INTRODUCERE

Analiza performantelor bancare prezinta o importanta majora, sistemul bancar reprezentand principalul sistem circulator din economie. Dezvoltarea sectorului bancar este una din operatiunile esentiale ale promovarii reformei economice si ale consolidarii dezvoltarii unei economii de piata. Analiza financiar-bancara este un concept complex integrat managementului bancar, proces organizat la nivelul centralei bancare, si recunoscut in esenta, prin trei ipostaze: a) gestiunea riscurilor; b) gestiunea activului si pasivului bancar; c) asigurarea transparentei informatiilor destinate publicului1. Managementul activelor si pasivelor reprezinta o parte integranta a procesului de gestiune in cadrul unei societati bancare sau institutii financiare. Managementul activelor si pasivelor este apreciat, in general, ca o componenta pe termen scurt a procesului complex de gestiune, punand accentul pe managementul bilantului contabil de zi cu zi sau saptamana de saptamana, in vederea realizarii obiectivelor financiare pe durata scurta. 2. Conform literaturii de specialitate, evaluarea performantelor unei institutii bancare se poate realiza, in primul rand, cu ajutorul Contului de rezultate, numit si contul de venituri si cheltuieli, ce permite determinarea unui set de indicatori, a caror succesiune tine de specificul activitatii bancare si de ordinea includerii in calcul a unor influente derivand din sistemul de reglementari (provizioane, fonduri de risc, impozite s.a.) : venitul net bancar, rezultatul brut din exploatare, rezultatul net bancar. Indicatori derivati, a caror selectie a fost realizata pe baza frecventei utilizarii lor in evaluarea performantelor bancare si care formeaza modelul rentabilitatii capitalului: marja neta a dobanzii, rentabilitatea capitalului, rentabilitatea activelor, multiplicarea capitalului social, efectul de parghie (de levier), rata profitului net (si aportul diferitilor factori de influenta), gradul de utilizare al activelor (pe doua categorii de indicatori analitici).

CAP. 1. ANALIZA PERFORMANTELOR BANCII COMERCIALE ROMANE DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV BCR, CEA MAI PREMIATA BANCA A SISTEMULUI BANCAR DIN ROMANIA
Banca Comerciala Romana este reprezentativa pentru sistemul nostru bancar, fiind liderul pietei bancare din Romania, motiv pentru care am ales elaborarea unui studiu de cercetare in scopul urmaririi evolutiei performantelor inregistrate de aceasta in ultimii ani si perspectivelor viitoare de imbunatatire a acestora. Rezultatele financiare, cresterea continua a volumului de afaceri ale BCR confirma profesionalismul si calitatea salariatilor si a managementului, in conditiile unei perfectionari permanente a administrarii riscurilor, a relatiilor cu clientii-partenerii de afaceri ai bancii, ca si a managementului costurilor. Ascensiunea continua a Grupului BCR in clasamentele europene si mondiale ii intareste credibilitatea si reputatia de banca solida, echilibrata si dinamica, confirmand in acelasi timp pozitia de

1 2

Vasile Dedu . Gestiune i Audit Bancar, Editura pentru tiinte Nationale, Bucureti, 2001 Hempol G., Coleman A., Simonson D , Bank Management, New York, John Wilez and Sons, 1991, p. 87

lider si formator de piata al sistemului bancar romanesc a declarat Nicolae Danila, presedintele Bancii Comerciale Romane3. Recunoscand profesionalismul si excelenta Bancii, prestigioasa revista britanica "The Banker", membra a grupului Financial Times a desemnat Banca Comerciala Romana "Banca Anului in Romania, timp de 5 ani consecutiv, intre anii 2001 si 20064. Astfel, in 2004, conform clasamentelor acesteia, BCR se situa pe locul 6 in Top 100 Europa Centrala si de Est, reprezentand o imbunatatire cu 2 locuri in comparatie cu 2003 si pe locul 372 in Top 1000 World, in urcare cu 15 locuri fata de anul precedent. Tot in 2004, BCR a fost desemnata cea mai buna Banca din Romania de publicatia britanica de specialitate Euromoney si de revista americana Global Finance5. Peste un an, in clasamentul mondial al primelor 1000 de banci comerciale, alcatuit de The Banker dupa capitalul de rangul 1 (care cuprinde capitalul propriu si rezerve, definind puterea unei banci de a acoperi pierderi actuale sau potentiale), inregistrat la 31 decembrie 2005, BCR si-a continuat ascensiunea ajungand pe un onorant loc 332, reprezentand un salt de 40 locuri fata de pozitia ocupata cu un an in urma6. Banca Comerciala Romana (BCR) a fost desemnata, in martie 2007, cea mai buna banca din Romania" ("Best Emerging Market Bank in Romania") de catre specialistii prestigioasei reviste economice americane Global Finance. Analistii revistei, impreuna cu reputati analisti din domeniul economic, consultanti bancari si membri ai conducerilor unor importante corporatii internationale, au selectat cele mai bune banci din 22 de tari din Centrul si Estul Europei, in cadrul unui studiu complex care a vizat pietele emergente din intreaga lume7.

