Protectia si igiena muncii

~REFERAT~

Protectia si igiena muncii

1) Generalitati. Legea 90/96 privind protectia muncii. Capitolul I - Dispozitii generale Art. 1 (1) Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca. (2) Normele de protectie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. (3) Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru imbunatatirea conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic, precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor. Art. 3 Normele de protectie a muncii se aplica salariatilor, membrilor cooperatori, persoanelor angajate cu conventii civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale. Art. 7 (1) Contractele colective de munca ce se incheie la nivelul unitatilor, grupurilor de unitati, ramurilor de activitati, precum si la nivel national vor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protectia muncii, in conformitate cu prevederile prezentei legi, a caror aplicare sa asigure prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale. (2) In contractele individuale de munca, in conventiile civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice, precum si in contractele de scolarizare vor fi stipulate clauze privind protectia muncii, stabilindu-se si raspunderea partilor. (3) Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind protectia muncii. Capitolul III - Obligatii privind realizarea masurilor de protectie a muncii Art. 18 (1) In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, conducerea persoanei juridice, precum si persoana fizica au urmatoarele obligatii: a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor tehnice, precum si la elaborarea tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme normelor de protectie a muncii, prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca; b) sa solicite inspectoratului teritorial de munca autorizarea functionarii unitatii din punct de vedere al protectiei muncii, sa mentina conditiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia si sa ceara revizuirea acesteia in cazul modificarii conditiilor initiale in care a fost emisa; c) sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii,

corespunzator conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici unitatii; d) sa stabileasca pentru salariati si pentru ceilalti participanti la procesul de munca atributiile si raspunderea ce le revin in domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate; e) sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii, corespunzator conditiilor in care se defasoara activitatea la locurile de munca; f) sa asigure si sa controleze, prin compartimente specializate sau prin personalul propriu, cunoasterea si aplicarea, de catre toti salariatii si participantii la procesul de munca, a masurilor tehnice, sanitare si organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale in domeniul protectiei muncii; g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii salariatilor si participantilor la procesul de munca: afise, pliante, filme, diafilme si altele asemenea cu privire la protectia muncii; h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare; i) sa asigure, pe cheltuiala unitatii, instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii; j) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute in normele de protectie a muncii; k) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute; l) sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite: vatamatoare, grele, periculoase, precum si a accidentelor de munca, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor; m) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice; n) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii accidentelor de munca; o) sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de munca, cu prilejul controalelor si al cercetarii accidentelor de munca; p) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, salariatii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munca; r) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane participante la procesul de munca. (2) Realizarea efectiva a obligatiilor prevazute in alineatul precedent revine persoanelor cu atributii in organizarea si conducerea procesului de munca. Ordinul privind igiena muncii. ORDIN nr. 187 din 15 aprilie 1998 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetului de securitate si sanatate in munca publicat in Monitorul Oficial nr. 169 din 29 aprilie 1998 avand in vedere:

- art. 5 alin (5) si pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea protectiei muncii nr. 90/1996; - art. 3 pct., V si art. 7 alin (3) din Hotrarea Guvernului nr. 188/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale; avand in vedere: - art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 448/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, republicata, cu modificarile ulterioare; - art. 5 alin. (1) din Legea protectiei muncii nr. 90/1996; - art. 31 din Normele generale de protectie a muncii; - Avizul Consiliului tehnico-economic al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr. 2 din 20 ianuarie 1998 - Protectia muncii, emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Regulamentul de organizare si functionare a Comitetului de securitate si sanatate in munca. Art. 2. - In baza acestui regulament, persoanele juridice vor lua masuri de organizare si functionare a comitetelor de sanatate si securitate in munca. Art. 3. - Inspectia de Stat pentru Protectia Muncii si inspectoratele de stat teritoriale pentru protectia muncii vor urmari modul in care sunt aduse la indeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 4. - Regulamentul de organizare si functionare a Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentului ordin in Monitorul Oficial al Romaniei.Ministru de stat, ministrul muncii si protectiei sociale, Alexandru Athanasiu Bucuresti, 15 aprilie 1998. Nr. 187. REGULAMENT de organizare si functionare a Comitetului de securitate si sanatate in munca Prevederi generale Art. 1. - Prezentul regulament stabileste modul de organizare si functionare a comitetelor de securitate si sanatate in munca, infiintate la persoanele juridice. Art. 2. - Comitetul de securitate si sanatate in munca are scopul de a asigura implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii. Art. 3. - Regulamentul trebuie sa se aplice de catre persoanele juridice din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei. CAPITOLUL I Organizarea si functionarea Comitetului de securitate si sanatate in munca Art. 4. - (1) Comitetul de securitate si sanatate in munca trebuie organizat la persoanele juridice cu un numar de cel putin 50 de salariati. (2) In cazul in care conditiile de munca sunt deosebite, inspectorul de protectie a muncii poate cere infiintarea acestor comitete si pentru persoanele juridice cu un numar de salariati mai mic de 50. (3) In cazul in care activitatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe comitete de securitate si sanatate in munca; numarul acestora se stabileste prin contractul colectiv de munca. (4) Comitetul de securitate si sanatate in munca al persoanei juridice coordoneaza si

