SOLUTII DE CRESTERE A EFICIENTEI ENERGETICE A INSTALATIILOR FRIGORIFICE PENTRU CLIMATIZARE

DRAGOS HERA
U.T.C.B., email:dragos.hera@gmail.com

LIVIU DRUGHEAN
U.T.C.B., email: ldrughean@gmail.com

ALINA GIRIP
U.T.C.B., email: agirip4@yahoo.com

ANICA ILIE
U.T.C.B., email: anica_59@yahoo.com

Abstract Taking in consideration the decreasing of energy consumption in the refrigeration plants, this paper presents a detailed analysis of every component of such a plant and proposes several solutions for improving energy consumption. Different compressors types have been analyzed, in order to decrease the power consumption, even in the case of small compressor with small cooling capacity. Analysis of heat exchangers from refrigerant plants are also presented (evaporator, condenser, sub cooler or super heater) with stand out the increasing of heat transfer phenomena using the turbulence shapes.

1. Introducere Incalzirea continua a atmosferei a condus la aparitia frecventa in numeroase tari din Europa centrala, printre care si Romania, a unor perioade caniculare, necesitand utilizarea intensa a instalatiilor de climatizare a aerului un numai in sectorul comercial si tertiar dar si in cel al locuintelor. Fiind utilizate in special instalatii frigorifice cu comprimare mecanica, se constata o crestere puternica a consumului de energie electrica in sezonul cald, la scara mondiala acesta ajungand la valori de 15 - 17% din totalul de energie electrica produsa. Ca urmare, optimizarea acestor instalatii, in sensul diminuarii consumului de energie, este o activitate care trebuie urmarita in permanenta, mai ales ca, alaturi de implicatiile energetice, se impun si masuri pentru protectia mediului inconjurator. In acest sens, in lucrare se face analiza teoretica a sistemelor frigorifice cu comprimare mecanica, a influentei fluidelor frigorifice utilizate si a echipamentelor ce compun aceste instalatii, concluziile putand servi la conceperea, realizarea si exploatarea lor mai economica si mai putin poluanta.

2. Sistemul frigorific. Exista doua sisteme frigorifice pentru climatizarea aerului: cu racire directa, racirea aerului facandu-se prin vaporizarea fluidului frigorific. Prepararea aerului poate fi realizata centralizat, cu o centrala de climatizare, de unde aerul se distribuie in

incaperile ce trebuiesc climatizate, sau local, agregatul de climatizare fiind instalat (total sau partial) in spatiul climatizat. cu racire indirecta, instalatia frigorifica preparand apa rece care este utilizata la racirea aerului, centralizat sau local. In tabelul 1 se prezinta rezultatele calculelor efectuate pentru o instalatie cu racire directa (raceste aer pe ecartul 30/22C) utilizand freoni ca fluide frigorifice, in conditiile: puterea frigorifica, 0 = 50 kW; temperatura de vaporizare 0 = 7C; temperatura de condensare C = 38C, in cazul utilizarii unui condensator multitubular racit cu apa (temperatura apa 30/35C); temperatura de condensare C = 50C, in cazul utilizarii unui condensator racit cu aer (temperatura aer 35C). S-a considerat ca vaporii de freon sunt supraincalziti inainte de aspiratia in compresor (o prima supraincalzire cu 5C in vaporizator si ulterior o supraincalzire cu 13C intr-un schimbator de caldura regenerativ SIV/SRL). Procesul de comprimare se realizeaza cu un randament izentropic IZ = 0.85. Tabel 1. Marimile caracteristice ale unei instalatii cu vaporizare directa..
Agent frigorific R134a R407C R410A 0/C (C) Condensator racit cu apa 7/38 Condensator racit cu aer 7/50 Condensator racit cu apa 7/38 Condensator racit cu aer 7/50 Condensator racit cu apa 7/38 Condensator racit cu aer 7/50 PK (kW) 7.64 11.46 8.26 12.69 8.25 12.82 COP (-) 6.545 4.361 6.051 3.94 6.059 3.9

Se remarca performantele superioare ale instalatiei cu R134a. Sistemele cu racire directa consuma mai putina energie de actionare decat cele cu racire indirecta, dar introduc si o serie de inconveniente, legate de cantitatea mai mare de fluid frigorific din sistem, cu implicatii atat asupra spatiului climatizat, cat si a mediului inconjurator si de reglarea mai dificila a parametrilor (temperatura, umiditate) din spatiul climatizat. In plus, in cazul sistemelor indirecte, se poate utiliza si amoniacul, fluidul frigorific cel mai performant si fara implicatii asupra mediului inconjurator (participarea sa directa la incalzirea atmosferei este nula).

