele m-au parasit gi starelul qi calugarii. 49

- Asta nu sta la noi, ziceau ei. _ invafafii nu ramAn in manAstire.A fost la r.roiun invalator qi aplecat. O si p lece g i a sta. . . Sl]rq.lt gi parAsit,mai citeam, mai scriam, mai icqearn ,. atarA,iramAntat de groaznica durere sufletcasc;i ce ma cuprinsese.UrAtul, dezolarca,deznadejdea plictiscaia qi imi sfAgiauinima agacum o haita c1e. cAinisfiqie un hoit. Nu mai qtiam ce sa fac. Ca nd s-arraprins lampile, vcni la mine p;irintele Nj_ tol'l cu o carticicade rugaciutri. Mi_a aratat rugaciunilc de dimineafa 9i de seara, Acatistul MAntuitirului gi Paraclisul Maicii Domnului, apoi pleca. pentru prima oara in viafa puncam mina pc-o aitfel de carticica.Era edlll a mo l ]aiiult r i G am alii l p a v a l o i u d e l a ma n a s ti re a Nearn{u. Rugaciunile mi se pareau prea lungi. Totugi, rru avealn incotro. Parcir o putcre nevazuta ma facea sa_mi plcc genulchii gi sa-mi iitesc rugacir.rnile sear.i.L)ar, cle Iucru ciudat, ca la comanda, o dita cu prima rugAciune, izbucnira lacrimiie care gi sc rostogo"leaupe -cLrrgealu obraz in zgudrritoare hohotidc pians. Oare"de ce E.{g_ nesc g h e i zer ele din m ar u n ta i c l e p a m An tu l u i ? i l l i cumva gi acolo se pc.trccslrAmtorari iumplite, piine de zbucium? Aveam imprcsia cA altcineva sc rlrga inauntru cu suspine negrAite. Cineva dinauntru ciirca gi impiora ajr,rtortrl Domuului Iisus, al Maicii Domnului, al sfAntu_ iui lngcr Pazitor. $i intr-adevir, ajutorul venea fhra intirziere. Caci indaia dupA rugaciilr.rile stropite cu la_ crimi, care nu mi se mai pareau atAt de iurrgi, ma sir:rfeanr llesplls dc. uqurat. lnainte de a ingenui"rchca, sufletul mi-cra ca un pamAnt ars qi crapat d"eseceta,ca un vazduh uscat de arqila unui soar" .logo.itor. Dar dupa rugaciune, md simtSlm ca dr.rpao lioaie binc_ 5U

cu l,i, ;rl()iil'(', aer racoros,fara praf qi fara zApugealA, cu r rrrPrl v1'5gl pasdrele,cu cer senin, ce se oglindea il'r de r,rrr,rtl t' pc frunzel e gi fl ori l e i nveselit e. Uqur at qi rrr,rrrliiiat,md culcam linigtit. Dar cAnd ma fezeam, lrr|ti1 111."0"adin nou. Mai irrtdi mi tulburau visele rrr,rtt' tl i n mpul nop{i i .i mi veneaui n vi s t ocm aiceeace ti Ma pomeneam ia rrr,rnrmai mult: beqiaqi desfrAnarea. t lr<'lrrri, baluri, ma imbatam, pAcituiam cu femeile' la l rni parea rhu, i n vi s. D ar cA nd mA t r ezeam , ii urrrllumeam lui Dumnezeu ca n-a fost decAt vis. Ma ilnl)rAcamqi ma pregateam pentru Utrenie, carese fdcea lir rniczul nopfii. Toaca gi clopotelescoteau- aqami se l)irrca- niqte sunete sinistre gi lugubre. iar cAnd cobor;rrntrcptelearhondaricului, bisericace-mi stateain fa{A nlercu mi se pArea o temnigaintunecoasd.Nici nu-mi Dar, ca in toate acliunile mcle, vt'rrcasd intru indur-rtru. n1afortam pe mine insumi, ma constrangeam cu ultima senzatienecllrat.l$i t'ncrgie,dAndu-mi seamaca aceasta nu rrr.agra venea dccAt de la acela caruia ii declarasem rnzboi. $i apoi, mai presimleam ca, odatA Ei odatA,voi ic'5ila liman, la luminiq... 'l'otugi, in ciuda aspectului din afara, bisericula era tarc frumoasdiniuntru. Pestetot pAlpAiaucandelemici, o carcraspAndeau lumina liniqtita qi blAnda.Figurile din icoanepareau vii qi, mai aies,pAreaucAmA indeamnd la rabrlarc gi smercnie, spunAndu-mi cir ei, sfinfii, au rAbclatdc mii de ori.mai mult gi s-au smerit infinit mai mult. I)ar mai mult decAt toli sfinlii mA mAngAia Domnul lisus, arAtAndu-mi cununa de spini, ranele, suferin{a iugrozitoare prin care a trecut. de In prima noapte,in noapteaaceea neuitat,Ia stralla st' citcau tropare in cinsteaSfAntului Chiriac sihastrul l.a stranadreapta citeapirrintele stare!carecu vocealui placuta gi cu barba mare, alba, umplea bisenca.
3t

Slujba m-a intdrit mult. Dar nu trecu multA vreme gi norul negru se l6sa din nou peste toata fiinla mea. Dupa Utrenie, am mai dormit vreo dou5 ore, dar am visat nigte obscenitAfipe care niciodati nu le-am facut gi pe care nu le pot agternepe hArtie. Daci puterea intunericului md rizboia noaptea cu vise urAte, in schimbziua mi atacacu stoluri de gAnduri negre. il intrebam pe pirintele Nifon daci pArintele stare{ md primegte sau nu in mdndstire, dar spre marea mea durere sfinlia sa nu-mi dadea nici un raspuns poziiiv. Imi raspundea mereu: ba ci n-a avut timp, ba ca nu I-a gdsit acasi, dar adevdrul era ci parintele stare! credea cd nu voi putea birui greutalile vielii monahale qi md voi intoarce la Bucuregti de unde am venit. $i cu acestgdnd m-a linut incordat o saptdmAnd intreagd. in acest interval de timp, diavolul a scos din neagra lui tolbd cea mai inveninata sAgeatS: gAndul sinuciderii. Fiindcd nu mai puteam merge inainte, iar inapoi nu voiam sa ma intorc, imi apdrea in minte imaginea unui om - poate chiar propria mea imagine - spAnzurat undeva in phdure, cu limba scoasa afard. Ceea ce insd mi relinea de la acest pas disperai era simteala pe care ag fi provocat-o in sufletele celor ce ma urmau in lupta pe care am inceput-o. To{i colegii, prietenii gi chiar profesorii ar fi zis ci este cu neputinld sa te birui pe tine insuli, cd idealul evanghelic nu se p-oate implini qi ch are dreptate Cezar Petrescuin,,Plecat fdra adresa" . In acest caz, prin mine s-ar fi hulit numele lui Dumnezeu. De abia mai tdrziu mi-am dat seama ca ceea ce trebuia sd md retind, in primul rAnd, de la acest gest disperat, era desparlirea de Hristos, era iadul cel veqnic Ai infricoqat. Dar pe atunci incd nu cunogteam toate tainele credinlei creqtine' a2

Parintele Nifon, vesel qi comunicativ, a mai venit cu o carte intitulata,,MAntuirea pircatoqilor" ' Am primit-o cu mAndria gi cu disprelul teologului cdrturar care a vcnit la mandstire sd invele germana, sa citeascd franluzeqte, iar in romAneqte - numai carli de teologie savanti qi de filozofie cregtind. Cdnd insa am deschis cartea qi lm citit primul capitol, am vazut,ca cele scrise rAspund unei miri necesitafi lAuntrice' Mi se parea cd am'descoperit pAinea de care eram flimAnd qi ap1$9 Mai tlrziu, cAnd mi-au cizut in mAini .u." ".utt^it-,setit.Patericul, Prologul, Sfintilor Vie[ile Sfinflor, -scrierile am iepadat car[ile nemleqti r;i fran{uzeqti, cdci in Paringi, carlite simple de la mindstire am gasit miezrllPe.care nu mi-l daduse nimeni, nici la Seminar, nici la Facultate' inci prea de $i chiar daci mi le-ar fi dat poate ca era cd pe atunci inci nu mi se treziserir iimpuriu, pentru aceastafoame qi sete. Dupd cdteva ore de lectura, inainte de a se insera, md aflam^din nou intr-o mare strAmtorare. Sufletul meu, presat din toate pErrfile,nazuia in mod firesc spre cele in rut. in mod automat am deschis carticica de rugaciuni, am g5sit Paraclisul Maicii Domnului, am cdzut in eenunchi!i, ca la lovitura de toiag aplicata de Moise stancii din pustie, de la primele rugaciuni au izbucnit deiacrimi. PlAngeamin hohote ca un copil, plin Eiroaiele de durere gi de primejdii, in fagamamei sale' Adaugam gi cuvinte proprii princare o rugam pe Maica Domnului ia aiba mlla de mine gi sa nlt ma lase pradd ghearelor demonice. $i ca printr-un farmec divin, norii grei din nou se risipeau, Cerul se insenina, soarele slobozea raze blinde, florile zAmbeau mai fragede, iar pirsarelele cdntau mai vioaie. incA o data m-am convins ci puterea rugf,ciunii este extraordinara. E ca qi cum ai veni in lcgltura cu uzina Duhului SfAnt de uncle, printr-un

cablu ncvazut, ti se transmite luminA, cAldurA, putere. CAnd mi-am dat seama de acest lucru, am inceput sA citesc regulat rughciunile de dimineata, care nu mi se mai pareau lungi qi multe, apoi Acatistul MAntuitorului, iar spre seari ParaclisulMaicii Domnului pi, inainte de culcare, rugAciunile ce merg spre sornn" . Noaptea eram nelipsit de-celor la Utrenie. MA forgam sa intru in biserici, aga cum te for[ezi sA inghifi un medicament amar. DupA Utrenie, ma sim[eam linigtit, u$urat, incurajat gi impAcat cu mine insumi. Dar, dupa ce m-am culcat, diavolui imi pregatise o alta ispita. Mai intAi, am visat c?r vine llecuralul la mine. De frica, m-am Lrezit.Era intuneric beznA, iar in arhondaric nu era nimeni. Uqa de afarAera incuiata. ir-rsa un la moment dat, am auzit - in stare treazd - o puternica iovitura in clanla ugii mele. PAreacAcineva vrea si irrtre in camera mea. Cuprins de spaima, m-am ghemuit cu fafa la perete, cu genunchii la gura. Credeam cd cineva vine sir ma omoare. Dar n-a venit nimeiri. Nu s-au auzit nici paqi pe saia, nici uga de-afarA. Diminea!a, dupa ce imi fAceamrugdciunile in camerd, mA duceam la Liturghie. DupA Liturghie m6 lua economul la lucru. La muncd, ma sim{eam parcd mai ugurat sufleteEte. La amiazd,,suna toaca pentru masd, iar la trapez6, ocupam locul rezervat noilor incepAtori. CAt dura masa, un calugdr citea din Vielile Sfingilor, iar ceilalli mancau in tdcere. Parintele stare!, cAnd vedea ca nu mai am pAine,ii dadea trapezaruiui o bucata de pAine din propria sa por{ie gi-i spunea in goaptA sa mi-o dea mle. Dupd-masd gi dupa ora de repaus, cAlugarii ieqeau iarAsi ia lucru. Apoi sunau clopotelepentru Vccernie, iar pe inserate iaraqi coborau perdelele negre peste sufletul meu. Scaparea refugiul nu le gaseamdecAtIa Maica gi
(l

md PAnala mAnAstire, uitam de sus Ia Maica | )orrrrrului. in | )orrrrrului. mAndria mea, o socoteamo femeie...,,itr, rrlt;r" gi simpla. Dar acum imi era mai muit decit o nr,rnril. I)aca mi-ar fi spus cineva, in timpul cAt citeam l',rr.irclisul, cAnd plAngeamingenuucheat qi zdrobit: ,,intaiu lo,rrcccapul gi vezi cA Maica Domnului e Ia spa-telc r,r tc mAirgAie cu mAnu[a ei sfAnta", eu n-aq fi ir-rtors r',rpul, pentru cd o simleam cr.r toatd fiin{a mea, ii ,;rrir(t:amprezenta a$a cum simli prezenla focuiui care gi tr.tl ogoregte te l umi ncazA . liugaciunea cu efecteleei pe care Ie simleam pe deplin cr';r irrtr-adevar priza prin care velleam in contact cu rrzina Duhului SfAnt.Caldura venitA de sus imi topea g,hca{ainimii mele impietrite, Iumina ii punea pe fuga pc liliecii qi qerpii demonici, iar puterea divinA imi ini,trca parfile slabe ale sufietului meu ca sd nu cad in ca rlcznirdejde, sd pot lupta mai departe cu ispiteleqi sa i n.ri ntczpe cal eamA ntui ri i . Cirrd nu ma rugam, sim(eam cum se aduna din nou norii negri qi intunecoqi, incarcafi de toate n-riasmele trlcutului meu, iar cAnd, presat de greutatea acestor nori, cideam in genunchi gi incepeam sA mir rog, mi se lacrimile, se l)irL'a ca aceqti nori se sparg 9i, o datA cu icrr.ge toatd murdaria din inima mea. Alteori mi se pirrc'aca mi inec, mA asfixiez, iar rugaciunea ma ridicA ca iaragila suprafaga s6-mi umplu plamAnii cu aer curat' intr-o asemeneastare de shrman naufragiat, aga{atde o t pavir, m-a {inut pdrintele staret o saptamAn5intreaga ilrri nici un rAspuns. Sfinlia sa credea, probabil, ch eu unrlaresc,ca gi invafatorul, avansAriin gradele monalrirlc$i salarii.Dar cdnd a vdzut cA n-am de gAnd sa plec li ('arnAincapAlAnezsAramAn pe loc, in prima duminici, cAnd iegisemdin bisericirEi ma apropitltrpa Vc'cernie, ;rs(.n1 sarut mAna, m-a oprit qi mi-a zis: sa-i

- Iart6-md ca nu ti-am dat nici un rispuns pAna acum. Am fost ocupat. Cum te impaci la noi? Vrei sd rdmAi la Frasinei? - Da, prea cuvioase. - Bine, atunci sa-!i ddm o chilie qi ceva de lucru la atelier. in sfArgit,scapasemde nesiguranla care mi chinuia. Acum cel pulin gtiam cd sunt primit in mdndstire qi ca nu voi fi trimis inapoi de unde am venit.

t'ii Domnului. De indata ce ingeuuncheam, incepeam si-mi vars focul inimii 9i sa plAng' meu suflet 9i ,,Norii scdrbelor au acoperit pe ticalosul pc'inima mea qi intunecar:eimf fac mie FecioarS"'" albinele pe fagu,r' ,,inconjuratu-m-au valurile vielii ca saFclioara gi, cuprinzdnd pe inima mea, o ranesc cu g,c[ilescArbelor'.." gtiu"' Nimenea dintre ,,MAngAiereintru necazuri te la cei ce ale"arga tine nu este ruqinat"'" ruqinatin nddejdea $iintr-adevar, n-am fost niciodath mca. Mangaierea, pacea,bucuria - pentru untimp scurt deocamda-td erau rdsplata rugaciunilor mele' NeavAnd nici duhovnic, nici prieten, am simlit nevoia, chiar din prima zi sh-mi scriu gAndurile Ei simmare uqurare c5patam-! iat i"i"f" intr-u'n caiet. $i ce fel de spovedanie in fala duhovnicului' Md i;;;;t";; "" din stosimteam usurat ca un om ce-qi vomitd otrava jurnal, incepeam sa notez *o.. Iot crrtimpul, in acelaqi qi la ideile frumoase ce-mi *'e.teh.t mai ales li biserica *.rr',.a.ProblemelenerezolvatelaFacultate,intrebarile rezolvau care altidati rdmAneau fara raspuns, acum se de lumirrh' Ca sA printr-o neprevazuta strafulgerare uit iceste gAnduri frtimoase, purtam in buzul"-*i cAnd naragul de la piept"un creion qi obucata de hartle' 9i pe coada sapei gi-mi imi venea ideea, puneam hArtia procedam,mai tArziu' Eila atelier' notam eAndul.Tof aEa Varahil, .o.e e.a Eeful atelierului' imi zicea Fi.i"t"i" rizind: - Ai mai Prins ceva, frate Victore? intr-adevir, am prins multe comori de gAndir" Ci 9! qi cu multa simtire pe care le ieciteam cu mult folos aflau aici adevdrate sclipiri de har' adunate ;i;.';t;.'S" Li ae zi.Notam pdna 9i visele de noapte'
ct

AZA 12.SEINSNNNIE
La atelier, la les6torie unde am fost repartizat, lucrul s-a inceput mai tArziu, cdnd s-a lasat frigul. PAnd atunci lucrasem, impreund cu alli frali, la skAnsul recoltelor. Scoteam cartofii cu sapa, adunam fasolea qi - in timpul lucrului - parcd md mai lasau gAndurile. Sim{eam o mulfumire, o mdngAiere, mai ales cAnd, dupi incetarea lucrului, intraminbiserica unde md inchinam la icoane, gustam din aghiazmi gi anaford, apoi mA duceam la trapezd. Degi munceam impreuna cu alli calugiri gi fra{i, qi cu toate cd ei vorbeau zgomotos qi rAdeau, eu nu puteam nici si vorbesc, nici sd rAd. CAnd eram intrebat, rdspundeam in aqa fel incAt sa nu md mai intrebe a doua oard. VazAndu-md astfel, fralii gi calugarii m-au ldsat in pace. Iar eu md retrageam la o oarecaredistanJa qi ma luptam pe viala gi pe moarte cu mine insumi. Imi inchipuiam c6-mi satisfac serviciul militar. ,,Aga cum colegul meu Victor Popescu,imi ziceam - rabda la regiment, tot aqa trebuie sd rabd qi eu trei ani de zile" . Spre seari, cdnd inceta lucrul, alergam spre chilie ca cerbul cdtre izvoarele apelor ca sa citesc Paraclisul Mai)o

Da r i a ta c a ajt r t or ul Do mn u l tri l i s u s g i m i l a Ma i c i i _ u oml 'tu l u r, pc c ar e lc c c rc a m i rr fi e c a rc d i m i n c a fa gi seara, n-au intArziat sh vina. Cam peste ,loua sal trei luui,. am simfit cl ugurare considerabilA. Negura se im_ pragtia vazind cu ochii. Biserica uu mi se riai parea o pugca ri e . G A ndul s inuc id e ri i d i s p a ru s e d e m u l t. Ma la Urrcrric, in fiece rniez cte ,lonpt.,. 3:::.ll :r]_9."g l-aourea dcsfrunzlta, agterlrutacu un,,covor de arama,,, -. stropit adeseade lacrimile mele pline de amAreiciune gi durere - acum nu mi se parea trisia qi pustie.Calugarii qi frafii, care se aflau pc o treapta morala mult'mai ridica ta d cc A t in c c lelalt c m a n a s ti ri ,p a re a u ma i a p ro _ piafi gi mai simpatici. pAna gi nrArrcaiea era parca mai gustoasAdecAtla mama acasa. Inainte de a-mi da o chilie aparte,parintcle stare! m_a d a. t c au ccn i c I a par ir r t c lelo a n i c h i cA n d o n e . Ai c i aveam caidura. I,arintele Ioanichie tlu era aspru, dar eu nu mA simfeam la iargul fi vrut sa fil singur_singurel, 4! "r"y plAngin pot ruga, sa voie si ncitingheiit de :i_:i T. nrmcnr qr sA crtcscirr tAcere.Totugi, cAutam sifiu mui_ {umit gi aqa. Fiindca dimir-reafa gustarn niciorlata nrmic, nu min_ carca la prarrz mi sc pircl deoscbit dc gustorsa. l\,lAn_ cArl'l mtrlia plRccreclin bucatclc scrvilc Ia trapcza. cu zi, dupa ce am mAncat,parintcle Ioanichie ma ^ .lntr-o intreabd: - Ti-a plAcut mAncareade astazi? ca gi parinteh-ri loanichic i-au placui bu_ S,.:1rnd catele,r-am raspul.ls: - De buna seima, parintele Neofit s-aintrecut pe stne. - Cum? Ji-a placut mAncarea? - Mai mult ca oricAnd. Mare dar Ei-a dat Dumnezcu! exclama pirintele .mirat.

58

- Dar de ce ziccli aqa? - Da n-ai b.1gatclesealna ca mincarca era stricatA? - Delocl - E u numai cA t am S ustat-o,9iam E i l asa t - o' O fi fost ori u-o fi fost la mine url dar dc la Dumuczc'u' astan-o qtiu. Dar ceeace qtitt cste ca piirintcle Ioarrichie nrinca intre mese,iar inainte de a mcrgc Ia trapeza mai punea ttn ,,agtertlttt" in stomacul lui pe carc il socotea i ,.,l narr. atunci cra fi rcsc sa utr-i pl aca man car ca9i sa $i cA sin-rta bucatele sr,rntalteratc. In plus, fiind mercu cu stomacul incircat, nu-qi putca face canonul r;i pravila tlccit gezAnd pe un taburet, rigiind qi scuipAnd pc prodele. Duminica dupa-masii imi lttam Biblia la sub{ioara Ei ma afundam departe in padurc ca sa pot citi qi cAnta, inal[Andu-rni asffcl sufletul la Dttmnczcu, intr-o liniqte ttcsivArgita.CAnd ispraveam clecitit, ascultam ciripitul pasarelelor,murmuiul izvoarclor 9i-clipocitul pirAiaqclor. Urmaream ctl privirea cintezelc zglobii, care sircau sprintenedin ram itt ram, iar uneori cite o veveri!A, carc sc oprea gi mi Privea mirata. CAnd caldura era mai mare, imi scoteambocancii din picioare,ii legam unul de altul cu Eiretttrile,ii aqezam -descul1, pa$cam prin apa. racclritoare a It,' u*n. Ei, pariiaqului pAna ajungcanl slls de. tot, la izvtlrttl care din [aqt-tca stinch ca dintr-o gaura dc Qoarece' Padurea ma atrageaqi toamna qi iarna' Frunzelc rugirritcqi ramurilc pline dc chiciurAiEi aveatt frumuselile iirr. ContemplAndu-le, mintea se urca sus 9i pacea colxrra iu suflet. Cand ir-rtriin sfera de influenfa a lui Dumnezeu, nimic ruucste intAmplator. $i daca nu ai povaluitor, Iisus ili t'stc Ei duhovnic, gi tata, gi mama, qi frate. 59

Nu o simpla intAmplare l-a fdcut pe pdrintele Nifon sd-mi aducd - pe lAnga carticica de rugAciuni - gi,,MAntuirea pacAtogilor" . E prima carte pe care am citit-o in m6ndstire, dar e gi prima piatrA pe care am agezat-oia temelia omului nou. Cu acest prilej, mi-am dat repede seama cd aceste chrfi batrAneqti, unele scrise cu slove chirilice, vechi, prAfuite, mAncate de cari, imi dadeau adevArata hrana sufleteascd pe care in zadar o cAutam in cArfile ce le studiasem la qcoali. Acolo mi se dadeau numai titlurile in greceqte, latineqte sau nemteqte, pe cAti vreme aici gdseam sAmburele tuturor invdfdturilor lasate de Sfinlii Parin{i. Smerindu-mi mintea ceatrufagA, n-am mai citiidecat bAtranegtilechrli pline de Duh Sfdnt. in pustie, Israel era povaguii ziua dL un stAlp de nor, iar noaptea de un stAlp de foc; in pustietatea lduntrica, eu eram povdluit ziua prir-rinspirafii sfinte, iar noaptea prin nigte vise foarte semnificative. Pdreacziir.radAncul inimii mele se dezgropase un aparat de recep[ie care prindea - atAt ziua cAt qi noaptea - tot ce ii trimitea Duhul SfAnt pe calea ceregtilor unde. Tot in car{ile vechi ale minastirii am aflat cd visele sunt de trei feluri. Unele care ne vin de la firea noastrd trupeasca qi de care se ocupa psihologia. Dacd, de exemplu, te culci flAmAnd visezi ca mdnAnci gi daca te dezvelegti ia picioare visezi cd treci printr-o apa rece. Altele care ne vin de la diavolul, de Ia duhul cel viclean gi rAu, care urmdregte, prin vise murdare gi ingeldtoare,sd ne arunce in prApastia mAndriei, deznadejdii, desfrAnarii, bcfiei sau in diferite rAtacui in ale aedin{ei. in sfArqii, cele care ne vin de la Dumnezeu qi care ne indeamna la smerenie, la pocdin!6, la o via{i curatd, sfAntd, fara rataciri de ia dreapta credinfa. $i tocmai 6A

nevole acestevise m-au povifuit ori de cAte ori aveam de vreun sfat bun 9i sanitos'

13.STALP DE NOR, STALP DE FOC

de inca de pe bancileqcoliiimi puneamintrebarea: ce de a alei o planeti atAt micd- PAmAntul .,oi" ot*i"zeu - unde sh-l creezepe primul om qi, mai tArziu' si-L pe trimitd pe Fiul Sau ca ti-l mat-ttttiosca Adam cu to[i planetemai lumi, atAtea atAtea lui? Sunt doar n-a ".*uiii qi, totuqi,Atotputernicul ales *"iii"JipamAntul ,'ri.i rrnu din ele pentru a shdi acolo?aradisulprimilor oameni. de veghemi-a de ,,StAlpul nor" al inspiralieidin stare exPlica[ie. dat urmirtoarea Toamna tdrziu, cdnd vremea se rdcisesimlitor' am fosttrimis impreuni cu algifrali la lucru in poianaSeci' de .itrrutala o distanga vreo 3-4km de mdndstire'P9 Yl vizibiliJ"uii"uft. Ziua erilinigtitd,clara,cu o puternica de coroand ;i;. D; jur imprejur dbmina o maiestuoasd jos, in vale, Frirsineiulse vedea munti irnpaddriti iar clopotni[a'corpurile ;'t;.ati" a" .oitil. Biserica, ;;;i.; pir"un nigtemici cutiule de chibrituri' Muntii ;;;; nigtefagi inalli qi groqi'inconjuuriaqi,pb .u.u creqteau .o.r ,i idaposteau mdndsiireala Pe un micu{ cuib de cologineinsufleli[is-armai putea ada;#;.'a;;ceqti - mi gAndeam ca nigtegiganli insuflefifi' turme l*o, in brontozauri.' $iiu"toateacestea' ciuda ;:;"-;ii:Je insufl"[igi qi neinsuflelili'SfAntul tuturor aiestor uriaqi coloqi care- iniompara!ie cu aceqti i;li;i;,;; "xemplu, - cra mai mic decato furnica,estein fala lui Dumnezeu qi a oamenilormai mare decAtto{i giganlii, d9c1t toti coloqiiinsuflelifi sau neinsufle[i{idin jurul lui' StAndEi 67

rugandu-se intr-o chilioari minuscula, SfAntul Calinic estetotuqi infinit mai mare qi mai insemnat decAttot ce_l inconjoarA. ce?Pentru ca in sufietul unui om sfAntse De salaqluiegte acfioneazaDuhul lui Dumr-rezeu, gi chit ca el un fir de praf in comparafie cu namilele din jurul .e pamAntul noslui. Tot astfel estegi cu planeta r-roastrA. tru, care este aga de mic in comparalie cu planetele din restul universului, este totugi infinit mai mare gi mai ins-emnatdecAt uriagul Jupiter sau Saturn pentru cA,in pofida imensitafii qi marimii lor, Duhul lui Dumnezeu a binevoit sd-gialeagasalaqulpe micuful pdmAnt, unde sa creeze oameni cu rafiulte, voinla Ei sentiment, si sAdeascd Raiul gi - prin Domnul Iisus - sa-l creezedin nou pe Adam cel cazut. Iar ceilalqi sori, celelalteplanc,te sa-i serveasca luminatori ziua gi noaptea,sa despartA de ziua de noapte qi sa fie semne aie anotimpuriloi, ale zilelor gi ale anilor, dupa cum spune SfAnta Carte. Sa impodobeasci cerul, iar bolta cereasci, plinA de stele mirrunate,sa-i ridicc cu mintca la Dumrrc2eu rru numai pe pfinfi, ci gi pe fllozofi. In c.e priveqte,,stAlpul de foc" , adicd visele de noapte, , ele mi-au servit drept indicatoare. Ori de cAte ori ma aflam la vreo grea rAspAntie fara r-riciun duhovr-ricsau prieten, care sd-mi dea un sfat dupa Dumnezeu, venea visul careimi ardtacaiea,spunAndu-mi: ,,apuc-ope aici! Asta-i potecacea mai sigurd." Ag.l, g.e exemplu, dupa ce am citit ,,MAntuirea pacAtogilor" , dupA ce am vAzut ca intr-o oglinda tot pracatul, toata patima gi tot gunoiul din sufletul meu, piimul meu gAncia fost sAmA spovedesc. irrtrucAtinsa ljFacultate ma certasemcu colegr"rl meu Mircea Diaconescu, eu i-am scris o carte poqtala in care il rugam sa ma ierte, intenfionAnd ca, numai dupa ce voi primi raspunsul cu iertarea,sa ma spovedesc.-DarDumnezeu $tia ca ras6 ./

pLrnsul nu-mi va vcui niciodata qi - ca sa ntl ma lasc'cu lasa nemiturata Ei neingrijiti - mi-a trirnis urmitoarea indrumare aritAndu-mi ce trcbuie sh fac. in vedenia visului de uoapte,se faceaca ett patrclnam un bal. Era mttzica, crau baic[i qi fete, panglici colorate pe sus, rumeguq pe jos - ca Ia toate baluriie. lvli miram in vis cum de tocmai cu Patroncz bah'rl qi cttm cie arc loc de balul in biserica m.lnastirii. N4-am uitat la ccasr-rl perete:cra trecut de miezul noplii. Publicul irrccpeasa ie retrag.1, iar in urrnA ramanea o mAre nrurclarie' Atunci, eu am desprins o scal'lLltlricaclirl strana 9i am inceput si impine rumeguqul Ei gunoir-rlclinspre altar spre uga. Dar cAnd am aiuns in dreptr'rlicoauci Maicii intinz"indu-mi domnului il vad pc N{irceaDiacotrescu, De indath ce l-am vazut, mi-am dus mana cu fala vesela. mina la buzunarttl hainei (ulide sc afla cartca poqtala) prin care ccream iertare. Dar ca sA-iinmAnez scrisoarL.a atAtde birrcvoitor cAndam vizut ci Mircea imi zAmbeqtc qi-mi intinde mAna in scmu de impacarc, mi-aln zis ca nu mai e uevoic sA-idau scrisoarea. M-am deqteptatctt convingerea ca visul c trimis dc Dumnezeu. Sfintii Parinli uc inva[a ch vinul gi o{ctul nu la sc deosebesc culoare,ciar ccca cc nu izbutcqtesa faca vcderea,o face gustul carc arat;i itr mod sigur care cste vinul qi careesteo[etul. ExistaLlll Sttstduhovuiccsc carc i(i arata prccis care vis e de Ia Dttmuezc'u qi carc c' cic la cliavoluf sau de la fire. Unii dintre Sfin[ii Parirrli rte iuva(a sa nu cre'demin vise. $i bilrc fac. Caci ccl cc utt se ;;tic sa aleaga cir-rpercile poate otravi' Dar trcbuic sa rccunoaqtem ca sttut mulqi clamcui cluhovuiceqti carc qtitr sa aicagAviscle trimise cle Dutnuczeu din puzderia tlc visc carevin dc la firc qi de la diavolul, aqacum nrul(i f.irarri Etiu sa alcaga citrpc'rcilccorncstibile dintre cclc otlavitoare. Atrtorul Biblici a facr'rtrnai biuc: a scris

deschis ca sunt foarte multe vise trimise de Dumnezeu spre mhntuirea oamenilor. La fel este scris gi in Vie{ile Sfinlilor gi in Pateric. StapAnit de puterea qi semnificalia visului, precum -_ Nabucodonosor cAndva, am cAutat un talmaci in persoana phrintelui Ioanichie. Dar bietul Ioanichie eradeparte de Daniil proorocul. N-a qtiut si-mi dea un rdspuns. Atunci, la ceasul Vecerniei, m-am rugat lui Dumnezeu astfel: ,,Doamne, Tu mi-ai trimis visul, Tu sa mil tAlcuiegti!" $i iatd cd - la aceeaqiVecernie - parci mi-a luminat cineva mintea gi mi-a aratat ca balul pe care il patronam in bisericd era tot trecutul meu, intreg omul meu cel vechi cu care am intrat in mindstire, iai murdaria, gunoiul gi rumegugul erau pdcatele mele nespovedite. Agadar, eu eram numai cr- trupul in mdnastire, iar cu sufletul mai petreceam inci in lume. ScAndurica pe care o luasem din strana era hotarArea de a md spovedi gi de a-mi curali templul sufletului de murdaria pdcatelor. $i daca eu ii iert din toata inima pe Mircea gi ii cer iertare prin scrisoare, inseamnd ca nu mai este nevoie sA agtept rdspunsul, care - chiar daci nu mai vine - nu mai este o piedici in calea mdrturisirii. Cdci mai tArziu am aflat ci Mircea se mutase din satul lui ca preot in alta parohie. Tot in aceeagizi, la Vecernie, i-am spus preotului de rAnd, p6rintelui Calist, ca vreau sa ma spovedesc.El insa mi-a raspuns cd ar fi mai bine sa-l aqlept pe parintele stare{ care era plecat la Rdmnicu VAlcea. ...$i iata de ce, ori de cdte ori citeam Acatistul SfAntului AcoperdmAnt al Maicii Domnului meditam la cuvintele: ,,Bucurd-te, stAlp de nor, care ne acoperi pe noi credincioqii, ferindu-ne de toate ispitele 91 deimintelele lumii;" o+

,,Bucuri-te, stAlp de foc, care ne ardli noua tuturor calea mdntuirii, chiar gi in mijlocul intunecimii pacatelor."

14. $ERPrr
intre timp, ieromonahul Pahomie Predeqel mi-a povestit urmltoarea intAmplare: Un frate, cu numele $tefan, venise cu un sincer dor de mAntuire la mandstire. Dar din anumite pricini, pe care el nu le cunogtea,nu putea sta deloc in Frdsinei. Se intorcea mereu in lume. Apoi venea din nou la mdnAstire. Stareful Porfirie il primea mereu cu aceeaqi dragoste pe care i-o ardtase de prima data. Plecdnd gi intorcAndu-se astfel de mai multe ori, irrtr-o bund zi fratele $tefan il intreba - plin de rugine qi cu mustrarea de cuget - pe staretul Porfirie: - Prea cuvioase, de cAteori o sa ma mai primi{i? - Frate $tefane, de o suti de ori daca ai sa pleci, eu de o suta de ori am sd te primesc. - Prea cuvioase, se mira fratele $tefan - dar care sd fic cauza?De ce nu pot sta eu in mindstire? Cum se face ca diavolul md scoate mereu in lume? * Fii cu luare aminte la ceeace ili spun, ii zise starelul cu bunitate - timp de trei zile te scutescde orice ascultarc. Nu te pun la nici o treabd. Ia-!i o bucata de hArtie qi un creion, plimba-te toat6 ziua prin padure, adu-fi amirrte de toate pdcatele pe care le-ai fAcut din copilarie ;i noteazA-le,chiar qi pe cele mai mici. Apoi sa vii sa te spovcdegtila mine. I;ratelc $tefan a facut intocmai. A scris pe hdrtie toate pentru care il mustra congtiinla gi, peste trei l)n('atL'le zilt', a venit la pArintele staret Si s-a spovedit. Iar dupi
bJ

ce Si-a marturisit toatc picatele sub epitrahil n-a mai plecat niciodata din rnanastire.imbatrinise, iar eu, povesteaparintele Pahomic - crAm pe atunci frate. - Uita-te Ia mine, imi zise fostul frate $tcfan, apucindu-se cu nrAna de barba-i alba - mi-a albit barbi si. de atunci, n-am mai plecat din mAnastire. vedo ca, pAna Ia spovedanie, facca qi fratele $tefar.r - -Se baluri in bisericamanaatirii. O altR piedicn in calea spovedanici era rugirrea.Murea-m dc mgine la gindul ca trebuic sA spun in fa[a duhovnicului toate pacatelepc care le-am facut. Dar tot intr-o carte batrincasca am l'.1zut o vinicta, in care cra reprczentat uu tAuir, stAncl genunchi in faqaduhovn! ir-r cului, mirturisindu-qi pacatelc,iar cliavolul - cu coarlte Ei coada - ii qoptea pe la spate:,,Nu spunc,acestpAcat ch c ruEine" . - A! mi-am zis - tu egti cei cc-mi dai rusinea?lDaca e aqa,atunci inadins am sa spun tot, fara sa-mi fie ruqine de nimic. SAmbatRseara, c.lnd a sosit parintele staret. toate pacatelcmele erau scrisepe hArtie. Dupa ce *-* p."zentat, exprimindu-mi dorir.rlade a nra spovecli, am ingenunchcat. Batr;inul Sirneonm-a primit iu toata bunavoinla. $i-a luat vegmintele gi a inceput sA citeascA rugaciunile cu un glas blind qi domol. Cind s-au terminat moliftele, l-am prevenit pe parintcle staret,zicAndu-i ca poatc n-a mai auzit ascme.nca pacate gi, apoi, anr inceput sa lc spun clupa lista. O, Doamne, cit curaj ii trebuie unui om ca sA-gidezgoleasca sufletul in fata aliui om! Ctrrajul moral, ltrraitil cle a-{i recur.roili;tc t()atc mirgaviile iir.rtrtrice qi de a le scoate afara, in vizul tuturor, esteutr adevarat croism pe care nu-i au rrici cei ce sc'llunesc viteji pentrtr ca omoira oameni neviuovafi pc c i mp u l d c lupt a. 66

Marturisinciu-mi pacatcic, avcam scuzafia ca arunc lfarA toata otrava, tofi ,serpiivenirrogi cuibari[i c'lincopilarie in suflciui merr. La urma l-am scos$i pe balaurul ccl^mare: aganumcam er.r pircatul mcu cel mai grc-u. in tot timptil spovcdanici plingeam in hohotc. inge' nurrchcatgi incovoiat sub epitrairil, nri se p.'lrcacil rra nflrr,ca qi fitrl risipitor, la piciclarcleTataluiCercsc,intors tlintre porci, pliu de ruqirreqi c-le zdrcn[e. Dupa spovcdanie, m-am riclicat foartc uqtrrat. Parca ttri sc luasc o piatra de moara clc pc slrflet. Iar parintclc gi stare!,cu br-rnatatca cu blindc.[ea lui cunoscuta, m-a liniqtit,spLrnalldu-nrica a mai ar"rzit astfel de pacatc,iar clrcpt canon nu rni-a dat decAt cincizcci de metarrii pe carc cn - din rivn.I - lc-am clr-rblat. Firccam cincizcci irrairrtcdc Utrerrie gi cincizeciclupa Utrcnie. Dar a doua zi mi-am adus amirrte clc altc pacate pc carc iarAqile-am scris pc hArtic. L-anr rurgatpc parirrtclc starc'{sA l1u se supcre ca vreau sa le martr-rrisr'sc pc qi r'clclalte.Parintclc Simcorr rn-a primit cr-r acceaSi bunavoi u(a. A trcia zi a nrai aparut o lista. hni scrisescmcclc'mai nlarull'ltcpacate pc carc'mi le adtrcca conqtiinfa, ntust lit nc'l u-ma ncincctat. Cind cram copil, faceam moriqca din carabr.rgi. Rupt'arnun picioruq al bictului carabug, infigeam itrtr-insul rrrrac clc siguran[a, trcceanrprin gaura acuiui un bcligor srrb[ire gi sarmantrl carabug - din caLlza ^cun]plitclor tltrrcri - incepeasa zboarc de jur imprcjur. Intr-o zi, nta vt'tlc tata Ei-n-ri zice: Cc faci? Mn joc, i-am raspuns foartc'lirriqtit,ca gi cum caralrtrSular fj fost uu obicct neinsuflcfit. l)ar asta-ijoaca?Daca [i-agrupc {ie un picior gi tri-aq l r,t1;,r fi er pri n maduva osul ui , cc-aizi cc? un
6/

Abia atunci mi-am dat seama de cruzimea actului meu. Iar acum am mdrturisit qi acestpacat sub epitrahil. a treia spovedanie nu mai aveam nimic de spus. , ?up3 Insa. ma gAndeam: oare mi-o fi iertat Dumnezeu ph_ catele? Cu acest gAnd m-am culcat, iar noaptea am visat ca eram gol- pAnA la brAu. Pieptul, spateie, mAinile erau pline de bube, de nigte bube foarte mari si urAte. Lu_ crurile se petreceau acasa, unde mama spdla rufe, fA_ cAnd spumd de sapun. Eu m-am apropiatl am luat din aceasti spuma, m-am spalat pAna la brAu qi toatebubele au dispdrut. Rugaciunile unei alte Mame, care m-a infiat la Frasi_ nei, qi Harul Domnului Iisus coborAt prin phrintele sta_ r-etla spovedanie mi-au spdlat sufletr.ri .., upu lacrimilor de pocainla, de lepra carb ma chinuia. Cel dintAi simfamAnt care m-a cercetat dupa spo_ vedanie a fost pacea dintre trup gi suflet, pacea dinhe ceie trei puteri: minte, inima qi voinfa. em simgitapoi o mare ugurare care imi amintea CuvAntul Domnului: ,,Veni1i la Mine toli cei impovArali gi ostenifi gi Eu vd voi odihni pe voi." Nici o mAngAierb,-nicio bucurie, nici o placere pamAnteasci nu mi-ir fi putut da aceast6odihna ^ dupd care tAnjea sufletul meu. Din cAnd in cAnd, imi mai venea norul negru gi tul_ _ burdtor al gAndurilor demonice, dar de data aceasta rolurile parcd se inversaseri. De unde pAnd acum in centrul inimii se afla tulburarea, iar paiea nu aparea decAt sporadic, la periferie, de aci inainte simfeam ca in centrul fiinlei mele se statornicise paceaDomnului Iisus. impingAnd tulburarea spre periferie.

15.UN PIC DE RAGAZ

De abia acum am avut rigazul lduntric sa rdspund la scrisorile primite de la fra{i qi prieteni. Mai intAi, i-am scris lui Nichifor Crainic care mh ajutase gi-mi dhduse o slujba la Minister, dar de la care ruu-miluasem ramas bun la plecare. Mi-aduc aminte cd-i dadusem un telefon, spunAndu-i ca plec la mdnistire. - in vizita? m.1intreba profesorul de la celalalt caDat al firului. - Nu, definitiv. Vreau sd imbrac haina monahald. - Vai, ce surprizd plAcuta mi-ai facut. De ce nu mi-ai spus mai inainte ce ai de gAnd sa faci? Atunci nu i-am spus, intr-adevdr, dar acuma i-am scris, mulgumindu-i pentru tot binele ce mi l-a facut gi cxplicAndu-i motivul demisiei. Iar cdtre sfArqit,dAnd pe fa[2tminciuna na{ionalista gi prapadul savArgit de aqa r.isale,,rdzboaie sfinte", am declarat cd nu mai cred in cclc ce scriu ,,viclenii sofigti" in numele nafionalismului. Mai tArziu am aflat ca Nichifor Crainic nu s-a suparat. Probabil ca era de aceeagipdrere. O scrisoare amuzantA sosise intre timp de la fratele rncu mai mare, Petru preotul, cu care trecusem Prutul. Accsta n-a qtiut nimic de plecarea mea la manastire. lutilnindu-se intr-o zi cu V.T. pe strAzileBucureqtiului, fostul gazetar il intAmpini cu intrebarea: Cc-a facut Victor? ' N i mi c. Unde-i acum? - La Minister, rAspunse fratele liniqtit. I)a' dc unde! A demisionat qi a plecat la mandstire. NcliniEtii de aceastAveste, pdrintele Petru s-a dus r(,p('rlc Minister, a urcat la secliacinematografica, la dar 69

- sprc durcrca lrri _. nu rn_agasit. rrecajit,a $i atr-rrrct, Iuat o cartc poqtala qi mi-a scri!: - .Cc te-a facut sa te duci Ia manastire? Oarc ntr qtii cc sc pctrcct prin nranastiri? Nrr_fi acluci aminte de I oasa f5 i d e M t " lc t ic : , , Irrtr-aclevir,cind eram copii, am fost invitagi,impre_ c' parin[ii, i.tr_o vacari(a cle vara, la 'nA Corrc-lri[a, u.dc era staref Arrrimarr.lrihrf paisic,bu.icul 'ra^astirea mcu d.upamama. Iar aici l_amvazut pe parintele Melctic care,dtrpa urr chef clc zi^ua hramulLri,igi bigase collurile dulameiirr buzurraregi incirrse h;ril;r;ih in chilia luj pli.R de barbagigi clc fcmci ve'i1i di.,"t.,r " i,",-^ii^ "".i.. vazut pe parirrtete Ioasaf_tAmplarut, carc fljj..:.l sub ur.r il,r gard, bc,atmort. parra qi fragii dc nra,ra_ ::-rur.: cca u s rlr c l a ,, c t _r m par r ii' , Ia c l ri l i i l c l o r. pc Dcsigur, cu gtiarntoate acestca. tocmai . de acceaam $i sA [irtrt nr.orfig rnerg Ia Frasinci,u,ia.-ui.inaatA rru s-au p om cu l t a scnlc l. t eaapt e qi i s p ra v i c a l u g a re q ti . I Dar cu toate aceste'a ltu m_Alnscandalizat.lcZcle eLl n"rrt", ogn cum nu s-au scancializatApostolii de faptele lui lucla. Cu ochii lir-rtala Dommrl Iisirs qi fn i" clincolo, ma foloseam de cadrul mirrunat ni "inEn .i" frr.rr_r_,un_ sele shrjbe,de vlafa calugarilor brrni (la "lnr*rii.ii f.arin"i, majori_ tatca erau buni), iar cirid.cra vorba dc pilae qtian"r trag gi dc aici urr folos: ma fereair sa "egatiul Ei ma silcam sa nu ca d Ei cu in as c m c nc ap ra p a .s ti i . 2,1parintcle Ioanicliie, .ierrdtr_qi searnaca mal --,h1tr-o calca pe aliturea, imi spune: - Frafia-tasi nu tc,srnintcqtide cclc. ce vc.ziIa mirre. -.Parinte, i-am raspur.ls eu imi ptrn _ plcopane ca la cai. Nu mA uit nici la dreapta,-nicitn ito"go. a* pc cine urma: pc'Iisus Hristos gi pe sfingii Lui. iricolo _ suntem oameni pacatogigi plini d-eslabicitrni. Ur"rcoleg de clasa,Al.B., imi scria:

- ,,Eu gtiu de ce te-ai dus tu la mAnistire. Tu egti timid gi n-ai putut sh te insori. Vino la mine, cd !i-am gasit o gi fati buna. CAsAtoregte-te ia-!i o parohie!" DupA spovedanie eram mai hothrAt pe calea calugariei, dar cu toate acesteain sufletul meu se skecurau anumite regrete pentru ca nu m-am casatorit ca sa fiu preot de enorie ca tata qi ca fratele mai mare. Ma gAndeam cA m-ag fi ingrijit qi de mAntuirea altora, ag fi predicat, aq fi predat religia copiilor la gcoala,aq fi alinat durerile altora... Regretam ca nu m-am casatorit, pentru ca ideaiul meu de a ma face preot celibatar - dupA trei ani de zlle - a fost prefhcut in tandari de cdtre pdrintele stare( care mi-a dat cea mai puternica lovitura, oprinduma - pentru un ti mp nel i mi tat - de l a Sf Ant a lmpartAganie qi, implicit, de la hirotonie. In felul acesta terenul solid mi-a fugit de sub picioare, rdminAnd atArnat numai de nadejdea in mila lui Dumnezeu. Uneori imi veneau gAnduri de r6,zvratire. Ma gAnNumai eu n-am dreptul sa fiu preot?Oare cicam:,,Cum? colegii mei - George, Vitalie, Ion - nu chefuiau impreulra cu mine? $i nu impreuni ne duceam la femei? Oare cci casatori{i nu se marltuiesc? Oare numai celibatarii gi t'itlu girii se mAntuiesc?" ln aceasti stare de deznadajduita tulburare mi-a apir rrt din nou sdgeatade la rdscrucilede drumuri. CAnd rrimcni nu putea sA-mi dea un sfat in pustietateaprin t';rlc ratAceam, apirea din nou stAlpul de foc care contltrccaspre Canaan. St'facea- invedenia visului de noapte- cama jucam crr Vladimir in curtea bisericii din CatranAc, satul copilrtrit'irroastre. AmAndoi agezaserhm semn pe iarbAgi un ( u un avant puternic - siream cAt puteam mai del),rltr'.[)ar in acest moment apare o lacusta uriaqi, de :,l .rtl l ramca. S e agazagi ea l a semnul facut d e noi gi, 77

70

a dati, 9i a mai dat din aripi, a aluns tocmai ;ind :4.:!o la poarta. $i tocmai cAnd ma miram de^sariturafa""st"i, apare Maica Domnului lAnga mine gl _-buna, bhnda cum era - imi spune: - Uite, vezi? qi-mi aratd.Cistanfa sdriturii mele _ ,,aqa sare omul cdsitorit,, . Apoi uiata"ar*1i sdritura Iacustei, imi spune: ,,gi aga Ju." o*"i"J.luato.it.,, infeles pe loc ca omul necdsdtorit, .Am neavAnd balas_ tul sofiei gi al iopiilor, poate sari gi zbura mult mai ugor gi mai departe in cele &uhovnicegti A;" ;*r"rele mai puternice Ei e inzestrat cu aripile virtulilo'r. -

16.CUTREMURUL
Era intr-o sdmbat5.spre duminicd. Se ajunsese cu slujba pe Ia Evangheliel Dupa ;; ;;i";;retung a in_

sevarsape jos. staref cAntala strand.Cdlugarii flut 'i"gr;ri$ _ Ct iegeau buluc p-eugd afard. t"ero-or,ut rli_lo;;i.# 9i ierodia_ conul Varahil au iesit cu vegminte cu tol prin dosul altarului. in cele din urma, parir,tele stuiegpo..,ir" gi sfinfia sa de la strana..AmdrAt ilil;; de lduntricd, ey st3te?m in -mereu picioare,dar cAndam vazut ci_mi pierd echilibrul,m-am^apucat amAndoud cu mdinilede strand ca sd nu cad. in fafa mea ,,, ,i*ar"re decAt parinteleNichifor, unul dincei bilil;lugdri, care - in genunchi cu .uqul.Ju.p3Tant ifi qi -"i _ atepta, pro_ babil,moartea. l-am imitatii nici r.,u Eu *lu* i.,io., ip* uga. CrezAndcd eu nu gtiu desprece estevorba, fratele -, Nicolaecizmarulm-a apucati" U*t,,rrlg*d speriat: 72

ceput marele curre"mur lab de i6+0. in biserica,_ policandrete "oi"*uij" ," b"il;;; iuternic, iar untdelemnuldin candele pdrintele

- Frate Victore, e cutremur! - $tiu, i-am rispuns, agteptAndsi-mi cadd zidurilein cap gi sh trec dincolo. incetul cu incetul, cutremurul s-a linigtit. Preotul qi diaconul s-au intors in altar, pArintele staref s-a apropiat de strand, continuAndu-gi cintarea, iar cdlugdrii gi fralii care dormeau acasa,navalird - speriali gi imbracali in graba - ca sd se inchine la icoane. Dupa cutremur, in postul Crirciunului, vdzAnd cd fragii $i parinlii se impartaqesc, plAngeam gi ma gAndeam cd poate a$ fi gi eu vrednic de Sfintele Taine ca qi colegii mei. Dar Dumnezeu m-a ldmurit qi de data aceasta.Intr-o noapte visez cd md apropii, tot in biserica minastirii, de Sfaritul Potir ca sa mi impartagesc.Dar cAnd m-am uitat la SfAntul Potir am v6zut doi pegtigori mici care pluteau qi erau rogii ca sAngele;eu nici nu m-am atins de SfAntul Potir cAnd deodata a inceput un cutremur, ca gi cel din noiembrie. O putere nevdzutS m-a aruncat in naosul bi seri ci i cu fi ga l a pdmdnt, unde aqtept am sa se pribugeascd zidurile peste mine gi sd ma omoare. Cuircmurul a incetat, zidurile n-au cdzut, iar eu nu m-am mai socotit vrednic de Sfdnta impartaqanie. MA uitam plAngAnd cum se impdrtdgesc allii gi cum numai eu, ca ir lepadaturd, nu eram vrednic sd primesc Trupul gi Singele Domnului in gura mea cea sPurcata. Mai tArziu, ii povesteam parintelui Gheorghe Paschia lccst vis gi-l intrebam: - De ce oare in SfAntul Potir s-au vazut peqtigori? - Ng gtii? Peqtele este acel ,,ihtis" al primelor veacurl.
aveaupenin LiterelecuvAntului,,IHTIS" (pegte limba greaca) HristosFiul lui Dumnezeu semnificaJia:,,iisus tru primii cregtini M.lntuitorul."

73

a" 9t rAie. in halul in care eram, m_am ridicat de jos gi _ impleticindu-mi ca un om beat _ uqile imparAteqti ca sd intru in aftar.--nar -_o^lrla."ptot;;." erau ugile incuiate. Atunci m-am indreptat spre ugii" aiu.or.,"!ti. Dar gi acestea erau incuiat". i" ."ti aln'u._a, abia am intrat pe uga prin care intra paracllsierul. -' Nu m-am indoit nici o clipa cd aceste vise veneau de la D_umnezeu.Viefile SfinEiior;i p;d;i ne stau do_ vada ca diavolul ,,e irldeamna ;p.. i;;;;; trepte de care l1u suntem vrednici ca sa ne arunce 9i in prapastta mAndriei, pe cAtavreme Dumnezeu, p.l" p';.;;; ni lc trimit-e,ne indcamna la smerenid, "ir"i" la pocamgd,ceea ce Satana nu poate face. . P"pt cAfiva ani, l-am intrebat pe parinteie Maxim de Ia Cozia: - Parinte, de ce oare Dumnezeu, care are nevoie de pj"o^li penrru propovaduii"u E"o"gt eliei gi 1,atio pentru SavArqireaSfinieloi Slujbe cu cele fapte Taine, atAtastraqnicie,atAt prin Sfinlii faiingi, cat ji :y,:Sj::" Prln ctescoperiri directe, pe cei levrednici ae ta frir'_ tonie? - Pentru ci, mi-a rispuns iscusitul duhovnic _ un preot nevrc.dnic darAma atAta cAt patruzecl de preoqi buni nu pot zidi ia loc.
.7 .4

Ma simfeam totugi inchis in aceastd frumoasa ma_ nistire. Ardeam de dorinfa si fac ceva pentru Hristos. Sa-L binevestesc pe amvory sa_L de fac cunoscut copi_ ilor, sa adun lumej la pocaingi. b"r-p"^t." aceasta flu neaparat pieot. Fiind gi aftAn_ :r.:b:rj^,:. ql-.ma la o noua raspAntie, ""i,i*".,t degetul lui Dumnezeu mt_a arAtatcaleape care sa merg. fi::i -^ iaraqi in vis _ ia *a afl., din nou in biserica l" manasrrrlr. ln pronaog era parca o mocirla in care mi tavdleam

tlurnii in chilofl. Ei"*rfiUlpi+.air

pti,.,

De buna seama,- ma gAndeam - spovedania mi-a dar spalat pFrcatele, lutul omului nou incA n-a fost trecut prin cuptorul smereniei, nu s-a intarit qi, deci, nu i se poate di slobozeniesAcircule prin lume. Iar un astfelde vas, nears in focul Duhului SfAnt, nu poate purta nici SfAntaimpartaEanie,nici harul preo{iei. Altminteri, vasul sc sfarma, iar con[inutul se varsA. in felul acestaplanurile mele de viitor s-au transformat in praf gi p.tib".". Lipsit de preofie, de SfAnta impartAganie qi chiar de acel suflet cu care mi gAndeam ia-mi duc jugul vielii, am ramas singur pe darAmaturi' AEadar, adio har al preo[iei cu care md vedeam sAvArqind Jertfa pe Golgota Altarului bisericesc,adio Predici de pe amvon, adio lec{ii de catehizare a copiilor, adio camin adio Trup qi SAngeal Domnului qi, in sfArqit, s-au spulberat Toate acestea cald al unei familii pioase... ca floarea de papadie in bataia vAntului- Alli colegi se vor bucura de aieste daruri naturale gi supranaturale, dar eu nu ma voi bucura de ele. RdmAseseminfiorhtor de singur, ca Israel in pustie, plecat din Egipt, dar fara sa ajunga in Canaan, mereu ritacitor, trecdnd prir"rgrele incercdri qi ispite, fare sa gtiu unde gi cAnd voi gasi odihr-radin Jara FagAduin(ei.

17,ORGANUL DE RECEPTIE
Cei ce ratacesc prin padurile neumblate se conduc tlupA mugchiul copacilor, cei ce ratacesc Pe_mare se t'oriducdupA steauapolarA,iar eu nu aveam in fa{a decAt st.rlpul de nor qi stAlpul de foc. lirarn sigur, ca gi Iov, ci ,,Dumnezeu vorbegteo datir :,rchiar de douA ori, dar omul nu baga de seama.In vis, rrr vcclcnie de noapte, cAnd somnul greu cade peste
/3

o-ameni qi ei dorm in patul lor, atunci El deschide ure_ chea muritorilor"... _ Acelagi Dumnezeu care i-a deschis urechea dreptului Iosif ca sa fugd de urgia lui Irod gi apoi si se intoaica cu pruncul Iisus din Egipt, deschide qi istdzi urechea muri_ tortlor ca si-i scape de Irozii ucigagi gi sa_i conducd pe ^ calea mdntuirii. Aqa cum in lumea noastri fizici, multe sunete, multe cuvinte, multe melodii pornesc din posturile de emisie,

9g ly asttel rntlnlt mai multe cuvinte, neaseminat rirai fm_ inspirafii gi.melodii pornesc din Dumnezeire gi T:u^r" dar cle nu pot fi prinse 1l=Tp"ratta,spiritelor.bune, daca Domnul nu deschide urechea muiitorilor. Eu plAngeam de bucurie pentru c6, m6car aga, intr_o masurd mult mai mici,-Dumnezeu nu m_a trecut cu vederea, ci mi-a deschis urechea qi mi-a luat,,solzii,, de p-eochi si aud Ei si vad c"eu ce n-am putut s6 aud gi -ca sd vdd in gcolile de teologie. Desigur, diavolul care e l,-m-aimutalui Dumnezeu,,-, trimite fi el visele gi vedeni_ ile lui, dar Domnul a av-ut grija si ma smereascd in aga fel incAt.si.pot.deosebi 61"t"t de vin gi ciuperciie comestibile de cele otrivitoare. De aceea,mi smeream in fala tuturor interdicfiilor .3.loliS": nu primeam emisiuniie,,posturilor strdine,,, qnlno blne p.ltt gura pdrintelui staref vorbeqte ,ga. careodjnioara vorbisegi prinmdgirita lui Balaam. ^rtcela N-am cAutatsi-mi schimb duhovnicul !u siopul de a_mi scurta canonul, ci m-am supus intru toful, renuntAnd la qi parere propiie. Mi hotirAsem sa merg 1.1::.:rl-: rnalnte, cu smerenie gi cu supunere, cu rdbdare de boi $r.cu tncapafinare de mdgar _ cum obignuiam sa spun adesea- numai sa gtiu cisunt pe drumul cel bun fl la pagescpe urmele voii Domnului lisus.
76

s,Yltprinsedec^6t aparaiele recep6e, de Je toi

Sfinfii Pirinli ne invald ca spovedania 9i pocainla constituie al doilea botez- Cu ajutorul Domnuiui, trecusem prin aceastd Mare Roqie, iar acrrm ma aqtePta oustiui unde urma sa iau,,toate armele lui Dumnezeu" ia sa-l pot birui pe balaurul cel cu trei capete:diavolul, lumea gi trupul. indata ce a ieqit din Marea Roqie, Israel s-a luptat patruzeci de ani cu elinsuqi pAna cAnd a intratin odihna banaanului. insuqi Iisus Hiistos, indata ce a ieEit din Iordan, s-a luptat cu diavolul in Carantania, continuAndu-gi apoi lupta pAna pe vArful Golgotei' invdlasem repede sd citescpe litera chiriljce' Mai intAi citeam cu glas tire, cdci aqa-iplac"a parinteiui Ioanichie: eu sd citesc,iar sfinlia sa si-gi gdteascamAncareasau sa se ocupe cu rucodelia. Dar dupa ce am invalat sa citesc bine, arn inceput sd citescin trapezA din Vielile Sfingilor' Fie cd citeam din Prolog, la chilie, fie cAciteam dinVielile Sfinlilor, la trapeza, mEteu gaseam dovezi care imi ardtau iamurit cAi este de necesardCarantania pentru iofi cei ce vor sd meargd, ca oilele, in urma Pdstorului ceresc' CAta dreptate a avut monsenioruMncepdnd de la SfAntul Antbnie cel Mare gi sfArqind cu SfAntul Serafim de Sarov, to{i marii cuvioqi s-au luptat pe viala qi pe moarte cu ei inqiqi, cu diavolul qi cu lumea' Pentru MAntuitorul au fost suficiente patruzeci de zile, dar pentru bie{ii oameni lupta dureazd zeci de ani, iar uncori o viagaintreagd. voia Ta, Doamne" !- ziceam adesea',,Dach ,,FacA-se o fi sA rdmAn toata viala in FrAsinei, facd-se voia Ta, numai sd nu mai cad iaragi in prapastia din care cu atAta gr('u am ieqit" . ma Lupta cu mine insumi se imparlea - i" _.-" priveqte irr doua: lupta cu patimile legate de suflet 9i iupta cu de trup Pareau cA lxrtimile legate de trup. Cele legate

dcvii o pasia mareabirai. carc Drrhul Sfant isi boaic imprirlln'.., ;.,i;i';lulta rrgurinfa virtufilc ni attevar.trrile saie caurarn ";$lr;.;;'.;;;o.", sa ma rlrasc in tot ce arn mai rau gi sa_iiubc.sc cei ce pc eraLl colrtra mca, asa.cLln Lln pom fructifc. i_oi i.,tl i" horticultorul care il taie fara .o.r*rlfc parazitare, curafincltr-lde vlastarele nctrebnicc ^ila qiva ia*n tunrc. Aga

ifi graicAie Si.,. Iar raindu_[i l.t^lllt],.-lr:d proprii prin iur,,intr.,f vor-legr parcrirc

cedcazamai uQor,aga cllm ccdeazA fierul in mAna fic_ rarului. Caci nu dupA multa vreme ,l; ;; mai strparau nici lacomia, nici desfrarrarca, nici beiin, iubirca tle argint" Pe cata vrcnle ce-lelegate "i.i a., rr:if"t _ minc_lria, mania, inviclia _ erau tari ca"oqcluf, n"^...anu nici strb loviturile grele ale barosului. De data aceasta am convins diu experienla ca ui_ T rl a igr eu dc c it s a te s u p r-ri ,s a -i s c u i E i Ti: . 1".i d e a l fi i , ,"j. voite qi parcrilc proprii, i";_;;, cuvinr sd ie_ ll-!i smereqti.$i tocmai acc,st lticru imi cra mai neccsar. Caci suptrn.l.clu-te unui om ca gi tine qi ascultand.ie semc,.ii tai, i(i va fi.mai uqor sa te supr.ri lui Dumnc.zcu gi sa_L

minrca, Lo-i_.-.1.t*" tntma qi voin[a - c-le zgura omtrlul uechi,icirenind astfel ' orgalte cie reccpfie ale Dtrhuh_ri Sfint.

sfinfii celetrci puteri-Jtrff"i"irt _

18.FRATELE VTCTOR Borr $r

Parintele Ioanichie era om grijuliu. Iarrra sc apropla repe.zi,9i, deci, era.,rg"uia ,r"r,oiesa rrc aprcivi_ :i fiAi zronim cu lcmnc r_icfoc. $i irrincicaacum-capatase Llrl ttt"tll: - aciica o sluga - trinlio ro igi it,;gn"bAse ,,urr cArut" pe care cu tretuia sa_l trag pc dcalirl pieptig cc Lt:cas^Prq padure qi, ap<.ri, sa-l co6t,, irrc.ircatcle lcr.nnc p.lna in dosui casei .,,.,d.-arr"an, .i"iln. C^..,.iorul erii
/6

destul de greu, iar dealul atit clcabruptincit, tragandu-l in din rAsputeri,dcseori cacleam genunchi ca vitele, apoi md ridicam in tacereqi-l trigeanr ditt nou, mai c{eparte. P;irintele Ioanichic rlu rra ajttta deloc, Iru impingea cAtuEi cle pulin din urnta, ci dimpotriva igi aga{a gi toporul ca sa mcarga mai trgor. P ari nt cle Caiist , cconomul manastirii, privca scena din vale Ei-i spLtnca s;iu:,,lJietulfratclc Victor! Cum fratelui Petru,ajr-rtorului il chinuiegteparintclc Ioanichic!" Cu toate ca taccam gi nu-i ziccanr nimic parintclui Ioanichic,totu$i in sufletul tnc-ucloctttcaumAndria mea de tecllogcarc se afla strb comatrda ur-ruiincult, Prcctrm gi ura impotriva cclui ce-gibateajoc dc mirrc. Iar aceasta tacereplina de ciuda qi aceastaincapir[Anarec1ea utt-i iutiparite pe fa(a mca atit de raspundc Ia intrebari erar-r putcrnic incit parirrtclc Ioanichic nu numai cir lc vedca, ci chiar imi spunea ca rnii sim[e'aca pe urr talhar care a vrut sa-l omoarc i n pi rdurca cl c l A rrga m anast ir ca Neam!u. Mai cliinuitor de'cit oricc pcntrtt miuc cra aturrcicind ma lua cu ,,cint[ttl" Ia pi.lurc clupa tliczul nopfii, indata dupa Utrcnie. Nici nu nla lasa sa rna odihnesc,ci rna lua direct spre paciure.Aturrci rcgretam ca nu m-am nascut intr-o fanrilie dc larani, cA sa liu deprilrs cu muncqfizica, regretam ca llu m-a iuzestrat Dtulttezcu ca cu un trup mai pr.rtcrrric sir pot facc fa{a mr.tuciila carc crarn suPus. Nclapteama impicclicam mai ratt, dar cu - in citrda trraganului din suflct- uu ziceam niciodata ca t1uvreatr sa fac cceace imi poruncca sALlca ltu vrcau s;i merg. In ascn-lenca monrcrrte,,fralii" mci cci mai apropia!i crau... iu(elc's soarta lor nespustlc grc'a. boii. Dc abia atunci an"r ii compatimeam pe bic{ii boigori,caci crau mai nefcricili tlin toate punctcle dc vedcre. 79

- Eu, imi ziceam - am cel pufin nadejdea intr-o alta viafd, dincolo de mormAnt, iar voi, fraqii mei bouleni, nici nadejdea aceastan-o avefi. Eu, la un moment dat, puteam sd pun piciorulin prag, puteam sa spun ca nu mai vreau, eu ma bucdr de libertate, dar voi va ducefi jugul in robie totald, fara nici o posibilitate de a vd dezrobf. Eu am gura gi pot spune cA mi-e foame mi-e sete, . Ei rar vol, nenoroci[ii, nici aceastdputin{a n_o avefi. Eu, orice aq fi facut, nu eram batut, iar pe voi v6 bat oamenii fara mila, chiar cAnd suntefi istovigi gi bolnavi. Am constatat atunci din proprie experienfd ci un nefericit igi gasegte mAngAierea in cel^care este mai nefericit decAtel. De aceea-, nefericifi pAmAntului iqi togi vor g d si , p A nA la s f A r gi tu l v e a c u ri l o r, ma re a l o r mAngAiere in Persoana Rastignitului care a suferit mai mult decdt noi to{i gi pentru noi toti. Dar, lucru curios, pe cAt de amar6 era dezlipirea de vola mea proprie pe atAt de dulce era pacea gi man_ gAierea pe care o sim{eam cAnd md intoiceam la chilie cu conqtiinla impacata cd totugi n-am rdbufnit, cA nu mi-a cripat rdbdarea, ci n-am rAspuns obraznic si cd m-am luptat cu mine insumi pAna li ultima limita. Ziua,in orele libere, o luam iaragi pe poteculele din pddure, urcam pe culmile cele mai inaite ie unde admiram mAndstireamicufd ca o jucarie gi contemplam cerul albastru de toamni tdrzie. in acesteclipe de singuratate cAntam spre slava lui Dumnezeu c6n^taribisericegti gi, mai ales, cAntari din repertoriul Oastei Domnului. Pulin mai tArziu, cAnd pArintele staref mi-a dat bine_ cuvAntarea sd md mut slngur in alta chilie gi cdnd, pentru prima oarA in viafa, mi-am varuit odaia cu mAna mea, apoi mi-am spalat podelele, gAndul meu s-a in_ dreptat cdtre biata mea mama. De abia atunci i_am

intr-o casa inteles munca, din zori gi pAna in rroapte' ,i,tgrru fcmeie'i.tre patru barba[i' Nimcni ;;;;; - de multe ";; n-o aiuta, iar baiUalii - tata qi cei irei feciori de apa' Iar mama' aduceau niii macar o cAldare ori O mila qi "r1-l obositaqi bolnava, nu spunea uimanui nimic' sjau aPrins atunci in inima mea o dragoste nesfArqita pentru sarmana mama' O iocoteam mucenich' PlAnei. Doream sa zbor la ea ca sir-mi exprim i" I""t ".rla cer iertare' ioati recunogtinla, sd-i mulgumesc qi- sA-i nimic, lasand-osa mul'lceasca pentru ca n-am aiutat-ocu linsura, pAna cand cAdcafrAnta de oboseala' "^-8". n,jtatit lucru, suferinla boulenilor 9i suferin(a suferlnta mamei imi explicau, intr-o mAsurd oarecare' indurata pe Golgota' ti"tt"ta, u.."ptota de bunavoie, parte, ia sa fie un izvor de mAngAiere pentru toli i;J"; pamAniului, iar pe de alta pale. sh inmoaie' r"f"titlil din care sA ,a ,d.ob"utcd piatra din coqul pieptului' pentru jertfa oJrart"ur.a miia, dragostea, recunoEtin[a lui Iisus' mam"i gi - mai p."t.tt de ea - pentru.iertfa nu ne dam seama de toate acestea Dar, din pdcate,iroi binecuau.it ut.tit.i cand sufcrim la rAndul nostru' O' ce este C rucea atunci ci nd cadc pe um cr ele vA ntatd noastre!