ULTIMELE RATING-URI ACORDATE BCR-ULUI

Agentiile internationale de rating au imbunatatit continuu ratingurile acordate BCR, fapt ce confirma transformarea bancii intr-o putere financiara si imbunatatirea profitabilitatii conform standardelor de competitivitate interne si internationale Ultimele ratinguri acordate Bancii Comerciale Romane de catre agentiile internationale de rating, inainte de privatizarea acesteia au fost8:
1. 2. 3. 4.
3 4

Fitch Ratings: decembrie 2005 (reconfirmat decembrie 2006) Rating pentru obligatii de plata in valuta pe T/L: BB+ Rating pentru obligatii de plata in valuta pe T/S: B Moody's Investors Service: martie 2006 Rating pentru depozite bancare in valuta pe T/L: Ba2 Rating pentru depozite bancare in valuta pe T/S: Not Prime Capital Intelligence: iulie 2006 Rating pentru obligatii de plata in valuta pe T/L: BB+ Rating pentru obligatii de plata in valuta pe T/S: B Standard & Poor's: decembrie 2006

Articol publicat in ziarul Ziua, Nr. 37, 13 iulie 2005 Banca Comerciala Romana , Conferinte de presa 2000-2005 (www.bcr.ro) 5 Articol publicat in Mesagerul Economic, NR 1082, 8 - 14 octombrie 2003 6 http://www.Romanianleader.com/modules.php? op=modload&name=Sections&file=index&req=viewarticle&artid=11&page=1 7 Articol publicat in HotNews, nr.274, 25 apr 2007. 8 http://www.anglorom.ro/bfr/actionariat

Preluarea BCR de catre Erste Bank a atras imediat atentia agentiilor de rating care au punctat importanta tranzactiei. Astfel, agentia de evaluare financiara Standard & Poors a majorat ratingul de creditare pe termen lung al BCR cu trei trepte, de la BB minus la BBB minus, cu perspectiva stabila. In acelasi timp, ratingul obligatiunilor in valoare de 500 de milioane de euro, cu maturitate in 2008, a fost imbunatatit de la BB minus la BBB plus. Imbunatatirea calificativului reflecta finalizarea cu succes a licitatiei de privatizare a BCR, la care banca austriaca Erste a achizitionat 61,88% din actiuni pentru suma de 3,75 de miliarde de euro. Ratingul reflecta punctul de vedere al S&P potrivit caruia Erste Bank este un actionar strategic pentru BCR, care va consolida pozitia de lider a bancii pe piata financiara romaneasca. Perspectiva stabila arata asteptarile agentiei ca prezenta unui actionar strategic va avea drept rezultat optimizarea si modernizarea modelului de afaceri al BCR precum si a tehnologiei interne9. In ceea ce priveste sistemul de rating CAMPL realizat de BNR, Banca Comerciala Romana a obtinut urmatoarele rezultate: 2002-2004 rating 1 , 2005-2006: rating 2 (nici o banca nu a indeplinit conditiile pentru rating 1 datorita modificarilor sistemului de rating).