activitatea de securitate si sanatate in munca la activitatile care se desfasoara temporar (cu o durata mai mare de 3 luni). Art. 5. - (1) Comitetul de securitate si sanatate in munca este constituit din: a) conducatorul persoanei juridice sau reprezentantul sau; b) conducatorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana desemnata cu atributii in domeniu; c) reprezentantul serviciului medical; d) reprezentantii salariatilor. (2) Numarul de reprezentanti ai salariatilor in cadrul fiecarui comitet de securitate si sanatate in munca se va stabili in raport cu numarul total al salariatilor pentru care s-a infiintat, dupa cum urmeaza: - mai putin de 50 salariati: 1 reprezentant; - 50 199 salariati: 3 reprezentanti; - 200 499 salariati: 4 reprezentanti; - 500 1.499 salariati: 6 reprezentanti: - peste 1.500 salariati: 9 reprezentanti. (3) Reprezentantii salariatilor vor fi alesi pe o perioada de 2 ani. (4) In cazul in care unul sau mai multi reprezentanti ai salariatilor se retrag din comitetul de securitate si sanatate in munca, acestia vor fi inlocuiti imediat prin alti reprezentanti alesi. (5) Conducatorul persoanei juridice este presedintele comitetului de securitate si sanatate in munca. (6) Membrii comitetului de securitate si sanatate in munca se nominalizeaza prin decizie scrisa a presedintelui acestuia, iar componenta comitetului va fi adusa la cunostinta salariatilor. (7) Conducatorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana cu atributii in domeniu este secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca. Art. 6. - (1) Comitetul de securitate si sanatate in munca se convoaca, la cererea presedintelui, cel putin o data pe trimestru si ori de cate ori este nevoie. (2) La fiecare intrunire se intocmeste un proces-verbal semnat de participanti. (3) Intrunirea Comitetului de securitate si sanatate in munca se convoaca cu cel putin 5 zile inainte de data stabilita, cand se face cunoscuta si ordinea de zi a intrunirii. (4) Comitetul de securitate si sanatate in munca este legal intrunit, daca sunt prezenti cel putin jumatate plus unul din numarul membrilor sai si ia hotarari cu votul a doua treimi din numarul celor prezenti. (5) In cazul in care exista divergente intre membrii Comitetului de securitate si sanatate in munca, obiectiile se motiveaza, in scris, in termen de doua zile de la data intrunirii. Presedintele are drept de decizie la concilierea divergentelor. CAPITOLUL II Atributiile comitetului de securitate si sanatate in munca Art. 7. - Comitetul de securitate si sanatate in munca are urmatoarele atributii: - aproba programul anual de securitate si sanatate in munca; - urmareste aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii prevederilor lui si eficienta acestora din punct de vedere al imbunatatirii conditiilor de munca; - urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile legale privind securitatea si sanatatea in munca;

- analizeaza factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, existenti la locurile de munca; - analizeaza propunerile salariatilor privind prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, precum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca; - efectueaza cercetari proprii asupra accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale; - efectueaza inspectii proprii privind aplicarea si respectarea normelor de securitate si sanatate in munca; - informeaza inspectoratele de protectie a muncii despre starea protectiei muncii in propria unitate; - realizeaza cadrul de participare a salariatilor la luarea unor hotarari care vizeaza schimbari ale procesului de productie (organizatorice, tehnologice, privind materiile prime utilizate etc.), cu implicatii in domeniul protectiei muncii; - dezbate raportul, scris, prezentat Comitetului de securitate si sanatate in munca de catre conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca, actiunile care au fost intreprinse si eficienta acestora in anul incheiat, precum si programul de protectie a muncii pentru anul urmator; un exemplar din acest raport trebuie prezentat inspectoratului teritorial de protectie a muncii; - verifica aplicarea mormativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, tinand seama de factorii de risc identificati; - verifica reintegrarea sau mentinerea in munca a salariatilor care au suferit accidente de munca ce au avut ca efect diminuarea capacitatii de munca. Dispozitii finale Art. 8. - Prezenta la intrunirile Comitetului de securitate si sanatate in munca este obligatorie. Derogarea de la aceasta prevedere o acorda numai presedintele comitetului. Art. 9. - Prezentul regulament de organizare si functionare a Comitetului de securitate si sanatate in munca intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii lui in Monitorul Oficial al Romaniei.

