Anda di halaman 1dari 62

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARI SI TINERETULUI COLEGIUL MIHAI EMINESCU SCOALA POST-LICEALA SANITARA

PROFESOR COORDONATOR: PAIU VIOLETA

ELEV: CHETA ELENA

BACAU 2011 1

HERNIA DE DISC LOMBARA

CUPRINS

1 GENERALITATI DESPRE COLOANA VERTEBRALA 1.2 Vertebrele lombare 1.3 Discurile intervertebrale 1..4 Nervul sciatic 2 HERNIA DE DISC LOMBARAN 2.1 Clasificare 2.2 Etiopatogenie 2.3 Simptomatologie 2.4 Examene paraclinice 2.5 Tratament 2.6 tratament medicamentos 3 PLAN DE INGRIJIRE

3.1 Plan de ingrijire a pacientului C.A. cu HERNIE DE DISC LOMBARA 3.2 Plan de ingrijire a pacientului T.A cu HERNIE DE DISC LOMBARA 3.3 Plan de ingrijire a pacientului S. C cu HERNIE DE DISC LOMBARA

Motto: S ajui individul i acesta bolnav sau sntos s-i afle calea spre sntate sau recuperare, s ajui individul fie bolnav sau sntos s-i foloseasc fiecare aciune pentru a promova sntatea sau recuperarea, cu condiia ca acesta s aibe tria, voina sau cunoaterea necesar pentru a o face i s acioneze n aa fel nct s-i poarte de grij singur ct mai curnd posibil Virginia Hendersen

MOTIVATIE

Am ales ca afectiune pentru lucrarea de diploma HERNIA DE DISC LOMBARA fiindca , in primul ciclu de stagiu mi-sa permis sa intru pe blocul operator , in sala de operatie medicul efectua o interventie chirurgicala asupra unei paciente de 55 ani , diagnosticata in prealabil cu aceasta afectiune , la momentul respectiv nu am inteles nimic din cele petrecute in sala de operatie , acest lucru ambitionandu-ma sa ma documentez cu privire la aceasta afectiune .Cu timpul am observant ca pana nu de mult aceasta afectiune era caracteristica persoanelor trecute de 40 de anii care munceau in conditii vitrege insa in present tot mai multi tineri sunt diagnosticati cu acceasta afectiune , acesta fiind cel dea-l doilea motiv care ma determinat sa aleg ca titlu pentru lucrarea mea de diploma HERNIA DE DISC LOMBARA.

GENERALITATI DESPRE COLOANA VERTEBRAL VERTEBRELE LOMBARE Rahismul lombar ocup poriunea bazal a conului superior osos al organului axial, ceea ce face ca solicitrile mecanice n statica i dinamic s fie mai mari la acest nivel. Componenta osoas a rahisului lombar este reprezentat de cele 5 vertebre lombare care prezint caractere regionale specifice, iar prima i a cincea sunt caractere speciale.

Caracterele regionale ale vertebrelor lombare

Corpul vertebral e cel mai voluminos dintre corpurile vertebrale ale rahismului. Diametrul transversal al corpului vertebral depete evident diametrul auto-posterior, i crete de la o vertebr la alta n sens cranio-candal. Bureletul marginal al feelor corpurilor vertebrale este pronunat, cel de la faa inferioar fiind ntotdeauna mai gros i mai evident. Partea central a feei corpurilor vertebrale prezint dou zone i anume una periferic, lng bureletul marginal care este ciuruit, i alta central care corespunde nucleului pulpos. Bordurile marginale sunt rotunjite i destul de ieite n afar pe prile laterale ale corpului vertebral. Suprafaa circumferenial a corpului vertebral e mai scobit transversal, fapt ce se datoreaz bordurilor marginale care sunt mai dezvoltate. Pe corpul vertebrei lombare se afl ligamentul vertebral longitudinal. Pe primele trei se prinde stlpul diafragmatic drept, iar pe cel stng numai primele dou. Pe feele laterale ale corpurilor vertebrale se prind fascicule ale psoasului i pe vertebra a doua lombar, arcada psoasului. Pediculii vertebrali pleac de pe partea superioar a corpului vertebral i sunt orizontali, groi i scuri. Marginile lor superioare i inferioare sunt scobite, delimitnd prin suprapunere.

Lamele vertebrale au forma patrulater, sunt groase i sunt orientate uor oblic de sus n jos, dinainte-napoi i dinuntru n afar. Pe marginea superioar a feei posterioare, ca i pe marginea inferioar a feei anterioare, se prind ligamentele galbene. Apofiza spinoas este o lam osoas groas, patrulater, ndreptat orizontal dinaintenapoi. Scade ca dimensiune la ultimele dou vertebre lombare. Pe feele laterale se gsete cte o creast osoas care le divizeaz n dou cmpuri. Pe cmpul superior se inser muchiul interspinos lombar i trans-verso-spinos. Pe cmpul inferior se prinde muchiul interspinos lombar subiacent. Marginea superioar d inserie ligamentului interspinos. Marginea inferioar prezint un tubercul i o creast pe care se prinde ligamentul interspinos subiacent. Vrful apofizei spinoase i marginea ei posterioar dau inserie ligamentelor supraspinoase, fasciei lombo-toracice i muchiului dorsalul mare. Pe primele trei apofize spinoase se mai prinde i muchiul dinat posterior i inferior. Pe ultimele patru vertebre lombare se prinde poriunea lombo-dorsal a muchiului lungul spatelui. Apofizele transversale care mai sunt numite i apofize transversale L2 i L3 sunt mai bine reprezentate. Pe faa anterioar i spre rdcina apofizei transverse se inser muchiul psoas, iar spre vrf, tot pe aceeai fa, inser muchiul ptratul lombelor. La baza feei posterioare se gsete un tubercul numit tubercul accesoriu sau apofiza stiloid Broca, pe care se inser fascicole mediale ale lungului dorsal. De la tuberculul accesoriu pleac o creast care mparte faa posterioar a apofizei costiforme ntr-un cmp superior pe care se inser muchiul intercostal i fascicole externe din poriunea lombar a lungului spatelui. Pe marginea superioar a apofizei se inser muchiul intertransversal lateral al lombei, iar pe marginea inferioar se inser muchiul intertransversal lateral al lombei din spaiul urmtor. Pe vrful apofizei costiforme se prinde aponevroza posterioar a muchiului transvers abdominal, ptratul lombelor pe primele patru lombare, ligamentul lombocostal Henlle pe primele dou lombare i ligamentul iliolombar pe ultimele dou lombare. Apofizele articulare au forma specificat de segment de cilindru plin sau gol. Apofizele articulare superioare ale primelor 3 vertebre lombare sunt mai departe una fa de apofizele articulare inferioare. n schimb cele ale vertebrelor L4 i L5 se gsesc la egal distan cu cele inferioare. Apofizele articulare superioare pleac n direcie sagital de la unirea pediculilor, a lamelor vertebrale i a apofizelor costiforme. Ultimele 2 apofize articulare au o direcie ce deviaz puin n afar. Pe marginea posterioar a apofizei articulare se gsete un tubercul numit tuberculul mamilar sau metapofiza, pe care se inser fascicule ale muchilor intratransversali lombari ct i fasciculele interne ale lungului dorsal. Apofiza

articular inferioar pleac de pe marginea inferioar a lamei vertebrale. Are forma unui segment de cilindru plin i privete nainte i n afar. Gaura vertebral este triunghiular i mai mic n raport cu dimensiunile corpului vertebral.

DISCURILE INTERVERTEBRALE GENERALITATI Aceste formaiuni sunt aezate ntre feele de contact ale corpului vertebral la nivelul rahismului articulat. Ele sunt n numr de 23, primul gsindu-se ntre axis i cea de-a 3-a vertebr cervical, iar ntre corpul celei de a-5-a vertebr lombar i faa articular a bazei sacrului. n general, la fiecare disc intervertebral are forma unei lentile biconvexe ce se muleaz n spaiul intervertebral prin comprimarea sa de ctre suprafeele articulare. Datorit acestui fapt, poriunea mijlocie a discului este mai bombat, iar circumferina apare pe faa anterioar i pe feele laterale ale vertebrelor n forma unei benzi transversale. Marginea posterioar a circumferinei discului este uor scobit i rspunde canalului rahidian. Pe faa anterioar a circumferinei discului intervertebral se prinde ligamentul vertebral longitudinal. n schimb, pe faa posterioar a circumferinei sale, deci n canalul vertebral, ligamentul vertebral, longitudinal posterior ader foarte puin de circumferinele discului, favoriznd astfel hernierea nucleului pulpos n canalul rahidian. nlimea discului intervertebral e mai mare la mijlocului lui. La periferia acestuia nlimea este variabil, depinznd de curburile sagitale ale corpurilor vertebrale. Astfel n regiunea lombar discul este mai nalt( 10-12 mm la nivelul celei de a 3-a i a 4-a vertebr lombar).

NERVUL SCIATIC

Nervul sciatic este cel mai mare nerv. El iese din bazin prin marea scobitur sciatic, sub muchiul piriform, trece ntre trohanterul mare i tuberozitatea ischiatic i coboar apoi pe faa posterioar a coapsei, pn n spaiul popliteu, unde se termin prin bifurcarea n nervii sciatici popliteu extern i sciatic popliteu intern. nc de la origine, nervul sciatic este format din aceti doi nervi, strni ntr-o teac conjunctiv comun. Uneori, diviziunea sciaticului se face n partea superioar a coapsei. n regiunea coapsei, trunchiul sciatic de ramuri musculare pentru: semitendios, semimembranos, poriunea lung a bicepsului i aductorul mare, provenind din contigentul sciatic popliteu intern. poriunea scurt a bicepsului provenind din contigentul sciatic popliteu extern. Nervul sciatic popliteu extern (ramurile posterioare L4-L5). Dup ce se desface din trunchiul sciatic n spaiul popliteu, coboar n jurul prii posterioare a bicepsului femural, nconjoar gtul peroneului, aflndu-se n anul peroneal ntre os i muchiul lung peronier i apoi se mparte n ramuri terminale. n spaiul popliteu, nervul d ramuri senzitive, importante fiind cele pentru articulaia genunchiului i nervul cutanat peronier, pentru faa lateral a gambei, maleola extern i partea lateral a piciorului i a degetului-V. Ramurile terminale se distribuie astfel: ramura recurent articular inerveaz articulaia genunchiului i tibioperoniera; accesoriu, muchiul tibial anterior. ramura tibial anterioar (nervul peroneal profund) inerveaz muchiul tibial anterior, extensorul lung al degetelor, extensorul propriu al halucelui, pediosul: articulaia gleznei i suprafaa ei cutanat, precum i articulaiile primelor dou degete. ramura musculocutanat ( nervul peroneal artificial ) inerveaz muchii poronieri, suprafaa cutanat a dosului piciorului, o parte a halucelui i poriunile din degetele II-V pn la a doua falang. Nervul sciatic popliteu intern ( ramuri anterioareL4-L5) coboar n spaiul popliteu, n continuarea trunchiului sciatic, trece apoi prin inelul solearului ( de unde este denumit nerv tibial posterior) n loja posterioar a gambei, dnd la nivelul gleznei cele dou ramuri terminale: nervii plantar medial, echivalentul medianului i plantar lateral, echivalentul cubitalului.

10

Ramurile motorii ale trunchiului sciatic popliteu intern inerveaz muchii gastrocnemian, popliteu, plantar subire, solear, tibial posterior, flexorul lung al halucelui. Din punct de vedere senzitiv, nervul sural, anastomazat cu ramura cutanat peronier, inerveaz pielea poriunii dorsolaterale a gambei i marginea lateral a piciorului, precum i articulaiile gambei. Nervul plantar medial d ramuri motorii la muchiul flexor scurt al degetelor, abductorul halucelui, flexorul scurt al halucelui i primii lombricali: ramurile senzitive inerveaz partea medial a plantei i primele III-IV degete, precum i falanga lor unghiular Nervul plantar lateral d ramuri la muchii ptratului plantar, abductorul degetului mic, interosoii plantari i dorsali; ramurile cutanate inerveaz partea lateral a plantei i ultimele dou degete (cu falanga lor unghiular). Sciaticul are funcii motorii, senzitive i trofice la motilitate el comand flexia gambei pe coaps prin ramuri, care inerveaz gemenii i plantarii. Extensia dorsal a degetelor i piciorului, cu meninerea boltei plantare este asigurat de sciaticul popliteu extern, care merge la pedioi i extensorii degetelor ca i flexia plantar a piciorului i a degetelor, adducia, rotaia intern i abducia degetelor. Marele nerv sciatic d natere celor dou ramuri: sciaticul popliteu extern, nerv al extensiei, i sciaticul popliteu intern, nerv al flexiei. Rdcinile L4 ale sciaticului comand fesierii i antero-externii gambei, rdcina L5 acioneaz pe gambierul anterior, extensorul propriu al halucelui. Rdcinile S1-S2 execut flexia, inerveaz tricepsul sural i flexorii degetelor, iar rdcina S3 inerveaz numai partea inferioar a fesei.