Rating pentru obligatii de plata in valuta T/L: BBBRating de contrapartida: BBB-

CALITATEA ACTIONARIATULUI BCR

In 2004 2005 , actionariatul BCR se prezenta astfel10:

In 2004 structura actionariatului BCR era urmatoarea: APAPS - 69,8%; SIF Oltenia 6,1%; SIF Muntenia - 6%; SIF Moldova - 6%; SIF Transilvania - 6%; SIF Banat-Crisana - 6%. Privatizarea BCR a inceput in 2003, prin vanzarea pachetului de actiuni catre BERD si IFC. Pretul platit de aceste doua institutii pentru un sfert din BCR a fost de peste 222 milioane de dolari. A doua etapa a fost vanzarea procentului de
8% din capitalul social al bancii, prin negociere directa, Asociatiei Salariatilor BCR

In 2005, structura actionariatului era Autoritatea pentru Valorificarea urmatoarea: BERD si IFC detineau 25% plus Activelor Statului (A VAS) Banca Europeana pentru doua actiuni din capitalul social total al BCR, Reconstructie si Dezvoltare (BERD Asociatia Salariatilor Bancii Comerciale Corporatia Financiara Internationala Romane detinea 8%, SIF-urile 30%, iar AVAS (CFI) SIF Moldova 36,8825%. SIF Banat - Crisana In data de 21 decembrie 2005 s-a semnat SIF Transilvania contractul de privatizare a Bancii Comerciale SIF Muntenia Romane prin care Erste Bank va prelua pachetul SIF Oltenia majoritar de 61,8825% (compus din 36,8825% Persoane fizice (salariati si pensionari cu ultimul loc de munca la BCR) actiuni in proprietatea AVAS si 25% plus doua 9 aciuni deinute de BERD si IFC). Daniel Oanta , Erste a saltat deja ratingul BCR , Cotidianul, 24 decembrie 2005
10

Sursa: BCR, Raport anual 2004

36,8825% 12,5% plus 1 actiune 12,5% plus 1 actiune 6% 6% 6% 6% 6,1175% 8%.

Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea Participatiilor Statului, Directia Comunicare, Parafarea tranzactiei referitoare la privatizarea BCR

Sursa:http://www.guv.ro/presa/documente/200409/030926-bcr.pdf

CAP.2. ANALIZA PERFORMANTELOR BANCII COMERCIALE ROMANE DIN PUNCT DE VEDERE CANTITATIV ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE REZULTATE.
Analiza veniturilor si a cheltuielilor bancare ale BCR. Structura veniturilor si a cheltuielilor Bancii Comerciale Romane este reflectata in Contul de profit si pierderi, care permite determinarea profitului bancar. Indicatori Suma 1. Venituri totale 1.1. Venituri din operatiuni bancare 1.1.1. Venituri din dobanzi 1.1.2.Venituri din comisioane si speze bancare 1.1.3. Alte venituri 1.2. Venituri din activitatea suplimentara 1.2.1. Venituri din tranzactii 1.2.2. Venituri din plasamente 1.2.3. Alte venituri 1.3. Venituri din activitati operat. 1.4. Venituri extraordinare 3.252.727 3.049.499 2.431.034 618.465 0 158.916 145.989 12.763 164 44.312 0 N-1 % 100,00 % 93,75% 74,74% 19,01% 0,00% 4,89% 4,49% 0,39% 0,01% 1,36% 0,00% N Suma 3.309.83 5 2.982.82 7 2.335.37 2 647.455 0 240.894 210.883 24.810 5.201 86.114 0 I % 100,00 % 90,12% 70,56% 19,56% 0,00% 7,28% 6,37% 0,75% 0,16% 2,60% 0,00%

1,01756 0,97814 0,96065 1,04687 1,51586 1,44451 1,9439 31,7134 1,94336 -

Dupa cum se observa din tablel, ponderea cea mai mare in total veniturilor o reprezinta, de departe, veniturile din operatiuni bancare (93,75% in 2005 si 90,12% in 2006), ducandu-ne la concluzia ca activitatea bancii este una sigura si stabila. In cadrul acestora, veniturile din dobanzi detin de asemnea

cea mai mare pondere, fiind unul dintre cei mai importanti indicatori ai Contului de profit si pierdere. In dinamica, acestea scad insa cu 3, 83%.
Astfel, in structura veniturilor din dobanzi se regasesc urmatoarele tipuri de operatiuni:
Venituri din dobanzi 2005* Mii lei (RON) 2006 Mii lei (RON) 412.800 1.727.264 195.308 127 2.335.372

% 29.92 63.28 6.79 0.001 100

% 23,9 73,96 8,36 0.005 100

Conturi curente si depozite la banci 727.366 Credite si avansuri acordate clientelei 1.538.423 Certificate de trezorerie si titluri de plasament 165.200 alte venituri din dobanzi 45 Total 2.431.033