2)Principalii factori de risc ,de accidentare si imbolnaviri profesionale

Factorii de risc de accidentare i mbolnvire profesional sunt factori (nsuiri, stri, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munc, care provoac, n anumite condiii, accidente de munc sau boli profesionale. Rezult c primul criteriu de clasificare a factorilor de risc care se impune este cel al elementului generator, conform cruia distingem: 1) Factori de risc proprii executantului. Abaterea posibil a executantului de la linia ideal pe care trebuie s-o urmeze n ndeplinirea sarcinii de munc reprezint ntotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de baz ale activitii de munc, respectiv: ~ erori de recepie, prelucrare i interpretare a informaiei; ~ erori de decizie; ~ erori de execuie; ~ erori de autoreglaj.

Eroarea executantului se concretizeaz ntr-un comportament inadecvat din punctul de vedere al securitii muncii, sub forma unei aciuni greite sau omisiuni(ntrziere n execuie, execuie greit etc.). 2) Factori de risc proprii sarcinii de munc. Exist dou forme de manifestare a factorilor de risc proprii sarcinii de munc:
o

coninut sau structur necorespunztoare a sarcinii de munc n raport cu scopul sistemului de munc sau cu cerinele impuse de situaiile de risc(operaii, reguli, procedee greite, absena unor operaii, metode de munc necorespunztoare); sub/supradimensionarea cerinelor impuse executantului, respectiv necorespunztoare posibilitilor acestuia.

3) Factori de risc proprii mijloacelor de producie. Dup natura aciunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de producie se pot manifesta sub urmtoarele forme: * factori de risc mecanic, a cror aciune const n eliberarea brusc,necontrolat i contraindicat, a energiei cinetice ncorporate n mijloacele de producie sau n pri ale acestora; * factori de risc termic, n cazul crora riscul este determinat de aciunea energiei termice ncorporate n mijloacele de producie la contractul sau manipularea acestora de ctre executant; * factori de risc electric, respectiv curentul electric, la care riscul este generat de posibilitatea contractului direct sau indirect al executantului cu energia electric vehiculat de mijloacele de producie; * factori de risc chimic, a cror aciune este determinat de proprietile chimice posibil generatoare de boli sau accidente, ale substanelor utilizate n procesul de munc; * factori de risc biologici, cu aciune de natur biologic, posibil generatoare de boli sau accidente, n funcie de caracteristicile microorganismelor utilizate n procesul de munc; * factori de risc de sub/suprasolicitare a executantului datorit condiiilor de ndeplinire a sarcinii de munc impuse de caracteristicile mijloacelor de producie. 4) Factori de risc proprii mediului de munc. Mediul fizic ambiant poate prezenta factori de risc sub form de depiri ale nivelului sau intensitii funcionale a parametrilor specifici, precum i de apariii ale unor condiii de munc inadecvate:
o o

factori de risc chimic; factori de risc fizic(mecanic,termic,electric);

o o

factori de risc biologic; factori de risc de sub/suprasolicitare psihofiziologic a executantului.

Mediul social (ambiana social imediat) se caracterizeaz prin factori de risc de natur psihic, al cror efect este suprasolicitarea executantului:
o o o o o

neconcordane ntre statusuri i roluri; relaii primare necorespunztoare; competene necorespunztoare nivelului de responsabilitate; ntreruperi sau relaionri greite n structura comunicaional; neconcordana relaiilor informale cu cele formale.

3) Bolile profesionale
Bolile profesionale apar tocmai ca rezultat al persistenei, timp ndelungat, a unor noxe profesionale, la care se adaug insuficiena msurilor de protecie sau nerespectarea lor. Dintre acestea putem enumera: silicozela pneumocoza saturnism surditatea profesional dermatoze intoxicaii cu diverse substane.. Intoxicaiile accidentale profesionale Diagnosticarea i tratamentul de urgen n caz de intoxicaii accidentale profesionale sunt condiionate de natura agentului toxic i de modalitatea sa de a aciona asupra organismului. A. Intoxicaii cu substane iritante In aceast categorie intr un numr mare de substane care pot produce asupra organismului fenomene de iritaie a cilor aeriene superioare, pneumonie toxic i chiar edem pulmonar acut. Putem enumera: acetona, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, acidul acetic, acidul formic, amoniacul, bioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat .a. De asemenea, beriliul, cadmiul, acidul cromic, manganul, benzina produc pneumonie chimic. B. Intoxicaii cu substane ce acioneaz asupra sistemului nervos central In raport cu aciunea lor toxic, sunt mai multe grupuri de substane: 1. In primul grup intr substanele a cror aciune se caracterizeaz prin aceea c pot produce stri ebrionarcotice (asemntoare beiei alcoolice), care pot merge pn la pierderea cunotinei i chiar pierderea vieii accidentatului. Dintre substanele toxice din aceast grup menionm: benzenul i derivaii lui, tetraclorura de carbon, alcoolul metilic, etilic, omilie, bioxid de carbon .a. 2. In al doilea grup de substane toxice cu aciune asupra sistemului nervos central sunt cuprinse toxinele ce produc encefalopatie toxica. Dintre acestea menionm: compui organici ai plumbului (oxizi, pulberi de metal),plumb tetraetilic, bromur de etil, cadmiu, compui organici ai staniului, nichelul carbonic lichid .a.