11

HERNIA DE DISC

PARTE GENERALA Majoritatea nevralgiilor brahiale i crurale sunt de origine vertebral. Astzi se admite ca 80% din cazurile e lombo-sciatic sunt hernii discale, 10% de origine osoas vertebral, iar restul din alte cauze. Hernia de disc se remarc prin leziunea discului intervertebral, cu hernia nucleului pulpos n canalul vertebral i compresiunea rdcinilor posterioare. Discul intervertebral format dintr-un nucleu pulpos inel fibros este ntrit de ligamente comune. Nucleul pulpos are rol de tompon care diminueaz ocurile coloanei vertebrale. Discopatia vertebral poate fi produs prin: procese degenerative, leziuni osteoarticulare (calcificri de ligamente, artroze) i unele dereglri circulatorii ca ischemie, staza venoas asu edem. Declanarea herniei de disc se face fie brusc prin traumatisme mici i repetate, cnd presiunea mare intradiscal duce la hernierea muchiului pulpos. Hernia discal se produce i indirect printr-o hernie intraspongioas cu fisura lamei cartilaginoase i cu formarea de moduli Schmorll i un disc procident, care ajunge n spaiul subarahnoidial.

12

CLASIFICARE Clasificare anatomic: Hernie de disc simpl, n care ligamentul vertebral dorsal nu este rupt. Hernierea de disc intraspinal, n care ligamentul vertebral dorsal este rupt i o poriune de disc i din nucleul pulpos predomin n canalul rahidian este de dou feluri: Hernia de disc liber( prin efracie: coninutul discal trece prin ligamentul vertebral dorsal, dar rmne parial fixat n zonele din discul intervertebral, nc neterminat, sau de platonul vertebral corespunztor); Hernia migratoare (nu mai are nici o legtur cu spaiul interverebral ci se mic liber n canalul rahidian). Hernia de disc intermitent ine de solicitarea mecanic puternic sau de o hipertensiune puternic a coloanei, retrgndu-se dup dispariia hipersolicitrii, dei mediul pulpos poate definitiv luxat.

CLASIFICARE TOPOGRAFICA Hernia de disc intraspinal e situat n canalul vertebral, provine din poriunea median a discului i poate ocupa trei poriuni: dorso-median (determin o compresiune medular sau a cozii de cal); paramedian (produce o compresiune medular uni sau bilateral); dorso-lateral (comprim mduva cu rdcinile intraspinal sau pe partea lateral a lamei vertebrale uni sau bilateral; este cea mai frecvent, deoarece la acest nivel exist n disc un punct slab, ligamentul vertebral dorsal fiind redus la cteva fibre n prile laterale). Hernia de disc intraforaminal provine din poriunea extern a discului i comprim rdcina corespunztoare pe procesul articular. Hernia de disc lateral provine din poriunea cea mai lateral a discului i poate provoca simptome numai dac este situat n regiunea cervical inferioar, putnd comprima la acest nivel artera i nervul vertebral. Hernia de disc vertebral provine din marginea vertebral i nu d simptome. Uneori se combin 2 sau mai multe tipuri e hernii de disc.

13

. ETIOPATOGENIE Vrsta de predilecie este ntre 30-40 ani. La copii se produc mai rar deoarece discul nu este degenerat. Excepional se observ hernii de disc la copii sub 10 ani i la btrni. Este mai frecvent la brbai (raport 2:1). Aproximativ 70% din herniile de disc apar la cei care depun eforturi fizice mari. Frecvent unic, hernia de disc este localizat mai ales lombar, apoi cervical i rareori dorsal. Se pot gsi la acelai bolnav hernii lombare i cervicale. Uneori pot exista hernii multiple n aceeai regiune sau n regiuni diferite ale coloanei vertebrale (1%). Prezena mai multor hernii n aceeai regiune explic persistena durerilor dup operaie. Regiunea lombar i mai ales ultimele 2 discuri lombare prezint sediul de predilecie al herniei posterioare de disc din urmtoarele cauze: ocurile traumatice sunt transmise mai ales n segmentul lombar; ligamentul vertebral dorsal, ngust n regiunea lombar i redus la o band subire situat pe linia median, este mai slab dezvoltat la L4-L5 i ntr-un contact slab cu corpurile vertebrale; discurile lombare au aici nlimea maxim i un nucleu pulpos voluminos iar fibrele inelului fibros sunt lungi i subiri; coloana vertebral prezint o lordoz mare i o mobilitate deosebit. Poziia lateral a herniei este frecvent (65%), (mai rar median-33% i excepional bilateral-2%), astfel c se produce n regiunea de mai mic rezisten a ligamentului comun posterior comprimnd rdcina subadiacent, cu dureri vii prin dereglarea circulaiei venoase. Hernia de disc lombar e mai frecvent pe partea stng pentru c n cursul micrilor obinuite , fac flexiunea coloanei spre dreapta i traciunile cele mai mari le suport muchii vertebrali i segmentul lombar n stnga. Din aceleai motive hernia de disc cervical este mai frecvent la dreapta. Modificrile anatomopatologice ale discului se mpart n 4 stadii: n primul stadiu exist o dezorganizare a structurii discului intervertebral. n stadiul al doilea se observ o migrare posterioar a nucleului pulpos prin fisurile inelului fibros, cu tendina de protuzie discal n canalul vertebral. n stadiul trei se produce o herniei a unei poriuni de disc n canalul vertebral, constituind hernia de disc posterioar.

14

Stadiul al patrulea const ntr-o deteriorare discal intens, alterri anatomice ale discului i platourilor vertebrale, osteofite. Aceste patru stadii anatomice ale discului au un echivalent clinic: n faza I-insuficiena discal - cnd exist fisuri de disc, apar dureri localizate la micarea i presiunea coloanei. n faza a II-a de blocaj segmentar, fragmente din nucleu ajung spre periferia discului prin fisuri, provocnd o iritaie a fibrelor nervoase ale discului i astfel apar dureri vii, care produc o contractur muscular reflex, ce agraveaz sau completeaz blocajul, nchide drumul de ntoarcere; spontan sau la o micare se poate face brusc o deblocare a fragmentului de nucleu deplasat i astfel se poate produce o vindecare rapid. Durerile vii, contractur, poziia antalgic i dispariia lor se explic prin bogata inervaie senzitiv ligamentar i a discului i extrema sensibilitate dureroas a esutului fibroligamentar la distensiune. n faza a III-a i a IV-a, n afar de semnele locale deschise, exist tulburri date de suferina rdcinilor sau a mduvei. n producerea acestor simptome contribuie un factor mecanic i unul congestiv.

Patogenic

Se disting trei feluri de factori factori predispozitivi: anomalii congenitale (sacralizri, lombazri, etc.) constituia individului (sunt predispui la hernie de disc obezii, persoane cu via sedentar i cele neobinuite cu efortul); insuficiena esutului conjunctiv de susinere. factori favorizani: modificrile fiziologice i patologice ale discului, herniile imature, puncia lombar, sarcina i naterea, anumite poziii ocupaionale ale individului. Punctuaia lombar. Favorizarea producerii herniei de disc prin puncionarea inelului fibros astfel crendu-se un loc de minim rezisten, iar eforturile ulterioare pot determina hernia la acest nivel. Sarcina. Produce accentuarea lordozei lombare, cu micorarea spaiilor vertebrale lombare n partea posterioar (tasarea discului) la care se adaug factorii predispozani i factorul determinat (traumatisme sau eforturi prelungite n cursul travaliului), se formeaz hernia de disc. 15

factorii determinani: traumatismul (existent n antecedente la 70% din cazurile bolnavilor cu hernie de disc) care pot fi puternic i aplicat direct pe coloana vertebral (cdere, ridicarea unei greuti mari, eforturi n timpul nateri etc.) sau mai slab, dar repetat (tuse, strnuturi sau micri greite). Traumatismele mici i repetate asupra coloanei vertebrale produc procese degenerative indirecte sau posttraumatice ale discului; la un efort ulterior, chiar nensemnat, apare hernia. Orice traumatism exercitat vertical asupra rahismului are drept consecin exagerarea curburilor coloanei. De cte ori se produce o flexiune sau o extensie fiziologic liber ( nensoit de o contracie a muchilor antagoniti), nucleul se deplaseaz i astfel se elibereaz presiunea corpului situat deasupra lui , jucnd rolul lui fiziologic de rulment. Din punct de vedere mecanic se realizeaz adevrate prghii, n care rezistena se afl la nivelul nucleului pulpos, meninut ntre pereii ce l cuprind i nu se poate elibera de presiune dect herniind. Astfel intr-o flexiune exercitat asupra unui rahism cu extensorii contractai, nucleul tinde s fie mpins napoi, iar partea anterioar a discului se micoreaz. Nucleul, nefiind compresibil, herniaz prin pereii care l nconjoar sau mpinge esutul discal n canalul rahidian. O hernie de disc este de origine traumatic atunci cnd, imediat la cteva ore sau zile dup traumatism au aprut simptomele clinice ale herniei de disc iar pe radiografii gsim fragmente mici de os din marginea vertebrei. Funcionarea normal a discului intervetebral este rezultant a dou fore mecanice care se opun reciproc: rezistena aparatului de contenie reprezentat de inelul fibros i presiunea la care nucleul pulpos este supus n inel. Mecanismul aciunii discului migrat asupra sacului dural i asupra rdcinilor. n funcie de sediul, hernia comprim sacul dural (hernia median, care d dureri locale, lombalgii), sau rdcina (hernia posterolateral, care d dureri radiculare sciatice). Ultima situaie e cea mai frecvent. Hernia comprim de obicei o singur rdcin, rareori dou rdcini n acelai timp (hernia discului L4-L5 comprim rdcina L5 i mai puin rdcina S1). Suferina rdcinii sub compresiunea i traciunea herniei trece prin trei stadii: stadiul I (sindromul de iritaie, parestezii i dureri) stadiul al II-lea (sindrom de compresiune, semne de excitare n interiorul rdcinii comprimate, anestezice etc. ) stadiul al III-lea (sindrom de ntrerupere sau paralizie radicular; ultima faz de leziune radicular; paralizia teritoriului muscular periferia al rdcinii atinse). Mecanismul compresiunii radiculare depinde de localizarea, volumului i consistena herniei, de unghiulaia i situaia rdcinii n foramen. 16

Factorul vascular joac un rol eficient n mecanismul durerii. Hernia de disc produce congestie radicular duramater i n formaiunile anatomice peridurale, care d staza n venele mari epidurale i perimedulare: comprim artera radicular i astfel se produc tulburri circulatorii pa rdcini i chiar n conul terminal. n consecin, durerile radiculare se accentueaz i apar simptome neurologice date de suferina teritoriilor care prezint tulburri vasculare. Din cauza radiculitei de staza durerilor sciatice pot persista mult vreme dup operaie. Dac hernia de disc evolueaz de mult vreme, se produce arahnoidita traumatic aseptic, care accentueaz durerile i uneori o face s devin chiar continu i s persiste dup operaie. Procesul congestiv dural produce o ngroare a ligamentului galben care contribuie la accentuarea durerii, durere ce se datoreaz modificrilor locale (strmtarea gurii de conjugare) i se trateaz medical. Intermitena durerilor este dat de tulburri vasculare, de poziia discului i de integritatea rdcinii senzitive. Exist un plex venos intra i extradural al rdcinilor. O hernie este tolerat atta timp, ct circulaia arterial i venoas a rdcinii este normal. Staiunea biped prelungit, frigul, umezeala, pot determina o congestie n acele plexuri venoase. Congestia produce un edem n disc, care brusc poate provoca o trangulare a rdcinii. Modificrile anatomopatologice ale discului se mpart n patru stadii: stadiul I - dezorganizarea structurii discului intervertebral; stadiul al II-lea migrarea posterioar a fragmentelor nucleului pulpos prin fisurile inelului fibros; stadiul al III-lea produce hernia de disc n canalul vertebral constituind hernia de disc posterioar; stadiul al IV-lea const dintr-o deteriorare discal intens, leziuni degenerative ale platourilor vertebrale, cu formarea de osteofilie. Originea osteofilitelor este multipl. Prin dezagregarea nucleului pulpos se impune n libertate acid hialuronic, care ajungnd la periferia discului, vine n contact cu celulele conjunctive subligamentare i exercit asupra acestor celule o aciune stimulant, ajungnd s formeze osteofite. Leziunile trunchiului sciatic, cu etiologie foarte variata, pot fi de cauza vertebral (cele mai frecvente hernii discale, ns i morb Pott, tumori primitive sau matastazice, traumatisme, de multe ori n cadrul sindromului de coad de cal), luxaii coxofemurale sau pot aprea n urma manevrelor de reducere a luxaiei, osteoartrite sacroiliace, fracturi ale bazinului, compresiuni exercitate de capul fetal sau de forceps, rniri directe (cuit sau glon), elongare (

17

la sportivi sau n caz de traciune a membrelor inferioare la nou nscui), injectri n trunchiul sciatic al unor substane medicamentoase, unele nevrite toxice sau vitotice.

