Alexandru Ioan Cuza Infrangerea revolutiei de a 1848 a adus in Transilvania dominatia regimului absolutist habsburgic, iar in celelalte state

romanesti dubla ocupatie straina, turca si ruseasca. Astfel, conventia de la Balta Liman incheiata intre Rusia si turcia restrangea autonomia Principatelor, Aunarile Obstesti nemaiavand dreptul de a alege domnitorul. Sunt numiti domni Barbu Stirbei in Tara Rom, si Grigore Ghica in Moldova. Ambii domni au promovat dezvoltarea economica nefiind simple instrumente ale rusilor si otomanilor, permitand reintoarcerea in tara a revolutionarilor. Mai mult, emigratia romana din strainatate, in special din Franta a continuat lupta pt unire(se afiliaza la Comitetul Central Democratic European de la Londra care urmarea declansarea unei noi revolutii). O noua criza internationala a condus la razboiul dintre Rusia si Turcia in 1853 si la implicarea Frantei si Marii Britanii un an mai tarziu, a permis Principatelor sa faca pasi catre unire si independenta. In 1853 rusii ocupa Principatele, cei doi domni pleaca in exil in Austria, in locul lor instaurandu-se un guvern militar rusesc. Austria si Turcia au semnat Conventia de la Boiacikoy prin care Austria se angaja sa forteze retragerea Rusiei din Principate, avand voie sa le ocupe si sa le administreze dupa bunul plac Uzura de razboi, cauzata de campania din Crimeea, va duce partile beligerante la masa tratativelor. Astfel,in 1855 are loc o prima Conferinta la Viena, cand a fost desfiintat protectoratul Rusiei in Principate. Tratatul ce va pune capat razboiului va fi semnat la Congresul de la Paris din 1856. Desi Principatele au ramas sub suzeranitatea Imperiului Otoman, protectoratul rusesc este inlocuit cu garantia colectiva a marilor puteri (7), se recunoaste independenta administrativa a Principatelor, dreptul de a avea o armata, de a face comert cu alte tari. Aici ministrul de externe francez, contele Walewski a propus unirea Principatelor sub un principe strain. Sardinia, Prusia si Rusia vor sustine unirea Pricipatelor opunandu-se Austria, Turcia si ulterior Anglia Puterile europene restituie Moldovei sudul Basarabiei (judetele Cahul, Ismail si Bolgrad) S-a creat o comisie speciala de ancheta care sa mearga in Bucuresti pentru a strange informatii si a face recomandari. Totodata, s-a pregatit alegerea unei adunari consultative numita adunare ad-hoc in fiecare Principat, care sa discute problema unirii. Hotararile luate la Paris i-au incurajat pe cei care sprijineau unirea. La Iasi si Bucuresti ei s-au organizat pentru a pregati alegerile pentru adunarile ad-hoc, remarcandu-se printre altii C. A. Rosetii si I. C. Bratianu. Unionistii vor constitui de acum ,,partida nationala. In Moldova se vor constitui comitete ale unirii. Falsificarea alegerilor din Moldova de catre caimacanul Nicolae Vogoride, omul turcilor a creat o stare de tensiune interna si internationala. Reprezentantii Frantei, Sardiniei, Prusiei si Rusiei rup legaturile cu Imp Otoman si se pregatesc sa paraseasca Constantinopolul. Intalnirea de la Osbourne dintre Napoleon al III-lea al Frantei si regina Victoria a Angliei a dezamorsat situatia. Marea Britanie consimte anularea alegerilor, iar Franta renunta la principiul unirii deline sub un principe strain. In cele din urma unionistii au castigat alegerile pt adunarile ad-hoc din Principate. Ele s-au