3. n al treilea grup de substane cu aciune asupra sistemului nervos sunt cuprinse substane care produc aciune convulsionant (ex.: tresriri i micri brute ale muchilor pn la accesul de epilepsie i com). Dintre toxinele care produc acest tip de intoxicaii menionm: insecticidele (DTT, Aldrin, Gamexan), raticidele, combustibilii utilizai pentru motoarele cu reacie i rachete, unele explozibile. C. Intoxicaii cu substane ce acioneaz asupra respiraiei Prin folosirea deficitar a oxigenului, care fie c nu poate fi transportat la esuturi, fie c nu poate fi utilizat la acest nivel. n grupa substanelor care produc oprirea respiraiei prin aciune la nivelul sngelui, menionm: oxidul de carbon, compuii daniei, oxizii de azot, nitroderivaii, hidrocarburile aromatice etc. Intoxicaia cu oxid de carbon Manifestrile intoxicaiei constau, pentru formele uoare, n dureri de cap sub forma unor zvcnituri n tmple, grea, vrsturi, slbiciune general, tendina de ameeal, mai ales la eforturi; dup scoaterea intoxicatului la aer curat, fenomenele dispar, ntr-o faz mai avansat apare o stare de oboseal mai accentuat, agitaie, slbire a memoriei, uneori culoarea roz a pielii, n acest caz bolnavii se restabilesc n cteva zile. n intoxicaiile grave,la concentraii mari de oxid de carbon, respiraia devine rapid, pulsul frecvent i neregulat, musculatura devine rigid. Poate surveni moartea prin oprirea respiraiei i a circulaiei. n intoxicaiile cu oxid de carbon se produc modificri la nivelul sngelui. Astfel, oxidul de carbon formeaz cu globulele roii o substan care nu mai permite transportul i cedarea oxigenului ctre esuturile organismului, realiznd o stare de asfixie. Legtura dintre oxidul de carbon i globulele roii nu e fix, astfel nct la contactul cu aerul curat sau cu oxigenul pur oxidul de carbon se desprinde de pe globulele roii lsndu-le s-i reia funcia normal de crui ai oxigenului la esuturi.

4) Igiena locului de munca

In Monitorul Oficial nr. 739 din 30/08/2006 a fost publicata HG nr. 1091/2006, privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc. ANEXA Nr. 1 1. Observaie preliminar Obligaiile menionate n prezenta anex se aplic ori de cte ori caracteristicile locului de munc, activitatea, mprejurrile sau un risc impun acest lucru. 2. Stabilitate i rezisten Cldirile care adpostesc locuri de munc trebuie s aib o structur i o rezisten corespunztoare naturii utilizrii lor. 3. Instalaii electrice Instalaiile electrice trebuie s fie proiectate i construite astfel nct s nu prezinte un pericol de incendiu sau explozie. Lucrtorii trebuie s fie protejai mpotriva riscului de accidentare prin atingere direct i/sau atingere indirect. Proiectarea, construcia i alegerea materialului i dispozitivelor de protecie trebuie s in seama de tensiunea nominal, influena condiiilor externe i de competena lucrtorilor care au acces la prile componente ale instalaiei. 4. Ci i ieiri de urgen 4.1. Cile i ieirile de urgen trebuie s rmn n permanen libere i s conduc n mod ct mai direct posibil n aer liber sau n spaii sigure.