19.SiNGUR!
din zi in ln noua mea chiliufh, clipele fericite sporeau nu mal nlmeream cu zi. Noaptea, cdnd bateam matanii, t;uipatul parintelui Ioanichie' care intotdca;;iliJl" nu mal una iqi proiectiexpeitoraliile pe po9:1": Iar ziua incomodat de obiceiurile lui extra.'.n*'d"ro^jat 9i rnonahale,ci ma rugamin voie qi citeam dinminunatele scrieri ale Sfinlilor Phrinli' 81

80

lacnntoge)tLr/ cum se incarca norii aqa clepioaie. Atuuci lasanrlucrul, nra ducearn intins spre cf-till!,.n sa nu ma rc[rna nimc.r'ripe cale,,rngcnuncheam gi incepcam sa citesc Paraclisul, iar o,,jatI cu prirne.lc .iiga.i"."i p"..i sc procluccao mpcrc dc uori: la'crinrilc nau?l"n, $rroale. $i rnr mai erau lacrimi amarc, .il;;*"i;in c" in cc mai dr.rlci.Parc-agfi vrut sa plAng'ovi;i; t,;t*Aa, sa nu mai r.id nicioc'lata. irrtr-o searirs-a auzit o bataie ir-r usa: - Fra tc Vi ct or c l r as una o v ()c ci n ti n c l a . Eu uu gtiarnce sa fac: dragostea, caree mai mare cleciit rugAcir-rnea, imi spurca si.-resciri.'l,iar smercnia imi zicea sa nu-rni arat umilinfa- qi lacrimile in fa!a "it"r". ,-l" mii liisa {1i gra apoi qi eg,oismui Airf,t""i""...o." sa llltrentp stareadc bcatituclinein care rna aflarn. - Fra i c.Vic t or c ,c lc s c hid cc a a l n s a _ [i s p u rr c c v a l _ , D at c A ta l u tsls t c l. lt c r r r r t r s c rrtu n nc l. Eu nu faccam nici o nrigcare,nici un zsomot. - Frate Victorc, te-am vazut cind ai inirat. Dcschiclel 82

:;,:,1:1: i:l:,,.:l:;-;;;tbil;.:fi::Li:?i::''il?"ff

o fot cla. Nti vorbearn nici in cu.te. Erau-;ii"";;,-'d;;; )iceam ctccit ,,Domrrul" frafilor m.ai mici .n." i_l-)i.""., ,,frl"j"r_ lovif i" .sa u , , b. lagos lov i(i ,, c a n d m a -ri .,,n r,.,.,o ,_ ,_ , .., calrrgariimai in va"rstA. On. sp." s...a, .erj in aiciier sc intuneca, suflctul m

mult: (, o qi o i.::1::l],:yaj -rlllt."n* p19er mAngAic.re. Dlrclrrrepe care rrumai tacercag'illnlEtea

Oclata terminat striusul legumelor, trecusem cu as_ cuttarca la atclier. Facc.arn ;aziotul de (csut. t""ft;,ii;;, Facind insa feviie, illll dc?ananr gatrdurile care urcau mcreu spre celc de s^tr1, Can.l mil ,,prir.,a"o*; ."rro] Ei hartia, notAud pc'dcurt ideea,ca s_i :::]::'lTg-ionul scrlu pe larg acasa. Nici la atelicr rru vorbeam cu nimeui. $i cr_r mai mult cu atAt ma sim[cam ,noi n.lrrln't, cit taccam mar plin, mai

Uqa insa a rimas ilrcuiata irr coutirtttarc,pirra cand mi-am termlnat dc citit Paraclistrl' fratc Viciorc? m-a intrcbai - De ce utt mi-ai clcschis, intilrlit Ia trapczA, tll'ltlc ctlfraiele Voicu cilrd llc-an1 rafam cartofi Pcntrtl a dotta zi' - IartA-ma, frate, dar ma afiam intr-o starc atit dc nepotrivita iucit tru ptttcatl sa-[i deschicl,am r'spuns cu citttAnd clindrePtalire. Printrc fra(i era unul pu{intcl la nrintc, urr fc'l dc idiot iirsa era pagiricqi sirnpatic' La ascttltarci-am din naqterc. to[i o spr"rs vorba ironica,aqi ctttn ii spr-lneau ccilal[i fra{i' dau vrco importanlA accstui fapt maruut' sprc Farasa-i ,"o.o n* luat-o iaraqi sprc cirilic ca sa citescI'araclisulDar c{eindata ce am lLtgcnttnchcat9i anr rostit: ,,Slavii l'ic", rni-r aparut lnlaglTie. Dumnczeui ttostrtt,slar''a iui Pitica (aqail cherna pe iciitlt),impicclicanclr'r-nra nea rugacittnea.Attlllci, atrr inchls carticica sii-rni coutir-ruu de rugaciuni, m-ai ridicat qi am ieqitilr ctrrtc ca sa-lcaut qi pe Pa"tica sa-i ccr iertare' Sprc norocttl ntcu, Paticit .c,boro clc la atclicr. ^Am lncrs i^ iutar-rrpirlarca iocmai i-arn zimbit Paticirnu gtia cc-i iertarca qi, cle acc'ca, ir-ri. umar' La randr-rlltri' Paiica qil-an bntut prictcrreqtcpc mi-a raspuns ctl Llll suris iuoccrrt,ditr toata inima' lara umbri de suparare pc care, proltabil, tlici rr-a avttf-cr vreodatA.Oupa accaitA,m-am intor"sttqurat qi am citit Paraclisuicu acccagibucurie ca qi altlclata' Dcci, iuca o datAam sim[it ca sfera clragostcic mai mare clecit sfc'ra rugaciunii.

20.ASCULTARI]ADI] DUFIOVNIC
Pc'ntru mine era limpcde ca, prin accsteintinrplari mArttnte,tot Domnul era Acela carc llla ctluducca gi rna 83

povepia. Acesta era, agadar,Duhovnicul de care ascul_ tal in primul rAnd. Am cautat din tot sufletul Ei un duhovnic pamAntesc. Ba chiar ziceam in sinea *"u .a fara un duhovnic rAnduit de biseric5 nu md mdntuiesc. Dar n-am gAsit un pdrinte duhovnicesc care _ potrivit duhovnicilor de demult - sd md primeascd in sAnul siu gi apoi sd md nasch a doua oarA. Departdndu-se de izvoare, monahismul nostru a su_ ferit influenfe hinduse gi pagAne in aga mdsurd incAt Nichifor Crainic a afirmat de la catedra cd monahismul nost ru d e as t az i es t e c a d a v ru l mo n a h i s mu l u i de altadata. lnsugi pdrintele Silvestru de la FrAsinei, care era atAt de venerat, nu ieqeanici cu sufletul din cei patru peregi ai chiliei sale. pentru el, un apostolat ,u, ,rr. misionarism prinke cei ce nu-L p" Iisus era ceva "rr,ora de neingeles. nu se gAndea decAtla mdntuirea sufletu_ El lui siru. Iar ceilalgi starefi gi duhovnici pe care i_am intAlnit te obligau, sub cuvAnt de ascultare necondi_ {ionata, sd faci interesele gi poftele lor personale. De aceea/eu ii ascultam in mdsura in care qi ei ascultau de Hristos. Ce fericit ag fi fost dacd ag fi avut un duhovnic ca awii de altadata sau chiar ca stare{ul Zosima care, fiind plini de Duhul Sfdnt, nu po.rr.,."irl nimic in afara decele cuprinse in Evanghelii Domnului Iisus. N_ag fi iegit nici cu o cirti, nici cu o iota din cuvAntul lbr, deoarece cuvAnful lor era CuvAntul lui Dumnezeu. Dar in lipsa lor, m-au condus Domnul Iisus gi Sfintii parin(i. Desigur, spoveditori am gasit mulEi gi buni, cum a fost parintele Simeon de la Frdsinei sau parintele Maxim de la Cozia, dar duhovnici in sensul patristic al cuvAntului. aga cum ii descrie SfAntul Ioan Siararu de pilda, n_am gasit nici unul. Ca qi pentru paisie Velicikovski sau Antonie de la Pecerska, pentru mine povdluitorul gi 84

in duho".,nicul meu a rdmas Domnul lisus prelungit Parinli. Sfinlii in acest sens, Patericul vine cu o parabola care ne lamuregte. Doi cAini, sPune un batrAn, alergau dupa un iepure. biinele din fali era cu privirea afintita la-ieput'e' iui.ai""f" din spate eia cu ochii lintd la cAineledin fafa' din faia s-a oprit sd miroasa ceva, s-a oprit 9i Cand ""t cel din spate, iar iepurele a dispnrut' Potrivit acestei minunate pilde, nu mi-am luat niciomea data ochii de la Domnul lisus. Duhovnicul din fala opreasca, putea sa se impiedice, eu insA nu Dutea sa se l'ta op."u- o duta cu spoveditorul meu' ci nzrzuiam spre lisus. in oriie imprejurare, m6 intrebam: *"t"i mAntuirea su,,Ce-ar fice Iisus in locul meu? Pentru ?f"t"i"i am venit la mdnAstire, deci spre Mdntuitorul tr"U"l" sd fie afinti{i mereu ochii mei' Iar cdnd era vorba de J" ur"rrltu." in cele duhovniceqti, spuneam: ,,ascult qi de duhovnic in mdsura in iare 9i ei asculta de rio.ut p"t t'"-"r""" . De altfel, la tunderea in monahism' Molitfelnicul zice ca monahul sd faca,,ascultare dupa Dumnezeu" , in cartea SfAntului Ioan Scdraru se spune cd un trate nu incepitor trebuie sA-lincerce pe duhovnicul sau ca ia mcarga la noian ca I.aliman 9i la bolnav ca la ."*"i Noul doctor, ca nu cumva - adauga SfAntui S.imeon Iupului ca Pastorului" ' De aceea' Teolog - ,,saurmam puiliJv"ii.ikovski a incercat peste patruzeci de duhovnici gi, vazAnd ca 9i ei erau-bolnavi, a rimas toatd n-a dat linte la Iisus 9i la Sfin{ii Parin{i' $i "lat" ""t.f,ii 8re9' " in cartea ,,Amintiri din ministire", Damian Stdnoiu suscrie ci a venit la mAndstire nu pentru mAntuirea n"t"f"i, ci pentru mAntuirea de mizerie, pentrri a-qi ghsi cd un adaposi. Daca aqa stau lucrurile, nu e de mirare 85

Damian Stanoirr a fost tot timpul cu ochii liuta nu la Domuul Iistrs, ci la ,,cAinelc" din faqa lui, culegind a,sL-rncnea paiarrjerrultri- uumai otrava ciin accleaqi flori clirrca rc a l biua c t r lc gcnt ic rc . Venit la manastire nnmai pentru mitrtuirea sufletuhri qi ascultind mai ir-rtai Dunrnezcu, rru mi impicdirle cam gi nu mi opream, cind alqii, mergind pe acceaqi cale,sc oprcau gi sc impie'dicau.$i in loc sa ma scandilizez Ei sa-i osAncie'sc cei cAzttfi,calrtam - pe c.1timi pe statca in.putinla - sa scot o invir{atura pcrrtrti propriul mclr suflct gi sa mA rog pentru ei, admirArrd pargilc, lor frumoase. poveste-t1e spulte ca lisus cr_r Mahomed mergcau .O oclatapc trn drum. Alaturi dc calealor zaceaun hclit dc ciine. Mal-romed a intors capul cu multa scArbi, ducindu-gi batista la nas. Iar listrs, dimpotriva, privea cu multa placerc Ai ac-imira{ic cadavrul impugif. la Contrariat, Mahomccl il intreba: - Cunr de nu fi-e scirba? De cc te ui;i cu atAta adnrir a [i e l a cl? - Dar tu rrlr vezi ce din[i frumogi are cAiucle? Cel pornit pc calc.a mintuirii sufletului vede cevabun gi-n suflctul omului pacatos. {.Jnou cu ,,bauu[" - meclitam in continuare - stind rrlereu sub clogca,scoate pni, iar Ltn ou limpede, fara birnu{, cu cAt sta mai mult sub aripcle caide-cu atit se strica mai riu. Acesta cstr. caztrl ltii Damian StAnoir.r gi al atitor calugari care triicsc prin marrastirifArAnici uir duh de pocirinla in sufletele lor. De obice'i, cer ce l1-au acest birutrf al pocain(ei viu la marrirstirecu ideca ca manastireae rai gi caiugarii sunt ingcri. Iar cAndconstata ca nu c aga,li sc niruie inchipuirile gi inccp sa dca cu barda in Dumnezeu. Dar clacaar avea ,,barru1ui,,, daca ar vedea dinfii frumogi, ar vecleaatat in ruanistire, cAt 86

intrcaga, partca !.111-Cifrutmoasa,Pe cllc qi in l"rme-a Niciin viata t'letoatc zilelc iauf Ei urAtui nu o p"otinaUuEi. partiie uratc 5i mollstrtloase llu sllllt scoasc la ivcaln' Starroiu ar fi avut duhul pocain{ei ar fi b^Ja Ont't',inri zugravi t - ca 9i D ostoi evski sau C al a Galact iou alc tnonahismului nostru ortociox' figirilc pozitivc CAntl mai vcnea vrcull frate uou la mdnastire' cala luearii il trimitcar.r minc ca sa-i dau sfaturi, ca unul ce de ,,*ni inva(at" - Eu itrsa, cunoscand toate cele "ii^ sus, ii spuneam deschis: mai - Dacii tciai hotarAtsn imbraliEczi via{a morlahala,sa nu-!i inchipui cA manastirca este rai gi calugarii, h-r.geri' Dimpotrivh: sA-{i irrchipui cir manirstirca estc iad, iar chlugirii, draci. -Vai de mine! sarea mirat noul venit' - Cum pot sa-mi incl'riptti una ca asta? - $i totuqi, trebuic sa-[i inchipui, pentru ca printrc cdlugiri ai sh vezi tlra, riutatc, inviclie, clugrniinic,dcsDar dacir frinire, lacomie, carc pc cei slabi ii srnirrtegte' nici o dezamagirc' Eu' vei vii dinainte pregadt, r'rir strfcri ma cind am venit li Frhsir.rci, a$tcPtamsa vad aici toate pacatcle lurnii qi, iotttEi, urare mi-a fost bucr'rriacincl ir-am aflat aici dc'cAtpacate mici Ei obignuite' $i chiar caci tlacaag fi vazut pacatcmari, llll m-a$ fi eicccplionat, pcutrtt uucle ca acestea'Iar cazttrile prcgatit veniscir-r cirici se dau in vilcag, imi 'scrvcscdrcpt negative,^chiXr .tr',ltatp de sare in care s-a prefircut fcmeia lui Lot; imt ,".'u"ri- ca gi sarca- ca un mijloc pentrLlimpicclicarea descompuncrii gi prutreziciuniimoraie, ca o pilcla carc cc sir imi spur-rc nu fac ceear fac el. in felul acesta,cu plcopanc Ia ochi, cr'rprivirca [inta la lisus, adrnirind mcrcu ,,dirrgiifrtrmoqi" pc carc ii arc cinul monahal, mergcam linigtit pe calea mirrtuirii' Cind se ivcau obstac6lcqi potrivnicii cautam, niai irrtii' 87

sA ma intAresc launtric prin rugaciune, smerenie, rab_ r,uU1ede vrajmagiAl, apol, sd le ir-rtorctoate spre lye tolosul mAntuirii sufleteqti. Din scurta, dar profunda mea experienfA launtricd am observat ca, atunci cAnd ai inceput sa traieqti in Hristos qi cu Hristos, nu existd nici un rdu venit -de la dugmanii vazuli sau nevdzufi care s6 nu poatA fi intors spre bine. Ma gAndeam uneori cA,daci tudor Arghezi - pe cAnd era ierodiacon la mdnastirea Cernica _"ar fi intors spre bine umiliref pe care a suferit-o ir-rpublic de Ilpa, ar fi ajuns la un mare grad de deJavarqire. l^-^P.fl MAndria lui insa nu l-a lasat sa se simereasca. atunci, $i a fhcut ceeace Etie toatA lumea. Ca si nu ajung intr-o asemenea situafie, Dumnezeu m-a intdrit, mai intdi, in adevdrata ascultire care vine de la El qi, apoi, m-a intarit in nevoinfa rugdciunii, una din cele.mai puternice arme impotiiva"diavolului, im_ potriva patimilor gi impotriva ispitelor lumii. intr-o seard, intors de la lucru, am uitat si-mi citesc rugAciunile celor ce m-erg. spre somn. Am stins lampa, m-am urcat in pat gi, cAnd am intrat sub pAturd, mi_im adus aminte ca nu m-am rugat. Atunci, mi^_am zis:,,Oare sd mA las batut de diavolu-i?,, in ciuda oboselii, sculat,am aprins lampa, am ingenuncheatgi mi_amcitit, ^_u* rara graba, toate rugaciunile pAnA la capAt.Ochii mi se lllcnldeau, somnul ma dobora, dar cu toate acesteanu m-am lAsat batut. Dupa ce mi-am citit rugdciunile de seari, am stins lampa gi m-am culcat din n5u. In vedenia visului imi apare diavolul in chip de om. dupa.fricaipecifica ce mi_o irispira de !,1T,.l"grc,rrt oblcet. La intdligare, diavolul era mult mai voinii gi mai tare decAt mine. La un moment dat ne-am luat la iupti, iar de jur-imprejur erau spectatori de toate vArstele. Eu Illnd mar slab, dar mai sprinten, il loveam cu mai multa 88

d-e repeziciune qi dibicie, iar diavolul, flind mai greoi' intoriea gi, inainte de a-mi aplica lovitura' eu il ab'iase la contracaram. Lumea din jur, care se grAmAdise ca e slab' dar il bAlci, se mira qi zicea: ,,uite, mdcar cd biruiel" $i intr-adevAr, dupa ce i-am mai dat cAteva lovituri, l-am doborAt la pamint qi, apoi, l-am rostogolit intr-o groapa adAnca. in biserlca,in timpul Utreniei, mi rugam Ei meditam: oare lupta din vis n-a fost lupta mea de-aseard cu diavolul care nu voia cu nici unthlp sd-mi citesc rugacittnile inainte de culcare?

CANAAN 21.SPRE
CuvAntul monah inseamnir singur qi, tocmai cAnd egti singur, egti cu Dumnezeu care - in aceste mbmente peste cel ce reiqi ievarsa toata boga{ia harurilor sale nunla la poftele pacitoase ale vie{ii 9i, in acelaqitimp' se intriripeiza cu dumnezeiescul dor' In aceastirprivinla' pe lAnea rugAciune, ceea ce m-a aiutat sA gust din via{a mea ?ericitia p,.titt i.ilo. a fost tAcerea'Parea ca in inima Pacii cereqtiqi, de aceea'ticeam porumbelul salaqluieqte *"r".r. Chnd e.a nevoie vorbeam in qoapta 9i nu fdceam .,i.i .tn zgomot lAuntric ca sd nu zboare Porumbelul Duhului 5fat',t' 9i cu cAt taceam mai mult cu atAt parcd se apa tulbure a sufletului se limpezea, iar. murdaria fund. Iar in momentul in care sufletul devenea aieru la toate: qi striveziu, parcd se limpezeau il jY-"I meu fernatura, gi Lamenii qi chiar carlile' Natura pdrea nigte mecdtoare,oamenii buni, iar car[ile iqi descopereau inlelesuri tainice Pe care pAnd atunci nici nu le ghiceam' lntr-o zi, frarcle Vasile Surugiu imi aduse o carte' 89

- V-am adus, frate Victore, o carte ca s-o citegti, - qi o scoasede sub haina lui calugireascd. - Ce fel de carte?Cum ii zice? - ,,Spre Cattaan" . - Bine, las-o aici, i-am zis cam cu dispref, gAndinduma s-o citescaltadata. Dar cum stateam la masa de lucru, am deschis cartea aqa, din curiozitate. Era scrisd de parintele Iosif Trifa. Primele pagini md captivaseri, pot si spun dintr-o data. Interesul cregteape misura ce intorceam foile. $i Ia un moment dat uitasem de mine insumi, de lumea inconjurhtoare, devorAnd pur gi simplu cartea ca un om flamAnd gi insetat. $i, ceeace nu mi se intAmplase niciodatd in via(a, duph ce am intors ultima fila, am luat-o de la capAt, citind-o pe nerdsuflate a doua oari. Alta data, inainte de Frisinei, o asemeneacarte nu m-ar fi interesat. Acuma insd am citit toate car[ile phrintelui Iosif Trifa, culegAnd - ca albina - mierea qi din spini, nu numai din florile SfinIilor Parinti. Toamna era pe sfArgite. Primii fulgi veneau, legandndu-se, ca nigte fluturi cereqti,acoperind, cu puritatea lor alba, murdaria pamAntuiui. In ceasurile libere, ma aqezampe un sciunel de lAnga soba cu o carte de SfAntul Ioan Gura de Aur in mAna. Cdnd urmaream scrisul acestui SfAnt Parinte, o bucurie de nedescris imi cuprindea sufletul, aducAndu-mi lumini gi mAngAieri ceieqti, iar cAnd ridicam ochii gi urmaream, pe fereastrd, cum cad fulgii pestebrazi gi fagi, un alt val de veselie launtrica imi inunda inima, care altd data era atAt de sfAEiata gi de trista. In ajunul zilei de 2l noiembrie, fratele Petru, ajutorul de econom, m-a chemat qi pe mine la Seci ca sir culegem varza pestecare cdzuseun mic strat de zapada. Eu inca nu eram imbrAcat in haine calugaregti.Imi crescuscri 90

cu barba Ei parui, dar umblam imbrdcat tot cu trenciul inghede la BucureEti'Spre seara, cAnd.o." """it"* Petru s-a milostivit de mine for"* a"-u binelca, fratele inaintea celorii *i-u spus ca pot sa plec,elibcrAndu-ma l al qi . mal Ca de obicei, trecAnd sir-rgur prin padure' nu puteam de bucurie. Ajuns li chilioara mea plina de ^mAngAieri cereEti,m-am sphlat qi m-am Pregatit pentru p.itJghc.ea caie incepea pe la ora opt searaqi se termina obii" f^?.". dupa miezul iroplii' Dupa cum imi era rermAneim singur in- fundul bisericii' in partea leiul, NeavAnd, pe"atunci,reumatism, stateam in pi,tur"tna. oii.at o. fi durat slujba'Nu ma duceam .iooi", nemigcat, la itrana, pentru cd, mai intAi, imi R\ac51.sa sA citcsc doilea ui.r-rtt, sh meditez, ia *a tog in tdcere, iar in al mecanizare,de risipire qi ia"J*l-"to frica de rutini, de Ia de mAnclrie de care cu greu scapi cei ce cAntAEi citesc strana. Trecuseri Pavecernigaqi Vecernia, cAntate rar 9i p.e -il .ititera psalmii Utreniei Ei catis-meledc rAnd' fure. Cei la i;ifi"tiidc Ia celddoua stane aiunsesera canoane' qi mai neputincioqi plecasera acasa' mai obosili ." al{ii iar ".u, adormiseri in strane. in fagamea, la vreo trei metri distanfA, pe.Peretelece Ina"tpatt"u pronaosul de naos, se afla tocmai icoana Domrrului in Bisericd ce se prdznuia in acea t.arii Maicii cu ochii ,i. l"-"" moment dat, fiind cu mintea tieaza Ei icoanei o luna micA' ce deschigi,vAd ca apare deasupra s" *iqio de sus iri ios qi apoi de la-drcaptasprc Stanqa, podul umbrirrd icoana cu scmuul crucii' Lurra mica' cat luminoasA qi g.1lpalmei, cAt Jupiter vdzut la telescop, dc pe ccr, dispirea ca sa aparA din il;;,-.;l";n'rr,o." scmn al Crucii pcste icoana.Intrarii nou,'facand acelaqi nu se Maicii Domnului in Biserica'Insi semnul crucll 91

ci numa.i atunci cAnd parintele Ni_ Il:"i,I," l"l^mplar-e, ron zlcea la stran5: ,,prea SfAntd Nhscatoire de Dum_ nezeu mAntuiegte-ne pre noi,, . VazAnd cd semnul cruc.iise repeta mereu, m_am gdn_ dit, mai intAi, ca in fundul biserlcii este vreun frate care se joacacu lanterna. M-amintors 9i m_am uitat atent prin toate stranele: cei cAgiva batrAni care mai rAmdsesera picoteau. Atunci, vdzAnd cd semnul crucii se ,"p"ta mereu, am dat vina pe miopia mea. Mi_am scos ochejarii drn buzunar, i-am fixat gi am agteptat sd vad daca se repeii. Spre marea mea mirare, aceeagi lund micA a din lou, repetAnd semnul crucii. De data aceasta, 1l]]rt m-am speriat gi am inceput sd_mi fac semnul crucii ori de cAte ori.aparigia insbgea cuvintele Nascatoarei de uumnezeu la strana. Dupd ce a mai durat aga un timp, Crucea nu s-a mai vAzut. $tiam ca diavoiul nu poate sa arate in vis sau in vedenie SfAntaCruce. in aceastaprivinii, in carteaSfin_ lilor Varsanufie qi loan se spunb cla, ti ,,diavolul nu lnorazneEte unclti Sf6ntaCrucc, penfru cA a intru dAnsa s-a s_urpatputerea lui gi printr-insa a primit ,ur.,u."u purtatoare de moarte. Deci, zic acegti'sfingi, cAnd vei vedca in vis chipul crucii, inva[d_te.i ., iJ"ra.at de la L.,umnczeu cste visul sau vedenia.,, Dar aceastdvedenie.mi s-a aratat nu pentru ci ag fi alcs,ci.dimporriva pcntru .i l*lrl [icatosut, dis_ prelulsem multa vreme.pe-MaicaDomnului. "", Iar acum, cdnd am vizut cu ochii SfAnta Cruce incftlpulnau_ie asupra icoanei praznicale in momentul cdnci la strini era lnvocataNiscAtoareade Dumnezeu, am inceput s_o venerez a9a cum ne invafi Biserica de llasarit. Multa vreme n-am gtiut care este taina micului glob galben care-mi aducea aminte de sateiiiul pa*antrl.ri. Dar odatd, cum stateam la strarra areaptatsl admiram frumoasacatapeteasma, ochii mi s_au,f.it Jsupra un"i 92

icoane din centru care reprezenta pe Maica Domnului gi care dvea, pe pieptul Ei, zugravitd luna cea micd ce mi ie aratase liprlveghere. Era de aceeaqimdrime qi culoare, purta iirscriplia IS.HR. qi simboliza.sAnul Maicii Domnului in care i-a zamislit Domnul Hristos. Tot singur, cu mAinile bagate in buzunarele reci ale trenciuluii ma plimbam inti-o seara pe lAnga stAna' Necajit, ma gAndeam la iupta grea Pe care o duceam cu mine'insumi la viitorul n6cunoscut ce ma aqtepta qi la oamenii din jurul meu care nu-mi in[elegeau dorurile mele sfinte. Deodata ma izbi un miros puternic de cea mai find mireasmd de smirni. Ridicai ochiiinsus: deasupra capului nu erau decdt ramurile desfrunzite ale unei ialcli liatane. intorsei capul spre stAnga,dar Cin partea stAnei nu putea sd vina decAtmiros de baligar' Facui doi pasi spre dreapta, mirosul de smirnd se linea de mine' bri,t.^a" m-aq^fi intors mirosul de tamAie cereascdstdruia mereu iri jurul narilor mele' Desigur, pe vreme de iarnir si lAnqa baliearul oilor nu putea fi vorba de parfumul fl'oriloi. Motdvilov, ucenicul SfAntului Serafim de Sarov, a simlit qi el aceastdmireasmd cereasci 9i prin aceastas-a intdrit in slaba lui credinta de incepitor' Ma gAndeam la un text paulin: unde s-a inmultit pacatuI a prisosit harul. Intr-adevdr, un cal care merge tine qi'cunoaqte drumul n-are nevoie sd fie tras de hapri. Dar cei care nu qtie unde e stdnga-sau dreapta tretuiegte condus cu zdbale 9i cu frAu' Ba, uneori e nevoie ia-l mai mdngAi gi sd-i mai dai cAteo bucalica de zahar.DacA nu erau-zdbalelecu frAul viselor qi vedeniiior. m-as fi eAndit mereu ca sunt vrednic de SfAnta impartaginie"qi de treaPta preoliei' Daci n-ar fi fost halurile-descoperirilor iereqti aq fi apucat-o pe ca.lea cdsdtoriei cu toate complicaliile ei. Dar ca si nu cad in deznadejde, MAntuitorul gi Maica Domnului m-au intarit prin revirsdri de har, dAndu-mi siguran{a cd Dum93

nezeu estecu mine, de-a dreaptamea,ca sAnu mA clatin; cA esteintArirea,scapareaqi MAntuitorul meu. Recunoqteam adArrculinimii mele ca sunt pacatos in qi slab, dar tocmai cAnd eram slab atunci eranr tire orin harul cc mereu prisoseamai aiesin vremea rugacirlnii. Iar descoperirileqi mAr-rgAierilc haricein loc sAmA scmemi teasca, smercau mai mult, caci pldngeam ori de cAte ori irni dadeam seama ca sunt o biita frlnza pe valurilc infuriate alc lumii sau ca un caldtor ce ritAccste prin pustiu nazuind spre Patria cereasca.

in convingerile mele erau aceleaqi, afarh - bineinleies romal l ci erul ui care erau pot r ivnice de erJri l e Evangheliei qi ortodoxiei noastre' Coirdus de un frate, intr-o duminica dupA masa am aiuns la bordeiul ho{ilor. ,,Pocditul" nu era impreuna cu Iui ll,ltotgi holi care taiau fagii in pAdure, caci.meseria ascutd ,,joagdrelen, cum lltlmeau oltenii fierhs,i "ru traiele. Dar nici in bordei nu i-am gasit' - Cred cAse roagh undeva, in dosul vreunui tufig' ma informA un sergent. intr-adevar, dupa ce sergentul il striga Pe nYTg' Ev-anghelie ,,pocaitul" ieEi ae'dupa un t-ufiqcu o micd avea o fire blajina, un suflet curat' ii mAna. Sectantul r-i*"i gi plin de nevinovilie. CAnd vorbea de Domnul i i r.rr, d" ' l " ttfa,,D umneal ui " , cum se expr im a el' ii curgeau lacrimile. Reintors la mhnAstire, am meditat mult in cazul acestui ,,Pocait" . Deseori, noi ii consideranl-pesectari duqmani, ca pe niqte antihrigti, dar - scrie .i p" "iii" f'.W. Foerster undeva - ,,[u trebuie sa ne miram ca nu arareori devin antihriqti, din neinlelegere, tocmai cei cu vAdite inclinari spre un adevdrat creqtinism' Acest fcl de anticreqtinism insa s-a dat de Providenta rePrezentanei, prin critica ce Ii illoicreqtinlsmului anume pntru.ca deschida ochii tot mai mult asuPra ie face de acolo, sh-qi gi oricAreiconfuzii dintre invagaturacreqtinA ceeacc estc indic, evreiesc,modern, sau orice ar banaliza r:AgAnesc, luri u. falsifica sensul genuin Ei spiritul creqtinismului' perltru pastrarca inva$i nimic nu este mai pcriculos in toatA curA{eiria ei, decAt daca creqtinii nu reiaturii l.r.or. rostul providenlial amintit mai stts al aceior qi-rivrajmaqii lor nu vor sd vada-pc tainuitul "ui-ttif-riigti" ((Dro)), numai pe <attti', in loc si se-ntrebedaci aici ci vtrbeste irrtr-adevhr vechca ura fala de creqtinism' sau
qq

22.LA tsORDEIUL HOTILOR

. .Din septembrie,de cAnd intrasem pe poarta manast ir ii, au zca m par c aun_z t om o td c c a ru i ea l c rg Au dp e u u drum batut de [ara. Eu insa Etiam prca bile ca prin imprejurimi nu era nici un drum, nici gosea,nici cale ferata.De unde dar vcnea acestzgomot de ciru!e? intrebAndu-i pe calugari, aceglia mi-au spus cA in padure lucreazAo echipa de ,,ho[i", iar zgomotul vine de la scocul uns cu paraiina pc caie luncca"rnetrii la vale spre_rAu, unde un alt scoc,cu apa, mAna metrii pind in satul Muiereasca. altele,calugArii mi-au mai spus ca, in acecaqi -Printre echipa de ,,ho!i", iuireaza qi ur-r,,po^cait,,care a fost ccurdamnatpentru ci n-a vrut sa puna mana pe arma. aceasta $icum pe mine mh preocupa den-rult piobiema, mi s-a trezit curiozitatc-a. Mi-a d u ses em am int e c u m, i n a n u l rra tru d e te o l o g ie, a m ci ti t - s pr e m ar ea n e d u m e ri i e a d e c a r-rr,rl u i N. Popcscu-Prahova o lucrare de Seminar in care,pe temeiuri biblice qi patristice, am combatut ucidereajn rAzboaiegi jurAmAntul.Degi, pe atunci,inca nu-i citisem pe Tolstoi cu privire la ideiie ce mA interesau, totu$i 91

dacd.nu cumva se apara qi se afirma chiar un element de adevar creqtin - un element pe care creqtinii oficiali l-au jertfit incongtient, ori l-au deplasat pe pianul din urmd." Citind Viefile Sfinlilor gi scrierile Sfintilor parinti. cercetAnd cirfi, canoane, duhovnici, oameni cu inimd curatd, am ajuns la convingerea ca, dupA cum afirmd marele pedagog cregtin, aiest adevai marturisit de ,,pocaitul" din bordeiul hofilor a fost jertfit incongtient sau.deplasat pe planul din urmd de iatre cregtinii ofi_ ciali, caci tocmai noi, ortodocgii, trebuia sA mArturisim - in primul rAnd - aceste adeviruri, iar nu sectarii. Nenorocirea insa este ca fariseii gi carturarii Noului Testament au alcdtuit o invdfdturA pebaza cAreia,vea_ curi de-a rAndul, binecuvAntau tunurile, organizau cru_ ciade qi rAzboaie ,,sfinte", admi(And tot felul de crime in masd. De aceeasectarii, care nu cunogteau adevArul tAlcuit de Sfinlii Parinti gi care credeau ia ortodoxia se confunda cu erorile fariseilor, plecau din sdnul Bisericii ortodoxe, cdutAnd lumina in alta parte. Dar dupa cum afirma Foerster in cartea sa ,,Hristos gi viaEa ome_ neasci",.fara sa jertfim adevdrul gi fara sa-l deplasam pe pianul din urmh, trebuie sA rdmAnem pe loc, ia aam la o parte straturile strAine care s-au ageiat pe temelia ortodoxiei qi sa-l marturisim pe Hristos nu^numai pe temeiul Evangheliei, ci gi pe temeiul Sfinfilor paringi, pe temeiul sfintelor Canoane. O data cu venirea iernii,,,ho!ii,, au plecat din pddure, iar eu imi imparteam timpul intre atelier qi chilie. wumai rroapteaveneam regulat la bisericd. CAr-rd intorceam ma in chilie gaseamo cAldurAEipentrusuflet qi pentru trup. LaJereastri {ineam o cutiuliplina de firimituri de pAirie gi de mamaliga unde ciuguleiu pigigoi, cinteze, ciocini_ tori gi nelipsitele vrabiule. Erau tire flamande gi mAncau 96

sdrmanele de parca n-ar fi mAncat cu saptamAnile. Nevinovate qi zglobii, bietele pdsdreleimi trezeau sentimente de fericire in suflet. Imi erau dragi gi nu ma saturam privindu-le. Md umileau pAna la lacrimi, gAndindu-ma cA numai din pricina p.lcatelor noastre suferd qi ele de foame gi de ger. Daca primii oameni n-ar fi pacatuit, pdsarelele s-ar fi bucurat in continuare de fericirea raiului. $i chiar astazi, dacd oamenii ar vrea sh aduca iubirea qi pacea pe pamint, n-ar mai suferi nici pasarelele. Cu toate ci zipada se agternusc peste tot, clipele mele cele mai linigtite tot in padure le aflam. Ca de obicei, acolo cAntam, ma rugam gi pldngeam. Momentele de deznadejde, de tristele sfAgietoare, care mi torturau alta data, rimiseserd acum in urma mea ca niqte insule. Manastirea imi era din ce in ce mai drag6, bisericu[a mai frumoasd, ascultarea mai placuta. Dar, mai presus de toate, SfAnta Liturghie revarsa asupra sufletulgi meu cele mai mari bucurii gi mAngAieri Iduntrice. CAnd plAngeam, lacrimile nu-mi ntai erau amare/ ci pline de o dulceafA harici. $i, fie cd plAngeam sau nu, in timpul Utreniei, dar mai ales in timpul Sfintei Liturghii, simleam cum se revarsd de sus o ploaie de lumini ceregti,de idei gi de gAnduri luminoase, de mAngAieri qi bucurii nespuse. CAnd iegeam din biserica, mergeam repede inaintea tuturor, ca sa nu ma tulbure cineva cu niscai vorbe omenegti. Odata ajuns in chilie, aqterneam tot ce simfeam qi gAndeam pe hArtie. Aceasta viafa noud, care imi devenise atAt de plicuta, era presdratA, desigur, qi cu intAmplari neplacute. Iata una dintre ele. intr-o zi destul de friguroasd, in curtea mhndstirii au apdrut o mulgime de jandarmi in frunte cu cipitanul lor. Toli calugarii gi fralii au fost scoqiin mijlocul cur[ii. Eram 97

amenintati ca vorn fi impugcali dacA nu vom dcciara armele ce se afld ascunsein mAnastire.Erau informa{i ziceau ei - ca avem arme nedeclarate. PAnAla urmA insa s-au convins ch la noi nu se afla nici o armA in toatA mAnAstirea. timpui percirezi{iei, in n-au gAsitdec6t nigte dinamita cu care au fost aruncate in aer stAncile pentru a croi un drum de care gi caru{e. La urmh de tot, din grupul intreg de calugari am fost chemat eu. Mi s-a ordonat cu voce aspra sa deschid chilia. CAnd ie-am spus ca chilia mea estedescuiata, s-au mirat. M-au intrebat ce carli am. Dar carfiie mele Biblia, carticica de rugaciuni qi un volum din SfAntul Ioan GurA de Aur - erau de fa{a,pe masa. Dupa ce au ciocAnitcu patul armei in podele, au plccat. Ei credeau cd, fiind student, e imposibii sd nu fiu legionar qi sh nu am arme gi carli iegionare. Dar ei nu qtiau cA la Facultate legionarii hotarAseraintr-o qedinla de,,cuib" ca sd md batd pentru ca nu eram de acord cu crimele lui Codreanu. La desparfire, cdpitanul de jandarmi m-a intrebat dacA am fdcut armata. I-am raspuns ca am fost amAnat pebaz6,de dispens6de studii. Dansul a luat notd, ameninlAndu-m5 cd de astAdat5 nu voi scApa.

23. RASOFOR
Dar au trecut gi necazulgi iarna.Primavara sc apropia cu paqi repezi. Codrul infrunzea treptat, incepAnd din vale, de la mAnastire. Sus,pe munqiiinalqi,fagii erau inca goi, dar in vale erau acoperi[i de frunzc vcrzi qi bogate. Pe la Bunavestiresosi codobatura,ciripind, ciugulind gi batand mereu din codila pe iarba. 98

Calugarii au iegit la muuca priu poier-re livezi' Mi'si erau a$a cle dragi locurile gi - fiind, pe atttuci, salli1t()s mtlnca in acr iiber, incit mi-cra - mi-cra atAt de placuta ctl teama ca nu cunlva cconomttl sa ma trL'aca vcclcrca gi sa nu rna chcme Ia lucru. Ca dc obicei,dttminica dttpa masa o luam incetiqor sprc padurc, cu Riblia la sub[ioara, pierzanclu-ma printrc' frtrnziqul vertlc qi ascttltincl ciripitul pasarclclor.Unde gaseamo buttrrugA mai Bilrlia 9i mai citeam potrivita, ma a;ezam, clcschicleam iete un capitol sau mai intouam citc o cintare dttCind ajungcarn iu vrc'clpoiana, rna iutinhovniceasca. dc.ampe iarba verdc, la urnbra, privincl lrorii albi carc pltrtcau pc intinsul certtlui albastrtr ca lrigtc sloiuri clc Ascultam [ipatul jalnic al crofilor qi rna pc gheaqa ocearl. gandcam ca ttu ulitr, de pilcla, zboara libc'r urrdc vrca, pc cata vremc cu sLltltincliis dc bunavoie in marrastirc qi nu sunt liber sa-l propovadtlicsc Pe Dtlrnrrul Iistts copiilor clirr Ucraitra, bttuaoarA.Ila irrir-o nonptc aIn gi viiat ca niEte larani ciirrUcrairra rna chctn;iu sa-L bincvestescpe Domuul Hristos Ia ei acasa. Se apropia Pagtilc,iar bttctrria fra{ilor era sa fie imbraca[i ,,cal ugarc9te"La sosi rc,i -am dat l tr i Pat icapr . ttri cc()tl onl -aprocurat par t t alor t i l ari r, rarcA ttdpari rrtcl c de dimie qi vcsta blanita, i-am dat - tot lui Paticn - qi pardesiul; pe cap pttrtam ttn fes ca qi ccilalqifra(i. FIainele civile-cu circ vcuisem i le dadlrscm untri baiiat cuminte din MuicreascaPe careil chcma Vasilc Fuiorca. Deqi umblam cirril, ntt ura ncliniqtcam deloc ca ceilal{i m.onaha]a. fra[i ncimbraca[iin r.rniforma $tiam prca bir"rc qi cir acccagivecirc minclrie sc strect.rara in iraina caltlgnrcasL'4. intr-o trorpte, dupa Uircnic, fratclc Chcorgire care a era imbrircat cAlugaregtc, vctrit la minc ca sA Ina col'lsolcze' qq

- Frate Victore, imi zicea - nu te mdhni. Vei fi imbrdcat gi frdlia ta. Dumnezeu ii va da pirinteiui stare! un gAnd bun, in timpul noplii, qi te va imbraca' - Frate Gheorghe, i-am rispuns - eu nu ma inftistez deloc. $tiu c6 nu haina ne mdntuieqte.Pot sa fiu imbracat cdlugdregtegi sAma duc in iad. $i invers. Aqa cd eu sunt linigtit. Dar iatd cd inainte de Florii, parintele stare! md chemd la stdrelie gi md intreb6: - Ce zici, frate Victore, vrei sd te faci c5lugar? - Da, prea cuvioase. - Atunci sd te imbracdm in haine calugareqti. - Dacd gasili de cuviin!i'.. Dar inainte de Pagti,adica de Florii, nu au fosthainele gata. Eu insi nu md grirbeam, deqi alfi doi frali mereu E"r"u.r, cu insisten{d q-icu nerabdare, ca sa fie imbracali in haine calugareqti.Nici de Paqti n-au fost hainele gata. Am fost amAnat pentru duminica Tomii. Dar nici de duminica Tomii nu m-au imbricat. A trecut gi inallarea qi Cincizecimea, iar eu tot civil umblam. $i tocmai de Sfinlii Apostoli, cdnd imi praznuiam ziua onomasticd, am iost imbracat impreuni cu fratele Nicolae, croitorul cu care venisem in aielaqi timp la mindstire. Ceilalli doi frafi, care erau mai vechi qi carecereaucu atAtainsistenfd si fie imbracali n-au dobAndit haine cdlugdreqti,iarunul dintre ei a qi plecat din mdnistire. $i ce bucurie de copil aveam cAnd am imbrdcat pentru prima oard dulama de calugar! Mi se parea ci sunt un bm nou. M-am deprins greu cu ea. C6nd urcam scarile drilama qi ma impiedicam' atelierului, calcam^pe Tot cu dulama ieqeam la strdnsul fAnului. Era vara anului 1941,cAnd ucrainenii cereaupreo{i, iar Patriarhia gi Mitropolia noastra trimiteau mereu preoti misionari in Transnistria. Se faceau apeluri 9i la fralii de manastire,

care erau utilizafi ca secretari Ei colportori pe la Protoieriile de dincolo de Nistru. Pe poiana Locugoare, greblam fAnul in tacere aleturi de pirintele Pahomie. - Frate Victore, imi zise phrintele, sprijinindu-se in grebla - frafia ia ai fi bun de misionar in Transuistria, fiindca qtii ruseqte gi ai face treaba bunii pe acolo. Acelaqi lucru mi-l spuneau qi algi parin{i. Eu insa raspundeam tuturor ca m-ag duce numai in cazul cAnd aggti cu siguranth cd asta-i voia lui Dumnezeu. ,,Altminteri, ziceam - mi-e frica sA nu cad din nou in pdcatele din care de abia am iegit." Rugdciunea mai savArgiseo minune in sufletul meu: imi restabilise pacea, fara de care nu mai puteam trai. Acum eram hotirAt ca - dacd nu-mi vine o chemare de sus - sd nu mai ies deloc dintre zidurile mdndstirii. A doua zi, tot la strAnsul fAnului, calugarii vorbeau despre grozAviile pe care le faceau nemlii pe fronturile de lupta. Se vorbea ca dAdeau foc la sateintregi, iar bielii oameni, cu copiii lor, iqi faceau hrube in pAmAnt, unde se adaposteauflamAnzi gi goi. Pirrintele Nicanor, care era socotit cel mai bun chlugAr, pentru ch iqi facea pravila qi canonul, gtia Psaltirea pe de rost qi mAnca o datd in zi, auzind acesteve$ti triste, zise indiferent: - Ce ne pasa noue de mireni! Bine cd noi avem ce mAnca! M-am ingrozitin inima mea. Iatd unde te duce, mi-am zis - via{a inchisd ir-rtr-omAnhstire gi iatn de ce stareful Zosima i-a spus lui Alioga sd plece din manastire, sa sufere in lume qi apoi sd se intoarci. Tot despre pArintele Nicanor se spunea cd, intr-o noaptc, cAnd pArintele Trifon cu care locuia uga in ug6, pe aceeaqisaid, avea o grea criza de amigdalita gi dis101

100

perat de clurere, batea in uEa Qi-l ruga pe parintele cra si-l chcmc pe pArintclc Ciherasim carL- sanii'Jicar-,t,. tarul manirstirii, aceita nici u-a raspuns, nici n-a cleschis' Un frate, care locttia ceva mai cleparte,l-a auzit Ei l-a chemat pe parintele Gherasim. A doua zi, parintele Trifon l-a intrebat: - Parintc Nicanor, u-ai anzit cArrd te strigam ast-t noapte? - Ba d a . A m auz it . - $i dc ce n-ai deschis? - Pentru cA imi faceam canonul' - $i m-ai lAsataqa,fara nici un ajutor! Nu-[i era mila de mine? - $tiarn c-o sa vinfr altul, rispunse Nicanor crt acecaqi incliferen!a. Acest dgoism, acoperit Ei ascunssub masca postului, a mataniil,or qi a pravilei este uua diu cele mai mari primejdii pe care i intuit-o genialul Dostoievski gi dc care rna pazeam ca de foc.

II ,,VAI MIE, DACA NU BINEVESTESC!"

(I Cor. 9,16)

,,Doamne,Tu nrni nprhrc gi inta stutt irrflncarat;Ttr egtirnsi tarc dec1tmilrc 9i rtr-ni bi rui t... in.girt.d: "Nu-L, u.oi rtrni CAtd r.ti-am.1ttLs irr potnctriSi rrici nu uoi moi proltttztridui trtr' irt Lui!", gfrrdul acestls-npret'ncut irLirtro trrcle dc mco itt focilrzrttor, ttu crarnirt stsretticistt-l i l nbug gi tti ci sa-lnni [rtdttr." Icremia 20,7-c).

1. CHEMAREA DE SUS
in luna august 1941 am primit cdteva scrisori de la care mi invitau sa vin Ia Bucureqti, colegii mei de"gcoala iar ie acolo sd ne intoarcem pe la locurile natale' Tot pe atunci am primit gi o scrisoare de la Chiginau in care fratele meti Vladimir, care se cdshtorise intre timp cu Dorina, imi aducea vestea cd atAt pdrinlii nogtri cAt 9i ei sunt sAndtoqiqi ca mi aqteaptasA md intorc acasd' Aceste vegti au corutituil Pentru mine cele mai teribile ispite in sensul demonic al cuvAntului' Pe de o parte, dorul^de pdrinli, de meleagurile copilariei, de fratele meu, era tispui de mare, iaipe de alta parte manastirea md lega de bomnul Iisus, d-emAntuirea sufletului, de cer gi-de rai. Mi-era fricd sd mi intorc acasd,pentru ca sd cad din nou in mocirla din care de abia ,'r.r ".r^.r" iesisem. Nu voi uita niciodata acea zi de duminicA in care tristetea sfdqietoareclzuse din nou asuPra inimii mele intocmai ca dracul cel de miazizi. Et"'alpa-r"uta. O l,r"t"tn spre pidure' in poiand, ug"iut pe o piatrd gi- ca o eruplie de vulcan- mi --u* s-a revaisat dirrerea prin lacrimi, vaiete 9i suspine' PlAneeam de sarea haini de pe mine. Durerea era atAt de lumplita incAt ag fi preferat o durere fizica' Mi se Parea .a uq fi suportat maiugor o fracturd sau un culit in spate' em smgii atunci, pe propria mea piele, adevdrul pe care l-a spus Dostoievski: ,,inima omului este terenul de lupti dintreDumnezeu giSatana". Ziceaminsinea mea: da'cadurerea iadului veqnic este mai groaznicd, atunci vai gi amar de noi, pacdtoqii' Dar tocmai cAnd suferinla era mai atroce,s-a auzitsunetul argintiu al clopotelor de Vecernie. M-am ridicat automat de pe piatra qi m-am indreptat spre bisericd. Acolo, in timpul cdnd se cAnta Paraciisul Maicii Domnului, m-am rugat cu tot focul 105

inimii mele ca sa mi se ridice aceastainsur:ortabila durere. CAnd parintele stare{ cAnta:,,PreaSfanta Nascatoare de Dumnezeu mAntuieqte-lte pre rroi" , eu repetam aceleaqi cuvinte in inima mea. Le rosteam cu toata tAria sufletului meu, ca omui disperat. $i iata cA dupa Vecernie m-am simlit uqurat. Lupta trecuse. Biruisela Iisus gi Maica Domnului. Iar de atunci niciodatAn-am simtit asemeneasfAqieri launtrice. Am mai avut durcri de alta naturi, dar ca asta niciodatA. Iegind din biserica, o pace gi o liniqte dumnezeiascA au coborAt peste sufletul meu care din nou s-a resemnat, s-a impAcat cu el insuqi. M-am hotarAtsA rAmAn- daca a$a va fi voia lui Dumnezeu - pAna la moarte in acest fermecAtor Iocaq de rugdciune Ei de bucurii duhovnicegti. DacA imi mai spunea cineva de Transnistria, rispundeam mereu: cum va fi voia Domnului. Nr-rvoi pleca fara o chemarede Sus. ^ pi chcmareami-a venit. intr-o noapte de august, tot irr 1941,visez cd md duc la gara din RAmnicu VElceaca'saplec urrdcvacu trenul. StAndpe peronul garii, vad cd se apropie un tren pe care scria:,,Bucuregti" dar cAnd am vrut sAmi urcin el n-am , izbutit, pentru ch trenul nu s-a oprit deloc, ci a mers mai departe. Pestepufin timp apare un alt tren. Pe acesta scria:,,Galafi" , dar nici acestanu s-a oprit. In sfArgit,vine al treilea tren pe care scria: ,,Chiginau" . Acesta s-a oprit qi eu m-am urcat in vagon. Fiind insa vreme de rizboi, cAldtoream intr-un vagon-platformA.La un moment dat, imi scapa biletul din mAnA gi se rostogolegteprintre traverse. In vis, biletul avea parca infaliqarea rotunda gi roqie ca o bomboanA. Citind mereu Vielile Sfinfilor, Patericui qi scrierile Sfin(ilor Parjn!i, ma gAndeam,zi gi noapte,ca nu cumva aceasta chemaresi-mi vind de la diavolul carene ingalA, prefacdndu-sechiar in chip de irrger luminat. $i atAt de 106

rrrrrl ma l )rcocupaaccstgA nd,i nci t mi -a rasar itqi ir r vt s' t cancfbilctul a cazui iutrc travcrse/nll-am zls t ,rt-iatrrn'ci rrrti nrrrulaccl ui a5ivi s: ,,dacatrcrtttlsc v' r opr i 5i cu ir t t i cir vt,r ga'sibilt'tul, itr.scamua vislrl estede la Dttmnczctt' trcnul't'tusc va opri gi ctr nu-nri voi gasi bilctu-l '.,r'i..-n ta vi sul cstc dcl a di avol tri " ' C r'r gct ; t lt t l t cl' ast i l rscarnl ca biletul trcnul se opreqte,eu cobor dirl vagoll, irtri gasesc ir sprc C hi E i nal , dc r' tnclc t r i vet r isc si rnt' rs mi i de-partc, fratci ui mctl V l adi mi r' ,..i .t.,i .ea M-am trczit din somn fcrm couvins cit voia ltli Dum,rczctrcstesir plcc ia Chiqinau' Fara sa ridic pcrdeaua dc intclc i., i"*ittt." iriri factri mictrl bagai, ma dusci la p.ar de iilvcstru, care era lc-rc{iitor star.'q;i, dr'rpace ii sarutai mina, ii zisei: - Va rog sa-nridati blagosloveniaqi bilctul de voic ca sa pl cc di n nranasti re. - Unde vrei sa te duci? - Misionar in Translristria' - Pai, gtiam eu ca n-ai sa stai iu mauasttrc' Cu biletul dc voie in buzunar, am luat-o prin padure ca sA uu mh mai intAlrrcsccu vreun calugirr carc sa nlA qi intrebe, sii ma descoase sa md opreasia din clrumul mcu. Plecam imbracat caitrgarcqtc.Plccam c-lintnatrastirc nu ci sa ma dczbrac d6 haina monahala - fercasca maimult pe ci dimpotriva sirma t-rcvoiesc O.rt ."r"tlqi a scmcnilor'^OareAlioqa n-a calea mAntuirii proprii plecat, din ascultare, sir sufcre in lurne? IcA i nd di n padurc, am trccut pri rr Muicr casca' am intiai in BuiorLni gi acun'rma aprbpiam dc qosca'La cr cotitura, din dosui unui gard impletit, atn attzit o voce de copil:,,Be-hc-hc-he!" Era pentru prima oarA cAnd, imbricat cdiugareqtcqi cu bar6a, prinicam - in bataie de loc - porccla clc tap' 707

imi venea cam greu. Pdna atunci nu-gi batuse joc nimeni de mine. Acumimi venea s6-i zic copilului: - Ce rdu !i-am facut? De ce-{i bafi joc de mine? Dar n-am zis nimic gi am mers mai departe. Pdgind insd pe Sosea/mi-am adus aminte cum, pe cAnd eram student, am rAs gi eu de un biet preot nevinovat. Atunci, eram amelit de biuturd gi nu credeam cd voi ajunge vreodatd in situalia preotului, care gi-a plecat capul ruginat gi a mers mai departe. Ajuns in RAmnicu VAlcea m-am intdlnit pe stradd cu parintele Sachelarie, un calugdr teolog pornit tot de la Frdsinei. - Ce mai faci, frate Victore? md intreba phrintele vesel. * Sunt in drum spre Transnistria, am rdspuns ferm. - Foarte bine! Fra{ia ta eqti cel mai indicat. Cunogti limba rusd qi o sd fii de un real folos pentru credinciogii de acolo. Ai obtinut aprobarea? - Inci nu. - Vino cu mine, ma apuca parintele Sachelarie de bra!, conducAndu-mi in camera unde poposise. Aici mi-a dat o coala de hArtie ca sd-mi scriu cerereaqi, dupi ce am iscdlit-o, a luat-o ca sA se ducd personal cu ea la Ministerul Cultelor. Trebuia sd mai agteptvreo zece zile. Pdrintele Simeon pe care il glsisem la metoc, ma sfatuia sa ma intorc la Frdsinei, dar eu am luat-o spre Cozia, gAndindu-ma ca trebuie si iau trenul ce duce spre copiii caremd agteptau. Aici l-am citit cu mult entuziasm pe SfAntul Ioan Scdraru. Mi se pdrea cd Dumnezeu imi scoate anumite cdrli in cale tocmai in momentul cAnd am mai multa nevoie de ele. ,,Scara" era cartea cea mai potrivit6 care - ca un ghid - imi ardta drumul mai departe. Poate tocmai pentru SfAntul Ioan ScAraru am qi luat-o spre Cozia.

108

inca CAndm-am reintorsdupA zecezile'.raspulrsul pe venise.La metoc il gas^isem parintele Ioanichie r',u AEeza[ipe.iarba' careimi facu;em ucerricia' A;i;;;l^ pe pom,i-ampovestittoatalupta tertbtla unui ii "^U.o ."['"t" a"t-o'..t *in" insumi atuncicAndimi faceam ,"rr"i""]" i" .t,i6o t.rl.De abia acum a inlelesp.iri'rtele ca i"""";.'hi" a;." ta."u^ mereu gi de ce eram inciudat La desphrlire'pirinAii;;;;i dil pidurea Neamlului' cd m-a i"i"-fou"i.nii qi-a cerut ieriare, spunAndu-mi adicdm-a chinuit' ,,oropsit", de La metoc nu mai puteam sta' Trebuia sd-mi vhd mult bagaj,Tl-T Iasatvesta drttm. Ca sh nu am prea ui*iia, i u* dat unrii calugarrasi de.lAnain schimbul doc, iar boca'Eii Pe careii cumpAras:* dq ;;i;i;;;; r-am dat urlul la Mociornila, qi carema cam strAngeau' cu ?tui"1" t.nii"'Uil unor pantofi laraner;ti talpa groasa de cauciuc. Simeoncdt bun, atatParinte.le CAndmi-am luat rirmas mi-au dat cevabani de drum gi' Ioanichie ri iu cu "ati"t"f" Irir"i^"*l"ol-o tpt" gara'9i cum mergeam traista vazut, le-i spus celor doi doamna^.ot? ip"t", " --u barballcareo insoleau: popii aEtia? de-aqfi in locul Maregalului Eu - Ce-i cu Antonescu toti i-a$trimite pe front' rjc Mai tArziu, un preot din Oltenia imi povcsteaca lasc multa vreme a staf Ia indoiala,dacire cazul stt-Ql plecemisionar in Transnistria'$i iatd cit r".tiii^ si sa Pc i;'tt-;;;ot" Jlt"ota cum uu aviouzburaspre.Rusia' iar erachipulMAntuitorulu^i' pe alta r itioa a ivionului //vI chipill Maicii Domnului.Iar uu glasde suslI sPulle: noimctgem sa luPtim" ' Desisur,si eu mergeamla razboi, dar la razboiul ne'uarui ca sa lupt pc frontul duhovnicesc' trenului, ma plimbam.PeperoLa garir,in aEteptarea pustiu' Niqte fetb,ca sd-qibata joc apioa^pe era nul ca"re 109

il(' r'l1ir1c, s-au prins toate cot Ia cot qi mi-au barat iocul tlr. trcccrc, rAzAnd pe infundate. O data cu rusinea, a,supra sufletului meu se abatu o triste{e piinA de dcz-nadejdc. Atunci mi-a venit gAndul sA ma rbg. $i tot a coio,pe peron, am inceput sAzic in mintea mea psalmui 5(1. CAnd am ajuns la stihul: ,,lnima curata zide$teintru minc, Dumnezeule" ,,,Duhul tAu cel SfAntnu-l lua de la mine" , ci cu ,,Duh stApAnitor ma intareqte" , mi-a I'enit cle sus atAta mAngAiereqi tarie, atAtabucurie qi putere lncAt mi se pareacd m-am inalgatdeasupratuturor celor de pe peron, zburAnd ca o pasAreprin sfereie ceregti. Atunci mi-am adus aminte de cuvAntul SfAntului lVIacarie Egipteanu care zice cA cei ce s-au urcat in corabia Duhului celui bun qi de via!a facatortrec peste putcrile dugmAnoase qi rele, cAci sufletele creqiiniior zbbarA pe dcasupra oricarei rauth{i. In sfArqit,sosi trenui. Vagoaneleerau exact ca in vis, adica nigte vagoane-platformecu carese cara pietriq de la cariera manastirii Turnu. Aqa arn calatorii p.1nA la Piatra-Olt, unde, schimbAnd frerrul, m-am Llrcat irrtr-un vagon de pasageri. In Gara de Nord am fost nevoit sA aqteptrnai multe ore. in sala de agteptare era o mare for:foia. Militari gi crvili, femei gi copii se imbulzeau grabiqi Ei ingrijorafi. Cu greu mi-am gAsitloc pe o banci,singur ca de obicei. Un tAr-rarcu barbigon qi cu pardesiu ncgru trecca mereu prin fagamea gi, din cdnd in cAnd,se ulta lung la mir-re. un moment dat, tAnirul se opreqte, intrciba La ma din c e md n A s t ir es unt qi a p o i s e re i o ma n d a , s p u n A n dtr-mi cA gi el esteun calugar de Ia SfArrtulMunte qi ca a 'r.cnitin fara ca sa-giaralljezcsituafia rniiitara. Stapanit mereu de gAndul mAntuirii sufletului qi de cclc citite in Vie{ile Sfin(ilor, l-am intrebat: - La SfAntul Munte mai surrt cAlugarisfinli aqa cum au fost odata?