intalnit in 1857 cerand: respectarea autonomiei, unirea sub un principe strain, autonomia si o garantare colectiva de catre marile puteri. Centrul atentiei s-a mutat la Paris. In 1858 comisia de ancheta a prezentat raportul sau cu privire la dorintele romanilor exprimate in adunarile ad-hoc. Marile puteri au semnat Conventia de la Paris in august, care indeplinea rolul unei constitutii: Principatele isi pastrau autonomia sub suzeranitatea Portii si sub protectia celor 7 puteri; se adopta denumirea de Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, fiecare avand institutii proprii, votul ramanea cenzitar, dar pt a avea drept de vot o persoana trebuia sa detina o proprietate atat de mare incat numarul electorilor se limita la cateva mii, se prevedea separatia puterilor in stat, egalitatea in fata legii Totodata, se infiintau institutii comune: Comisia Centrala de la Focsani (alcatuia legile) si Inalta Curte de Justitie si Casatie (tribunalul suprem). Marile puteri au lasat guvernul fiecarui principat in grija unei comisii provizorii formate din 3 caimacami, pana la alegerea domnitorilor. Principala atributie a acestor comisii era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunari legislative care urmau sa aleaga domnii In 1859 romanii au facut primul pas pentru indeplinirea visului stramosesc. La 5 ian. 1859 la Iasi Al. I. Cuza este ales domn al Moldovei. Imediat dupa alegere o delegatie in frunte cu C. Negri a plecat la Constantinopol spre a anunta sultanului alegerea noului domn. In drum delegatia s-a oprit cateva zile la Bucuresti, influentand reprezentantii partidei nationale pt a-l alege ca domn pe Cuza. Pe 24 ian acelasi an la Bucuresti este ales domn al Tarii Rom. Dubla alegere a lui Cuza punea marile puteri in fata faptului implinit. Recunoasterea oficiala a unirii, dar numai pe timpul domniei lui Cuza, de catre marile puteri a avut loc la Conferinta de la Constantinopol cand sultanul a fost convins sa dea un firman (decret) in acest sens. Cuza a actionat rapid si pe 11/23 decembrie a proclamat unirea si nasterea natiunii romane; la 22 ian 1862 constituindu-se primul guvern unic in frunte cu Barbu Catargiu, care printre altele a desfiintat Comisia centrala de la Focsani. Dupa asasinarea sa in fruntea guvernului a fost desemnat N. Cretulescu. Domnia lui AL. I. Cuza intinsa pe durata a 7 ani cuprinde mai multe etape. In cea dintai domnitorul a fost preocupat de desavarsirea unirii. Sunt unificate armata, vamile, circulatia monetara, guvernele; capitala este stabilita la Bucuresti, iar din 1862 Principatele Unite adopta oficial numele de Romania. Pe plan politic se distinge confruntarea dintre conservatori (albii) si liberal radicalii (rosii) in privinta aplicarii si continutului celor 2 reforme fundamentale agrara si electorala. Conservatorii sustineau mentinerea marii proprietati si a votului cenzitar, iar liberalii improprietarirea taranilor si largirea dreptului de vot. In 1863 Cuza il va numi prim-ministru pe Mihail Kogalniceanu, cu ajutorul caruia va initia adevarate reforme. A doua etapa, cea a domniei constitutionale incepe prin secularizarea averilor manastiresti ce reprezentau un sfert din suprafata tarii. In martie 1864 a inceput dezbaterea chestiunii rurale. Camera a dat vot de neincredere guvernului Kogalniceanu, insa Cuza a refuzat aceasta solutie si a prorogat Camera. Reunita in sesiune extraordinara la 2/14 mai Camera a repetat motiunea de neincredere , dar a fost dizolvata. Lovitura de stat a fost insotita de o proclamatie catre armata si una catre popor. Imediat domnul a supus spre aprobare

printr-un plebiscit noua Constitutie, Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris. Statutul sporeste drepturile puterii executive. Domnul avea singur initiativa legilor care erau elaborate de Consiliul de stat. Se constituie corpul ponderator (Senat) format din membrii de drept si membrii numiti de domn, ultimii constituind majoritatea, Parlamentul devenind bicameral. Noua lege electorala reducea censul in raport cu prevederile Conventiei de la Paris, sporind numarul alegatorilor. Cea mai importanta reforma a fost legea rurala din 14 august 1864 prin care aprox. o jumatate de milion de tarani(fruntasi, palmasi) primeau in jur de 2 mil hectare, in functie de nr de vite. Pamantul trebuia platit in 15 ani si nu putea fi instrainat timp de 30 de ani. ,,fruntasii detinatori a doua perechi de boi primeau aprox 6 ha, mijlocasii detinatori ai unei perechi de boi, palmasii fara vite primeau aprox 2,5 ha. Legea a avut si imperfectiuni, un numar mare de tarani ramanand neimproprietariti. In a treia etapa este accelerat procesul legislativ: se promulga Codul civil(casatoria, divortul) elaborat pe baza codului lui Napoleon si Codul penal, invatamantul primar devenea gratuit si obligatoriu, se infiinteaza Universitatea din Iasi si Bucuresti(legea instructiunii publice), se creaza camerele de comert, se proclama autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane fata de Patriarhia de la Constantinopol, s-a constituit Ministerul de Externe. Acuzat pe de-o parte de conservatori, iar pe de alta parte de liberalii radicali care s-au unit in monstruoasa coalitie, Cuza este arestat in noaptea de 11/23 feb 1866. Nu a opus nici un fel de rezistenta. Si a semnat imediat documentele de abdicare. A trait in Austria pana la sfarsitul vietii 1873. dupa inlaturarea domnitorului se instituie o Locotenenta domneasca formata din Catargiu, Golescu si Haralambie si un guvern provizorui condus de Ion Ghica. Romania moderna era in esenta edificata.

!!!!!!! La legea rurala Cuza da proclamatia: Catre satenii clacasi. La Congresul din 1856 ministrul de externe francez contele Alexandru Walewski a sustinut unirea; se opuneau Turcia, Austria si Anglia. 1862 primul guvern unic, in frunte cu Barbu Catargiu (asasinat). Taranul Ion Roata deputat in Adunarea ad-hoc din Moldova.