SIMTOMATOLOGIE Simptomele la distan. Discul edematiat d tulburri de circulaie n rdcina respectiv i tulburri supraiacente corespunztoare vaselor comprimate pe rdcin; congestie venoas i ischemie arterial n partea superioar a rdcinii comprimate n segmentul medular corespunztor explic apariia simptomelor respective. Pot s apar simptome la distan prin tulburri vasculare reflexe la distan. Corelaii anatomice. Discopatiile de gradul I i II dau simptome locale, cele de gradul al III-lea dau sindrom de compresiune radicular sau medular, iar cele de gradul al IV-lea produc n regiunea cervical un sindrom simpatic cervical posterior i mielopatie vertebral; n regiunea cervico-dorsal sindromul de fibroz de teac radicular, n regiunea dorsal boala Scheuerman i mielopatia vertebral, iar n regiunea lombar stenoza de canal rahidian. Herniile lombare determin urmtoarele sindroame: compresiunea conului terminal ( hernia discului L5); compresiunea cozii de cal de la L3 n jos (hernis mediana la L2); compresiunea cozii de cal la L4 n jos (hernie median la L3); compresiunea cozii de cal la L5 n jos (hernie mediana la L4 i L5), lombocruralgia la L3 sau L4 sau la ambele, prin compresiune la L2 sau L3; lombosciatica unilateral la S1, prin compresiune la L5. Tabloul clinic al discopatiei vertebrale depinde de faza anatomopatologic n care se afl. Examenele paraclinice sunt: examenul radiologic simplu, care arat modificrile din hernia de disc, se face obligatoriu din fa i din profil.

Hernia de disc faza a III-a (faza neurologic a herniei discale)

aspect anatomopalogic- protuzia discal n canalul vertebral aspect clinic debut la 20-30 de ani cu trei stadii; Stadiul I: de iritaie radicular, ce d durere; Stadiul II: de compresiune radicular, n care apar i semne neurologice (hiporeflexie sau areflexie); 18

Stadiul III: de ntrerupere radicular, caracterizat prin pareze, paralizii, atrofii, etc. aspect radiologic: triada Barr, caracterizat prin pensarea spaiului intervertebral, scolioza, tergerea curburii lombare diagnosticul pozitiv se face pe baza: istoricul bolii; examenul neurologic; examene paraclinice; diagnosticul diferenial: se va examina dac durerea semnalat este radicular sau nu; se va vedea dac durerea este de origine discal sau este dat de compresiunea vetebral, intrarahidian, etc. tratament - stadiul I tratament conservator; stadiul al II-lea i al III-lea tratament neurochirurgical.

Se vor face radiografii simple din fa i din profil, a ntregii coloane vertebrale lombare pentru a elimina unele afeciuni ale coloanei vertebrale i pentru a confirma diagnosticul. Identificarea vertebrelor i a discurilor se face lund n consideraie eventualele 19

anomalii vertebrale (sacralizarea vertebrei L5, lombalizarea primei vertebre sacrate, existena coastei a XIII-a), care pot face s se considere, din greeal prima vertebr lombar drept a XII- toracal. Astfel fcndu-se o localizare greit, hernia aflndu-se mai sus sau mai jos. Examenul radiologic simplu arat modificrile care indic o hernie de disc; astfel, soclioza, dispariia curburii lombare i pensarea global a discului intervertebral constituie triada Barr care n forma n complet se ntlnete mai rar (maxim 15%); n aceast eventualitate, diagnosticul radiologic de hernie este aproape sigur. De obicei, semnele care alctuiesc triada se ntlnesc fie izolate, fie asociate cte dou. La aceast triad trebuie s se adauge i modificrile reactive osoase vertebrale adiacente herniei. Demineralizarea spongioasei i atrofia unghiului posterior al vertebrelor adiacente discul herniat pot fi puse n eviden radiografic. Pensarea discului intervertebral este foarte frecvent; de cele mai multe ori e global, uneori este numai unilateral (de partea herniei), din cauza scoliozei, alteori exist pensri multiple cu o herniere unic, iar rare ori se constat numai pensri multiple ale discurilor vecine, spaiul intervertebral de la nivelul herniei de disc fiind normal. Vertebrele adiacente pot aprea normale sau modificate n ceea ce privete conturul. Pensarea discului poate fi nsoit i de: osteofite pe marginea dorsal a vertebrelor, margini neregulate ale iterliniei articulare datorit unei rupturi provocate de hernie, fractura parial a marginii dorsale a vertebrei cu un fragment osos mpins n canalul vertebral i calcificri ale herniei. Pensarea discului intervertebral poate fi asociat cu imaginile caracteristice ale nodulilor Schmorl. Absena pensrii discului nu exclude hernia de disc. Adesea trebuie s se fac un diagnostic diferenial radiologic ntre hernia de disc, morbul Pott i cancerul vertebral. n mordul Ptt, radiografia simpl (fat i profil) a rahismului arat dispariia spaiului intervertebral, cu modificarea imaginii corpului vertebral (aspecte distructive, decalcificri), de cele mai multe ori fiind prinse dou sau mai multe vertebre, pensri multiple. n morbul Pott, discul intervertebral e precoce i frecvent lezat, pensarea este asimetric, n timp ce n hernia de disc, pensarea e de cele mai multe ori global i abia mai trziu apar modificrile vertebrale. Diagnosticul diferenial cu tumorile vertebrale este uor, deoarece n tumori , leziunea este ntotdeauna vertebral, vertebra este turtit, iar discul rmne respectat chiar ntr-o faz avansat. Semne radiologice asociate. Examenul radiologic simplu poate arta diverse modificri vertebrale care din greeal pot face s se exclud o hernie de disc.

20

Modificri ce apar: sacralizarea uni / sau bilateral (uneori cea unilateral este de partea opus herniei); osteofite ale feei dorsale ale marginilor vertebrale; modificri n cadrul reumatismului vertebral; artrite i artroze; conuri neregulate ale marginilor vertebrale (prin ruptura provocat de hernie); spina bifid; lombalizarea; fracturi vertebrale (fractura parial a marginii dorsale a vertebrei cu un fragment osos mpins n canalul vertebral, n herniile nsoite de fractura corpului vertebral); hernii intraspongioase, hernii calcificate; pseudopondilolistezis; Aceste modificri asociate se ntlnesc n 80% din cazuri.

21

CLINIC Durerea lombar poate fi median sau lateral (n regiunea scro-lombar sau

I.

lombo-sacro-iliac). Intensitatea este variabila: de la simpl jen pn la dureri insuportabile. Lombagia poate fi singura manifestare a unei hernii de disc (hernia se afl la vertebre lomabare superioare). Mai trziu, lombalgia se poate nsoi de dureri radiculare la L2-L3. Alteori la o lombagie se adaug i sciatica, n caz de hernie la L4-L5. Trecerea de la lombagie la lombosciatic se poate face n cteva zile pn la civa ani. De obicei dup un efort apare o criz de lombagie, la intensitate variabil, care ine n cteva zile sau mai mult. Dup mai multe crize separate prin intervale din ce n ce mai mici, n care durerile au o durat i o intensitate din ce n ce mai mare, apare dup un mic efort o nou criz de lombagie, urmat imediat sau la cteva zile de o sciatic. Rareori, lombagia dispare, lsnd locul sciaticii. Sciatalgia este durerea iradiat n membrul inferior (compresiunea unuia sau mai multor rdcini ale sciaticului). Durerea crete de la o zi la alta, ntindndu-se n jos spre regiunea fesier, apoi pe toat faa posterioar a membrului inferior pn la extremitatea lui distal. Predomin n regiunea fesier i la coaps. Dup aceast faz extensiv urmeaz faza regresiv, n care durerea se retrage, fixndu-se n teritoriul superior sau inferior al sciaticului. Traiectul durerii este diferit, dup sediul herniei dac iradiaz n partea anterioar a coapsei, oprindu-se n fat intern deasupra genunchiului (mai rar trece puin i pe faa intern i superioar a gambei), iar uneori iradiaz n plica inghinal i scrot; aceasta pledeaz pentru o hernie la L2-L4 mai ales dac exist i diminuarea reflexului rotulian. Durerea iradiat n regiunea sacro-iliac, n fesa i pe faa posterioar a membrului inferior este caracteristic pentru herniile ultimelor dou discuri (L4-L5) mai ales dac reflexul ahilian este diminuat. Modul cum durerea iradiaz n plant depinde de sediul herniei: hernia de la L4/L5, durerea se localizeaz pe partea extern a gambei, pe regiune extern a piciorului i pe faa dorsal a acestuia pn n dreptul primului spaiu interosos; n herniile de la L5-S1, durerea este localizat pe faa posterioar a gambei, n plant i n clci. Durerile pot avea o intensitate variabil, pot fi continui (hernie mare) sau intermitente (hernie mic). Durerea intermitent are caracter de fulger, iar cea continu este lancinant constructiv. Alteori are caracterul unei senzaii de amoreal dureroas proiectat mai ales n plante i n degete, n timpul crizei, bolnavul poate percepe durerea sud continu, peste care uneori se suprapun dureri vii, n crize. 22

Factorii ce pot reactualiza sau accentua durerea sunt: eforturile, tusea, strnutul. Durerea e rebel la tratamentul conservator. Un caracter al herniei de disc lombare l constituie evoluia n dou etape a sindromului dureros: lombagie i sciatic (simptomatologie bipolar-de Seze). Intermitena durerilor este un alt caracter al herniei de disc lombare. Cnd exist numai dureri lombare, fazele de acalmie sunt scurte, crizele dureroase se prelungesc i apoi devin continui. Declanarea crizelor nu se poate atribui totdeauna unei singure cauze. Uneori se gsete cauza, dar alteori nu se poate pune n eviden. Un alt caracter al durerii n hernia de disc lombar este modificarea ei n anumite poziii ale corpului, n faza incipient. Mersul, staiunea prelungit, poziii eznd, decubit dorsal sau ventral, schimbarea de poziie accentueaz durerile, pentru c se accentueaz protuzia discului. Decubitul lateral n cocos de puc i poziia de supra-repaos determin coloana lombar s devin cifotic i s amelioreze durerea. Staiunea n picioare provoac dureri, deoarece n aceast poziie greutatea corpului se transmite aproape integral ultimilor discuri lombare, n hernia de disc lombar, aceast poziie a corpului tinde s mreasc hernia discului, comprimnd i mai mult rdcinile astfel nct durerea se accentueaz. n poziie eznd prelungit greutatea corpului se transmite n special asupra ultimelor discuri lombare. Cnd bolnavul ncearc s se ridice, el tinde s s pun coloana lombar n lordoz, cea ce duce la accentuarea pensrii posterioare a discului. Decubitul ventral poate da uneori dureri, deoarece n aceast poziie, lordoza lombar se exagereaz la maximum, fapt ce accentueaz hernia discului i compresiunea pe rdcin. Durerile n raport cu unele micri i cu poziia corpului variaz, dup cum este vorba de o hernie n faza de iritaie radicular, de compresiune radicular sau complicat cu arahnoida. Poziia de supra-repaus (decubit dorsal cu gambele flectate, perna sub genunchi, capul i umerii sprijinii pe alt pern, pentru a produce cifoza lombar), scoate ultimele vertebre sub greutatea corpului, aduce coloana lombar n poziie de repaus complet i produce o cifoz moderat; din aceast cauz spaiile intervertebrale se ngusteaz n partea lor posterioar i n consecin hernia se reduce spontan (se produce astfel amelioararea rapid, dar puin durabil a durerilor). II. Parasteziile traduc un proces de compresiune radicular i constituie un simptom precursor parezei; apariia lor indic urgena intervenilor chirurgicale.