3. Influenta fluidului frigorific. In continuare s-a realizat o analiza energetica pentru o instalatie frigorifica cu racire indirecta (se raceste apa pe ecartul 12/7C cu care se raceste aerul pe ecartul 30/22C), evidentiind implicatiile fluidelor de lucru, conditiile de functionare (temperatura de condensare sau de vaporizare), dictate de echipamentul utilizat (tipul de condensador si de vaporizator). Au fost utilizate urmatoarele date de calcul: - puterea frigorifica, 0 = 50 kW;

temperatura de vaporizare 0 = 4C; temperatura de condensare C = 38C, in cazul utilizarii unui condensator multitubular racit cu apa (temperatura apa 30/35C); - temperatura de condensare C = 50C, in cazul utilizarii unui condensator multitubular racit cu aer (temperatura aer 35C). Agentii frigorifici analizati sunt: amoniacul (R717) si freonii R134a, R407C, R410A. In cazul instalatiilor cu freoni s-a considerat aceiasi supraincalzire a vaporilor inainte de aspiratia in compresor ca la instalatia cu racire directa. Datele obtinute in urma modelarii sunt prezentate in tabelul 2. Rezultatele obtinute indica avantajele oferite de instalatia cu amoniac prin valoarea mai ridicata a coeficientului de performanta (COP) si prin debitul masic (Qm) mult mai redus. Valorile COP pentru instalatia cu amoniac sunt superioare chiar fata de cele realizate la instalatia cu racire directa functionand cu unii freoni (R407C, R410A). Se evidentiaza, in plus, ca racirea condensatorului cu apa conduce la performante mai bune, reducand si temperatura vaporilor comprimati, care pentru amoniac crea probleme. Tabel 2. Marimile caracterisitice ale unei instalatii cu vaporizare indirecta. Agent frigorific R134a R407C R410A R717 0/C (C) Condensator racit cu apa 4/38 Condensator racit cu aer 4/50 Condensator racit cu apa 4/38 Condensator racit cu aer 4/50 Condensator racit cu apa 4/38 Condensator racit cu aer 4/50 Condensator racit cu apa 4/38 Condensator racit cu aer 4/50 ref(C) 63 76.4 70.11 86.54 73.64 90.81 91.6 121.8 sub (C) 30 42.35 29 45.21 30 42.79 33 45 Qm (kg/s) 0.305 0.343 0.287 0.326 0.277 0.319 0.045 0.048 PK (kW) 8.57 12.58 9.26 13.89 9.252 14.04 8.12 11.56 COP 5.829 3.975 5.403 3.601 5.405 3.562 6.158 4.327 % 94.6 91.86 87.7 83.22 87.8 82.32 100 100

7,50 7,00 6,50 6,00 5,50 5,00 4,50 4,00 3,50 3,00 30 35 40 45 50 55 R717 R134 R407C R410A

Fig. 1. Influenta agentului frigorific asupra COP.. Influenta fluidului frigorific asupra coeficientului de performanta este prezen-tata si pentru alte conditii de functionare (variatia temperaturii de condensare), amoniacul pastrand superioritatea energetica.

Influenta tipului de schimbator de caldura a fost extinsa si la vaporizator, analizand variantele: - schimbatoare de caldura multitubulare, cu diferenta de temperatura intre fluid frigorific si apa de minim 3C (0/C = 4/38C); - schimbatoare de caldura cu placi, ce au diferenta de temperatura intre fluid frigorific si apa de minim 1.5C (0/C = 5.5/36.5C). Rezultatele obtinute in urma modelarii sunt prezentate in tabelul 3. Se evidentiaza performante superioare in cazul utilizarii schimbatoarelor de caldura cu placi prin apropierea temperaturilor limita ale ciclului termodinamic. In plus, compactitatea sporita a instalatiei echipata cu schimbatoare cu placi aduce avantajul unor reduceri importante de materiale, spatii ocupate, manopera de montaj, siguranta in exploatare si nu in ultimul rand o cantitatea redusa de fluid frigorific, caracteristica cu implicatii favorabile asupra mediului inconjurator reflectat prin valoarea coeficientul echivalent global de nclzire globala TEWI (Total Equivalent Warming Impact). Tabel 3. Influenta tipului de scahimbator de caldura (condensador, vaporizator).
Parametrii (C) ref (C) Pk (kW) Qm (kg/s) COP R134a 63 8.58 0.305 5.829 Tip schimbator de caldura Schimbator multitubular 3 R407C R410A R717 R134a 70.1 73.6 91.6 60.9 9.26 9,25 8.12 7.662 0.287 0.277 0.045 0.299 5.403 5.405 6.158 6.525 Schimbator cu placi 1.5 R407C R410A 67.35 70.6 8.26 8.24 0.281 0.272 6.06 6.07