4.2. n caz de pericol, trebuie s fie posibil evacuarea rapid i n condiii ct mai sigure a lucrtorilor de la toate posturile de lucru. 4.3. Numrul, amplasarea i dimensiunile cilor i ieirilor de urgen depind de utilizare, de echipament i de dimensiunile locurilor de munc, precum i de numrul maxim de persoane care pot fi prezente. 4.4. Uile de ieire n caz de urgen trebuie s se deschid spre exterior. Uile de ieire de urgen nu trebuie s fie ncuiate sau fixate astfel nct s nu poat fi deschise imediat i cu uurin de ctre orice persoan care ar avea nevoie s le utilizeze n caz de urgen. Uile glisante sau turnante nu sunt permise n cazul n care acestea au destinaia de ieiri de urgen. 4.5. Cile i ieirile de urgen speciale trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc. Aceast semnalizare trebuie s fie suficient de rezistent i s fie plasat n locurile corespunztoare. 4.6. Uile de ieire de urgen nu trebuie s fie ncuiate. Cile i ieirile de urgen, precum i cile de circulaie i uile de acces spre acestea trebuie s fie eliberate de orice obstacole, astfel nct s poat fi utilizate n orice moment fr dificultate. 4.7. Cile i ieirile de urgen care necesit iluminare trebuie prevzute cu iluminat de siguran/urgen de intensitate suficient, n cazul n care se ntrerupe alimentarea cu energie electric. 5. Detectarea i prevenirea incendiilor 5.1. n funcie de dimensiunile i destinaia cldirilor, de echipamentele pe care acestea le conin, de proprietile fizice i chimice ale substanelor prezente i de numrul maxim potenial de persoane prezente, locurile de munc trebuie prevzute cu dispozitive corespunztoare pentru stingerea incendiilor i, dac este cazul, cu detectoare de incendii i sisteme de alarm. 5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie s fie uor accesibile i simplu de manevrat. Acestea trebuie s fie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 971/2006. Aceste semnalizri trebuie s fie suficient de rezistente i amplasate n locuri corespunztoare. 6. Ventilaia locurilor de munc n spaii nchise 6.1. La locurile de munc n spaii nchise trebuie luate msuri pentru a asigura suficient aer proaspt, avndu-se n vedere metodele de lucru utilizate i cerinele fizice impuse lucrtorilor. n cazul utilizrii unui sistem de ventilare forat, acesta trebuie s fie meninut n stare de funcionare. Orice avarie trebuie semnalizat de un sistem de control, dac acest lucru este necesar pentru sntatea lucrtorilor. 6.2. Dac se utilizeaz instalaii de ventilare mecanic sau de aer condiionat, acestea trebuie s funcioneze astfel nct s nu creeze disconfort prin expunerea lucrtorilor la cureni de aer. Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sntatea lucrtorilor

prin poluarea atmosferei trebuie eliminat fr ntrziere. 7. Temperatura n ncperi 7.1. n timpul programului de lucru, temperatura din ncperile ce cuprind posturi de lucru trebuie s fie adecvat organismului uman, inndu-se seama de metodele de lucru utilizate i de cerinele fizice impuse lucrtorilor. 7.2. Temperatura n camerele de odihn, n ncperile pentru personalul de serviciu permanent, n grupurile sanitare, n cantine i n ncperile pentru acordarea primului ajutor trebuie s corespund destinaiei specifice a acestor ncperi. 7.3. Ferestrele, luminatoarele i glasvandurile trebuie s permit evitarea luminii solare excesive la locurile de munc, n funcie de natura muncii i de locul de munc. 8. Iluminatul natural i artificial 8.1. n msura n care este posibil, locurile de munc trebuie s aib iluminat natural suficient i s fie prevzut un iluminat artificial adecvat pentru sntatea i securitatea lucrtorilor. 8.2. Instalaiile de iluminat din ncperile cu posturi de lucru i de pe cile de acces i de circulaie trebuie amplasate n aa fel nct s nu existe riscul de accidentare a lucrtorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat. 8.3. Locurile de munc n care lucrtorii sunt n mod deosebit expui riscurilor n caz de ntrerupere a iluminatului artificial trebuie s fie prevzute cu iluminat de siguran/urgen de o intensitate suficient. 9. Pardoseli, perei, plafoane i acoperiuri ale ncperilor 9.1. Pardoselile locurilor de munc trebuie s fie lipsite de proeminene, de guri sau de planuri nclinate periculoase i trebuie s fie fixe, stabile i nealunecoase. ncperile care cuprind posturi de lucru trebuie s fie izolate termic n mod corespunztor, inndu-se seama de tipul de ntreprindere i de activitatea fizic a lucrtorilor. 9.2. Suprafeele pardoselilor, pereilor i plafoanelor din ncperi trebuie s fie curate i renovate pentru a se obine condiii de igien corespunztoare. 9.3. Pereii transpareni sau translucizi, n special pereii despritori realizai integral din sticl, din ncperi sau din vecintatea posturilor de lucru i a cilor de circulaie trebuie s fie semnalizai clar i construii din materiale securizate sau s fie separai de aceste posturi de lucru i ci de circulaie, pentru a preveni intrarea n contact a lucrtorilor cu pereii i rnirea cauzat de spargerea lor n buci. 9.4. Accesul pe acoperiurile construite din materiale cu rezisten insuficient trebuie permis numai dac exist echipamente care s asigure executarea lucrrii n condiii de securitate. 10. Ferestre i luminatoare 10.1. Lucrtorii trebuie s aib posibilitatea s deschid, s nchid, s regleze sau s fixeze ferestrele, luminatoarele i ventilatoarele n condiii de securitate. Cnd sunt deschise, acestea trebuie poziionate i fixate astfel nct s nu constituie un pericol pentru lucrtori. 10.2. Ferestrele i luminatoarele trebuie s fie concepute n raport cu echipamentul sau trebuie prevzute cu dispozitive care s permit curarea lor fr riscuri pentru lucrtorii care execut aceast munc sau pentru lucrtorii prezeni n cldire sau n jurul acesteia. 11. Ui i pori 11.1. Poziia, numrul i dimensiunile uilor i porilor, precum i materialele care se