23

FORME CLINICE Hernia de disc clasic. Apare la tnrul sntos, dup un traumatism al coloanei vertebrale, imediat sau la scurt interval un lumbago acut cu contractura muscular, paravertebral, care dureaz de la cteva ore pn la cteva zile, cu intensiti variabile. Durerea depinde de intensitatea traumatismului, i cedeaz la repaus, calmante, cldur i infiltraii locale cu novacain. Cnd intervine un nou factor mecanic sau congestin, lombalgia se poate repeta, la intervale de luni sau ani, cu intensitate i durat din ce n ce mai mare. De obicei dup al 2,3,4- lea pueu se adaug i o sciatic care poate nsoi toate crizele n acelai membru, bilateral sau alternativ. De obicei, dup mai multe crize, n perioada aa-zis acalmie, persist o jen lombar sau chiar o durere a membrului inferior. Henia de disc cu sciatica alternat sau basculant prezint n evoluie crize dureroase de sciatic alternant, caracteristice herniei de disc. Hernia de disc cu sciatica bilateral de la nceput unilateral i apoi bilateral. Se constat manifestri pluriradiculare, bilaterale, uneori cu predominan de o parte (se observ frecvent atrofie muscular, tulburri de sensibilitate, cu modificri de reflexe). Aceasta form se ntlnete n herniile mediane sau justamediane la L3 i L4. Sciatica bilateral sau basculant denot o compresiune intrarahidian i niciodat nu este de origine reumatismal. Hernia de disc sub radcin d uneori scolioz, fr semne neurologice (reflexele miopatice i sensibilitatea sunt normale) iar uneori nu exist nici mcar o contractur, durerile dominnd tabloul clinic. Hernia de disc cu sciatica paralizant. n cursul bolii se poate instala pareza, care poate fi monoradicular (cea mai frecvent este a rdcinii L5) sau poate prinde dou sau chiar mai multe rdcini. n aceast eventualitate, pareza este mai grav. Paralizia izolat a rdcinii S1, este mai rar, se observ paralizia muchilor lojei posterioare a gambei, flexia piciorului pe gamba nu poate fi fcut sau este limitat, bolnavul nu se poate ine pe vrful piciorului (semnul Ciray); dac st n picioare nu poate detaa clciul de planul solului, adducia direct a piciorului i flexia degetelor sunt imposibile; reflexele i medioplantar sunt abolite. Paralizia biradicuar L5-S1. Flexia i extensia piciorului nu sunt posibile. Exist un stepaj complet. Apare de obicei n herniile mediane sau n heniile laterale multiple. Forma paraplegic. Dup o faz algic iniial, se instaleaz uneori o faz paralitic, care caracterizat prin paraplegie, tulburri sfincteriene, anestezice de tip radicular. n faza paralitic, durerile trec pe al doilea plan sau chiar pot disprea. 24

Hernia de disc asociat cu alte afeciuni vertebro-medulare (tumori medulare, chisturi hidatice vertebrale, tumori vertebrale, angiomi vertebrali).

25

EXAMENE PARACLINICE Lichidul cefalorahidian obinut prin puncie lombar ntre L5-S1, este adesea normal, rareori se constat hiperalbuminoza. Examenul radiologic evideniaz dou categorii de modificri ce pot coexista cu hernia (sacralizri spina bifid, spondilolistezia) i semne de prezumie (scolioza dispariia curburii lombare, pensarea global a discului paravertebral) care pledeaz pentru o hernie intrarahidian. Absena acestor modificri nu elimin ns posibilitatea unei hernii de disc. n acelai timp, acest examen ajut s elimine morbul Pott sau cancerul vertebral, care adesea se manifest clinic printr-o sciatic sau o lombalgie, care pot fi confundate cu hernii de disc. Examenul radiologic cu ajutorul substanelor de contrast (mielografia i radiculografia) arat, n cazul herniilor de disc, semne de certitudine , care n acelai timp permit i localizarea leziunii.

26

DIAGNOSTIC

Diagnostic pozitiv. Acest diagnostic se pune pe baza datelor culese din anamneza (eforturi fizice), evoluia n dou etape: (lumbago, apoi sciatic), apoi crize, modificarea durerilor n raport cu poziia corpului. Diagnostic de localizare se face pe baza semnelor clinice obiective, la care se asociaz examenele complementare (radiografia, mielografia, examenul L.C.R), vor fi rezervate unor cazuri care prezint circumstan special. Diagnosticul diferenial. Este bazat pe date clinice i radiologice. Se vor elimina: sindromul sciatic, dat de diverse alte afeciuni (medulare, vertebrale, sciatice sau parasciatice) i durerile localizate n membrul inferior, date de o pseudosciatic i de algii simulate. Afeciunile medulare dau dureri mai mari noaptea n decubit, din aceast cauz bolnavul prefer s mearg sau s doarm n fotoliu (durerile nocturne se ntlnesc doar excepional n herniile de disc). Evoluia lent i progresiv a simptomelor, absena modificrilor radiologice caracteristice pentru hernie, durerile n decubit, care se amelioreaz cnd bolnavul merge, disocierea albuminocitologic, oprirea lipiodulului la nivelul corpului vertebral, sunt elemente pe care se poate pune diagnosticul de tumoare medular. Granuloamele spaiului epidurar (tuberculoza, bruceloza, etc.) se deosebesc uor de herniile de disc prin evoluia bolii alterarea strii generale; toate aceste afeciuni avnd o origine infecioas. Arahnoiditele simple au evoluia lent, progresiv cu dureri radiculare sau cordonale, manifestate printr-o sciatic continu. Exist n plus tulburri de sensibilitate, pareze, tulburri sfincteriene, care dau un tablou clinic de compresiune. Lipsete contractura muscular, ca i scolioza. Hematomielita apare dup un traumatism vertebral, o cdere sau un efort mare. Semnele neurologice apar rapid (pareza, tulburri de sensibilitate disociate). Screloza n plci, n forma dureroas, prezint dureri radiculare n membrele inferioare, asociate cu contractura musculaturii lombare i limitarea micrilor. n evoluia bolii se pot ntlni perioade de resimire. Absena traumatismului iniial, prezena altor semne discrete neurologice uureaz diagnosticul. Uneori datorit eforturilor, un bolnav de screloza n plci poate face i o hernie de disc. Tbesul dorsal d dureri fulgerante n unul sau n ambele membre inferioare. Infecia specific n antecedente, modificri neurologice, reflexele ahiliene abolite, absena traumatismului i contracturii muchilor paravertebrali sunt elemente care arat originea bolii. 27

Periradiculita cronic sau fibroza tecii radiculare, datorit unor procese inflamatoare, degenerative sau vasculare, prezint aceleai simptome ca i n hernia de disc n pueuri, dar totdeauna d numai simptome iritative i niciodat de compresiune.

28

. TRATAMENT Tabloul clinic de hernie de disc trebuie ncadrat n una din cele dou grupe nosografice: hernis de disc simptopatica i hernie de disc boala. Aceast ncadrare este foarte important n cea ce privete tratamentul i pronognosticul. Hernia de disc boala, reprezint forma clasic, n care traumatismul are rolul declanator predominant, iar hernia la rndul ei are rolul determinant n manifestarea clinic. Leziunile de nivelul regiunii interdisco-ligamento-apofizare sunt secundare i minore. La radiografia coloanei vertebrale se constat de cele mai multe ori o coloan normal. Se poate vedea o pensare cu o discartroz secundar, ciocuri osteofitice uni / sau bilaterale la nivelul herniei. Toate aceste hernii de disc trebuie operate, iar rezultatele sunt bune n 95% din cazuri. Hernia de disc simptomatic sau atrodiscopatia vertebral este o manifestare secundar, n cazul unor leziuni situate n defileul interdisco-ligamento-apofizar sau care pot cuprinde ntreaga coloan vertebral. Leziunile pot fi de natur inflamatoare, degenerativ sau circulatorii. La nceputul bolii, simptomele de lobosciatic sunt iritative fiind o consecin a procesului anatomopatologic situat n regiunea interdisco-ligamento-apofizare. Discul intervertebral, dei sufer un proces de involuie poate face fa funciei sale, dar apariia leziunilor la nivelul regiuni interdisco-ligamento-apofizare duce la o deteriorare accentuat a discului i la orice mic efort fizic se produce o hernie de disc care d simptome de compresiune. Prin urmare simptomele de compresiune sau deficit radicular sunt un efect asupra procesului inflamator din zona interdisco-ligamento-apofizare combinat cu o hernie de disc secundar. Hernia de disc simptomatic se bnuiete cnd traumatismul lipsete i exist deteriorarea mascat a discurilor intervertebrale. Se va opera doar dac tratamentul conservator este ineficace sau dac fenomenele de compresiune i de deficit sunt nete. Dup operaie leziunea primar anatomopatologic se poate extinde sau poate lua chiar o aliur acut, astfel se explic de ce unii bolnavi au dureri mari n perioada postoperatorie. n asemenea cazuri tratamentul operator se completeaz cu un tratament post operator medical i fizioterapic corect, intens i de lung durat. Herniile de disc simptomatice operate sau vindecat n mai puin de 50% din cazuri. n unele forme de hernie de disc simptomatic n faza iritativ, care nu cedeaz dup tratament medical se face laminectomie decompresiv (ridicarea lamelor vertebrale, extirparea ligamentului galben, coagularea vaselor, etc.) , cere ntrerupe unele arcuri reflexe i astfel este posibil ca durerea s cedeze.

29

Tulburrile de circulaie de la nivelul cicatricei operatorii din regiunea interdiscoligamento-apofizare sunt responsabile de crizele de lombosciatic iritativ care apare dup un efort, frig, etc., la bolnavii operai de hernie de disc cu luni sau ani nainte. Tratamentul herniei de disc lombare este medical sau medico-chirurgical, depinznd de faza n care se gsete boala i modul ei de evoluie (dac progreseaz, este staionar sau regreseaz). La instituirea tratamentului se va avea n vedere de cnd dateaz ultima criz i ct a durat.

TRATAMENT MEDICAMENTOS Se vor administra analgezice sau antiinflamatori. Acestea sunt eficiente datorit fenomenelor congestive periherniare i radiculare. Se folosesc att antiinflamatoare nesteroidiene ca Aspirina, Indometacid, Naproxen, Ibufrofen, ct i glucocorticiozi administrai oral (Prednison 30-40 mg/zi) sau local (paravertebral sau epitular). Se mai pot administra decontracturante precum: Clorzoxazon, Mydocalm, Myolastan. Aspirina este un antiinflamator foarte folosit datorit eficienei mari i a toxicitii reduse. Efecte adverse: deoarece Aspirina prelungete timpul de sngerare 4-7 zile este contraindicat cu o sptmn nainte interveniilor chirurgicale: cel mai frecvent efect advers este iritaia gastric, fenomen ce poate fi atenuat prin administrarea medicamentului postprandial, dizolvat n lichid. Se poate face rahianestezie ( cu 1,5 ml. Novocaina 8% pentru aduli) cu repaus total pe pat tare timp de 3 zile n poziie de relaxare muscular complet. Rahianestezia face s dispar contractura lombar, cedarea edemului rdcinii i a discului, amelioreaz tulburrile vasculare. Criza poate trece complet, parial sau poate persista neinfluenat. Dac unele simptome persist se ateapt cteva zile n repaus, deoarece acestea pot ceda treptat. Dac o parte din simptome persist, se recomand poziia de suprarepaos (cu genunchi flectai), adic o poziie de lordoz mionim sau chiar de cifoz lombar. Aceasta este poziia de relaxare minim a muchilor lombari i o deschidere a spaiilor lombosacrate. Pentru a obine dispariia contracturii musculare, se fac infiltrai paravertebrale cu Novocain (40-100 ml., soluie 1%) de 2-3 ori pe sptmn Novocain soluie 1% n rdcina suspectat de compresiune la 2 zile (n total 4-6 injecii). Novocaina se poate asocia cu iod i sulf (Thyiodocain). Injeciile paravertebrale cu Novocain au drept scop blocajul fibrelor nervoase. Se mai administreaz: antinevralgie, vitamina B1-200mg, hidrocortizon intramuscular epidural sau n disc.