Mai sunt, raspllnse calugdrul atonit. Surrt pustnici qi r rr o i nal ta vi a[a duhovni ccasca pl i ni dc Duh Sf ant . r f ' t,r' sorral ,sc cl - cunoscurmatorul caz:PecAnci cgclc zi (';rrol al ll-lea vizita muntele Athos, din suita lui clc olituri s-a dc'sprinsunul gi m-a intrebat unde ar ptttea girsi un pustnic-duhovnic la care sa se spovedeasca. l-irrn arAtat peqtera unde se nevoia un pustnic imbrrrrirtatit. Ofilerul qi-a marturisit cu multA zdrobire de irrirni toate pdcatele,iar la urmA i-a cerut duhovnicului lriuccuvAntarea mearga in Turcia unde, marturisinsa cltr-l pe l{ristos, sa moara mucenic. Duhor.'nicul i-a ri l spuns cd i n zi l el e noastre e posi bi l sa vie{uiegt i in crcgtineqte Turcia gi totuqi sa nu fii martirizat. Dar, i-a vrei si te faci mucenic, fa-te sfatuit duhovnicul - dacFr rrcbunpentru Hristos. Ofilerul cunogteavia{a SfAntului Andrci cel nebun pentru Hristos, precum gi via{a SfAns-a trrlui Simeon care,de asemenea, facut nebun pentru cruce qi, cu I Iristos,gtia - deci - cAtestede grea aceasta toatc acestea, ascultat pe duhovnic. Cind regele s-a l-a rctrascu suita, el a ramas pe loc.S-adezbrhcatde hainele Iui militare, a imbracat o camaqade noapte, s-a incaltat ctr niqte opinci gi, in felul acesta,a pornit prin toate marrastirilesi schiturile facAnd tot felul de nebunii. Cei cc r1u-lgtiau, rideau qi-qibateau joc de el. El insa rabda toatc pcntru Dumnezeu. Se hrhnea din miia altora qi clormcapc undc apuca.Dar eu, continua calugarul - nu riclcam rriciodatade cl. Fostul ofifcr obscrvaacestlucru 5i, cand r1ucra uirnctri,se apropia de mine qi-mi spunea nrultt' crrvitrtccic folos pclttru mautuirca sufletului. an1 rA nras i tl prcsi onat gi int ar it pe l ,a dt' spar{ i r(-, c,rlt'act' nri-anr alcs-o itr urnta cclor povcstite de catre ch caluqanr I atonit. Ma gi ncit'anr i.rr sa-l imit pe ofi{er de I)ar cclc cc au rlrtnat nr-au incredin{at ca '",ali rrt'r,oit'. nu nrai t'rA ncvoic sa n1a fac ucbun pcntru Hristos, ma ca 1-rcntru qi aqa toata lr.rnrcir collsidera uebun. 111

110

2. MAMA M-A INTELES

La ChiEinau, trenul a ajuns noaptea. Era intuneric Ai ploua mdrunt. Strazile erau pustii, iar clddirile - bombardate qi arse de pArjolul rdzboiului. TrecAnd pe lAnga darAmdturile caselor, mA apucau fiorii. Mi se parea ca, din fiecare groapa, de dupa fiece zid innegrif de fum, ma pdndeqte un strigoi sau un bandit, vrAnd si-mi sard in spate gi sA ma omoare. Ca sd-mi piard frica, rosteam mereu rugdciunea lui lisus. Strada SfAntul Andrei, unde avusesem gazda pe vremea studenfiei qi unde acum igi avea gazda Vladimir, se afla la ceialalt capdt al oragului. Dupa multe dibuieli, am gasit - in sfArqit- strada, am desluqit numdrul gi am infrat in curtea plina de baltoace. Am batut sfios la ugd, iar dinduntru a raspuns un glas de femeie: - Cine-i? - Un prieten, am raspuns la rAndul meu. Dupa un schimb de cuvinte, rostite in qoapta, uQas-a deschisincet Ei a aparut capul lui Vladimir. In semiobscurul de afard, fratele s-a oprit ingrozit. Nu avea nici un_prietencu mustdfi gi cu barba aga de mare, imbrdcat in haine calugdregti. Ii vedeam ochii marifi de groazd. El tdcea;taceam gi eu. Daca l-aq mai fi linut aga cAtevasecundb cred cd Vlad ar fi tipat. Dar mi s-a facut milS de el, gi i-am zis: - Mai, frate.meu! Era parola noastri de alta data. Vladimir a respirat u$urat, m-a imbrdligat gi m-a poftit induntru. Fratele Dorinei, colezul meu de clasd,era in culmea unei satisfacfii sadice. RAdJa de se pripddea. M-a vdzut, in sfArgit, umilit, injosii, inferior, cei ptiEn sub aspectul exterior, pe mine care alta data il depageam in muite privin[e. La Chiqinau, intr-adevir, aproape togi cunoscufii gi prietenii mi considerau nebun. 112

('c biiat bun era! zicea V'T' - pAcatcir s-a ficnit! 'l .rta.care aflase de sosireamea, a venit la Chiginau ,,,ul,lini,iinnriiorat. il sfatuia pe Vlad sa ma urmareasca r l',rt Iru cuti,ra am itrnebunit cu adcvarat' i - Dar cum de te-a lasat inima sa nu cobori in Perival cont ir s-o vczi pe mama, sti ma vezi pe mine' ci [i-ai ma ipte Ci"tlElnau? iirtreba tata indurerat' i;;.';",;;;*'J dacA - Pentru cd era noaPte 9i,oP9l nu eram sigur ln vlata,' srrntcfiacasi, daca suntetl ' --i;;, Iui a totuqi, nu se impaca cu gAndul ca baiatul mal departe cu trenul qi n-a venit direct acasa' trccut gtiut Eu insA erim sincer; pAna la Chiqinau n-am mei' Razboiul adusesedespariirfii r;;;iil.;espre tule urmari nePrevhzute' Tot De la Chisiniru am venit cu to[ii acasa'la CoEeni' qi fratele mai marc, Petru preotul' impre; t"^lt .t;i; al ot"oteisa Maria' Dcsigur, obic-ctulglumelor' "iii.l eu' $l astacu atat mal spiritel6r si al compatimirilor cram qi nu mai beam vir-r nu mai mAncamcarne' "\"ti.o.at "u Petru imi arunca in farfurie cAte un picior La masd, de gaina fripta, zicA:ldu-mi in hohote de rAs: - Na-ti un diavol! Tata insa era disperat qi zdrobit de ruqine' mdninci - Tu esti slab,imi spunea - 9i daca tru mai ponoi a" vin roqu ai sa te imbolndveqti q] .o."" "iit"irt't qi ai sd mori. CAnd se intAh,eacu oamenii din sat, sPuneaindurerat: (adica -- Uitolirra la el: aqa cum este acum l11i:9-: gcoala.prtTill^",: manastire)il puteam facc numai cu lel Pe la *oi urr"n^ nevoie si cheltuiesc sute de mii de gcoli inalte. N-?intr-o duminicd, am stat in strani cu cAntirefii' obiqnuiam atunci cAnd eram elev maiintrat in altar cum Dar dupa ritt.ta""t. Oamenii din sai nLl m-au cunoscttt' pe tata: Liturghie, credincioqii l-au intrebat
IIJ

- Parirrte,da' cine a fost prcotul cei batrAndin stranA? - Era tnai batrin ca mirrc? iscodi tata. - Mai bAtrAn,rAspunseun enoriaEcu hotarire. - Era Victor, baiatul rncu, zise tata rizincl. Tata parea mai tinar pcntnl ca sc fcrchezuia qi se . tundea. Cci tineri ma privcatr cu o curiozitatc anlcstccatacu sparma. O fata mi-a spus ca i se ridica parul iu cap cAnd m a vccl cap lc t os in s t r ana . Dar clupa ce s-alt mai obiqrruitcu mitrc, fctelc catrtau sa ma ispiteasca. irrsa le raspundeam: Eu - Cu .re ' v eniE i v oi s a n ta i s p i ti ti ? E rr g ti l r c e s u tl t petrecerile,gtiu ce sur"rt balurilc,'gtiu cc sunt fcmcile, _ dar voi nu gti[i cesLirrtplacerilc. ctirate,pliccrilc duhov_ niccgti,carc nr.r-{i lasdamaraciuneirr sudet, nici mustrari cl.e congtiin[a.In conrpara{iecr"r placcrilc trupeqti, place_ nle.dunovllrccEtt sunt ca senirrul cc.mh-ri fa[a de-mur_ daria parnAntuiui. Desigr"rr, nimcni ltu lna in[elegea.Caci nurnai cine a gustat qi a vazr.rtcit de btrn cste-Domnul, rrtrmai accla putc.asA-mi in{elcaga fericirea Iaurrtrica. lntr-o ascmer"rea situa(ic, prictenii iqi dadeatrparcrca fiecare in felul lui. Urrii zic.-au cA rn-anl scrantii la cap, al[ii ca n-am fost in stare sA ma itrsor, citcva fete au foisi cleparere ca din cauza lor anl4rlccatla manastire,iar un preot din satul vecin srrslitrea ca Llrlnarescsa ajurrg ePiscoP. Ntrrnai firama, sarr-narla mama, rrn s-a incrczut nici in parcrilc ei proprii, uici in parcrile altora, ci m-a hrat cle nlA n a , n t-a c olt Llusln c ar n c ra c i , c .rrc i n a c c l a s i i i n rp servea qi dc bucatarie,s-a agczatpe pat langa fr.ciorul di iubit gi m-a intrebat: - Ia sa-rnispu i tu mic, cjrrctc-a facut pe tine sA tc.duci , la nla n a sttr ca - Dracu', i-am rAspurrszirnbiud. 171

loc Ei, ir"r sa sPui ca Dumllczclr"' vrind nmintrerui-rt-o gi i-am isttlrisit ctttn clial'oltrl' mi-a facut ccl rnai marc biuc' rar'r, faca r,,r-n1i - Nu cumva Pclltrtl ca t1ute-am ltisatsa te casatorcqii t'u Dorina? mi intrcba mama iu conttnuarc' mtrstrari Dc buni scama, biata mama avllsese tcribilc - dincokl de Prttt - aflaseca Victor al .'f .urlgiii"la ciinci " plingea O ,'i sc facusc'calugar. vccinii mi-a spus ca nlan1a pirLrl .1in caP, perltru ca' impob'ivirrdu-sir ;i-,sismulS;ea caleamatiAstirii' cu ,'asatorici Dori,ra,fiui ci a apLlcat ctt toate accstc.'t, i-am rasPtll-ls: $tiirrd dc - Ti-aduci alllilltc curn, fiind irr clasa a $asca oari cA \/rcatl sa ma scmil'far, li-arrr sptrs Pclltrll prirna ca asta' ca, {accalugir, iar tu miiai r,isPl-tns tlacir fac ltna i 1ii ci l umca i n caP ? ia - Da, mi-aduc amirrtc,zisc malrla, inseuinincltt-sc fa(a. mea' - Ei binc, accstgilrd a staruit lncrcu iu r-utlrtea
tl t'gi ntr-[i sP tl l l c.rn] tti ni i t"

- Dar'caic att fost ntrltivcle?Cine tc-a incicmnat?Ntli pt-: il Lrlcsiematn Gala Galactiot't"' toate framatrurat-trei Attrnci am inccirpt sA-iistorisesc ;lccstci clc5ertaciunL.a l-aur e-lcscris tarile melc latrntricc. vorbi t cl esprcj crtf;r \l ;rnttri to r ult r i' dcspr c Iut.ni .I-am mi, dc'sprc iad, clcsprc mttrtlari't 1''lcatclor lloastrc Sl unc.ivic!i traita in cltrhul evangireiic' frumuscgea t'lcspre lllAnta ii't Unlp cc cu ii Povcstcanl toatc acesltcA' clc corrgtiin[a l)ctltrtl trccnrotionaia, cu virclifc ''.'tlstrari spuniuelu-mi: ci cr-rtui - a inccput sa planga, - Fcrice cle tinc ca ti-ai alcs calca accasta! Marc.nri -afostbtrcuri aci ri Ll atrrar-rzit dir r Bur alll( - ll1 clc' .ruit ,,,..,rt" cu'i*te. i. pius ma btrcnrau llcspLls dc P ocai n!a. l i rcri r.ni lei c

De fapt, pocainfa mamei incepuse inca de pe vremea cAnd eu eram in ultimele clase de seminar. Acest lucru l-am constatat eu insumi in urmdtoarea imprejurare. Era intr-o duminicA dupa-masA. Tata iesise de la biserici qi, dupA ce am mAn.oi, r."-u.n r"tras sa ne odihnim. In cash era pace. Nu era nici o neinfelegere sau cearta. $i to'rugi, cAnd, dupa odihnd, am iegit prin uqa din dos, am vdzut-o pe mama gezArrdsingurd pe prispA gi plAngAnd. N-am intrebat-o de ce plAnge, fiindcA eram sigur cAnumai pentru picatele ei vdrsa acestelacrimi de pocAin{a. Acum insi, cAnd m-a vAzut in hainA calugAreascA, mi-a mArturisit iupta grozavh pe care a dus-o cu ea insagi gi cu diavoiul. Ca sA scape de befie, mama igi pregatea un ceai tare, cu cAt mai multa esenta. $i cAnd ii venea pofta de bauturh sorbea din acest ceai rusesc. Dar diavolul n-o lasa in pace nici noaptea. Odath, seara tArziu, se dezbricase gi, cAnd s-a culcat, a vdrzutla un moment dat, un monstru negru care venise sa tabdrascapeste ea,in pat. Mama s-a sculat repede qi s-a inchinat. Monstrul a dispArut. Altadatd, o voce de barbat o striga pe nume din tiirda qi, cAnd a ieqit sa vadA cine o strigd, n-a vdzut pe nimeni. Dupi cele unsprezece luni de mdnAstire,pentru mine lacrimile de pocain[h ale mgmei erau comoara cea mai de pre!. De data aceasta, mama era ceamai in mAsurdsd ma inteleaga.$i totuqi, inima ei de mama imi mai punea o intrebare: - Bine, te in{eleg, dar de ce sd te chinuieqti aqade rdu? N-ai acolo nici plapumd, nici pernd, nici mAncare bund. Tu eqti slabuf... - MamA, rispundeam la rAndul meu ingAndurat de-ai qti tu cAt sunt eu de pacatos qi cAt de bun a fost Domnul Iisus cu mine... .

cuvinte m-au podidit-lacrimile' Iar mama' l,n ,tt't'stc m-a mAngAiat lnrlurofittal, Ei-apus mAna ie capul meu, ci nd eram copi l 9t ml -a zl s: I n nl tut(' i 'l'r'irr(clcg,te infeleg, lasA,nu mai plAnge"' lirirrn,amindoi, ca la rugaciune' I'rolitirrd de acesteciipe sfinte qi gtiind ce-i mai lip,il':rlr' tttantci,i-am zis: I'iruA acum tu mi-ai fost mami, iar eu !i-am fost fiu' I h. ,rt rrrn inainte eu ili voi fi tata, iar tu sd-mi fii fiica' negreqit' Dacd nu n r.(ultil ce-[i spun: si te spov.edeqti un duvecini, ;i tc' sporledeqtila pieolii "';'' la vreo manaitire,-de la vreun,schit 9i sa-gi Ir,rvrrit'dc -lege-fi t.ttit.'qti, sub epitrahil, toate pircateledin copilarie' ',,.r, ('rt accst prilej, i-am povestit cu de-amanuntul cum r,r ,,,r, .rpot"'dit du insuriri 9i ce mareuQurare am simlit' si sa Arrr 1x,r)aluit-o se roage ori de cAte ori a.rc.rAgaz' rugaciunea lui.Iisus 9i,sA in minteiei ,,.ln ( tt(.irs('il zilnic cAte un capitol din Evanghelle' ln telul "r"inictatmi-a fost al doilea prieten care m-a in[eles' ,r,:"ri,i -i*o i, ., ,lir;,1" mine qi nu m-a socotit nebun' Primul.prietcn ,r lost Paul Nica. Acesta a venit cu toath serlozltatL'ala .a"J sosisemla Chiginau,mi-a cerut informafiicu "ri',.', la Frasinci,m-a iniuraiat pe caleacAlugariei' iar i,, iuiic qi ,r:,tl tzi ' stc el cal ugar' < 'l'irta,desigur, a simgit transfo^rmarea dir-rsufletul maii ascundeaEvanghelia' rrtt'i,ir irtccpilt s-o urmareasca, sa I rrtttltt-i tc'a^md nu plece la manastire qi sa-l lase singur'

3. NERABDAREA
n ('ilsaimi cra tare greu. Trebuia sa rAd qi sA glumesc crr lrir[ii gi cu prietcnif aturrcicAnd imi venea sa Planq It ,,,trrrl'rog. Siigura mea mangAiereo gascamin biserich i ri l rtl r' n' l Arl cui am Qima ruS am l n tal na'
I t/

176

Bisericaera-clcparte casa parohiala in care lclctria cie , far n i l i a p rt' . t t r lr r i. F r s c s c zi .l i ti i p e v a rfr.rl c a l u h i c . s a d fle aproape qi de sattrl Tirsira l;ir., se afla dc. cealalta parrc. Sosise iarna. Cazuse zatparlanrultar.Tcltugi mA c-lu_ ccam zilnic ca sa ma rotr in biscrica. intr-o.climirreaqR, cArrl m-anr indreptat spre bisc,rica, s -a lu a t d u pa m r nc c a( c lt rg trl l o l o l a np " .n r., i l n rrl u i a m c rrttotclc'auna c.itc o porfic c.ic crr piiinc. Vazarrd cA r.trr se intoarce acasa, am inicriat sa-i alung cu bulgari dc zapadii, clar cii[eiuqul statea cit statci locului"Ei apoi iariigi alcrga in urma bincfacatorului sau. Cgnd ajurrsla uqa bisericii,am ciescuiat lacatul qi 11 am i u tra t iuiunt r u, gA nd i rrd r_ r-m c a mi c u { u t c a q e i , A r.1massingur, o va hla iuapoi spr.ecasa, adtilmccAud proaspetc.Intr-aclcvar,clup.rcc a scArrcit timp un )1.-:-t-/ t a u$ a ca fcl nqullt u s - a m a i a u z i t. Bu c u ro s ,m i _ a m c o ri _ tintrat Acatistul mai departe, fiinc-l sigur ca acum cafelul a ajt rn sa ca s a. Dar c and am i c g i t d i rrEi s c ri c a , a rc m i _ a m fos,tmirarca, vazinc-lu-l.peca[clugul mcu culcat hr pra_ gr.rlugii, ctr.zapadatopita in jirul iui. Bictul cafell CL_ar fr tacut el, daca ag fi iegit prin uqa din altar sarrdaca n_aq fi iesit deloc? Ce lcc{ie de crcdinciogie, de devotament mi_a datl Mic u l a n rmal ar f i aqt c pt atJ ;r ap i n n a r fi n ru ri t c l efri g trq gi dc fo a mc, . c u nadc jdc ac a l l i n i r-i rn m o m c n t i n a l tu l u q l sc va cleschidegi va apare ccl ce a avut mila qi i-a daio br"rca[icii pAine.Domnul Iisus a avut mili gi mi-a dat de tot ce a avut mai scunp. Timpul_trecea grell. Oricc zi pierduta in zadar ma cor$urna. Parcaii vec{campe copilagiicarema aqteptau dirrcolo dc Nistru ca sa lc istori.scscr.lcsprc dc'spre rai, c a dcre ap ri m ilor oam eni E i d c s p rc mi l a d o n rn u i u i Ii l u s car-ene cheama inapoi in grddina cea frumoasA. Iar ordinul de la Mitropolia Olteniei tot nu veneal 118

( ',rr,,\nu pierd vrcme.a zadar, al-r1 il'lccplltsa prctiatr iu irr krcul tatalui mcLlr carc ntt vclia se-qi rupa lr'li1',r,r vccit r eulr de Ma cl pi rrl i r' l t,k' cgeaba... duceampri u satel e car[i El'rlr,,ull vorbi cu oanleuii credinciogi,lc daclc'anr tlc gl rr,vi stcbi scri cegti i,ar cA nd i i i ntaream P e ci m a vc,lt',rrrrPc rnirrc insumi iutarit. $eful de post creclcacfr (' rrrrrl ,l rr u propaganda sti l i gti l or... Ma i nj ur a in f a[ a cazl tri pl ecam i t r sat e m ; r i l rrl Jl rti nrcu. Iu ascl nel tL' a M-am Irrrl t,| ;111111c. dtrs, astfel ,pc j os pi na l a Cat r anic, ,,,rtrrlrr (' arc am copi l ari t. A i ci nu m-atl ctlllosct t tnici i | { )l)ilr ( u carc m-amlucat de-a ,,mijoarca" , nici batrinii. t rr to(i i i nsa erau ncdunreri [i : ,, ( )nrc cc I-o fi facut pe baiatul parintc.lttiGrig,oric :.t. ',,1 t illttgareascir?" l rr.r i ari ra grca, zapada mul ta qi ge' r.Tot t r Ei at At la ph,t,rrt' cat Ei la inapoiere, strabatalld zeci dc kilomctri, rlirr fericirea gi linigtea laurririca Pe Sarc [i-o da ;irr..l,rrn .,rnlillli'rtatca ltri unita cu rugfrciuncet Iisus. Imi vcucau irni vcnea unrilin!a sfirrtegi lttmirtoase,iar c.1nd t',,rr(luri carc de bucurie, fara sa {ilr seama cle viscoh"rl l,l,urll('ilnt rrrrr,rl cl ca obraj i i pe deal ul Magura. am irr irlta zi, tot de dorul singr.rratafii, luat-o clin lrou Mi rgura,cel mai i nal t deai di n tci atapr ovilr cia,ca l ' ," ,tt' la ',,i 1il,1 sP()vcdcsc urr precltPc care luntca il socoteaca l ,{ ' un ()n1ce l l u cra i ntreg l a rni rrtc.E u i trs a il iubcaln l,,.ntnl cir cra intrcg Ia inimi. Avc'a ttu suflet curat ca dc r o1'il. l)11i1qtcle lv{alac- aqa il chema pc preot - m-a nrai rrrritca pc tlll frate. Nu qtia cLrnlsa mir ciusteasca I'r miI' rrrt..i i i nclvrenreaC raci unul ui ,preoteasa a pr egat it l o nlilr;ilDc care uu se aflau decit rnincarttri de caruc. Eu rrrrlirrstirscmcarnc de cind paqisem pragul manastirii carllc. Aici insa m-am I 'r,l:, rrci.N ici acasarru mAucase-m r ,rl l ,rt, corl ati r,ntr-o marci ncurc.l tura.P c de o par t e nu tl i \'ot,tnlsa calcrcgula Frasineiului,iar pc clealta parte nu \,{)r,|lilsil calc dragostcace mi sc arataseiu casaaccstu; 119

prezellla Iul llsus. lntors acasa, din nou stateamca pe ace.O zi pierduta llf pentru mine un margaritar picrdut. Iar fard ordinul Mitropoliei nu puteam tiece Ni'strul. r_nama imi.pregatise cele de rrebuinla pen_ ._.]t]T:_ltTn rru orunl. Ml-a procurat o pereche de cizme, o caiitila si o vesta chptugita cu ldnd. tipsea numai ordinul. . \aa galfesc, mama, sa trec Nistrul apa, fari nici o autoriza[ie, ii spun ingAndurat. - Vai de mine! Cum sA treci aga?!sdri mama ingri_ jorata. Nu gtii ca te impugcd graniierii? ce daci md impugca? i-am raspuns calm. Voi fi I - : $i fericit ca mor pe caleabomnului. A doua zi, diminea[a, eram hotarAt sa plec, far6 sd mai Totul era aranjat 9i, cAnh sA pornesc la is_l:!t g9.ilyt. s-a rvit o piedica la care nu ma agteptani.Mi_a fost 1rum, cu neputlnta sa plec. Foarte.nelinigtita de hotardrea mea, mama se ruga pentru mine. $i iata cAa treia zi dimineafa imi istoriseq"te urmatorul vis care pe jumatate era vedenie. De_$i dormea, mama vedea, casa parohiall aga cum era. Se vedea culcata-in patul ei. Vedea g"o*Ll .u." desparlea cam-eraei de saiiga ce ducea in Sdaia in care qormeam eu. La un moment dat, mama vede c6 trece un tanar, un prieten spre camera mea, ca sa ma vadA. y111t:.1 .epede,din pat gi se lua dupa tAnar, pe care rl srmtea ca pe cel mai bun prieten al fiului ei. Cand mama rntra, ln urma tAnirului, in odaia mea, md vhzu dormind ca de obicei: cu capul spr" g"u* gi.r', picioarele 720

preot aqade bun. PAnala urm6, am calcatregula Frasi_ neiului numai sAnu refuz dragostea p."ot"trl, ii.i;;; acest sferadragostei maiirare d'ecAt caz e sfera'p;rdi;. se,inserase. Eram silit sa treCprintr_o __:.1_t]ril?rere,, paqure.vlscotul ndicasenamefimariqi eu erarn sinqur. ]ofusi.simfeam parcir o bucuiie, o ,iaJ"lJ", ,l;]3;

sprc soba. in acest timp, prietenul sc afla la cap'ltaiul ,r\"r'r,t" aplecasc asupia mea, privirrd-u-mir cu mttlti u.iia'riatuloste. Si decidata,acesi tAnhr frumos, cu o fali l:,tiat'aca d"ecopil gi cu o tunici neagrd inchisA pAud sus' sc ridicA, se opreqtegi-i sputrc mamer: - inchideqi uqile! arntAnd cu mina spre uEile din afara' Mama insd, miratA, ii rasPunde: - Bine, dar uqile sunt inchise. Atunci tAnhrul rePeta: - inchideli ugile! La aceste cuvinte mama s-a deqteptat, purtAnd in suflet o bucurie negraitS care a durat vreo doua saptlmAni. - Parcd cineva mi-a spintecat capul, Povestea mama a doua zi - qi mi-a turnai acestvis-plin de atAtabucurie gi fericire cum n-am mai avut altul in viala mea' - Visul tiu, i-am spus mamei - inseamnd sh nu plec fara ordin. TAnarul e ingerul meupazitor care i[i sPYng sa inchizi uqile, adica Ja nu-mi dhi voie sd plec pAni nu-mi vine aprobarea de la Mitropolia Craiovei' de nerAbdare sd plec cdt mai repede Eu insi "rduobinevestesc pe Iisus copiilor'-Vedeam cu mare ca si-l a"i"." cum trec zileie qi saptam?nile fara nici un rod din trec Nistrul ;;;t"" ;;". Daca uqile s-au inchis ca sa nu fi fari onto.irolie, cugetam eu - poate cFr.ar mai birre si pG to Chiqinau sarila nalgica sh cer de la Guvernamant iti a" to Episcopie un ordin de trecerea Nistrului' Dar nu stiam t'ttd" dt fi mai nimerit sa ma duc: la ChiqinAu i*'fu natgizin deznadejdea mea, am luat doun biletele: pe unul am scrisChigindu gi pe altul, Bal[i' Le-am aqezat' qi ["uru, p" masuta de lAnga ca-Patai m--amrugat ingerupazitor pentru ca el, in timpul noPtll,-sa dea los lui meu Uif"t.to sa rainana numai bilettil cu oraqul sPre care o "" trebuia s?rmi indrept. Dar noaptea am^visat t-o,u.Pulq imi da ios de pe masuta amandoua Dlletele' minA care '127

Era clar: nu trebuia-saplec nici la Chigirrau,nrci Ia Balfi. Pentru ca, peste cAt"rrn,it", Pq.-:? venit orclin,l de Ia Mitropolia Olreniei trimis ^llo ae c1ir" i#","f" Sirneon, stareful meu. Mama nu mai putea dc btrcurje ci n_am piecai fara ordin. Tarc.ii cra tcamA ca nti impuqca grArtrccrii. - Manra, i-am zis.attrnci _ .la'ca-";;"r afla intr_o groapa pli'a de de vicrmi qi a";".pi, ^$ dc acoio iar 'oroi, rn-ar scoateciucva qi m;al tluce ir.rtr_o (r v griclina phr-r;;j; 61 flori gi elepasarelc,i" nl pfarlg"z'..r ce.sa plang?V_ag Uuc'ura, rdsptrnsemama, farA sA gtie undc fir-rtc.Ete baiaiul ei, de ce plingi gi fi-e frica sA rru fiu omorAr? C.1 , ^:_1]:],:i cloarmoartc.a trecedin valca ne plingerii in raiul tuturor fcricirilor. i n q cl cgc c - r nis pui, z is c c a _ d a r ma d o a rc c a n l a n l a . ^ _- Of, fa cu *inla rid i Ji nd u_gi,r.r-rii rf ." i"i] numai irrima de manra si n-ai! Cu toate ca nu curlo$tcamsentimc'tur de mani sau de tatA, t'rusi imi ,lacicam ,;;;;;;;;a mama are dreptate. Caci de murte ori;;;; ;"-;}';;r"g" .upur ,.,, poate prirni inima.

4. PttrN vrscol $I FURTUNA

CAnd sosisc orciiuul, iarna era irr toi. NirrseseEr rziscolise atdt de r-nultirrcitlse irlt."."pr"r" circulaEiat.e_ uurilor. $tirilc sosite de la,gara nc,comunicau ca linia feratA inca nu este aesfunditi. E" f"ra ,rr'aveam timp de pierc{ut. Mi-anr luat ra.mas bun cle la paringi qi am pornit pe jos, fiindca saniile in"a o"_fi .rSisera partie. Vladirnir qi Dorina m_au insofit lv{ail" ;;_a ptr.s cele necesare de.sagi, in mi_a clat baii de d.._-;,nlo.,Gni 72 2

tare mult sh uu mir cltlcpe jos in Trarrsnistria,c{upacuur ii spuscsemoclata,again trcacat' tro g"t, dar zitta era frttmoasa' Nu ningt'a' rtici utl viscoicl. To[i trci mergcatn iucet, fara nici o graba' $tianr .i"" .it..tfi trcnurilc';i, dcci, uu aveam o orir fixa cind irebuia sA ajurrgemin i;ara Pcriv'al P.t't'lrtlm ne faccam din targui Corneqti planul sa gizdiim la v-rclrrr.prit'ten .atli va aparc primui trcrt Merg'ind alaturi dc bar"ra lil"e, Vtaa se giirdca I mi-a spus-o mai tirziu - ca daca Victor c*, t-'oi,Dutnuezeu va face in aEa fcl incit sa " apara trctrttl. 'Alurrqi toli trei in Corncqti, nc mai oPream c'linloc in loc ca sa admiram vreLln peisagiu satt vreo cladirc' oasind asale.Dar iata ca,in momentul in care coboram Ioi" e"tal intra qi primtll trcu, iucct, in gara Pcrival' Am ri ma.t ui mi (i dc buctrri e. L-am inticbat pe impiegat daca s-au dat bilcte' - Luati-va reiedc bil"l"t.' Ei urcafi-va itr tretrl Urcindu-ne in vagon, tofi trei I-am mullttmit lui Dumlej' m-am nczeu pentru ptlrtarea Lui de grija' Cu accstpri rtc trimitc dcsct'r.onuitit, inca b clata,ca Dtrmriczcu llll sau periri prin ."'iseSi vcdenii cAnd vrcm sa-L ispititn dcscopcriri ca Pc un fcl de hocuscind cerem asemenea mar r dr ic'ca la o.i tt o." p.ratus, cl i n ctrri oi i tatc sau-di rr suflctului' cAnc] [atcr, Aot'.antl e vorba de mintuirea avem suntem la r.lscrttce,cAnd sttntcm disperali qi ult uici un sfat, nici o h'rmiua,nici o pova(d' nici J" vise' aiutor, un "l.al".i atunci Domnul ue iudrumh direct prin Caci, in accstcaz' El vede chiar prin miuttui' ""aJniisi dorim .9i nu ccrcm curalia inimii noastre, qtie .a n-tt. l ucruri l esupranattl ral edi nmi ndri csaudi r r ct r r iclzit at c ca la targul moqilor' -" apogcul' a i a" a" nn.r ai uns l a C hi gi nau,gcrtrl -5i -a t ins. qui cA rutel or crau,i ar mana sc l i pca d c clr n{a uqii' R oti l c iana cramefv, ntai cttnoscusetn o iarua N"^ai it"t1'SZS,
| 1.7

aqade grea.Atuncj se inzapezise tofi pasagerii fost canto.nali trenul Ia Ungheni,iar au in .fajiif" C.F.R._ului. unde Ii s-audat n.113 u, ,ol1^r.uP,a*Ani "1r"i;;;;li*i* linia. ,i*p de vreo phnas_a desfundat

*o. pe'tru eterge ;fi:?#..g,X1:iil ". doar'aqa;i;;;,, pi_

O data hotdrArea J

-n;a.g

ca siJu ;;; il ffi:'#:' :i',1{l$':fn|}'"hlti fi pregetatsa mi dau-vi;d.

;;i"*'i.

:::ilf# ft"illi*"rFi,i:qlil_li,ffiTilil:ffi p"n"' Domnul ilJJl[':*:l*:'::^Y:'o*

'" 'u]il

era mai de Trecusem barieraoragului'Pe cAmpgerul mai ascu[it' La musta(i qi barba p";;;;; "i*q*t ii zdrobeam aveamfurlurr oe gnealh'Din cAndin cAnd' pe careil aveamiu i"n"t"t" de mAjreruibastonaqului ",, de ri".o* lurgurii mAner =*11 ?aT

ore ^ai"ti."'"G.1*i dupa cAteva de mers'turlunr se r" rii.i*^'". Dar ?;;;; i^ acestea il. bi"*,ri eragreu,dar cu to.ate

in or"_,",,"ucondifii. Dupa cemi-amIuitramas bun a"f trf,, *a gdndeam catotuginu suntsins,''.no_irul'r,r-,i,ii*ji " raFecioarA eraucu mine.Fie cX; venit di. fafh ai" spute, sl.*i;;^;;;:'.1";#."'rt 'uu 724

i". cosul ;;il;; *:1T:9t ir.r dc ." y i, t,iu,'m rarermpresionat plecarea.mea

dilr ma l'rea Curata p""ion.a'oSllmigelegte spate va apara am ?r aQa Purccs'singur-singurel, p.i,i"it-i'iiffi;:: gt mei aragr carema asteptarfrln 8er zdpezispreiopilagi"i EgorTimofee,,ri"i tatatnorinei, cAndm_avazut intors ,: cu tarba 9i cu.dutam6, 1: T.rlrtire, plin de bucurje mr-a pus intrebarea: cum stai .u f"ri.ii"oZ EI singur, bahArrul evlavios, careaveaau.uito".rr_itoagtia ca e o mare fericiresafii cu Domnut. I".;;;;:;;tzidar ce_gi

goseaua ducca ce "o."pi.n.on"a, spre.Tighina in a""rogir{u. aveam dec6t iumatate;"pti*,;Ii#?;l, o o" mea. ling6prosol ,"ni,Lfr.ii"i"i"'i,onro, cumnara Pe $J pus.irr desaga raiaico.";M;;ili;ir'r',,,nr,n ammai ain din spa.te Icoana MaiciiD:-mlurl.rt;li: ;;;;toeam cea _ ca'd ougmanrrl va ataca ma din {afase irf,ia" Hristos, iar cAnd voisamalovr va "o

:l:*?l'#T#i,TJ: ""r,,rip,iri,"..i_"-'.ililii&::4ffi

.ama nd na

o inima measimfeam bucuriedc nedescns' " ^i;;qt*i" in militare treceauuna dupA alta' Din cAnd nu ma bagain insa nimeni cAteo sanie, caiJ tiiai trecea se oPreasca' t"n*a, dar nici eu nu f'rccamsemll ca sa voia Domnului' SprgsearhcAndam L"-o* fatot toatein Am batut aiunsintr-un sat,am chutatsi dorm la cineva' dar ei uu m-au ugi de'ale oamenilorinsthri[i' il A; La Afiasit tot felul de motive.casd mA refuze' ;il;. cu la uqaunei cdsulemici' acoperith paie Uitut irt*^, iar s-a ""'t Deodati' uQa deschis' in ii."'ltp".a sarhcacios' o infatriqare i"ai"f Lgii a apdrut gospodina.tot"i :Y. toatd mAhU"."t"^* 9i prietenoisi care mi-a risipit celebogate' meu dc gospodinele ;;;;J;tiin'sufletul iasei' urr ldran foarte paqitinduntru, stapAriul tA"a "* mla Primit ca Peun frate' Am mAncatimprede treaba, de pa.t ani do,mit iir acelaqi cu ldranul atAt intr-un "iEi atunci, ori de cAteori PoPoseam ""i-." cu. """ltofi"..'pe .ti'..t"t"t.racacioase, acoperite paie Ei ;:i;il;; Acolo gas:a,Tintotdeauna' aaa"o* greE' il;;rf;i';" caldaqi un pat cald o mAucare ;; i#a'. primirecald"a, A doua zi' ia plecare'le iare imi dezmorlea.tJ;;il' mama in iaru* .at" un mii cadoudin celece-mipusese dc sapun)'Ie (vreunpro,op in plus,vreo bucita desagi mal deParte' mullumeamgi Plecam , decAt Ziua fiind mici, iar-drt'mttl gte"' nu fdceam trei zile strdkm pe zi' in vreo d*ouasau ur"i iO-zS oo de km' in ultima searhi.tram in ;;;;;;P;oopl" o'uEaveamun unchi pe careil chema "t^i"iilgrlir.u.i,, 725

Al 1lcr'oscp.,rs.rral. il, ..,tr,,.i,.,.i Dar tttt rirar,lt,cLricstc f:t't.li pe .st;arla:";Jl;;l;trf; rat sirada si casa u,1.i i"eteacunr. J iiillillt"a Nrr "'ro.u j* ,,qn i,i,;;i;:i,i;;;::ll;:',,,'
L.tn(l a lll ba trrt

o"lJl.illtl?,:l :"' "'a cllltoaqtc,ficare Llmva e shac]a Dos_ toievski? Dn. pc cirrecautafi? intrc.bauc,cunoscutLrl bincvoi_ ,.,r. oarccarcZaporojau; e urrchiul mcu. * 1., .t]u

momcnta aparut fttn u,i ," 1r,, sr "r"n l,i tparafi' ".r"i r,.1rsia. oi"ro'"'nr;",

3 a;1,H ".ii,li.x,:^,'j:;i :.r i;# :iiii l"i:,;n: :;n

"i

mc.i .u_'ri .la.J..f."on,o

tii iteca icE rrcr pc cr tra re' eva 3::,""',':',tl T.' l fl:ly pe ccta[eniioragului srra a
an.

il oprisem

is nrul bu'ulr.r ." rtl::i]'i:: ;f ijl' Jrn tcal-am ftrmir i cr.rm *;iil;;;;.';,"i:'"t'lT'.ll :l:': ttu Etiam sa-i

iisrrs carc p<,va{uia ma

ver.rgoarc, cci doi iar vcrigori crau pe f.orli.q, nu c.ladeatr nr cr u l t scn r r rde v iaf a.

ii:,,':.I.:l,ti:#.;Ilu+l:..:#"iiffi il#
:1:,:X':l,l,Iiir,.l]l' s =na

a rse's, i",,i"!:l"ll,ffi: ccs i.i j,::1"':,.:1.iliffi " lii

726

Iata roadelc razboiului, cugetam in sinca mea. pocaitul di u b o rdt , it r l hoi er<1 ratacit i. dar in privi'fa.J;r;l;,;';1r/ot 'rtrltc,

: i::l'J,'i ;g 1;;;,il;;,' ;,'":ffl'i,ij1l: ::.il1 "iil

:*1 1'r:Ji ::fr ;'i'i"'"iiiii:i.l r i:1::3 :i.::l:: l H:illi; i,ir"j;T Mi-e i:#:

Crairric,carc scria cAMussolirri cstc utr onr providcrr[ial, iar Llitlcr atletul itri Hristos?l A dotra zi diminea!a m-am dus la guvc'rnatorttl-colonel ca sa-mi punir viza pe ordinul Mitrop-ollct' Cinti m-a vazut, colonclul s-a aprins de mAnic' - Pe motiv ca-L prcdica!i pc Flristos va ducc{i si-i ct t cl i cfui ti pc bi cti i oamci ri .V a i rrtti arccIi i rrTra t r st r ist r ia de untdclcrnn' Nu va c cai, cu brrtoaie ;ier iJuii",'." iuqinc! Nu-!i clau nici o vizal - Domuttle colonel, va rog sa ma ierta.ti'atn.raspuus cu sfiala - dar ctl l1u merg cu ascmcneaiuterrltt"' - Du-tc la protopopul oraqului qi,.daca iqi cla cl o ql ca adcvcrinlA din carc-sase constatc ci te cuuoaqtc perltrtl dnmneata, atuuci sa 'ii la miuc' zisc ;;;;;;";;i iolonelul hotarit. BuP rotopopui oraqul trr cra pari tttcl c Galact ion clin Senrinar'S-a,bucuratmr-rlt ruiana, carc lra ctlnoQtt'a dc supcrciil ;-; vazut qi mi-a .l'rt o adevt'rin[a plina lative. i-am Cinci am intrat dilr uou in biroul coloucltrltti si guvernatorui in ttuifornrA militara a dat adeveriu{a, frtt.iiit-" sl indaia nii-a oferit tln scaull' vorbi^clu-mi viza de trecerc a Nistrtrlui' mos qi dandtt-mi ii Diir pacate, colonclui avca drepta.tc' Iv{ai tirrziu' misic'nari cu,..io* 'cu dtrrere fratch-ri n'rell ca falEii ir"i"ia Transnistria ca o haita clc hicnc' ac-luln.recincl cadavreleinteresclorpersotrale' la ai mci' Cu viza pe ordilr, mi-am lttat ranrasbun dc ridicat dcfe-n* *it\^umit pelrtru ospitalitatc'.nri-am Cir nt l ar n sasi i pe tl mar ql am porni t^di l r l rott l a drunl' pdxittrtr, sufla un vint atit de rcce' ^lJ*'* ""attia" ntit de taiosincit parca ca imi inghca!a il;;"';i*i""t Grirriccrul era imbrticat i^tr-o guba ;;;i;i;. iliil cu gi,r;in,i""ga 9i incll[at cu rri5tc.bocarrci ialpa dclcnrtt Eu dcgcrascm atat dc ratt incit utt ;"pal,na' fll;ild; 127

*:5H,.'* *TiT"|T*

:i:1,;:llf Hffi H fll i"*r:*{#,":: ;tr:a::11: '1: ,.^?:T,ff',.*.iilil,i:T:r*:1,:ll",rn::ii:i 111fl

e nere pe ain ;' lll ii,glill ;f ,:,Hilld ra ;;;: te e-ca
128

t in cd . #: il.: I;:fr 'l.'; il?#::H: " *g toina te, ci Cdtre seara ciocinr

il,,l", X"'lS ,*";.l:*.'tl': n: "1 fii: *,ff ffi l: "ffi

- Parinte, ai sa te prapadegtil

ffi::::T:,il?il, J,".T:::n.""i

munte,,,i.iunJeui;t?iijr.:f.=",.,":rT,$:f,",f a"i ."ii iJi:Li;

se atenuau d.r.".ilulo. Pe qosea sufla u

;fiill;iT:$:il; pe masura cemergeam, il:::f parca mi

,i,r, ,'; r".*:*: ,3fpi"try;;**$Ultn it"i.."f,.["il"#'J:Iffi:

:i.i.f3,caremi sespargeau il];*;iilr{

,Yi^l:il,t", casimptu ."rpr.i5.)." "& 6'i"lf unul care ,..r'lot'o;:::: ".o-

zase.ca secrcrhr,"

rot de atat fti;j 'lu:txnn#;'n[1?Tiftf*+''':ffi bine i:?:ilH'l& #"T?.ttre*.'L'ei'"#r ilil;p""'l::if

:?i:L'i,T#"*: ;'.1#,fixhg'iy$i[+!t?1"fi

r ui trec ,,:' ili!;l1l:'J ^' aS Bi,o,! I ^vi t."p,iil t'rebasa pe

Dincolo de Nistru, "?"' gerul.gi.crivafulse intefiserA.po_

gra.icerur,zad,iza, vd v

prin Grigoriopol. Aici am poposit intr-o familie cle oaheni crelinci,osi.A doua zi era duminica. Biscrica cra arhiplina. Deqi nu era soba,aerul era cald. Preotul sluji tor, vazAndu-ma, m-a rugat sa rostcsc o prcdicir. $i cum tcma mea preferatA era pocAinfa, le-am v.orbit despre fiul risipitor. Moldovenii din Grigoriopol au ascultat cuvintul Domnului cu multa dragoste gi luare aminte' A doua zi, la plecare, gazda mi-a zarit frunroasa icoani, cu rama bitutn cu pietricele colorate, i-a pl5cut atAt de mult incAt, spre marea ei fericire, i-am daruit-o' M-am desparfit cu mttlta greutate-cle-.iconifaMaicii Domnuluiiare ma pazea de loviturile din spate, dar cAnd ma gAndeam li folosul Eibucuria altora - preferam sa ramAn numai cu Maica Domnului cea nevizuta, care mi mingAia gi mi se descoperea de atitea ori. Distarila dintre Grigoriopol qi Dubasari era destul de mare. Iar norocttl mett era ca, de diminealir 9i pana seara cAnd am aiuns in Dubasari, crivirlul a batut numai din spate. A suflat toata ziua, mai putcrnic qi mai rcce ca ori ci nd. o Pe goseaam ir-rtAlnit sanie' Dar faranul era iutors cu spre cai. Era irnposibil sa infrurr(i criva[ul' Te snatel-e iireca qi-qitiria obrazul ci un brici. Citeodata rna intorccam cu fal a sprc Gri gori opol ..E iattrnci mi sc. opr ca rasuflarea.Nu puteam iespira ditr cauza viscoluh"ri' Din loc in loi, imi mai sfarimarn [ur[urii din mustd[i gi barba,apoi imi continttam drumul mai dcpartc' Inainiatd uqo pe goseauasinguratici,-gindul meu era Pururea la bomnul Iisus. Ma gAndeam cit a sufcrit El pentru noi. Nu qtiam cum sa-l rasplatescnespusajertfa itta.o. cu o cAt de micn ostenealFr. cum meditam la $i in dragosteaLui fara egai in lumca noastra phcatoasA, dintr-odath, ca din senin, am izbucnit clipa, aqa aceJagi in hohote de plins. Pldngeam de bucurie Ei de fericire. Ziceam: 129

,,Doamne, nu sul-lt vrednic de atAta bunatate gi de atAta mAngAieredin partea Ta,,. in situa(ia in care ma o!oT, mi se pdrea cfsunt cel mai fericit om de pe fa{a pdmAntului. Am inceput sa-I mulfumesc cu glis tare D_omnului Iisus pentru toate binefacerile Lui. De m_ar fi vdzut cineva, ar fi zis cd sunt nebun. $i intr_adevar, peste cAteva minute m-am intAlnit cu o sanie plind de func_ lionari romAni, imbrAcafi in cojoace. VizAndu_ma in lupta cu namefii gi cu visiolul, se uitau Ia mine cu atata mirare incAt socoteau, probabil, ci de buna seamd sunt un cdlugdr nebun. M_am oprit Ia prcotul care era originar chiar din Dubasari. Cand i_am ardtat ordinul

apropiam Dubasari, de namefii cregteau gi ,-.9.:^:11 se inte[ea. T. rnrunerlcul

mar Drne. A doua zi m-am adresat parintelui protoiereu, care era romAn. Acesta m_a intrebat daca sunt preot sau diacon. CAnd a auzit ca nu sunt nici una, nici alta, mi_a intors sp_atele, spunAndu-mi ca se grabegtesd faci baie. Am rdmas tare amdrAt. Ma gAnieam sa intru ucenic la vreun cizmar sau Ia moari ii _ ai*i""a!a _ sa mai predau-copiilor c6te o leclie de religie. CAnd i-am.spusparintclui Lupaicu _ preotulin casa caruta poposlsem _ trista vestc, tofi membrii familiei qi-au schimbat atitudinea fala de N" mai eram o autoritate in Dubasari -i"". T?, atunci, prin uga intredeschisi, am auzit o convor_ , . Drrelntre preoteasagi fiica ei: - Ia gi.manAncd!De ce nu mAnAnci? o indemna mama pe rata et. - Da' ce sa mdnAnc? rAspundea fiica suparata. Mi_a mai rhmas ceva? i3 0

nu y]T:ry]t"t din Oltenia, gtiacum sd ma p.imeasca

cll Era clar. inscet-tarea, uga intredeschisa, era irrclreptata impotriva persoanei meie. In plus, toatA noaptea m-a necdjit o masea. Din nou mA aflam la o riscruce qi din nou Domnul mi-a aritat, mie necajitului, direcfia in care sa pornesc mai departe. Am visat cd md aflam parca intr-o minastire cu viald de obgte. Erau cAliva calugari, in frunte cu stareful, in iurul unei mese unde se lucrau iconilc sculptate agacum se lucra la Cozia. CAnd m-am trezit dimineata, mi-am zis ci visul este de la diavolul. CAci unde poate fi, pe aici, vreo mdnirstire in care sd md aciuiez. Duptr ce m-am spalat qi mi-am citit rugAciunile de diminea[a, uqa se dcschide brusc qi aPare un cdlughr romAn. Voinic, inalt, brunet, cu fata radioasA, md intreaba: - Din ce mindstire eqti, PArinte? - De la FrAsinei. - Nu vii la noi, la Iosipovca?Avem o micd minastire ( u vreo qaseparinqi gi frhgi.Ne-am bucura dacA ai vrea ri;t fii impreund vieluitor cu noi. Poate cd voi veni la vard, in vizit.1,i-am rirspuns, li,rrrdindu-md cA de mi voi duce la mhnastire nu voi prrtca vesti cuvdntul Domnului nici la cei nari, nici la
r ( 'l nl l C l .

l)ar dupd ce mi s-au inchis toate porlile in Dubasari, ,l rr;t;1 ni ci i n casapari ntel tri Lupaqcu nu m ai aveam 6s 1,,. ;rnrfost nevoit sajmi iau rAmasbun, sa-mi pun iardqi , ,lr,r;irgii umar qi sh merg mai departe, spre Iosipovca, pe r ,tr'ir't'l carc ma invitase era chiar starc[ul' I' ,rl i rrtcl cLupascu pl ccasede di mi nea[a la biscr ica. l )ul J cc mi -am i uat' ramas bun de l a t o[ i ai casci, rrrrr'l mindu-le'pentru ospitalitate,m-am indreptat spre 1rr (,r:;,i l )omnul ui . i nai nte de a-mi l ua ramas bun de la
141

r,) -t

Lupagcu, l-am rugat sa-mi citeasca, intAi, mai lTill* o rugacrune, pentru ca_Dorinulsa_mipotolear.i J"i"] rea teribiladc masele.-BatrAnul p;;;l'"ii:; citit rugAciu_ i a _ano t-am.rugat sa-m u nga'qi .,, nt J ; r, ] -e-f-. r.'tu A postotului la'cob. I parintele;_; ; ;r-it "i"_,.r,"f llpi, zrua aceea :.1"1 ;; arn nu m_amai durut mdseaua niciodati. Durerea mi-a inceratde ir-rdata ill$i .; din biserica. gtia Domnut rrl-ll.lucajir qi;;,";;"d^;" aveam pe ", nimeni caresa m6 aiute. La plecare,i-am mulgumit parintelui Lupagcu, ce_ ^ rAndu-mi iertarepentru suparirea ce i_am pa_ facut_o. rintele a ramas aoroapene'schlmbai bunavoinla in lui fala de mine. Aceeaei h.ngosr" ai ;;;;;;;" rAu de cele intimplate le-a aratit U?tit"i p'a.iri"fJi. Ei Am ramas chlar ata;at de acest^bAiat sufietatAtde cu bun, carei avut mult de suferit in viata. El mi-a povestit c?,, urya cu.cdfiv_a i1 ani, se.aflape patul de inoarte, fiind tuber."f"r]'b."ipo gr varsa ligheaneintresi de sAnge.na.i.fii fi fa."^" pregatirile de irrmormAntire. Nici nu se maj puteada jos tlin pat. Dar iata ca, intr-.o noapte, il ;;f," p; D*omnut Iisus aievea, in vis. il vede venind,pi.!r"t"f nu f"l. ap"l," a$aza-pe pune mAnape capul'lui qi il pat, ir_rtreaba: - Vrei sa te faci s.lndtos? - Da, Doamne!i-a raspunsbaiatul.Vreau sa mai traiesc.Nu vreau sd mor. - Atunci, ziseDomnul Iisus _ sd te scoli din pat gi si te duci pAnala celalalt .glt of .o*"i"i qi;sarult icoana mea. Cu aceste cuvinte Domnul ,_u?iliiir.,""ar.rt. Cdnd a venit mamabhiatului,bolnavulir spune: _- Mami, vreausamAscolgi sAmi duc r -' la icoana ' pina MAntuitoruluica s-osarut. Vai, dragul me.u,q nu te mai pofi scula! ii zise __^-'. cu compatimire.gi chiar daca'te_ai forgoigi ?u"i TT^", rau. numar 732

- Nu, mama, insista baiatul - eu vreau sa ma duc ai sd s6rut icoana. Sprijinegte-ma, te rog! Mama l-a spriiinit. Baiatul, incet, incet a ner-s pAna la icoanii, a saruiatjo Ei indata s-a vindecat. Mai tirziu, s-a inscris l-a Seminarul Teologic din Odessa. Acum, cdnd mi-am luat rimas bun, baiatul era tot aga de binevoitor. La biserica, parintele Lupagcu mi-a dat o bucatir de colac cu care am Purces mal deParte la orum' La iegirea din DubAsari, am intrat intr-o casii 9i am intrebat care estedrumul spre Iosipovca qi cdli kilometri sunt nAnAacolo. Oamenii din casa-aurdmas mira[i cAnd au arizit ca mA incumet sa merg pe jos pAna la Iosipovca' - Batiuqca, ziceau ei - e tare departe' Sunt vreo patruzeci de vcrste. N-ai sa ajungi pAira desearh'Druinul e qreu. Nir-i pArtie 9i omdtul e mare' $oseaua e troieniti, dar sa te fii de stAlpii dc telcgraf! Nu numai $i intr-adevar, drumul era foarte anevoios' troieniti nu trecuse nici c.r nu era phrtie, dar pe Qoseaua un om, nici o sarric.Poighila intarita de deasupra nu ma pAna I a {i nca, ci se spA rgca E l pi ci orul -se i nfunda CAnd scoteam stiugul, se atunda drePtul' r'.cuunchi. n u"am noroc. totuqi, de cizme. Am inaintat aSa,cu greu, rriruil am intrat intr-o pAdure. Aici m-am aqezat pe o lrtrtrrrugAgi am incepirt sa rod bucata de coloac inlh.'tata. CArrd am va2ut ca mA cuprinde gerul, m-am ii.tiiat gi am mers mai departe.Am ieqiiintr-o alta Qosea, lrt' t'flrsmai trcceacAteo sanie.A trecut una, doud, dar N i ' ,, ul -a l uat rTi mcni . -am zi s ni mi c. Irr sinea m ca m a ca agae voia lui Dumnezeu. Dar iata cd a treia 1,,,intlcam :,,rnir.r opregtegi rusul imi zice: sc tJrcali-vA, pirinte! M-am urcat in sanie, dar aici alt ,rv(',lnr inconvenient.StAnd mereu nemigcat,ma patr rrntlt'itfrigul. Dar cAnd am aiuns intr-un sat n^emlesc, r rrsrrls-aofiit ta o circiurnh ca sa fachun PoPas'In semn 133

de mulgumire, i-am dat o Eva,nghelic in limba rusA, am. mers mai departedc_a drdptul, pe poteca, apoi o duoa drumul mare, m-a ajuns din ;;;.;"'"gi sanie, iar rusul m-a poftit ca gi intAia oara si io" to.l^ rn^r". _ _ De data aceastaam inghelat _ cum se zice _ bocnd.

indica ite on men o. ai",o t. CI nJ'":; ;r5i;;'i..;;5; it !i

licurici de lumin5. - Asta-i Iosipovca, spuserusul. imi Am coborAtla marginea-satului, i_ammulgumit bu_ nului mujic qi, .potrivlt.indicaliiloi unor-oameni, am Iuat-ospremanAstire. Aici am fasit o camera caldi, un plt *i_i" ,prrs ci eram !io bucati de pAine.,CalugXrii ca s.fecla. gAndcamcAdc m_oiirirbolnavi MA de lllat pneumollre sau de plcurezie, pu{in am undc ,a ,oa. cel D.ara doua zi m-am scularpertect sanAtos. N_amavut nici mdcar guturai.

ruitqf "1:g:iilii'i$i','i:[x'"o;!l?li'i;,?! s:"fi

)";^y:':1::j",:!::l:qfi oi,"roni.a, "a,lt"r,"." ^;",i_

5. DOUA ASCULTARI
Acum griia mea cea mare era si fac ceva pentru Hristos. Nram trecut pe la Misiune d;Jri.;r; nu fiu oprit la cancelarie, fara sh pot ro." .ol"tiro;;; pu care o pla nuisem. Acum ir.rsami_era f.i;t ;;,;;;; rtii"u; p.ri paminteasca pe care staref. La Ti_o yl do p;;;r;i" Frasineiagfi fa-cut ascultareqi fo porii Siio dar aici aveam alta misiune. T otugr m_am lasatin "o.i, voia lui Dum_ nezeu. _Dar dimineata, spre marea mea bucurie gi mirare, parintele stareI mi-a'zis: , . - Frate Victore, ifi dau doui ascultari: sa predici in "-^' " biserica qi sa predai ieligia il;;r;i;. 734

Desigur, scopul stare{ului-era pdmAntesc' Pentru mine inia n-a fost decAtmAna lui Dumnezeu care/pentru atingerea scopurilor sale, se serveqte de oameni, de tot felul de oamcni. Spre deosebire de Grigoriopol, unde erau moldoveni, aici'erauucraiueni. Iar eu amfost nevoit, pentru prima oari in viafa mea, si predic in limba rusa, fdrd sA qtiu tlaca voi reuqi sau t-t.t.M-am gAndit insir cd Domnul r)c care il propovAduiesc este acelaEi acum ca 9i la i'incizccimf . iri timpul predicii, cind se intimpla sa.nu gAscsc cuvantul potrivit, imi venea deoda-ta,ca o lumini , ic fulger, expresia cea mai fericita' $i astfel am reuqit si ,ltrc predica la bun sfArgit. infala copiilor mi-a fost mai uqor. Copiii imi erau atAt ,1.,dragi incAi lec{ia imi era o reconfortare, o mAngAiere, ,, rr.'arc?ericire pentru sufletul meu. Cdnd intramin clasa :.,r uitam inbchiqorii nevinovati ai copiilor, uitam de rlrA lr ),rt(' lrccazurile,parcd eram in rai' ln felul acestaam stat toata iarna in Iosipovca' Am I'rr'tlicatin bisericAqi am predat religia pAna cAnd s-au ir,rrrrinatcursurile scolare.Am asistatla exameneleanu,rlt', i;rr cAnd copiiior li s-a dat vacanfa de vard mi-am lrr,rttlcsagii gi am plecat mai departe- - _ ia Arrz.iscm exiita undeva, pe malul Bugului, inci o Motivu[principal era sa binevesde nr,'rn,'lstirc calugeiri. tr.:,r'pfi11alte sate, iar motivul secundar era ci nu mA pe ,','1,i.'1,',1 nedreptd$ile carele sivArqeastarefulfa!3 cu -"rnn destul de sAraciqi necajili' Ii , lr,'l,rt'tiioameni cire I r rrrrittiitpc calugarisAfure porumbul colhozului, sAfure l,rrr:;i 1',iicde pe cAmp, iai cAnd paznicii veneau plAnatulci stareful dhdea ce-iaqtepta, nt 1,,r I tit' lrica p'edepsei ,,r,lrrrsir-iinchldainbeciul manastirii. Bielii paznici, care sd-i divulge pe cirlugAri, au fost aspru rrrr irrrlrilz.trcau lt'psi(i pcntru pagubeld avute. De multe ori, starelul ;,r,, intri ii cur{ile oamenilor cu hArle{ul in ,,, 1,,:,,.,i,tna 135

mana qi scotea sfecla ingropatA in curte pentru hrana familiei, ca s-o foloseascispre hrana cailoi luafi tot din colhozul oamenilor. CAnd-intra, autoritar gi negru, in caselesatenilor, copiii se ascundeau sub pafde fiica. El insa rddea gi se lauda cu isprdvile ce ie facea.$i fiindca lacomia n-are margini, mai ierea de la prefect si restituie mandstirii cele cinci sute de desetine"de pAmAnt pe care le-a avut pe vremea faristA. Fiind prieten cu directorul gcolii, l-am intrebat intr-o zi: ce zic oamer-rii din s.at despre preo{ii gi cAlugarii nogtri. Directorul, care gtia ca ni-l pArasc,mi-a rasp"uns deschis: - Oamenii spun ca nici de la comunigti n-au auzit atAtea despre cilugdri, cAte vid ei acurn cu ochii lor. Stalin,continua directorul - distrugeazidurile din afarA ale bisericii, dar biserica dinauntru"se intarea; acum insl preo[iigi calugarii distrug piqerica cea lduntricd, pe care n-au izbutit s-o distruga nici comunigtii. Nu departe de mdndstire (biserica noastri era improvizatd intr-o sala de corrferin{eEi spectacole)se aflau dardmdturile bisericii zidita de-moqierul Abomelicov. Biserica avusese calorifer gi lumina electricd. Atunci, i-am intrebat pe sAteni: - Ce fel de om era mogierul Abomelicov? - Om rdu qi hain la suflet, rdspunse ur-rcolhoznic. - Dar ce fdcea? . - ii nedrepti[ea pe mujici, ii exploata, nu le dadea dreptul care li se cuvenea gi, cAnd (iranii veneau s6-9i ceard rdsplata muncii, Abomelicov chema jandarmii qi-i impygca. Apoipleca la Moscova, mugamaiiza crimele gi rdmAnea nepedepsit Avea doui mii de desetine gi avei de unde plati celor de la Moscova. ruseasca, folosiriodinioarigi la noi,egata cu yffi:1 agrara

Iata explicalia. Era firesc, deci, sa se ddrime ceea ce fariseii clideau pe o temelie alcAtuitd din crima Eijaf' Nu era dc mirare ca acum se jucau iezii pe darAmaturile bisericii din Iosipovca. Rizbunarea lhranilor exploata[i gi nedreptali[i de Abomelicov s-a rasfrdnt 9i asupra bisericii Zidita ae el. Aga s-a intAmplat qi cu filozoful francez care a strigat plin de revolta: ,,6crasezI'infAme" , prccum s-a intAmplat gi cu popoarele care atl cautat si tlistrugd ,,infamia;' din pricina ticaloqiilor sAvArqitede slujitoiii ei. Caci ,,din pricina voastrd, zice Domnul tste hulit numele meu printre neamuri" . Toate acestelucruri triste m-au determinat sAplec din krsipovca. Voiam s.l rimAn cu cele doua ascultari qi sA ,r'r.,.g, apostolii, din loc in loc, binevestind Evanghelia co trrpiilor la gcoala gi celor mari in bisericd. Cind am iegit din mhndstire toata lumea dormea' Nici parintele stare!,nici calugarii nu m-au simlit cAnd ,rm ic'gitpe poarta. 'l'recusem de ultimele case' in fafa mea se intindea sk,pa verde. Eram fericit cAnd inaintam prin viscol 9i frrrtunA , dar acum eram mai feri ci t pent r u cd er a plirnllvarh Ei intrasem in paradisul copiilor. Dragala-gi . ,r rrigtepdsirele, in bincile lor copilaqii erau numai oclli au ascultat 1r rrrcchi. Cu cAta dragoste, cu cAti bucurie iarna istoriile sfinte despre Adam qi Eva, despre r.i toatil ('lin gi Abel, despre potopul lui Noe, iertfa lui Avraam, lui v.rrrzarea IosiJ!... cum plAngeau bie[ii copilaqi, ce $i lirtrirni nevinovate varsau ei cAnd auzeau povestindurit,tlt spre chinurile gi riistigrrirea Domnului Iisusl Eram :,igrrr ia acesteimpresii din copilarie nu vor fi uitate rrii'itrlata.Mai muit decAt atAt: peste ani qi ani de zile, t hiptrl lui Iisus Hristos va rasdri ca un coll verde din l,r,iz.ll qiii va aducela pocainla chiar la adAncibatrAneli' 737

136

Acum mergeam uQor pe drumul de !ara, cAci o bhtrAr-ricd dhruise o pereche de tdrlici impleti[i din lAna, imi iar cizmele se aflau de data aceastain desagi. in Iosipovca dormeam singur intr-o carierA mare la etaj, iar patui meu erau podelele. Pesteun braf de paie aqterneamdesagii,mi inveleam cu rasa,iar cizmele imi serveau drept capatAi.Copiii veneau la mine qi-mi impodobeau perefii cu trunze de nuc qi cu flori. Odata, miculii m-au aflat acasdplAngAnd qi - Doamne! - sA-i fi vhzut pe aceqti ingeragi crrm cautau sA-mi qtearga lacrimile, sd ma mAngdie, sd mi incurajeze! Dar de acuh nu-i voi mai vedea! AE fi fericit sa md intAlncsc cu ei in rai! L-am pirdsit qi pe Filip Filipovici, directorul qcolii, care avea un suflet aqa de curat gi de sincerl Avea dreptate: Stalin distrugea zidurile, dar intdrea biserica dinAuntru, fara sa-gi dea seama, iar falqii preo{i ridica ziduri, dar distrug biserica lduntric.l. CAn d m-au gds it c opi i i p l 6 n g An d , i i s c ri a m l u i Vladimir tocmai aceste lucruri triste. insA micu{ii credeau cA pldng de dorul mamei. Cu acest prilej mi-am adus aminte de fratele lr4osora din Frasinei careimi povestea ci revolu!ia din octombrie l-a prins in Rusia, pdscAnd oile in Caucaz. Atunci, ca qi acum/ cregtinii nu vedeau lucrurile decAtla suprafafa,ii invinuiau pe bolgevici, pe jidani, pe anarhiqti, pentru cA acegtia dirAmau bisericile qi surghineau prcolii gi credinciogiiin Siberia.Dar, tot atunci, un episcopdin partea locului s-a ridicat pe un loc mai inalt qi le-a spus: - Oameni buni, nu invinuifi pe bolgevici, nu dafi vina pe evrei, r-ricipe anarhiqti, cdci numai noi care purtdm haina asta (qi episcopul s-a apucat cu mAna dreapta de mAneca largd a anteriului), noi suntem vinova(i. $i episcopul spunea acestecuvinte plAngAnd. 138

(la o ilustrare a afirmatiilor de mai sus, ucrainenii rrri-au povestit urmhtorul caz petrecut intr-un sat din 'l'ransnistria. De multa vreme, credincioqii satului cereau mereu un prcclt. $i iati ca, in sfirqit, Episcopia numeqte un ieromouAh, iar protoiereul anun[A poporul ci intr-o anumiti duminicA va avea loc instalarea.De bucurie, bielii oamcni au aqternut in acea duminicd, din uga bisericii plirri in marginea satului, numai covoare gi laicere, pe Iar i'arc u.ma sd calce,,batiugca"cel mult aqtePtat. cAnd ;ru sunat clopotele, vestind apropierea delegaliei, tot satrrl- batrAniqi tineri, femei qi copii - au cdzut in genunchi pr. ambele laturi ale drumului, plAngAnd de bucurie cd l)trmnczeu le-a trimis un preot... Dar acest preot cu nurnt'lc, fiind lacom de bani, befiv qi desfrAnat, a distrus in scurt timp ceeace n-a Puhrt distruge nici Stahn. Citi dreptate avea bietul Filip Filipovicil ('atre sfArgitul Patericului se spune ca i s-a descoperit rrrrrribitrAn ca schitul va fi distrus de barbari 9i calugarii rrt i;;i. Afl.lnd trista veste, frafii gi parin[ii l-au rugat pe l)i'ttrall sA inalle o rugdciune fierbinte cdtre Dumnezeu (;r sA nu se intAmple o asemeneanenorocire. BdtrAnul s l rugat, intr-adevAr, dar mijlocirea lui a fost zadarnicd, t ,rt'i batrAnului i s-a ar5tat iu vedenie cum din biserich, r'hiar din jertfelnicul Domnului, curgea un uoroi puIrrros din care cauzd oamenii nu se puteau ruga in Iot'r;ul Domnului. l)c unde vine atAtaputoare? intrebau oamenii' l)irr faridelegile clericilor,rdspundea o voce de sus' $i nu pute{i curi{i noroiul ca sh ne putem ruga? (lrcde[i-ma, fralilor, raspunse batrAnul - cd nu se vol crrri(i cele de aiceain alt chip decAt numai prin foc :,r1,r' i n sabi c. 739

PestecAtevazile, au navalit barbarii, au pustiit schitul gi au omorAt pe calugiri dimpreund cu batrAnul care avusese vedenia. MeditAnd la toate acestea, mergeam singur printre cAmpiile gi cAngurile inverzite. Ca gi la Frasinei, Dumnezeu imi lumina mintea ca sA inleleg cd aceastdistorie sc repeta in toate timpurile gi in toate locurile. OricAnd gi oriunde a apArut acest noroi al fariseilor a fost necesar sA fie junghiafi mieii cei nevinovali (la propriu in Vechiul Testament gi la figurat in Noul Testament) ca sir qteargA prin sAugele lor aceastd murdarie. Mielul lui Dumnezeu a fost junghiat cel dintAi in nesfArgitul qir de miei care spali noroiul falgilor clerici. Aceqii miei, este adevirat, sunt crucificali, trecufi prin asculiqul sabiei ca bahAnul din Pateric, dar - intocmai ca griuntele de grAu - invie din moartea lor trupeasca, dobindind, pe de o parte, plindtatea fericirii de dincolo, iar pe de alta parte, aducAnd spic insutit spre folosul semenilor. Ivan Karamazov nu in{elegea sensul suferinfei copiilor, al acestor miei nevinovafi, tocmai pentru ci - orb fiind - nu vedea viafa de dincolo. Cum poate puiul din gaoacesa infeleagAsensul vie{ii lui intunecate dinhuntru dacA vederea lui nu trece dincolo de coaja unde stralucegte soarele gi inverzesc cdmpiile? O mami, chiar daca iqi vede copilul pe masa de operafie, c]riar daca gtie cAil doare qi ca plAnge, totugi ea uu se supdra pe medicul chirurg, ci - dimpotriva - ii mulfumegte pentru ca ii da posibilitatea copilului sa supravie{uiasci. Oare Ivanii Karamazovi nu qtiu ca Ei copi i i su nt nigt e m ielu g e i c a re m o q te n e s c b o l i l e parinfilor atAt in trupul cAt qi in sufletul lor? Oare ei nu trebuie sh fie operafi sau sd moara ca gi grAuntele de grAu spre fericirea lor Ei a altora? 140

(iirrrtlinclu-ma astfel am iutrat intr-o pddurice. Aici ,rur g,i\sito poienila. M-am aqezatla umbra unui pom, nri-arn aEtcrnut desagii, m-am odihnit gi m-am intarit, liustl'inclclin colacul pe care il aveam in desagi gi bind , ap;t dirrtr-un izvorag care curgea prin apropiere. Clirrd am pornit din nou la drum, gAndul mell se iutlrcptasespre copilagii pe care ii lAsascmla Iosipovca. lrrtr-o zi, povesteamin clasacum Dumnezeu le-a dat rsraclicnilormand in pustie. '- Mana. istoriseam elevilor - cadea din cer. Erau niqteboabe albe qi dulci ca mierea... * A! facu o fetifa din prima bancd,Iasand impresia ca a gi gustat cu pofta din aceastahranh cereasca. de $i atunci,,,Mana" i-a rdmas numele fetifei... Drumul de [ar;i nu se bifurca, aqainc6t pAgeamIiniqtit drcpt inainte. LegAnd firul ideii cu mama care igi vede copilul pe rnasa de operalie, gAndul mi s-a ridicat la Maica Domnului. Ce-ar fi fost, imi ziceam - daca, in timpul rastignirii, Sfinta Fecioarirs-ar fi revoltat ca Ivan Karamazov, dacd ar fi sarit cu punurii la chlai, ar fi blestemat? Apostolul Petru a vrut sa impiedice suferinla MAntuitorului gi, drcpt rispuns, Domnul lisus i-a zis: ,,Satana". Maica Domnului a plins, a simlit cum sabia durerii ii strApunge inima, dar a lasattotul Ia voia lui Dumnezeu, carc intoarce spre bine relele ce ni se intAmpla. Caci daca suferinta gi moartea Domnului Hristos ar fi fost impiedicatc chiar sub motivul iubirii, MAntuitorul n-ar fi murit, n-ar fi inviat, raiul n-ar fi fost redeschis,iar Satanan-ar fi fost infrAnt. Ca gi Maica Domnului, creqtinul este dator sA-l ajute pc fratele s.1u care estc in suferinla cu tot ce ii sta in putin[i. Ca gi samaiineanul milostiv, trebuie sa oblojcasca ranile celor cirzu{i irrtre tilhari. Dar tdlharii gi 141

c rim i n a l i i ? T r ebuie s a- i i m p u g c d m c u m z i c e Iv a n Karamazov? in Evanehelie nuie spune ce masuri a luat samarineanul impotiiva lor. ,,Nu vA rAzbuna\i, zrce Domnul - cAci a Mea este rd.zbunarea" . Trecurh aproape doua mii de ani gi SfAntul Serafim de Sarov cizu in mAinile unor tAlhari care l-au batut. lasAndu-l abia viu. CAnd starelul m5nAstirii a vrut si ia masuri impokiva tAlharilor, SfAntul Serafim l-a rugat cu lacrimi in ochi sd nu-i pArascd gi si nu-i pedepseascd. Rezultatul a fost cd acolo unde n-a intervenit omul a intervenit mAna lui Dumnezeu. Harul Domnului s-a atins de inimile tAlharilor care s-au pocait gi s-au ficut cAlugari. Dacd nu judeclm gi nu osAndim pe aproapele, dach nu ne rizbunAm, daca ii iubim pe vrhjmaqii noqtri, dac6 facem bine celor ce ne fac rdu gi ne rugam pentru cei ce ne blestemd, deschidem calea harului ceresccare se revarsa peste inimile tAlharilor, facand din ele gradini infloritoare de iubire gi de pocain(h. Sunt, desigur, gi cazuri in care tAlharii nu se pocdiesc, dar pe acegtiaii agteaptd o pedeapsd mai groaznicd decdt cea pe care ar putea sa le-o aplice oamenii, este autopedeapsa iadului vegnic. $i daca Dumnezeu nu-i poate indrepta pe aceqtia,atunci putea-vor oamenii sa-i facd mai buni prin pedepsele lor? Victor Hugo n-a gregit cAnd a spus ci ocla ii face pe ocnaEi... In acest sens, experienla din Iosipovca mi-a fost de mare folos. Daca m-aq fi revoltat impotriva stare{ului, dacd ag fi slobozit cAinii rai din mine, daci aq fi rdspuns cu rdu la rdu, lepra rauta{ii s-ar fi intins gi s-ar fi adAncit in ambele tabere. Patericul zice ci drac pe drac nu-l scoate.Numai ingerul ii scoate pe demoni. SfAntul n-ar mai fi sfAnt daca s-ar rdzbuna gi ar pedepsi. $i totugi, noroiul din templu trebuie spalat cu sAnge nevinovat, mieii trebuiescjunghia{i. Dar cine s-o faca?Asta-i treaba
141

dt rnonilor gi a fiilor lor, care mereu vor sd facA rau qi rncreu iese bine, care mereu rAstignesc qi rastigni{ii rncrcu invie.