folosesc la construcia acestora sunt determinate de natura i ulilizarea ncperilor sau incintelor. 11.2. Uile transparente trebuie s fie marcate corespunztor, la nlimea vederii. 11.3. Uile i porile batante trebuie s fie transparente sau s aib un panou transparent. 11.4. Dac suprafeele transparente sau translucide ale uilor i porilor nu sunt construite dintr-un material securizat i dac exist pericolul ca lucrtorii s fie rnii n cazul spargerii unei ui sau pori, suprafeele trebuie s fie protejate mpotriva spargerii. 11.5. Uile glisante trebuie s fie prevzute cu un sistem de siguran care s mpiedice ieirea de pe ine i cderea lor. 11.6. Uile i porile care se deschid n sus trebuie s fie prevzute cu un sistem de siguran care s mpiedice cderea lor. 11.7. Uile i porile situate de-a lungul cilor de salvare trebuie s fie marcate corespunztor. Trebuie s fie posibil deschiderea lor din interior n orice moment, fr ajutor special. Trebuie s fie posibil deschiderea uilor atunci cnd locurile de munc sunt ocupate. 11.8. n vecintatea imediat a oricror pori destinate n principal circulaiei vehiculelor trebuie s existe ui pentru pietoni, cu excepia cazului n care ulilizarea de ctre pietoni a acestor pori nu prezint un pericol; astfel de ui trebuie s fie marcate clar i degajate n permanen. 11.9. Uile i porile mecanice trebuie s funcioneze fr s prezinte un risc de accidentare pentru lucrtori. Acestea trebuie s fie prevzute cu dispozitive de oprire de urgen accesibile i uor de identificat i, dac nu se deschid automat n cazul ntreruperii alimentrii cu energie electric, s poat fi deschise manual. 12. Cile de circulaie - zone periculoase 12.1. Cile de circulaie, inclusiv treptele, scrile fixe, cheiurile i rampele de ncrcare trebuie s fie amplasate i dimensionate astfel nct s asigure un acces uor, sigur i adecvat pentru pietoni i vehicule fr a pune n pericol lucrtorii aflai n vecintatea acestor ci de circulaie. 12.2. Cile utilizate pentru circulaia pietonal i/sau pentru transportul intern trebuie s fie dimensionate n concordan cu numrul potenial de utilizatori i tipul de activitate. Dac pe cile de circulaie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie s fie asigurate distanele minime de securitate pentru pietoni. 12.3. Cile de circulaie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel nct s existe o distan suficient fa de ui, pori, treceri pentru pietoni, culoare i scri. 12.4. Atunci cnd echipamentele din ncperi i ulilizarea acestora impun protecia lucrtorilor, cile de circulaie trebuie s fie marcate clar. 12.5. Dac locurile de munc includ zone periculoase n care, dat fiind natura activitii, exist riscul cderii lucrtorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie s fie prevzute cu dispozitive care s evite ptrunderea lucrtorilor neautorizai n aceste zone. Trebuie luate msuri corespunztoare pentru a proteja lucrtorii care sunt autorizai s ptrund n zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie marcate clar. 13. Msuri specifice pentru scri rulante i transportoare Scrile rulante i transportoarele trebuie s funcioneze n condiii de securitate. Acestea trebuie prevzute cu dispozitive de securitate necesare i dotate cu dispozitive de