30

CAZ 1 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CONSTANTIN AURELIAN , CU HERNIE DE DISC LOMBARA

Domnul Constantin Aurelian in varsta de 27 de ani di Judetul Bacau comuna Balcescu este internat pe sectia Neurochirurgie pe data de 01.01.2011 cu diagnosticul de HERNIE DE DISC LOMBARA . Pacientul C.A este casatorit de 2 ani , si are un copil in varsta de 1 an locuieste impreuna cu sotia si copilul intro casa cu 4 camere , este fumator si consuma alcool ocazionl , de profesie este inginer constructor si activeaza in cadrul unei firme de costructii . Pacientul se interneaza pentru acuze algice la nivelul coloanei lombosacrate dupa un efort fizic asociat cu flexia si rotatia coloanei vertebrale prezinta si parestezii , durerea si paresteziile sunt accentuate de ortostatism , tuse stranut , partial ameliorate de repaus .pacientul pana in prezent nu a mai fost internat , este agitat din pricina acestui lucru ,vorbeste mult la telefon cu sotia si colegi de munca , nu se poate odihni , este agitat findca sta departe de familie.pacientul este bine informat cu privire la boala sa , a citit mult despre afectiunea sa , si sa interesat in ce consta acutul chirurgical cel va suferi . La internare pacientului i-au fost masurate functiile vitale optinanduse urmatoarele valori ;TA =140 \185 mm Hg R=20 res \min P= 78 b \min T=37,5 C

31

DATA

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE NURSING Stare generala Diminuarea alterata cauzata dureri de durere , manifestata prin imposibilitatea pacientului de a se mobiliza

INTERVENTII AUTONOME Recomand pacientului repauz la pat, ajut pacientul sa ajunga la grupul sanitar ,ajut pacientul sa i-si schimbe pijamaua .

INTERVENTII EVALUARE DELEGATE La indicatia medicului administrez I.m 1 fiola agocalmin , la indicatia medicului masor functiile vitale ale pacientului si le notez in F.O ,TA, T, P ,R Durerea nu a scazut in intensitate , TA=125/70 mm Hg T=37,5 C P=75 b /min R=17 res /min

10.01.2011

10.01.2011

Alterarea nevoiei de a elimina cauzata de durere si imobilitate manifestata prin balonare si glob vezical

Diminuarea dureri si satisfacerea nevoilor fiziologice

Recomand repauz la pat , creez un cadru intim pentru satisfacerea nevoilor fiziologice

La indicatia Durerea persista in medicului intensitate administrez 1 fiola de agocalmin si efectez sondaj vezical si clisma evacuatoare La indicatia medicului recoltez probe biologice pentru sumar urina TC TS glicemie ,colesterol La indicatia medicului pregatesc pacientul pentru RMN ,administrez I.v 500ml glucoza 5% 1 picatura /secunda . TC=3 min TS= 14 sec glicemie =100mm colesterol=2gr

10.01.2011

Alterarea stari generale cauzata de discomfortul dat de sonda urinara manifestata prin anxietate Alterarea nevoi de a respira ,cauzata de durere, manifestata prin dispnee

Diminuare stari Explic pacientului de anxietate importanta sondei urinare

10.01.2011

Asigurarea unui climat de siguranta,pacie ntul sa prezinte ideii optimiste asigurarea unui climat care sa favorizeze o buna respiratie

Asigur o buna ventilatie la nivelul salonului, invat pacientul exercitii respiratorii, fac pregatirea pre operatorie a pacientului ii explic ca nu are voie sa manace seara tarziu

Pacientul respira mai bine ,prezinta ideii optimiste

32

DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME Creez un cadru intim pentru satisfacerea nevoilor fiziologice la pat , explic pacientului pe intelesul sau in ce consta interventia chirurgicala, pregatesc pacientul pentru interventia chirurgicala rad pilozitatile si il ajut sa i-si efectueze tualeta pe regiuni Permit familiei sa viziteze pacientul inainte de interventia chirurgicala ,fac cunostinta pacientului cu alti pacient diagnosticati cu aceiasi boala si supusi interventiei chirurgicale Efectuez impachetari reci asigur o buna ventilatie a salonului masor temperatura corporala la fiecare 30 minute .

INTERVENTII DELEGATE Administrez pacientului 500 ml glucoza 5 % I.v , masor functiile vitale si le notez in F.O

EVALUARE

11.01.20 Modificarea imagini 11 de sine datorata imposibilitati pacientului de asi satisface nevoile fiziologice la grupul sanitar manifestata prin agitatie

Imbunatatirea imagini de sine si a cunostintelor pacientului cu privire la actul chirurgical

TA=110\70mm Hg P=80 batai\min R=19 resiratii\min T=37,2 C

11.01.20 Alterarea stari 11 generale manifestata prin agitatie si neliniste cauzata de interventia chirurgicala ce va avea loc la ora 14;00

Ridicarea moralului pacientului si calmarea stari de agitatie

La indicatia medicului administrez 1 f dexametrazona I.m

Pacientul prezinta idei optimiste

11.01.20 Alterarea nevoi de 11 a-si mentine temperatura corpului in limite normale cauzata de actul chirurgical suferit manifestata prin febra ridicata

Pastrarea temperaturi corporale in limite normale

La indicatia medicului administrez 500ml clorura de sodiu I.v ,administrez pacientului cefort 800000 U.I I.m ,administrez 1 tableta defebril

La 0ra 16;00 T=38,3 C la ora 16;30=38C La ora 17;00 37,7 C La ora 17;30=37,5 C

33

DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE Pacientul sa poata urina normal in timp cat mai scurt

INTERVENTII AUTONOME Incurajej pacientul sa se ridice in pozitie sezanda la marginea patului , incurajez pacientul sa-mi ceara ajutorul in satisfacerea nevoilor la pat

INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului efectuez sondaj vezical , administrez cefort I.m 800000 U.I la 8 ore administrez 1 fiola agocalmin la nevoie , administrez I.v 500 ml clorura de sodiu Masor functiile vitale completez aportul de lichide necesar cu 1500 ml clorura de sodiu I.v Recoltez probe biologice pentru hemocultura ,la indicatia medicului administrez gentamicina I.m

EVALUARE Pacientul a putut elimina cu ajutorul sondei urinare , starea sa generala prezinta o usoara imbunatatire

12.01.2001 Alterarea nevoi de a elimina cauzata de interventia chirurgicala manifestata prin glob vezical

12.01.2011 Dezhidratare in Pacientul sa fie urma interventiei bine hidratat chirurgicale manifestata prin buze si mucoase uscate

Incurajez si ajut pacientul sa ingere cat mai multe lichide

TA=110\60 mmHg P=70 batai \min R=17 respiratii\min T=37,2 C

12.01.2011 Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca singur cauzata de diminuarea mobilitati manifestata prin dificultate de a se imbraca si dezbraca 12.01.2011 Alterarea nevoi de a avea o buna circulatie ,cauzata de anxietate , manifestata prin bradicardie

Pacientul sa prezinte o stare de spirit buna , pacientul sa aiba lenjerie de corp si pat curata

Ajut pacientul s i-si schimbe pijamaua , efectuez tualeta pe regiuni a pacientului , schimb lenjeria de pat a pacientului

Pacientul prezinta idei optimiste starea generala este buna

Pacientul sa nu mai prezinte anxietate, incadrarea pulsului in limite normale

Incurajez pacientul sa dialogheze cu ceilalti colegi de salon , efectuez pansament steril asupra plagi

La indicatia medicului monitorizez TA si P si notez in F.O

TA=100\55 mmHg P=59 batai \min Starea generala a pacientului nu cunoaste imbunatatiri dar nici regres

34

DATA 13.01.2011

DIAGNOSTIC DE NURSING Alterarea nevoi de a dormi si odihni cauzata de o durere usoara la nivelul plagi manifestata prin oboseala

OBIECTIVE Pacientul sa doarma minim 8 ore sa aiba un somn odihnitor

INTERVENTII AUTONOME Respect intervalul orar pentru vizite , aerisesc salonul , fac liniste pe sala si in salon , sting luminile din salon

INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului administrez 1 tableta diazepam cu 1 2 ore inainte de culcare , cu 1 ora inainte de culcare administrez pacientului I.m 1 fiola de agocalmin Monitorizez functiile vitale in special respiratia

EVALUARE Durerea a scazut in intensitate , pacientul a avut un somnt linistit , starea generala a pacientului evolueaza pozitiv

13.01.2011

Alterarea nevoi de a avea o buna respiratie , din cauza anxietati , manifestata prin tahipnee

Pacientul sa fie linistit pentru a avea o buna respiratie

Incerc sa linistesc pacientul explicandui ca starea sa de neliniste este nefondata , actul chirurgical fiind un succes iar aceasta stare intarzie vindecarea Desfac pansamentul si inspectez plaga , efectuez ingrijirea plagi , lucrez in perfecta stare de asepsie , efectuez tualeta pe regiuni a pacientului si efectuez schimbarea lenjeriei de pat si corp

R=19 respiratii pe minunt , pacientul incepe sa se calmeze .

13.01.2011

Alterarea nevoi de a fi curat , de a-si proteja tegumentele ,cauzata de imposibilitatea de a se mobiliza singur dar si de prezenta plagi survenita in urma interventiei chirurgicale

Pacientul sa prezinte o plaga curata si in curs de vindecare in 7 zile , pacientul sa prezinte tegumente curate si integre

La indicatia medicului administrez antalgice la nevoie 1 fiola agocalmi I.m , la indicatia medicului mentin linia venoasa cu ajutorul branulei , la indicatia medicului administrez I.v cefort 800000 U.I la 8 ore

Efectuarea pansamentului si a tualetei plagi in perfecta stare de asepsie mentine scazut riscul de infectie la nivelul plagi , plaga este in curs de cicatrizare

35

DATA

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE NURSING Combaterea constipatiei , pacientul s-si poate satisfaca nevoile fiziologice la grupul sanitar

INTERVENTII AUTONOME Incurajez pacientul sa mearga la grupul sanitar ,ii explic ca este necesar sa se mobilizeze fizic, educ pacientul sa consume lichide pentru a combate constipatia Incurajez pacientul sa mearga sa socializeze cu colegi din alt salon , incurajez familia sa sustina pacientul , incerc sa creez un climat relaxant in salon , invit pacientul sa mearga la sala de pansamente pentru a i-se efectua pansament steril Incurajez pacientul sa socializeze , rog familia sa viziteze zilnic pacientul

INTERVENTII EVALUARE DELEGATE La indicatia Pacientul a eliminat medicului cu ajutorul clismei extrag sonda evacuatoare urinara ,efectuez clisma evacuatoare si administrez I.v 500 ml clorura de sodiu La indicatia medicului suplinez aportul de lichide cu glucoza 5% I.v 500 ml , administrez antalgice la nevoie Pacientul se mobilizeaza se deplaseaza singur la grupul sanitar si la sala de pansamente

14.01.20 Alterarea nevoi de 11 a elimina cauzata de prezenta sondei urinare manifestata prin constipatie

14.01.20 Alterarea nevoi de Pacientul sa se 11 a se misca si a implice in avea o buna activitati fizice postuta cauzata de prezenta plagi , manifestata prin refuzul pacientului de a intreprinde activitati fizice

14.01.20 Alterarea nevoi de Pacientul sa 11 a evita pericolele prezinte un moral manifestata prin optimist anxietate moderata cauzata de absenta familiei

La indicatia medicului monitorizez functiile vitale si notez valorile in F.O

TA=120\70 mmHg P=65batai\minunt R=17 respirati\minunt T=37,1 C

36

DATA

DIAGNOSTIC DE NURSIN

OBIECTIVE Pacientul sa prezinte interes fata de tinuta sa vestimentara

INTERVENTII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE Explic pacientului necesitatea unei pijamale curate , ajut pacientu sa isi schimbe pijamaua Incurajez pacientul sa mearga sa serveasca masa la sala de mese cu ceilalti pacienti, antrenez pacientul in activitati relaxante Explic pacientului ca starea sa generala este foarte buna si nu mai necesita spitalizare , educ pacientul cu privire la plaga sa La indicatia medicului administrea analgezice la nevoie

EVALUARE Starea generala a pacientului este foarte buna plaga evolueaza foarte bune

15.01.2011 Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca manifestata prin agitatie cauzata de teama de a nu leza in vreun fel plaga cu pijamaua 15.01.2011 Alterarea nevoi de a se recreea manifestata prin incapacitatea de a intreprinde activitati recreative cauzata de reticienta fata de efort

Pacientul sa intreprinda activitati creative si sa prezinte o gandire pozitiva vizavi de vindecarea sa

La indicatia medicului inspectez si efectuez pansament steril asupra plagi

Starea generala a pacientului este foarte buna , plaga inspectata este in curs de cicatrizare

15.01.2011 Alterarea Pacientul sa confortului psihic , prezinte un cauzat de decizia psihic bun medicului de a externa pacientul in data de 15.01.2011manifes tata prin confuzie