Observam ca in cea mai mare parte, acestea se compun din veniturile din credite si avansuri acordate clientelei (63.28% in 2005 si respectiv 73,96% in 2006). In dinamica, aceste tipuri de venit prezinta o scadere in 2006 de 12,27%, in conditiile cresterii substantiale a cifrei de afaceri . Aceasta tendinta de diminuare a veniturilor din dobanzi se datoreaza scaderii dobanzilor la creditele acordate clientelei, fenomen inregistrat atat in cadrul BCR cat si la nivelul intregului sistem bancar, apropiindu-ne astfel de nivelul dobanzilor din UE, care au nivele mult mai scazute. Analiza veniturilor din dobanzi bancare, prin metoda abaterilor : Nr. Ctr. Indicatori Presc. N-1 N Venituri din dobanzi 1 bancare V dob 2.431.034 2.335.372 10.319.29 2 Suma creantelor (credite) Cr 8 15.565.899 Procentul mediu de 3 dobanda p 0,2355813 0,1500313 Veniturilor din dobanzi sunt influentate de modificarile a doi factori : creditele acordate si procentul mediu de dobanda: V dob= Cr + p V dob = 1.115.739-2.431.034= - 1.315.295 Cr = (Cr1-Cr0)*p0= 1.236.001 p = (p1-p0)*Cr1= -2.551.296 Putem trage concluzia ca primul factor (creditele acordate) se afla in crestere si are o influenta pozitiva asupra cifrei de afaceri bancara. In schimb, procentul mediu de dobanda este in scarere accentuata, avand o influnenta mult mai accentuata asupra veniturilor din dobanzi decat influenta celuilalt factor, ducand la scaderea acestora. Evoluia veniturilor din dobnzi sunt prezentate n urmtorul grafic:

1400000 1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0

2005

2006

2005 2006

EVOLUTIA VENITURILOR DIN DOBANZI1

Un aspect important al activitatii desfasurate de banca il reprezinta cresterea veniturilor care nu provin din dobanzi. Veniturile din activitatea suplimentara au crescut in dinamica cu 51, 58% in 2006 fata de 2005 cat si ca pondere in structura veniturilor din exploatare. Astfel acestea reprezentau in 2005 4,89%, iar in reprezinta 2006 7,28%. Astfel, banca a incercat sa gasesca solutii complementare celor traditionale, incercand sa recupereze pierderile din venit datorate de scaderea dobanzilor la creditele acordate. Veniturile din comisioane au inregistrat in 2006 o crestere de doar 4,68 %, ca urmare a modificarii politici bancii privind spezele si comisioanele, in sensul diminuarii cuantumului acestora.
Venituri din speze si comisioane Mii lei (RON) aferente imprumuturilor acordate aferente tranzactiilor de plati si incasari aferente operatiunilor cu carduri alte venituri din comisioane Total 210.764 317.853 45.670 8.174 618.465 2005 % 34,07 51,39 7,38 1,32 100 Mii lei (RON) 225.280 369.565 51.480 130 647.455 2006 % 34,79 57,08 7,951 0,02 100

In 2006, desi veniturile din exploatare au crescut in termeni nominali fata de 2005, cu 2,23%, in termeni reali ele au inregistrat o scadere de 5,60%. Aceasta scadere a fost datorata in special cresterii cheltuielilor de functionare cu 5,05% in 2006, cand BCR a deschis 60 de noi sucursale, investind 45 milioane euro si ajungand la sfarsitul anului la 372 de unitati. Profitul net din exploatare a scazut astfel cu 8,72% (15,71% in term. reali). Dupa cum se observa profitul net dupa impozitare prezinta, usoara scadere. Profitul net s-a diminuat cu aproape 33,44% din 2002 pana in 2004 ca apoi sa creasca cu 130,25% in 2005 si doar cu 2,23% in 2006 (conform datelor recalculate conform normelor IFRS pentru 2005 si 2006). Aceste evolutii sunt prezentate in urmatorul grafic, in termeni nominali:

800.000 700.000 600.000 500.000 400.000 300.000 200.000 100.000 0 2005 2006 Profit din exploatare Profit net

COMPARATIE CU SIST BANCAR DIN U.E.:

In cadrul sistemului bancar al UE, comparabil cu rezultatele obtinute de BCR, venitul net din dobanzi, ca procentaj din totalul activelor a continuat sa scada, de la o medie ponderata de 1,99% in 2005 la 1,56 in 2006, iar ca impact al cresterii volumul imprumuturilor in cateva tari a fost mai mult decat contrabalansat de diminuarea rezervelor. Aceasta s-a datorat unor scaderi deloc bruste ale rentabilitatii, niveluri scazute ale ratei dobanzilor si finantarea cresterii imprumuturilor prin furnizarea de credite in volume mari, en gros mai costisitoare contrar primirii de depozite en detail ale clientilor, mai ieftine. Majoritatea institutiilor au raportat cresteri ale veniturilor ce nu provin din dobanzi, in special veniturile din comisioane si taxe. Nu in ultimul rand, procentul venitului net din dobanzi in totalul veniturilor a crescut de la 41,74% in 2005 la 45,24% in 2006. Totusi rezultatul din 2006 este departe de valorile inregistrate in 2003 sau 2004 cand procentul venitului net din dobanzi se situa in jurul valorii de 50%. Masurile de diminuare a costurilor bancilor din UE au continuat sa fie implementate de catre in 2006, in vederea sustinerii profitabilitatii acestora. Media ponderata a raportului cost castig a inregistrat o scadere marginala de la 65,1% in 2005 la 64, 9% in 2006. Aceasta e in contrast cu scaderile mai mari ale ratei cost-castig ca au avut loc in 2003 si 2004. In aceasta perioada, rata a scazut de la 73,2% la 68,6%11. Indicatori Suma 1. Cheltuieli totale 1.1. Cheltuieli din operatiuni bancare 1.1.1. Cheltuieli cu dobanzi 1.1.2.Cheltuieli cu comisioane si speze bancare 1.1.3. Alte cheltuieli 1.2. Cheltuieli din activitatea suplimentara
11

N-1 % 100,00% 46,95% 44,83% 52.260 0 206.408 2,11% 0,00% 8,35% Suma 2.597.04 7 1.170.85 1 1.115.73 9 55.112 0 130.288

I % 100,00 % 1,05066 45,08% 1,00895 42,96% 1,0068

2.471.821 1.160.460 1.108.200

2,12% 1,05457 0,00% 5,02% 0,63122

www.ecb.int

1.2.1. Cheltuieli din tranzactii - plasamente 1.2.2. Alte cheltuieli 1.3. Cheltuieli din activitati operat. 1.3.1. Cheltuieli cu personalul 1.3.2. Cheltuieli cu amortizarea 1.3.3. Alte cheltuieli administrative 1.4. Cheltuieli extraordinare

0 206.408 1.104.953 686.281 90.751 327.921 0

0,00% 8,35% 44,70% 27,76% 3,67% 13,27% 0,00%

0 130.288 1.295.90 8 797.747 126.771 371.390 0

0,00% 5,02% 0,63122 49,90% 30,72% 4,88% 14,30% 0,00% 1,17282 1,16242 1,39691 1,13256 -

Se poate observa ponderea mare pe care o au cheltuilelile din activitati bancare si dar si ponderea f mare mare pe care o au cheltuielile operationalein totalul cheltulielilor. Aceste 2 clase de cheltulieli prezinta cresteri ce sunt in stransa legatura cu cresterea surselor atrase, in special cele ale clientelei nefinaciare, si in acelasi timp cresterii cotei pe piata, si dezvoltarii operationale, prin nr-ului de sucursale, atm-uri si a personalului. Nu se inregistreaza cheltuileli exceptionale. Se observa de asemenea scaderea optimista a cheltuielilor din activitatea suplimentara, cu 36,88% in 2006 fata de 2005, in conditiile dezvoltarii continue a acestei activitati si cresterii veniturilor aferente plasamnetelor si tranzactionarii. Cheltuielile cu dobanzile, cea mai importanta clasa de cheltuileli bancare, cuprind urmatoarele tipuri de operatiuni:

Cheltuieli cu dobanzile

2005* Mii lei (RON) 1.029.620 17.028 2430 58.672 450 1.108.200

2006 % 92,90 1,53 0,21 5.29 0,04 100 Mii lei (RON) 931.862 19.245 9.213 155.098 321 1.115.739 % 83,5 1,72 0,83 0,03 100