R717 84.7 7.276 0.044 6.872

In tabelul 4 se prezinta valoarea globala a coeficientului TEWI cat si valorile celor 3 componente ale sale: a impactul pierderilor de agent frigorific in atmosfera in timpul functionarii instalatiei; b impactul pierderilor de agent frigorific in atmosfera in procesul de recuperare la atingerea limitei de functionare a instalatiei; c - impactul datorat emisiilor de CO2 la producerea energiei de actionare a instalatiei (efect indirect). Calculele s-au facut pentru o instalatie echipata cu schimbatoare de caldura multitubulare si cu placi, in varianta condensatoarelor racite cu apa si compresoare semiermetice. Tabel 4. Contribuitia instalatiei frigorifice la incalzirirea atmosferei.
Agent frigorific R134a R407C R410A R717 Qm (kg) Schimbator multitubulat Schimbator cu placi Schimbator multitubulat Schimbator cu placi Schimbator multitubulat Schimbator cu placi Schimbator multitubulat Schimbator cu placi 11.96 0.97 15.68 0.86 11.62 0.87 5.76 0.18 a 23322 1898 35866 1966 32945 1987 0 0 b 3887 316.3 5978 327.7 5491 331.1 0 0 c 385409 344812 393493 336982 414886 341818 365366 327420 TEWI 412619 347026 4355337 339276 453322 344136 365366 327420

La instalatiile cu freoni contributia la incalzirea atmosferei este atat directa (datorata fluidului frigorific) cat si indirecta (prin energia de actionare consumata), ultima fiind cea mai importanta. Instalatia cu R717 prezinta cea mai redusa contributie la incalzirea atmosferei, aceasta fiind datorata doar energiei de actionare si aceasta avand valoarea cea mai mica comparativ cu celelalte fluide frigorifice. Orientarea Romaniei catre o productie mai curata a energiei electrice (prin cresterea ponderii energiei produse in centrale atomoelectrice, hidroelectrice sau pe baza surselor neconventionale) va reduce mai mult acest efect. Utilizarea schimbatoarelor de caldura cu placi se dovedeste benefica si pentru reducerea impactului asupra mediului, valorile mai mici rezultate datorandu-se functionarii cu o cantitate mai mica de fluid frigorific si cu un ciclu termodinamic mai economic. Rolul fluidului frigorific rezulta si din analiza transferului de caldura. Pentru un condensator multitubular (racit cu apa) rezulta datele prezentate in tabelul 5. Amoniacul, prin valorile maxime ale coeficientului de transfer termic (de 67 ori mai mari decat la freoni), determina o suprafata de transfer de caldura mai scazuta cu 4043% fata de celelate fluide. Tabel 5. Parametrii unui schimbator de caldura multitubular (condensatre in spatiul dintre tevi).
Agent frigorific R134A R407C R410A R717 0/C (C) 4/38 Condensator multitubular racit cu apa Condensator multitubular racit cu apa Condensator multitubular racit cu apa Condensator multitubular racit cu apa EAU (W/m2*K) 5544 5543 5540 5543 R (W/m2*K) 2405 2582 2622 16775 q (W/m2) 4671 4788 4812 6696 SCON (m2) 12.54 12.37 12.31 8.81

4. Influenta echipamentului frigorific. 4.1 Schimbatoare de caldura (vaporizator, condensator). Comparativ cu modelul multitubular analizat, se prezinta avantajele datorate intensificarii transferului de caldura prin utilizarea unor modele de schimbatoare de caldura mai performante: - multitubular cu turbulenta crescuta; - cu placi; - cu mini si microcanale. 4.1.1. Schimbatoare de caldura multitubulare cu turbulenta sporita. In cazul freonilor, coeficientii de transfer termic sunt mai redusi decat la amoniac, mai ales in procesul de vaporizare, incat se impune utilizarea unor materiale si unor constructii speciale. Prin utilizarea tevilor din cupru, cu o prelucrare speciala atat a suprafetei interioare (micronervuri interne, promotori de turbulenta ca in figura 2) cat si a celei exterioare, se obtine atat o ameliorare a transferului de caldura cat si o marire a suprafetei de transfer termic. Astfel, prin utilizarea unor tevi cu micro nervuri elicoidale interioare, suprafata de transfer de caldura creste cu peste 50%, iar coeficientul de transfer de caldura se tripleaza (figura 3).