La indicatia medicului daca este necesar administrez 1 fiola de agocalmin

Starea generala a pacientului postoperatorie este foarte buna

37

EVALUARE FINALA

Pacientul C.A . domiciliat in comuna Balcescu , judetul Bacau a fost internat in data de 10 .01.2011 in sectia de neurochirurgie . Pacientul a fost diagnosticat cu Hernie de disc lombara .S-a efectuat interventia chirurgicala , evolutia fiind favorabila , pacientul fiind externat in data de 15.01.201 .In perioada spitalizarii a primit tratament cu 1. Diazepam 1 tableta la nevoie 2. Agcalmin 7 fiolet 3. Dexametrazona 1 fiola 4. Cefor La externare pacientul prezinta parametri normali ai functiilor vitale si vegetative , plaga survenita in urma interventiei chirurgicale este in curs de cicatrizare Pacientul C.A.se externeaza cu rmatoarele recomandari ; 1 Sa evite efortul fizic , activitatile solicitante 2 Sa i-si pastreze tegumentele curate 3 In data de 18.01.2011 pentru a fi scoase firele de sutura si pentru a se efectua pansament steril asupra plagi 4 Pacientul sa consume la nevoie numai antalgicele prescrise de medic Valorile functiilor vitale la externare erau ; 1 TA 115\70 mmHg 2 P68 batai \minunt 3 R =18 respiratii\minunt

38

FISA TEHNOLOGICA EFECTUAREA INJECTIEI INTRAMUSCULARE

ETAPE DE EXECUTIE 1.Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare 2. Pregatirea fizica si psihica a pacientului 3. Efectuarea injectiei intramusculare

TIMP DE EXECUTIE 1.1 Pregatirea materialelor si a instrumentelor necesare 2.1 Anunt bolnavul si ii explic necesitatea tehnici 2.2 Asez bolnavul in decubit dorsal 3.1 ma spal pe maini cu apa si sapun 3.2 dupa verificarea fiolei si a seringei , incarc seringa cu solutia de injectat 3.3 Schim acul cu , care am aspirat solutia de injectat , cu alt ac steril pentru injectia intra musculara 3.4 Rog bolnavul sa stea nemiscat 3.5 Dezinfectez pe o portiune cat mai mare tegumentele pacientului cu un tampon de vata cu alcool 3.6 Intind pielea intre police si indice 3.7 Punctionez tegumentul printro miscare precisa si rapida 3.8 Verific pozitia acului in tesut prin aspirare 3.9 Injectez substanta medicamentoasa 3.10Retrag acul din tesut printr-o miscare precisa 3.11masez usor cu un tampon cu alcool locul punctionat pentru a favoriza absortia 3.12 dau pacientului pozitie comoda in pat 4.1 Depozitez materialele folosit in cutii special amenajate 4.2 ma spal pe maini cu apa si sapun , aerisesc salonul

4. Organizez locul de munca

39

CAZ 2 PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI TOI AURICA , CU HERNIE DE DISC LOMBARA

Doamna Toi Aurica in varsta de 50 de ani , din judetul Bacau comuna Traian este internata pe sectia neurochirurgie pe data de 13.06.2011 cu diagnosticul de HERNIE DE DISC LOMBARA . Pacienta este casatorita si are 6 copii , locuieste impreuna cu sotul si inca 3 copii intr-o casa cu 4 camere , nu este fumatoare , si nu consuma alcool decat ocazional .De profesie este croitoreasa , in prezent lucreaza doar acasa . Pacienta T.A sa internat in urma unei crize de durere ,la nivelul coloanei lombosacrate , in urma unui efort fizic , pacienta prezentand si parestezii , care au determinato sa se prezinte la urgenta . Pana in prezent pacienta nu a mai suferit nici o interventie chirurgicala , este foarte agitata atat din pricina actului chirurgical , cat si din pricina unor probleme familiale .Pacienta nu cunoaste detalii despre suferinta sa , dar este foarte receptiva la detalii .La internare pacienta prezenta urmatoarele valori ale functiilor vitale ; TA=140\70 mmHg R=18 respiratii \minunt P=78 batai\minunt T=37,3 C

40

DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE Diminuarea dureri , imbunatatirea stari generale

INTERVENTII AUTONOME Recomand pacientului repaus la pat . Asigur o buna ventilatie a salonului

INTERVENTI EVALUARE I DELEGATE La indicatia medicului administrez 1 fiola tador I.m , recoltez probe biologice pentru TC TS glicemie , sumar urina , grupa sangvina Rh Durerea nu a scazut in intensitate , pacienta este imobilizata la pat din cauza dureri ,VSH=12 mg\h TS=13 sec TC=2 min grupa sangvina A1 Rh pozitiv

13.06.2011 Stare generala alterata,cauzata de durere la nivelul coloanei lombosacrate , manifestata prin imposibilitatea pacientului de a se misca

13.06.2011 Alterarea nevoi de a respira cauzata de durere si agitatie , manifestata prin dispnee

Asigurarea unui climat de siguranta ,asigurarea unei bune respiratii , calmarea pacientei

Asigur o buna ventilatie la nivelul salonului , invat pacienta exercitii respiratorii ,explic pacientei pe intelesul sau in ce consta actul chirurgical , explic pacientei ca nu are voie sa manace nimic seara tarziu findca in data de 14.06.2011 urmeaza sa fie supusa interventiei chirurgicale Ajut pacienta sa ingere lichide

La indicatia Pacienta respira medicului mai bine , dar pregatesc agitatia persista pacienta pentru RMN , si radiografie , si insotesc pacienta la investigatii

13.06.2011 Stare generala alterata cauzata de deshidratare ,manifestata prin mucoase si tegumente uscate 13 .06.201 Alterarea nevoii de a se odihni si a dormi cauzata de durere la nivelul coloanei lombosacrate , manifestata prin 41

Combaterea deshidratari

La indicatia medicului administrez 500 ml clorura de sodiu I.v La indicatia medicului inainte cu 2 ore administrez pacientei 1

Pacienta a ingerat aprozimativ cantitatea necesar de lichide

Pacienta sa aiba un somn odihnitor , starea de anxietate sa dispara

Creez o buna ventilatie la nivelul salonului, asigur un climat familial , fac liniste in salon si

Pacienta sa odihnit suficient dar durerea nu scade in intensitate

anxietate

pe hol

comprima diazepam , administrez I.m 1 fiola agocalmin La indicatia medicului efectuez sondaj vezical Globul vezical a fost combatut cu ajutorul sondajului vezical

13.06.2011 Modificarea imagini Combaterea globului de sine ,datorata vezical imposibilitati de asi satisface nevoile fiziologice la grupul sanitar ,manifestata prin glob vezical

Creez un cadru intim in salon pentru satisfacerea nevoilor la pat .

42

DATA

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE NURSING

INTERVENTII AUTONOME Incurajez pacienta sa dialogheze cu familia si cu celalalte colege de salon , explic pacientei , in termeni cat mai simpli in ce consta interventia chirurgicala Creez un cadru cat mai intim pentru ca pacientul sasi satisfaca nevoile fiziologice la pat . Fac impachetari reci pentru a reduce febra pacientului, asigur o buna ventilatie a salonului

INTERVENTII DELEGATE Masor si notez in F.O functiile vitale ale paciente , administrez 500ml clorura de sodiu I.v , pastrez linia venoasa prin instalarea unei branule La indicatia medicului efectuez clisma evacuatoare

EVALUARE Pacienta este mult mai linistita a inteles in ce consta interventia chirurgicala TA=120\60mmHg P=65 batai\minunt R=17 respiratii \minunt

14.06.2011 Stare generala Pacienta sa alterata cauzata gandeasca pozitiv de interventia chirurgicala ce va avea loc in cursul zilei de 14.06.2011 manifestata prin ideii pesimiste

14.06.2011 Alterarea nevoi de Combaterea a elimina cauzata constipatiei de prezenta plagi post-operatorie si a sondei urinare manifestata prin constipatie

Pacienta a eliminat cu ajutorul clismei evacuatoare , constipatia a fost combatuta T=38,4 C starea generala a pacientei nu cunoaste imbunatatiri

14.06.2011 Alterarea nevoi de Combaterea febrei , asi pastra imbunatatirea stari temperatura generale corpului in limite normale , cauzata de prezenta unui proces infectios , manifestata prin febra ridicata

La indicatia medicului recoltez probe biologice pentru hemocultura la indicatia medicului masor temperatura corporala si o notez in F.O La indicatia medicului administrez pacientei gentamicina si cefotax la 8 ore 100000 U.I I.v cefotaxul si gentamicina I.m masor temperatura corporala

14.06.2011 Alterarea nevoei Pacienta sa aiba o de a se imbraca si lenjerie de pat si corp dezbraca cauzata curata de plaga operatorie ,manifestata prin dezinteres fata de tinuta vestimentara

Efectuez schimbarea lenjeriei de pat si corp, explic pacientei ca in procesul de vindecare acesti doi factori sunt esentiali

Starea generala a pacientei se amelioreaza , T= 37,8 C

43

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE DE AUTONOME DELEGATE NURSING 15.06.2011 Alterarea Mobilizarea Incurajez La indicatia Pacienta a nevoi de a se pacientei in pacienta sa medicului acceptat sa misca si a efecutarea se ridice in indepartez coopereze , a avea o buna activitazilor pozitie sonda urinara, mers insotita postura fizice sezanda la la indicatia la grupul cauzata de minime , marginea medicului sanitar plaga postaceasta sa patului ,o administrez operatorie prezinte o sfatuiesc sa pacientei cefort manifestata buna mearga la i.v , la nevoie prin refuzul postura grupul sanitar administrez pacientei de pentru dexametrazona a efectua satisfacerea i.m activitati fizice nevoilor fiziologice ,efectuez tualeta plagi si pansament steril 15.06.2011 Alterarea Pacienta sa Educ La indicatia Semnele nevoi de a aiba scaun pacienta sa medicului constipatiei au elimina in maxim 6 ingere cat efectuez clisma disparut cauzata de ore mai multe evacuatorie , imobilitate lichide , educ administrez i.v manifestata pacienta ca 500ml ser prin este necesar fiziologic constipatie sa faca activitati fizice minime 15.06.2011 Alterarea Pacienta sa Incurajez La indicatia P=57 nevoii de a nu mai pacienta sa medicului batai/minunt avea o buna prezinte dialogheze cu masor pulsul si circulatie stare celalate il notez in F.O cauzata de anxioasa , colege de anxietate valorile salon , manifestata pulsului sa incurajez prin badipnee se familia sa incadreze viziteze in limitele pacienta si sa normale o sustina 15.06.2011 Alterarea Pacienta sa Antrenez Monitorizez TA TA nevoi de a comunice pacienta in SI P ale =125/70mmHg acomunica, cat mai activitati pacientei si P=65 batai cauzata de eficient si educationale notez in F.O /minunt lipsa stimulari sa prezinte ,incurajez senzoriale ideei pacienta sa manifestata optimiste mearga sa prin confuzie serveasca masa la sala de mese

DATA

44

DATA

16.06.2011

DIAGNOSTIC DE NURSING Alterarea nevoi de a evita pericolele manifestata prin anxietate moderata cauzata de lipsa familiei

OBIECTIVE

INTERVENTII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE Incurajez pacienta sa socializeze cu ceilalti pacienti , incerc sa creez un climat relaxant in cadrul caruia invit familia sa viziteze pacienta Creez un climat relaxant in salon si asigur o buna ventilatie a acestuia ,sting luminile din salon si fac liniste pe hol. Educ pacienta sa i-si efectueze tualeta pe regiuni , efectuez schimbarea lenjeriei de pat , ajut pacienta sa i-si schimbe pijamaua , educ pacienta sa ingere cat mai multe lichide Administrez pacientei la indicatia medicului cefort 800000 U.I i.v la 12h

EVALUARE

Pacienta sa nu mai prezinte starea anxioasa

Pacienta socializeaza cu familia si ceilalti pacienti

16.06.2011

Alterarea nevoi de a se odihni si dormi cauzata deinterventia chirurgicala suferita manifestata prin insomnia Alterarea nevoi de a fi curat si de asi proteja tegumentele manifestata prin alterarea mucoasei bucale cauzata de deshidratare

Pacienta sa doarma 8 ore noaptea si 1 ora ziua

La indicatia medicului administrez 1 tableta diazepam cu 30 minunte inainte de culcare

Pacienta a avut un somn odihnitor si semnele insomniei au disparut

16.06.2011

Pacienta sa prezinte tegumente integre si curate , semnele deshidratari sa dispara

La indicatia medicului administrez 500 ml glucoza 5% i.v

Pacienta prezinta tegumente integre si curate semnele deshidratari sau ameliorat

45

DATA

17.01.2011

17.06.2011

DIAGNOSTIC DE NURSING Alterarea conceptiei despre sine cauzata de prezenta plagi postoperatorie ce modifica imaginea de sine Alterarea apetitului manifestat prin scaderea in greutate cauzata de interventia chirugicala

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME Invat pacienta sa accepte ajutorul altor personae, evit criticarea pacientei dar si supraprotectia

INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului efectuez pansament steril

EVALUARE

Pacienta sa accepte modificarea imagini sale corporale

Pacienta a inceput sa accepte modificarile sale corporale

17.06.2011

Alterarea nevoi de a se recreea ,manifestata prin refuzul de a intreprinde activitati recreeative cauzate de teama de durere

Educ pacienta in privinta alimentatiei sale educ pacienta sa consume cel putin 3 mese principale pe zi Pacienta sa se implice in activitati recreative

Servesc pacientei micul dejun pranzul si cina si o ajut sa se alimenteze , asigur o buna ventilatie a salonului Educ pacienta ca este necesar sa se mobilizeze fizic , ajut pacienta sasi procure material informative reviste carti , invit pacienta sa mearga la sala de mese sa serveasca masa sis a dialogheze cu ceilalti pacienti

La indicatia medicului recoltez probe biologice pentru glicemie cholesterol si hemoglobina La indicatia medicului administrez la nevoie 1 f agocalmin i.m

Glicemie =100 gr Cholesterol =130mg% Hemoglobina 12%

Pacienta dialogheaza cu ceilalti pacienti ,merge la sala de mese .