6. SPREBALTA LUI INOCHENTIE

Citre searA, am ajuns la PAsa[elu. Fdcusem peste qaizccide kilometri. Dar inainte de a cobori in sate,pe trrrclcal,lAngao pddure, am dat de o mdniistire pardsita. ('hiliile gi biserica faceau parte dintr-o singura cladire. Soarclc inc.1 nn apusese.Dupa o cale atAt de lungA, rr-am agezat, dosul schitului. Mi-am obosit, pe iarba, ir-r scospAinea din desagi qi am cautat sa ma inthresc. Md giindeam sd dorm in aceanoapte in schitul pustiu. Dar deodath,de dupa cladire,apare un om, apoi altul, al trcilea... Oamenii au venit sAma vadA,sa ma cunoasca q;isir md roage sd rAmAn la ei, cdci ar dori sA se reinfiirr{czemdnAstirea.Le-am spus ca sunt in drum spre Ilalta Ei spre mdndstirea care este dincolo de Balta, pe rnalul digului, unde se afla un stare! gi cA{ivacalugdri. ()amcnii insd nu m-au lasat. M-au rugat cu atAta insisten[a qi dragoste incAt am cedat. I-am l6sat in voia lui l )umnezeu. Scara am intrat intr-o chilie mai bunh, care t1u avea geamuri sparte, nici tavanul cazut. Am adus un bra{ de paic pc care le-am agezatiutr-un colg pe duEumea, am iutirrs dcsagii deasupra, mi-am agezatcizmele sub cap 5i nr-am culcat- ca la Iosipovca* invelindu-ma cu rasa. in liuigtea schitului de la marginea padurii imi contiuuam medita{iile prilejuite de intAmplarile din Iosipovca gi-mi fdceam planuri de viitor. In situa{ia in care lrla gascam,m-am convins o datd mai mult ca atitudinea Maicii Domnului fa!5 dc ucigaqii lui Hristos este unica 743

incredinlare mi-a veatitudine mAntuitoare. Iar aceastA nit din pafaniile lui Iuochcntic de la Balta. Venind pe jos, am trecut prin Lipefchi urrdc a fost ,,raiul" inoihentiEtilclr.O barina mi-a ar.ltatlocul unde fusesemdndstireasapatasub pdmdnt. Iar aici, in schitul de la PIsA[clu, se adunaserab minA de cAlugari ca sa inochentiqtilorasupra credininflue-n!a contrabalansezc a ciogilor.Schitul de la Pasagelu fost zidit dupa moartea Itri lrrochentie, adica dupa 7977. Iar credinciogii, care srrsfineau ca Inochentie este Duhul SfAnt intrupat, ntt erau impartagi{i cu sfintele Taine. inca din copilirie auzisem de Inochentie de la Balta. Paraclisierul liisericii din Catranic, care era un om cu inimir curat5, povestea parin{iior mei ce-a vhzut la ,,Pirintelu" de la Balta. Inochentie incepuse sd faca ,,minuni" . Se aduna multa lume la manitstirea din Balta. Iutr-o dun,inicii, povcste a m og $t ef anc u p a ra c l i s i e ru l - s ta re fu l manastirii vorbea oamenilor din usa altarului, indemnindu-i sa nu-l ascultc pe Inochentic, pentru ca acesta este,,ingelat". Dar Inochcntie,carestatcain uga laterali, strAngeacele trei degete de la mAna dreapta gi arata in sus, - adicd voia s.1le spuna sA-qifaca semnttl crucii 9i sA-qiridice mintea la Dumuezeu. Iu acesttimp, spunca paraclisierul - din bolta bisericii s-a desprins ceva ca o nuca, l-a lovit pe stare[ drept ir"rfrunte, iar stareful, chzAnd in fafa u$ilor impAr.ltegti, se zbatea ca un epileptic. - Iaca, draga popii, cuvAnta atunci Inochet'rtic - l-o pcdepsit Dumnezeu pentru cA m-o hulit. Acest caz mi-a dat mult de gAndit inch din copilarie. mirndstirea unde vieluisem o iarna qi La Iosipovca, ir"r o primavira, se afla un frate bitrAn transnistriau. Acesta cia inochcntist qi agteptasa sc implineascAprofe[ia lui Inochentie privitoare la ,,raiul" din Lipelchi unde, dupa 144

.rl ' ,1)ur,r' llt' :;trl tri I)roroc, tl rnl a sa i a fi i rr ( a , , t t ot t l lt 't t t ' ,,rl rrrr" . A rt' sl l l i rtc bi rtrarr,pc tl unre Maftci , m i- a povcst it l) rrrrrl l r' t l rrr,,rrri tturri l c" 'qi i spravi l c l tri l rrocir cnt ie. r int r c cu ,rl l t' 1r., -apovcsti t una ascmal l i i toare ccAist or isit a rrri ;s t lc I,itt'l 111'11, paraclisic'rul. At t',rst.l intamplarc' s-a petrecut la Lipe(chi, unde lor ir-r vic(triar,r mirt-rastirea de sub pamAnt' rrror'lrt,nti,stii nu I )r.;rsupr'.t sc vedcau dccit turlele bisericii. Aici, Inot lrt'rrtii' vorbca afarA sub cerul liber. Era lume - cAta r,rrbi 5i f runza. Erau romiui, rugi, polonezi. Inochentie vorlrt,arominilor rominegte, cdtre rugi vorbea ruscgte si uokrnczilor le vorbea in limba polona. Dar iutr-o zi, ii'r ii'ir1rt,lctind lnochentie pretlica, ascultatoriisperia[i sc la elle{eau o partc ca sa-i faca loc unui preot de mir care vt'nealatrarri ca urr cAine. - Nu v6 speria!i,draga popii, spunea Inochentic catre Irrrnc'.Lasafi-l sa sc apropie ca pclate a.resa-nri sptric In ccvrr. acesttimp preotul sc apropia latrAnd mcreu sPre tuinrircacredincibgilor.Cand l-a ipropiat la cAqivap-aqi rkr Inochcntie, ,,Parin1elu" il intrcba: - Eu is popa, tu eEti popa, 'le ce rnh ham.lieqti? Iaca, draga popii, de adresi Irioihentie diu rrou mul{imii - l-o pcdi:piitDumnezcu pentru cd m-o hulit. Apoi, istorisea iratefu Maftei - Pariirfelul s-o rugat pentru preotul de mir qi popa nu l-o mai hamait. Iar Inochentie i-a spus sa nrr-l mai vorbeascadc rau. in alta seara, lingd soba calda, fratc'le Maftci mi-a povcstit clrm a fost surghiunit Inochentie la Murmansc. Era iarn.1grea, iar credincioqii, biirbafi r;i femei, s-au luat dupa Irrochentic.|andarmii voiau sA-i dezlipcascir dc Inochentie, dar le-a fost cu neputinfi. Oamenii se sculau de jos gi mergeau mai departe dttpir ,,P.1riu[elu" . Sprc seara, au ajuns iutr-un sat. Aici utt i-a primit ninicni. Attrnci Irrochcrtticlc-a zis ucenicilor: i 45

- Nu-i nimica, draga popii. Adunafi-va imprejurul bisericii, cAci in noaptea asta Maica Domnuluf o sa ne incdlzeascd. $i deodata - spunea fratele Maftei - dupa o rug6ciune facutA de Parin{elu qi dupa o tamAieretu cddelnila, au inceput sA vinA valuri-dc cdldurd, dar numai sub zidurile bisericii unde erau ei aduna(i. $i astfel, toatA noaptea le-a fost cald. Altadata, a venit Ia Lipelchi un slAbAnog, degerat pe front. Era numai pielea gi osul de el. L-au adus neamurile cu 1olul. Inochentie s-a imbrAcat in veqminte, i-a citit o rugAciune, l-a tamAiat, l-a stropit cu aghiazmA qi slabdnogul s-a sculat sdnatos. Inochentie l-a slobozit, zicAndu-i: - Du-te, dar sa nu spui nimhnui nimic. Mi-a povestit fratele Maftei gi cAteva ,,profe{ii" implinite. - Odat5, zicea Maftei - Parinfelui impar{ea anafora l a lu me . Cinev a i- a adu s u n i e p u ra g d e ,,mu s c d " . Parirrfelu l-a bAgatin sAn qi continua si imparti anafora. Dupi ce a terminat cu anafora, Parin{elul i-a dat drumul iepuragului. Iepuraqul a alergat pufin, s-a oprit, a mirosit ceva, apoi iaragi a alergat, s-a apropiat de un copdcel... - Draga popii, zise Inochentie cltre lumea care urmArea pe iepurag - oare iepuragul ista q-o gdsAt cisula Iui, pc tata, pe mama, pe frafii lui? - Nu, Parin{ele, a raspuns cineva din mullime. - AQao sd ratacili gi voi, din loc in loc, gi n-o sa gasi[i nici casd, nici pArin{i, nici fra!i... - CAnd o inceput sd ne ,,vAsAleascd"(sAne surghiuneasca), spunea frateie Maftei - atunci ne-am adus aminte de cuvintele Parinlelului. Apoi ne mai spunea Parit-rfelu:,,o sd umbla{i cu sacu plin de parale qi o sd murifi de foame". 746

I lci, ziceau unii din noi - sd am eu bani cA nu mor tl r' l oame! l)ar cAnd au venit stabilizarile intr-adevdr cd oamenii ,rvt.ausaci de ruble, dar banii nu aveau nici o valoare' Acclagi frate Maftei mi-a povestit cd o familie din Itasarabiaiqi vAnduse - dupa cuvAntul lui Inochentie qi qi castr, pdmAnt, qi vite, ca sh se mute definitiv, cu banii qicopili,iir Raiul de la Lipefchi. Dar femeia,maipractic6, 1i-a pastrat o singurd gaina, ca sd-gimai faca o ,,zeamA" ' ilAr"thinsa se apiopia?e Inochentie, Parinlelul s-a oprit din predica gi s-a adresat femeii: - Tu, femeia de acolo, [i-ai vAndut casa, pdmAntul, vitele, dar !i-ai pastrat o gaina. Mai, draga PoPii, L" ascundeli d-emine nimic, caci aqacum deosebili voi oile ncgre de cele albe, aqa va deosebesceu gAndurile voastrc-bune de cele rele. Se zice cd o datd l-au intrebat fralii pe SfAntul Antonie ccl Mare cum de le-a ghicit 96ndurile? Iar marele pustnic le-a rhspuns: ,,diacii mi-au spls , dAndu-le de irr[cles ca ei iveau descoperiri de la demoni' Iatd ce n-a vrut sd gtie Inochentie caruia dracii ii descopereau gAndurile altora. MAndria l-a impiedicat sa recunoasca adcvArul. Satana i-a dat iiuzia unei sfinfenii, concretizath prin semne qi minuni magice qi printr-o clarviziune bxterioard, dar i-a furat pentru totdeauna minunea naqterii din nou, minunea pocainlei adevhrate qi rodnice, minunea smereniei qi ascultarii, lipsindu-l gi de clarviziunea interioarA, ca sd nu-gi vada propriile sale pacate... Ca intotdeauna, voiam sh merg cu cercetdrilepAna in pAnzele aibe. Pe de o parte, auzeam povestindu-se aleste fapte miraculoasb, iar pe de alta parte vedeam realitatei: Inochentie a intemeiat o sectAplina de rataciri qi de fapte imoraie. Care sd fie cauza? 747

Aga cum la Frhsinei urcam desculg, cu bocar-rciipe umar qi cu Biblia sub[ioara, pe pAr.liagin sus pAna cAnd dddeam de izvoraEul ce {Agneadin stdnca, toi astfel am mers pe fir ca sa dau de izvorul ratacirilor inochentiste. Mai tArziu, cAnd am intrat in biserica oragului Balta, am vdzut o icoanA, ascunsi de preot, pe care era zugravita ,,SfAnta Treime". Era frumos pictat Tatal, Fiul, dar in locui Porumbelului era zugravit Inochentie in picioare. Intr-un sat de moldoveni, prin care trecusem ocazional, am fost invitat in casa unui inochentist. Aici am vazut chipul lui Inochentie pus la icoane.CAnd vecinii au vAzut ca am intrat in casa acestui inochentist, indata s-au adunat vreo zece ucenici de-ai lui Inochentie, barbafi cu barbile albe gi femei batrAne. Tot in casa acestui inochentist am gdsit Acatistul Parinfelului. Era Acatistul Domnului Hristos, numai c6 in locul numelui Mintuitorului se afla scris:,,Inochentie, Duhule Sfinte,,. Dar tot in acea cirticica se gaseau douh scrisori trimise de Inochentie din Murmansc. Aici Inochentie scria: ,,eu sunt un om pacatos ca gi voi", ,,vh scriu cu mina mea cea picatoasA", ,,nu ma purtaqi pe mine la gAt, ci crucea Domnului gi pe Maica Domnului". Pornind de la aceste date, i-am intrebat pe inochentiqti: - Domnul Iisus, cAnd s-a intrupat pe pamAnt, a spus de mai multe ori ca El esteFiul lui Dumnezeu. A spus-o gi in fala Apostolilor, gi in fa[a Martei cAnd murise Lazar, a spus-o gi in fa{a lui Pilat. Dar Parinlelul v-a spus vreodatA cA el este Duhul SfAnt intrupat? S-a agternut o tacere mormAntalir. Iar intr-un tlrziu. o batrAna a raspuns: - Nu, asta n-a spus-o niciodatir. 148

-- Dnr atunci de ce il pictati pe icoane in locul Porumlx,lului? De ce scrie$ in aiaiist: ,,lnochentie, Duhule Sfinte?" De unde ali luat toate acestea? Iariqi tdcere. Am intrebat din nou: - Domnul nostru Iisus Hristos, fiind intr-adevar Fiul lrri Dumnezeu, a fost fir6 de pacat. CAnd i-a intrebat pe larisei: ,,Cine dintre voi mi poate invinovali de pdcat?" toli au amufit. Nimeni nu Putea sPune ci Iisus e Dar iatd ci Parin(elul scrie aici cd e om pdcitos paczltos. voi. $i atunci, cum Poate fi un om pdcdtos intrui'a Ei parca Duhului Sfdnt? Cum poate intra in Sfdnta Treime, ,rlnturi de Tatal 9i de Fiul, un om pacatos? DupA o thcere mai indelungatA, cineva dintre inot'hcntigti s-a m6rginit sA sPuna: - Dumneata egti om invalatl Cu alte cuvinte, voia si spuni cd adevirul e tot de partea lor, insa eu le-am inchis gura prin meqtequgirea trrvintelor.$i, desigur, nici unul nu s-a lhsatde raticirea irrochentisti. Asta-i caracteristica tuturor ereticilor qi st'ctarilor care, fiind posedali de duhul cel riu, tagaduit'sc adevlrul invederat ca fariseii care - dupA invierea lui Lazhr - in loc sd se prosterneze Ia picioarele MAntuitorului, cautau s6-l omoare gi pe Lazdr Ei pe Iisus HrisIos. Aceasta este de fapt - dupA pdrerea lui Gala (lalaction - hula impotriva Duhului SfAnt care nu are icrtare nici in veacul acesta,nici in cel viitor. Totuqi, ma intrebam: de ce oare o asemencardtdcire n-a icgit din persoana SfAntului Serafim Sarovski? CAci ani irr ultimii zec-e ai vielii lui, cAnd propovhduia qi fdcea nrinuni in mdnastirea Sarov, veneau zeci de mii de t'rcdincioqi la el. De ce n-a ieqit din miqcarea lui vreo schismAsau vreo secta?Pentru ca, mi-am zis - Serafim Sarovski, in profunda lui smerenie, a fost blindat de jur 749

imprejur de aceasti mare virtute, n-a prezentat nici o fisura prin care sa poata paffunda mAndria luciferici in sufletul lui. CAt despre Inochentie, acesta avea mai multe fisuri. Iatd cAteva din ele povestite tot de inochentigti. CAnd ,,Parinlelul" era la Balta, lumea aducea prinoase multe. Starelul cu cdlugarii s-au agezat la masa. Inochentie ii spunea starelului si-i cheme gi pe credinciogi ca sd mdnAnceimpreund cu ei. Starelul insd era de pirere ca credincioqii sA mdnAnce dupa ce vor termina cAlugdrii, caci trapeza era neincapitoare. Atunci Inochentie, infuriindu-se, a rdsturnat mesele cu toate bucatelecare erau deasupra... Smeritul Serafim n-ar fi facut niciodata aqa ceva. CAnd preotii de mir, bazalipe anumite indicii sigure, spuneau oamenilor ca Inochentie este inqelat de diavolul,,,Parinfelul" raspundea: - Las6, draga popii, cAnd aici va fi Ierusalimul cel nou, atunci vor vedea burtoqii cine a fost popa (adicd Inochentie). in timpul predicii lui Inochentie, credinciogii au vazut cum un porumbel s-a agezat mai intAi pe capul Parinfelului, apoi pe umdrul lui gi, in cele din urma, au vAzut ci a intrat in gura lui Inochentie. ,,Paringelul", in loc sd-i ldmureascd pe credinciogi ca qi diavolul poate lua chip de porumbel, dimpotrivd le-a int6rit qi mai mult rnQelarea: - Sa gtili, draga popii, zicea el - ci eu am inghifit ,,hulubul" (porumbelul). CAnd vorbea impotriva comunismului, zicea: - SA qtili, draga popii, ci balaurul a inconjurat tot pamAntul, dar cAnd era gata sd se,,intorloace" coada cu capul, hop gi popa a pus ,,chiciorul" . 150

(.u alte cuvinte, pe intreg globul pAmAntesc, uumai ll, lncchentie,l-a biruit pe balaur' (lind, pe buni dreptate, sfAntul Sinod rus I-a catcrisit pr' l nochenti e, i ar E pi scopul de Odessa nu i- a dat sh i,rrrccuvAntarea infiinteie manastirea din Lipe[chi, ,,1'itrinfelul" a construit, totugi mdndstirea subteranA l,rr.l rrici o binecuvAntaresau aprobare gi a,,hirotonit" r,l i rrsuEpe preoIi i l ui . i Astfel Inochentie, prin mAndria lui lucifericA, prin gi rrt'ascultarea nesupunerea lui, r'ricifa!a de bisericA,nici l,r(ade stat, a produs atAteafisuri in miqcarealui, incAt .liavolul a avut destul loc sA introducA dinamita sa rrt.agrA care i-a aruncat in aer pe to{i adeptii lui ce s-au lostogolit pAna la urmir in cele rnai spdimAntitoare qi r.r'czii imoralitaqi. MAntuitorul a zis: $tiind Ei prevazAnd toate acestea, imi vor zice in ziua aceea:Doamne, Doamnc, ,,MulEi r).rrclru in numele Tau am profelit gi cu lrumele Tau am srrrsdemoni gi cu numele Tau minuni multe am facut? Atunci insd vtri marturisi lor: Niciodati nu v-am cunos( ut pe voi. DepArtali-r'd de la mine, cei ce lucrali . l;tritdelegea" Agadar ,,miuunilc" qi ,,profeliile" lui Inochentie, rrrEiratemai sus, igi afla un alt izvor, o alta inspiralie. ,,Niciodata nu v-am cunoscut pe voi... Departafi-va de l a rni ne" ... Oamenii neduhovniceqti cu anevoic il pot descopcri pt- diavolul care se ascunde sub haifra unui inger de itrmind.Aqa cum un om, care qi-a pierdut simgul gustului, nu poate deosebi vinul de o!et, care la vedere sunt la fel, tot astfel oamenii fara simful sacrului nu pot dcosebi pe sfAnt de impostor. Iar Biserica noastri nu-i poate combate cu succesPe asemeneaimpostori decit in atunci cAr-rd fala credinciogilorapar oameni smeri{i El 151

cu viatd sfAnti, agacum a fost SfAntul Serafim de la Sarov sau SfAntul Calinic de la Cernica, - sfinli prin care credinciogii pot deosebi adevarul de minciund, vedenia de ndlucire diavoleascd, sinceritatea de fdgarnicie,descoperind astfel coarnele diavolului ascunse sub chipul ir-rgerului de lumina qi desluqind urletul de lup ascuns sub blana de oaie. Altminteri, orice incercare este zadarnicd, aqa cum zadarnicd este incercarea de a-i combate prin cuvinte pe cei ingela{i. Lumea este insetatd dupd oameni sfinli gi drepli, iar in lipsa lor aleargd dupa magi qi vrajitori, adicA dupa surogate diabolice, iar poporul simplu crede cA tot ce zboar6.se mdnAnci.

7.rARA$rPRINTRE COPTLA$r
Ca gi la Iosipovca, am rimas la Pasalelu mai mult de dragul copiilor. Oamenii maturi cer,,semne gi minuni', pe cAtAvreme copiii il primesc pe Domnul Iisus cu inimd deschisd gi curatd. A doua zi, mi-am lasat cizmele gi desagii in chilia schitului de lAngd pddure, mlam tras in picioare papucii de lAnA gi am pornit spre gcoala.M-am prezentat in fa{a directorului gi a profesorilor gi, apoi, am inceput s6-mi predau obiqnuitele lecfii de religie. Uneori veneam la Ecoalatrist gi necijit, pentru cd eram mai sdrac gi mai singur ca altadata. Dupa cei gaizeci de kilometri parcurgi pe jos, tArlicii mi s-au rupt, lasand sd mi se vada degetele. Nu puteam veni la qcoala nici cu cizmele, fiindca era vard, dar nu puteam veni nici desculg,fiindca m-ar fi rds lumea. Cu toati ruginea, intram in cancelarie qi in clasa cu aceqtipapuci rup{i. 752

lir,rrn intr-o situalie cit se poate de grea. Nu avcam rrr,l salitritt, nici venit din parohie, cLlln aveau prcofii. N rr'rrlc acasanu puteam si primesc mandate satt colete. ( )tl,rtit,mi-au trimis parin{ii doua mii de lei, dar banii rr,ruintors delaTighinainapoi, pentru ciinTransnistria , rlr'rrlaumhrcile gernratle. Mi-au trimis apoi material Aqa incAt |r.lltru ltaine dar gi colctul s-a intors acasa. saracie.Din cauza intr-o stare de completa r,lrnAscsem dehai ne gi de rufe- m-au umpl ut paduchii. l rP 511pl l urAvcam o cAldaregi fierbeam rufele in padure, Ie intinr lt';rntsl se usuce,apoi lc imbracam din nou. Din nenor ot'irciusAphduchii apireau ca din phmAnt. Ut.rom mi-a lrrlt,sun piduche din barba. La qcoali statcam mai mult nu-mi aparavreun Ir'in ultgheresinguraticcde tcama sa pe hainA. Dulama mi se fdcuse praf- Resturile ir;tduche r lc-am dat unei batrAneca sA-gifaca 9or{.Acum Purtam legAnd mAnecilelargi ale rasei direct pestecAmaEa, r',rsa in ctr nigteage. pltrs,mai cram gi flamArrd'Nu avcam nici rrrrban ca sd-mi cumpir pAine.Unii oameni m.1iuvitau, dar ma gAndeam - cum sa mA duc rlin milh, la ei acasd, l,r ei dacAn-am cu ce si-mi platescmasa?Satenii traiau qi ci destul de greu. Nimeni nu era obligat sd-mi dea rrtasiigi casa degeaba. Singura mea-mAngAiere erau copilaqii' in rnijlocul copiilor, uitam de paduchi gi de foame, de rFrutateaqi irrvidiaoamenilor,de patimiEide pacate.Eram- printre t.i - ca in rai. Biefii copilagilNiciodata n-am uitat binele pc care mi l-au fdcut acestefiinfe nevinovate, fara sa-mi tlca ceva gi chiar fara sa gtiel Singura lor bogafie cu care mlt ficeau fericit erau ochigorii lor nevinovali, ciripitul lor de pdshrele zglobii, nerautatea lor gi lipsa de grija prietenilor l)cntru ziua de mAine. De aceea, sPuneam ii invAf pe copii,^cicopiii ma invalh pe mine. irrci cl nu eu
l 5J

Intimpul unei recrea{ii,stateamrezemat de pervazul unei ferestre lAngd care se afia un schelet omenesc adus pentru studiul anatomiei. Ma uitam cu drag la copiii care rAdeau gi se jucau. O invafatoare s_a apropiat de mine qi m-a intrebat: - Pirinte, de ce eqti aqa de trist qi retras? Dumneata e$ti tanar. Ar trebui se te bucuri de viafa. parintele Gurie al nostru (preotul din sat) se duce pe la petreceri, bea bine gi mAnAncAbine. Numai dumneata itai singur gi trist. De ce? ArdtAndu-i inva(atoarei scheletul omenesc ce se afla in colf, lAngAgcam, i-am rAspuns: - Pentru cd, iati ce suntem noi, in fond. - Da, aga este,zise invafatoarea crr un aer gAnditor, - d a r to tu g i s unt c f i t anar ... In clasa,cAnd povesteam copiilor despre dragostea qi suferinfa Domnului lisus, mi simlearn parca partaq la patimile Nlintuitorului, ma patrundeau mila- gi com_ pitimirea pentru,,sdrminelul Iisus,, (cum se exprimau copiii) - gi ince'peamsh plAng o data cu copilaqiimei. Singurii prieteni care ma infelegeau,mi iubcau, ma _ incurajau qi ma imbraliqau cu toaiA dragostea, fAra s;i ricla de rupturiie gi de paduchii mei, erau"aceqti ingeragi pe care nu-i voi uita niciodaia. In zilele de. tjuminicA gi de sarbatori preclicam pe rAnd, atAt irr biserica din pas5felu I, unde slujea parintele Gurie, cAi gi in biserica din pasalelu II, unje era paroh pdrinteie ieromonah Gl-rerasimIscu. Intr-odimineafd, cAnd coboram de la schit spre qcoa_ - am la, observat cd oamenii mir salutau cu mai mult6 drag_o-ste, fiind gata, gata sa-mi spuna ceva. - Vrei sd-mi spui ceva? am inirebat o femele. 154

imi povestesccopiii mei, care umbla Vai, pArir-rtc! ()illa,cA tare frumos le vorbeqtil Ne povestcscistG l,r l( r rrh,sl i ntepe care l e attd de l a dumneata. lirlit,mi-am zis, micii mei misionari careduc cuvdntul l)onrnului mai departe, Pana in cele mai indepartate I'olrk,ic. CAnd ii intAlneam pc trliga,copilaqii alergau :'l)l(,mine, se bucurau, iar cei mai mici imi sareau in I rltr(t'. ln cc privegte hrana, o duceam destul de greu. C-lnd rrriliutoiceam acasdmai gdseamin grhdini cAteo sfeclir ru;ic pe care o mAncam cruda, aqa cum mAncam varzA t r trtla gi cartofi cruzi. O datd am mAncat qi porumb dar m-am imbolnivit de stomac' rrr.licrt, lrttr-o seari, dupd ce mi-am ficut rugdciunea qi lectrrrn biblica in padure, m-am intors fiamAnd in chilia nrr,n.M-am intins pe desagi, gAndindu-mA cA, dupa r.xt'mplul MAntuitoiului, omul poate rezista patruzeci ,[, ziie flamAnd, dar daca nici atunci nu voi avca ce mi rrrllnca, va lua Domnul la El in Patria cereasca care Pe u tlorcam agade muit. $i cum cugetam astfel, spre marea mea uimire, aud o vocc de femeie la geam: - Pirinte, qtiu ca sunte[i lipsit' Primifi, vh rog, aceqti r'nrtofi pe care i-am cules iu urma colhoznicilor, - 9i Icrrrciamia dat un qor! plin de cartofi Pe care i-am fiert Ba i-am 1i i-am mAncat,mul{umindu-i lui Dumnezeu' rnai dat qi paznicului din apropiere,-.care imi dadea r'lribrituri qi caldarea pentru fiert cartofii. Dar dupd aceastaintAmplare,,ori de cAteori mi intor.r'am de li gcoalagaseampe prichiciul ferestrei,inqirate, citc o sticla cu lap1e,cAteo alivanca sau cAteo strachina rlc colfunagi. Nu gtiam cine mi le aducea in lipsa mea; cu insd ii mullumeam lui Dumnezeu pentru purtarea Itri de grijA. 155

B.SFATULPARINTELUIGURIE
intr-<.1 dupa-amiazi, m-am pomenit cu parintele zi,, ^ Uurie, parohul satului PasafeluI. Era pentru prima oara cAnd ma vizita la schit. Nu m-a ir.rtrebit cum iraiesc fara leafa, nu m-a intrebat dacd mi-am gasit vreo gazda sau daci am ce mAnca, ci - mai intAi deloate _ s-a interesat daca am vreo femeie. CAnd a aflat ca n-Am, m_a compf,timit cu toata seriozitatea. - Ai sa te imbolnAvegti. Te sfAtuiesc sa_[i gAseqti o jidoafca !i..(mi-a.spus ce sa fac)...ca ea n-are pecerea botezului... ma indemna parintele Gurie, fara nidi un pic de rugine sau frica de Dumnezeu. - Parinte Gurie, i-am rAspuns - clar nu v;i gAndifi la pacat? Ce raspuns voi da Mhntuitorului, la iudecata? E! ce judecata?! ,,Chici,, la Maica Domnului qi , - . Maica Domnului te iart6! vorbea Gurie in grai moldove_ nesc. Ieromonahul Gurie cra prieten cu autoritatile romA_ ncgti.din sat. Mcrgeau imprcuna Ia pctrcceri. fiindclr $i oum l n l cA bt s enc apar int el u i Gu ri c n u c ra p l i n a c u m a r fi vrut sfinlia sa, el i-a pus pe jandarmi si-i aduca pe credinciogi cu sila la bisirica. - Hai, ma, bolgevicilor, strigau janclarmii nogtri cu arma pe umir, - hai la biserica... Dar un batrAn din sat mi-a spus intr-o zi, amirAt: - Nu aga, phrinte. Nu cu forfa. Dimpotriva, preotul , sd se incuie in biserici pe dinAuntru, iar rioi, credincioqii, sa rupem uga gi si intrirn ca sA auzim slujba qi cuvir.rlul Don'rnului. A- ramas.profund amarAt atAt cle sfatul phrintelui ^ t,urre cat gr de metoda sa misionara. Sfatul iui nu era decat.o hula impotriva Duhului SfAnt, care vine de lncrederea prea mare in bunatatea lui Dumnezeu. cu 756

ar'op vicleau, iar metoda lui de a face binelc cu fclrla ,k,vi rtcl a ri ndul ei uu ri u. A tloua zi trcbuia sa merg la PAsaleluII. PAna acolo r,rir o distanti de gaptekilometri. Nu aveam ceasdeqtcplilor'. clar iirainte de culcare, m-am rugat ingeraqului la pl\zitor sa ma trezcasca vreme, ca sa ajung la timp . rrrt,tr in ('liisa.9i iata cA in zori dc zi visez chilia, ma vnd pe rrrirrcdormind in col! pe paie, vad apoi cum uQa se qi ,k,sr'hide'brusc apare un tinerel, cu fala luminclasa9i cu Irrrrrtoasa, haine negre inchise pina sus 9i cu nigte r r.liistrcin mAnii: lii, frate Victore! ma strigd tincrelul 9i disparu' M-am imbracat, m-am spiilat 9i, lasAnd ca de obicei am pornit spre sat pe drttmul care trecea tlt'scuiatA, rr:i,r l,r rnargineaunei paduri. 1rr. Mt'rgind pe cale,m-a ajuns din urma un om care era ,r,,rpui dc trist. Avea o mare durere pe sufletul lui' Din de plAus: l,r irirclecuviute izbucni in hohote l'ilrillte, roaga-tepentru mine, ajuti-mh cacima duc rr ftrutlttl iadului. Iadul cel vegnic este soarta mea' Nu nlai iarti Dumnezett. ur,1 l)ar cle ce vorbeqti aqa? l-am intrebat. Ce !i s-a l rrl l trnpl at? l'arintc, eu am fagaduit in fagalui Dumnezetl ca am 'r;\ lll\icsc in curdlie, ca un cdlughr qi acum traiesc in ,L,rlt.itrare. Sunt cintArc! intr-un sat vecin qi - stAnd in cu ll'r'/(ll la o virduvh - pacatttiesc ea. numai dumneata pacatuieqti,am cdutat l)ar parch ri,r I incurajez pe bietul onr. Nu e bine si cazi in dezna, h'1tlt'. l:xista pocainta. I'lrintc, Dumnezeu mia aratat ca pircattrlmeu este olr,rvil carc md omoari. Intr-o noapte - ml sc spovcctea r ilrrl,lr't'(ttl stAnd culcat alaturi de vaduvir, am vazut tium din partea ci a ieqit o vipera gi a venit spre rilr'Vr.rt
13,/

Gurie. Pirintele Gherasim de la pasagelu II era tot calugar, dar intre el qi pArintele Gurie o *or" deosebire. Acesra era un om cu frica lui Dumnezeu, ".u corcct gi de o inalta finuta morala. Ma invita a"r"o.i la masa, ba imi mai dadea cAteur-rban ca sa_micumpar sapun de rufe. Ma relinea sa dorm la el, dar eu il .eflra* de tcama sh umplu de paduchi. Acest preot cal"ta. era licenfiat ^nu-l in teologie 9i facea cinste atAt^Bisericii ii general cAt 9i * m ona h i smu lui in s pec ial. La rugAmiutea credinciogilor, impreunA cu pdrintele Gher.qs.i1.am. inceput repara{ia schitului. AmAndoi am vopslt tabla dc pe acopcrig,iar femeilc, dupA ce termi_ nau munca de la colhoz, velleau sa lipcascf qi sA tencu_ --iascap e re fi i c ogc ov iEai s c h i tu l u i . I i S-e apropia toamrra rece. Nici banii trimigi de parin(i, njcl matellllul pentru h.utr.^" puteau rll un chip sa treaca Nistrul. NemaiavAnd iricotro, ".-.-r.,i.l m_am hotdrAt _ in cele din urmA - s-o iau, tot pe jos, spr" .oro parin_ teascAcu gindul ca, dupa ce imi'voi irocura imbrA_ cdmintea necesari,sA ma iutorc dirr nou'la copilagiimei dragi' Ca gi la Iosipovca, aveam qi aici u' motiv secunuar care ma indcmna sa par6sesc schitul. intre timp, aparuse un ieromonah care avea aceleaqi niravurr ca gi pdrintele Gurie. Venise cu gAndul sa jevina staref qi, deci, beneficiarul tuturor veniturilor. Acesta ma dugmd_ n ea, cd Eu n Andu- mm ar i ne c a z u ri . i 15 8

minemi numeqti "Pe ' "t#ilt9f Am a scult at is t orlslrea ca Pe Lln raspuns Ia sfatul pArintelui

fipat: Ti::^:1,,:.S1Tu;te // vrperat" . Uar vaduva m_aintrebat:_ cu ,,Ce_i tineipe ce {ipi?" - ,,Cum y"ri vipera ." ,ri'* spre mine?,, "." Femeia n-a vAzut n' suparata' spus: mi-a -

Speriat cate_afard, din am

ln,rtruut,clcqi rece, era lunga qi cu cer selrin. intr-o fara rl l rrrtrrr,,r(;1, sa spun cui va, mi -am i uat desagii ir - r lrllrlt,l.,r poruitinapoi spre Grigoriopol. Dar cAnd am itnr m rrr rri rrrr,r pri mul sat, nu departe de P asagel u, i- a ieqit ntarel ul cu ,,vi pera" , rugi ndu-mi cu lacr im i l rrrrtrrl t'i t Il lr'lrr sit-l salvez din ghearele desfrAnarii, sA-l iau cu ilrlrrr.;;r s.l mergem impreunh la minastirea care era ,l trrr' r,Lr c B al ta. M-am scuzat, spunA ndu-i ci plec tl r rlilr,r,'|,il Iru mai pot rezista, ca sunt rupt 9i plin de nigte buboaie mari l'fl' lu( lri in plus, imi mai aParusera, circ imi Provocau niqte dureri teribile. CAnd 1,,, 1,,, ',,,,rr', nlni,',,"l irr picioare, mi se parea ca imi crapa osul. Unii raccal a9i r eum ai rrrtr,l r,ninri spuneau ca mi se rasr-rfl a in Iturrr,,l .r.'r,,n't.ilot" timpul iernii siberiene.Nu aveam lrr lrrrlctrtitui nici medicamcnte, nici medici' Singurul 1,,,r, clrc il aplicam pe bttboaie era o hArtie imbibatA 1,r' r rr rrirltlclcmn din candela,dupa cum ne invalA sfintul Al,ortol lacov. DupA ce legam buba cu o cArpa,llte 3i Erll,linriuriintregi iurgea puroiul qiroaie de sub hArtia rlr,,,'l, tr trntdelemn. Dar eu nu desfaceam cArpa. $i r'and simleam o mAncdrime,desfdceamcArpaqi, rrrrrrt,ri mea, nlrr1'1r111'111in vedeam ca rana era vindecatd, iar in li,, ul ci lparca o pieliqanoua. Apoi aparea un alt buboi, tArziu' Un prieten 1,r'irlt Pit'ior gi apoi altul, Pana iarna ,,,t,, r1,,tr ca, daci nu s-ar fi scurs acest pur oi pr in s-ar l rrrl ,rr,rrr' , fi urcat i nfecfi al a i ni ma gi ma da dea gat a' | ,rnr sptts, deci, cAntdre{ului toate necazurile qi -lipdar el nu ,rilrrlc titt't'ma fac s-o iau spre casapdrinteasca, irrrr.l,rsi1n1aroage cu lacrimi sA-lsalvez. Rugamin(ile 9i l ,r,r rtrttl t'l tri m-au i ndupl ecat, zi cA nd i n si nea m ea: / / o lrrr ll ,rslit, tot Pentru Domnul 9i pentru aproapele" ' In Nr. ,rrrttltrs la cl acasaca sh-qiia strictul necesar. acest ce I irrrp,lt.rnciaspala rufe. Deqi nu i-a spu_s vrea sir facir, definitiv. $i cAnd, [uvrr 1,,1, .r sinrqitcAvrca s-o pirrhseasca 759

impreuna cu cAntdreful, am ajuns la marginea satului, femeia - disperatA,plAngAr-rd cu mAne-ile sumesegi ne-a ieqit inainte pe alt drum. L-a tras deoparte pe cAntaref,a inceput sa plAnga in hohote, implorAndu-l sa n-o pariseascA.Bietul cintAref se intorcea cArrd spre mine, cAnd spre viduva. Atunci, m-am agezatpe marginea ur-ruiqanf, agteptArrdfinaiul acesteilupte dintrc' Dumnezeu qi Satan care se cladeain inima sdrmanului cintAref. Acesta se lupta peniru mAntuirea sufletului, pentru implinirea fagiduinlei sale, pentru curA(ie,iar femeia se lupta pentru egoismul ei, pentru implinirea poftei salc trupegti, pentru soartaei paminteasca.CAnd cAntare[ul s-a mai apropiat o datir de mine, i-am facut un semn discret s-o lase qi sa mearga pe drumul pe care gi l-a ales. Dar vAduva rn-a observat gi s-a repe2it ca o leoaica la mine: - Dumneata vezi-fi de drum gi lasa-r-re pace! in - El m-a oprit clin drum Ei nt-a mgat sa mergem irnpreund la manastirc, iucercasem s-o limuresc pe femeie, dar vdduva, ca o aspida surda, nu voia sa qtie de nimcni qi de nimic. S-a agalat cu amAndoua mAinilc de gi cAntAref nu-i dadea drumul deloc.Atunci nenorocitul barbat s-a apropiat de mine gi mi-a spus plingind: - Mi-e mili de ea. Ma spala,imi gategte, are grija de m ine... - Dar nu [i-e mila de suflet? Ce-mi spuneai de iad gi de vipera? - Iarti-mh, parinte, dar n-o pot lasa. Binein[eles, n-arn mai insistat. Mi-am luat r.lmas bun de la ei, mi-am ridicat desagii pe umar gi mi-am continuat calea spre cash. Mai tirziu, peste un an, m-am intcresat de cAntare{. Era la accea$ivaduva. De abia acum am in{eles cuvAntul Domnului: ,,DacAvine cineva la Mine qi nu urAgte pe tatal sau, gi pe mama sa, gi pe 160

fcmcia sa, Ei pe copiii sdi, 9i pe fratii shi, qi pe.s-u-rorile Fnlc,ba inca 91viala sa, nu Poate sd fie ucenicul Meu" .

UN CAINELUP e. ...9I
Singur pe drum, imi recipAtasem lir-rigtea'Zilele de toamn? sehen$neau frumoase 9i ricoroase. Cerul senin qi imaculat era ca o sticla albastra' Vizibilitatea era atdt rlc puternica incAt vedeai limpede pAna departe cAmpiilc pustii. Drumul de lard era fara praf qi neted ca in palmd. ln departare se vedea un sat. Era Rozalievca. inainte clc a infra in sat, mi ajunse din urmA un inochentist moldovean cu un car plin de coceni. Acesta s-a oprit 9i rn-a poftit sa ma urc.-Dar cAnd am ajuns Ia marginea sntului, omul a coborAt qi m-a rugat sa 1in halurile, z.icAndu-mi cA se intoarce indati. Insa la inapoiere a vcnit cu un Preot care - deqi nu ma cunoqtea - mi-a zis rmical: - Cine vine la noi, nu mai Pleaci. - Stai, pdrinte, i-am rispuns - eu am alte socoteli. Strnt in drum spre casi. - Lasd casa gi vino de-mi aiutA in parohie cdci nu cunosc limba rusd qi nu ma pot inlelege cu oamenii' - Dar eu nu sunt preot - gdseam eu motive. - Nu-i nimica. Ai sa lii predici in biserica 9i ai sa predai religia in qcoal6. (agail chema) nu m-a ldsat $i parintele Ioan Purdescu pAnd'n-a vazut ca am coborAt de pe coceni 9i am luat-o ip.e casa unde locuia el. Mi-am tdiat voia qi de data aceasta.Dar gdndul meu cra tot la copii. Aici se aflau cAteva sate in apropiere Ei aveam posi-bilitatea ca intr-o zi si predau religia in 761

Rozalievca, in altA zi intr-un sat vecin, in a treia zi in altul, in a patra zi intr-un sat de cehi, unde credinciogii erau husifi. CAnd m-am prezentat pentru intAia oara la cehi, profesorii nu voiau sa md primeasca, pe motiv cA ei sunt husifi. - Bine, dar eu nu mi voi atinge de credin{a dumneavoastrA, rdspundeam eu. Voi vorbi numai ceeace se afla in Biblie gi ceea ce e valabil pentru orice creqtin. I-am invitat chiar sd asiste la lecfiile mele. Copiii, deqi nu erau obignui{i cu preofii ortodocgi, ascultau cu aceeagi dragoste ca gi copiii din satelevecine in care locuiau cregtini ortodocAi. Mi-am inceput lec{iile cu Adam qi Eva, iar copiii nu mai puteau de bucurie. Printre ei erau qi copii ortodocgi. Aceqtia cereau cruciuli(e gi iconi{e. Eu le-am adus cAteva. Parin{ii copiilor ortodocqi m-au rugat si intervin la directorul gcolii ca sa se aduca o icoaniin clasd,sd se faca rugdciunea inainte gi dupa lecfie, sa se faca semnul crucii... PAnd atunci nu fAcusem nimic din toate acestea ca sa nu-i supdr pe invalatori. Dar in urma acesteiintervenfii, husifii s-au supdrat aqa de rau incdt s-au gAndit sa mi alunge prin alte mijloace. CAnd am intrat pentru ultima oard in satul cehilor, o femeie husita a siobozit din lan! pe cel mai rhu cAine lup din sat, care era gi foarte mare gi fioros. VazAndu-se liber, cAineles-a repezit ca o sageatd spre mine. Nu aveam in mAini decAt un album cu iconi{e biblice. CAinele sdrea cAnd din dreapta, cAnd din stAnga- la nivelul capului - vrAnd sa-giin?iga colgli in figura mea. Mi-am ridicat mAna in care fineam albuel mi-a sfAqiatdoar mineca rasei gi dupa ce mi-a T"l Cl dat albumul jos, s-a intors acasd linistit. Cand mi-am intors capul spre curtea din care iegisecAinele,femeia care nu daduse nici un semn de alarmA,de spaimA sau 762

rk. ingrijorare pentru soarta mea - se uita liniEtita qi iremulgumitaca lupul nu m-a doborAt la pAmAnt' l)irr('a ' La Ecoala, femeia de serviciu mi-a cusut mAneca' predat ultima lec[ieEi,de atunci, n-am mai cilcat Mr-rrrn qcolii de la cehi. pr',rgul ln satul Rozalievca, directorul qcolii mi-a atras atenfia unui baiat Pe care il chema Valodea. .rflul)ra I o fiara, zicea directorul. E cel mai rAu elev din
11r'ol l d.

" l)ar ce-a facut? ma informai. in timpul orei de limba rusi, bestia de baiat s-a rk,scins de iurea qi a batut-o pe invafatoare iu clasd, in l,rln clcvilor, rdspunse directorul. Dacd va incerca sa faci rtn rrloi mica obraznicie sd ne inqtiinfa{i ca sh luim necesare. rrrnsurile - Noi, cei mari, suntem rdi, i-am zis - dar copiii sunt l rrrrri . 'lotuqi cercetAndcum stau lucrurile, m-am convins ch r'(,(,fl se vorbea de Valodea nu erau minciuni. ce l)in prima zi, cAnd am intrat in clasalui Valodea, am lnsatimpresia cAnu qtiu nimic din nAzdrivaniilebaiatuItri buclircag.in timpll lecliei ii acordam cea mai mare ntcrr[ieacestuibalat. ii aratam mai multa bunavoin{a 9i tl ragostedecAtcelorlaigi. Cind puneam vreo intrebare, iar Valodea - impreunil cu alii copii- ridica mAna,ilintrebam pe el, de altfel t,ra foarte inteligent qi dadea rAspunsuri bune, pentru ('lrc il laudam in fala clasei. Valc'deairrcepuscsa ma Simlind caldura qi prieterria, vi.iteze acasA unde ii ariitam - prln mllloclrea unul ,liascop- diferite sceuefrumoase,irr culori, din Vechiul intere1i Nor,riTestament, povestindu-i totodata lucruri sautc careil captivau. La gcoal6,povesteacolegilor cele vAzlrtela mine acasA. 763

in cizme o sd_mi fie cald intr_insele. Apoi a venit cu propunrea sa ma mut cu gazda Ia ei, cici tata are ,,tizic" (combustibil facut din ba"ligar -o de vite) gi o sa fie cald, ma asigura Valodea. plecat definitiv din sat, singurut copil care a prans de dorul meu era ,,fiara,' Valodei. ^ _,4::19 Micul)cAine_ lup" devenise miel.

in picioare. douazi mi_aadusnigie A :11"1i :-1api asigurAndu_mi partea qen-e din mamei cd sale le,gasc6, qaca re bag

Odat6, scofdndu-mi cizmele, f6rd sa vreau . mi_am dezgolit picioarele pline de bube. Valodea a observat ca

10.LA MAMA ACASA

la Iosipovca sau la pasagelu, am avut Ei in Kozallevca motive secundare care ma --91.Ut indemnau sa *"i"depa.rte pe drumul meu. in inima parintelui T-"j,8 I-urdescu incolfise invidia. Nu md mai ldsa si predic qi md lua in rds cAnd md duceam spre gcoala. Eu nu i-am zis nimic. Era firesi sd mi invidieze. EI nu gtia rusegte, iar eu mi in{elegeam de minune atAt cu copiii la gcoala cai gi cu credincioqii Ia biserica. Ca orice om care/ intr-o anumitd latur6, se vede in inferioritate, parintele Purdescu nu mi- mai putea suferi. L_am rugai atunci sa-mi dea voie sd plec spie cash.peste cAtevazile am qi plecatspre Birzula. pariniele purdescu era chemat Ia oconferinlA protopopeascd, iar eu md indreptam spre gard. aveam decAt gase marci germane in buzunar. ^ Y" Parintele.protopop Severian Baraicea mi_a dat un ordin qe servlctu cu care/ zicea el, pot calatori fira plata pdna Ia Tighina. 764

Nu s-a putut, desigur. Controlorii romAni mi-au luat ordinul de serviciu gi mi-au sPus sa cobor la Razdelnaia. ('rczdnd ce popa are, totugi, bani, dupa un timp s-au lrrtors gi m-au intrebat daca de la Razdelnaia iau acceler ntul . - Ba o sA plec mai departe pe jos, am rasPuns amirdt. De ce? - Pentru ca n-am bani. Am numai gasemirci 9i, dacd rkrrifi, vI rog sh-i primifi dumneavoastrd. tji insa n-au primit banii. S-au convins ch intr-adevir Funt sarac Ai m-au lasat sd merg pAna Ia Tighina. Ajuns in orag, m-am dus din nou la unchiul meu Znporojan. Toli ai casei m-au primit cu multa dragoste. l.nl'ulcare mi-au dat o camera separata, cald6, confortabila. Patul era aga de curat, iar eu eram aqa de murdar, plin de pirduchi qi de bube, incAt n-am indraznit sd-l nting. Mi-am agezatcizmele drept perna qi m-am culcat I't'ios. A doua zi, unchiul, mdtuga, veriqoarele mi intrebau rncreu de cele vf,zute gi traite printre ruqi. indeosebi tunchiul meu era credincios, vizitase multe mhnistiri, r'itisc cirfi duhovnicegti gi voia si cunoasc6 latura religioasi. Le-am povestit cum am cAlatorit in acea iarnd tle pomini, ce-am facut la Iosipovca qi Pasdlelu' - Toate cele vhzute gi trdite, am rdspuns - mi-au lrnbog{fit viala liuntrica. Din toate cdlatoriile mele prin tJcraina sufletul meu n-a avut decdt de cdqtigat prin t.xperienfa $i cunoQtinteledobAndite. La Rozalievca, de pilda, ultimul sat unde am poposit, se primise de la Misiunea Ortodoxa un tabel cu toate sectele din Transrristria.Pe inochentiqti, baptigti, adventigti... ii 9tiam. Dar Intr-o rubrica erau trecu{i gi ,,ioanilii" . I-am intrebat pe onmenii din sat cine sunt aceqtia.Mi-au rispuns ci sunt ldcpfii pirintelui Ioan de Kronstadt. 165

se poate? i-am intrebat. De unde se trage ,.: .C"T rdtacirea? - De_lanigte femei care il adorau, mi_a rAspuns ,. unul din ei..SAvedeli cum a fost. Un grup de femei, vAzAnd Ie facea parint6t" ioan, slujbele ptine :lllTt:.f,:.care de r;uh Sfiint pe care le savArgea, precum gi piedicile pe cale le rostea cu multe lacrimi de pocainla, au hotirAt in cA parintele Ioan este Iisus Hristos inrrupat la :il:1]?l venire. a doua Ca atare,una din ele,venind cu totgiupul de admiratoare in urma pirintelui loan, l_a apucat de mAn5, l-a mugcat de degetul cel mic, zicAnd ci s_aim_ Trupul gi SAngele parintele Ioan, Domnrr.Jui. l::t.qilcu afla.ncltoate acestea,le-a blestemat. in momentul cAnd pirintele Ioan era pe patul de moarte, l_au intrebat cei oln Jur: - ?drinte-, sfinlia ta te duci spre cele veqnice, dar cum , rAmAne cu femeile pe care le-aj blestemat? Ie iert, a raspuns parintele _ dar Dumnezeu n_o . P" sa le ierte. intrucAt unchiul il cunoEtea pe pdrintele Ioan de Kronstadt, mi-a continuat povestirea: - Un om din Iosipov.i i*i spunea cd era bolnav. Ologisede piciorul diept. Dupa clm se obiqnuia, omul -parintelui i-a trimis o Ioan ca sa se roage .telegramd pentru el. $i iata ca inir-o noapte a visat ca se strAng no"ri grei pe cer. La un moment da^g aude o detunitura, se iar trAznetul il lovegte in piciorul bolnav. CAnd s_a trezit. omul era sanatos. in Iosipovca se aflau zece maici batrdne care . Tot triiau toa,te,gram.ada, intr_o cdsu(i. Jeseau, torceau, taceau plapumi gi, cu aceastd rucodelie, igi cAgtigau pAinea cea de toate zilele. Aceste maici mr_au spus _ povesteam eu in continuare _ cd inainte de j li se desfiinfa mhndstirea, a venit la ele pariniele Ioan de 766

Kronstadt. Maicile l-au inconjurat qi l-au rugat sa le spund dacd se vor mAntui. Parintele Ioan, care stateain mAinile Pe masa, $r-a gi-a aqezat amAndouEr l,'icioare, i"laicatochii in ius, a stat un timp aqa,apoi plecdndu-qi t'lpul le-a spus: - Du, o si va mAntuifi, dar nu in mindstire, ci in lume rrrrdeve{i trece prin multe necazuri. CAnd l-au intrebat maicile ce i-a ardtat Dumnezeu ntunci cAnd privea cu ochii,la ce1,pdrintele Ioan a rdsr)uns ca avA2ut o apa plina de valuri prin care inotau cu o lunga Ei obosilrcu maicile ca sa;junga la mal. Dupa l,rare lupta cu valuiile,'maicile au sCapatde furia valurilor ajungAnd la mal. - Asta inseamni, interveni unchiul - ca parintele Ioan era om drept inaintea lui Dumnezeu' - Desigur, am r6spuns - Ia parintelg lo.1nnu poate.fi vorba de"magie neagra, de mandrie lucifericd sau de tlcsfrAnare ca"la Inochentie de la Balta' Insd el, deqi era uccnicul Sfdntului Serafim Sarovski, n-a fost, probabil, blindat cu smerenia ca ,,smeritul Serafim" cum iqi zicea sfintul. Probabil s-a complacut un timp in adorarea fcmeilor din jurul lui. $i aceastaa constiruit o micA fisurd clc care s-a'folosit diavolul ca s6-qi introduca fitilul tlinamitard. Sezice ca Sfdntul Ioan Gurd de Aur s-a infuriat, odatd, in timpul predicii qi a inceput a rdcni: - nupe[imi nasul, gipael- scoatefi-mi ochii, thia[i-mi rrrcchile... Ascultatorii s-au ingrozit' Nu qtiau ce s-a intAmplat cu pdrintele lor care dJ obicei vorbea foarte linigtit' - A, v-ati ingrozit cAnd ali auzit de sfdqiereatrupului mcu, iqi schim6asetonul 9i fala sfAntul Parinte - dar nu va ingiozili cAnd sfAgiali Trupul lui Hristos prin erezii rii sccte? 767

ce . lntr-adevar,ceea mi ingrozeaerasanu sfAgii Bise_ rica lui Hristos pentru.c^." El qi_u scumpul Sau s6nge.De aceea, "a;;t i-am gi scris,*-"i la.rl", ain inchisoare, parintelui Simeon, intrebAndu_faacanu cumva, sub pr_esl-unea regimului- antonescian, ]*t exclus u,,". din mAnastire din ortod^oxie. qi parinteiestare!mi_a rarp"", ca n-am fost exclus,insi era suparat * fugil Ji" Frdsineiqi am ajuns.r"a" u* uir;;_:" "i'o* Ca gi intAmplarile anterioare,cazurile negative imi serveaudrept un stAlpde sarein cares_a prefalut femeia lui Lot. Aceste exemple imi impLdica'u avanturile gi pornirile spre mAndrie gi neasclltu*, os" cum sarea impiedica descompunere-a cdrnii.Caci,mi_amzis, e de mii de ori mai bine sa cedez,,a tu., ,i ."a-smeresc se ' Ai cer iertare,chiar cAndsunt nevinovat. _Darcum poli sd ceri iertarecdnd nu eqti vinovat? verigoara mai mare.gi chiardac6ceri,ce :1iiy1lg".etal tolos ai? - Sd vezi ce mi s-a intdmplat la Iosipovca, i_amrAs_ puns. - lntr-o zi, un calugdi scapase luii an grajd qi strigl la mine sh-i opresc. insair*iti"* fu sdumblu cu caii. In copilarieera sd mi omoareun cal qi, de atunci, m-a cuprins frica de cai. de u"u"u ,,_u* $i uvut curajul sd-i.opresc, mai ales.ci erau nigte cai mari gi voinici. Pdrinteleskiga in culmea furiei, ca ,r_i-.ii"r., dar un alt calugarmi-a luat apararea, ri;;;j;_i,".' - Lasa-lca-i necajitl - striga calugarut acelagi _ pe ton sa-$lta un gtreang uite padureil ".:. ?i::-l.necijit gi A doua zi era duminici noi inca nu ne Ei impacasem. Eu vindeamlumAniri in funaul bir;;i.ii,'i;;"f.uru p*u_ clisiergi-l servea starefin altar. pe 5e SfAnta Liturghie. TrecuseAcatistul, tre_ _apropia cuseraceasurile el nu venia la mine sa_gi gi cearaiertare. 168

Atunci m-am dus eu in Altar' L-am gasit pe calugar metanie pdnA la pamAnt qi ;;";^; pe scaun. I-am fhcut i=amzis: - P6rinte, iartd-m6, te rog. Parintele a sarit ars de pJs.urr.t, mi-a pus metanie la r{lrrdul siu, spundndu-mi cu glas cutremurat: - Frate Victore, eu sunt vinovat' - ln faga lui Dumnezeu, i-am zis - toli suntem virrovafi.Vina mea este,totuqi, ca n-am oprit caii' Ne-am impacat 9i am rdmas buni prieteni pAnd in ziua dc azi. Tot experienla din Transnistria - povesteam in conj .t-^ facut sa inleleg de ce Apostolul Nealinuare zice: ,,sunt bucurosde defaimdri" ' El qi-a sfAqiat murilor hninele cdnd a vdzut cir pagAnii il socotesczeu 9i cd vor r,n-i aduca jertfe' El gi-asf69iat hainele ca sh nu sfAqie lliserica luiHristos. iot din aceasta cauza batranii din ii i;;t"ti. 9i din Vielile Sfinlilor se bucu-rau cAnd lumea desfrAnati, dar nu acfaima, numindu-i tAlhari, belivi, primeau sd li se zicd eretici. Unchiul qi mdtuqa, care cunoqteau tainele credinlei de ar"ltin", au'ascultai cu luare aminte cele povestite necesari cu care am mine, iar la plecare mi-au dat banii

"'Hfiliit'iix;

pinare,plina de bucuiie, vrdnd sAmd imbrdliqeze'.dar Am rugat-o s6-mi aducd 1., urntif,trat sa intru in cas6. iufe curateEiun ligheancu aPaintr-un qopron.de,vite' f-am spus iuuru. bupa ce mi-am lepadat paduchii Ei am intrit, in sfirEit, in casaprimitoare qi *-i* biata mami cAndii Povescalda.Tare md compatimea "pafut, trdit in Transnistria' tcamcum am la Dupd ce m-a innoit de la cdmaqa-pAna caftan's-a ziua reintoarceriila copiii din Transnistria' aprop'iat 1,69

mi-a in mama ieqit intampepoarts,

copie, vladica Efrem n_a vrut sd_mi dea ordinul de trecerea Nistrului decAt cu iir.,r'rr.,g ma_ la Frasinei gi sa rac o "or.,Jigiu'ra cerere de primire in ma_ llslirea nastirea Chifcani din Basarabi". E; ;..r;'am refuzat propunerea, sperAnd sa obfln viza de ta colonelul din Tighina. De data aceasta, avAnd. adeverinfa de la parintele protopop, colonelul m_a primit fou.tu u*uUil, m_a invi_ tat si iau loc pe scaun, m_a intrebat ."_ ," prezintd 770

iTi&l;,ru,ru* *jtlti,i'::.i:fr i HIt;1"

altul ,,losipovia,, . Le_am aruncat intr_o caciula, le_am amestecat,m_am apropiat de mama gi ilam zis: - Mami, fa-qi crucel - Da' de ce? Ce_i cu tine? - Aga vreau eu. Fe_gi cruce! Mama gi-a facut semnul crucii. - Acum scoateun bilet din cdciuld. Mama l-a scos incet gi cu sfiala. qi citegtetiiporunceam pe acelaqi ton enig_ _;r.?"rtt-t Mama l-a desfdcut qi a citit rar: - Od e ssa . - La Odessa mi duc! i_am zis hotardt. Mare i-a fost bucuria fo ga"dui;ie"io.ut ei nu va mXr syf.er]gerul, foamea qi..lpaduchii. --'"

t,,t. o.,I il rJ; ;? :l', :.i,' oa a :a:i:#1,1 3"# ; -"tfi

- T.e rog, insista _ = TaTa nu te mai duce sd mai suferi cum ai suferit pana-acuml" prin sateca - Dar dacdvoia lui Dumnez"" mai sufir?l - Du-temai bine la Odessa, Mi;;;;. t" "rl",a Acoto ai sAfii salariat, vei avea o mAncare t;"i;J^; s convin "amera omegA ""t'"'i;11|ji.iliTi dma

asemcnea' situalia din Transnistria, interesAndu-se, de aclivitatea pe care o desf6gor acolo' .lc ^mullumit de cele relatate, mi-a dat viza RamAndnd qi mi-a strdns mAna qi mi-a urat cdldtorie buna necesard, succes.