oprire de urgen accesibile i uor de identificat. 14. Cheiuri i rampe de ncrcare 14.1. Cheiurile i rampele de ncrcare trebuie s corespund dimensiunilor ncrcturilor care se transport. 14.2. Cheiurile de ncrcare trebuie s aib cel puin un punct de ieire. Dac este posibil din punct de vedere tehnic, docurile care depesc o anumit lungime trebuie s aib cte un punct de ieire la fiecare capt. 14.3. Rampele de ncrcare trebuie s fie sigure pentru a preveni cderile lucrtorilor. 15. Dimensiunile ncperilor i volumul de aer n ncperi - libertatea de micare la postul de lucru 15.1. ncperile de lucru trebuie s aib o suprafa, o nlime i un volum de aer suficiente, care s permit lucrtorilor s i ndeplineasc sarcinile de munc fr riscuri pentru securitatea, sntatea sau confortul acestora. 15.2. Dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie s fie calculate astfel nct s permit lucrtorilor s aib suficient libertate de micare pentru a-i ndeplini sarcinile de munc. Dac acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucrtorul trebuie s aib suficient libertate de micare n apropierea postului su de lucru. 16. ncperi pentru odihn 16.1. Dac securitatea sau sntatea lucrtorilor, n special datorit tipului activitii sau prezenei unui numr mare de angajai, impun acest lucru, lucrtorilor trebuie s li se pun la dispoziie ncperi pentru odihn uor accesibile. Aceast prevedere nu se aplic dac lucrtorii sunt angajai n birouri sau n ncperi de lucru similare care ofer posibiliti echivalente de relaxare n timpul pauzelor. 16.2. ncperile pentru odihn trebuie s fie suficient de mari i prevzute cu un numr de mese i scaune cu sptar corespunztor numrului de lucrtori. 16.3. n ncperile pentru odihn trebuie luate msuri corespunztoare pentru protecia nefumtorilor mpotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun. 16.4. Dac orele de lucru sunt cu regularitate i frecvent ntrerupte i nu exist o ncpere pentru odihn, trebuie s fie asigurate alte ncperi n care lucrtorii s poat sta n timpul unor astfel de ntreruperi, ori de cte ori este necesar pentru securitatea sau sntatea lor. Trebuie luate msuri corespunztoare pentru protecia nefumtorilor mpotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun. 17. Femei gravide i mame care alpteaz Femeile gravide i mamele care alpteaz trebuie s aib posibilitatea de a se odihni n poziie culcat n condiii corespunztoare. 18. Instalaii sanitare 18.1. Vestiare i dulapuri pentru mbrcminte 18.1.1. Lucrtorilor trebuie s li se pun la dispoziie vestiare corespunztoare dac acetia trebuie s poarte mbrcminte de lucru special i dac, din motive de sntate sau de decen, nu li se poate cere s se schimbe ntr-un alt spaiu. Vestiarele trebuie s fie uor accesibile, s aib o capacitate suficient i s fie prevzute cu scaune. 18.1.2. Vestiarele trebuie s aib dimensiuni suficiente i s aib dotri care s permit fiecrui lucrtor s i ncuie mbrcmintea n timpul programului de lucru. Dac este cazul (de exemplu, existena substanelor periculoase, umiditate, murdrie),

dulapurile pentru mbrcmintea de lucru trebuie s fie separate de cele pentru vestimentaia i efectele personale. 18.1.3. Trebuie s existe vestiare separate sau o utilizare separat a vestiarelor pentru brbai i femei. 18.1.4. Dac vestiarele nu sunt necesare n sensul primului paragraf al pct. 18.1.1, trebuie prevzut pentru fiecare lucrtor un loc n care s i in mbrcmintea personal sub cheie. 18.2. Duuri i chiuvete 18.2.1. Trebuie prevzute pentru lucrtori duuri corespunztoare i n numr suficient, dac acest lucru este impus de natura activitii sau din motive de sntate. Trebuie prevzute sli de duuri separate sau o utilizare separat a slilor de duuri pentru brbai i pentru femei. 18.2.2. Slile de duuri trebuie s fie suficient de ncptoare nct s permit fiecrui lucrtor s i fac toaleta fr s fie deranjat i n condiii de igien corespunztoare. Duurile trebuie prevzute cu ap curent rece i cald. 18.2.3. Atunci cnd duurile nu sunt necesare n sensul primului paragraf al pct. 18.2.1, trebuie s fie prevzute chiuvete cu ap curent (i cu ap cald, dac este necesar) adecvate i n numr suficient i care s fie amplasate n apropierea posturilor de lucru i a vestiarelor. Din motive de decen, trebuie s existe chiuvete separate sau s fie asigurat utilizarea separat a acestora pentru brbai i pentru femei. 18.2.4. Dac ncperile cu duuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie s existe o cale uoar de comunicare ntre ele. 18.3. Cabine de WC-uri i chiuvete n apropierea posturilor de lucru, a ncperilor de odihn, a vestiarelor i a slilor de duuri sau chiuvete, lucrtorii trebuie s dispun de locuri speciale, dotate cu un numr suficient de WC-uri i de chiuvete. Trebuie prevzute cabine de WC-uri separate pentru brbai i pentru femei sau utilizarea separat a acestora. 19. ncperi pentru acordarea primului ajutor 19.1. n funcie de dimensiunile spaiilor de lucru, de tipul de activitate desfurat i de frecvena accidentelor, trebuie s fie asigurate una sau mai multe ncperi pentru acordarea primului ajutor. 19.2. ncperile pentru acordarea primului ajutor trebuie echipate cu instalaii i dispozitive indispensabile pentru primul ajutor i trebuie s permit accesul cu brancarde. Acestea trebuie s fie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 971/2006. 19.3. De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie s fie disponibil n toate locurile unde condiiile de lucru o cer. Acest echipament trebuie s fie marcat corespunztor i s fie uor accesibil. 20. Lucrtori cu dizabiliti La organizarea locurilor de munc trebuie s se in seama de lucrtorii cu dizabiliti, dac este necesar. Aceast prevedere se aplic n special n ceea ce privete uile, cile de comunicaie, scrile, duurile, chiuvetele, WC-urile i posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de