46

DATA

18.06.2011

DIAGNOSTIC DE NURSING Alterarea nevoi de a fi ocupata in vederea realizarii manifestata prin dificultatea de asi asuma rolul de sotie si mama cauzata de neacceptarea boli

OBIECTIVE

INTERVENTII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE Fac cunostinta pacientei cu alte paciente ce au suferit aceiasi interventie chirurgicala , educ pacienta in privinta activitatilor sale si ii explic ca va putea sa i-si indeplineasca sarcinile fara dificultate Educ pacienta ca este necesar sa comunice cu familia despre sentimentele sale , educ familia sa comunice cu pacienta Explic pacientei ca este esntial in procesul de vindecare sa prezinte tegumente curate si integre , invat pacienta sasi efectueze tualeta pe regiuni La indicatia medicului administrez pacientei i.v 500 ml glucoza 5%

EVALUARE

pacienta sa indeplineasca sarcini legate de rolul sau

Pacienta prezinta un psihic optimist

18.06.2011

Alterarea nevoi de a comunica cauzata de anxietate manifestata prin comunicare ineficace la nivel afectiv Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca cauzata de teama sa nu actioneze asupra plagi postoperatorie

Pacienta sa impartaseasca sentimentele si trairile cu familia

La indicatia medicului efectuez pansament steril

Pacienta a inceput sa vorbeasca despre trairile sale sufletesi cu familia

18.06.2011

Pacienta sasi efectueze singura schimbul pijamalei si tualeta pe regiuni

La indicatia medicului administrez la nevoie 1 fiola agocalmin i.m

Pacienta s-ia efectuat singura tualeta pe regiuni si a inteles importanta igienei

47

DATA 19.06.2011

DIAGNOSTIC DE NURSIG Alterarea confortului psihic , cauzat de decizia medicului de a externa pacienta , manifestata prin agitatie si confuzie

OBIECTIVE Pacinta sa nu mai prezinte starea de agitatie si confuzie

INTERVENTII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE Explic La indicatia pacientei ca medicului interventia insotesc chirurgicala pacienta la a fost un sala de success , ca pansamente spitalizarea si o sa nu mai pregatesc este pentru necesara extragerea plaga postfirelor de operatorie sutura , la este in curs indicatia de cicatrizare medicului efectuez pansament steril

EVALUARE Starea generala a pacientei este foarte buna , plaga postoperatorie este in curs de cicatrizare

48

EVALUARE FINALA Pacienta Toi Aurica domiciliata in comuna Traian , judetul Bacau a fost internata in data de 13.06.2011 in sectia de NEUROCHIRURGIE .Pacienta a fost diagnosticata cu Hernie de disc lombara . S-a efectuat interventia chirurgicala , evolutia fiind favorabila pacienta fiind externata in data de 19.06.2011.la externare pacienta prezinta parametri normali ai functiilor vitale si vegetative , plaga operata are o evolutie buna .Pacienta T. A se externeaza cu urmatoarele recomandari; -sa evite efortul fizic si activitatile solicitante -sa pastreze tegumentele curate -sa ia antialgice numai la nevoie -sa revina la pansat in data de 22.06.2011 TA=110/65 mmHg P=65 batai pe minunt R=17 respiratii/minunt T =37,1 C In timpul spitalizari pacienta a primit tratament cu -Diazepam -Agocalmin -Ceforft -Gentamicina -Dexametrazona

49

FISA TEHNOLOGICA EFECTUAREA PERFUZIEI


ETAPE DE EXECUTIE 1 Pregatesc materialele si instrumentele necesare 2 Pregatesc fizic si psihic pacientul TIMP DE EXECUTIE 1.1 Pregatesc instrumentele si materialele necesare 2.1 Anunt pacienta si ii explic importanta tehnici 2.2 Asez pacienta in decubit dorsal 3.1 ma spal pe maini cu apa si sapun 3.2 Verific flaconul cu solutie de perfuzat , perfuzorul , acele si seringele 3.3 Asez flaconul cu solutia de perfuzat in stativ cu un tampon cu alcool dezinfectez capacul flaconului 3.4 Desfac perfuzorul si inchid prestubul apoi introduce perfuzorul in flaconul cu solutia de perfuzat 3.5 Umplu prestubul cu solutie de perfuzat pana la jumatate si elimin aerul de pe traiectul perfuzorului 3.6 atasez la capatul perfuzorului un ac steri 3.7 imbrac manusi sterile 3.8 Cu ajutorul unui tampon cu alcool dezintectez zona ce va fi punctionata pe o suprafata cat mai mare 3.9 Atasez garoul la 3 , 4 centimetrii deasupra locului punctiei 3.10 fixez vena ce va fi punctionata cu policele si efectuez o miscare de tractiune 3.11 Cu un ac steril , cu bizoul orientat in sus , punctionez vena formand un unghi de 30 de grade apoi inaintez in lumenul venei inca 3 , 4 centimetri 3.12 Cand sangele apare la amboul acului inseamna ca acul este correct pozitionat in lumenul venei , atunci conectez perfuzorul la acul situat ii vena si fixez acul la nivelul tegumetelor cu romplast 3.13 dau drumul la prestub si fixez numarul de picaturi de solutie medicamentoasa la indicatia medicului 4.1 Depozitez materialele folosite in cutii special amenajate 4.2 Ma spal pe maini cu apa si sapun , aerisesc salonul .

3 Efectuez punctia intravenoasa

4 Organizez locul de munca

50

CAZ 3 PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI STAN CATALIN CU HERNIE DE DISC LOMBARA

Domnul Stan Catalin in varsta de 45 de ani din judetul Bacau strada Aprodu Purice este internat pe sectia Neurochirurgie pe data de 22 .06.2011 cu diagnosticul de Hernie de disc lombara .Pacientul este casatorit de 15 ani si are 2 copii , locuieste cu sotia si copii intro casa cu 4 camere , este fumator si consuma alcool ocazional , de profesie este bucatar dar in present are afacerea propie cu anvelope si accesorii auto . Pacientul Stan Catalin se interneaza pentru acuze algice in urma unui efort fizic intens . Pana in prezent pacientul nu a mai suferit nici o interventie chirurgicala , este agitat din pricina acestui lucru , pacientul vorbeste foarte mult cu sotia la telefon si nu se poate odihni din cauza dureri . Pacientul nu cunoaste detalii cu privier la afectiunea sa , nu stie in ce consta interventia chirurgicala la care va fi supus .La internare au fost masurate functiile vitale si vegetative si s-au optinut urmatoarele valori; 1 TA= 125/ 70 mmHg 2 R = 19 batai /minunt 3 P=78 batai/ minunt 4 T= 37,2 C

51

DATA 22.06.2011

DIAGNOSTIC OBIECTIVE DE NURSIG Stare Diminuarea dureri generala alterata cauzata de durere , manifestata prin imposibilitatea pacientului de a se mobiliza

INTERVENTII AUTONOME Recomand pacientului repauz la pat, ajut pacientul sa ajunga la grupul sanitar ,ajut pacientul sa i-si schimbe pijamaua .

22.06.2011

22.06.2011

22.06.2011

Alterarea nevoiei de a elimina cauzata de durere si imobilitate manifestata prin balonare si glob vezical Alterarea stari generale cauzata de discomfortul dat de sonda urinara manifestata prin anxietate Alterarea nevoi de a respira ,cauzata de durere, manifestata prin dispnee

Diminuarea dureri si satisfacerea nevoilor fiziologice

Recomand repauz la pat , creez un cadru intim pentru satisfacerea nevoilor fiziologice Explic pacientului importanta sondei urinare

Diminuarea stari de anxietate

Asigurarea unui climat de siguranta,pacientul sa prezinte ideii optimiste asigurarea unui climat care sa favorizeze o buna respiratie

22.06.2011

Modificarea imagini de sine datorata imposibilitati pacientului de a-si satisface nevoile fiziologice la

Imbunatatirea imagini de sine si a cunostintelor pacientului cu privire la actul chirurgical

Asigur o buna ventilatie la nivelul salonului, invat pacientul exercitii respiratorii, fac pregatirea pre operatorie a pacientului ii explic ca nu are voie sa manace seara tarziu Creez un cadru intim pentru satisfacerea nevoilor fiziologice la pat , explic pacientului pe

INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului administrez I.m 1 fiola agocalmin , la indicatia medicului masor functiile vitale ale pacientului si le notez in F.O ,TA, T, P ,R La indicatia medicului administrez 1 fiola de agocalmin si efectez sondaj vezical si clisma evacuatoare La indicatia medicului recoltez probe biologice pentru sumar urina TC TS glicemie ,colesterol La indicatia medicului pregatesc pacientul pentru RMN ,administrez I.v 500ml glucoza 5% 1 picatura /secunda .

EVALUARE Durerea nu a scazut in intensitate , TA=125/70 mm Hg T=37,5 C P=75 b /min R=17 res /min

Durerea persista in intensitate

TC=3 min TS= 14 sec glicemie =100mm colesterol=2gr

Pacientul respira mai bine ,prezinta ideii optimiste

Administre pacientului 500 ml glucoza 5 % I.v , masor functiile vitale si le notez in F.O

TA=110\70mm Hg P=80 batai\min R=19 resiratii\min T=37,2 C

52

grupul sanitar manifestata prin agitatie

22.06.2011

Alterarea stari generale manifestata prin agitatie si neliniste cauzata de interventia chirurgicala ce va avea loc la ora 14:00

Ridicarea moralului pacientului si calmarea stari de agitatie

intelesul sau in ce consta interventia chirurgicala, pregatesc pacientul pentru interventia chirurgicala rad pilozitatile si il ajut sasi efectueze tualeta pe regiuni Permit familiei sa viziteze pacientul inainte de interventia chirurgicala ,fac cunostinta pacientului cu alti pacient diagnosticati cu aceiasi boala si supusi interventiei chirurgicale

La indicatia Pacientul medicului prezinta idei administrez 1 f optimiste dexametrazona I.m

53

DATA 23.06.2011

23.06.2011

23.06.2011

23.06.2011

INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE AUTONOME DELEGATE Semnele Asigur aportul La indicatia T=37,3 C deshidratari lichidian pe medicului Semnele sa dispara cale orala masor deshidratari sau temperature ameliorat foare corpului si putin administrez 500ml glucoza 5 % i.v Alterarea nevoi Pacientul sa Incerc sa La indicatia R=18 de a respire fie linistit si sa linistesc medicului batai/minunt cauzata de poata respire pacientul ii monitorizez TA=130/75mmHg starea anxioasa normal explic ca functiile vitale de dupa intervetia in special interventia chirurgicala respiratie si chirurgicala suferita sa TA manifestata prin terminat cu tahipnee bine iar starea sa de neliniste impiedica procesul de vindecare Alterarea nevoi Pacientul sa Desfac La indicatia Riscul de infectie de a fi curat prezinte o pansamentul medicului este scazut cauzat de plaga curate si efectuez administrez datoritan stari imposibilitatea si in curs de pansament antialgice 1 f perfecte de pacientului de a cicatrizare in steril, agocalmin i.m asepsie in care se misca dar si termen de 7 efectuez administrez sa lucreat , de prezenta plagi zile tualeta pe i.v cefort , la starea generala a post-operatori regiuni si indicatia pacientului este schimbarea medicului stabila lenjeriei de pastrez linia corp venoasa cu ajutorul branulei Insomnia Pacientul sa Asigur o buna La indicatia Semnele cauzata de se poata ventilatie a medicului insomniei sau durere si odihni salonului , administrez ameliorat zgomotele de pe corespunzator creez un pacientului sectia de cadru inainte de neurochirurgie relexant fac culcare cu 3 liniste in ore o tablet salon si pe de diazepam hol si 1 f de tador i.m