Depozite ale clientelei Depozite ale bancilor Tranzactii cu titluri de valoare Cheltuiala cu dobanda aferenta imprumuturilor bancare Contracte de vanzare cu clauza de rascumparare Total

Structura chelt. cu dobanzile

100%

50%

0% 2005 2006 Contracte de vnzare cu clauz de rscumprare Cheltuiala cu dobnda aferent imprumuturilor bancare Tranzacii cu titluri de valoare Depozite ale bncilor Depozite ale clientelei

Deoarece cea mai buna pozitie in cadrul pasivelor bancii o au depozitele atrase de la clientii nebancari cu o crestere semnificativa de la un an la altul in detrimentul resursele atrase de pe piata interbancara, implicit si cheltuielile cu aceste depozite detin o pondere semnificativa in total cheltuielilor aferente dobanzilor. Se observa o diminuare a acestor cheltuieli in 2006 cu 12%, datorita cresterii depozitelor clientelei atat bancare cat si nebancare in acest interval de timp, desi dobanzile acordate de banca plasamentelor bancare s-au diminuat cu 83% intre anii 2002-2006. Se poate observa ca, si in cazul chelt. cu dobanzile, cea mai mare pondere provine din operatiunile legate de la clientela nebancara ( atragerea de resurse), in 2005 acestea fiind in proportie de 92,90 % in 2005 si 83,5%. In dinamica , si observa insa scaderea acestora, datorita scaderii dobanzii pasive. ANALIZA CORELATIILOR DE ECHILIBRU PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE: Valoare Indicatori 1. Venituri din operatiuni bancare, din care: 1.1. Venituri din dobanzi bancare 1.2.Venituri din comisioane si speze bancare 1.3. Alte venituri din operatiuni bancare 2. Cheltuieli din operatiuni bancare, din care: 2.1. Cheltuieli cu dobanzi 2.2.Cheltuieli cu comisioane si speze bancare 2.3. Alte cheltuieli din operatiuni bancare 3. Venituri din activitatea suplimentara N-1 3.049.49 9 2.431.03 4 618.465 0 1.160.46 0 1.108.20 0 52.260 0 158.916 N 2.982.827 2.335.372 647.455 0 1.170.851 1.115.739 55.112 0 240.894 Indice 97,81 4 96,06 5 104,6 9 100,9 100,6 8 105,4 6 151,5 I ch/I ven 1,032 1,048 1,007 1,032 1,048 1,007 0,416

3.1. Venituri din tranzactii si plasamente 3.3. Alte venituri 4. Cheltuieli din activitatea suplimentara 4.1. Cheltuieli din tranzactii si plasamente 4.2. Alte cheltuieli 5. Venituri din activitatea operationala 6. Cheltuieli din activitatea operationala, din care: 6.1. Cheltuieli cu personalul 6.2. Cheltuieli cu amortizarea 6.3. Alte cheltuieli administrative 7. Venituri extraordinare 8. Cheltuieli extraordinare 9. Venituri totale 10. Cheltuieli totale

145.989 164 206.408 0 206.408 44.312 1.104.95 3 686.281 90.751 327.921 0 0 3.252.72 7 2.471.82 1

210.883 5.201 130.288 0 130.288 86.114 1.295.908 797.747 126.771 371.390 0 0 3.309.835 2.597.047

9 144,4 5 3171, 3 63,12 2 63,12 2 194,3 4 117,2 8 116,2 4 139,6 9 113,2 6 101,7 6 105,0 7

0,02 0,416 0,02 0,604 0,604 1,033 1,033

In concluzie se poate observa in graficul urmator cresterea cu 51,59 % in 2006 fata de 2005 a veniturilor nete din activitatea suplimentara si cresterea cu 94,34% a veniturilor din activitatea suplimentara , dar si scaderea veniturilor din activitatea de baza .