11.LA ODESSA
ma CAnd am cobordt in gard, la Odessa, am auzit cd Ma *itu*' cine mh cunoaqteaici? strigd cineva Pe nume. meu l)ar"cAnd a*^intots capul, ce sd vezi? Era colegul rmdc clash Victor Popescu, care venea in urma mea bricat in hain?rmilitara. - Cum de m-ai cunoscut? il intrebai mirat' dupA qi - $tiam ch te-ai c?rlugArit te-am^recunoscut rasPunseVictor rAzAnd' figuri qi miqcirri, "la C; bine-mi pare cf, te vird! Md gdndeam adesea imi tine. CAnd imi pierdeam rabdarea la mAndstire' ,i."u*, ,,dar Vicior Popescu cum rabdd la regiment?" - Dar tu cu ce te ocupi? se informd bunul meu prieten' - Predau religia in gcolile elementare' Apoi i-am povestit ce minuni face metoda dragostei irr cd-ucaliacoPiilor. ra - Aqa este- confirmh Victor, cu care ma aqezasem din buna,, *"r.rga din restaurantul garii ca sa gustam zise tagilepe care mama mi le-pusesein valizh' - Da' - m-am convins qi eu de ceea ce Victoiin continuare, ceea ce ai i*i sp"i, din propria mea experiel\1.Siti Ca qi tine' eu facutiu cu copiii, eu am facut cu soldafii' cu meioda dragostei, iar un alt ofiler' adversarul i;;il

;Ai;.u

sil gtiecaremetodde mai bunh, ne-asuPusPe amanqol Ne-adat termende o lunh casa-ipregAtim ii.rli "*u*"n. 1n1

nostru' Capitanul Xsprimii' metoda Ytalq

pe soldafiino$tri,unul cu metodadragostei gi celdlalt metodaasprimii. cu

tire e d *. i# *HX,! 1T panteleimon de f" V"il t"f""eti"r. ei;.""r.#,*r"istirii care voiam sdmerq .:,t:lf:=ti"l"le VarlaamCt i.i-r.^p." atunci, pt.r*"i" V#cantdretul carevazusevipera.Pe " a'?olrl era starefIa o manastirepJ *ur"r'nlg,ri;i^' Afldnd cine sunt, manregi m_ainhebat ltarefut Varlaam s_aumplut de cu asprime: - Fralia ta eEticel r"rrld"lrl de Ia Iosipovca? -..^"",1 - Ce scandal? intrebat am "lr. mirat.

camaga;"" de mAncare ",;;i; DesparEindu-*r m_am directIaMitro_ dus 1"_Ul-.1?r, rost.repartiz"

3r dar,.hil;;l meim_au *i-au l,i'Hffl fl".X11ffnicimacar simancare, f, o

,ITl:'.lui' #;;;ttiilii "#'f s'"* incepur ;d:,ff -*ir*i H:',.JIT',L'",lf -r'"-"i"p ie' ori I ro.. il:t'"::, 5:;:i';:i 1':.' -" "*i i" g",u r1, il #i',!ii1[:Ti:i:"111 il g{ 3 ur*"ptinide i,,}i nf_arli, pefront, "; paduchi *ilagii

i#:iil"jft "tlf*i;t ii,t,1T a"" *ei,,u J*"iiiE"l'il,lffi;:lfff,,nr"'..": a T. aJ tffi ;i:t:f'"'H, ;J:.J:1"" i"4iia ;1 r.ra"fri "' in fafa :XTffii: ?: nogrri au

tri*il*;tX*?,f

"."il;::?:lt

pregdtire, povestea victor - eu :H: .9"

i;t

*lui'*.,,rs

po,,"Jia.dil;,x"'"Tllf *:';*.:lil"j,i'":1$Tl*,;
772

;"t#'L:::::T"",h*"*";;;;";asemeneaoameni, g6 nd u-md ," fifr ::^:,I;XT;T:: IaMihoporie, ind cd

sn-mi iau rimas bun, stareful credea cd mA duc sir-l reclam, gi atunci a luat-o el inainte cu reclamatia' Pe de alth parte, pdrintele Varlaam fusese acuzat qi cercetat petrt n fapie imorale gi - deci - nu avea nevoie de ilameni care s6-l vddeascA. La Mitropolie n-am mai primit nici o indrumare' Cineva m-a'sfatuit si merg [a Misiune, unde sunt birourile. Aici m-am lovit de aceeaqi atmosferd rece 9i indiferenti. Zilele treceau una dupd alta qi eu nu faceam nimic' Ia ,,Oare nu e mai bine, mi gAndeam - sa md reintorc mei dragi? Acol,o am cel pulin slujbele fruFrtuineii moase, linigte, loJminunat Pentru rugdrciuni 9i meditalii. Am f6cut toi ce mi-a stat in Putinta in trei judete, iai daca aici nu mi se da aceastapbsibilitate, ce pot face c'u?" Ca si pot trece Nistrul inapoi,-imi trebuia o autorizalie sp'eciala.Am cerut de la fostul meu coleg de facuitate, Irimia lon, un formular 9i m-am a$ezatca sd-l completez. - Ce faci, Victore? mi intrebh colegul nedumerit' - Mi reintorc la Frisinei, i-am rasPuns, completdndu-mi formularul. - Cum, m6, sd te intorci? Noi avem nevoie de atdlia misionari buni gi tu vrei sa pleci inapoi la manastire? - Ce si fac, dacd nu ma primegte nimeni?! Atunci Irimia imi facu toate formele de numire ca funclionar principal la Misiune. Numirea s-a aprobat, iar eu mi-am inceput activitatea printre dragii mei copil a9i . De bund seama cd voia lui Dumnezeu a tost ca sa vln la Odessa. Lucrarea printre copii era de zeci qi de sute tle ori mai mare qi mii fructuoasa ca in provincie' Copiii ma ascultau cu atata dragoste, varsau atdtea lacrimi din
t/3

mai au .*:i"JJfi1L?;il"l?I auimprlsionat muit,

La o gcoala din centrul oragului, intrasem in clasa a

maseracredinciosii.prinvis, d" d;"eram incd la FrAsinei, iutreg misionarismul t; pri"tr" copilagia constituit,maitArziu, -meu tJJei;;i" de licenfa, .subiectut intitulata: ,,pastoruI prinrre;j;i;$?'. "'"

*J?"^,.;?i;t;il1.":Tl'J$:;::Jj:5"ynJ[T:i.if

p.J"t"iii. i3911.^ta ?r poate ca sufletul lor mistic_iifa."^ ,a'r" oucure si sA plAngi cAndauzeau

tatei scoara ra ca si predau relisia. Da^r copiil din saf ifna obiqnuip cu asemenea Ieclii,iamAneau ieci.Nu ,"."iiiurjasmau. Nu varsau lacrimi. pe cAtA ui"i'ii., ".u*" pentru prima oara asemen"a ba"ssa, copili isti.,.,s,., mai l;11T_" qr, ares predate o persoani de
i*ili""

J;d;; u' :^e1"T*'I'"9.1* h"."'il;; 5fiii:; CAnd eram"

rL{j"rX:::H:n::,

In odessa toatescotite "t";;;r;;;;u si cu clase paralete. Fdceil;ilil;i;Jrlr

ochigoriiror nevino-vafi incatCuvanturDomr-rurui cddea ca o simAnqabuna intr_un pa*a"il"" care aducea roadeinsutite.Inocenfaqi gi pe mine intr-o lume "orrhoo."^lr.]rru hansportau mai buna, _ui.rrrurr, unde nu ajungeaunici ura. puiima;;;;:.. ptuteam tor ,tTp{ intr-o "i.i lume

pti# ;; h;."il;;ll!,"r".

de qapte ani uur"ore,iar

:H:ffi ilL::t r:.*n:i".ffiil; ::,nf i;l:n miresm

oupa Pagti qi primavara iii scosese lo^u.a,u." florile, tiveaz. gi incanta *oi-^,r-td^;;,";;.;ec6t cAmpului. "" 774

rr'.ii" ;'-il'i;,:,,H.ffii:1it:fff,1i ;;;i;;, .# H: florite

""r, In fafa mea, araniat

ele, enjnut s

rui! i ;;;*'l

fr Ji."r"ror.

Doua invdlatoare tinere mi-au cerut permisiunea sA asiste qi ele li leclie. Erau suflete curate, fdra viclequg, cut" ttn cunogteau viala MAntuitorului. Lc-am dat voie' in picioare, ca de obicei, ryi-am inceput liniqtit leclia care dura cincizeci qi cinci de minute. Am inceput cu descrierea Raiului, impletind-o cu raiul primaverii de afara. Copiii, ca Ei invagatoarele, erau numai ochi qi urechi. Am ajuns la izgonirea din Rai. Am trecut 1qo1 la dragostea lui Duninezeu care qi-a trimis propriul Sau Fiuia sa ne arate Potecuta ce duce inapoi spre frumoasa Gradina pierduta de strdmogii noqtri' Dupa ie am descris citeva mi-nuni qi-fapte ale Domnuluiiisus din care se simte mai bine iubirea lui nemircinita, am trecut la descrierea patimilor Domnului' Fac"a* o paralela intre buniitatea qi blAndelea lui Iisus pe de o paite, gi rautatea fariseilor-calai pe de alta parte' ' La un moment dat, clasa luminoasA se transformase parcd intr-o cereascdbisericir plina de Duhul SfAnt' Un iior de umilinla ne-a atius, deodatd, tuturor inimile' Ochigorii copiiior pluteau in lacrimi. Lacramau ochii invalitoarelor. Laciimile m-au podidit 9i pe mine, deqi cautim sd md stapAnescpe cAt imi sta in putinla' Urmindu-l pe lisus-pe dealul Golgotei, copiii plAng in hohote. Siot batistele. Unii igi apleacd pe bra! cdpgorul ca sa plAnga mai in voie' Cu-mare greutate am izbutit sd-mi termin leclia, spurrind cd Iisu-sa inviat qi acum ne aqteapth pe toli in Rai' Clopolelul nu intArzie sh sune. Ca ie obicei, d.upd lec[ie o fetila a ieqit in fa[a clasei, lingA tabld, ca sa spuna rugAciunea de dupa Paqti: ,,Lurnincazi-Te..." Dar fetila n-a izbutit sd rosteasci decit primele douA ('l.lvirlteqi a izbucnit dirr nou in plins. Rascolit pAna in 775

indreptat spre.fereastradin 1""a p.in care se .T-ji vedeaucopiii din celelalte jucAndu:se clase, prin curte. - Uitafi-vacum zburda,imi vorbi un profesorsceptic. care adineaori prangeau,i.,rlrr',",,, Ie ajunge *l:::"t spun cevamai mult, i_amriispuns scepticului ;.E_: ce - dupa "," vor zburda, vor-cregte mai mari gi vor face ceeacea facutfiul risipitor. cJ toateaceJtea, Iisuscare a intrat in inimile tor prin $i h;i"rit;;;ji W; rraaa,,r.eain nou la Tatal Ceresc. fi zis profesoriide mine, nu qtiu. poate ci m-au ^^ 9:.:r socotitnebun,fanatic_sau mistic.b, iriri jtiu_ un singur Iucru:cd il iubescp" oo*,.,uiiiffi;;;'.:;,,"r,, pe care mi i-a incredintat_ o invagatoare mai in vArsths-a apropiat ^.^!1pt".urte de entuziasmatA mine, m_aapucat de amAnoouamAi_ nile Eimi-a zis: - Ce-icu dumneata,parinte?Dumneata egtiun sfAnt! M-am uitat trist la ea,zicAndin sinea mea:,,De_ai gti ^"tu picatele mele,n-ai mai zice ugu,,-.---Un profesor m-a intrebat: careigi estesecretut? Institur pedagogic Ce ;ffr1:;, ", _ -. N-1* nici un secretEi nici n_amterminat vreun Institut Pedagogic, i-am rispuns. - Atunci care-iexplicafiasuccesului? - Una singurd:il iubescpe Iisus gi pe copii. 176

r,,,,,t".,,""i;;;ui,'Jil;,:[::1H:tir."#":r"'"".""il1#l J" ul"rgu .'tiir,

str5fundul sufletului,.abia am reugit, cu voce tremu_ ratoare,sd rostesc drum rpr" in u inviat! in gm^iegit sale,eram'cu"gai_'iiir,o, schimbata faiaplAnsa qi , ^ illl oe emofie.In aceea

ma vedeau pe stradir' Dar qi copiii ma iubeau' CAnd mine' grAmddindu-se ca igi ldsau pAnntu $1alergau sPre puiqorii in jurul meu' . cAmp sportiv" ' Din falh intr-o zi treceam pe ldngA un "

C:"1:.1: calit $neau Pi:it1T-t"] "r"iga qi-a vAzut mimica Qracum ca iil spatelemeu.copilul cesdvezi?B6ie[aqul s-o aleargd intamprn"iii ta"a colo' Ei maimbra(iEeazA i*i ;#e;;il io-rni,i", 'ui" a" q?;L mdi ntreabad" cen-ammai ven" i tl agcoal al orcAiier a
dor de mine. grea. suferinta'u::-?t: Mai tArziu, cAnd am ajuns in o *ote mAngAiere' Cineva mr-a o*itttiti i*i aduceau se datoreqte spus cd dacA am scdpat neimpuqcat'-aceasta gi rugaciunilor acestor mlcl ingeraQl' ' intAlnit-pe stradi cu Vt?rgar,a sprealta scoala' m-am Acesta un inspector gcorar, ftst preot.ru-s 1]L9*tt"' si nu md duc la qcoala m-a oprit qi m-a rugat iniistent din Slobodca. gcolar - este o - Slobodca - imi zicea inspectorul Acolo sunt cei mai mari suburbie dincolo de tol"if"toti' in stare sa va omoare' ..,iitutl. Toli sunt partizani' Sunt va dea afari din clasa' lar copiii o sa va tt''tt"t" qi o sa sunl - Domnule inspector, i-am raspuns . iopiii'ei' *tttt" de invalat de la b,rni. Gi, cei mari, utt"* nu mai sunt copii' mi-a - Dar in ultimele douFrclase subliniind primejdia' atras aten(ia inspectorul,

doua si acum' in ultimele clevii qi-au ir,t.",tpilltaiii" erau flacaiqi fete man" clase, eu tot mh voi duce' - Oricum ar fi, d omnuleinspector' hotarAt' i-amrdsPuns sa va pierde[i - Parinte,eu v-am prevenit' Riscali inspectttY:y despir[tre' mi-a spus via(a,
L/ /

l ntr-adevar,di ncauzarl zboi ul ui ' ti mpdedoi'ani'

parte,su6ie.,"ii""iiiiiliTllil_l5:HH:X.:;*:;jf
ai,., ""tu,"i"iff:jr"j"t:. aceeasi dragoste. ,,.lt:i :"pili Tl "tTloy cu. -i^Li*i reqeau orn crasa plini de bucurie * si pe obrajori. Povesteau entuziasma[i inuigai*."fo.'i.u.r.'onre,e is_

copiii ma invitau sa stau pe scaun/ la catedr-a,ia ceilalgi p.if"*ri,,a"r eu Ie vor_ beam totdeauna st!lnd in picioare' pentru. ca, pe de o parte, captam mai

dimin*ota;T t";il tramvaiele rare,gg."" ,"p* ;ilb;.". pe atunci erau fiii aiana.,iira reumatism, c6te sapte, Il:::l La gcoalS, ,pt rtro*"i.i i^.f Jr'i,."r vreoobo_ sealA. cAnd predam,

incd din Frdsinei aori"Ju.,ra mor pentru pdcatete mele, dacd asa va fi;;i"l;;Tmnezeu. Dupa ce am ispravit cu Ecoliledin intrul oragului, intr-o

au fost omoraficAfiva ]il;;i;;fr*,, mea, nutream

La Misiune, auzisem _ intr_adevAr _ ci ir.rSlobodca

ou., in sinea

;:{ ;;:;", rinietii ,*H,,:::;T^511, :'::::.* t. -mi ced rlrt,i i,,f ei eze res treie,,

le-f-eguEie cla_ din selea gasea a saotea si __i .rrgui'J i" i8.u"r" qi tor. si.spun,am lgteptat,a ri""ir-it"t.i_o^ ,?:pl in vrut sa rntru clasele neoojtit,.","rir"., lor f".i"i. ' r v r ! ' ! r r em agteptat s A m i se des ch ida
u gi d * U "r a , oi". ,

cetor mari. Cici inainte a" pt""n.",-o

ocupat, inadins,,o,.:ll:l*t *l"rioorl. rar bucuria, lacrimile celor micia' t ezitcuriozitarea llllerl"lgi

:.'in,i :?j:, ", x;"T; Tm: i']," i*?; ?:l :fui:;

ieti, am Dacd o sAam timp, voi veni , " ;..8j-"1 !, 51spuns.. la dumlleavoastra chiai maine A doua zi, cAnd am intrat in-clasA,mi_am cerut mai intAi iertare pentru ca nu posed Ui"" iii"-U^ rusa 9i ca mai fac unele gregeli gramaticale ("a"J;;;";"am I 'rrsr ( in felul acestallu ma mai ridiculiro "l*"nil.

tttP'tttj* Ca gi copiii cei.mici,baietii mi-au noiinteleg< tot cene - gii"", parinte,e foartebine' sPunep' o introducere ca dar Lec[ia era aceeaQl, eu Jaceam mai mari' incepeoTty o poeziede p"i*i^"iii" baiegi gi o fata au iegitla Nadsonin care," ,pt'n" l^ un baiat Fatal-aintrebatpe baiat zi ddprimavari' ;Hil;i"ir-o ce ea iar baiatul i-a rAspunscd el vede ceea [" i" a inviat cu "itit,, g;rai,rlt"d"o ca,o d^ata primivara' i" care ""i". se tirdqte prin iarbi' qi viermele ;it;;;U;;re ioadsflorileIa radacini' - despreD"'T. - Va vorbesc,ziceamin continuare vegnicil.filnali, degi suntelt n""".t fi J"rpre via[a ce.a pacatuluine qi garpele i*"ti qtftGoqi, viermelemorgii Pc roadeqi ne otraveQte to[i' '" din rai' mergAnd ur,f"Lfa."u,,t-l"gitt.'tacu qatpele U lecfie' in iontinuare cu aceeaqi ^^' M-au n,' fosi cu to[ii foarteresp^ectuosi' il;ii;if","1. lacrimi de r.roi" o*irit" gi cu aceieaqi cu ascultat aceeaqt mulludin pentru f tsttt'la ieqirea clasd'mi-au draqoste qi bttcttric' *ii.u mrlltabunavoin[A era clasaa treia' La Ultima clasdcare-mirAmhsese int,u,",o."ostirclasao'"uosali[alurrgaEiingusth.Era ispri"it ultima lec[ie' cle aproaPe ora mesei'Dupa c" am cdnd s-a tp-T ,-o md gAndeam to" do"^tt Ylti:li:Oot De o parte9i de altaa shli(eierau uqa,cesAvezi? deschis cu fiecare cate superioare' i"*tt*iiut.iqi EifeteJin claseie cu grau fiori cumparate banii un buchetde flori in mana. lor li daduserdca sd-qicumperevreun i. ."* pati"lii covrig sau vreo Prajitura' fetele'in loc la Am fost miqcatp'Ana lacrimi' Baiefiisi pletalt ora ca sa-l sa sh se grabeasca h"t; ;;;; 1; buiurie' exprimAndulsteptepe ,buti,'qtal ii 'u-i faca.o *"ttumirea gi recunoqtin!a' ii to^oto 779

case.le care erau lor

ungy..:aminceput irnpart sd 6r.frut5flf? i

;r.'r:*il::,"i"'.r,7 i:*[qru*xi;1ii'iiF:fi },!",";:il-li"#v-'1'p"i.* ::"'^p,3pi;;"#i:#'"':f p.;; ,_?., ;; i;l'iaffiln:lfl:Jj: "; ii*f

copiii i";u."1*url re srrada,copiii nu119rafe 9i cu.to-[i coRiiidin slobodca m-au batut,dar

r"'' rul-ri",i" i,.' :-l au".in curte; "u,,""ru,i", ""3i:::llJliru-: dacaiescJ brageie pri"""J" n"li Tt."q'eptau

*r;r;"l. sard... i_amrasplns profesoruhii ;;;;.

- _parinte, "".ti. ;;;:;T,1 :1HlfflilJ:::nH:",X":*j _ Daca o nu

p.or"ro., rrar?*' ieqit iu ele-i' U.,

re, ,' f,T"?fiil* j':j:,1*tere inbra re-am urfumi m t LoPlrlorgi am

nratrSLi;

Chiarde s-ar.darAma qi ne apdrd. lo!1fj::ltt

din jurul

rn,_u, nece_ fi

'"ii;iiili:ll,:i:pestra<ia'a;"i'ii.liilJrJ'X'.'""1J'X; De buni,"u*a,

t:..11,;,:;i;#""_,ii*'r*!!!i;iir;:*?'ijji,j; sJ. * [o.mo j: urresirenei". a'aa u ::.;:ff

- Copii, noi cu veqem ochiitrupului, Noi "rr:_?.T"Tirlri,l H.ir,os. nu_L cu a"i H ,ii,l"*r .,ort, "rt,.
crasamea erau cu ochii fin-taru *inu.'rii"i ur.,.rr ,e mrgcadin bancd. ,,, Asteptal r,otara.uu *"u'.'iar,a mi_am tntrerupt Iecfiale_am -^.-*. spus doar urar]

iayt,ru..u,iuffi;ilji:,T:lf ,::;;:H::;X,lffi delamarginea o.ou"'fJrl#U copiilor "y:"1 ,,j1,^o_!.ou1a dtnclasadouA. a Cra*i".ii";"':1::il,"".?"o3

il"i[."T il
avroaneinamice'Din claselsvel

;*Tffl,ff5lXlfy'"ase

eii.miresmate din cutese

uaapo,i,ii'F"';;;;"T#:"i"lif,"T:is$1i:i,r,5f;

ci.re,ele'ii},i;;#;"

nostru,Pe nol nu ne va atingenici o p^rimejdie' uitau imprejur Copiii nu mai puteau diucurie'-Se cuta-L vada pe MAntuitorul nostru' -p.toa cei-im linigtit complet'mi-am continuatleclia' l."ia qcoali' Un profesori'tarziat desE "'ti!i"*tii" chiseuEibrusc ai strigaalarmat: - Alarmd aerian6! continu6ndu-milecfia' - $tim, am rasPuns, ^: -^-::i alarmet' copru Iar cAnd sireneleau sunat incetarea celorlalli copii' *"1 po.rltt"au entuziasma(i qi veseli' tum ne-aapirat pe noi Iisus veneaudrn aoaPosturi, care Hristos. - --fn inaintrasem.incancelarie siarqit,Ia ultima qcoalade Numai o zi ne desPartea elevii. i#';;;';; "a""" nu mai aveam timpul necesarca sa "^"'""it.-i*rucAt i".iltt, i-am propui directorului sa-i ;#";i;i"t. '.i"i intr-o sinp" l"i'."piir din ioate t"l" gapt" clase euri clasamai mare' "*- V;fJ" mine! facu directorulsperiat'Cum se poate una ca asta? - De ce? copii?Sunt cei mai rai 9i cei - Dar gti[i cinesunt aceqti copii din toata bdessa' Acegtianq sunf oUtot_-"'i.i ^oi .i ai iidului" ' CAnd se vor vedea aduna[i .*ii "lil t'o' aevenimai obraznicicaoricdnd' it#; #;;a.usa, intr-una' Noi' - Coplii sunt nevinovali,o gineameu ceimari, suntemral - sd ne - Totugi,eu va ProPun- insistAdirectorul ca si lor in fatotiiuloi, .o,p"^t dfoactic'sa stam iurul asigur ci ait.ipii"o Eiordinea' Altminteri' va ."tiirfi"vcti iegihuiduit. debarasatde ln termenii cei mai politicoqi' m-am intr-o singuri *"*i"iit" tot qi,dupi cetbgicopiii au intrat 181

tuca ; ;i ;'jd i intr-! l'JY"T,li iil.,.HH: urtat mirat gi "# s_a *tl apoi retras.
182

ielvolta-ri pe larg viafa fiului .,:1j,tXl.lttnu Acum insd trebuiajl::"f cu tacere totald.VorbaromAnului: raiul. Se aqternuse o ;r;;; fi sca. Nimeni nu m-a intrerupt, nu s_a "iT::i "bre;iltr.Directorul, .u,. ain-.iip.'r' cripa, ii':;"?u::p'u audaEuieriturile. sa ra se 'H:":?# Dar in_ trucat,,u seu"r* I-a rabdatinima, a deschis "il, a bagatcapul i"1t:'-1" ri .uoa

Alexie M# Egtea :illii:l?i il ffi tJi1"'c" mai ales, ip nca, "i"","i fi Ei'

a^r,o posibilitatea m.1i J" si rangd frumoasele "iii "l'iJ#o.j, u,r.,.i _ o" povestiri vil-iuili,rvort ai" Testi_ ment _ mai istoriieam
copiilor ;;;;;;;;*tui

t rrunrl rrecau-sma e. nd i ill:, : "::eri "' i"?#i parerea"iiTi eraclintege"F meama;;;?;'.,turo". aveam

$corr I-amasig".u,Jin .ipuiio"urri "ri"r."lfat sunt nici inspector, caeu nu nicl p"rofesor, ,."l#pf" .l misionar. "#" t*i:,"3t:, teama vis i u ;";; vd poves,"; "; "-

$j tiiare'itniii., grsmerita. Mi_am .*uti".tiii ffi." gt r^^ u,,our" gramati_ cale.gi pronunfie,motivAnclr.i de "idr" numai in romanegti.

CAnd am inhat in^clasa, copiiistateau gi in banci, si in plsro.are/ agatafi ca,ciorchiii $i a"ef".""r"f ferestrelor. rr rnd amesteca din toate clasele'u.rriu,itou fi t" moti vele sa mai galagiogi. _rre ..lntrAndin clasd,^unelev a.rostit rugdciunea, iar eu mr-am menfinut uT"1 inra

iTf*,f i; *Tti *lli,l{i: *t":t ,xlf:; llll,

copiilor' direcVaztrnd, la ieqire, bucuria qi lacrimile un misionar din i torul povestea tuturot ca "enit care faceaminuni"' RomAnia -'imi ziceam plin de bucurie ,,O, Doamne Ii:*", cdnd ne darAmi planurile binecuvAntat sa tll 'ouiii"ti altele de mii de ori mai tu noastre mdrunte, gtt 'a 'laititot" mi vditam gi ziceam la marete gi mai frn-ou'l' mele t" t:pit]: lYjlli" Frrsinei adio... acLroplanurilor iatA ci acumDumnezeu' rn ptopo"atiuirea' il;il;;." mi-a.dat zecide mii de locul celor doi-trei topift*p"Eti' qiitt to'tuiunci singure Ecoli paro.;;ffi;;niceqti 'ti*i'"ti qi alte

iYi'[,

auipltt"

Odessa de gcoliir:'r

-rf" zeci de qcoli in Provincie" ---p" Doamne' iar ntt vora oi"i ir,ainte ,,faca-sevoia Ta' mga" !

il,il::ru:t{"};* ::11:;ilq,*ii{iil; ::{ "

9I 12.ISPITELE 1NCERCARILE
cete-ai rusat bine sau SfingiiParinfi ne inva[a ca dupa la ispitd'Caciprin ai facuto fapti u"nt'ti'iJ;il"ptt D"mn"tcu gi carc vin de incercirile pe care te ingaduie ie''ti' acelefapte bunc se intiresc' la demoni sau de ra oaT f"ilt mai ales de mAndria cea ior i"t*ta"atiiarul "ti" pierzdtoare' scriquea din din{i Desigur ca vraJmagulcel nevazut gi Iisus Caci in curAnd au cAnd vedea ca vln t"'*iO

melc' misiurrii pl"ai'iin calea :;;;'iil;"i" 'ta;; sa plar"rul merg'in faceam lnF'a'inei Ei-mi ispita eraispiti trupeascA, ".um *"u"."u riote teama Ucraina,
insa m-a izbAvitqi din parteafemeilor'ij"*""f Hristos Evei' CAnd eram de cursele H::tfJ[;;;ai' de "rtl*" 'i gizdren[elc ttJ;",'ptluchii' bubele saracra, la tar6, barai ridicat intre suun^adevdrat ilffi;;;;iii"i"" 183

dansa. Desigur, halul in gi haina pe care o purtam,.m-auoprit prag,gi_am "ur" "rurr,^ in spus: - Alcl nu e de minel nimenin_a $i mai insistat, fiindca toati lumea gtia c6 balul nu ur" ,,i"i"'f"gii"r, cu haina pe careo port. Apoi pe la gcoliledin-celetrei judere, de murte ori in trupului nu m-a suparai. $i chiar u* ajuns in odessa, unde - de data "aJ haine bune, cantina,camerdcu pat confortabil, "";uri;:^";;; m-au tulburat,caciirarul nuhului'S;;;a"i;"r" ispitelenu "i.i;;I" ptuteam impreuna cu copiii in fiece ,t ;;;ili"; r'r, -"^^]u.; a" iot, in bucuriile_9i placlrile a"f'o""i"ui; scuteaude surogatul murdar gi ruEinosat piaceritoru.imatice. De aceea, ispitele ," ."4;";;l; '' inviaia.Ei ura "' fra^[ilor care_nu-mi ^"1" infelegeaulr.;;;;;. rn curand,primelepiediciau gi aparutin calea mea. Astfel, intr-o ii, parinteteCo"ririli l',rJi".^r n. s_a apro_ piat zeflemitorgi ameninfhtor, ,i.anJ;_;jl Parinlele,sd mai IaEigcoiile. . a* sd-mi traduci niEte articole de """"i" in caz .rr'i.-"rl raporta prea Sfinfltului ,ziar. Inalt "ri Mitropolit Vis;;;:"' 784

fletul.meu gi ispitele cdrnii. ln starea in care mi aflam, nu-mi ardea nici dte petreceri' nici de glume' nici de placeri trupegti. O data, Ia losipovca, dupa ce s_aincheiat anul gcolar, o profesoari rusoaica gi rr. ug.o.o^.o*Trl*-ur', invitat si asist Ia obignuita serbarJ d" i";hil;;" a cursurilor gcolare. Credeam ci vor.fi,"cttarimici;;;r" ca Ia noi in gardgi aq fi vrut sa-i vdd, p" copifogi p" !i".^. Dar, spre mirarea mea, cAnd s-_a deschis'"9J ,:1,.regula. ,urr"J"oil;il, "r).r, "u era un "; wy .i'ttr,"r"tul 11_11 .u."

venit aici - Parinte Consilier' i-am rdspuns "" 11^ ceea ce fac' nu va convin'e insa ca sd stau-la birou' ?aca da'caVladica va hotdri raportati Inalt Prea stt"iit"f"iqi' pleca de aici' Ma voi .a^.""u ce fac eu t";';i;;;;oi intoarce la Frasinei' r , , ^- ^^ de folos sh ma rog' sa Ma gAndeam ca ar fi mai Frhsin-ei' cum am fAcut meditez, sd citesc + ta f"ti"t.fa luni' decAt sd fac o infructuoash in primele ,,,t,p'"'"tl conloparie g: !:1:Y:," R. vine triumfdtor qimi A doua zi, Parlntel( aonslier spune: ""]iqri * chemat de inalt Prea Sfin[itul! , sd m6

::ip!:fi;i'iil?:$'i'"il,1't*:T,:;.r:?;";:T;

t"1 tt$"ie I-am intreb"t P"'il;;iio^u'i. niciodata nu fusesem prezintin falaMitropoiitt'tt'i' caci ia Vladicain audients' de tot' Nu-i place vorba - Sa-i vorbeqti"tLt' ""'t lunga,m-a sfatuit un coleg' sa in care^solicitam fiu Mi-am batut ta iu ca., lucrareuT:1: ^;a;;;:"I"rea pentru in numit catehet moioficial, ma spnpne tocmaide ceic" ar trebui sa ,'riJ,,i*pi"aicat mai mult" ' indureratd' MlgTd""l Am urcat schrilecu inima totdeaunacu copiii' C":'11 ca am terminat-o p"''"t" erau?ustii' am'cizut inainte,sPreseara'tana Ultol"ile MAntuitorului gi am zts: in senunchiin tala icoaneipaca ce ceea facpentruTine I Doamne,T" qtiit" i^;' calea mea' Iar de nu' din estebine, inlatura pl"aitit" voia Ta! facd-se rugdciuneqi am aceastd Am repetatin gdndul meu intrat in iala de aqtePtare' din cabinet' Mitropolitul DuPa ce a ieqit-rln-p-reot qi m-a strigat: Visariona scoscapul p6 uqa - Moldovanul mana' Am intrat qi i-am sArutat 185

Mitropolitul a rdmas in picioare lAnga uga gi m_a intrebat scurt: - Ce-i? Fara sa scot o vorbA, am desfacut cerereagi i_am dat_o s-o citeascd. a scos ochelarii, a cftit_o gi apoi m_a ,^,X;Tip"titut - Cine sunt cei ce te impiedica? - parintele Consilier R. - Vezi-fi de treaba, raspunse Mitropolitul voios. Eu am a u zi t de f r at ia. t a. F a c r tre a b a 6 u n a . Ai d u h u l blAndefetor qi faci o r"".u.u irur,l-o;;; copii. Sa_i ;;."" spui parintelui paschia sa.faca ;;;i#';;; sa_fiprocure icor.rige gi

r rebula sa ascult in prirnul rAnd de Dumnezeu gi, in al doilea rAnd de Mitropolit, .u." lr.,l".u;ot Ei mi_a ^_i 786

pana cAnd fi oprit ,,or llilii;"'"

rugat pe Mitropolit - ar ri bi"";;J;;il;;?J:t:-am notez pe cerereca.pirintele inspector gcolar brmrol.rov te numeasca ",:,_Yi," sa ofiiial i" postria" misionar catehet. I-am sirutat *a"l yifopolitului qi, de bucurie,nici trecut pe Ia Misiune, .i ,ri_u*-arrs direct la 1^-13=mai Scoala. R;izboiul nevazut de-abiaincepuse. Vrilmagul, care pornisecu atAta invergunare impcitrlva.r_r"o, aveacle ,_r, gAnd sA cedeze.De data aceasia l_a ,iai*t impotriva mea pe pari.tele Vicar A.N. Acesta .t spus sa nu ma duc a doua zi Ia qcoala, "''..utgi mi-a --o p"rl,.., ca are nevoiede mine la intocmireo """ii"""ltl. eram gata sArimAn p" t*.-bur, dupd ce _ llttl^"."_1"t, m-am retrasin camc'rd, mi-am aat^sea*i ca e cl cursa. Mi secerea nu md d sa apoi ut"aia' poimaine,

- Inalt prea Sfinti

cruciulife sale ilp;;it.rp"i;;. ca

coala de mea' Am luat' dcci' o dat un referat dupa inima despre rosparintelui Vicar hArtie, i-am scris amanuntit au JLlrft"r"t gi "-:,T"lepred in ^"''i' rulmeu T.u t"ol preda' -f Pot profesori 1u^le la Odessa,leclii pe ca'e'ceititgi Mitrocui'ini"r" p" care mi le--a-spus Am menlionat apor u P"t 'politul verbal Ei am adaugat: "$tiu,::-::':t"tt" cererea qi'totuqi' daca i.r.S. Mitropolit pe t"'"'"imea nu este *aitlit" P'C' Voasjre^vina mea s-a infundat i" am nici a mea" ' in incheiere nici a I'P'S' lvtitropolit' e bine' atuncr t""o ce fac eu-nu notat: ,,DacAsocoti{r tt iar a:t" ft4isiune'in mod oficial' va rog sa ma dati otu'a nici in veacul acesta' t"ui supirr eu vir promitca n-o 'a "a de aPoi" .--r. .: ,ri.i itt .,"u.t'l ca d1t uSielfll scrisoarea i A doua zi dimineala -am la gcoala p'C' Vitot' iar eu am plecat s-o puna pe biroul leclii' Eram tare trist cu sandul ca imi P';;;;ii;"le

o.'*: :;ili''+i:::ru:t::H:i:i:l"* t* ff "

*"t d-t1*;'^ro' coPilaqii

pranzului' parintele "r"*"o mla camera' intamil-:I"'i;:;iu' i'''a'""aqi u^"fr;f, un mare tt";^;dt'-*iti llrodus Paschia'mus"'isoareamea "t"^i, t-o''t'"*at pe parilicle i#;;;:il;;r.'t trAndu-lpentrucanumapovaluieqte^pemine'Dar gtia ce fac printre u'n parintelePaschia' a"noi"ticcsc' ca Mitropolitul' luat apdrarea Ei iopii gi, de aceea' -a , mea' Erau de fata qi intreg a p'"aot in favoarea Un ceas furios dintr-un coll in ;;;il;^ consilierii'Parintetl"n' mereu: altul qi rePeta "^'--6ti zu, ori Moldovanu! r. rdspundeacalm: Iar consilierutui^i"l't'ativ esteintreq lo ^itt:!" - E nebun!M"il;;;;nu ' ' Mla vorbit truVicarul i-""ttt"*^t in bjrou' Seara, in faptul cAm-am exprimat mos,reproqd'ta" *i ""*"i 787

mea.cele generafii: trei bdtrAnii,tinerii 9i copiii. Batr6nii credincioqi- mi_am zis _ aga'ram;;;;, la moarte, chiar daci ar veni,,zece statini,;. I;;;i{Jcreaincioqi, in cea mai mare parte, agaramAn chiar daci Hristos a doui oara.l.ineretuie;r*r;;;rtejuts_arristigni placerilor.gi petrecerilor.Nu_i poli pif-"a"'p"',ir.reri nici la biserica,nici acasi. Raman';pil;;;pt; careMAntuitorul insugine spune: ,,Lasagi copiti;;j;. Ia minel,,. Voi, oameni maii, voi, organizagii omenegti, lasafi_i pe copiisa vini gi sA se intoir.a fo fir", floarea soarelui intoarce, in chip fir";;, ,p;" ^g-u'".,^ _se Iumindtorul ceresc. Nu-i impiedicafisi vina in *oi.otrrol Ia El. Ca de obicei,eu nu-i raportasem Mitropoli_ ,,"1".i- nici verbal,nici inscris_ "i.iJ"ia desfisurata printre copii, dar """"-ai" ".,ivitatea mea Toma Gherasimescu comunicase G;;;;ntetej" ii planul _uri viitor, mi_a cerut sA-iraportezsaptamd:ril la cegcolip."auu p: zi CAnd parintetero-o io'uauJf.i*.,t EicAte :-r" *"u - r raport, Mitropolitul a exclamat: - Nebuni de acegtia trebuie ne noud! 188

ilJ:::,tfi Tpi:picioruro"-o:}.:fi '"""'":#i,.?i:

rn cele dtn urma, m_a ldsatsi_mi continuu lec$ile mai departe. Predasem lectiile mele aproape la toate gcolile din Odessa. imi mai ram6sesera numai vreo doua, trei. Iar dup6 aceasta, dacd a9 fiispravit cu Oa"i"u, *a gAndeam si cer binecuvdntarea. Mitropolitului salutreier, tot in calitare de catehet, principalile ----Y! Transnistria, iar mai tdrziu gi satele. ^ "r;;;;; -.^" Fiind numai frate

scrisoare cuvintele:,,s-a prin impotmolitin p.C. mainile U"i:l:1. Cuvintele erausubliniate rosu. cu

13.UN BALAUR MARE

incorPorarea' O noui primeidiemir pigtea:seapropia Ia Carema perchezilionase de li"aatmi Ca;i#;f ca nu scap iri.ri""i s_atinut de cuvant.M_a amenintat de armatAqi iata ca n-am scaPat' mod exceplional' Cu un anin urm6, am fostamAnatin u*ta a" la Iosipovca' dar nu plePe atunci venisem la casem Odessa. chemi paraclisierulbisericiimd lntr-o zi de duminicA, un vis minunat' ziceael' ca la el acas6, sd-miistorileasca - ca eram - Se facea,povesteaSamuil paraclisierul in haina Dumneati erai imbracat camp' cu armi qi cu "*a;J;it;.ri .al,rear"u!.a, iar eu cu haine militare' mare de tot care se apare un balaur ;;;;i;i;:'b;odati Dar candm-a td dumneatacasAte mdnAnce' il;;pi; sPreo lada goala' careera rasa cotit-o vFrzut'inar^mat, sub g;ra in ios' Eu'cAndam vizut c6 a intrat ;;"it;; SpargAnd Iada, am inceput sa infig baioneta!n fadat a inceput iin ;;;;" iuau.rr'uuioneta, vazut cA-dedesubt junghiat'-' negru qi g.t:t.ti^ d" p.o1: ,a .rrrga un sAnge ttittit t"l Samuil' spunAndu-ich I-am povestitmam"ei iste diavolul' qarpele ' I Ua aQteapta ispitagrea'i-am zis - dar Dumnezeu o ma va izbavi. acasa' tdrziu, ne-amdus la culcare'Tata nu era Seara cameraei' iar eu tot acolounde md culcatin M;;;;-" mamei sA in!"r.tt meu pdzitor' careii sPunea ;i;il; inchidi uqile. puternicdbdtaie Dar dupa ce am adormit, am auzit o

use l";ii A'I ta'ii'li" p"t,amdeschis a11la1i'.:1^': jandarmcu arma umar'

Pe figuraunui iutui""o a aParut $i fiindca mia intins ordinui deincorporare. Iandarmul jandarm sA .., it'tta."l"re, l-am rugat pe '#;;i;;t;" 189

sdndtosgi tAnar, am parcurs indata cei 15 kilometri pAnA In go.a'Scumoia. Cand.am ajuns Ia Cercul de"Recrutaie'gi i_am aratat unui ofifer ordinul de incorporare, acesti a exclamat speriat: - Ai dat-o dracului, parinte! - De ce? - Pai, trebuia sA te prezinfi la 1 noiembriel Vl rog sd citi{i la ie data mi-a fost inmAnat ordinul, . ^ -. rAspuns r-am calm. Dupa ce citi, ofigerul md intreba: - Pu. unde ai fost pArraacum? - in Transnistria. - $i de ce nu ne-ai dat adresa? Atunci am scos din buzunar recipisa de la scrisoarea recomandatdprin care anuntam Ceicul de Recrutare ca md gisesc in Transnistria, in comuna Iosipovca, judeful DubAsari. - SAmergem la domnui colonel, zise ofiEerul. 190

Ero un crimpei a" t""a,'io. pAmar.rtul i:t_:n 8*11-l; atunci, rngnelar. hund, pe

noteze ci l-a inmAnat pe ziua de 21 decembrie, in loc de 1 noiembrie cAnd se incorporau ae oUicei teterigtii. ce a plecat jandaimul, a venifmama, speriatd . ?-"p," toatA. I-am spus ca mi_a ver-ritispita din visui para_ clisierului. Mama insA izbucni in plAns. $tia ca voi refuza servi_ ciul militar Ei rizboiul, iu, .rr^o." ,roi fi arestat fi impuqcat. Atunci i-am spus"o mamei rispicat qi moldo_ veneqte: Mamd, si mi,,stucheqti,, intre ochi daca nu m_oi ^ .intoarce de la Balgi. - Ei, cine gtie daca ai sAte mai intorci. N_am sa te mai vad, se tAngui mama, gtergAndu_qi tac.imite. Nu m-am mai culcat. Nri_amimbracat gi am iuat_ope

lipsea mAna drcapColonelul Blanaru era inval'd.ii qi colonelul cu mare ta... l-am sPus ce s-a.intAmplat de ofileri din Bac?ru' *:".rtut" a iprobat sa fac qcoila -.va rog sa citi[i "^ - oo*nule colonel, i-am rErspuns declaralia prin care reu."uJa" l".iuralie' I-am intins qi rdzboiul' seiviciul militar ;;;;;;;;; faci una ca Moldovanu, te sfatuiesc sd nu - Parinte

"t;.iii;;; o":i"i".r*inurp."otiio',T3i!=.o*:.y::?::;1i sd-mt vu. cu

de acolo qi mAine dimineatA ca te trimit la pozitiv. Fa cum ,p""^""' Sa iii mulqumit qcoalade ofigeridin Bacau' dimineata m-am Am dormit la chminul preolilor 9i prezentat din nou' ' Care-i rezr'rltatul? - ,r, cum te-ai mai gAndit' parinte? mA intrebd colonelul vesel oarecum' - Acelaqi,am rasPuns ferm 9i senin' i1i mengii declaralia de - Cum? se risti colonelul' refuz? - Da. ofi l erul ui cu car e A tunci , supi rat, s-a adresat venisem in birou: dumnealui este - Am vrut si-i fac un bine' dar-dacd

dimineala' panamaine i"t*u" de sandire

izbi cu palma r^.apaia""iia a"pa f"g"r - qi colonelul de stAnga birou' furierilor' unde Ofiterul mh duse din nou in biroul punandu-

*-;; i;;;il;i+

ii""iii t"t"'iqtiqiofileri'

mi totfel ul dei ntreoari .A ui nceputcueternapr obl"T. legate de doctrina a femeilor 9i au terminat cu probieme ortodoxa' dumneata' v1n ruQn - Parinte, dacd vor face toli ca peste noi, zise un tinar ofi[er' 797

- In primul rAnd, niciodath nu vor face tofi ca mine, iar in al doilea rAnd, chiar dacd vom lupta cu to!i, suntefi siguri ca rugii nu vor veni peste noi? - Parinte, daca cineva ar veni sA-qibata joc de mama dumitale, nu l-ai omori? - M-aQ interpune, i-am rdspuns - m-ag lasa sa fiu omorAt eu, dar nu i-aq ridica viafa. - De ce, parinte? - Pentru ci noi n-avem dreptul sa ridicam viafa nimAnui, nici chiar propria noastra viafi. Un medic a fost sfAtuit sa-i facd o injecfie unei oarbe, s-o trimitA pe lumea cealaltAca sA nu mai sufere atAta pe pamAnt. Dar medicul a rasput-rs:,,Nu eu sunt stipAnul vielii qi al morfii!" Dar pe front eu sunt stapAnul vietii gi al morlii? - Parinte, sdri un furier mai tinerel - dar cdnd vezi ca vine balaurul rosu e pacat sa-l omori? - De-ar fi balaur! Dar e om ca qi mine. E chipul 9i aseminarea lui Dumnezeu. E fratele meu. Avem acelagi Tatd ceresc.Poate cd e mai bun ca mine. Are nevastd gi copii. De ce si-l omor? Fie turc, rus, tatar, evreu sau chinez - noi tofi suntem frafi 9i to(i avem dreptul la via!a. CAnd a vazuj ofilerul ca nu cedez deloc, s-a supirat ca gi colonelul. In acest moment, uitasem de visul paraclisierului. Credeam cd voi fi arestat. Ziceam in gAndul meu ch n-am s-o mai v6d pe mama. Ofiferul mi-a pus in fata o coala de hArtie qi mi-a ordonat: - Pdrinte, scrie alta declarafie. Scrie ci accepfi sd faci gcoalade ofiferi din BacAu. Am luat coala gi am inceput sd scriu. Dar ofilerul, cAnd a vdzut cd scriu din nou: ,,refuz s6 fac serviciul militar gi razboiul" , mi-a smuls foaia din mAna, a rupt-o, mi-a intins alta gi a strigat furios: 792

- Scrie ce-{i dictez eul qcoalade CrezAnd ca vrea sA dicteze incorporarea.la declaralia de ofiteri din Bacau,ma gAndeamsa inaintez

;ili;;e|;;.

pe timp de ir-r."o"t salmi dicteze o cerere de amhnare un an de zile, pe motivul intArzierii' - mi-e - Parirlte,mi-a vorbit apoi ofi{erul irrduioEat de vii in mormAnt' Dar mila de parin[ii dumitalc' ilUagl til" ori se termiira rdzboiulori intrirm cu ;;;;J;JL pdmAnt. iotii in '"'i-;-';;i!umit ofi[erului 9i am intrat impreuna-in Acesta tocmai se certa cu un alt .oUl""i"i.oionelului' gcoala Colonelul a crezut c'1e vorba de ;;it;;;;;ttor. qi a aprobat cererea fara s-o mai citeasca' aiti S*a'" i-am mul{umit La plecaie i-am strAnsmAna ofi{erului' acasd: inca o^data qi m-am intors triumfator ---fi, *u*u, nu li-am spus c-o-sdmii intorc? gAndit la paCarla io^ po,r"rtit de^ofi[erul care s-a lhcrdmAnd: rinli, mama a idsPuns Dumnezeu sd-i - Saracu' ofiler, a avut mila de mine' dea sanhtate --Out amAacum, la Oclessa,mi se implinea termenul rdzboiul nu s-a terminat' narii. A mai trecut un an qi nici nici noi n-am intrat cu tolii in pSmAnt' ^;; atAt parin;;;tP;; celaialt 1 noiembrie' I-am spus ma aqteaPta' ce tetui ftm^a cAt 9i parintelui Paschia ca sh pot fi AmAndoi ma sfatuiau sd primesc hirotonia atmitei' Le-am raspuns ca slrnt controalele ;;;;^;il oprit de parintele,starcISimeon' imi zicea pArin- Las?r-ipe dunovnicii aqtia inculti' arhiereu qi primeqte Spoverleqte-te la un tete Paschia^' hirotonia. la Frasinei' BaAtunci i-am scris parintelui Simeon sa-mi mArturisesc din' nou toate trAnul mi-a rdspuns 793

ofilerul-a pu? .a"a colo,cesavezt?

pdcatele unui duhovnic din Odessa, termindnd scrisoarea astfel: .gi cum va spune el, aqa sa fie" . Am gisit, intr-adevdr, un duhovnic bun gi batrdn in Odessa. M-am spovedit ca in fafa parintelui Simeon, cu aceeagiumilinla gi cu aceleaqi lacrimi. Drept raspuns, duhovnicul rus m-a impArtaqit pe loc, cdci eri duminica, gi m-a sfatuit sa primesc hirotonia. Totugi, ca sI md incredinlez mai bine, m-am gAndit gd fac un drum pAnd la Frisinei. gi fiindca pdrintele Purdescu imi povestise la Rozolievca multe lucruri frumoase despre parintele Arsenie Boca, m-am gdndit ca, in drum spre Frisinei, sA trec pe la manistirea Sdmbata. Voiam sd-i cer un singur sfat: sd primesc hirotonia sau nu? CAnd ma apropiam de mdndstire, l-am gasit pe p5rintele Arsenie BocalAnga cladirea noud ce se zidea atunci, ca sa serveascddrept arhondaric pentru numerogii inchindtori ce veneau acolo. Era seard gi parintele Arsenie, imbrdcat cu un halat alb, pletea muncitorii care lucraserd,ziua la cladire. $edea pe scaun in fala unei mesufe, cAnd am aparut pe neagteptatedin spate. - Binecuvdntati, prea cuvioase, i-am zis. Drept raspuns, pdrintele Arsenie a intors capul spre mine, m-a fixat cu o pereche de ochl albaqtri, intrebAndu-ma autoritar: - Ai binecuvdntarea sa vii aici? - Sunt un simplu vizitator, i-am rdspuns. N-am venit si rimdn aici. Dupa un schimb de cuvinte qi de priviri, n-am mai reuqit sa stau de vorbd cu parintele Arsenie ca sd-i cer sfatul. Degi nu era ocupat, se fAceacAnu are timp gi, cAnd vedea cd ma apropii de el, fugea pur qi simplu. Atunci 794

dorinqa mea' dar rezultatul am transmis prin nigte fragi a fost acelaqi. Liturghie ca, imediat A doua zi am asistat la SfAnta

ma gtG? gandeam d"p;*Jilptra pt". tpi" eutt' "Cine patittt"lt.Atsenie citeqte

in sinea mea - Iumea z\te ca eu' fiind e sfant, cJ facl minuni' iar *at itltil",';a vorbd cu sfin[ia sa" ' pacatos,nu sunt vreonic sa stau de dormeam qi am tl"pi am venit in chilia in care "-ii"oi i"."prlt sa-mi pregatescbagaiul' . . , jeschide brusc Ei parintele Li un moment dat, uEa# Arsenie intr5rca o furtund: sPune ce ai de spus! . - Am cinci minute libere: sa primesc hirotonia sau - Am venit sa va cer Pdrerei: nu? din creqtet pAna in Parintele Arsenie m-a masurat lui de fachir' apoi.mi-a zis: tafpi."'t.ttii '"^:';;;; vad c6 ai darul pe tu'" *i l'-adat Dumnezeu' dar singur ili pui de preot, chemare de diacon q;;hla, piedica. mirat ci nu Etie nimic de - Cum, eu? I-am intrebat opreligteamea canonici' pirintele Arsenie rA- Dar cine? Eu? *i-u tatptt* lul' zAnd qi trdntind uqa in urma drumul spre Frdsinei' De la Simbitu *iu"tto"tinuat

u-, ql ci {Ti1',,:i:::iTff fi ep^" scr$ :ry: tT":sT,::' lll cum mi-a hirotonia' La auzul ptimesc

trat"iita ;;-; ;lrt# intunecatla fala ql cuvinte,p^tili"fu di*eon s-a acestor a" la SfantaimPartaeanie' ffi ;;;;"-"J" i-am m-um impotrivii' Dar mai tArziu ttu Binein[eles, n Cu li ghin'. inielui I oa :"::':-:: o"i"tiii r'"iamplarea par uc't:Mitropoliiului Nikolaial Rostovulut91 5"i."""i."f de la Optina' Acesta tnt-a iil,ri Jut"t"lui Ambrozie rdspu's: lg5

- Asia-i curath bataie de jocl Totugi, eu n-am iegit din cuvAntul pdrinteiui Simeon. Dumnezeu a rAnduit ca sd-mi fie primul meu duhovnic. iar eu trebuie sa-l ascult pdna la iidicarea epitimiei. De altfel, qtiam cd pentru picatele mele nu meritam nici SfAnta Impdrtaganie, nici preo(ia. Acestea toate mi le-a ardtat Dumnezeu qi prin visele amintite mai sus. Dar pariniele Simeon era milos gi bun.-El voia totugi sa ma scape Ei de razboi gi de inchisoare. In acestscop a qi plecat la Mitropolitul Nifon Criveanu, spunAndu-mi sdJ aqtept pAnd se intoarce. Ca sa nu ma plictisesc, am luat din biblioteca o carte de lectur6. Iar aceacarte s-a nimerit si fie tocmai tratatul ,,Despre preolie" al SfAntului Ioan Guri de Aur. N-o citisem pdnd atunci. Acum insd, citind-o, m-am speriat pur gi simplu. CAnd ma uitam la piscul amefitor al preo{iei gi apoi Ia meschin6ria mea md apuca deznddejdea. Dupd ce am citit cartea, am pus-o la loc, mi-am luat geamantanul, n-am spus nimdnui nimic qi am fugit. Am luat-o prin pidure ca s6 ies la Calimaneqti, iar d-eacolo si iau trenul spre Odessa. Dar, spre marea mea mirare, vedeam cd nu mai ajung la Cdlimanegti. Locurile mi se pireau necunoscute. La o bifurcare de poteci am luat-o pe o cdrdruie bdtatorita numai de vdndtori gi de padurari, pe o cdrdruie ce nu ducea niciieri. Dupa cAteva ceasuri de alergare zadarnicA, am vazut ca am rdticit de-a binelea Numai cine a rdtdcit intr-o padure nesfArqitasau pe un ocean fara margini poate si-gi dea seama de starba sufleteascA in care ma gaseam. Eram pur qi simplu disperat. Coboram in prapastii, urcam pe culmile cele mai inalte, in speranfa cd doar, doar voi vedea vreo aqezareomeneasca,vreo qosea,vreo cale feratd, - dar 796

nu se toate sforldrile erau zadarnice'De jur imprejur care,la orizont' se unea cu vedea deiat o albastreala se apasato?re'-lvli parea ."*1. Eruo priveligtedezolantA, in ch.ip.:revazut ca un monstru urlaSEi mut s-a afezat mele p"rl" *i"" qi mh striveqtein ciuda zvdrcolirilor neputincioase. de topor' bauta mi s-a pdrut ci aud nigte lovituri M-am indreptat V-"* tptit locului. Am ciulit urechile' in curAnd i" Ji.".t'io de unde veneauciocdniturile'Dar s-amai auzit nimic' Aceeaqi ciocanitlrile au incetat'Nu codrul iltq," de mormAnt s-a aSternutdin nou peste meu insi a fost cdnu ploua' Era o zi de ,"..rtut. Norocul senindqi frumoasd'lvlisef6cuse r"pi"^Uti", .6lduroasd, farAma de foame,dar nu aveam in geamantannici o qi beari aPadin toatepiraiele' Spre oain".'f.o"tpiram culcatintr-o 5"u.a,.a"a o'in."put sa seinlunece'm-am frunze uscate' ual."o, unde se giamadiseramai multe de vani Disperat cum eram' aq fi fost parca ;;;;;i" ca sa ma il"a"tot si dau de vreun lup sau de vreun-urs termin o data cu viala' Dar dupa ce Voiam s-o sfAgie. de ,r,ll* .rrt.ut, prin intunericul noplii s-a apropiat lAngacapulmeu' apoi *in" o ii"i"a *i.a. S-uoprit pu{in a fugit. Nu gtiu ce a fost' Am A"douazi diminealam-am trezit slabit qi istovit' nostru", in caream subliniatcuvintele spusul1,,Tatal voia Ta" 9i am pornit din nou la vale' Din nou "?*a-t" geamancoboram,urcam, cddeam,ma rasturnam cu dar Eia douazi osteneala ianulprin rapi qiprin prapastii, foamea'am manCa mi-a fbst zad-arnica. sir-mipotolesc mure. Le-am mAniat pe stomacul gol'. dar cui niqt" ti"*^i"f nu le-a primit' Le-am vbmitat' Dupd-amiaz6' unde am Sasii catevaboabe ;" o tarla parasite, ;;;;i mAncatcrude' numai ca sd-mi J" f"ttf" p" .ur" i"-u* Dar stoca pAirtecele fiul risipitor cu rogcovele' "^pf" 197

macul s-a contractat a doua oara, aruncdnd afara 5i boabele de fasole. Era in tdrla 9i un pat de scAndura. imi yen-easa ma intind pe pat gi sd stau aqa pAna voi muri de foame. Dar omul poate rezista patruzeci de zile gi e prea plictisitor sd stai intr-un singur loc ca sd-[i agtepti moartea. M-am sculat gi am pornit mai departe. Dar de data aceastafard geamantan. Nu mai aveam puterea sd-l duc in sp^inarepe bAg.Seara m-a prins tot ratacind prin pddure. $i de data aceastam-am culcat tot pe frunzigul uscat dintr-o vAlcea. Diminea{a, cAnd m-am ridicat in capul oaselor, picioarele imi tremurau de slabiciune, de oboseala gi de foame. Iardgi m-am rugat gi am pornit din nou in cdutarea unei poteci care sd md scoath la luminig. Vedeam crestdturi pe coaja copacilor, dar ce folos, dacd nu qtiam incoko s-o apuc? M-am agezat pe un buqtean s6 ma odihnesc qi sa-mi gterg sudoarea. in jurul meu auzeam cAteun ciripit de piligoi sau cintezd, dar in stareain care ma aflam nu-mi fdcea placere sh le ascult. Mi-era parca necaz pe pdsArele pentru cA zboard nepasdtoare !i sar vesele de pe o creangi pe alta, fara sa se gAndeascala mine, nenorociful gi flamandul. ,,Dumnezeu - monologam in singurdtatea mea - l-a dus pe un batrAn din Pateric prin vazduh pAnd la pegtera lui, atunci cAnd bAtrAnul a obosit de tot gi nu mai putea merge, dar pe mine de ce md lasd sd mor, rdtacind prin pddure, cu toate ca are puterea si mA salveze?Daca-i agaatunci, uite, na, mor gi gatar." Da, eram hotFrrAtsd primesc moartea, insd mi-era greu s-o agtept stAnd pe loc. $i atunci, mi-am zis s-o iau pe un pArAu la vale qi sa merg, sa merg, s6 tot merg pAn6 cAnd voi cadea sfArgit de puteri. Atunci moartei ia fi mai uqoara. Zis gi facut. Cu inc6l(amintea pe umar, cu culionul in mdnd, cu dulama ridicata la centuri gi cu 798

Pc Ia,vale' misrtra am pantaloniisumeqi, pornitpepArAu mat iar seingroga, locuriledeveneau pArdul !e inaintam, printre qi cascade D6deam ie nirte chei ;;tr;ii;"# o datd' care numal cu mare greutaie puteam trece' doua itAnci ca doi Plt"t]l.t1t in fa[a"cu ;-;;;;"."nit spumegindi' unde aPele,navalJ"J"t,iut - o bulboana ca intr-uu cazan'Am tnfrodus oegerur nice fierbeau de-pe.stanca i;Piciorul drept intr-o gau.ra ;;;";; Ti:a de niqteradacini' am ;;;;t, finAndu-macu mAinile s-ar greutatede parteacealalta',Dacd fi ." t rdmAneam ".,rt -ore Jaudacaar fiiunecatdegetul' .u"t.aaa.inile lisat h i;r',a.tt .ut.uaei' Dar Dumnezeunu m-a ;l;i, sdcad. tot rdtacit ioarele asfinleapentru a treia oar6' iar eu acum mai bine ca oricdnd' mi-am Cu niciodata, picdtoq.enia "r*. Juir"o*u de nimicnicia,de micimea 9i de din CAndmergeamvictoriosprin Odessa'paqind mea. nevrAndmandria casunt succeslmiseinfiripa s-uccesin inva[atoire mi-a spusin fala cd sunt ;il;;^. CAndacea zis cu sinceritatein sinea mea ca sunt .rr',tfa"t, am gand mi se furiea pe nesimlite'spu;;:;;;;,-il;t un alt O data ca nAndu-mi: ,,poate sunt,intr-adevhr'un sfAnt"' il voi depaqipe-insuEi tpotmi-avenit sAndul trufaqcA eu mar tolul Neariurilor! Mi se pareaca ceeac.etac Qr/ am de gand ia mai fac peviitor' nici Apos;j;;;;;;" seamaca imi ioi"i pu"*r n-a facull Bineinleles, dadeam pe care mi le seamana ga"auri sunt neghinele le de aceea' ".*t" urai*oiut prin griul gXndurilorbune 9i' ca mAndria.este iedera: epitrihil, czrci su6 ;l*il;i mai frumoaseqi mai nobileporniri r"l"tpf","C* c.t ""1^" ale fiin{ei noastre. '-obosit'tArAndu-micaun flAmAnd, Acum inse,rAtacit, la poalele imensei-piduri' t"U uriagelestAnci, ui"* qi de slava mi-au zburat toate gAndurileie mAndrie 799

deqarta. Nu mai voiam nici sfinfenie, nici lauda oamenilor, ci numai o bucat5 de pAine gi un adapost, o iegire spre o aqezareomeneasca. MergAnd aSa,cu pirul mare cazut in dezordine, lunecAnd mereu pe pietrele ude ale apei ce curgea din ce in ce mai ndvalnic, m-am pomenit deodata in fala unor stAnci. Ma gAndeam: cum voi mai trece gi printre aceste stAnci?Dar, la un moment dat, m-am oprit brusc, pe loc. Am fiicut ochii mari: de dupa stAnci au aparut cAteva oi. ,,Ei, mi-am zis - daca sunt oile inseamnd cd este qi ciobanul" . Am mai inaintat cAfiva paqi gi am zarit doua fetile care aruncau pietricele in apa. Sejucau. CAnd m-au vdzut, pletos gi barbos, ratacind printre stAnci,s-au speriat. - Nu vd speriali, le-am zis. Eu sunt un cdlugar de la Frasinei. Rdtdcescde trei zile prin pddure... Parci mi se luase o piatr6 de moar6 de pe inima. Eram, in sfArgit, salvat. M-am agezat,u$urat, pe o piatri lAnga cele doud fetife. Una din ele, Etiind ca sur-rtfldmAnd, a scos din traisth o bucati de mamaliga cu brAnza. MAncdnd, le intrebam: - De unde sunteti? - Din Comanca. - Care Comanca? Satul de ldnga Seci, care e in apropiere de mhndstire? - Da . - $i cum de-ali venit aici? - Am venit sd adapim oile. - Dar eu vdd cd oile pasc. - Da. Noi le-am adapat demult qi trebuia sd plecdm de aici, dar Maria mi-a spus sd mai stam, sa ne mai jucam. - $tia Dumnezeu cd md apropii de voi! 200

am baut Duph ce am mancat btdnzd cu mamaliga Ei m-au luat cu ele la Comanca' ln sat' ^o;;i;;;i"itt"r" in casa unui om' rudi cu ele' care facuse H-u" lo"a"s de stapAnul praznic. Masa era pusa,lar eu am fost invitat Ia pArAu' eram mereu flamand' iasei. Deqi mdncasem qi nu m-a saturam' Am dormit din ;;;;;".am spre ''o" pru"ttitt'I, iar a doua zi am luat-o i;j;'t;fc., zi de

di#il

unde. fiind uil gatii"n restaurant vreo trei por{ii de fasole'Apoi am luat post - am mAncat valc"i, iar dc aici'trenulspreBufi;;" tp;;il;.i." ;.i
curegti. venlse cu o Mai tdrziu, am aflat cA parintele Simeon Avcam voie sa fiu iirotonie "o;;;;;^;; aiucon, dar n" 'ui^-generis' sa mA impartaqesc"' ou"i^ voie ii.Jao"ii Ioan Culighin avea dreptate"' iuhovnic i';;,;i" L-am cdutat in Bucureqti am fdcut o mich intreruPgr.e'

p"'e;;e;i"911.1r

de duminich' unde scriitorul slulrseqi p'""d'itot"' EIo 9.'i de ,,Moqu" Qrl-am zls: La ieqire, m-am aProPiat - Blagosloviti! mirat 9i voios in - Cine eqti tu? m-a intrebat Gala acelagitimP. ^ zam bind. - Victor Moldovanu, i-am rispuns Moqul qi ma - A, bati-te norocul! - md imbrdliga vin 9i eu indatd' saruti'Du-te la mine acasa,ca am gasit-ope in casaprimitoare de pe Mihail Cornea' de reincarnare - creZt" ti"!,-i.a Du.ga ce mi-a vorbit vorbeascd de rau dea in metemPsrnozd - ainceput shl vrui sa se mdrite' dar a fost pe Gala' Zicea cd "u "-u silita... Bun' vesel' vioi' Nu clupa mult timp a aParut 9i Moqu' vcnea cu un Pepenemare rn Dra[e'

micA L-am gasitintr-o bisericu(a

t. punemasa, -. Soro,

impreuna"'

i;itu*

$i apoi, plin de dragoste pdrinteascS, m-a intrebat amdnunfit, mai ales despre Frdsinei. Mulpmindu-i batrAnului profesor, precum gi batranei Zoe, am luat-o spre Gara de Nord, iar de aici spre Odessa. In lipsa mea, pdrintele Toma Gherasimescu a obtinut binecuvAntarea Mitropolitului de a md hirotoni diacon. intrucAt insa piirintele Toma a cerut sd md hirotoneasci diacon celibatar, iar nu ierodiacon, Mitropolitul i-a rdspuns: - N-am nevoie de catAri;destul cd eqti tu... Eu insa n-am cutezat sa primesc diaconia in nici un fel, pentru cd nu aveam dreptul sd ma imphrtdqesc. In fala mea, nu-mi rdmisese deschisddecdt o singura poarta: poarta inchisorii. Dupa cei trei ani de meditare qi cercetare, am ajuns la concluzia cA n-am dreptul sa omor pe nimeni. Iar tot materialul adunat gi indreptat impotriva rdzboiului, l-am scris in volumul ,,Adev6r gi Pace" . La Misiune, parintele Paschia mi-a spus cd m-a visat in temnild, aruncAnd printre gratii afara tabachera, figdrile...adica pdcatele. Tot la Misiune, mai aveam un prieten care cunogtea mai multa teologie decAi teologii noqtri qi, mai ales,avea o inimd curati cum rar se intAmpla in via{a. Era profesor universitar rus gi se numea Andrei Dimitrievici BaleasnAi. Vorbeam adeseori cu el despre hotdrArea ce o luasem de a refuza serviciul militar qi rdzboiul, iar profesorul intotdeauna era de partea adevirului gi-mi dddea dreptate. Ba imi mai aducea argumente in plus care veneau in sprijinul hotarArii mele care nu era deloc pe placul nafionaligtilor qi fascigtilor. 202

ilI

LANTURILE $I GROAPA
,,N oi arem ca i n hotsrel e l um ii noast r e sa popoarcle t'acddin sdbiilelor pluguri.gi.d.in 'Iancile N lor seieri. iciutt ttcamsn nu mai ridice tmpotriuaaltui nenn 9i sa nu-gi mai faca sabi.a rAzboaie" (lsaia 2,4)' Patriarhul RomAniei' + fUSTINIAN, Vireil Carianopol: - Se scriu o mullimc de qi carfi de razboi,poezfu proza.Ce parercatteli literatura? e despr sceastd Vasite Voiculescu: - Nxct wn' Razboiulimi dc Mulfi dintre cei cc publicaastt'cl repupnh. Ia carlistau gi Ii scriu acasa, cald, Ia liniSte, satui,lupfindu-secu morilede afrttt"' Despre ce ceea ar trebui scrisastdzittr priainla razboiului, cine-ar putea scrie nltceaamai pregnant ologi, orbi, dec6tscriu iara condeiacei ciutrg,i, pe Ia col[uri sau surzi, dhftre cqreuttii cer?esc vrin localuri? Vireil Carianopol: - Nu aa supdrali,I-am tnt/ebat,dar ce i1i facedacaafi f i trimis acum pefront? Vasile Voiculescu: - in primul rfrnd, aE refuza sa ma duc. RomAnialiterara" nr.3/ 7970' Interviu 74 aug'7942' 203

1. FRATELEVICTOR _ ARESTAT
a I'c la sfArqitullui octombrie1943, venit la Misiune cu Pe rrrrs<lldat un mandat de arestare carescria:"urMoldo,iil.iti, prindefi, arestali" pe individul V^ictor din meaexacta odessa'totusi adresa ;;,;;;:b'";iGrul"* ('t.rcul Teritorial din Balli a binevoit sa ma urmareasca la M-am prezentat Postulde i"t.;;"i; te un dezertorunde mi s-i inmdnat ordinul de i,,ria"."'ti din Odessa,
illcorPorare.