DIAGNOSTIC DE NURSIG Dezhidratare cauzata de interventia chirurgicala manifestata prin tegumente si mucoase uscate

OBIECTIVE

54

DATA 24.06.2011

24.06.2011

DIAGNOSTIC DE NURSIG Alterarea nevoi de asi mentine temperature corpului in limite normale cauzata de prezenta unui process infectios manifestata prin febra ridicata Alterarea nevoi de a elimina cauzata de imposibilitatea pacientului de a se deplasa la grupul sanitar , manifestata prin constipatie

OBIECTIVE Temperature corporala sa se incadreze in limite normale

INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE AUTONOME DELEGATE Asigur o buna Recoltez T=38 C ventilatie a probe Starea salonului, biologice generala a efectuez pentru pacientului impachetari hemocultura , nu cunoaste reci pentru a la indicatia imbunatatiri scadea medicului temperature administrez corpului pacientului masor 500 ml ser temperatura fiziologic i.v corpului Creez un climat intim pentru ca pacientul sa isi satisfaca nevoile fiziologice la pat , educ pacientul sa ingere cat mai multe lichide , incurajez pacientul sa se ridice in pozitie sezanda la marginea patului sis a mearga la grupul sanitar insotit Ajut pacientul si il sustin sa mearga la grupul sanitar , educ pacientul ca mobilizarea sa fizica este esentiala in procesul de vindecare Incurajez pacientul sa socializeze La indicatia medicului administrez pacientului o tablet de dulcolax , la indicatia medicului efectuez clisma evacuatoare Semnele constipatiei au disparut in urma clismei evacuatoare

Pacientul sa i-si satisfaca nevoile fiziologice ,semnele constipatiei sa dispara

24.06.2011

24.06.2011

Alterarea nevoi de a se misca si a avea o buna postura cauzata de prezenta sondei urinare si de teama pacientului de durere Anxietate survenita in urama alterari

Pacientul sa efectueze miscari minime , sa i-si satisfaca nevoile fiziologice la grupul sanitar

La indicatia medicului retrag sonda urinara , la indicatia medicului masor temperatura corporala

Pacientul sa nu mai prezinte

La indicatia medicului administrez

T=37,1 C Pacientul coopereaza cu personalul medical ajutat el accepta sa mearga la grupul sanitar Starea anxioasa a pacientului

55

nevoi de a evita pericolele cauzata de interventia chirurgicala suferita

starea anxioasa

cu ceilalti colegi de salon , incurajez familia sa viziteze pacientul sis a il sustina

pacientului tratamentul i.v cefort 100000U.I

se atenueaza strea generala a pacientului cunoaste o evolutie favorabila

DATA

25.06.2011

DIAGNOSTIC DE NURSING Diminuarea nevoi de a se imbraca si dezbaraca cauzata de prezenta plagi postoperatori manifestata prin dezinteres fata de tinuta vestimentara Bradicardie cauzata de alterarea nevoi de a avea o bun a circulatie

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME Efectuez schibul lenjeriei de pat si corp , incurajez pacientul sa se mobilizeze din punct de vedere fizic , explic pacientului importanta igienei corporale Incurajez pacientul sa socializeze cu , colegi de salon , sa mearga la sala de mese pentru a servi masa Creez un cadru intim in salon , explic pacientului ca si ceilalti colegi de salon au trecut prin aceleasi faze ale procesului de vindecare ca si el , il ajut sa ajunga la grupul sanitar pentru asi satisface

INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului efectuez in perfecta stare de asepsie tualeta plagi post-operatori si efectuez pansmet steril

EVALUARE

Pacientul sa fie mai atent cu tinuta sa vestimentara

25.06.2011

Incadrarea pulsului in limite normale

La indicatia medicului monitorizez pulsul si notez in F.O

Pacientul a inteles importanta igienei corporale , plaga operata are o evolutie favorabila , starea generala a pacientului evolueaza favorabil P=58 batai\minunt

25.06.2011

Modificarea imagini de sine datorata imposibilitati pacientului de a-si satisface nevoile fiziologice la grupul sanitar

Pacientul sa aiba o buna imagine de sine si sa poata sa i-si satisfaca nevoile fiziologice la grupul sanitar

La indicatia medicului administrez agocalmin 1 f i.m la nevoie , administrez 500ml glucoza 5%, administrez tratamentul cefort i.v 100000 U.I la 12 h

Starea generala a pacientului are o evolutie favorabila

56

25.06.2011

Stare generala alterata manifestata prin greata cauzata de obisnuinte alimentare deficitare

Starea de greata sa dispara

nevoile fiziologice Invat pacientul exercitii respiratori, educ pacientul sa consume minim 3 mese principale pe zi bogate in protein si vitamine

La indicatia medicului administrez 1 tableta de metroclopramid

Simtomele stari de greata sa ameliorat , plaga operata este in curs de cicatrizare

DATA

26.06.2011

DIAGNOSTIC DE NURSING Alterarea nevoi de a fi ocupat in vederea realizarii manifestata prin dificultatea de asi asuma rolul de sotie si mama cauzata de neacceptarea boli

OBIECTIVE

INTERVENTII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE Fac cunostinta pacientei cu alte paciente ce au suferit aceiasi interventie chirurgicala , educ pacienta in privinta activitatilor sale si ii explic ca va putea sa i-si indeplineasca sarcinile fara dificultate Educ pacienta ca este necesar sa comunice cu familia despre sentimentele sale , educ familia sa comunice cu pacienta Explic pacientei ca este esntial in procesul de vindecare sa La indicatia medicului administrez pacientei i.v 500 ml glucoza 5%

EVALUARE

pacienta sa indeplineasca sarcini legate de rolul sau

Pacienta prezinta un psihic optimist

26.06.2011

Alterarea nevoi de a comunica cauzata de anxietate manifestata prin comunicare ineficace la nivel afectiv Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca cauzata de

Pacienta sa impartaseasca sentimentele si trairile cu familia

La indicatia medicului efectuez pansament steril

Pacienta a inceput sa vorbeasca despre trairile sale sufletesi cu familia

26.06.2011

Pacienta sasi efectueze singura schimbul pijamalei si

La indicatia medicului administrez la nevoie 1 fiola agocalmin

Pacienta sia efectuat singura tualeta pe regiuni si a

57

teama sa nu actioneze asupra plagi postoperatorie

tualeta pe regiuni

prezinte tegumente curate si integre , invat pacienta sasi efectueze tualeta pe regiuni INTERVENTII AUTONOME Invat pacienta sa accepte ajutorul altor personae, evit criticarea pacientei dar si supraprotectia

i.m

inteles importanta igienei

DATA

27.06.2011

27.06.2011

DIAGNOSTIC DE NURSING Alterarea conceptiei despre sine cauzata de prezenta plagi postoperatorie ce modifica imaginea de sine Alterarea apetitului manifestat prin scaderea in greutate cauzata de interventia chirugicala

OBIECTIVE

INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului efectuez pansament steril

EVALUARE

Pacienta sa accepte modificarea imagini sale corporale

Pacienta a inceput sa accepte modificarile sale corporale

27.06.2011

Alterarea nevoi de a se recreea ,manifestata prin refuzul de a intreprinde activitati recreeative cauzate de teama de durere

Educ pacienta in privinta alimentatiei sale educ pacienta sa consume cel putin 3 mese principale pe zi Pacienta sa se implice in activitati recreative

Servesc La indicatia pacientei medicului micul dejun recoltez pranzul si probe cina si o ajut biologice sa se pentru alimenteze , glicemie asigur o buna cholesterol si ventilatie a hemoglobina salonului Educ pacienta La indicatia ca este medicului necesar sa se administrez la mobilizeze nevoie 1 f fizic , ajut agocalmin i.m pacienta sasi procure material informative reviste carti , invit pacienta sa mearga la sala de mese sa serveasca masa sis a dialogheze cu ceilalti pacienti

Glicemie =100 gr Cholesterol =130mg% Hemoglobina 12%

Pacienta dialogheaza cu ceilalti pacienti ,merge la sala de mese .

58

DATA

28.06.2011

DIAGNOSTIC OBIECTIVE DE NURSING Alterarea Pacintul sa confortului nu mai psihic , prezinte cauzat de starea de decizia agitatie si medicului de confuzie a externa pacientul , manifestata prin agitatie si confuzie

INTERVENTII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE Explic pacientului ca interventia chirurgicala a fost un succes , ca spitalizarea sa nu mai este necesara plaga postoperatorie este in curs de cicatrizare La indicatia medicului insotesc pacientul la sala de pansamente si il pregatesc pentru extragerea firelor de sutura , la indicatia medicului efectuez pansament steril

EVALUARE

Starea generala a pacientului este foarte buna , plaga postoperatorie este in curs de cicatrizare

59

EVALUARE FINALA Pacientul Stan Catalin domiciliat in judetul Bacau strada Aprodu Purice , a fost internat in cadrul sectiei de neurochirurgiei in data de 22 .06.2011 .Pacientul a fost diagnosticat cu Hernie de disc lombara acesta prezentanduse la sectia de primiri urgent acuzand dureri vii in zona coloanei lombosacrate. Sa efectuat interventia chirurgicala , evolutia fiind favorabila , pacientul find externat in data de 28.06.2011 . In timpul spitalizari pacientul a primit tratamet cu -diazepam -cefort -agocalmin -metroclopramid La externare pacientul prezinta parametric normali ai functiilor vitale si vegetative , plaga operata are o evolutie buna . Pacientul Stan Catalin sa externat cu urmatoarele recomandari ; -s-a evite sa efectueze activitati fizice istovitoare -s-a consume calmante numai la nevoie -s-a revina la pansament in data de 30.06.2011 Valorile functiilor vitale si vegetative la externare erau ; TA=110/65 mmHG P=70batai/minunt R=17 respirati /minut T=37,1 C

60

FISA TEHNOLOGICA EFECTUAREA INJECTIEI INTRAVENOASE


ETAPE DE EXECUTIE 1 pregatirea instrumentelor si materialelor necesare 2 pregatesc fizic si psihic pacientul TIMPI DE EXECUTIE 1.1 pregatesc materialele si instrumentele necesare 2.1 anunt bolnavul si ii explic necesitatea tehnici 2.2 asez bolnavul in decubit dorsal 3.1 ma spal pe maini cu apa si sapun 3.2 verific solutia medicamentoasa acele si seringile 3.3 asez sub mana pacientului musama si aleza 3.4 imbrac manusi sterile 3.5 cu un tampon de vata cu alcool dezinfectez tegumentele pe o portiune cat mai mare 3.5 aspir in seringa solutia medicamentoasa si schimb acul 3.6 atasez garoul la bratul pacientului cu 3 , 4 centimetri deasupra locului punctiei 3.7 fixez vena cu policele si efectuez o miscare de tractiune 3.8 punctionez vena cu bizoul orientat in sus , intre ac si tegument formandu-se un unghi de 30 de grade 3.9 dupa ce acul a patruns in vena inaintam paralel cu peretele venos inca 3 4 centimetri 3.10 aspir pentru a verifica pozitia acului in vena dupa care detasez garoul de la brat si introduc lent solutia medicamentoasa , la un interval de timp aspir pentru a verifica pozitia acului in vena 3.11 dupa ce am terminat de introdus solutia medicamentoasa extrag cu o miscare rapida si precisa acul din vena comprimand locul punctiei cu un tampon de vata cu alcool 4.1 indepartez materialele folosite si le depozitez in cutiile special amenajate 4.2 dau pacientului pozitie comoda in pat si aerisesc salonul 4.3 ma spal pe maini cu apa si sapun

3 efectuare injectiei

4 organizez locul de munca

61

BIBLIOGRAFIE

Anatomia i fiziologia omului de I.C. Voiculescu i I.C. Petricu Neurologie partea IV, sub redacia C. Arseni

62

Anda mungkin juga menyukai