a) b) Fig. 2. Prelucrarea speciala a tevilor pentru vaporizatoarele de Freon. a) Tevi cu micronervuri interoare; b) Tevi cu miez in forma de stea
K (kW/mK)

x (%)

Fig. 3. Ameliorarea transferului de caldura la tevi cu rizuri interne fata de tevile lise 4.1.2. Schimbatoare de caldura cu placi. Prin distanta redusa dintre placi si prin turbulenta sporita se obtine un transfer de caldura superior schimbatoarelor multitubulare si o compactitate mai mare, rezultand si o cantitate mai redusa de fluid de lucru. Din modelarea efectuata se evidentiaza: - coeficienti de transfer de caldura pe partea agentului frigorific mai mari de 1,21,7 ori; - coeficienti de transfer de caldura pe partea apei mai mari de cca 3 ori. - glisarea temperaturii la freonii de tip zeotrop (in special R407C) conduce la obtinerea unor diferente mai mari de temperatura intre fluide (in vaporizator) si deci se obtin suprafete de transfer de caldura mai mici. Tabel 6. Parametrii pentru schimbator de caldura cu placi (condensator si vaporizator).
Agent frigorific R134a R407C R410A Kglobal ()m (W/m2*K) (C) Condensator w1/w2 30/35C 3.5 4048 2.5 6092 3.45 4466 SCON (m2)

4.07 3.82 3.78

R717 R134a R407C R410A R717

3.5 6132 Vaporizator AR1/AR2 12/7C 3.35 2833.31 6.4 3263.37 3.36 3654.9 3.41 4298.9

2.7 5.27 2.4 4.07 3.41

4.1.3. Schimbatoare de caldura cu microcanale. In cazul utilizarii schimbatoarelor de caldura cu micro sau minicanale transferul de caldura este superior schimbatoarelor multitubulare sau cu placi. In tabelul 7 sunt prezentate valorile teoretice obtinute pentru coeficientii de transfer de caldura (aer, fluid frigorific si coeficientul global) pentru un condensator racit cu aer, cu minicanale cu diametrul 1.58 mm. Tabel 7. Condensator cu minicanel racit cu aer, 0/C = 4/50C
Frigorigne R134A R407C R410A R717 AIR (W/m2*K) 193.9 193.9 193.9 193.9 R (W/m2*K) 8595.69 9518.19 9919.36 54259.51 kcalc (W/m2*K) 180.4 181.3 181 189.8 SCON (m2) 15.66 15.36 16.16 14.88

Si in acest caz, amoniacul prezinta cel mai bun coeficient de transfer de caldura, dar cum esential este transferul de caldura pe partea aerului si celelalte fluide conduc la un coeficient global de tranfer de caldura apropiat. 4.2. Compresoare. Cum sarcina frigorifica pentru climatizare este foarte variabila in cursul unui sezon sau al unei zile, reglarea eficienta a puterii frigorifice a instalatiei in functie de necesarul de frig solicitat depinde esential de tipul de compresor utilizat. La sistemele locale, cu racire directa, de puteri reduse, se recomanda utilizarea compresoarelor Scroll. La sistemele centralizate, cu racire indirecta, de puteri mari se recomanda fie utilizarea unui numar mare (4...8) compresoare alternative (deschise, semiermetice sau ermetice), fie utilizarea compresoarelor rotative (cu surub). Tabel 8. Tip comprersor (BITZER doc.)
Agent frigorific R134a R407C Parametrii ai ciclului termodinamic vasp(m3/kg) 0.05962 0.0421 qom (kJ/kg) 165.7 173.9 lk (kJ/kg) 25.32 28.45 62.2 70.76 ref (C) Performante Compresor cu piston alternativ Type 4CC-68E (COPELAND), Ch = 70.9 m3/h Qm (kg/s) 0.33 0.468 54.74 81.35 o (kW) PK (kW) 8.36 13.31 Parametrii

0= 50 kW; 0= 7oC;C= 38oC, IZ= 0,85, SI = 18 oC. Ch , [kg/s]; Qm = 3600 v asp

PK = Q m l k , C q 0 = h ov 3600

[kW]; [kW].