Cu ordinulin mdn6,m-am dus la AndreiDimitrievici carelinea foartemult la mine' ItalcasnAi .- Andrei Dimitrievici, m-am adresat lui pentru ultima oara - iuta ordinul de incorporare'Va rog s6-mi rpr""ti P""tru ultima datd, daci nu cumva mi afiu pe o calegregit6. l-a Profesorul a luat ordinul de incorporare in mAntr' ochi,m-a imbrd[igat'm-a sarutat citit.apoi,cu lacrimiin r;imi-a zis: - Pdrinte Victot, nu sunteli pe cale greqit6' Acesta-i adevirul. Dar o sd aveli mult de suferit' si c-o - Nu mi intereseazd sAsufar' Principaluleste pe un drum greqit' nu merg al - N; parintu Victor, sunteli pe drumul-cel drePt Hristos, raspunseprietenul meu plAnE"o"gh;fi;ilui gAnd. Andrei Dimitrievici a fost ultimul meu prieten de care a"tparlit in pragul unui nou capitol din viala ^-u* mea. zile m-am urcat in tren 9i am mers direct PestecAteva -galti-. irecAnd prin gara Perival, md gAndeam,cu fu arestat'La zrourih clipa cAndparinlii vor afla casunt *-'uttl pt"'"ntat la timp' Dar acolo i"iiti*i"r e;;I 205

nimeni n-a vrut sa-mi faca formele de arestare.Nu mi-au primit nici declarafia. - Cum sa te dam noi, imi spunea ofiferul - ca pe un miel in ghearele morfii? S-o faia asta cei de la regiment. Eu nu pot s-o fac. La regimentul 6 Roqiori am ajuns primul dintre to[i teterigtii. CAnd a venit capitanul Vlasie qi m-a v6zut cu barba gi culion, a strigat tiiumfator gi veiel: - Ei, parinte, facem armata?l - Nu, i-am rdspuns scurt qi hotarAt. - De ce? ramase mirat cApitanul. in Ioc de rispuns, i-am iniins declaralia mea de refuz . batuti la maginA chiar de mAna mea. Con{inutul era urmdtorul:,,Subsemnatul Victor Moldovanu, absolvent al Facultagii de Teologie din Chiginau, frate din mandstirea Frasinei-VAlcea, funclionar la Misiunea Ortodoxd din Odessa declar prin prezenta cA refuz sd fac serviciul militar gi razboiul intrucAt, pe lAnga ororile rAzboiului, inseqi principiile militare junt in-flagranta contradicfie cu p_rincipiile evanghelice gi legif6rarile sllntelor canoane". Am notat inadins toate amAnuntele ortodoxe ca sAnu fiu dat pe Iinie sectarA. Cdpitanul, pe mdsurd ce citea,se incrunta. - Pai, pArinte, asta-i chestie de Curte Margialal - Asta o vreau. - Cum? Vrei sa fii arestat gi impugcat?
ud.

Atunci capitanul igi indulci tonul, cdutAnd sa mh convingd sd renun! la pozifia mea. Mie mlera teama ca nu-mi va inregistra cererea. Voiam sa sufdr gi sd mor pentru pdcatele mele. Mi se plrea ca e unica ocazie in vialA. Dacf, o pierd acum, cAnd voi mai putea suferi 206

l)clltru Domnul Iisus? CAnd md voi curata de pAcate prin focul suferinfei? Ca sa nu pierd aceasta ocazie fericita gi, poate, urlicd . i-am tdiat vorbaria capitanului pe un ton apasat: - Domnule cApitan, eu nu vd cer mili. Va rog sA procedali dupa lege. - Ce? Mila? Nici o milA, strigA el infuriat. Du-te, domnule, Ei inregistreaza declarafia. Un furier a luat declarafia gi a inregistrat-o. Am rdsuflat ugurat. Duph ce a plecat capitanul, ofiferii, subofilerii, teterigtii m-au inconjurat, uimili gi ingrozili de ceea ce veqeau qr auzeau. - Pdrinte, te-ai.gAndit bine ce faci? $tii ce te agteapta? ma inheba unul din ei. - Pdrinte, eu am exact convingerile dumitale, dar n-am curajul sa fac acest pas, imi spuse altul. Intre timp, cdpitanul s-a intors cu ordinul de arestare. Am fost imediat arestat gi inchis in celula de arest a regimentului. La 1 noiembrie era frig, iar in celula geamul era spart. Pe jos era ciment gi o gramada de nisip la mijloc. Lipit de perete, se afla un pat de fier gol, fari saltea, ci numai cu o foaie de cort. CAnd uqa s-a inchis qi s-a tras zd,vorwl, am ramas singur. ,,Arestat ca un r5ufAcAtor,dar pentru ce?pentru ca nu vreau sA omor oameni, pentru cd nu vreau sd-i omor pe frafii mei intru Domnul" . -lvl-au podidit lacrimile. Era pentru prima oara, era prima zi de temni{a pe care o sufeream pentru Evanghelia- lui Hristos. De cAnd aqteptam eu iceasta clipa! Ma plimbam gi pldngeam de bucurie. CAntam, sim{indu-ma solidar, mergAnd cot la cot cu to{i cei ce au suferit intru Domnul pentru pacatele lor. Aveam de 207

gAnd sa ma plimb aqatoata noaptca,cActnu puteam nlcl sd stau jos, nici s.1dorm. Dar la un mometlt dat, aud ci cineva descuie incet lacAtul Ei trage zivorul. Era geful Corpului de Gardh. - PArinte,hai cu minc. Mergcm in Corpul de Garda' Aici mori dc frig, vorbi cl mai muit in goaptA. - Bine, dar dumneata i(i primejduieEti situafia, i-am zis- N-ai nici o grija. Dimineafa te aduc inapoi' in Corpul de GardA era cald qi galagie multd' Somnul meu a fost cu capul pe masa. DupA ce am fost adus inapoi in celuli, cam peste o jumatite de ceas se deschide vizeta gi apare capul plutonierului de Ia manutantd, care credea ca am stat toath noaptea in celuld. - Vai, parinte, cine a mai ndscocit acesteblestemate legi care te fac sa suferi ca un miel nevinovat? IartA-ne, parinte, vorbi plutonierul plin de bunhtate. - Dar nu dumneavoastrh sunteli de vina. Eu sunt vinovat. Eu am refuzat serviciul militar qi razboiul. Pe la orele opt diminea{a, din ordinul capitanului, am fost scos sub stlre de arest din celula qi adus in fafa altui capitan despre care se spunea ca e,,sifilitic la cap" . Fapt cert era cd, fiind peste seam6 de nervos gi furios, uneoii da semne de o asemenea boala. CAnd am intrat in biroul lui, incAperea era plini de gradali superiori foarte elegant imbracali. Acest capitan m-a intrebat, mai intdi, Pe ton rdstit, cu in ce drept pott huittu cFrlugareasca. loc de raspuns, am scos din buzunar biletul de voie pe care il aveam de la Frasinei, cu semnatura starelului, cu qtampila 9i cu fotografia manastirii. Capitanul, dupa ce s-a mai potolit pufin, a venit cu alta intrebare: 208

ttr' t' I l rttrt ,tl ,t 5tisi trattl s? ( rr l nl nl rl r' ,ttttti lt' rt' cl cam sunt banu it dc t ubcr cuca , t l i ranl sl l rr,.i lIs111q11111,tt,1. ab qi , di n cauza aceast a, ot l ofti t ol t' 1i i il l l a c()l l si derau cos. r.,r I' r i ,.l ,l rrrr am | ,r l tl tl l l l ,t r' ,rtl i osctl pi e, ri spuns e u - nu m l s- a l l | ntr l ,r P l ,rrtr,rl ti . l ,,t,rtl N rr. rrr,tl' l i ' i ntrcb daci eE ti sanato sla cap? r acni tttl ttttat gi zefl emi si tor. ' ,rl i l l ,rrrl l'rrlt'(r sir-rni face[i o expertiza medicaia, i-am rdsca la inceput' qi l'ilil,r l,(' ,rtt'l;t1iton scrios politicos pc f ',1t, ,rt'r';;tia care iivezi sunt medici militari' I l,rr crPt'rtiza s-a redus numai la atAt.Probabil, dupa l..lrrl r'ilnl iiltr raspuns,Ei-audat seamacu to{ii cAnu sunt tt,,l ttttt | )rttt ttt tt'rtrcgimentului, am fost dus cu baioneta din ur nr,1iir irtrttracit in haine chlughreqti,la Episcopul ar'l't't'cincl pc strada, cu soldatul ce (inea puqca rrr,rlr,r. nigte [arani, care treceau cu cdru[ele, r.rrirrc, s1,r'c rrrlttrl,,] ,ir' uil,llr ('u marc mirare spre phrintele arestat,cu cuIr,rrrrrl cap gi cu barba. pt' (',rlrinctrrl I'rea Sfinlitului era sus, la etaj. CAud am rit'ilr'ilc am ajuns sus, uqa biroului era deschisd, rrrr',rl 'si lipsea. CAnd a apdrut ,l,rr l:pist'o1'rtrl ios, la uqa de,la - i n manti a l ui de G ener al - l- a rrrtr,rl l ' I' rti a S fi ri ti tul . v,'tlut nlni intii pc soldatul cu baioneta infipta in armh' in lrrr t'r';rrt't closqi nu mi vedeam. ('t'-i cu tir-rcaici? il intreba Prea Sfin[itul General cu rrrrlon atttoritar pe soldatul speriat. Generalul-Episcop ,r lr,lnrrit,probabil, ci a adus pe cineva arestat. Arrr adus un pdrinte.'. rasPunse soldatul sfios in pozi(ia cic drepfi. ('t: pirinte?l strigA Generalul infuriat. l)lr'irr accstmoment md vdzu in haine cAlugareqti' 209

- De ce egti arestat? Ce-ai fAcut? ma intreba suparat qi grabit. FAra sa aqtepte rdspunsul meu, soldatul i-a intins declarafia de refuz, inregistratA la regiment. Citind-o, Prea Sfinfitul igi fAcu cruce. - Sfinte Doamne! Asta-i anarhie! --Nu, am raspuns ferm. Asta-i supunere fafa de voia - Dumnezeu. lui - Dar aqa scrie Apostolul Pavel la Romani? cAnd acelaqiApostol a fost silit sA jertfeascd .. ..Put idolilor, s-a supus, el insugi, stapdnirii? parcA i-ar fi _ Prea Sfinlitul General a rdmas perplex. dat cineva o palma. Ia-l de aici! striga intr-un tArziu Generalul infuriat, -adresAndu-se soldatului. N-am mai avut timp sd-i sdrut mAna. Am iegit pugca impreund cu soldatul. La regiment, am fost din nou adus in fafa capitanului, .^ lAngA care se afla plutonierul Pohoalh. - Sa-l dezbraca{i de haina lui popeascA,iar capila de pe cap sA i-o tunde{i, zbierd cipitanul nervos pentru cd m-am intors cu aceleagi convingeri din fa{a Episcopului-General. M-am impotrivit, iar cApitanul m-a injurat de mam5 gi a ridicat piciorul ca si mi loveascdin spate. In Corpul de Garda, i-am spus plutonierului: - Du-te qi-i spune domnului capitan ca el poate sAmd impugte, dar n-are dreptul sh-mi ia haina cilugareascd oe pe mrne. Atunci plutonierul m-a adus din nou la birou. - Cum? rAcni capitanul in culmca furiei. plutonierul Pohoala nu vrea sd execute ordinul unui cApitan? Bietul plutonier, inspaimAntat din cale-afara,m-a adus din nou in Corpul de Garda, dAnd ordin soldafilor 270

,,;lnri trrr.1 rnaini Ei dc picioare, iar camaradul frizcr tlr'

',;i trt,i l tttttl i l .

lrr l.r(,rlor{t'i brutale qi in fagailegalita{ii, la care nu ntt-t ,,' ,'rrr,r,11.'1rt,it, cedat' Mai intAi, pentru cd cele exte, ,,,,,,,',,,, riri atilrgeauesen{ialullauntric ai apoi, peltru | ,r n ,ilrt vt ut sa fai figura unui cardbuqcarese zbate fdra nr(r un l ol os. M-am i E ezatde buna voi e pe scaun qi am
/ l tt

' l ' rrrrtl t' ti -ma! 'l'rrrrs t'hilug, am fost dus la magazia de haine, unde ,rrrrlost dczbiicat de rasd qi de dulama, apoi imbrhcat , n l()r'tirirr haine militare' Mi-au ramas numai Pantofii, Irrnrlt'llI'rus-au gAsitbocanci potrivili pe piciorul meu' dar l,-irrtrrugat pe plutonier sA md qi bArbiereascd, l'olton{il a rispuns cA n-are ordin. l)iu rrou am fost adus in fala capitanului' de joc' $i totugi, te-am tuns, mi-a zis el in bataie dar suparul o sd-mi creascA, I)omnule capitan, l l t' tul u-o sa mi -l tunde{ i . (lc c aia suflet? Crezi dumneata ci mai e ceva? ('apitanul incepu sd debitezeniqte cuvinte injurioase Adam qi Eva, pe care eu nu 1,,',"iu-tn primiloi oameni, It' 1'otagtcrncpc hArtic. Canci am coborAt, mi aqtepta Consilierul General de la lipiscopie,carecu o luna in urmh mA ridicasein slavile , (,r'rilui cu laudele lui. Pe atunci, fiind in drum spre lrrasirrci,am trecut prin Balgi cu o scrisoare de reconranda[ic dc la parintele Toma Gherasimesgu pentru in lostul siu clev, Prea Sfin[itul Episcop-Generai, vedelt,a hirotouiei mele. Dar Prea Sfinfitul nici n-a avut t'uriozitatea sa ia plicul fostului sAu profesor gi sa-l Atunci m-im convins, o datd mai mult, cA nu e r'itt'asclt. voia ltri Dumnezeu ca si fiu hirotonit. 277

Tot.atunci, pArintele Vasile Ionescu de la ,,mhrgaritarele lumii" cduta un traducAtor din ruseqte.Cu icest prilej, parintele Consilier Cultural, care era prieten cu tata, ma recomandasecu cele mai frumoase cuvinte. Dar acum, cAnd m-a vizut tuns, imbrdcat in haine militare, arestatgi nenorocit, qi-a dat arama pe fafa: Egt] o-rugine pcntru biscrica noastrd, striga Con... silierul in fa[a cApitanului Vlasie. Noroc cd nu te-am tacut preot. Era de nerecunoscut.Am ticut tot timpul. Zilele treceauagacum, dincolo, trec vdmile vAzduhului. Dar cea mai grea vama a fost sosirea tatalui meu. il chemase Consilierul cu o telegrama. Niciodata in via{a mea nu l-am vdzut pe tata plAngAnd aga cum plAngea acum. igi implora feciorul se renunte la declarafie gi sa facA armata. - Ce-o sd-i spun mamei cAnd m-oi duce acasd?Nu te gdndegti c-o sii innebuneasce de durere? - Sa-i spui c6-mi isphqescpacatele. - Dar gAndegte-tecAe timp de rizboi. O sa te impuqte, o tinea tata intr-una. - $i Hristos a fost omorAt pentru noi. - Dar tu eqti Hristos? nu mai qtia bietul tatd ce sAzicA. La urmi, vhzAnd cd nu cedez, cu sufletul zdrobit de durere, mi-a luat hainele calugareqti, i-am dat qi banii pe care ii aveam asupra mea gi cu care nu mai aveam ce face, gi apoi a plecat acasi ca sa ducd aceeagi tristefe sfAqietoaresdrmanei mele mame. Cea din urma vama a fost preotul regimentului. imbracat in haine de ofi{er, barbierit - niCi n-ai fi zis ch e preot, dacd nu s-ar fi iecomandat cl ir-rsuqi. - Pe front - incerca sA md convinga preotul ofiger tragi, tragi (la acest cuvAnt migca cu degetul aratAtor al 272

nr,tnurrl rr,pl r.t' aqi cum ar fi apdsatpe tragaci) ,dar uu

rrlll(lll

tclt | ).u 1',krrrtclc nimeregtein cineva...i-am zis. pozitie. Dupa ce l',tn,1lrr ulrn;I, am ramas pe aceeaqi ,, ,rrr r.prrrzlt toatc argumentele qi dupa ce am trecut to,rlr. ilt', v,'rrrr rcgimcntul mi-a pregatithrana recepentru , lr rrrrrr1i, dc r'onclus un soldat cu baionetainfipta in arma, S ,rrrlp()ltti t ttoi tptq;1 pregara. Nrr I irrn tritat niciodata pe bietul soldat moldovean ( ,l {, nli (,ric()rta. cereaieitare de la mine, ii era ruqine lgi rl r' :i rl tr,r(i l tri . E u i nsa i i spuneam cd nu a r e nici o vind, ;r 1,l r,:,r lir('('datoria, dar el nici nu indraznea sd-qi ridice or lui sll ur:l priveascain fa!a. Irr glra Ungheni, algi soldali, camarazii lui, il intrel t,rrr: ('t'-a mai ficut, mi, gi lipoveanul asta? Ma vcdcau cu barba qi credeau ca sunt lipovean. ( 'irrrclam intrat in gar6, bunul meu insolitor m-a lasat spundndu-mi ch se duce la r,nlllrlrin sala de agteptare, I'rrlt'l. I-am dat din banii pe careii mai oprisem gi s-adus l,r Irtr[et,farA s,i-i fie teamd ci o sd fug. l,ir Chiginhu,am ajuns searatarziu. Bietul moldovean rrrrintlriznca sA md escortezepe mijlocul strAzii qi nici ri,1 urcc in urma mea in tramvai. Atunci, ca sA-l scot ri(' rlin incurcilturd, i-am propus sd luhm un birjar' A fost .lt'ucord. Stateamaldturi de camaradul ce-gitinea arma t'rr lririonetain sus intre picioarele sale. (lind am ajuns la Poarta Curlii Marliale, santinela rirrk'a qi ma injura cd vin, arestat, cu birja. Marcarpcntru ultima data, i-am rdspuns tot rAzAnd. ln curtc, inso(itorul m-a l6sat singur, iar el a intrat Inaluntrucu actele. Cam pcste o jumitate de ceas, a ieqit din clhdire un olilt'r inalt qi blond. Mi s-a recomandat: era un furier, 273

profesor din Iaqi,neamf de origine. Acesta mi-a pus ceie mai subtile intrebari, culese din toate domeniile, dar toate privitoare la armati qi razboi. Ca unul care rumegasem trei ani de zile aceastdproblemi, i-am rdspuns la toate intrebdrile in sprijinul punctului meu de vedere. Catre sfArqit,mi-a pus urmdtoarele doud intrebari: - Dumneata, in propaganda dumitale, ai dori ca nimeni si nu mai puna mAna pe arm6? - In primul rAnd, eu n-am facut gi nu fac nici o propaganda in acestsens, aqa cum n-am facut gi nu fac vreo propaganda in sensul ca oamenii sd nu se mai cdsdtoreascA sd se faca monahi. Castitatea este unul qi din voturile monahale, dar Mdntuitorul a spus: ,,cine poate sh in{eleagd, sd inleleagd" . MAntuitorul l-a primit pe Petru care care era.casirtorit,aqa cum l-a primit Ei pe Ioan, care era feciorelnic. Iar SfAntul Aposiol pavef a spus doar atAt: ,,Bine este sd fii cdsatorit, dar mai bine este sd fii necasdtorit" . La fel este gi cu arma. Mai bine estesd nu te cisitoregti cu ea...In rAnd cu Sfinlii Pustnici ii avem pe Sfinlii Gheorghe gi Dimitrie care au fost militari, dar care,in momentul convertirii, au l6sat sabia de ofel gi au luat sabia Duhului. Aici se aplicd cuvintele: ,,cine poate sa infeleagd, sA inleleagd" . Profesorul zAmbi gi-mi puse ultima inkebare: - Dar dumneata nu cazi in picatul mAndriei, socotindu-te mai degtept decAt tofi prelafii nogtri care admit rdzboiul qi binecuvAnteazd armele? - Mdntuitorul spune undeva: ,,Mul!umescu-!i, parinte, cd ai ascunstainele acesteade la cei inlelepfi gi le-ai descoperit pruncilor" . Eu vreau sd fiu ca un prirnc, i-am rdspuns profesorului in continuare. Unui copil daca ii spui sa nu fure, el nu furd, dacA-i spui sa nu ucida - nu ucid9, fara se recurga la sofisme, pline de vicleguguri qi iustificari.
11 1

( )l rl ,.rrrl rrt,;rrn( mbi di n nou, apoi i mi zisc: z.i i',1:.,lrr li sa-i pui in grea iucurcdturir pe aqtia dc t,1 ,rr | ,rr,1l,trrtl capul spre cladirea din care ie'gisc. r'tr r\nr r,trrr,rs inrpresiacii profesorul avea o pregatire t'u
l r',rl r'1'11,1.

N l ,rrt,trzi rranr afl at ca cei de l a C urtea M ar f iald nu ,rr,,.,rrr i rrn articol de lege impotriva mea, aga cum rrit ,rvr' ,tttttttlrol ri va scctari l or. lrr ,rr'r't',r;i scard am fost condus, impreund cu algi ,l r.[rrrrrIr, r i rrchi soarea l i tard, unde am f ost inchis li mi I'r cvlrrlir, .pina la judecata care a avut loc la 15 noiem| ' r rr' | (l .l .l I'rrnr,r rroAptcam dormit cu tofii intr-o sald, jos pe r nn(,ntgi cu uEadeschisa. Era frig, dar soldafii nu ne-au ,l,rI voit' sll intrAm in celulh pentru ca nu eram depara/ rl ,r r. t ( ilrt'rnuit in mantaua mea militard, am ddrddit toata rro,rplfil de frig, ascultAnd cum santinelele de la colfurile zr.lrrrilor strigau pe rAnd: unu, doi, trei... ca sa nu ar lo,rrrntlin post.

2. iN TEMNTTA
A doua zi am examinat mai bine inchisoarea. irr intcrior, se afla o cladire mare de zid, destinati rfr.(irru(ilor, una mic6, tot de zid,lAngi poartd, unde Ei cr';rtrbirourile directorului gi ale ofilerilor de serviciu. ('r'lclaltc clzrdiri din curte nu erau propriu-zis clhdiri, ci rri;tc baracide lemn. Erau definuli prea mulgigiincaperi I )tl tittc. Irrthisoareaera imprejmuitd cu un gard inalt de piaIril, P1'slL. c'.r1e erau trase trei rAnduri de sArmd ghimpati, r,rr' colfuri, sus pe gard, cdte o micd ghereta cu perefi ll 21,5

dc scAndura, unde santinelele strajuiau zi gi noapte ca sa nu evadeze cineva. De diminea{a a inceput deparazitarea gi baia. De[inufii noi venili erau duqi la baie, dar hainele lor la etuvi. DacA aveau norocul sa nu li se ardd hainele, se imbricau din nou cu ele gi aveau dreptul sa intre in celula. In curte m-a zdrit o santinela gi a strigat de la distanfa: - Mai, lipoveanule, sa-F dai barba jos ca dacd te prinde dom' cdpitan mdturS toatd curtea cu barba ta. M-a intrebat apoi plutonierul de serviciu de ce nu md barbieresc. - N-am nimic impotrivA, i-am rdspuns. CAnd am intrat in celula, un de[inut a luat o maqinA de ras qi, fara sa mai scurteze barba cu foarfeca, m-a sapunit bine qi m-a ras ca pe porci, facand haz cu ceilalti de[inuIi. Prima noapte in celulA am petrecut-o cu inima intristatA qi plina de teama. Racnetele, injurAturile, gdlagia erau insuportabile. PuqcAriagiise bhteau qi se ameninlau cu cufitele pe care gi le fabricau singuri. Dormeam pe paturi comune, cu doud etaje; dormeam unul lAngd altul, ne culcam ,,pe dunga". $i daca adormeam pe partea dreaptd, nu ne mai puteam intoarce nici pe stAnga,nici pe spate. In col{ se afla hArdaul plin pAna la refuz de urini qi de fecale. In cursul noplii se revdrsa, iar murddria curgea pe duqumea, uddndu-i pe cei ce dormeau pe podele. In plus, feqtila de cdrpa care ardea pe o lampa de tinichea, fdrh sticla, depunea in ndrile noaske o funingine groasa care pdtrundea mai departe, in plamAni. Delinu{ii mi-au fdcut loc sus, la etaj, unde m-am urcat pe scard qi unde aerul era mai cald, dar, in acelagitimp, mai inc6rcat de miasme. LAnga mine dormea un vlajgan negru/ care imi inspira *Ti
zLo

I l r r l , n , r ' r r i l r t rl r l t i l r t l l o I i t l t '{i n u [ i i , l l u s c a uzca u d cci t . . 1 'r a t l r l t , r l / n l l , , n n r l t l t ' l , r r r I r - r r iL a u n m c l m c 'r 'r td a t, a m . l : r t t t l 't l , ', 1 l r ( ' ( , l l t l t ' l r c a q t c p t a t a p e a tAt d c n cir ul N l , l a , r r l n , r l l r r l l r r r r , 'l l o , t t t ', a n r i l a d e l A n g a m i n e s- a sAl ta t a r r , r r l I r l n r t r r r '.( ', t r t r l a r n s A r i t s p e r i a t , l i g a n u l m i - a si -r
r rrt lril l tl r r l nr ,l l l ol ;.

'i l r r l , r r r i , r r r , r r r r r r r ( o i t t l c ! I l r , r r l r l r , I n , r r n t r r , r i t l r l r m i t i n e t a j u l d e s us, ci m - a m llrf rrl lrl'l,rprl r lc jos liirrga urr teterist liniqtit qi cuviin1 l r r .t

I r'r'rr r' rrti ( utr.('rtu.lra r panii in strdfundurile sufletul i i l i rl e,rri l i l r,rt,rl r.:irrj rrl i \ttrri l c a adresal ui D u m nezeu, la ,trl rr,i rrrrt l l r r,tos. I' i rrcApri n guri l e spurc at eale puql , nt lilgllilr rrr. rilrz('iil.I vocilc blcstemalilor draci. De-ag fi cr l ri tl rrl r,,l r.,rrritl i ucol o de zi duri l e puE cdr iei, ed ca ' l rrf ll nu/tl tttltotiltoarclcinjurAturi pe care le-am auzit rilrll Nu lr, ,rrn ptrtut rcproduce in fala nimdnui qi nu niciodata, pAna la moarte. ,,O, k' r,lt I'rlr.,r rr'l'r'11111sa" r' , I l rrrrrrrr,rr' rrlrnrrl tcmai suferi cu i ndel ungat a Ta r ibtl rttr,l " /rr' (.rl i liltr si nca mea. I fl rrr r lor nl(',rtl1 noaptea,imi puneam incAl{amintea l ;!rrl r rrl ' ,rl tr' pl p1' 1' 111. I O datA ,dupa ce am a dor m it , am alrrrllt r il ( rr(.v,I irrri trigea pantofii de sub cap. Dar | rl r,l l rrrrl ntl rr, tctt' ri stul ,care dormea l A ngd m ine, l- a a rrl ' rrl rl rl c nt,tttl l , stri gat l a el qi hol ul mi -a lasat incilIntttl ttl r',t

('r'iru I'rrrrpl,r:,,rr ()rganizafi.Furau incaltaminte, cdciuli roi Ic vi trdeauin oraqprin soldagiidin garda. r,I r'1 | | flr.i 1 r,,r r l'n;r,rrlr,l;rr irv('au cui s5 se plAnga, caci soldalii din nu r.r,rrr l cgA turagi cu pl utoni eri i . rrr grrr,l rl

217

3, ZIUA JUDECATII
CAt timp am stat,,in privinla" , adicdin arest preventiv, eram plin de speranfe. Multi dintre de{inufi ma asigurau cd voi fi eliberat. Al$i imi spuneau ci voi primi o pedeapsa minim6, cel mult cinci ani. Inclinam sA cred ca aga va fi, intrucAt nu eram incadrat cu sectarii si, in plus, eram teolog gi frate de mAndstire. in sinea mea credeam ci voi scdpa necondamnat. Cd doar dreptatea era de partea mea! in sfArgit, a sosit ziua judeca!li, ziua de 15 noiembrie 1943.In mijlocul cur(ii au fostscoqi vreo zeceinqi. Prinke ei eram gi eu. Un sergent ne-a fixat catuqela mAini. Cite o cdtugi la doi inqi, prinqi de cAteo mAnd. Astfel, doi cAte doi am pornit spre Curtea Marfiala. Treceam prin locuri qi str5zi cunoscute. Mi-aduceam aminte cum, pe cAnd eram elev, mA uitam pe fereastrd la de[inu(ii care, tot cu cdtuge la mAini, erau condugi de niqte oameni inarmafi prin mijlocul strdzii, aqa cum eram dus eu acum Ia judecata. Atunci mA treceau fiorii privindu-i, iar acum ma podideau lacrimile, cAnd mi gAndeam cd pentru picatele mele a ingaduit Domnul lisus sA fiu incatugat gi dus sub baionete, ca un rdufAcitor. in sala Cur{ii Marfiale m-am intAlnit cu un prieten care acum era avocat. Nu m-a cunoscut ori poate s-a fAcut cd nu md cunoagte. DupA vreo ord de agteptare, am fost chemat la judecata. La inchisoare prietenii imi spuneau ca delinu(ii sunt interogali aparte gi chiar ei, cAnd au fost judecafi, s-au aparat qi au rhspuns ia toate intrebarile, vorbind cAteun sfert de o16sau o jumatate de ori, dupA cum era cazul. Drept aceea,eu md pregdteam pentru cel pulin o jumatate de o16 de apdrare. Imi verificasem toate actele: Certificatul de studii de la Facultatea de Teologie, or278

,lrrrrrlcleserviciu de la Misiunea Ortodoxa dir-rOdcssa, lrrh,ttrlde voie de la mdndstirea Frdsinei...Am destulc rrrllrrrncnte sh ies pAna la urmh achitat. CAnd proca lnlrrtrl neamt mi-a spus ca ii voi pune in grea incurcAIurit pc cei de la Curtea Marliala, s-a gAndit, desigur, ca rrrrpot sA fiu condamnat ca sectanlii. La un moment dat uQa s-a deschis qi aprodul m-a r'lrt'matin sala de judecata.Sala era mare, dar goala. In l,rla stitea pregedintele, colonelul Tagcdu, in dreapta rnr'a grefierul, iar in stAnga procurorul. Dintre nuscaune din sala goala numai unul singur era rrrt'rclasele tx'upat de un ofiger: era aphrarea din oficiu, chci eu nu rlV('ilrnaparator. Colonelul Taqcau, care era spaima delinu(ilor, statea incruntat. Ii condamna fara nici o mila mai ales pe rrrmuniqti.CAnd Tagcaupleca la Bucuregti qi il inlocuia ,rlt colonel, delinugii rdsuflau ugurali. Ii fericeau pe cei ('c crau judecali de celalalt colonel. Stand in fala colonelului Tagchu, in picioare, judet'iltorul militar salta nervos capul gi-mi adreseazdprima irrtrebare: - DacI ai refuzat serviciul militar, de ce mai porli hirina militard? - Am fost imbracat for(at, dar eu am refuzat-o din capul locului. - Bine, o sa te refuzdm gi noi, hotari pregedintele trmenin{dtor, facindu-i semn grefierului. Acesta se ridicA in picioare, citi declarafia mea, apoi funclionar de la Misiunea zise cd sunt un -pretins" OrtodoxA din Odessa. Am vrut sA scot din buzunar ordinul de serviciu ca sA-idovedesc pe loc cd intr-adevdr am funclionat la Misiunea OrtodoxA, dar colonelul nu m-a ldsat. S-a intors spre apdrarea din oficiu, Pe care o reprezenta un cdpitan necunoscut. Acesta s-a ridicat qi 279

acteleg.iargumenteiein sala de aqteptare. ,,Orice borfag, imi ziceam are dreptul si se 220

dup,a careva urma procesul propriu-zis, 1-1",1:ii:l| mt-am verrtrcatdin nou

a sp_us cuvant de umpluturd, numai un ca sd se afle in treabd: - Preofii sunt scutiti d-earmatd... incepuse capitanul. asta-i popa? i-a retezat-o scurt coionelul, lt'ltorcandu-se_ spre drea pta, cdtre procuror. "--;_?l-1.", - Intrucdt dumnealuifa." p.opigurdi, se ridica pro_ curorul cu o alta minciuna _ cer ceair"i i""lt; Desigur, printre copiii din Transnistria t;;";;;. n_am facut . nlcl o propaganda in sensul aratat de procuror. $i nici printre cei mari n-am facut propagan.J'a.pe cAnd eram in Frdsinei, un frate imr spusese ci vrea sd refuze servi_ ciul militar gi razboiul. ^Eu insa l_am ini.eUat dacd e convins de ceeace vorbegte. Fratele mi_a rdspuns ca nu. Atunci i-am zis hothrAt: .in acest caz e mai bine sa faci armata, cdci daca nu lucrezi din convingere torni vin nouin burduf vechi qi pui petec nou la ha?na veche. Nu vezi? Cel ce nu vine dinconvingere la chlugarie qi dd ir.r fa[a lui Dumnezeu fagaduinta f8.irri"i,.illlr daca nu se annge de femel, face alte spurcaciuni,mai urAte,cici nu se poate abgine.Tot aga dicA refuzi armata gi razboiul, fara sa fii convins de ceea ce faci, ai si dezertezi, ai sA evadezi, ai si faci vreo crimi sau ai sa te sinucizi, caci n-ai sd ai tiria lduntricA ca si supor(i toate consecinfele,,. Dar cu toate acestea,fara sA fiu cercetat, fara sd mi se dea dreptul Ia cuvAnt gi la aphrare, ir"t acuzat de procuror cu de la sine putere, fard sa "* citeze macar un articol de lege. Dupa ce s-apronuntat procurorul, preEedintele mi s_a , aclresat.dlnnou, spunAndu_mi pe ton rastit gi nervos: - Iegi afarA! ca cele petrecute n-au fost decdt informafiile .-_S,=119

nu rr1|r,r'('s poate fi condamnat decAtinbaza unui articol , f,, 1,,gr.1; c imposibil sa nu-mi dea voie 9i mie sAm d apdt" ' I'ristc pulin timp am fost chemat din nou, impreund r tt,rl (i cl oi del i nul i . I't ocurorul s-a ridicat gi a citit ceva in graba. Eu tl-am Irrl r.l t' r;il -am i ntrebat pe veci n' s ('c? N-ai inleles? zbierd procurorul. Eqti condamnat l'r rrloilrtc cu confiscarea averii' Dumueata egti intelecIrr,rl;itcum aruncii-te intr-un crater de vulcan ca japorrt,zri ! I'r,rrtru prima oard in viala mea am rimas trasnit' Arn itvttt un qoc atAt de puternic incAt mi se Parea ca lrrtr adcvar mla lovit un trdsltet.Cum am ieqit din sala r[, qcdinfe, cum am trecut prin coridor, nu-mi aduc +unintc.Mi-am revenit mai tArziu, in fata uuei mese, rrrrtlt,ut't funclionar politicos gi rabdator md intreba lr,nirul a nu gtiu cAta oarA de undc sunt' Pana atunci pe fereastraafara' Apoi i,r rviscmpierdut, undeva iu gol, ,urrinccput sh raspund, lasAndu-mi incet privirea in jos m ai 9l rri tA ndu-ma l i funcl i onarul care, prob abil, asemanatoare. Av rrscsecazuri I )ar cxact in aceastdcamerd, unde stdteam surd qi mut Itt litla unui slujbaq care qtia ce se petrece in sufletul unui rtll(iamnat la moarte, cu cAfiva ani in urmi s-a mai sa fie istorisitA' lx,trecut o intAmplare ce merith t, pe scenateatrului din Chiqinau l'c cind eta* stud"t r,r.jrtcao piesa straina in care se luau in derAdere toate l,oirtirile nobile gi sfinte ale sufletului omenesc'Idealigti rlrcntuziasma!i,studen{ii teologi 9i agronomi au ocupat irr rtrodintenlionat tot balconul ca sa zadArniceascaPlesa in ('nrc se ridiculizau sentimentele sacre ale popoarelor' l)cci, indata ce actorii gi-au inceput rolurile zeflemiloirrc, studen{ii au pornit cu huiduielile qi vociferdrile' l\rlilia s-a qi urcat in balcon sa-i potoleascA'Dar cdnd 227

cortina s-a ridicat din nou, studenfii au continuat sd-i hui d u i a sc a. A c t or ii ins i , b a z A n d u -s e p e s p ri j i n u l poligiei, iqi vedeau de rolurile lor. Atunci unul din cblegi a aruncat un ou care a cazut in mi.ilocul scenei. Actorii s-au speriat gi au fugit. Poli{ia promisese cd ii va potoli, iar piesa va continua. Atunci eu am aruncat al doilea ou care a cdzut in mijlocul sdlii, descriind o kaiectorie de grenada. De data aceastapublicul s-a spaimAntat de_a binelea. Femei gi barbafi au uavalit buluc spre uga, golind complet sala. Comandantul poligiei ne-a somat de trei ori ca sa ne p_r9dim, iar studen(ii de trei ori au rdspuns printr-un: ,1N!!" prelung gi hot5rat. Atunci polifia i ,".ris la forla. A.inceput busculada gi presiunea din partea jandirmilor. Scauneletrosneauli se rupeau cf begelede chi_ britu ri . C A liv a dint r e s tu d e n l i a u l e g i n a t. C A n d comandantul qi-a dat seama incotro merg lucrurile a dat un ordin de incetare a presiunii. Apoi, d-Andu-gicuvAn_ tul de onoare, le-a promis studengilor ci nu vor fi pedepsi(i cu condigia sa indeplineascd o formalitate. $i anume: si se prezinte, cAte unul, la Consiliul de rdzboi (mai tArziu: Curtea Mar{iala) qi la toate intreb5rile sa raspund5: ,,nu gtiu" . $i in felul acesta, bAie$i au plecat liberi la cdmin. A doua zi, studen(ii agrouomi gi teologi (pe atunci Chiginiul avea numai doua facultati) au ficut asa cum au fost instruifi. La toate intrebarile raspundeal: ,,nu gtiul nu gtiul nu qtiu!" Dar eu, care din copilarie nu puteam sd mint, mi tot gAndeam ce sd fac. Nu numai pilda MAntuitorului, dar gi exemplul lui Socrate md opreau de la minciun.l. ,,Daci un pagan, md gAndeam in sinea mea, a preferat sa moara decat sa minla, atunci ce scuze voi avea eu care sunt creqtin, teolog gi viitor preot?" 222

,,7.isEi fdcut, nu voi min[i! - am hotarAt in sinea mea. Vul spune adevhrul orice s-ar intAmpla" . $tii cine a fost ini[iatorui gi conducAtorul rebeliunii rle ll tcatru? mi s-a pus prima intrebare. $tiu. (l i ne? Nu spun. l)c ce? l)cntru cd eu sunt inculpat, nu sunt martor. Si ql l ul l acci ce sul l t i n cauzi t. l)rrpd ce mi-au mai pus o serie de intrebari de acest fr,l,nnchetatorii au incheiat astfel: Mai ai ceva de adaugat? D a. Ce anume? Eu sunt acela care a aruncat al doilea ou. l,a acestecuvinte, comandantul care deja era sttpArat, r"n umplut de mAnie qi a ordonat soldatului care statea uqa lArrg,a cu baioneta infipta in pugca: AresteazS-l! liram cu servieta in mdnh. in mintea mea ma qi verlenm in inchisoare. Ma gAndeam ci voi mAnca, dupd r'um auzeam, dintr-un troc comun. Dar, in primul rAnd, nvonmnevoie de rufe. . Domnule comandant, mA adresai gefului - dali-mi voic sil merg pAna la internat ca sd-mi iau schimburile 4l npoi ma arestali. ln acest moment, comandantul s-a intors zAmbind rprc mine gi, cu mAna intinsd, mi-a zis: Te felicit, domnule student, pentru sinceritatea 9i dumitale! Nu te arestez,dar sh gtii ca in nlxrntaneitatea vi,rfttvei avea de suferit. Mi-a strAns mAna qi m-a eliberat' 223

Prorocia comandantului s-a implinit intocmai. Caci de data aceastadupd vreo patru sau cinci ani de zile, am fost condamnat la moarte exact in aceeagi clddire, iar func(ionarul rabdator care ma interoga se aflA exact in aceeagicamerd in care mi interogase Comandantul poligiei atunci. in curte, condamna{ii au fost din nou pringi in cdtuge gi condugi la inchisoare.

4. LA FIERARIE!
CAnd am ajuns la poarta inchisorii, plutonierul GhiEescua cerut de la'sergent biletele cu sentinfelc. Citind cuvintele: ,,condamnat la moarte", plutonierul a exclamat: ,,la fierf,riel" Urlna sa-mi puna 1anfuri la picioare. Dar Ghifescu, fiind om bun la suflet, a venit personal la fierArie gi a ales lan[urile cele mai subliri qi ma1 usoare. Fierarul, un definut voinic Ai mugchiulos, mi-a ordonat sa ma cuic pe pamint qi sa ridic un picior pe nicovala. Odata piciorul ridicat, fierarul mi l-a introdus in catuga lanfului, a luat un nit gros qi, dupa ce l-a petrecut prin cele doud gAuri, l-a turtit cu cAteva lovituri de baros. La fel a procedat qi cu celalalt picior. CAnd am iegit din fierdrie, abia izbuteam sA pagesc.Chtugele md rdneau la picioare, iar lan{ul, care atArna intre ele, m6 impiedica la mers. De{inu{ii mai milogi m-au invilat cum sA-age| cu niqte sfori, cele dou5 cdtuge sub pulpa piciorului, aga incAt piciorul sa se migte liber. Iar ca sa pot umbla prin curte am ag6[at, cu o altd sfoarh, lan[ul care atArna intre cAtuge.Tot de[inufii m-au invafat cum sa-mi scot pantaionii prin interiorul cAtuqelor cAnd urma sd fac baie.
114

| ,rriut.cput, zgomotul sinistru al lanlurilor - mai alcs rrrn|lr.i1, iind delinu(ii se miqcau Prin somn - ma iurr,i,rlar mai tArziu m-am obiEnuit, aga cum incepeam f! rR rrr,tobiquuiescqi cu gAndul morfii. celuia I trrPitcondamnare n-am mai ramas in aceeaqi rtrr,l,'irrposescde obicei noii venili, inainte de judecata. lrr n, rtaii zi am fost mutat intr-o baracA,unde am fost rlllril('iltca intr-ut1 purgatoriu plin de chinuri trupeqti Ei attl l r' l cqti . Aici nu aveam nici micar paturile comune din celulA' de | )olrncarndirect pe duqumeaua subEire brad- Printre r'tilrllt111i vedea zapada ce viscolea pe dedesubt. Fase dadeam hainele la etuvh r r.,riubaiein fiecare sAptirmAna, nu se mai terminau. Era destul ca un totugi,paduchii 91, delinut si nu-gi dea cdmaqala etuva ca pAduchii elrrgrrr ahllcacl la vecini qi sa seinmulleasciiin mod fulgerator' I tt spccialmie imi Provocau o mancarime atAt de teribila trrcit, iritAndu-milse pielea, credeam ci am rAie' I-am ayrrsfclcerultti care eia tot dintre de[inu!i. Acesta,cAnd n nllat ca am rAie,s-a miniat foc ai a inceput sa md injure timP' ca lrr.rrtru nu i-am spus din I'r'loc a inceput tratamentul' Felcerul nra scotea in lh,cnrczi in mijiocul cur[ii, md dezbraca in pielea goala gi trrrnapestemine solu{iaVleminschi - pucioasdamesir,t'lta cu apa de var. AvAnd zgArAieturi P! lot trupul, solu[iaimi provoca dureri Ei usturimi destul de mari' ln rrlrrscra uti ftig carc, pe la sfArqitul lui noicmbric, imi PAna[a urma insa irlicinuia un trc"murde cAincdegerat' r'l dovedit cA nu era rAie, ci o mAncirime provocata de in[cpaturile paduchilor. Tot atAt de grozav mh necajeau dc sensi bi l a,pi o qnif elc A 1' l i rgni gcl c.vi nd o pi el e,atA t di n ti upul mcu ca vampi ri i ' Dc nr ult e i ,tg" nu si ngel c ',ru dormeam toata noaptea' $edeam ghemuit in ,,ri vrcun coll gi agipeamde abia spre dimineala. Erau atAt 225

de multe plogni{e incAt alergau pe scAndurile de brad aga cllm alearga furnicile pe copac. Toate acesteaerau inca suportabiie daca ne-ar fi lasat in baraci. Dar directorul irichisorii, un capitan de o rautate rar intAlnitA, ne scotea afarA qi, cAt era ziua dc mare, tremuram prlr qi simplu inghefa(i ca nigte ciini ai nimdnui. Aq fi vrut si muncesc ceva, sa tai nigte lemnc, ca sa ma incalzesc, dar nimeni nu-mi dadea de lucru. De cele mai muite ori, dc[inugii se adurrau gramacla sub streaqina baracii unde, ghemui!i gi vine!i ae frig, [opAiau cAnd intr-un picior, cAnd in altul. Voind sa mh rog neincetat, t]u pierdeam ocazia sA mir rog gi afaral 9r Astfel, cAnd ridicam un picior, ziceam:,,Doam-ne,, cind , ridicam celalalt picior, ziceam: ,,lisr-rse,,, repetAnd in felul acestala nesfArgitrugiciunea lui Iisus. Seara,capitanul Mazilu, directorul incl-risorii,ne aduna pe tofi in frout ca si zbiere la noi, linAndu-ne in ger ceasuri intregi. Printre de[inufi erau unii care l1u aveau rrici un fel de irrcal{aminte in picioare. Stateau literalrnente cu.picioarelegoale in zapadh,cu cama$arupta gi cu pantalorrii desfundafi incAt Ii sc vedca trupui gol. Acegti nenorocifi iEi luau capeladin cap gi o aqezauIrrb picioare ca sh nu stea.cutalpile goale direct pe zapadA. Unul ei, zgribulit gi ingheqat bocna, ^incepu sa _din p lang a . - Ce-[i foloseqtedaca plAngi? - Parcdmai mEiuqurez pu[in, raspundea nefericitul. $i capitanul Mazilu, in loc sa se induioqeze de suferin(a de{inufilor, chema cAteunul din ei, in special pe cei banuifi de comutrism gi incepea sa-i bata in vAzul tuturor. Calaul in uniforma dc capitan,fiind voinic, din cA[iva pumni il dobora pe nenoroCitla pamant. $i fiindca furia lui de fiara turbatA creqtea pe mistrrii ie lovea, incepea sa dea cu cizmele in cap,in ioaste, in burta, uncle 226

nun('rca.Plin de sAnge,zdrobit Ei abia strflinci, ncilr()r()t rl rrlcra dus pe brafc l a carceri , unde murca i n chir r t r r i Iar 1',r'oirznice. cind i se raporta capitanului ca de[ir,utrrI lr,lltrta murit in carcera,Mazilu ii injura pentru ultima r),llAsatisficut ca a scapat de el. Aceasta bcstie crr cl'rip r lr, orn se aprindea dc mAnie cAnclvedca vreun dcfinut vcscl la fa[a. Ii pArea rau gi injura cuprins de ura cincJ vr.ticaca defirrufii iegeau din iama, fara sa moara Llc ntizcrie qi de ger. I)ar necazurile se [ineau lan{, amhrindu-ma pAnii in rrl fundul sufletului. ril I)cntru a-gi primi polonicul de ciorba, ficcare de(inut r;i avea gamela sau castronaEulsAu pe^care,in timpul rrop{ii,le agezauintr-un colgal baracii. lntr-o zi, mi-anr Irratcanagi nr-am a$ezatIa rAnd ca si-mi primcsc porfia ,lc ciorba. Dar dupa cc am gustat prima lingura mi s-a l.tcut greata,imi venea sa vomit. Toata ciclrbaavea ul1 putcrnic miros de urinir. Cineva dintre de{inu[i, ca sa nu rnai iasA noaptea ia hirdau, se Llrillasc in cana mca, vilrsind apoi con{irrutul pe fereastri afara. In alta zi, cind de[inufii farceaubaie, e.ram racit gi statcamla ir-rdoiala: fac sau sii rru fac baie, sA - E binc sa faci baic, pArinte, insistau de(inufii. I-am ascultat, dar cAnd m-am irrtors n-am mai girsit ltrfcle pe care le incuiasem irr valiza. N-am zis nimdnui nimic. N-aveam cui sa mA piAng. l)ar a doua zi s-a prezentat bulibaga hofilor cu rufele la sub[ioara. - Te vAd, taica parinte, ca ceteqtipa carte gi mi-a fosi frica sa nu ma blestemi. Uite, poftim rufcle dumitalc. ,,Cartea" era Biblia, pe care plutonierii uneori o c()llfiscau gi o aruncau in soba, dar - dupA ce plcca pluo krnierul de scrviciu - solciaqii scoteall ciin soba gi, asa pirjolita cum cra, ne-o vindcau din nou. 227

Eu citeam, intr-adevdr, pe carte, dar nu m-am gAnclit niciodati sa-i blestem pe cbi ce md furau. Cartea era, mai intAi, Noul Testament, o edilie bri_ tlnlcA,.pe.care o.imprumutasem de la un sectar-rt, apoi phrin[ii mi-au adus de acasaBiblia edigialui Gala Galic_ tion pe care o puteam citi liber. Era singura mea mAn_ gAiere, mai ales in durerile sufleteqti caie de multe ori mi se pireau mai sfAgietoaredecAt cele trupegti. Cunos_ cusem aceste dureri in primele luni la Frisinei. Acum imi veniserd din nou, dAr, ce e drept, intr-o formA mai uSoara. in fiecare seara, pe cAnd incd tremuram de frig afara, vedeam din curtea inchi-qorii cum trece, frumojgi plin de lumina, un tren accelerat, care alerga spre peril,ral, spre casi, spre parinfii mei indureragi gidisirugi. O tristete nesfArqitapullea stapAnire pe sufletul meu. _Ma gAndeam in sinei mea, ,,Oamenii din tren erau liberi, se aflau la c6ldurd, erau veseli, sdtui, pe cdtd vreme eu..." Apgi imi veneau imagiuile din casa pdrinteasca. * Parcdimi venea sd zbor la mama acasa.,,Cum de n_am preluit eu, imi ziceam, dragostea qi bunaiatea mamei carg,11r ingrijea cum numai o mamh igi poate ingriji copilul?"

Noaptea tdrziu,m-am trezit din somn. $i cc.crczi ci 1rnt. nm vFrzutcu ochii mei? Candela era aprinsa la icoana, inr mdmica se ruga qi plAngea in genur-rchiin fata Maicii l)omnului. La rAndul meu, tot plAngAnd, i-am povestit cum, fiind grav bol nav i n copi l ari e, dupa ce-mi pi erdusem m-am trezit in miez de noapte. Am deschis r'unogtinqa, in iurul meu era taceremormantala, iar lAngir Incctochii. r'0patAiveghea mama cu lumAnarca aprinsd in mAni('rcdea ca baie[agulei igi da sufletul. Nici eu, nici prietenul meu nu puteam uita dragostea rlc mami care nu te Paraseqtenici atunci chnd togi te Pfirasesc. - ,,Care dintre aceqtitrei, intreaba MAntuitorul - !i se pnrc cd a fost aproapele celui ce a cizut intre tAlhari? lnvalatorul legii, care il ispitise, ii rhspunde: - ,,Cel ce a avut mila de el". Acest dumnezeiesc ndcvdr nu-l simfi in toat6 puterea lui decAt atunci cAnd cnzi intre tAlhari. Cei care au avut gi au mila de tine apar cn stcaua polara gi ca luna intre stele. Lasd in umbra pe toli ceilalii prieteni, frali, cunoscufi, care trec pe-aldturea.Numai aga se explica iubirea gi recunogtinfa sfinlikrr fa!a de Domnul Iisus gi de Maica Domnului. Numai t'cl ce qi-a dat seama cd zacezdrobit in fundul prapastiei, numai cel ce a fost mugcat gi incoltit de gerpii nevizuli, numai cel asfixiat de miasmele phcatelor, va iubi in vecii vccilor qi va plAnge mereu cu lacrimi de recunogtinli ori dc cdte ori igi va aduce aminte cd MAntuitorul l-a salvat cu pre{ul propriei Sale viefi, iar Maica Domnului l-a iubit, a plAirs qi s-a rugat pentru el cu mai mult6 dragoste decit toate mamele adunate la un loc. Mereu intre tAlhari, imi aduceam aminte de alta inima ('ilrc m-a iubit gi a avut mila de mine. Aceasta era inima Itri Vladimir, fratele meu mai mic. Dorul de mama mea

5. MAMA, DULCE MAMA

intr-o dupa-amiazA, imi tAram lanfurile prin 9dol1l curte alaturi de prietenul meu teterist. Acesta era un baiat bun qi sensibil care- ca Eimine - mereu iqi aducea aminte de mama lui. - Parinte, istorisea el cu lacrimi in ochi _ n-am sa uit niciodati cum, pe cAnd eram copil, cizusem bolnav Ia 228

229

qi de fratelemeu l-am simtit qi la Frdsinei, gi in Transnis_ tria, gi in inchisoare. Indurerat, mi-am adus aminte ci intr_o primdvard erambolnavde friguri. Afard era cald,iar eu tremuram oerng acoperrt cojoace cu pdturi.Cu cu qi plapumatrasi pestec.apa-am auzit cum ugaa scArlAit iniet cinevaa intrat tiptil sd-l vadi pe bolnav. Dar ;an;;i; Ei pi".;;; ;;; a-scArfAit nou, am scoscapul gi u.., ,nizrt din spatele lui Vladimir. Altcineva nu m-a vizitit atunci. AItd datA- tot elevi eram _ veneamamAndoi de Ia glta pg jos.Pe atunci eu eram mai slab decAt Vladimir. Nu mai aveamputeresd-miducgeamantanut. Din mild fald de mine,Viadimir, pe.lAngets;;;j;i;;", mi r_a luat gi pe al meu, gi astfelam a;unsacasd. _..D.1.atAt-dragosteamamei c6t gi dragostea lui Vladimir cideauicumca niqtecdrbunluf.i.[i p"."pui meu. Aveam remuqcdricd n_amfost la irialfrirei iuUirii ror. Kecunoqteam sunt mai riu gi mai egoist. ca Toate acestea aprindeau dorul dupX fratele imi meu me infelegeamagade bine incdt si mirau togicei :lr :are ce ne cunosteau. Noi nu ziceam ci suntem f.agi, ci prieteni. Adicd mai mult decAt fragi. ir.paa""* impreuni nu numai necazurile,ci oi'fucu.iite. , Cdnd eram copii, treceamo dati printr_un loc mocir_ -aa los Ei, cAnd ne afundam, ne incuriyam p" spundndu-ne:,,Fluctuat, nec mergifuf tot """f astiel,"itui, canj am crescutmai mari treceamamdndoi prin necazurile viefii care,degi ne clafinau, totugi nu.,"^ir,*"rr. In necazuriledin Transnistriasimfeamo mare nevoie de intirirea lui Vlad. h Io:ipo"-.a,-incamerameade la etaj,cAndm_augisit copiii plAngdnd,unul din ei m_ainh;6J '- Batiuqca,de ce plAngi? Altul s-aapropiaf maiduios: 230

(lui ii scrii? li scrii namei? N rr. l)nr cui ii scrii? insistau micttlii' I Intri prieten - qi acestprieten cra Viad' 'l'ot lui Vladimir i-am scris despre hieuele care cLlintcrcselor ItFh'raTransnistria, adulmecAnd cadavrelc accastascrisoare a fost intcrccptata 9i trcnonale. Dar l !r1' r' di ata a Mi si unca Ortodoxa' buna seama,toate vor trece, qi nadejdea va trece' ..1)c gl rtcdin{a va trece,dar dragosteain veci va rimAne"'

6. PSALMII LUI DAVID

ln clipcle de durcrc, imi gascarn urrica intarire 9i rugacittrrc. Ca !i irr primcle luni dc la trtl^Biilltin ii;;fii;t iq fi fosipierdut daca nu m-aq fi rugat' Acolo Sfd 6vc(lmstui'Uelc, nta Liturghie, Aca tistul, Paraclisul"' ,int ii.i,,,i o.r"otl dccit PsaJmiilui David' Ma aEezam sa mi qi lrin,pc podcle, iutr-un colf de barach incepeam rugaciuuea mea lr.t era o rugaciune obiqnuitd' iriu.bo^t iitiga.i,rt',"o"mea lAqnea din sufletul meu, aQacum {Aqminat de urr foc qi ii'fgh"it".ul dininima p?.mAntului, dc la rlc o"presiunc grozavA.'Numai in prin'rcle luni cu atAtaputere' ma lrrasiriei mairugascm " Tu vei scoatedin lal picioarele mele" "' " Doamne, cum sporesc vraimagii mei" " " Mulli sunt cei ce se rAscoalirimpotriva mea" "' Toate acestestihuri parca erau rupte din sufletul meu' parci le-ag fi scris eu. " Eu un vierme sunt Ei llu un om" "' " Tauri mulqi ma inconjoara" ... " CAinii ma cuprind la miiloc, ceata nemernicilor imi clatircol" ...

