Anda di halaman 1dari 3

Activitatea de cercetare stiintifica este conceputa ca parghie importanta a perfectionarii profesionale, avand doua obiective: primul este specific

nevoilor si cerintelor cadrelor didactice privind cunoasterea si orientarea proceselor sociale din societatea romaneasca in vederea imbunatatirii coeziunii sociale si a calitatii vietii, a performantelor actorilor sociali, pentru a deveni mai competitivi in plan european si international Activitatea de cercetare stiintifica a cadrelor didactice si a studentilor este valorificata prin publicatii, manuale, tratate, cursuri si culegeri aplicative prin care sunt asigurate disciplinele din planul de invatamant, Orice tip de cercetare presupune parcurgerea mai multor etape, care se nlantuie ntr-o ordine strict ierarhizata. Diversele etape ale unei cercetari sociale sau educationale sunt legate ntre ele si de modul cum se demareaza demersul stiintific. Acest moment determina n mare masura nsasi rezultatele finale pe care le vom obtine, care sunt dealtfel proiectate din start. Se ntmpla deseori ca n cursul unei cercetari sa fim confruntati cu probleme pe care nu reusim sa le exploram deoarece nu au fost luate n considerare la demararea acesteia. Datorita interdependentelor strnse ntre toate momentele unei cercetari, foarte importanta ramne faza initiala, a alegerii si proiectarii temei de cercetare, atunci cnd stabilim scopurile pe care le urmarim, tipul anchetei si tehnicile de prelucrare a datelor pe care le vom folosi. n acelasi timp, de la bun nceput trebuie sa luam n considerare si o serie de elemente concrete, pragmatice: conditiile n care se desfasoara o cercetare, posibilitatile de finantare, precum si posibilitatile de utilizare a datelor si concluziilor ce vor reiesi din cercetare. Evaluarea resurselor umane si financiare trebuie sa conduca la dimensionarea si alegerea acelor tehnici de culegere a datelor si de prelucrare posibile cu resursele pe care le detinem, fara nsa a mpienta asupra calitatii stiintifice a cercetarii. Acest lucru nseamna ca nu se poate face rabat de la principiile metodologiei stiintifice pe motiv ca nu exista resurse de un fel sau altul. Se alege acea metodologie, acele metode ce pot fi utilizate att n raport cu tema de cercetare, dar si cu posibilitatile concrete detinute de cei care o initiaza. De asemenea, este important sa retinem faptul ca n proiectarea cercetarii, si apoi n realizarea ei, nu se porneste n nici un caz de la premise ideologice sau morale, ci strict de la principiile stiintifice ce se pot aplica la tema respectiva. Chiar daca parcurgerea etapelor este comuna oricarei teme de

cercetare, n schimb tehnicile de culegere a datelor trebuie sa se adapteze la subiect si la teoria de referinta. Toate aceste cerinte reprezinta n fapt respectarea principiului neutralitatii axiologice si, simultan, a cerintelor deontologice, a conditiilor, posibilitatilor concrete de demarare si realizare a unei cercetari educationale. n domeniul educational, problema respectarii cerintelor mentionate mai sus este cu att mai stringenta, cu ct prin natura lor astfel de teme au o puternica ncarcatura axiologica si psiho-morala. Caracterul temelor n cauza nu trebuie sa presupuna nsa abdicarea de la principiile general valabile pentru orice cercetare stiintifica psihosociala. Etapele ce trebuie parcurse sunt identice cu cele ale oricarei cercetari psihosociale, indiferent de subiect. Punctul de plecare al oricarei cercetari educationale l reprezinta o problema psihosociala, sau mai simplu spus o ntrebare de tipul de ce?, care?, cum? etc. . De ce o anumita populatie scolara obtine performante nalte ntr-un anumit domeniu? Care sunt factorii absenteismului scolar? Etc. Desigur ca astfel de ntrebari sunt nenumarate, toate asteptnd un raspuns stiintific, care sa depaseasca nivelul simtului comun. 2. Etapele cercetarii stiintifice - Selectarea temei de cercetare Importanta acestui prim pas pleaca de la complexitatea realitatii psihosociale care nu poate fi cunoscuta n mod empiric dect prin cunoasterea treptata si cumulativa a faptelor, fenomenelor si proceselor sociale ce o compun, la un anumit moment dat si ntr-un loc anume. ntruct nu exista criterii strict stiintifice de selectare a unei teme de cercetare, alegerea poate fi determinata de o serie de conditii si factori, printre care pot fi amintiti: - nivelul atins de cunoasterea n domeniu - posibilitatile materiale pe care le ofera mediul educational pentru a se autocunoaste - personalitatea cercetatorului sau a celui care comanda cercetarea - formatia profesionala si soliditatea cunostintelor n domeniu - modelele culturale dominante si cele mpartasite de cercetator - normele si valorile predominante la un moment dat n societate Lipsa criteriilor stiintifice si complexitatea problemelor educationale, determina existenta unor posibilitati nelimitate de alegere a temei de cercetare, a carei calitate depinde de masura n care raspunde la o problema psiho-sociala, dar si de modul cum raspunde la acea problema. Daca, n principiu, depistarea problemelor din sfera educationala nu prezinta dificultati deosebite, data fiind multitudinea acestora si dinamica lor,

modalitatile n care sunt acestea abordate si elucidate, presupune cunostinte de specialitate, chiar si din domeniile conexe, foarte bine nsusite, ct si stapnirea metodelor stiintifice de investigare.