persoanele cu dizabiliti. 21. Locuri de munc n aer liber (dispoziii speciale) 21.1. Posturile de lucru, cile de circulaie i alte zone sau instalaii n aer liber, utilizate sau ocupate de lucrtori n cursul activitii lor, trebuie s fie organizate astfel nct pietonii sau vehiculele s circule n condiii de securitate. Prevederile pct. 12, 13 i 14 se aplic, de asemenea, cilor de circulaie principale aflate n perimetrul ntreprinderii (ci de circulaie care conduc la posturi de lucru fixe), cilor de circulaie utilizate pentru ntreinerea curent i supravegherea instalaiilor ntreprinderii i spaiilor de ncrcare. Prevederile pct. 12 se aplic, de asemenea, locurilor de munc n aer liber. 21.2. Locurile de munc n aer liber trebuie s fie iluminate corespunztor cu un sistem de iluminat artificial, dac lumina natural nu este suficient. 21.3. Cnd lucrtorii sunt angajai la posturi de lucru n aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie s fie amenajate pe ct posibil astfel nct acetia: a) s fie protejai mpotriva condiiilor meteorologice nefavorabile i, dac este necesar, mpotriva cderii obiectelor; b) s nu fie expui unui nivel de zgomot duntor, nici unor influene exterioare vtmtoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf; c) s i poat prsi posturile de lucru rapid n eventualitatea vreunui pericol sau s poat primi rapid asisten; d) s nu poat aluneca sau cdea. 22. Locuri de munc n condiii de izolare (dispoziii speciale) 22.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoan cu atribuii concrete care s supravegheze lucrtorii care lucreaz n condiii de izolare. 22.2. Pentru a se putea interveni n timp util n caz de accident sau avarie la locurile de munc n condiii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legtura cu persoana care asigur supravegherea: a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio); b) periodic automat (radio-telefon, telefon); c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camer de luat vederi i monitor). 23. Principii ergonomice 23.1. Dimensiunea locului de munc se realizeaz n funcie de particularitile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum i de dimensiunile i caracteristicile echipamentului de munc, ale mobilierului de lucru, de micrile i deplasrile lucrtorului n timpul activitii, de distanele de securitate, de dispozitivele ajuttoare pentru manipularea maselor, ca i de necesitatea asigurrii confortului psihofizic. 23.2. Eliminarea poziiilor forate, nenaturale, ale corpului lucrtorului i asigurarea posibilitilor de modificare a poziiei n timpul lucrului se realizeaz prin amenajarea locului de munc, prin optimizarea fluxului tehnologic i prin utilizarea echipamentelor de munc care respect prevederile reglementrilor n vigoare. 23.3. Locurile de munc la care se lucreaz n poziie aezat se doteaz cu scaune concepute corespunztor caracteristicilor antropometrice i funcionale ale organismului uman, precum i activitii care se desfoar, corelndu-se nlimea scaunului cu cea a planului de lucru.

23.4. La locurile de munc unde se lucreaz n poziie ortostatic trebuie asigurate, de regul, mijloace pentru aezarea lucrtorului cel puin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bnci). 23.5. Echipamentele de munc, mesele i bancurile de lucru trebuie s asigure spaiu suficient pentru sprijinirea comod i stabil a membrelor inferioare n timpul activitii, cu posibilitatea micrii acestora. 23.6. nlimea planului de lucru pentru poziia aezat sau ortostatic se stabilete n funcie de distana optim de vedere, de precizia lucrrii, de caracteristicile antropometrice ale lucrtorului i de mrimea efortului membrelor superioare. 23.7. Pentru evitarea micrilor de rsucire i aplecare ale corpului, precum i a micrilor foarte ample ale braelor, trebuie luate msuri de organizare corespunztoare a fluxului tehnologic, de manipulare corect a materiilor prime i a produselor la echipamentele de munc la care lucrtorul intervine direct.