231

mea ei caschgura lor, ca un leu ._,-1,=I*pgatjlra care sfAgie gr rdcneqte', ... $i totuqi cineva imi inspira o nadejde de granit:

muri, ci voi trai, .u ri po.,"riescfaptele

fi fost rapit i" uii."if"u"i.. In plimbdrile mele prin c-urtea inchisorii imi imagi_ nam cd mi aflu in aceastd bisericagl rdspun_ surile pe carele dadeaacoloun .o, "a"iu* i,igu;;r; J; ;ilil;; dirijat-deo fostirmaica.S."^ Irii, U;.?..?^a am visat cAam fost hirotonit preot.Sefa.;; a;; in m6na,dar si cu ta'rrgurile pi;i;;;".:.""'' cu cadelniga I. CAnd venisem pentru intiia oara la reful A.T. - sosind'intamplatoriiVlfu*^ losipovca,sta_ Ortodoxd_ i-a spus ParinteluiVicar A.N.: - Ne-a venit un frate nou, un teolog la ministirea noastri... 232

nra. vu""";iiJr"6 altcor. -ii'oil; atri cred incioqi, iar'eurama n"nrn d;;; iiil;i..iti! nemigcat, parc-a$

verset. Uneori,.c6nd gedeam colgul in meu giplingeamcitin_ , du-mi psalmii,cAte pugcariag un in.".Ji.ra_9i joc mine,dar indataun altul il opr;;; --'-" ""' bata de - Las6-1, nu vezi ch i-arat?l mA, " Pentru ei, eu eram pur qi simplu un amdrAt.Ei insa nu gtiaucl rog, peritru ia .,., ila.r"Jeau facAndu_mi lna cruce,inchinindi-ma sau ingenunciri;j:" dimineaga iniurte, il;;;"o* sarostesc rn S1i9::u"a.m "- srneamea toaterugaciunilepecare td gtr"*pu Ji""_ pl i mband^i-ma ince't i ;i;;;.',', m sa l1::;.,lf: . canU i: lntonamtoatecAntarile s liturgice p"e;il "cepea l" fiam;; C6rd eram la Odessa, frecventamde obiceibiserica cu etai,careaveasasea.ltare. D""rir.i";;;rficiau acolo doua Liturshii: prima ae rao aimi;;;;;;;.. ta e, iar a do'ra lito p^ana de

";;l,l..rl,i,yti suna in urechi acest Zih-ric imi

- Cum il cheama?il intreba curios Vicarul. - Victor Moldovanu. - Sa-i spui si vini imediat la Misiunea Ortodoxd. Dar starelul nu mi-a spus. Aiunci m-am Pomenit cu o telegramir prin care eram chemat ca si fiu-hirotonit preot. Am ascultat de Dumrrczeugi de duhovnicul meu 9i n-am acceptat hirotonia. Crezdnd cd n-am primit hirotonia, pirintele Vicar mi-a trimis un comunicat telefonic, adus printr-un curicr special. Dar si comunicatul a aiuns in sob6. La urmd dc tof am primit o scrisoarein care parintele Vicar scria ci, daca nu vreau sd primesc preolia, sd vin totuqi la Misiune ca si-mi dea 6 intrebuingare mai potrivitS. De data aceastaam luat desagii gi am plecat pe jos, dar pArintele Vicar fiind plecat la Bucureqti - m-am intors din nou Ia Iosipovca. Acuma, deqi nu eram preot, faceam toati rAnduiala l,iturghiei, plimbAndu-mi prin curte. Nimeni nu gtia ce fac. Apoi iantam tot ce mi-aminteam din cAntarile OasteiDomnului, c6nt6ri care imi aduceau o mare mAngfliere. Fie citind Psalmii lui David, fie cAntdnd SfAnta Liturf,hie sau cAntdrile Oastei Domnului, il chemam din iidtncuri in ajutor pe Domnul.

7. SANGELEVA PROPOVADUI...
PlimbAndu-md prin curte, md gdndeam cA cei ce au credin!6 scapdde orice primejdie. Chiar in zilele noastre l)umnezeu face minuni. Mi-am adus aminte, cu acest prilej, de un caz din Odessa. lntr-o zi de dimineali, inainte de a se incepe SfAnta t,iturghie, st6team in colgulmeu din dreapta naosului qi rni uitam cum o fetilA de noui ani se ruga la icoana
ZJJ

Maicii Domnului care se afla in fa[a. Dar rug;iciunea fetifei se deoscbeade rugaciunile copiilor de iArsta ei. Biata copila cAdea in geriunchi, ridiia mAnufele in sus ca preotul la invocarea Duhului SfAnt,gi plAngea. Dupa.ce.gi-aterminat rugaciunea - vjzanj ca fetifa se apropie de mitle ca sa-mi sarute mina _ arn intrebat_cr de ce s-a rugat gi a plAr-rs. - M-am rugat Maicii Domnului ca sa miJ aduca acasa pe tAticu. - Dar unde e tAticu? am intrebat-o eu. - La rdzboi, pe front, rhspunse fetifa cu durere. M-am uitat cu mild la acestcopil naiv, zicAnd in sir-rea 1ea: .C^r1.1poateMaica Domnului si-l aclucdpe taticul ei acasi?" M-am indoit ca Moise in pustie. Dar n-au trecut multe zile cAnd invalatoarea ei, care frecventa aceeaqibiserici, imi spuse ca iaticul fctifei s_a intors irrtr-adevAracasA. - Dar cunr s-a intAmplat minunea? am intrebat_o pe invatatoare. - Fefifa qi cu mamica ei, imi povesti invAfhtoarea _ dormeau lirrigtite acasA.pe la mjezul nopfii se aude o bataic in uga.Mama sare diu pat gi intreabi tine-i. Vocea de-afara era cur-toscllta, era titicul fetitei. CAnd !a deschisuga,titicul a lasat-ope solia lui s-a Ei ^ indreptat spre fetifa. A imbrafiqat-o plirlgAndgi i-a spus: - ,,Tu m-ai salvat!" - De ce zici aqa?il intreba solia. - Iata de ce.Eram pe front. Seintunecase, iar noi eram tot in trangee,pentru cd gloanlele qi brandurile nu ince_ tau sd treaca vAjAind qi guierAnd peste capetele noastre. La un moment dat, stAnd cu clpul scos din trar.rqee, ca si vdd daca a ilrcetat focul, aud vocea fetilei mele scumpe, care skiga alarmata: -,,Taticule, tAticule,apleaca-te!,, 234

l;arasa-mi dau seantaci tu, clragamca, erai la Oclcssa' cind lar r,u pe frout, m-am aplecatin mcld automat' Dar mea a vijAit <l mi-am ascunscapul in tran$ee,cleasupra brtcnti de bran,f explodat ia o oarecaredistan(a dc uoi' vazut l)ilcAnu-mi apiecam capul, mi-l reteza' Cind am n-am mai stat locului' Am pornit ctt minune, flr't,astir iu in trndcjdea DumnczeLlchiar in l'l()aptca care am auzlt Am trecut peste cadavre,peste gardttrl cll sarma V(rca. ghimpata, am trecut prin serteqi oraqe, dar nu m-a viicl iirtt"Uut nimeni de acte. $i acum ma bttcur ca vir lui Dumnezeu cn m-a scapat tir$toase qi-i muifumesc dc moarte. Gindindu-ma la condamnarea mea, mi aqtcptam sii qi lncil Dumnezeu o minune cu mine, dar ma aqteptam ri fiu impuqcat. imi ziceam ca tinerii din Babilon: din ghearele ,,t)uternic esie Dumnezeu sd md scape decAt sa-i omor pc morgii, iar de nu - prefer si mor eu frnqiimei in Hristos." prin curte Lln domn CAnd meditam astfel,ma oPreQte nu qtiu daca era delinut sau venit din nccunoscutcare nfari. Mai tArziu, teteristul mi-a spus ch era cineva trimis dc cdtre Procurorul Curlii Marliale' - Pirinte, imi zice acest domn - de ce nu vrei sa dai dcclaralie ca pui mAna pe armd? Caci daca vei da o qcoala rrimplddeclaragie.reifi imediat eliberat 9i trlmis la gcoala poate se va tcrmirra rtc ofileri. Pinir vei termina pi rAzboiul, qi atunci, fiind misionar, vei Putea ProPovaDar iuipe Hristos pAnhla batrAnege. daca rarnAila idcilc ,lu.nitule vei fi impuqcat qi nimeni nu va auzi glasul dumitale de misionar. - Dacd voi fi impuqcat, am rispuns gindiitlr - siumeu rra p.opo,radui mai puternic decit glasul mcu' g,cle " NecunosCutul n-a mai insistat qi a plecat' 235

Sosiseiarna, iar eu o duceam greu . cu imbrdcami'tea gi cu incalgamintea.intr_un timp)mai ales cAnd paringii inca nu aflaseraunde sunt ." ,i,"i nici o cama$a gi - Doamnel- cAt e de greu """"rir sa n_aicamiga. Nici haina de soldat, nici manta-ua irilitara *a ir,"afzeau, cAnd imi Iipsea cdmaga.Ultima .a.noga ""i*iu.sese ir-,etuvd gi altd cama$Anu aveam. Atunci m_am ingelescu ull ,,po_ ciit", care avea aceeagi condamna." .i-gi mine, ca sa facem un schimb in natura: eu sa_i dau pantofii, iar el sa-mi dea o perechede opinci cu obi"tei"iespective gi o camagi. Mare mi-a fost bucuria cana am simgit camagi in spate. Eu mi incdlzisem dintr_o J"rJ. frf"i greu insa o duceam cu.i'calfamintea. in .i"a"-.fi"i"ror de lana, 1i-.era l.ig ]" picioare, iar cdrrd calcam simgcam toate pietricelelein talpa mca. Am cerut printre altele, sa .Disperat, am scris-acasA. mi se aducd imbrdcdminte gi i*afiariir,t". gi iata ca intr-o joi ma striga un sotdat;^ ,t;il i;;;rbitor, adici la poarta. in ace-lmoment ma aflam in dosul cladirii. Auzindu-mi numele,.incepui sA of".g-."-pogi marunfi

parinfi au venit imediat cu-imbracaminteaBiegii gi cu incalfamintea carele_o pe ."."r"*. forliotn *orr,a, igi vazu feciorulin opincigi ." fo"guiiiu "ar",a pi.ioo.", trU,.r.r.,i in hohotede plAns.'rhng"u;;id"t;;5iili, pr^ng"u., ei definufiide mita N;;oi;;;;;;;i:Ma k,pto.u sAdau declarafia "i. mt secerea care casascapde pugcArie 236

definuteliberat, ca.e'locuia iil;il;#ringttor.

ayur,l l^":l::,:^ la poarte, parin[ii nu mai erau acolo. plutonierul,vizAnd ca intArzii, le-a cd am fost tru"rpo.ioiiu Aiud. Tata ^spus gl mama s-au intors.acasd distruEij iar eu, tot atAt de distrus, m-am intors Ia baraca. Am scris din nou si am transmis scrisoarea printr_un

ma impiedicau ianqurite. ol.la',rd om

gtiam ce sA fac, ca s-o potolesc pe ;l tlt.moarte. Nu mai illtna. .- Mama, i-am spus in cele din urmd - nu vezi tu cAte cu hecnzuriam eu aicl pe capul meu? Mai vii 9i tu acum tale! lat.rimile Atunci mama s-a liniqtit. l-am mullumit lui Dumnezeu pentru purtarea lui de grlja. Acum aveam haine civile, palton, caciula Qi boInrici.Aveam Ei rufe de schimb' l'cste pulin timp m-am imbolndvit' Un medic militar l,n consultat, intr-o seara,pe toli definu{ii' M-a cunoscut drrna ochi ca am temperatura ridicata' I-a ordonat aceItrliqi felcer-definut, Caremd tratase de ,,rAie" , ca sa ma nu Itttc'inezein infirmeria inchisorii. Ma bucurasem cd m6car cAteva zileln voi mai fi scos afarh in frig 9i voi sta lnfirmerie Ia caldura' Dar felcerul nici n-a vrut si se ulte cAt 16mine, iar ca urmare am zAcut in baracir tot timpul am fost bolnav. baracA,lingd un perete, se aflau niqteicAuln aceeaqi duri mai ridicate care serveau drept pat comun' llltr-o n,,.ptu, neavAnd nici un loc pe duqumea qi fiind inca holtiou, imi g?rsisemun mic lbcqor Pe-acestescAnduri' M-am intins"br..t.ot ca sa ma pot odihni macar pu{in' Dar n-am reuqit sa adorm. Vecinul se trezise; m-a injurat qi m-a alungat. Stateamtrist qi obosit lAnga un Perete' Feqtila fumega, rlclinulii sforaiiu. Din cindln cAnd se auzea zdnganitul fug"U* al lanlurilor. $i deodata izbucni urr rhcnet sfigictorgi plin de durere: - Of, Doamne, Dooaamne, Doaaaamne! S-au trezit gi puqcariaqii'Toli gi-au intors capetelcin direclia de unde s-a auzit rAcnetul disperat' - Ce ai, moqule?Ce te doare? l-a intrebat un de(irrut"
L J/

mari irr gospodarr'e, dar aqad.rre.e ca acun"la n_amavut nici o d a ta . Inimile impietrite ale pugcariaqilor se induioqaserA. -. atT"j::ii.,." sa-i sprrna r-rn cuvdni de mingiicrc,. rr qorra zl, seara,ca de obicei, se faceanumaratoarca

va d tArr,n,," s i. i. - j'.,'liT::t IT##.il;ffi: ta :iirli

-. Frafilor, a raspuns sarmanul faran pl.lrrgind _ anr avut multe nacazu

pc l:t::fy tntrau in baraci. pc ccl ce "$;;iJ,,.,nrara toti cciridor se intunecase dc-a binelea. La un moment dat, cineva imi smulge caciula deparrein urma. N_am rcuqit j:t;;lO nt o arLrnca sa spun
* lvlai, frate... dc prisos sa mai adaug ceva. N-aveam cur si md .-Era plAng. Dar, tucru ciudar, fi"; p;,l;;i,i'ri"" ciatseama ca aceastncacruj;i e fr.rratA jn d" pXpn *.,

Un pluronicrstatea lu

cum giseau la al{ii, fapt este ca peste .ir"r,n minute cac i u Ja -a f os t inapoiat a . mi Dar in momcrrttri trecc.rii dit.r coriclor in camera cle dormit, cineva m_a irnpins aqa de to." .i" ia spate inc.1t, ca sa nu cad, m_antsprijinit cu mina clreaptA pieptul cle unui defirrut carc.inirase inairrtea mea. Acc.st dcfinut insd, crezAnd ca am vrut sd bag mAna in buzr_rnarui lui

carre",ca .,,t.";;l;l;.* ;, 5_il;l;;iilll,tl"!l rie au

ei, inju_ :l:.]i. t:p_! ra nd u-ma ntcrclr, rcpcta ameltinfa tor: - Lasii ca-[i arirt er_r fie... Mama ta... Numai sA se a prind a l u mina. . . - Crede-ma,frate, ca m_a impins cineva dc la spate... cdutam sA-l conving.
238

m-a apucatputcmic de mana

* Ce? Mai vorbegti? ma injurn dirr nou clc(ilrtrttrl, linindu-ma shins de mAna ca sa nu ma scapc.Stai ca sc nprindeacum lumina... Osa-!i aratett cum sebagi mina Irrbuzunar... Stateamca un pui cic pasareirr mAua unui copil rar.r. ('rcdeam ca o sa primesc cAtevapalme zdravenc cit'td rr' va aprinde lumina. Dar cind, in sfirqit, lumina s-a nprins Ei delinutul mi-a vAzut fata, figura aspra Ei in('rul'ltatA, topit intr-un zAmbet plin dc jcna: s-a - Iart.l-ma, parinte...Nu gtiam ca eEti dumneata...qi nri-aclat clrumul dirr strinsoare. Totin acestinterval eletimp, parin{ii veniscra dirr nou nil mi vadir. Auziscra ca la inchisoareamilitara au mai krst impuqca{i cAtiva condamna{i Ia moarte qi au vcnit ;n vada dacir fiul lor estein viafa. Mi-au adus posmagi pi rufe. I-am dat teteristului posmagii in pistrare, dar llrictenul meu, in citcva zile, a cousttmat to[i posmagii hnpreuna cu algidelinu[i, iar rufele au fost furate de un dclinut care se oferisesir le spele. Fiindca posmagii se pastrau in baie, iar uqa sc inehidea de prietenii teteristului, venisem in ultima dimi ueata sa-mi i au porfi a. D ar cA rrd eram cu t olii Inilurrtru,cineva ne anuntarcu groaza ca vine cirpitannl Mazilu. Un cle[inut sc cA!Arhqi sari fcrcstruica dc slrs. (irilalli insi, imprcuna cu miuc, anl ramas inaurrtru, trcizbutindsa fugim. Mazilu se napusii ca o fiara. Lovea In dreapta gi in stinga, injurAnd furios. Dar cAnd s-a itrtors sprc mine, s-a oprit. S-a mulfumit nuntai clr o Injuratura,dAnd orclin sA ma bagc la carcc-ra, undc am ntnt pAna scara. Pentru a doua oara am coltstatat ca irrfaqigarea mea inspira mila. N4azilu nu gi-a pcrrnis sa tttltIoveascA, cir cram prea slab, fic ca at,cauro fiziofie rurrrtic om ,,amArit" , cnm mi-a sprts cincva. de 739

Odata, c6nd ma plimbam prin curte, o santinelA ma ^ compatimire: ,,Ce-ai mai ficut gi tu, mai ITgba ,cu oalete,de-ar nrmerit aici? Fala ta imi spune ca eqti nevi_ nova t",

mai infricogata s-a dovedit l)ovada? lat-o: celula cea vedere' In ."r"ra alt toate punctele de , l;li;;;t;""a ca ul.i au disparut paduchii 9r Plolnitelc' qi l;;,tt;i'.a,.ta, permanenla un aer cald o u"' ll ,,riria-. Apor, "'u^i" geam de sus ti noapte lcrttlcratura Potnvlta' Un -::i:i produceaucele pe care o

B.LA ,,SECRETDupi Craciun a venit ur-rordin ca cei gase ,,pocdill,,, printre caremi numdram qi eu, sa fim muiagl li,secref, . To{i cei gaseaveam aceeagiculpa gi aceeagicondamnare, iar,,secretul" era cea mai infricogatoare ielula din toati inchisoarea. Delinufii din aceastacelula erau recrutatl dlntre cei mai periculogi comuniqti,paraEutigti ruqi, spi_ oni gi acum .pocaitii" care erau .orldu*noii ia moaite pentru crimd de insubordonare in timp de razboi. ln banuigi cd suntem ptatifi cL bani grei de fly-t :l-1"DolQevlcr cum s-a exprimat procurorul _ pentru a_i instiga.pe alEii ca sA nu lupte cbntra comuniqtiior. Nici unul din acegtia nu avea voie sd iasd in curte decdt numai la masd, dar gi atunci strajuifi de baionete. despre toate acesrea,bie(ii ,,poclifl,, au pus 3yr:"9 mAnd de la mAnA, au scos banii pe iu." ii fineau cuiuqi in reverul .paltonului sau in .r."L. colg de traistd, i_au dat plutonierului cAteva sute de lei ca si_i lase in baracd. Plutonierul, intr-adevdr, ne-a mai lisat un timp. Dar peste cAteva zile au venit nigte inspectori de la turtea Margiala care, constatAnd ci ,,pociiEii,, incd n_au fost mutali Ia ,,secret", au ordonat dir-,,.ro, ca si fim hrchiqi imediat in teribila celuli. CAnd, in sfArqit, am fost mutat la ,,secret,, am consta_ tat douA lucruri: mai intAi, cAin chiar lucrurile mirunte nimic nu se face fara voia lui Dumnezeu gi al doilea ca, de cele mai multe ori, noi nu gtim .u ."r"^. 240

animal"a' lfilfi;;;;;.'ald''t'u camera 45de trupun aredelinu[il3i"d"-1*i:ttt"-o 1r'rrtc ialdura sobei'in plus'.aici de ilentul micd,ne t^i-11'^: in r19ia^'9e "t'i"u'd" ern mai multa liniste9i putu' Citeam qt Scdpasem de vorbrcu ceiialli fra[i 'pocaifi".' qtie ce cere' ;i;*"; ca omul nu oiuta-tntt-ud-evar :i::'iil;fJ" mizerie qi banl ca ta*a""* in paduchi' t'l&tiseram 'u

ir:rRe tuglnd oe sr a:"1 ji:"f,iil"il,iltrrlil:,.Tff::1T

ntlltrteascA, rrll<1. mereu' MajortCondamna{ii la moarte se inmulleau rimata inchisoarea nu mai avea $i trt;;;;;-J;zLrtori' ait otdln ca sd fie lega(i cate doi il',F;ii;;"guri",t-'o cu am.fbst legat de rrrndamnafr .r, utu'uii iunt' 'qttf"i' sting a fost legat fratele uiciorul drept, iot aJpitiotul qi cumsecaoc' tcodo., un ,pocait" linigtit Noaptea nu-{i puteai intinde Era un chin in plus' j.rpu pi*, iar daca aveai nevoie sh te duci Ia rri."i.lrJf" tovaragultau' im-

,i"ubit ,i-i t'"'"qti 9i pe [il.i." "t"i de tine prcunalegat tragi-comedie' in Odata,s-apetrecut miilocul tttt!t-i,? neapirata nevoie sa-se duczria Un condam,,utu'u"u nu voia'ii atunci'aqacum eraulegali' ;;;;;;.;lalalt CAnd insa' duph s-au luat la bataie in vazul tuturor' din ei trebuiasi privata' unui ajungeautotusi Ia bataie, pana cAndiqi termina qi'saJqtepte ;i,.r";i.i;ttT intlns I necesltatlle' tovarAqu favorizat'Fiind slabEiavAnd Eu insAam fostoarecum lannoapieami-l scoteamdin cirtuqa pi.;;;f;"t1ire, 247

nh *:::'*;il"h1: f-"" ;:'1,{?.:1'.'ff ;:; #:

dr;.N_ovrut, am raspunsfAra sa stau mult pe g6n_

.^ ;?1.; *:,f:: i:ffit, ri i esa d. ffi ry.lg f

i a i tro m i::$'1,i:lT:xT"t'H J: dimneraim in ducea

ameninfator ochii ,d SlTfllira<apiranui sicu hol_ cu o";L"ltil,il;Hj:T mulpmigi pedeapsa s-a ceni
Ort.a suntefi mulfumifi cu condam.area ja a", moar_ o= raspuns cu rofii. _ ;?o, Dafi l;nlc. declaralii scrise. .6\mdat pe Ioc declaraliile cerute qi le_am iscAlit. - O sa vA blester

,".;JT :lil i'ffj:.:: ::::;ifff Iql*il:1 i:lXn"l:

:ti!",:,1 f r"d,'"',"i"':'f :Hi" Xlff *::.;'Jr;l';:':Jl"",Curiea

::""'"'xXlli;;i"illli :E:*fu iti,U*iftrilTlff i. parinfiror, d;5:THi ,Yiiif -T?1:yzaserara ;.:* lrii #::.'i"$:t ffi i*:litii:r':lff :::' T ?. :: ;E l*h "'*'".lF+"'i:l *"1::1tl1i,'i:T j:'#'# : 3::r.,:,, ;*F s ;'f,ffij?

u a a' u i jil;1t "'.fl? i::,:'.y', l,ilii:,:i:lrpm tu, 11Ll

rlnnttrlsau si nu-i dea arma, sAnu fie obligat si omoarc' Vasilc' ifur.r,,,Ju"t"l fiind de acord, ,,pocaitul" , fratele Donului' Dar cAnd s-a schinri ,rr,'r,cu el pAna la cotul traga' qi lr,rt,',,mandantul,a primit ordin sd ia arma sa fratele Vasile a refuzat qi a ajuns la ,,secret" cu niu,'.i Itoi , ('lind s-au intors de la cancelarie,doi din ,'pocaiqf' de art cazut adAnc pe gAnduri' Familia Ei instinctul ior' iqi fixau stApanirepe suflet-ele lottscrvarePusesera astfel spai mA nta!i pi crdut i' 9i 1" i " i ." " i ngol , ramA nand li,'lrimbaufe!e,fe!e. " Frate Victore, imi spuse intr-un tArziu Teodor onrc n-ar fi mai bine sa facem cerere ca sd ne schimbe in tx'rlcaPSa ani? ' - eu - piate Teodore, i-am r'lspuns calm Ei hotarAt facem de rAs mai intdi , r.'d cd, daca o sir facem cerere, livanehelialui Hristos' Caci toli vor zice atunci ca "porni[ii; au fost viteji atAta timp cAt mai sperau sa scape .'ii i'iu1a,dar cAnd au fost strAnqi cu uQaau cerut schimi*t"u'p"a"psei. $i atunci unde mai este sir"rceritatea Hristos? rttnstri qi hbtararea noastra de a mr-rri Pentru lephda iii.ia"ii"^ rAnd,lepadAndu-nede Hrisfos, se va oamenilor care' dupd mAinile li it a" noi; ne va lisa pe impuqca' i'c-qi vor ride qi-qi vorbate joc de noi, ne vor lromia*att* pe pozilia noastra de la incepu-t l)ai daca vom fi ,l" uup.otta"i numele lui Dumnezeu qi, chiar de mucenici pentru Domnui' inlp"i.u1i, vom muri ca itr concluzie,am mai adAugat: daca - Iertagi-mi mAndria, dar zic ai eu ca Petru: chiar cererile de recurs sau gra{iere' eu unui to[i vefi inainta rru voi semlla o asemelleapeti(ie' in felul acestacei qaseqi-au dat seama ca acestacste mal aclevarul, s-au intarit cu to{ii 9i au mers senlnl tl cparte.

:: i f," ::T[ *:* *:: *",;l*T.ii;:l r,"ffi :lSlg

M-auvizitat apoi trei tineri ofileritY-ulglinl colegul 'd".orat cu ordinul Mihai Viteazul' m-" J" .iura, A d o ua z i o m , Leonid - ofigeractiv care Vitai-it - ofiqerde cavalerie, ,"t*inase liceul militar' Valerian mi-a adus o ;;';;; in care proicriroot" din partea lui Nichifor Crainic greqitA'c'1ci sciia sd renun! la pozilia meaiiru..rt imi in armati uIr s-ar Puteagasi i*nt." firea mea delicata problt'me de ChemAnclu_nei fafa li" pJ.-rt caresa ma scuteasia anumite porfii' procurorul ne-a pe fiecare ir-rport"," i'trebat dc conEtiinga mt- Tu faci cerere de Vladimir, fdra sa qtie ce mFraqteaptA, a dat doua grafiere sau nu? - Nu. i-am refuzat,asigurAndu-lca mai am cietei. do. mii duminich imi "n - Tu faci? iir"ru". Dorina, care in fiecareJoi 9i fie personal,fie prin barrAnul iJu."o de-alemdnchrii, - Nu. sa.dau _ Tu faci? iLor Timofeevici,ciruta qi ea sa mi convinga pe careil cir-r1[i'1"ffi. lar bunul plutonier Ghigescu' - Nu . tlcam,imi ziceaglumind: .Cu o linigte prev.estitoarede furtuna, oameni,r'ruca tinel aratindu-i pe - Uite, ma, aqtia-s procurorul s_a adresat tuturor: caremd vizitasera' llncrii ofileri - Ce vrefi voi? ln celedin urma a aparut9i biataLida impreunAcu Capitanul Mazij:u s_a grabit sa rhspuncid incasperasamlrgem amindoi inainte'duph ce tntaiei. nostru: in iocul din voi scdpa inchisoare. - Ei vor sa_i trimitem ma ci la Domnul. - Te rog, Victore, da declaragie, te impu.Eca!. La Domrru, u sufletul ei plin de bunitate 9i blAndele' .lmploraLiEa cu t.imitemi'iacu procurorul .r.1-_., cu parc-arri avut o soui* I Cui." impuqcd,i-am iaspuns - nLrstau la Curtea .u sAne reteze $:l;,:: "o;;;# Marliala' nu _ Noi cei $ase - bar unde?intreba Lida curioasaqi naiva' qevcni realitate, "" ,.L1?1"^ca vorbaprocurorului va Ca cu .a.1 ,ly, trecuscra"Jl.ai,."r,"uo - Colo,sus!am arAtat degetulspre-cer' un cop.il zile de laier ca ia-L vada pe Acela impuscat Lido a ridicat ochii u'degiriui."i" Ino."r',t, rrorrr" .oi ff:tff#tltost cu enrcline in mdna cheilevielii 9i alc mortii' in acest intervalO::1lf,m_au.vizirat Imediat,in inchisoareau inceput sdcircule tot felul doi din ceimai mai ciudatedeiat altele'CAlivadintre lil:::li::,1'""t1,",:"lq:tqi'vitarie?'Al""'tnain,.*a d" r*ro..r.i, unelecdau saPat, mAinilelor' la cimitirul cu de[inufispuneau pentru cei Ease com.tn-a o evicicsc, groapa "pocaiti".'-9i au cimitir evreiesc mal tost tlc bunh seima, la acelaEi 245 244

9. PE MARGINEA

GROPI

nn:rxft :,:T:,'#qi'&::'l!:lf :::1"' Iu:;l:i*l :'1: :"'*1 J: ?';;".Yil$;:fi ffi"JHT'..'i:::l

mrnunata transformare?

,.:1 n I rvri.^ ?,i: :J*:,'.rJF r, n:",_:' ;,ff 1::::ru: - ll

lmpu$cati cafiva condamnafi la moarte clitr ir.rchisoarea militara',Arfi definu(i.ziceau ; r; ;;;,t".ra inchisorii s-au confec{ionatnigte.batiste speciaf"p"ntr., a_ilega la ochi pc ,,poc.ii{i,, iir tAmplarti;;; , qi statpii ra ;;J;tit care vor fi lega{i. ParcA ir.radins,tocmai in acest timp a venit qi mama mca. Dar, spre marca mea bucurie, ,rinr_r",n mai piAn_ nu gea. Ca niciodata, acum era senina, fi"ifirta gi plina de o tarie launtrica. CAnd m_avAzut venindicgat cu acelagi lan[ de fratcle Teodclr,nc_azis amindurora: - Ferice de voi ch sufcrifi pcntru g.ttorf N-am uitat niciod

dar iatA cA Maica spunea ci ea va innebuni de durere' spre binele uostru fjorntl"l"i a intors nenorocirea mea al tuturor. "'St;; pnmeasca seara, cAnd delinulii au ieqit si-gi

itttrtito3lg:ip" ceilal{i ortfi;; .t;;t^, r" r"o-tiit" ptit"tfrateie Victor- uu'Dar dlr ii."l,,po.aiti"iiimpuqca, pe hotain picioare Jutana,ramanand ;ilil:;;tiflt
rirea data de plocuror de la inceput in.celula' pluPe sala semiobscura, inainte dl a intra spuse distonierul Ghilescu veni grabit la mine Ei-mi perat: t----Ar..rlta, ci te ma Victore, da declaralie' mh' impugca! rlsI Nu pot sa calc o porunci dumnezeiascd' i-am puns bunului Plutonier' t---El;-;tVictorel dadu din mAnztGhilescu qi pleca

tata, bombardamenrul + op.i1i*id++i"!".^ in ali.r Triajdin Bucureqti.

r,]l- .::p:tp" mama _ mi rugam pentru tine. Eram "-:j'l::.: ge',ncrri, in fara icoanei Maici?Domnurui. Ma '1cu tot rLlgam focul inimii melc, cum rurmai o mama se poate. rlgj pentru copilul ei care-e in primejdie de moarte. Ma rtrgam cu propriile nu dupi carte.$i, la un rioment iot,'i.oonu,-"'f"ili""r. "l"t" ".r.,ri.r_rte, O lumina foarte strAlucitoare a invaluir_o, i;'il;;i"tut mcu o mAngAiere, o tarie o bucuiianespusa s_a 9i ::l/arsat care nu m-a mai parasit de atunci ,iicio,lata. Acestea au fost ultimele cuvinte pe care le_am auzit dir-r gura mamei. Dc atunci nici n_am-mai auzitglasul ei, nici n-am mai vdzut_o, caci gi_a gasit sfa;;;i;t, impreuna cu

indurerat. "' puii"" era permis, un pretor delinut in celula vecini' intrebat pe iiserate it' tLttttu "seireta" qi m-a p;;;; " cutremurat: parinte? - Parinte, cum te simli? Cum te simli' cum mi simleam: I-am rdsPuns aga -fluturele care iese din crisalida lui - ft4t ,i*, ca cerul de azur' $tiu ingustA gi intunecoasA 9i zboara.spre duc' ma o""",tn .-" *ot 9i gtiu unde t--'-g*iioo.dinait g ceva extraordinar! exclama pretorul, retrigAndu-se in celula lui' '"'ili;;ii?din

Biata mamd nu m_a vdzut intorcAndu_md acasaqi ve'ind de ra gara imbracat in hai'e nru" ."* mi visase i'ainte dc a riuri. Totugi, cu am .""i", r".i.rt ca manla, d upd ce s-a s pov edii c h i a ; i i n ;;' ;;i l cuvioasei Paraschiva din Iagi, duhovnic batrAn, a trait qi gi_adat suietul ""U "pitr"f,?f"f'"""1 .o o ,far.,ta.Tata imi 246

incetat sa se mal cu se imprieieneasca ,,Pocaitii" au ' nici nu se uitau la.rroi'Parcane De frici, ;;r;;i;;;;i' .t' creieriizbura{iei risipili pe jos' ;i;;5;;;;ot1i, ne-aspus ' glfut celulei,careaveainforma{ii preci.se' vom fi imin ultima searaca, dac6nu dam declaraJii' i-a rdspuns: p"i."ti cu siguranfi' Dar frateleTeodor 247

ti-!:^1 care celula,,secretA" avuses"t3

il"t;$lic

este Dumnezeu nescape de sa si pemar-

ma_ine ;lil;d

- Cum sA te sca

cu girgari[egi chnaraseri ai"i"", rii il;;, necesita{ile sauin p.osoape, numai'ca nu mearga si i:ff;l:,. la aflasi un epileptic careera #rT:i -"au*,.uJ;;;,." c.gt vesel vreme er.a $i binedispus, ^.111-,o Nu ;i.i;i;zanimeninu Dar
in celula noastri

ji#,,,.'.:'rtiliff *'"'"ill,T,H i,:,f#if1"#

eeiul

im_ bolnavit. dimint Iar "Ei;;r'*an.ut cei noaptea hArcliu au fost ,.or:u,tl:-l?!i carefuseserd la aplecagi tnp"iin t" il,tnterval' ei batulicu^#;";il iot

a" "i,*i;;'S'":H:'"""?*"i:?InX i" j:HT:;: mAncat. Di, ll$:t.ul"-am s-au

",

$eful celulei noastre era ai" Avea capul taiat de topo.. ""rf i''il;;;;;;;."""i etaj in nenorocitii c

;i.?ilh,: [1T:lT

- cand _ai".,*Tei mari banditi.

bata de ia

cltzu, cuprins de convulsiuni qi spasme groazlllce, Pcstc lei ce d^ormeau pe duqumea. O spaima negraita i-a cuprins pe toti detinutii, care,trezili bezmetici din somn' crcdeau^caspionul omoard pe cineva dintre ci' Pcste sufletul meu s-a aqternut uri val de amaraciune 9i de O triste!esfAgietoare. perdea neagra s-a lAsatpeste inima qtia ci a doua ziova vizita ingerul morfii' care Dupa mult zbucittm liuutric, in ccle dit'r urmd am a.lormit. Iar in aceastirnoapte, degetul lui Dumnezeu mi-a ardtat o iegire din raspAntiaiu care ma aflam'

10.MONSTRUL NEPUTINCIOS
ln ultima noaPte, am visat ca mergeam srngur Pe url drum lung. La uir moment dat, un monstru negru Ei urd.t s-aluatin"goana mare duPa mine, racnind din rhsputeri: Eu aveam parci ,,TeomoriAcum te ajurrg 9i te omorl" ca un sceptru' M-am intors imein mAna un bastonag, diat, i-am dat bastonaEul din-mina 9i monstrul s-a linigtit, ramAnAnd in urma mea. Dar dupa o bucata de aud din nou rdcnete in urma mea: ,,Ce?Crezi cit ututa,u, ni scipat? Uite, acuma te ajung 9i te omor!" Dar in acest moment, aT ajuns pe malul unei infior6toare prapdstii' in fund de tot se zarea un lac linigtit qi adAnc, iqa cum sunt, probabil lacurile care apar in iundul unui crater de vulcan stins' Mtr aflam prins intre doua primejdii' Daca ramAneam locului, ma aiungea monstrul din urmd qi mi omora' rar daci mi utrrr,.oi-t in prApastie, ma pierdeam' $i atunci' neavAndalta scapare,mi-am ridicat ochii spre ccr qi am zis: - Doamne, faca-se voia Ta! 9i, o dati cu aceste cuvinte, am sarit in prapastia ce stdtea cdscatAin fa{a mea' 249

intristat*, au tot, iar * intristarea o^..ur"r" a";ilr";;;;:l, aparut o din fff

in ultima seard.c6nd to[i_adormiserd, I_am vazut pe ce s-o fi gAndind, sdracul,, _ cugetai in sinea

atat de mare,inlAt ipionul

ili"gei'r1""ffi :,,"ffi:l bagat lanturi reell.u in si i!,T'1"1X!'il*Xll'ii,'iff y'r 5ii."r"oi_a fost

"IJ;d;; s_a

::,1il1::#ffif5t'ie ";""

sedea ae paturui r'i::H;?'l?foi..u.lm rezematsiaipur

_*.,,4u

un speriatA rAnita ,,,311'-9:"9ata, .1.1:t cade.fiara r rrezr tofidin somn. a.."sutsi;;il;ji, si pe in "piiupti.rl

$tiind sa inot incA din copilarie, m_am gAndit ca voi iegi Ia suprafaEa voi mai ptitea da din qi mairi qi din picioare in direc{ia malului opLrscare se vedea cu iarba re.a" El la nivelul apei. intr-adevar, dupA ce rn-am scufu.dat .^$i i. racul adinc qi linigtit am ieglt la suprafaEa ." fa"arf sa inot mai departe. $i iata ca, nu se qtie d" r.rr.a",in fafa mea aparu un fcl de buturugA sau de traversa a" t""r" p. care m-am urcat ca sd v6slesccu amAndoua m6inile sp.re, malul celalalt_ Fiind oarecum ir", ufnra-Oe prirnejdte, spre. monstru I care rii mAscse nepu tincios T_ :.T:1*, prapastiei. aLrasupra Nu mai avea nici o puteie asupra mea. m-am trezit cu dureri de cap, dar, in -Dimineafa schimb, cu o nadejde. Cu. toate ca groapa cra sapata, iar stAlpii gi batistele pregatite, tohr$l";r;h, launtric imi suna merell in urechi: ,,Nu voi muri, clvoi fi viu gi voi povesti lucrurile Domnului,, ... Ci."9 am fost scog.ila cafeaua de dirnincala, tofi pri_ . etenii de afar.1care altA clati fdceau cerc in iurul nostru, acum stiteau la distan(a gi priveau cr.rgroaza. Unii iutrau-in baracaqi se uitarr ia ,.,tri p" f"r"nrira, ca gi cum nc-ar fi vazut impugcafi. Nt.i unul di.n c"i gns" n-A lrlAl avut pofta de mirrcare. ^, porfiire, impar(it am hairrcle, datEi am i:":lT.liltirfit mai avcam panlr cu cArc nu ce face. Era 10 martie 1944.ZApadainca nu se topise peste tot. fe,pamanttrl negru se mai aflau petece aif,". Noi *.orn rmoracaF rn paitoane. Aga am ir.rtrat in celula qi agaam ramas, gAndir-rdu-r-re din momcntin cA, momc't, trebuie sa soseascaduba care ne va duce la cimitirul evreiesc, In celul.i mai era un ovreiag simpatic.u.".r,*.", .r"r,"o Ia .oi, vorbea gi glumea cu noi. Dar de data aceasta'e-a 250

aPt)i a z[)rrrr'urlcato privire pe"furq piina de frica' si pe ghi t-t-r scarapatul tti , Ia ctal ' r'roi tofi Stind intirrqi pe sciinduriie patului comull' Vasile' ccl Langa *.11,: ;;;;1i;i-inganduraqi' "tn mai calm qi mai liotarAt dintre ,,pocai{i" ' -. intrcbat' - Ce facem,frateVasile?Mergern inaintc? l-am Vasile cu - Da, da, inarnte, numai illiintel rasPunse r.limbetul lui Piin de bunatate' vis' dar Totuqi, eu punean raul inainte' Visul era Mo gandcanrca voi fi impuEcat'ca voi n'lt". ,"niitntJo "to de dincclio' O tnare bucurie Ei mAngiiere ii"l"i" crimii "i"t^ ('ra pentru mine cd nu mor Pentrtt vreo tilharie'

;;il;iil

sa-ml sPal l)u*n"r"rl gi .lc aproapcic' Dc mult dorcall lml sPul'lcatl tinereteloi cu propriul mcu sittge' r)acatele dc a sc oa lc[inu{ii mai vcchi ca la cimitir, inaitrte avea,u voic sa-qi .:o*utlao de tragere, condamna{ii dorin[h *ouna ultima dorfnqa'Unii iEi exprimau ultima la adresacelor ce i-au coudarnnat' .ir*ilh;ii;iniuraturi sa-mi formulez ultima dori.{A i. [;;;;;;;galidcam

potiti.a,ci ntimaiPcntruatnggt]-91-11

fclul urmator: trecercala - Va mulgumescPenhu ca mi-a!i prilejuit il car-e iubcsc r;i la via[a vcEnicaPe care l)omnul lisus pe ratt: mi-e teamit o doresc.Am insa o singurA parere de ma ornorA(i fara sA de suferit din"colo,iiindca tn "" """ti fi fAcutvretln ran cuiva'-' vizeta de la uEi Cueetand astfel,dcodata se deschide Ghilescu'. Noi am tresdrit' $i ;pt'?;':; ;t i' pt"io"i"t"lui ca a sosit duba' ne-am fdcut semn cu cotul, fiind siguri Ne-am ridicat cu to[ii' gi-i spune ceva Plutonierul il cheama pe qcful cclulei incorda{i' Dar qcful cclulci cei qn'", in soapta'Noi, "in* i.tinsa J"oanto zAmbind, vesel qi cu mAna ;;il;;;; spre mine: 257

celulei.

#;i:" r'#;#::#i,ffiffitf:a :I ii ii,::.{,:i:'r

a confirmat cele spuse de gefJ

I""i}ra der...Dum_ nezeuv-a scapat ch1ar, dc39 marginea gropii. $i din acesf momentgefulceluici,r_o"*or injurat,rr_a mai furat qi nici n-u *oi utr"-, p" Noul Testament carccitea "i".,"r-,i.'c"r"u mereu din iif ni..opiiole intrcgi. Ur-rul cei gase, din ca^sa i^.*a*t#:a ," agaeste, I_a rugat pe un prieterr, r

p ter eI ffi!::!r.;j il,1::;: lr.Hi: u niJi$ ;J!:: gropii, iar asrazis_a pl in i im t cur'ar ril

f\Cuma m_am collvlns cii existd Dumnezeu... Am vazut cu ochii putr

- parinte,vti felicit... nu-gibatejoc de noi... mdcaracum... aceste i. cllpe... ^,._F.lrf, zis eu. r_am - Nu, fratilor. n1s5 ad.rggeazA gefulcclulei_ nu_mi bat joc. Credeti-ma.-4,;;, :ii,..i^:: "l :' -'-'1' rrril' >unte[i graliafi' Mi-a spus acum chifcscu. Ap^oi, stAndpufin pe gAnduri,a continuat: _

la cum crezuse inceput' gi scape de front qi de inchisoare, noi' pe ori de cAte trecea lAnga $i J'" rrna" pAnaicum, ori aqa, fara nici un *::tY' acum se in""" p" iir,".'u un fel de respect' in mulludreasdne priveascd ticere' cu un farasAscoatd cuvant'

TIMI$OARA 11.SPRE
au ,,gra!iere" a "pocdi\ilor"' lndata dupd aqa-zisa cAteva pentru evacuare'Iar peste h;i;;'pt"g;tirile cu impre-una ci languriunul de altul' ceiEase zile,^legaii fost scoqipe poarta aiara ;i;'a-"iitittii inchisorii au int-.t*'.o^ttoi de peste800dc oameni' 9i-auinchrcat La ordinul cipitanului Mazilu' soldagii in qi-auinfipt bai-onetele Puqcd l; i"i; deginugilor, tra un marq ";;[ pot"ii cu tot convoiul :Pre gargi u" deoparteqi ii intr-adevdr sinistru. Numai cine sthtea necajili,cutraistail,:plf'zanganrnd ;;i;;" pe aceqti sa-$i infioratt, din lanquriietArAtepe caldarAm'Putea de fiimat' duur"u*u de aceastisceni vrednica lui Ut^1iT]i:tl: Farssdgtiu, am trecutprin fala casei ln vazut' Lumealeqea Dorinaqi Egor Timofeeviti m-au tineri' bard.ni' femei' copii' iuiu lutlroi in grupuri, ingror4, ii plini de mila la de[inufi' BdtrAnul uitdndu-se de mine' casi E*oi-iit^or""i'i.i tin.btcat sase apropie *"tg" convoiui'.dir -n-a reuqit din ;?"ild;-i"J" aflau una linga alta' .u"ru Uuio"etelorcare"se de vite inainte de a ne urca in vag.oanele La garA, au aparut Vladimir impreuna cu a"t-ti"?i" i"$nu[ilor, u*ar,doi' in eiegante uniforme militare' it;i;;.", de subloVladimir, care era locotenent's-a apropiat cu ceardvoie sh vorbeascd .oi""u"t"f inchisorii ca sa-i mine. 253

dintre noi=rr-a.3fla! ,^^f1*:li tost grafiafi. Eu am bantrit.. morivul pentru caream i"i."'lirip?nise ordinul de evacuare. Trunere,gcrm.* J" rut.og"o,,i' debandada, cca dinrAi ii;dd"" iar instiiugie .*]iitura. diriLiigir.,au,.ur" urma sa fie evacuatA, era.inchisfu."u Statul antonescian avea nevoiea" 1"1",l.,ru. cu acest propriu-zis, n-am fosrj."fi"t,li "o."" flt]li:l-rr am6naficu lmpugcarea perltrumal tarzlu. Dar din acest moment, toatd capitanutMazitu terminhnd lumea, incepAnd cu si ; ;;iffi,#a definut, qr-a schimbat compter,atttuaineiiag-a ;;;i. VazAnd ca ur., pii*it pedeapsa .o*oo.i"o, caam stat f),^ili_s-"r:, rn rafa morfii fara sa cerem.giagier" ,url ,"lr.r, Mazilu s-a convinscd nu suntem ,.,iit" iari,o.i';";;;. fi vrut s6 252

- PAi, asta nici ntr meritA sA stai de vorba cu ei. E un tradi tor, prieten al bolgevicil<r., .nrp.rr.,r"rublocoicnen_ t ul. - Oricun-r ar fi, ii zisc Vladimir _ totugi mi_e fratc qi vrcau si vorbesc cu cl. Dupa ce a rostit acestecuvinte, Vladimir s_a incireptat spre rnine, m-a imbra(i$at,m-a sarutat i. vAzur ttrtr.rror gi, fypii cc.a stat mult de r.orba cu mine, mi-a dat doua mii clc lei. Gc.stullui Vlaclimir a rAmas peirtru totdcauna negtersdin inirna mea. Valerian S_,tot aqa dc btrn gi simpatic cr-rmil gtiam, ma intreba, uit.lnc-lu-sc biclii cleginriqi la rrrpfi gi mtrrdari: - Vorbegti cu agtia? - Cum sa nu?! Strr.rt prictenii nrei, _ qi intr_ac{evar nruitc sufle.tebune se afiau printrc cei cc'sufereauimpreuna cu minc. .,r,^Or.lll--iilt:l^, o inccput imbarcarea in vagoane. vlao l mrr Ql V alc r laltau f os i n e v o i g is i i s e re tra g a . Legafi unui de altui, ne veltea cam greu sd ne nrcim ^ vagoanele in fara scari care se aflar.i'in fala noastra. Totugi, ajutAndu-ne unii pe alfii am ,".,f it ro ne urc.lm cu kr[ii.,Eram repartiza{icite cincizeci de ingi intr_ur.r calatorit asrfcl zece zilc pAna am ajuns la Ii"g:l^i^* r ln1lsoara_ Ni sc dadea hrand rece. in fiecarc vagoll era cite un

sauin pirostrii. cau_ Eu ri tragun pr-ri somninaintc.le .{seinruneca, de cdci lil ctugumeaua zlua cra mai libera.
z3+

pc rroaptca. tlugumca nr.ii,i.np"nu .i,.,.i_ Yi] *-,iy "la De qnlca(i. aceca, muttc oii cleginugii de ::._lj:.]ilt uorrncau plcloarc, qczutc ll pc

I lllll' :a:c,- arcuri, la clc vlte, nc'avatrcl nici.amortizoare, cind p"orncau d in lo c ra stum au nu num a i h a rd a u l , .i ' g i ' p " d c fi n u fi .

ea r. qonlirc,inrord u,.rn u^-r"*. goa cic Va n

de razboi 9i circulancl Nenorocireaera ca,fiind vrcmc zilc militarc, vagoanele noastre stiteau 'st *;i;i;;i.;ti ales in garile mari' La pe lirlii moaiie' mal ii"piirit*gr zile',so-ld1tiitot: ll Bucureqti,irr gara I rrai, stanLlciteva qr ati avut timp sa se ducir in oraq ;Jllnugl fi;;;;;t sd-qiauunle rudele' preot' Accsta avea o irr,rogon.rl meu se afla un fiu de Pestecdtcva ore' ,oo'it't b"*.it"qti. Un soldat o auunlase' dispre[ la fratele sau iniau[uit' ,oro u .r""it, sja uitat cu qi i-a intors pachet, n-a scosirici un cttvAnt i" a^, "" spatele. "t Daca eram - fufa,dar prost ai fost,ii spuncau ccilalgi' in spatc Ei o gi injttram' in locul tiu ii aruncam pachetul sora accstui clcAtunci am fActtt o comparagieinlrc Vladimir' linut qi {ratelemcu sc injttrau q^t '-cei rAi tot rAi au ramas' Furati' P" dru*, din C.hiqinau'cind ca Uaieu,., la inchisoare' iu temni[a strigau urrii catrc *a rr"a"o" prin curtc cu traista' !iganii allii: vagon lmi furau pAnA - ,,Ochii pa popa, mal" ' iar in gi pAinea din traistA'. bancnotele pnVdzAnd ch nu e gluma, mi-am-cusut paltonului' *ite J" la Vladimir"in revcrttl doi pugcariaqidupa Cu toate cd stateam ca sardejele' la iign totttttt'l' stateiu. ca doi cocogi .. l-0., ..r,ot ca arnenin!atori' plini de infoiali uitindu-se unul Ia altul' momcnt clat' cinei unul din ,prat'tt"'-t"' Ln un ;;;,F*o Dc fr-rlgcrator' ncprins ei nu a fost aterrt,t"tatott l-a l<lvit itt i"tta N".orociiul' giibcn de veste, .., pr,*'t"iJt"pi se scoata un cttviut' ca ceara, s-a lAsat p" u'i''t" fara qi n-a mai fost in starc. t-a deplaiat stomacul itJ^[ii'l sd vorbeascA. numr:le Draghici' a in vagonul vecin, un pulllaQcu linigtit trnui delir.rr'rt ,.;;'..t i"t;i;poito'l'l J" n"^t-i";t"^
L5J

cuiva. ,I.|T"l spre Timigoara, conducerea a imparfit oplncl bune, /,cazon,,, celor ce nu aveau ^^,,r_"^.i incalgaririnte. Definufii insA le-au vAndut 9l p" u""ri"a, ram6nAnd desculgi,iar afara ninsese. O data, iam dat unui definut, din mila, o pereche de indispensabili, caci. i se .vedea piui"uloJfa p.i"t." zdrenfc. Dar pugcariaguli-a "a"a'uii*"8iat. CAnd l_a intrcbat cineva de ce i-h "ana"t.i.orpui!, - Da' cine a vd,zut,mi, derbedeu cu izmene? C^.d am intrat perrtru prima oard pe pou.to inchiso_ -,,, ru/ auzeam vorbindu_se: ,,Negrea a mJrit de foamel, sau: ,,Popescu a murit de foam"e,, ... - Dar cum Dumnezeu sa mori de foame cu o mAncare totuqi suficientd? - m6 intrebam nedumerit. Cd doar alimentele veneau de.la manutanta, ia;;;; ea ,,cazon, se dadea ca gi soldafilor. Dar cAnd am cercetat lucrurile mai de_aproape,am constatat cd fumatorii dideau pAinea de'la gu.a i; :..1*b:] figarilor. Scoteau carnea din ciorba, tot pentru figAri. $i mAncAnd astfel numai ,"u_o .t;ouri ti ," incurcau ma{ele gi mureau. La ,,secret" era un blitrAn trecut de 90 ani. Era slab gi bolnav de dizenterie. CAnd f_"" ca qi el iqi da p6inea pe figari, l-au intrebat "ar"ia"gi""gii a" ."-i*" uguf L,,ar mo$ul, cu fa(a stafidita de babAnege, a rispuns in grai moldoverlesc: P"t"tt.,r mine o ,,faharca,' face mai mult decAt o _^: parne. Atunci mi-am dat mai bine seama de pacatul gi tirania unei patimi atAt de neinsemnate qi absurde. In insem_ nariie sale din ,,Casa mor{ilor,,, D."ri;ilrkj scrie ci se 256

qi r ia? ::11 rara:.lprice. poata plAnge u ii *il',."_ura nd ei lY^ sA se mai bietu ba rnsr,

gi bolnavicios, l-a vA.ndutintr-o gara, a impar{it banii cu

afl aacol oundel i nutcareS ufereaeroi cpentruC onvlt . l.

s"ir"*t,9,*^'I:).^,1,'il;',ffconiil"":::1$:r;il::; ra renunla zisca

qii-a ii;iltiillil;.i;."tl.ni,"ii deavoie sA sa-i
lll:': vinserilesalenumar Gura ,rr',"tpor?r"tJ, sPulea :-li:::iIoan dacd p:iciorusur ei' Dar i" raport cu trupul clcAur - estefoarte*it cu capql

tot prinsin 1a!' de ;;.i;;;q"["e "Yyll:J:'ls'atAt mictr' Aqa inima. e ercu!rg";;'t; ig""^t'ipi:y in intregtme' ' ,i*""i"iir prindepe.oameni mililaradinTimigoara ta aiuns iillhi'ou'"o am CAnd

I xnxlJHill'6i'',i:ififfi "i'i:'?i"f H"'.""Hfi

pa^^:t;9* civilizat' era sorii, falda" fufu'ii"'JJl"tuia" frumos t! aleasir' =Ol,t:i:^tte cu educa{ie consistenta. "oiiait"t'ot Uunlr ll11i mai cunoi.Mincarea "'u"il"lt aceiacare acasi nu aveau n1cl erau
Sineurii nemulpmlfi "*aEot mancareade ia inchisoarc' de!ise intovariseau cu Aici, soldalii di"';;;;;u ni s-a dat

la punsdqii.ca?;;;;;;'n::tltl* tu'''umdrul celor rii''tata i^".:"t 'u!ii din urma t ti;i;;;^tie' in cele Iaqi' adaugat"Pocaitii" din din gase Chiqinau'-* *li de num6r 23 r'i11i1i;i qi cernauli s"'"u"ul;1;;1":3 m-a rAnduit qefal cePirva Sublocotenentul persoane' ' iulei ,,Pocaililor" singuracelula'noi dorinainte de a fi adunaliintr-o

^ *;^* r3i*: il i:*;l*lEru;;,f:lm: il

ATi-"-?;;ii",''ruopa"u, noi' iar cei ce Persoane' p"este etaj arun:aY ?o"'- i'-'1l::':"^;;; la ...r.rr.u netrebscuipeiqi proiectausc obiceiul sar ;;;; ca sa nu n" unii din Pqc.driaqi' nicatot p"st" ,,potl-il;I' dunga se urina.u de sus' pe mai coboaretu tti'ia"' qi hainelenoastre' tiaLp,t'aa"J aqiernutul "*"t*l

pachete acasa, "pocaiiiior;;,-.aii _oi primcau de nu Ie fineauir, .o.pria* garda,unde se fura, ci Ie aduceauin ."trta ir*iria.l,.i pacheteie soldafilorrdmAneau i"""gi si-"""iiir"]' -

s va i Dum s:, ;i#;il: ;::gl,T:iliJ: ra ru nez gi corectitudinea "u *iir

SirfiLTi ll:il -.:n*,-,;; l^** Tx: ftqil

12.SCOgr DrN LANTURI

mAndcateo,,unealta qg ploqner gui1,9 if e- "i."i-"iru;;-:?'r;"" biblic _ 9i :::y,111 nii1o" .lTpr,,,.itecan_ qurllor. .lncolo, s zi si noapte,i.i ."trli ." sufereau ""io.

proe"isli" firu;T:ffl i::^Iiim lil;;'.: ;l

".3ff i::H.t:"ilt" i":!lt

separatd',am de scipat

hectare o intindere de vreo qase sridinarde zarzavatpe tt insh tt]l"j:: cu iucratatot de definuli' N"tlo'oti'ea "I" mrcr ut"qi numai cei cu pedepse .*j;;.;i"*o cinci ani"totuqi puEro maximum :;ffiffitipa,'a de vreo improfitau a" ui"o neatenlie-sau cariasii u'de era Bega'

la r"r^i"ies qtrindul ;;#;i.';;;t"u"' gard impreim;i;;;";" lYt:"t^t stdnd lu1i^*r-un multstufiq,lar evadari' Astfel

de sArmi, ul,"ou tot'*t'tt" de toatdt g^'"ii- un lulloco-te-1ent ;fi;;;;;anda'lt"t El ft{u$ille c1:, Prronunere' isprava- veni in fotuE"tfii oiri fie.sco?r lanluri gi sa a fost de parereca "pocailii"

j;l l'ilio'ca un conoSn,T"oil;T."0:,TfJ' i""1":: "::: in afarainchisorii'Curtea pomenit

ffiil^;iitimis
insa pe rdspundereasublo-treptat: intii Marliala a dat aprooarea' mai acestaielaiuat iti mod cotenentului. pus sd plivim di ia plcioareqi ne-a ;":;;;;i;"G* p" obicei'ccllalli delinuli' J;";;;il;'*1iro;"r '"itii certau',se b:*t:1"' fumau' se cAnderau sco9lIa ""tt' 'L Dar cAnd treaba1u flc.eau' tranteau io', aot"itut' iar qi Pe i"ttli' atAtplutonierul cdt au fost scoqi,,pocartii; ulmllr: au sublocotenentul ramas ut"qtio lucieaza:i t"-"i acas6! - Ma, ziceau"i fumau' nu nu se-c-:rt1u;rru $i intr-adevar, ,,pocaiiii" mAnali numai de Iucrau fdra intrerupere, trAndaveau, care sPuneaci trebuie sd Ior creEtineasca congtiinla i".t"t" ia PentruDomnul' in i-a scos incintainchisoA doua zi, subloJote"""*f cartofi Si rii, insa intr-un rot"i*p1";*"lt;^1,tll? qi plivi{i' In "itau u" fost praqili fasolecareintr-o srnguia ii inga'au cAteo cantaresPre ,,poJai1ii" il;;ii;;t"lui, slavalui Dumnezeu' inciisorii au ramasfoartemul[umi1i' Conducirtorii 759

la *tt*a

ei a";' amslabit *'t,. u.,u'nl1t-"ili:l9t?3 Iaielul b"," in sard zisecd a tre ar r,tocmai;; ;:::jl, tu ;]f l?.,
ou*rfrru nu mai iese din inchisoare. Aici ii ramAn

EraincApostul tu-::: ra gAndeam sa_l petrecnumai cu pAine apa.Renu gi

din oras erau semanate cu fasole_gi _t"L"cartofi, iar cu i;:;llii;d"" la vreo patru krrometri distanfa, tanga gt.a,.,;uiil;;^ o imensa

h ;;rrl I;#; tnstefea deznidejdea s_au si mi "o:l:;;?, spurberat. sosiprimdvara.inchisoarea aveamulte tere_ nun rucrate -,.:yf."fg. de

mo,'qi - ;;';; ir..?".i ;:il 3H: ;',:lHi,:l Hi StapAnul bacirutui "i,l:"

definuli.

ta aparifia cuvintelor

.o*u,.,d"odud;;;,;it*",Til,t":;:il,x#:'i ji,*,"T

grea su_ 0"3,T'"T5#."^i:?.oejde seabaturd.peste

A treia zi, s_au qAnciit sh_i scoaiAin afara cle ziduriie inchisorii ca sa iulrez" i"t._rrllo. ;;; din ora;. Dar inaintede a fi scogi pe poarta, sergenful ne intreba: - Ma, voi nu "rruiotil - Dar, ce ? Credefi .i du*r","o"oastra ne lrnefi inciriqi aici?raspunse un,,pocdit,, . - Dar cine, md? se rasti mirat sergentui. - Domnul!Numai cana ne.,a edX;;;;*,lul, atunci vom pleca. pani atunci ui" la- rJruprr."ro ,oli Iui Drrmnezr:uqi sa nu cvadam. "oi.t "t - Dar cum va elibereaza Domnul?

,,0;JX',,,ltin

oameni'tot p'n siapanire, raspunse

mullumit qi au mancat cu brAnzd qi unt' ,,Pocii{ii" i-au mui tarccunogti n[a' , r , ^^' tocmat p"rt".at"va zile, veni ordin si ne duca la lucru ne-a vazut plutor-rierul' Ia sradina de lAnga qou"a' Ca"a gradinii, l-iintrebat pe -sergent: qeFul - - i" condamnare au aqtia? rdspunse linigtit: $mecher, sergentul - Moartea! aici? Nu vezi ce stufiE e? - Aoleu! Pai de ce i-ai adus Aqtia evadeazd,m6-l sergen-- Nu domnule plutonier' raspunse ' "'oudeazi, tot*, P"ltiy:a aqtia-s t* "Pocaiti"

numaratdi,i;^r.;;"q,*,T_t:';rff T;l"i,,tTnffi
260

:,"iiTi" 9t ne aduceau c6te o

ia. 9T9..'l,evadeze,.rl."t"iii'.J;# muncind,

evada-t.N-ar mai fi venit l;inchls;;;;rr Vgi pleca gi eu, i-am-raspuns _ dar numai _-^cA'd imi va veni ordinul de sus- pA.nd^ot"".l ,rcbil:a fiu supus. . In felut acesta,,,pocaifii,, au ir"."r;il;;;ilegi in toate Iocurile virane din ora.E qi nimanui.,u'i_a.t ecut prin j*p,ejur,

# inchisoare,poartalra lncuiata. lL1:_1". Am batut in poarta,iarsoldatul a intrebat: .Ci;;li; I_ j,am raspuns cine sunt. gi cdnd .;;;,-;;:;;X"::^ Lmaradul deschispoarta a gim_a vetzut,mi_a zis: - Ma, dar prost ma.l gStil Altul, in locul tdu, ar fi rv!!

Un,,pocait" povestea: - CAnd e.amla Cerndu{i, lucram la o fabrrcagi, sc,ara, ne aducea. ra incrrisc,ar;;;;;;, 111!i."]:, eram con_ oamnafi ia moarte. Dal ._o* iltr_.o,";;;ta;;,,r"'",, vazut santinela. probabit, pf""or" O." era ^ui tAr_ seinchideaqi euirebuia s;;;;;; "r.jl"?. ?re,poarta la

,d *;;i;;i -? I gi gi? daca-s ,,Pocai!i" Ce

- Ij-i

inchisoare. porriit,i"g;. p;i;;;:;:H::T:l Am

lui Dumnezeu ,tu" la inchisoare din voia veni ordin de sus' qi Pana nu va ";;;ta ^.a plutonierul neincrezator' - Salr"d"*, 'is" conqtiinciozitate' TulLa grddin6, tt"'u* t" aceeaqi inaltl' intinse pe araci' incAt pinile roqiiior erau ";" Jt g.radina era atAt de mare' noi nici nu ne veoea'ir' 9i apoi LvaEam de o mie de ori' $i in cAmp, incat puteam'sa gAndea ia-aqa ceva' CAnd totusi, nimenr o"' ''oi'''t"t' se nol nlcl nl^ne gindim la santinelele s-au incredintat ca. ci se culcau Ia-umbra unur ne mai Pl^'"'ou' ;;;;;;;;" pAnd venea cazanul cu copac de lAnga Begatq;aot^"u" ciorba de la inchisoare' eirAzAnd- noi - Md, noinu sunt;; santinele'ziceau hainele' suntem plantoane:vA pazim 's-a sase duci

cuminfi$ita."ti;;";;mira

de noi

va_

'"L;ili"J;,,p"ttrtr; cerut de la sergent Nu ca s6-qicum91^e*naine' s-a pdni la brutdriein oraq la moarte -$i ci un condamnat fi;;"t" ^,'ut"t"itttnitorii totuqi' sergentul!a dat voie' plecesingur i" sa ";;;' cu pAinea' ia.i,po.ait"T" s-aintors programul' Lucram cu Ne obiqnuisem *tt'lti qi cu rilt-'ata era-caldi iar roEiile- para";;ilti;hitogi' 261

p";t F11"o "';i ;;'lil"Jff ":;tffi:[t; J?#:'rl: 5: ;il-i:l ili:T:p o'i ol'ff r"p.i*Lu? T "* uii ;: i,""';
escortafi gi in for_ mafiede mareca inllfe.auna;]utJil;;'l mergea in rruntea noastra Ia bucatarie,,t .iga"d Seara, cAnd ne intorceam acasa,

:_: _2, garda s-au mirat. E

daicile, cum Ii se spunein Banat _ murdareau hainele. Searafaceam baie_in_neg; i;;'"p;j;J cadouridin sradina,fa.f;dr_l;;';;r;;r.urier.,.o.""u* "., nu nu_ mai de{inu[iior, qi sotd.tii".'jti ci n..ja. il1 terul acesta, dat o staluJita s_a dovada ca nota cre$ttna numai ca nu impiedl.a nu _u".u gi progresul, ci e o minunata for(a de stfi;;;;;;';;,;.., in corecti_ tudine,in cinstegi in supunere. PewemeacAndteii erauin floare, tot,,pocaifii,, fost au ji:1,t1^T::ginea ulei paduri ,a ,"p"'iiqre ganfr,rri qancrpentru camuflarea a_ unor butoai6Je benzina. intr_o zr,pe cand noi cei 21*_r1qt ;e tn;;;;.;rp.e padurea verde, pe soseaua dintre tei, un ."ag"url i-a dat unui ,,pocait' o pAirleintreaga. C;"d ;;,iis ta ,,pocaitul" careorimise"pAineat";;il;;"Q"t aestinagie, a gi a taiat_ <le buearerl,

rl.ii;i;;;:; ;; ilil: sorcrafii din

cir suut insubordonali, zicAnd ca sunt platili de bolgevici' pentru ca nlnenr sa ciusmanii tarii 9i ca trebuie izola{i ei' Se intAmplise ca un soldat' citind ffiil;U;i".i." sa *"r." E"?"ghelia qi stAnd dc vorba cu "pociifii" ' definuli' haina"militaia. Acest soldat era dintre i;;; a facut valva' Iar vinovatul principal nu ;-Ir ;;ti;il;i fi pute"a decAttcologul dintre ,,Pocaiti"' doi conDupdr cuvantarea procurorului, au apdrut Ti*iEoot"i ca sa ma convingd in iu vittopotiu riil;'J" aratla^du-mi ch merg pe un drum gregit' ;;;;;;i^i, iost chemat intr-o camera ca sa vorbesc ; ;;;J"t intre patru ochi.cu un consilier' - Dumneata eqti sectant? - Nu, sunt ortodox, i-am rdsPuns' - Atunci cum se explica refuzul rAzboiului? ciar - Eu sunt viitor preot, iar sfintele canoane spul are dreptul de a fi ca ceI ce la parte Ii razboi nu mai hirotonit Preot' zise - Da, aqa este, dar o faci pe pielea dumitale! oarecum' consilierul, compitimindu-md - sunt - Eu nu dau vina pe nimeni, iam rispuns pe cate l-am facut 9i voi suporta .arprr.,ratot de pasul consecingele. miue un arhimandrit care , Tot pe atunci a mai venit la nu fiu -'ca qi^ceilalli- ma sfatuia sa dau deciara{ie ca sa impuqcat. imi zicea - Nni u'u"^ nevoie de oameni ca dumneata' ciovada de caracter' iar iesfintia sa - dumneata dai rarhia rloast i duce iipsA de oameui de caracter' mai venit un in timpul postuiui, tot de la Mitropolie a preot ca sa-i impartageascdpe delinuli' CAnd mi-a venit

*,._Yllr.oarefi por{iibrn", groJi*" a"iuJ.rrra, dgtia cd muncesc/ma, fac

treaba buni.