Compresor cu surub Type HSK5343-30-40P (BITZER), Ch = 84 m3/h Qm (kg/s) 0.391 0.554 64.85 96.34 o (kW) PK (kW) 9.41 16.87 Compresor Scroll Type ESH743Y-40S (BITZER), Ch = 43 m3/h Qm (kg/s) 0.2 0.284 33.19 49.34 o (kW) PK (kW) 4.56 7.26

Analiza compresorului urmareste atat consumul energetic cat si etanseitatea lui (pierderile de fluid frigorific). Compresoarele Scroll au un consum de energie mai scazut cu 10% fata de cele cu miscarea rectilinie alternativa (Tabel 8). In plus ele permit un reglaj mai eficient al consumului de energie electrica in functie de puterea frigorifica realizata. Totodata sunt caracterizate de o incarcare mai mica cu fluid frigorific. Compresoarele semiermetice si ermetice, prin etanseitatea mai mare a circuitului frigorific, reduc foarte mult pierderile de fluid in mediul ambiant. Astfel, in cazul compresoarelor semiermetice Bitzer, impactul direct la incalzirea atmosferei, datorat pierderilor in timpul functionarii instalatiei, este redus de cca 2.5 ori fata de compresoarele deschise.

5. Concluzii Racirea directa a aerului se recomanda pentru instalatiile de climatizare locala, utilizand freonii ca fluide frigorifice, cel mai performant fiind R134a. Racirea indirecta, recomandata la sistemele de climatizare centralizate, putand utiliza si amoniacul ca fluid frigorific, anuleaza dezavantajul energetic. Amoniacul este recomandat deci pentru sistemele cu racire indirecta, mai ales cand condensatorul este racit cu apa. Un avantaj suplimentar al instalatiilor cu amoniac este contributia mai mica la incalzirea atmosferei. Utilizarea unor echipamente performante (schimbatoare de caldura cu placi, cu minicanale, compresoare rotative) conduc la un coeficient de performanta superior si reduc cantitatea de fluid frigorific, deci contributia la incalzirea atmosferei. Bibliografie 1. ASHRAE HANBOOK Refrigeration, 1998. 2. Lavric, D. E. ,,Schimbatoare de caldura de mare compactitate, MATRIX ROM Bucuresti 2000. 3. Hera Dr. , Drughean L., Pirvan A.- ,, Scheme si cicluri frigorifice pentru instalatii cu comprimare mecanica Ed. Matrix Rom, Bucuresti 2001. 4. BITZER - Refrigerent Report 10th, edition 2001. 5. Hera Dr. - Instalatii frigorifice vol I Agenti frigorifici, Ed Matrix Rom, Bucuresti 2004. 7. Hera, Dr., Drughean, L., Girip, A.-Instalatie frigorifica eficienta si ecologica pentru industria alimentara, Iasi, 1-2 iulie 2004. 8. Hera, Dr., Mateescu, I., Ivan, G Optimizarea consumuriloe energetice in cladiri prin utilizarea sistemelor de pompe de caldura, Buc. 25-26 nov. 2004.

9. Hera, Dr. Utilizarea pompelor de caldura la incalzirea locuintelor, o solutie ecologica si eficienta energetic, rev. Instalatorul nr 9/2006, ISSN 1223 - 7418, p. 26-37. 10. Hera, Dr., Girip, A. Instalatii frigorifice. Vol. 2. Scheme si cicluri frigorifice, Ed. Matrix Rom, Buc., ISBN 978-973-755-198-6, 2007. 11. Hera, Dr., Ilie, A., Girip, A. Evaluarea si analiza consumurilor energetice pentru producerea frigului casnic, Cluj-Napoca, 15-16 mai 2007. 12. Hera, Dr., Drughean, L., Girip, A. Improvement of the energy efficiency in the refrigeration plants, The 22nd IIR International Congress of Refrigeration, Beijing, China, 21-26 August 2007. 13. *** EES Program de calcul pentru cicluri frigorifice. 14. Hera, Dr., Drughean, L., Girip, A., Ilie A., Solutions pour accrotre lefficacit nergtique des installations frigorifiques pour la climatisation , COFRET'08, 11 13 juin 2008, Nantes, Franta.