;h"-bucdtari:

i3. FLORICA MUSTATA

tarfiala.igi avealegilegi ordinele ei. Suspen_ ,^9:...:.1 qi :,1::?..:TprrarA amAnareiex"."giil* srarqlt.lntr-o zi de august,procurorul ;" apropiade l_o ,.o, pe de{inufii in mijlocul cirrlii,'i_a,h;,;';"",;ocaifi,, tofi in centru rostindu_ut

si,

"r"i::"*o, ,i ;.ui; i! ""i 2sa"

il;;],;
hovnic.

ca u^ i"frrrit spunandu-i suntoprit de du-

Mhsurile.luate-impotriva,,pocAifilor,, au fost pricinuite d e al doilea- c az d e c o n v l rti re p e tre c u t in

dai LXl': mllrtari, n.ilna:::; ^i: intr_ocelulaseafla un crimirial sati,mai bine zis, un complicecarede *.,ft if .a"to Ibus fara sA-L poatd gasi. cele urmi insAL_a fepe Hristos in din aflit ur-rui adventist carevenisecu Evanghelia f,::ii:il?:Tea i11ceiula lutM-am imprietenit cu acest baiat pc carc il chcma Florica Musthga. FloricA era zidar de meserie. Muncise cu alfi doi prieteni. La un moment dat insa ,_o, .".tut. Florici qi cu celalalt criminal cu care era inchis, s_au hotarAt sa_l

liLs, soldatuI dezer tor,.or"'q_olepa i

cclalaltcrlmruaI care,punAr-rd mAna pe tarndcop,l_adat gata. L-a omorAt gi i-a ascuns. Florica venise din Banat,.unde se sAvArgise crima gi stAteaia mama lui acasi. Nimeni nu_l urmarea gi nu_l

at rrcitea. Ftorica, bungimiiosdin firc, Jiind lTl:T ry rn ,-1rgyl,u.Sor cap, nu I_a dar omorit.Atuncia venit

ll::: ct avea tcnblle mustriri de congtiinfA. in cele dinurmd, nemaiputAnd inabuqi remugcirile, s-a-predatde buni vore. In celula, inainte de a cunoagte Evanghelia, Floricd gr-a. gravat o cruce pe mAni cu acul muiaiin cerneala. inccpuse sa_l catehizeze. ii spunea de "",1i",":it:jut bai impreunicu :??1,,:::iln1a fe.porc,facea rftuate c r_t n a l u l l u l s hm bet ei,c an ta u i mp re u n A d i n c An ta ri l c adventiste - dar, in polida tuttiror ;;";;. practici, Florica rru era-mulgumii. Et cauta ceva Atunci s-a apropiat de mine. Eu il lasam a$a-oi_"ft. cum'sanaeam sa era, fara incerc al aduce la ortodoxie, caci -_ _ ma important este ca l-a gasit pe Hristos. Deo&mdata era nrare lucru pel.ltru ei, cd citea Evanghelia, se iasasede 264

de j:l departe tocutcrimei.-ii* i""," acestea,

fumat, de injurdturi 9i, fald de ce a fost, era de nerecunos.ui. iot"qi,'cana norica venea de buni voie'rna.plimmd bam bucuros ore intregi prin curte cu el' Bietul baiat Dumnezeu' intreba mereu, daca il va-mai ierta vreodatA de ilu if i".".u;am, dAndu-i drept exemplu pe tAlharul A rapul , pe S l antul V arvar ' I i n. .ru." , pe Moi se ^viellteacestorfogti ciiminali carc au devcnit ;;";;i"; ma lfinti. Si lui Fiorica ii placea nesPus de mult sa rai, de iad 9i de dragostea nr."tt". Apoi ii vorbeam de mAnl)omnului Iisus, care s-a jertfit pentru noi, pentru tuirea noastrd' l-a intr-o zi Florica veni vesel la mine qi-mi spuse ca p-salinvalat sa,citeascA ulsat pe SfAntul Nicolae care l-a Pro*ui ff A-e.est psalm ii arita dinainte ce-l aE-tepta' David scria in acest psalm ca jertfa va fi legati cu fetul nu-i fie i.rnii, aut sa-qi puna nadeidea in Dumnezeu' sd murl/ cl vlu va 11' frica de oameni, cdci nu va zile au inceput si circule $i intr-adevir, peste citeva piinitoate la soarta iui Florica qi a "podiflrite zvonuri iutocmit o caililor" . Se spunea ca la Curtea Mar{iala s-a fie impuqcali' in numdrui lista de 40 inqi .ur" .rr*u" sa acestoraintrau qi cei 23 de ,,pocdi{i" ' in Diminea{a urmatoare, diiectorul inchisorii intri gi intreba cine este Musta!5' bucitdrie - Eu sunt, domnule capitan, rlspunse Florica' - Bine, zise caPitanul ingAndurat' - Vreli sd-mi sPuneli ceva? - Nu, am vrut sA vad daci ai mustata"' urma AdevArul era ca prima perechede deJinuqicare era Florica cu tovaragul sau care savarsA fie executati Iar capitanul a vrut sa-l vada pe cei ce va fi ;i;;;.i*". impuEcat. de la etai' b"ia"a amdndoi au fost izolali intr-o celula De{inulii sPuneau cA Florica cra la un coll al ciaclirii. 265

drumul lui. M-am urcat trist pe patul nostru cugetAnd celece se lrbr intAmpla. comun din celula, la iI ,r., _o^"r.,t aut un definut vine intr_un ,ufl"t Si;i;;;;, - Pirinte, coboari repedeca te cheamaFlorici! Am sArit,am coborAtrgpede,dar md gfincleam cum sd mi apropii de celula tdi f.torica,;;;i"ro pdziti cu straqnicie santinelele de care i"'fJr""'nici sa ridici zolafi. gi totugr, "" aus. m_am ,,"fiJ."_ori, *iu_ :r:hii 1a,c.1 zrs- e doar ultima dorinld a prietenuluijia frateluimeu de suferin(d,, . gi - in momentul in caresotdatul iT:p.Topilt cu baroneta infipta in armd-s_a "^Y intorscrrspatef",pr"-*inl - a aparut gi Florica la fereastra aes.nisj. N_".* ilil; vorbi, dar in schimb all putut ridica mAnadreaptAin sus, ardtAndcu degetul pe Acela i" .oi"'t puna toatanadeidei.-La "U"iJ;_;i gestul ei".i"a s_aumplut de bucurieqi,drbpt rasprins, "r"", ;.ililis*iioa,.,u 9i ochii spre acelagi in carecredea cer cu tarie. Mai-tArziu, mi-a spussublocotenentul, , cAndin celula Ior de Ia etajau inrrit.preotul, p;;;;;;;l)iresedintete C,urfii Mar(iale, medrcul, a-i inkeba care este -pentru ultima lor dorinfa,criminarlr a cerut mreu ""i?aiab"-*zeu sd_ei ei bea .achiu ca po_ f,*t"Tt_!g:li f""T. roleasca nervii.Dar Florica-s_a spovedit, impartaqit s_a gi,apoia cerutde Ia preot Biblia.X;;ilil"ieatintr_un 266

ae dar cAnd vazutEvairghetii, tulburat a s_a l:Y-qyp, gi a plecatrepede in

celalalt, care era necredincios, ,t],"t;lt,,_tur. burat. Probabil din cauza muskdrilor, era tare tul_ din cauza ne_ pocainfei din cauzafricii de qi de dincoio, c6ndauzea ";;;;;";"t vorbindu_se n"*ri"r",lJug"u. d" Defrica, sa pund.ma." p" E;;;;;"lie. o data eram :i.1.:.''1._y_"li 9t eu rntr-un srup de ,po-aatf,, cire ciieau ceva din Noulrestam";t

c.'111i"iyi;id#,! Ila ap.opiat

N-a cerut nici tutun, col(,a cititceva gi iainapoiat cartea. rachiu - degi, inainte de a cunoaEte Evanghclia, nici fuma {igarAdupa ligara. Primii doi, deci, au fost impugcali in curtea inchisorii, intr-o duminicA diminea!4, cAnd in toatebisericile sunau clopotele de Liturghie. Dar cAnd au fost lega{i cu funii, fiecarede stAlpul lui,,,pocai{ii" au fost chemati si asiste. Locul execufiei era lAnga inchisoare. Florica qi tovaraqul siu erau legafi cu spatele spre noi, la o mica distanla unul de altul. AmAndoi erau legali la ochi cu nigte batiste.Trap;eauin ei doisprezecejandarmi: gasein unul gi gasein altul, cu gloanle dum-dum. Plutonul de execulie nu era Ia o distan{a mare de cei doi. Delinulii care asistau mai aproape sPutleau c5, dintre tofi cei de fa!a, cei mai agitat, gi care fdcea fe{e, fe{e, era procurorul. in sfArqit, armele au fost incircate gi indata s-a dat comanda, in ultimul moment din gura criminalului necredincios ieEeau rotocoale de fum. Era atAt de agitat incAt nu-qi putea stipAni deloc nervii. Ceruse sa i se infigd o (igara aprinsh in gur6 chiar dupA ce fusese Iegat la stAlp. De frica sau, poate, in speranla ci totuqi nu va fi impugcat, in ultimul moment a strigat: ,,TrdiascAliegele gi Mareqaiul Antonescu" . O data cu comanda s-au deschrcat toate cele douasprezecearme. La prima salvd, criminalui necredincios a murit. S-a vazut ca i-a cazut capul ca o cArpAPe umar. Floric6, care tot timpul a avut o atitudine demnh, a ramas in viafi, cu capul sus. Numai un glonte i-a atins umdrul, iar altul - genunchiul. Spuneau definu{ii ci, dupa legile care erau pe atunci in vigoare Florica era socotit gra[iat de Dumnczctt. Urma sd fie dus la spital, apoi eliberat.Aga spuncau t'i. Procurorul insd n-a {inut cont de acest lucru. A clat ordin unui jandarm sd se apropie la doi paEidistarr[aclt' 267

au fost ingropali. desig11,n-a fost ,9o. d" suportat. ,,pocaifii,, rnsa nu "_-1.:y: aveau alta cale de ales. Urma ca in fiecare duminica sd fie executali cAtedoi din cei patruzeci cAli erau puqi pe lista. primitor doi, procurorut spera ca tr va rndupleca pe,,pocai[i,, sa purri mAna ^. ?.*:::l_imp_ugcarea pe arma. pe cdnd ma.plimbam prin curte, un soldat unt tntlnse arma qi-mr zrse: "*ll5:-rl - Mai, pune mAna pe arma! Fara sd-pociitule,,, stau pe gAnduri, am gi pus mAna pe arma. Soldatul, foarte mirat, ma intreaba: - Atunci de ce mai stai in inchisoare? -. py" T1lu pe arma, dar nu impugc oamcnii care _ sunt fu fra[ri mei. Nu vreau si omor pe nimeni. E pacai sa omori, iar nu sd pui mAna p" u.-i.

poi" a pe :?]:_f.^iliy qtie undecare.apoi fostscoasa poarta atara.Nu se 9g

Florica gi sa tragd in ceafa. agas-asfArEitprietenul $i meu pe care nu-l uit niciodati in rugaciuniie^ mele, avAnd sigura.{a lduntricd, dati de Dulnnezeu, cA Florica in aceazi a fost luat in rai, lAngA tilharul de pe cruce. ce l-a rapus 9i pe Florica, procurorul s_aintors _.Drpn cAtre,,pocdi[i" gi a zbierat: AS3,osa va impugcdm gi pe voi dacd nu pune{i mAna - pe armA! Imediat dupd aceasta,cadavrele au fost ridicate intr_o ,

14.FRATII,,POCAITI.
inca din Chiqinau, conducerea inchisorii se , sA aplice ,,pocaigilor,,pedepse corporale prrn 96ndise care sd_i srleasca rnsubordonafisa puna mana pe pe arma. Astfel 268

plutonierul Ghi{escu imi spusese o data mai in gh-rma, mar In serlos: - $tiu eu ce-!i kebuie [ie: sd {i se aplice zilnic cAtc 25 pe piele pAna o sa dai declarafie. - Domttt le plutonier, i-am rdspus zAmbind - daca voi fi batut, imi va fi greu pAna voi leqina' Dar dupa ce imi voi pierde simlirile, puteli bate ca in perete, ca n-o sa mai ma doard. - Ei, na, mai fi-i ceva! rAse Ghilescu 9i pleca. De data aceastaiegise ordinul sa fie batuti to[i cei 23 de,,pociili" . Sacii cu nisip erau aqezaliin mijlocul curfii, primii ,,pocai$" au qi fost intinqi de-a c_urmezigul, cu dosul gol. Calaii erau dintre definuli' S-au oferit de bunavdie ca sa vadd conducerea cd sunt plini de zel. CAnd cei dintai batuti lipau ca in gur6 de garpe, sublocotenentul a strigat chtre mine: - Victor Moldovanu, du-te Ia cancelarie! Ai de lucru acolo. CAnd am intrat in cancelariainchisorii, am vdzut mai mulli deginuli titrafi care scriau. I-am intrebat ce am de lucru. Nimeni nu gtia ce sd-mi rdspund6. Mai tArziu, mi-a spus sublocotenentul cd m-a trimis Ia cancelarie ca sa ma scape de bataie. Eu insa ma pregAtisem sd mlr culc de-a curmezigul sacului, dar sA iru Jcot nici o vorba, nici un lipat - sa tac pAna la sfArqit' Ofilerul sanitar a venit ink-o seard in celula .Pocai{ilor" cu o alta proPunere. ii invita sd iasa in rAnd cu ceilalli de[inufi ca si faca gimnastica, sa mearga in pas de defilare, sA se intoarcd la stAnga imprejur.'. - Ce zici, Victore, faci gimnastica? mi s-a adrcsat ofi[erul, gtiind ca dacd ma cdqtiga pe mine de partca lLri, mai uEor. ii pe Seilalqi va cAqtiga rispunsului,,,pocaifli" erau cu trhii lirrta in agteptarea la mine. Se pirea ch iqi puseseri ultima rrhdcitlcitr tnittr' 269

- Gimnasticd fac, dar inskuc{ie militara nu fac! am rAspuns eu, qtiind bine ci propunerea era o abila cursa cu care/ mai tArziu, i-ar fi putut trimite pe,,poc;ii[i,, la centrul^d-e instrucfie, iar de acolo la ,egiment sau pe front. Ofiterul plech suparat, iar ,,pocii1ii,' nu mai puteau de bucurie. Seara tArziu, ca de obicei, venea sublocotenentul sd faca numdritoarea; in calitate de gef al celulei, eu ii dadeam raportul. in orele libere, ,,pocai{ii" cAntau cAntece duhovnicegti,se rugau qi citeau Scriptura sau alte car{i religioase. Cu acest-prilej,eu insumi am citit multe caiEi sciise de Elen a Wh it e, int em eiet o a re a s e c te i a d v e n ti s te , d e Rutherford, doctrinarul ,,Martorilor lui Iehova,,, de M.ulle19i de al1ii. Caci-in celula se aflau gi adventigti, qi iehovigti, gi penticostali, gi evangheligti gi... un ortodox. De multe ori, to{i acegtiase contraziceau in problemele care ii deosebeau. Dar disculiile nu duceau la nici un rezultat pozitiv. Fiecare din ei rlmAnea la convingerile sale; fiecare socotea ca.merge pe drumul cel drepigi ca ceilalEisunt pe drumul greglt. Dar,,pocditii" , care mai de care,se sileau sa md atragi . de partea lor. Ba se gi laudau in fa[a sectanlilor din oJag un :a 1u leglog ortodox, care, in scurt timp, va fi cu ei. Eu insi niciodatA n-am vizut mai bine ratacirile lor ca acum cAnd am stat atAtaamar de vreme in aceeagi celula cu ei. CAnd am fost eliberat am iegit mai ortodox de cum fusesem. ii mullumeam lui Dumnezeu ca *-urn nascut ortodox. Insi ceea ce m-a finut mai strArrs legat de ortodoxie a fost SfAnta Cruce gi Maica Domr-rului] intr-o zi, un delinut i-a adus fratelui Vasile o cruciulila pe,care,p-e-o.palte,era reprezentata rastignirea, iar pe cealalta- Maica Domnului. - La closet cu ea! o respinse Vasile. 270

- Vai, frate Vasile, dar dacd cineva, i-am zis eu amirrat - ar lua fotografia mamei tale 9i ar arunca-o in murdaria closetului, n"nte-ut durea inima? Te-ai uita indiferent? raspuns nimic' a $i totuqi, bunul frate Vasile, n-a ramas cu aceeaqiinima impietrita. Alta data, ne ridicasem cu tolii la rugAciune' Un martor al lui Iehova rostea rugdciunea, zicAnd: ,,Distruqe, Doamne, blestemata organizafie a lui Satan" ' Iar in ieasta organiza{ie blestemata intram noi to{i care nu f6ceam parte din secta iehovist6' - Frate Haralambie, i-am spus dupa ce s-a terminat ,,rugaciunea" - asta nu mai e rugaciune rostita in duhul dra[ostei lui lisus. Cum, adicd? Hristos ne inva(d sh ne iublm pAna qi vrijmaqii, dar tu te rogi ca Dumnezeu sa ne distruga? M-am Ingro zit pur qi simplu de orbirea lorl $i totuqi, ei erau gata sa moara pentru Hristos, aqa cum mulli dintre dJlinuqii politici- legionarisau comunigti- erau gata sa moara pentru crezul lor' Un tindr evreu din Eelula comuniqtilor, unde am fost invitat de cAteva ori, a afirmat ca iqi da bucuros via[a numai sa qtie ca, dupa el, urmaqii vor trdi fericili' Uneori, discutAnd cu ,,pocai!ii" despre Scripturi, ii reduceam cu desdvdrqire la tdcere' Tdrziu de tot, unul din ei mi-a zis: - E bine, frate Victore, cum zici. - Dar daci recunoaqte{i cd e bine, de ce nu face[i aEa cum e bine? din nou, dar nimeni nu se gindca Tdcerease agternea sh renunle la convingerile lui greqite. E caracteristicatuturor ereziarhilor care,prin lucrart'a mereu adevhrul invcdcral ' duhului luciferic,tagaduiesc iui Ivan Karamazov cd, daca citrt'vit Diavolul ii spunea s'\ a apucat pe un drum greqitqi-qida seamaci a rat'1t'tt, 277

nu se intoarci, ci sA mearga inainte pe acelagi drum gregit. Arie gi Luther au avut momenie cana giau iL_ cyngs^cytgregeala in fafa rudelor sau prietenilb, ap.o_ pia{i. $i totugi, cAnd mama lui Arie sar.isotia lui Luiher ii rugau si se intoarcd din calea to. gr"qiu, ei rdspun_ deau cd trebuie sa mearga inainte .nTr.io.a sunt pe o cale gregita.Numai omulsmerit se intoarce din cale'a lui a.tunci cAnd igi da seama cd este gregiti, dar omui plin de mAndrie nu se mai intoarce. La Odessa mA imprietenisem cu vestitul rascolnic Melnicov. Om foarte^cult, era intru totuf de acord cu biserica ortodoxl oficiala. Dar cdnd l_am inireUat de ce nu se intoarce la matc6, a raspurrs: - Sunt cincizeci de ani de cAnd mi aflu printre ras_ colnici.^Ce vor zice ei dac6 m_ag intoarce la biserica ofrclala/ - Dar Saul din Tars, i-am rdspuns _ a {inut cont de pArerea fra{ilor lui de altadata c^And s_a intors la calea cea adeviratd? Bdtr6nul rascolnic a tdcut, dar a rimas pAna la moarte cu rdticilii. dreptate avea Apostolul Neamurilor cAnd zicea: .CAta ..."9i trupul de mi l-ag da sd fie ars _ daca nu am dragoste, nimic nu-mi folosegte,,. ,,Dragostea nu se atrufegte", ci ,,se bucura de adevar,, . $tiind toate acestea, cdutam sa nu ma ating de laturile ce mi deosebeau de,,pociri{i,, ci mai degrabEma sileam , sa rntaresc le_gAtura dragostei dintre n6i. O platforma era Iisus pentru care tofi erau gata sh_qidea :-?_T_u"a vlata-

15.BOMBARDAMENTELII
Cu cAteva luni in urma, pe vremea bombardamctlurl-a ars telor, rimisesem din nou farR cama$a Etltva cu care lml mal acoPccu desiivArqire ultima zdreanld pl"ptil 5i spateie.Ca sa nu r'1mAn gol' ma gaui** dc la vc'staEi sa-mi fac d irr ;;;;;f "tp.ini.optuqeala de camagafara mirncci' Dar bucata de saiin negru url fel la giadina de linga Bega,doua strroridin ;tJ ;;r"ns Domnului, necunoscute,au venit cu Llrl coQEl' Oastea of er inJ;;; ." au i mpA rfi t mA ncarea,m-au chemat' noua' du-mi o camaQa e purtarea de grija a iui Dumnezett' ma gan,,Mare ca eu ntl deam in siiea mea. De inde au gtiut surorile cum de au adus-o exactin ziua cAnd n-tr aa*^qaZ $i "* aveam mai Pe cea veche?" Tot pe atunci, Direclia Penitenciarului a primit o cartc postali de la preotul Pctru, fratelc meu mai marc' carc da'caprintre delinu{i existd un oarccare Vic5" i*"i*t" ca biata iorMoldovanu. i'reoiul Pelru qi-a adus amintc la Timigoara Ei' mami ii spunea mereu de Victor ch e bucttroasa au.a tutu 'ia primi o parohie in Vdlcea, va fi p-eVictor, fiind mai aProape' cd-l va putea vizita Am iaspuns imediat la aceasthcarte poqtalh' iar prcodAdca toatc tul Petru a revenit cu o scrisoarein care imi cuvAnt despre parin(r' i"iot^agif", dar nu scria nici un gtic clcsPre ei"".l llamrugat insistent s6-mi scrie tot ce asigur"atcA,dupd atAteat'recazuripe care lc-atlr ei. L-am vcqti suferit, voiii in stare sa mai suport eventualclc' friste pe care le banuiam' De data aceasta,Petru - dupa o lunga intrclcitlc('r('/ pe care a crezut-o necesaraca si uu fic vcstca pt't'it al pii i.ttl.outa - mi-a descris pe larg sfArqitul tragic ( rr ASCtlrls('s('l'ir unde sc rinlilor. Au muritintr-o trangee,
1/J

in chip deosebit.le frumosS; fil" c.1, finAn_ du-nede mAna, intratamAndoi am in biseri.u etajdin ., Odess.a, unde mA rugasemde atdtea oii.l.,t.or"ra_ ir., subsol, unde erau reiarate celedoua altoie.Era linigte deshvArqita. CandelcL pliicut, ras_ ]icaleiu.il"r_';, pAndind o lumina lina gi rlulce. N; nimeni in biserica. Nu erau nici preofi. M;;;-J';tul ";; ei inge_ nylch earain mijlocul biiericii .a;iil; i,.'I"i,,,s.,u *tto_ stivireaTa',...Ei cereau indurarea M;;;ii;*nului. in urma acestuivis, am rdmasincreclinlat mama. "JUinto 274

parca zambea ;:Til:iliiil:: rot mama

inceput un adevdra! inf91n d" iar bombele aruncau _ pe lAnga s.chijc _ ".pr;, gi pamant pe care il rAscoteau.Atunci d"i;ri;;i_a lovitpe tata "-",!ytS.r" in tAmpla, iar cAteva kilograme de pamant i_au acoperit asfixiind_olMama o *.i.if p" loc, iar tata IiT:i:T"t, la spital. Astfel tata n_amai ajuns f"p"."ii" din VAIcea, ci - dupa moartea sa nea$teptata_ i fost aruncat intr_o groapa comun.i, iar mama _ fiind sub ochii lui petru, a fost inmormir.rtaiA i stra ulegti' care era plin tle..e.oroci gii rer'g; fit]mitirul Iata roadele raiboiului! rnA gAndeam amdrAt. Iatd pentru ce tofi ma inctemnau sd iau arma in mAni! Durerea era mare pentru mine care m_am vdzut dintr-o dat6 orfan. O"qi imi venea greu sa mA obiq'uiesc cu "_o*-fia*,i"i"r, gAndtil ca iaca"-eventual, voi iegi.din inchisoare, n-o sa_i mai vad p"-f"irrrgi, uu o sd mai me rg Ia m am a ac as A . Printre altele, petru a mai r.rotat un amanunt in scri_ soareasa: cAnd o scos

cA b.^ .#.:t ll"]:'iinf ff I il."Hl': te b"-;;' if va

alti refugiati. La data de 4 aprilie 1944,cAnd avioanele americane bombar

in sfArEit' la dupA atAta suferinld qi pocainla, a ajuns' odihna qi fericirea veqnica' Mcr^L-am visat qi Pe tata, dar intr-un loc intunecos un schelet'$i totuqt o vocc mr-a ca sea incet sl eri s^lab

3""t,'"lt]'ri-;";ii

ddi.a'u."o sA zicir,sh te rogi Pentru eI"' noaPtea' La Timigoara bombardamentele s-au efectuat Puteai sa gasegtiun ac pe parasuteleiuminau ca soarele.

qi tot mai"' esteriadejde pentruel'

hanqeele se ordinelor, retugiarain t:. il;;il;;; voia 'il ;;;,i;t,,pocaiqii" , lasAndu-se.in lui Dumnezeu'
ne-a lisat' arr .a.t ot in ceiuh' Dar plutonierul nu eu de viala voastrd? - Ce? striga el. Vrelisa rAspund Afarh! La tranqee! proAm ieqit cu to{ii. Escadrilele de bombardament permanent, greoi 9i inspaimAntAtor' tgotttot dt ceau r.rr', in cAtei'a locuri se vedeau incad-eau ;;;t;1" ^b,"t'' decAt un rest cendii mari. in curtea inchisorii n-a cdzut de paraqutd arsa.

76.23AUGUST i944
au trecut qi Asa cum trec toate in lumea aceasta' mei la cele vcEau trecut 9i parinlii b.;;;;;;""i"1e, cu tovaraqul nice, aga cum a trecut Florici, impreuna hotarul acestei lumi"' Dupd cutn sc de ra",'Ji".tto au si fie impuqcali, do.i cAtedoi' iu ficcart' riJif*", tl;ttit iestul din cei +Opuqipe lista Dar inca it a"*in.a, "tt destinele oamctrilor 5i hotar^asc ,lu aot-,ttututcA cei ce nr rsl; t r r Lui ut" tut." l or ce-gi punnadej deai nD omnui' la Curtea Marliala." lr ri I lit lt'r Seapropia ziua d'e23 august 1944',Arm'rtt'lt' dcl ' atttl 't t l'r A t r lt si A ntonescu se retrageau i l r stnt'r 'r ( t : "rr r r 'r l comuni sti i au deveni t mai bl i nzi ' nrai 275

:fr"l*lT"r:

Dar inainte de eliberare, pJ_"r,i, .., o pro_ ,^. partea plutonierului. 1* imi'spurrea ca are o fatd l^11"* $n congenta Ia doua obiecte qi ma ruga # *".g la e.lacasa ca s-o meditez. Am plecat insofit de o santinela. Solia plutonierului ma primea foarte frumos. in fiecare zi flce'a cAteun tort gi mAncare aleasi. Nu.lipsea pah;;;ilide fuica. Eu insa-n-am mai gustat din ziua"i.i lS,"fi"*trie a" 1940nici

riscur i;;:- ; ;;;,i:iH:'#;0t'ff:'i:1 vieEii

:,T! f cu srguranta vefi fi eliberati. ca a$a ji iltr _ _agevar, a fosi. Statula finut conr refuzat sa luptdm impotriva comunigtilor, canoi am iar ,,deinte_ r:onhtd.bat pr*tor', O"rig,r., iou"astapanire nu ?r:byt dupa motivele noXstrelauntrice; totuEi l:_i t"d*."i lupta noastra pentru pace,pentru dezarmarea totala generala,intemeiatd. baze religioase-_cregtine,gi pe s_a bucurat de o deosebitasimpatle"irrla-naurile comu_ nigtilor. Era mare lt

fricogi. Avocatul popescu, care se afla inchis in celula comuniqtilor intelecluali gi care deseori mi poftea in celuia ior ca si stdm de.vorba, *i_" ,p"riamurit ci noi, ,,pocaifii", vom fi amnistiati. parinie, m_a luat avocatul popescu de i.u9"-*il "-_ .," ne plilfaT prin curte _ eu cunosciegite,

- *

llf,

debaut-ura amegitoare. b1"J,Iri'.Jruro, prnr_

Predam latina qi franceza. plutonierul se mira gi po_ vestea la inchisoare cAtdcarte gti" pa;*t"l;_. Dar doam_ *a lasa singur cu fata gi cand j"uu sd intre in l: camera noastri, batea sfioasa in """oiu uqa. Fata era foarte distrata. RAdeaintr-una gi nu era ate,.,ta'ia'explicafiile ..I^ situalia in care *a uflurn."ru-'pfi" a"..rgine Ei Ilf loarte rezervat.

276

Vazand cd lucrurile nu inainteazA in sensul dorit' deso"ste-cit".ra zile doamna intra pe uqh qi-mi spuse ihis: - Domnule Moldovanu, fata nu are nici o corigenta' fiindca am vrea sa te avem ginere-'!.u Noi;-;;;;itat de preot qi am vrut ca qi fata noasffa sa ile sunt filca preoteasA. Am ramas tare surprins gi intimidat' Nu md aqteptam de!11$i la o asemenea ProPunere. E- drept :a TYlti profitau de asemeneaocazii' Primeau balu' halne' mannu Eu dupi elibcrareo luau la sAnatoasa' insa i;.l;; ti io. urla ca asta' Nu ma lirsa inima sd-mi Jui" ;;;; bat joc de oameni - Doamnd, i-am rdspuns - dar e prea mare diferenla de vdrsta dintre noi' arguMama fetei insd mi-a rdsturnat imediat primul ment. meu - Asta n-are uici o imPortanta' intre mine 9i solul e o diferenlir de douhzecide ani' Parc-ar fi intr-adevdr, fata era foarte bine dezvoltata' douazeci de ani' CAnd a vdzut ch avut optsprezece sau iu uttr"t de argumente,i-am spus cu aceeaqi ;;;;G&i" franche{e: Dom- Doamna, eu de Ia minastire am ieqit 9i' dacd tot la mdnhstire ma voi intoarce' nul ma va eli6era, - Ei, domnule Moldovanu, n-am facut nimic' - imi pare rhu, doamni cd nu vA pot implini dorinla' pentru ci eu sunt hotarAt sd nu md casatoresc' De atunci n-am mai fost invitat' urmaus^a Trecuse 23 august 9i, dupa iege, "pocailii" mal r1e-a pusi irr liberta[e,totuEidirec[iuneait'tchtsorll fie la.15 septembrie' nostru, pAna t"tit*,, it ^sentimentui rogiile, varza qi festul cle zarzavat din .""a ^a""a* grAdina. 277

oase,dar inchisoarca-primise ordin sa'seevacuezeEi sa t-yegldin cauza iupietor carein.*pus"J. l"^::::,9 L/eQr graDrt/-capltanul lte_apus totugi o inlrcbaie celor ce eram de tate. - $i acum, nici impotriva nemlilor nu luptati? - $i nemfii ne sunt frafi, a r6spuns Teodor. Capitanul zAmbi gi pleca.

de vorbacu minecu privireru.o-""i"!".itl *"t" r"iigi

am acceptat,infelegdnd ci nu avea cine sA ne ^ ,Noi. rnlocurasca,mar a.lesci, majoritatea fiind din estul tarii. nu aveau, deocamdatA, drumul libcr spre ."r"f" f,"..^i" acestristimp am incdrcat camioale intiegi a" puroJai.i transportam la fabricade marm?ladj. Ai.i, tot f ,.il: l" nor/ rnvarteam la manivela, .lazdrobitoarc. Cdnd comunigtii au ajuns la marginea Timigoarei qi lupta cu un grup de nerfigi,care incA nu se 1u incequt oaueau batutl, atunci am fost cliberagigi noi. Capitanul rni-a dat 23 de bilete de iegirc p" .ir" le_um iirpa.lii fiecArui ,,pocAit', in parte, rostind vesel gi grumet: - L i b e r...liber . . .I ibc r . . . , Directorul inchisorii, foarte binevoitor, a vrut sa sta

17.CATRE PREOTULPETRU
j,:_.1l1cu de{inulii spre Lugoj, subiocotenentut gi_a ,.. ruar ramas bun de la mine, spunAndu_mi ca pusese la cale evadarea mea in Iugosiavio .u ,a ma scape cie moarte. - N-a$ fi acceptat, rdspunsei zAmbind. - Te-aqfi scos cu forfa, rAdea sublocotenentul. . Acum insi, cu biletul de eliberare in mAnd, nu gtiam irrcotro s.-o-ap-u5. Timigoara ir-r o proi"roara care ma vlzltase la inchlsoarcqi care imi spuscse ".u sa trcc ltegregtt 278

pe la parintii ei cAud voi fi eliberat. Ele crau trei sttrori, ^toate ca foartecredincioase 9i parin[ii lor. irei profesoare, Eu aveam adresa,dar mi-a fost ruqine sa apar in fa!a lor in halul in carema aflam. $i atunci, m-am intovaragit cu penticostalulVasile gi am pornit amAlrdoi cu traistelein ipirrare, cu caciulilc Pe caP,cu bocancii in picioare qi cu parrtal oni inumai zdrerr[e. Se irrnoptascde-a binelea qi noi incA nu aveam uude dormi. Nu Ceparte de inchisoare se afla o harbuzarie parasitA.Bordciul era pustiu. In prina noapte am dormit ir-raceastirbostanaric, in bordeiul parhsit. A doua zi, Vasiic mi-a propus sa mergem la un fratc ora dc rtrgaperrticostal TimiEoara,careavea tocmai. dirr vcci i i uue i mprcul l a ctl al Ii pcnti ct-rstal i ni . Le-am spus deschis cd uu fac parte din secta lor. PenticostaliitotuEi mi-au ingaduit sir asist la ora lor de rugdciune. Mi-au dat o Biblie ca sd citescvreull psalm oaiecare,caci ei obiqnuiau sa se roagc liber, cu voce tare, to[i o data, fiecare in felul sau, fara sA se sinchiseascddc ceilal!i. CAnd toli penticostalii,in rAnd cu mine, s-aLla9czat in genunchi, formAnd o roata, dArd.liau geamurile dirr caula tunurilor Ei bombelor. O fabrica de linga Timi$oaraera in flacari.Penticostaliiinsa iqi coutitruau rtrgaciunile, iar eu citeam in tainA psalmul 91. La trn m()nlcllt dat insir, o femcie de l.1ngaminc, carc-qi girrcamiinilt: tl strAnse la piept, a inceput sA tremure, rostitrd I'l1cre ,,A LI LU IA" , cu glas sacadat'Era un trenrttr ncfircsc ciin {'a(;r Mi se pirea cAaltcinevao zgAlfiie. O alta fc'mc.ic mea, care era maritata qi venise la rugirciunc ctr copiltrl in brale, a luat fulgcrAtor o pozilic drcapta.qi a itrct'p1t1 sl rosteasci, Parca cu o voce straina, nrai bariratt'astir, Vorbea, ctlnr ziccattt'i,'irrlirrrl'r niqtecuvinte necunoscte. ca inspirate de Duhul SfAt'rt, Apostolii L)('\rr('nrttrr' 27c)

Desigur, aceastai fcmeie simpla nu putca sa scoatA acestecuvinte strdine din capul ci. La inceput, nu zArisemcoarneicdiavoleqtialeingerului luminat, sub cllipul ciruia se prezentaseinqelaiorul. Dar mai tirziu, mi-am dat seama ca pcnticostalii,cAnd tremura qi vorbesc in iimbi inspirate, sunt poseda[i de drrhuri rcle, caresunt acoperitecu o pojghigi de evlavie, c,asa poata ingela mai bine. Iar Satana irladins vorbegte de Satanaca s.1creacli lumea ca el e Dumnezeu gi ca e irnpotriva diavoluiui. Ca qi la spiritism, la penticostali apar lucmri supranaturale in chip real, dar cei inqeia(i nu se gAndesc ca qi spiritele reie pot sAvArqi lucruri supranatuiaie, nu se gAndesccA gi demonii pot imita qi caricatura ... \rorbirea in limbi strdine care la apostoli 9i la primii creqtini s-a facut prin puterea Duhului SfAnt. Di n ca uz a av ioanelor ,,s tu k a s ,, c a re mi tra l i a u populafia civila din Timigoara, impreunA cu fratelc Vasile, am plecat pe jos prin por.,rnb gi peste ogoare.Cu noi s-amai asociatqi un pictor evrcu ce-qifacusestudiiie in Italia. Era nemulqumit de religia iudaica, zicAnd ca e obscurantistA. Seara,toli trei am ajuns intr-un sat" Am intrebat clac.I printre locuitori estevrelln frate din OasteaDomnului, gtiind cA ei snnt prin-ritori dc strAini. Oamenii ne-au ardtat casa unui ostaq al Domnului. CAnd am intrat in.luntru, i-am spus deschis stApanului caseicA venim de la inchisoare. Bietul creqtirrne-a primit cu toati dragostea. Ne-a dat sA mincam lapte, brAnzA,pAine din destul, dar se trita ciudat ca numai eu imi fac cruce,iar ceilalgi doi - nu. Dupi ce ne-am culcat,s,lrmanul stapAn a vegheat toata lloaptea, fiindu-i teamii sainu facem vlreo spargeresau vreo crinra. 280

spre A doua zi i-am muilumit Qiam mers mai departe urma sa luAm trenui' Turnul Severin ul1de noi eram Drumul de larh era lung qi obositor, iar era o femeie' de foame' Ldnga o fAntAnd leEinati uor*" GospoL" i.l" .rginea, i-am cerut obucata de paine' fetila ei.o pAine Ji"o-t-u dus acasa qi a trimis prin qi un coqule[de stru5;uri'Am.mulqumit' rre-am i^t ""ea i"iarit]ait pomana fcmeii n-im s-o uit niciodata' era preCAnd am ajuns de-a lungul Dundrii, qose.aua a" .udurrr" de cai'-Spuneau laranii din partea sarati iu-goslav' iocului ca nemlii mitralia.t rn^"t"tt de pe larmul sA meargd Pe Sosea'Voia sA E-".""f"i ii era tare fricA ptin pidure, pe unde rnergeau tofi cAlatorii' "."f""t.a adi, t-ain asigurat ca, daci ne vom pune nadejDar noi un riu' dea in Dumnezeu, nu ni se va intimpla nici a mers cu noi 9i s-a convins cA cei ce Evreul, incuraiat, cred in Dumnezeu scapd de orice primeidie' doi Ne-am desparlit de el la Turnu-severin' Noi nu aveam bani' La ,1"-u* l'trautin'tren fara bilet, fiindca inchisoarea .""tt"f, am aratat biletele de eliberare din ne-a ldsatin pace' In acelaqivagon *itito.i Ei.ontrolorul t"iffou qi prizonierii ruqi eliberali ca 9i,'pocaifii" ' ." "oi ruseqti' Ei intonau cAntece adresa preotului Petru' Fratele meu se afla in $tiam in satll Contea aln luaequi VAlcea' CoborAnd -gara mi-am iuat iamas bun de la fratele Vasile iita*tt*i, Distanla .u.""*".g"o spre Bucovina qi 1T luat-o,pe ios' qi flamAnd' In septembrie era mu.eliur eu eram obosit qi era inca destul de cald, iar caciula qi bocancii apAsau destul de greu. atarnau fi Pe drum, am vdzut o caruta plina cu ceapa' Aq in traisid' mAncat o ceaPa cu pAinea pe caie o aveam L-am intrebat pe vAnzdtor. El credea cd vreau sh cumpar o cantitate mii ma.e' Dar cAnd i-am spus ca numai 287

toata dragostea,mi_au dat --"ot-"" rnAncaregi loc pentru odilina. Di mi rrca( aanr por nit d i n n o rr Ia tl rrrm . Lu tata supta de foalne-,cu hainele numai zdren{e, l:l|n..oplopiat de sarul Contea. La marginea lui a'ri

s-adecepfio'at mi-adatcAteva si cepe 5E'}T}:|jlcare' a prins intr-unsaruc olrer.ri de veseli gu_ qi _",L:,"11-l ralrvl care m_au prinrit.crt

18.1NAPOILA FRASINEI
care batea in poartA' PeLruse uita mirat ia cergetclrul se intreba: dc ce-o ft z2rmEra nedttmerit in sinea lui Ei bind strainul de la Poarta? - Nu ma cunoEti?Ett sunt, i-am zis bucuros ca am ajuns,in sfArqit,la un adAPost. - Vai, Victore, pe cuvint ca nu te-am cunoscut' Marlo! strigA Petru pc preoteasa,- vino repede, a venit Victor' o De ce nu - Vai, saracu' Victor, vii de la ir-rchisoare? ne-ai scris ca vii? ma intreba cumnata' - N-am Etiut precis data eliberarii, am rasPuns, refuzAnd sh intru in casd aqa cllm eram' Cumnata mi-a adus rufe curate ilrtr-o magazie, unde m-am spalat qi m-am Primenit. La Petru se gdsca un costum de-al lui Vladimir, pe care l-am irnbricat, fiindca nu mai aveam nici o haina cdlugareascA. IntrAnd in casacumnata mi-a pregatit in fuga ceva dc mAncare.DupA masa au iuceput intrebarile din partca fratelui qi cuml'ratei,la care eu rarspundeam,istorisindu-mi amintirilc Ai Pa!aniile. - $tii, Victore, ci clupa ce-ai plecat dc la Misiunc' prietenul nostru Mihai Z. tc-a catltat la Odessa,dar uu i-a ?uncgionar rAspuns:,,Victor Molclovanu uu mai este prinire cei vii" . Iir in Coqeni, Pe uEa Primhrici s-a lipit Ln afis unde tu erai trecut impuqcat. Prin ce miuune ai scapat? - UitAnclu-mainapoi qi cugetind la toate celc petrecute, eu cred cii am siapat, inir-adevirr, numai printr-cl minune dumuczeiasca, iar ca o c<lnfirtnarccste mol-l()moarc' strul din vis care de douA ori a irrcercatsa nra in ios,zicalrcl: ,,l)oamne, dar cAndm-am arutlcatcu capul 283

;:tlllft:,9:,'ff:"

am Pecare intrebat-o loc"ieqi.' "iid"

Dar batrAna,la rAndul ei, m_a intrebat: - Ai treaba cu el? - D^a, i-am raspuns calm qi politicos. - Dar cine egti drlm.,"ota? m_a privit ea neincre_ _ zatoare,mdsurAndu_madin talpi p;r;-in iregtet. - Sunt fratele lui, i-arn zis toi aia de tinigtit. Dnl Fratele sfinfiei sale?rni irit."fr,.Ji" .ce in ce mai mirati batrAna. pai cle uii'a.-*i"uaoz Ai fost prizonier? ",,a" Nu. Vir-rde la pugcdrie, i-am rAspuns, , ,'--r -^'"' fAra sa ma folosesc dc cuvAntui ,,iirchisoare,,. se kase batrina pr-rfin inapoi _ dar ,^-^P^",ti.fuqcarie?l cre ce ar stat acolo? pentru vreo fapta? ma inireba din nou batrina, socotinclu_mA vreun tAlhar sau criminal. totul nedumerita, babina tni_a aritat casa gi a rAmas locului, uitirrdu_sc h"rng irr .r;ol;;;. Aflind casa,bateam in poaita...

^."t"u?l;rff;t}.o Cu

fapta' i-am co^fi'nat ba.uiala pe

facd-sevoia Ta,,, in funclul prapastiei Dumnezeu m_a prins in plasa lui saivatoare. - Tata mereu il blestema.peGala Galaction,adauga cumnata - zicea cA numai din cauza iui te_aicalugarii. Cica el te-a convins. cine priveqte lucrurile Ia suprafala poate susttne o asemenea parere. in fond, ",,*,)"^11t eu i_am reiuz,at pc Cala Gaiactiorr cAnd acestap_entruprima oata mi_a pio: pus sd iutru in monahism. -Cand exista o cnemarc sus, nici Dostoievski, nici Gala Galaction ,ru sunt factorii hotdritori, ci numai harul Duhuirii S;;;;1" carese acia_ uga.- bineiufeles - voia libera a omului. Figura stare_ (ului Zosima gi indemnurile lui Gala Cnil.tior au gasit terenul deja pregatit in inima mca. - Unchiule, sari gi nepofelul cu o intrebare _ tu ai avut ce mAnca ia inchisoarei - Da, am avut mancare destula. CAr"rdlucram Ia gradinA ni se dadca un sfert de paine i" ff"r. ap"i crcclinciogiidin oraE. inti^lo lhemat "" O o sora ld".",nll la vorDttor. Avea ur.l cog plin de bucate. Zicea ca mi_e verigoarA,dar eu n-o cur.rogteam. Ea ma minfea pentru cir era sublocotetrerrtui fiqa. Era o baptista de careauzise d e mi n c, mi - a adus un c oE' d cp e l ,r" fi ,i a .i ra p c c a re le-am imparfit cu to{i cei 23. b" Cri.t"" qi de pagti veneau doamne cu coquri mari pline cu cozonaciqi oua, imparta cu mAna lor fiecarui definut in !:::lO^sa.le partc. l\c faceau o marc bucr.rric. Dar pcntru fr.rmatori n u c ra mArrc ar c uf ic ient a.E i d a d c a u s p a i n " n q i c a rn e a pe figari qi ram.ineaufiamArrr'i. cand $i'at.,nci, 9tl:]olba pe mine rrancaud, strigau de la distanfa: To_,y:l_"",t , , t 'ot t a b u n a , dom nu M oldo v a n u l ,, i a s a p ri c e p q i s a le dau lor. VAzAnd cA la masa n-am gustat nici {uicA, nici vin, Petru m-a intrebat: 284

- Nici la Odessan-ai baut? - Nici. Sa vedeqi ce mi s-a intAmplat intr-o familie' To[i qtiau ci eu nu gust nici un fei de bautura amelitoare gazda mi-a turnat rom iu ceai' Eu am simtit qi qi, atur-tci, nu am r"ft-tralceaiul' Gazclami-a spus ca sc suPAradaca r-lrtrilvut beau ceaiul. Eu insir i-am zis: ,,DoamnA, eu sa pati ma be[i ci . A cum sutri vi i tor preot' A r [i fru m os *a ,r"a"qi iavdlindu-mi, beat, pe sub garduri?" "Ntt' mi-a raspuns gazda" - ,,Atunci de ce insista[i?" De data aceastaei m-au inleles qi m-au lAsat in pace' - Dar eu cred ca tot ili mai vine pofta de uu vin bun' rAdea cumnata de mine. - La inceput, cAnd eram la Frdsinei, imi venea in vis cineva - gtiim eu cine-i! - care imi oferea cAteun pahar d.evin rogu. Eu nu rezistam ispitei gi-l beam, dar tot in vis imi parea rhu ca nu m-am {inut de fAgaduinta' Cand ma degieptam, eram bucuros cA a fost llumai vis' Dar mai tAiziu mi-a pierit aceasti pofta' $i chiar cAnd bcam pe vremuri, beam per-rtruca ma trallsPorta intr-o lume mai roza. Dar acum, cAnd din mila lui Dumt'rezeu' la Domnul Iisus qi Maica Domnuiui irni fiecare rugAciur"re ofera vinril Duhului Sfant, care imi da o fericire de mii de ori mai mare gi mai curata, nu mai am nevoie de accst surogat care ili distruge 9i trupul 9i sufletul' - E.o, qi definu[i nevinova{i? se iuformi cumnata' - Da. Mi-a ramas in minte un baiat' Era cioban la uu boier. Lupii iau rApit niqte oi Ei boicrul l-a acuzat ca cl a furat oile. L-a batut, l-a dat in judecata qi I-a bAgat la pugchrie.Dar vA spun cA agabataie n-am vdzut in via[a mea. Tot trupul bietului biiat era rat'rAldnga rana, umPIAnflitura lAnga umflatura Ei vAnataie lingA vdr-rataie' 285

gea Si sc vaieta zi qi noapte de dur.ere. Nu putea nici sd Eada,nici sa stea cuicat. - Mi-aduc aminte din Seminar, zise petru _ ca era un preot care avea o misiune speciala printre deginugi. Ve_ nea pe la voi? - Venca, intr-adevir, dar misiunea lui nu era pentru Dumuezeu qi pentru mintuirea,.,fG"i"i. Citea acatis_

m-am pomenit intr_ozi cn un domn de Ij Curiea Mai_ tia.la o lista de intrebdri,." 9u mai multe "rr;;;i;;qi'cu scris,ca sd aqternpe hartie ce"^'."'"i nu m_au ::]1.1: spun. lasatsA $i eu am fdcui-o. Am notattoit" n.grl*"rl_ tclemelecontrarazboiului. - Mai Victore,relud petru cu mai multa insuflefire_ monahale.Eqii inca !u n-ai dar inca fagaduingele -;;;r,r.;"j""mna frate. Fa-tc, bre, preot_ r"tr.'cirJu d"e Rd_ dulescll/ are o fatd cal-ee in ultima clasi de gcoala normala. o fatabuna.Va fi invaEatoar". E V;i, avea salarii.De ce sd te chinuiegtio."io, i" .r-rrrr_,lii douA f,rari,_,"ir_ lui? 286

birl;i; d";il#i:'dlT,:: :: *.:|ll,,,",lllt;

o morisci qi apo_i aiitcpta ca definufii sa-i plateasca -rrr1;ir,d;;;"io ort"rl"nto... vorbegti? Se indigrra cumnata _ _ - 9" se bucura la sAraciaacestor nenorocigii' - Mai mult decit atAt:cAnd venea cu aghiazma sau cr-ricoaua de Craciun avea un cAntaref clirltre delinufi, care_c1n!a. bine gi_l inso(ea prin toate celulele. Oo. iu urma tofi banii ii lua preotui iar cAntareful,"," pri;;; nici un ban. - Dar e adevdrat ca la judecata nu fi-au dat voie sa te aperi? intreba iarhgi petru. - Pu rq i sim plu m i- aupu s c a l u q u l i n g u ra , c u ms c z i c e . _ Totuqi, ei au fbst cur:

tr-rl SfAntutui Nicoiae.de

.n

Peh'u insi nu gtia ce gtiam eu. El nu gtia ca tocmai in ,,chinuriie" de la Frasinei eu imi gaseam fericirea pe care n-o plrteam gasi nici in cisAtorie, nici in bundstare' $i apoi ftatele meir nu gtia cd qi eu sunt logodit, casatorit, indiagostit. $i aqacum intr-o teacl nu pot irlcapea doua sabii,"tot astiel in inima mea nu mai putea intra o alta dragoste. Pentru vecii vecilor mi-am dat inima iui Hristos.lar Iisus md chema din nou la Frasinei. - Mamico, ziseintr-o zi nepo[elul examinAndu-mi pe mine - unchiul Victor sta la noi ca pe ace' Nepolelul a sPus adevdrul: stateam ca pe ace, ca pegtele pe uscat, nu mai aveam ribdarea sd mi intorc la FrAsinei. incetul cu incetul, barba mi-a crescut din nou, cumnata mi-a cusut haine calugaregti gi, tot intr-o zi de septembrie, am pornit din nou spre Frasinei. La acelaqi metoc din RAmnicu VAlcea, l-am gasit pe m-a prim.it acelagipArinte Arsenie, care,de data aceasta, cu drlgoste. Pdrintele stare! Simeon se afla tot acolo, Ia starelie, dar eu nu am indrdznit sa deranjez. Se intunecase,era seara tArziu gi nu voiam sa-i mai tulbur liniqtea' Si apoi, drept sa spun, mi-era teama cd e supArat pe mlnb. ii facusem multe nccazuri 9i ma gAndeam ca n-o sa md primeasca. Dar cugetAnd astfel, la un moment dat, uga se deschide gi -"in cadrul ei - apare figura blAnda gi plina de bunatate a parintelui arhimandrit. ZAmbind, qi iertAtor, ma intreba: - Bine ai venit, frate Victor! Vii ia noi? Mirat peste masura de dragostea parintelui stare!, l-am intrebat: - Cum, prea cuvioase, nu sutlteti suparat pe mine? - Pai, dL ce sa fiu suparat? Hai, vino la noi, cA te agteaptaphrintele Natanaii, parintele Varahil... 287

De bucurie, i-am sirutat mAna ca fiul risipitor si a doua zi am ajuns ia Frasinei, r.rr.rde intr-adevar ma astlptau.frafii gi parin[ii mei iubifl, chiliu[a, padurea, p'asdr i l e " ...

POSTFATA
incredinlAndu-mi, din partea editurii Paideia' contribulia parintelui arhimaridrit Paulin Lccca referitoare la ,,Fiumosul divin in opcra lui Dostoievski" , pentru a efectua,cu relativa competetrtaa uuuia ce a collsAcrat cAteva cdrli mareiui romancier rus, o lectura din afarA (din afara editurii) a manuscrisului, doamna Etlgenia Petre mi-a inmAr-rat,in ultima clipa a scurtei noastre qi jurintrevederi, ca Pe ul1 facultativ material auxiliar, o scurta ezitare (in loc de un nalul sfinliei sile. Dupa manuscris,ma pomencam cu doua!), l-am luat totuEi 9i' autor' o dath ajuns acisA, spre a-mi face o idee despre o* inceput sa citesc jurnalul' catugar'dostoievskol,og, nu Rm inc"pnt sa-l citesca.-i... m-am mai putut opri' Ceea ee t.ebuia sa constituie o lecturi oarecare' de stricta irlfor*ur" cu privire la persoana autorului, s-a dovedit de u fi, p" masura desfaquiarii ei infrigurate, o lecturi ^mari , entuzi astd, s6rbi toreasci , o adev'1r at A zi l e ori revelagie.Una din aceleade care nu ai parte de multe in via[a. jurnalul minim deghizat (o paginA la inceput.qi un intervenlia naraslngur- rAnd la sfArgiireprezinti toa-ta care, relaland in fugd cum a descoperit' torilui anonim un in podul bisericii din incinta ministirii Frdsinei' ghl bejit e" ce ,,.i i ut gros cu scoarfe coqcovi te 9i ani in urma in aparlinrise unui frate teolog,-trditor cu se aiea manastire, pre numele lui Victor Moldovanu' 289

Aici se termini caietul fratelui Victor Moldovanu.

grAbegtesd-i dea cuvdntul acestuia),De Ia moarteIa uiila. e-ste alcatuit din trei par{i qi acopcra,in timp, un intervai de patru ani (1940-1 944). Fara datc:,,Nu elau numcro_ tate zilele. Nici chiar lunile", precizeazAprimul narator, anonim gi cu un rol foarte modest in economia volumu_ lui, caietul-jurnal era - mai prccizeaza acelagi ,,mai degrabh un caiet cu memoriit . Memorii deci si nu iur_ nal, rnemoriile, in mod cert, ale lui paulin Leica. deoarece strAvechea gi strdvezia convenfie a caietului gasitgi,,publica/' de un scotocitor de car{i gi manuscrise ingalbenite ne permite sa-l ideniificim inku totul pe al doilea narator fictiv, cel principal, Victor Moldovaiu cu autotul real. Un tAndr basarabean care in dramatica vari a anului 1940 trecuse Prutul in {ari ia o hotarAre majori, cruciald., de naturd a provoca stupoarea colegilor sii, veseli stu_ denfi teologi, 9i chiar mirarea unor profesori (Nichifor Crainic, Gala Galaction): aceea de a se cdlugAri. $i nu oriunde, ci tocmai in austera mdndstire vAlcJana Frasi_ nei" Cu toate ca,placAndu-i vinul gi femeile, pdruse pAni atunci mai degraba un foarte dorit tovarag de petreceri. Anumite antecedente profunde ale acestui atletic act de voinlA ce pare multora un semn de boala (mai exact: de scrAnteald)existd totuqi ingropate in copilaria gi adolescenta personajului (mila faga de suferinzi, imposibili_ tatea de a minfi, evitarea literaturii pornografice etc.). Fara a sta mult pe gAnduri, degi totodata faia certitudi_ 1ea c,a va reugi in temerara sa nazuinfi qi in ciuda faptuJui ca aproape pretutindeni este intAmpinat cu scepticism, tAnarul ia calea sihastriei. Si cu toate ci aceastai se pare Ia inceput un fel de inchisoare iar unii calugari - cu mult sub faima lor, dupi un timp miracolul se produce: prin rugAciuni aprinse insoqite de guvoaie de lacrimi fiebinfi, rostite in chilie sau in miez 290

pri rr ar ct t lt 't t t ' dc padure, utrde sc rcfug,i azaadcsca'

t1
t i

ilrffiil;;ptin

I
f

$ *

I
l

*.rtl.l (umai la umar' si vise fralcate),grin prevestitoarc altc il;;;;;tiange bircuria-neascmuita' clc rrmpl'e dtlt' d'e tAnarul"sc ,"rrit'r", qi continuAa credin[eidobAndite9i ncrett' """.itii"i,^ intarite'intr-atAt'incit nici zi de zr,noaptede noaPte, ,loi""lirie 1940 nu-l poate clinti din iir-, ."o"-"t"f clcinger, se il".l.u in care,alhturi dc alqifra!i, rnai slabi inchina.lvlomentulc simbolic' ^pAnd spre qi ln iotnn 7917-1'942, irr corrtinuarcl' VictorMoldovanualias aiestat' cind e ,f-qitJi"i 1943, ca cuvAntulDclmrrultri' Paulin Leccapropovaduicgte qi gcroasa inzApczita *iri*o., mai i^tAi in Tra^srristria dczbracat' p" ."*.'t"hbate, pe jos,flamind I aProaPe odcssa' Seadreseaza r;colile.din i;il;l; ii iti r^t, npl.,ii'.' copiilor' fie ei romini' rugi sau ;;i;i-"t-."P illor,'tr'rtrrrot' in primui rind deoarece dupa cum ;:;;i;;i.;.piilor Stalininu loc - pe de o parte'1i.ci.z1ce ;;ii;tintr-un credi'[a lor' iar pc de p" uit'a"i de ta ;#;;;;;';;i. nu i-ar face alta nici macara dolla vetrirea lui Hristos ta terlunle la atcisnr-rlce le-a fost p" + cci mai ^i"rii ""iiirt*" indoctrina| raman copiii, cei mai receptivi' a t'i snlinli' "orele de cei mai demni d'e ;;;;iiil;"?let, intr-o ale fratelui de la Frdsineisc transforma '"ii"i"" arc qi uu tp"tia" cvanghelizare-.MisiolaruI sa ^tr1,"h.^ tlnl"t'tt p"dngo"git'tnt" ii feregte se facade .5*".*tif ir-t*ijrotui'tiaselor mari' ccle mai rccalcirat'paLair trante. '^-'Me^oriatistul nu facc politica' e-impar{ial ca tot"' sa fic oricinesc mai crestinul, binc zis aqai'* ot trcbui anilor dc r rvboi' realita{ilcd in ;:ilil;Gi"tltttti^ dar frontului mai ales' se reflecti' sporadic' de ;;;"i; de orice unrbrh tlg"t,r",l" scu'te ;;t;;"i; ePurate 291

mai grcle'qi trr..ilt' n.."ptoreicclor 'rai boulcui'Acar()r datacu necaiitii o

qi chir-rurilefnchisorilor, nu cu mult mai bune, acesteadin urmd, decAt cele descrise ir_r ultimii ani in abundenta (dar necesara, firegte)Iiteratura despre gulagul romAnesc. Dintre ceilalgicondamnagiIa moarte: dc'zertori, comtrniqti, sectanfi, povestitorul se apropie mai ales de acegtia din urmi, osAndigi p."t." aceeagivind (refuzul de.a lupta pe fror.rt). Sc apropie de .poaiti" cu toate ca divergengele dintre et gi ui sur_,i multiple gi mari. Au totuqi impieuna un punct comun - unul singur dar uriag: pc Hriitos. pentru^a nu da prilej ca numele Acestuia sa,fiehulit, sectan(iigrupa{i injurui ortod.oxului,ca in jurul unui sAmburciar!, respi,rg ioatc ocaziile favorabile comutarii pcdepseicapitale in"ani de inchisoare (cdci orice imblinzire aientingiei ar fi sprijinit banuiala cA ar fi refuzat serviciul militar in vreme de razboi din frica de moarte; binuiali ofensatoare in primul rind pentru Ccl.pe care il slujeau). Acuzafi ca ,,sunt plAtili de bolqevici, ca sunt dugmanii [irii,,, sec_ 292

in asteptarea executaiii sentirilei, ir.r pus 11]1,1?1lre., suporta.cu seninarate curajul gi celorasisiaEi de :iilyri Duh mizeriile bfalttut

tendenfiozitate.Administrarea teritoriilor de dincolo de Nistru nu este, ca sa nlr. spun mai mult, ireprogabila. (Autorul spulte insa mai mujt, cvocAnd ,,hienell care cutreieri Transnistria, adulmecAnd cadavrele intere_ selor personale"). Ireprogabilaeste doar tenacitatea cu care acest sfAnt ce iqi poarta nirnbul peste nimetii regi_ unilor rasiritene u u.13rit pentru a fi incorporat-gi trinris pe front. hnitntio Clrnsfinefiind insa in cazul lui o vorba goaia_iar porur-rcile evanghelicc _ ur.r obiect de tranzacfie, Victor Moldovanu refuza sen iciu] militar: ,,Pentru cA- zice el - nu vreau si omor oamcni, pentru ca tlu vreau sa-i omor pe frafii mei intru Domnui,,. Pescarul dc' oameni u.i ,r.ea-sA devina vinator de oameni. Arcstat ir-r toamna lui 1943e judecat gi condam_

- iqi afirmA tantii - qi impreuna cu ei memorialistul. pefu1;

claditaatitudinea nls.itmua"du-qi nici dupa 23 creqtine "".ii"t"iii" it'tort"frincipii ;lm;ili;noi dintr-o inchisoare cAnd ;;;194, "liL"toli evacuati): "ilt timp' fuseserd "$i tunde,intre ffi;;;";;; daca intrebat un explica "p-ocait" ;;,,.il;^;;f;;ii', Probabil ca
ia lupte' nici impotrirru ,t"m1'lot'nu vor hitleriqti! u..r* Platili de de sAnge'stabilit (sau "iu., Dupa un popu, tu tt" f'ut" ai sau misiornrul-pugcdriaq refugiat) intr-un sat din VAlcea' muit Via{a' la moarte dar care dobAndise de condamnat Frisinei' unde "mi aQteptau ," inaoura" la manastirea

ft It

li

padurea'phsarile"" il1iii iip.;r;!ii mei iublli, chiliula' tictot Moldovanu" ' ,,Aici se terminh .utJJt'fratelui ttl"l narator/ adaugir,duph pauza unui spaliu 1lb: lrAnd singuratic se incheie i"J*iiil^",itl, !i cu acest ale parinteiui ;"t?;dtl" ;;;.i" tto"tputent deghiiate Paulin Lecca. inchisoriior Evocareaargheziano-dostoievskiana.-a. parteaa treja-avolumului' uttatttiegte orii'J-r!;l.".fit m1l extraordinare iil"il ,,tu"i"til" qi gioapa"' Si de paiili,Fugain E$ipt,,-t]"Vai mie sunt primeleao,ra d'Assisi si din F"rancisco ;;;5i il"vesti!" , ;;;;d p"i"iinului rus" '-din episoadele din ,,Povesti,ife lui.Zosima 9i despre ["r"*^rr"iene deipru tinerelea iar in ultima in?t"*f"-*rt mu," ul'utestuia' Markel' i"toute - din Vietile stan{a- izvorul tuturor cllo'loit" o.experien!1-,:Ii:t"ult absolut sfinlilor, dar transcri-ind prin intensitateaer: autenticdqi personala,uluiioare o popo"adurrii' DobAndind aceeaa convertirii 9i tAnarulhas d adevarata,iUn"ai'ai-t pe Hristos' credinfa magnet - in ciuda un irezistibil spre manastireca de vocalie patot"tot sale - de o fierbinte slabiciunilor9l de Iumii intreg\ utt ltotoyt thuntrici, revarsa';*Pt; 293

bucurie. Paginile care il evocA, precum gi cele care il descriu.pe misionar inotAr-rd pur gi simplu prin name{ii Transnistriei intr-o ac{iune pur religioasa iunt fantaitice. O carte cum nu s-a mai scrisin limba romAnA,o carte u_rticd despre oameni de toate nationalita$le, buni gi rai, despre oameni rai care se transforma in oameni buni (convertirea lui Florica) gi despre oameni rhi care impietresc in rAutatea lor. O carte avind in centrul ei un om fericit, un t'ericit pc care l-a ,,lins" flacara SfAntului Duh. Pentru .a--l.parafrazape cronicar: Nasc Ai in Mold ova o a me nts lnt t t . Fericita editura care publicA o asemeneacarte!

VALERIU CRISTEA