Modificarea relativa a veniturilor nete bancare din 2005 in 2006 94,34

100 80 60 40 20 0 -20 Venituri nete din operatiuni bancare 51,59

-2,186

1,76

Venituri nete din activitatea operationala

modificarea relativa a veniturilor bancare din 2004 in 2005

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE: Venituri Denumire Venituri din dobanzi Venituri din comisioane Suma(1 ) N-1 2431034 618465 3049499 Denumire N 233537 Chelt. cu 2 dobanzile Chelt. cu 647455 comis. 298282 7 Cheltuieli Suma(2 ) N-1 1108200 52260 1160460 Sold intermediar Denumire N 111573 Marja 9 bancara 55112 117085 1 Rezultat din operatiuni 130288 diverse Produs net 276690 bancar Su ma(3=1-2) N-1

1889039 1811976 181197 6

1889039

Ven. din activ. suplim. Marja bancara Rezultat din operatiuni diverse

158916

Chelt. 240894 af.activ.supl. 181197 Alte chelt 6 adm. 110606 192258 2

206408

-47492

110606

1889039 -47492 1841547

249639

1591908 1645892

249639

276690

1591908

164589 2

Produs net bancar

1591908

1591908 Rez. brut al exploat. Ven. din proviz. Alte ven. Expl.

164589 2 Impozite, taxe Chelt. de personal 164589 2

73715 686281 759996

Rez. brut 91126 al expl. 797747 888873 Rezultat 126771 exploatare

831912

757019

831912

757019

831912 14567 17624 864103

757019 Amortizari 17214 53879 828112 Chelt. reeval. 701341 titluri tranz. 15021 716362 Chelt. 0 extraord.

90751

773352

701341

90751

126771 Rez. activ. 3574 crt.

773352

701341

Rezultat exploatare Ven. reeval titluri tranz.

773352 12121 785473

4567

780906

712788

4567

3574 Rez. 0 extraord.

780906

712788

Ven. Extraord. Rez. activ. crt. Rez. extraord.

780906 0 780906

712788 Impozit 0 712788

176369 0 176369

106538 0 Rezultatul net al 106538 exercitiului 604537 606250

Analiza tabloului soldurilor intermediare de gestiune:

Indicatori N-1 N I (%)

Marja bancara Rezultat din operatiuni diverse Marja bancara+ Rezultat din operatiuni diverse Produs net bancar Rez. brut al expl. Rezultat exploatare Rez. activ. crt. Rez. extraord.

1889039 -47492 1841547 1591908 831912 773352 780906 0

1811976 110606 1922582 1645892 757019 701341 712788 0

104,40 103,39 90,997 90,688 91,277

Rezultatul net al exercitiului

604537

606250 100,28

I MB+Rez Op > I Prod net - Cheltuieile cu materialele, utilitatile si lucrarile prestate de terti sunt in crestere, infuentand negativ eficienta societatii. Sunt necesare investigari aprofundate prin metode sociologice. I Prod net > I RBE - Exista de asemenea dezechilibre finaciare generate de modificarea politicii fiscale, cheltuielile de personal, varsamintelor asimilate si corectiile creantelor. Este necesara identificarea cheltuielilor vulnerabile prin metode aprofundate. I RBE > I RE - cheltulielile cu amortizarile sunt in crestere, tragand concluzia ca politica de management pentru anul 2006 privind investitiile nu a fost eficienta. I RE > I Rc - Banca efectueaza operatiuni de natura finaciara neprofitabile. I Rc < R Net E - Nu exista accentuari ale fiscalitatii in domeniul impozitarii. Banca cunoaste o evolutie favorabila. Putem trage concluzia ca in decursul anului 2006, managementul bancii nu a avut o activitate foarte eficienta. RATELE DE CHELTUIELI SPECIFICE SI UTILIZAREA LOR IN PROCESUL DECIZIONAL Nr. Crt. Tip standard de rata Valoare N-1 N 1 Rata cheltuielilor totale 0,76 0,785 2 Rata cheltuilelilor cu dobanzile bancare 0,456 0,478 3 Rata cheltuielilor cu spezele si comisioanele bancare 0,084 0,085 4 Rata activitatii suplimentare 1,299 0,541 5 Rata cheltuielilor din activitatea operationala 24,94 15,05 6 Rata cheltuielilor de personal 0,282 0,342 7 Rata cheltuielilor cu amortizarea 0,037 0,054
Evolutia ratelor specifice activitatii bancare 2 0 -2 -4 -6 -8 -10 Rata cheltuielilor totale Rata cheltuielilor din activitatea operationala

0,025 0,022 0,001 -0,76 -9,89 0,059 0,017

Evolutia ratelor specifice activitatii bancare

Observam o evolutie usor negativa a cheltulielilor bancare totale in raport cu veniturile totale, si in special a celor din activitatea de baza. Se inregistreaza de asemenea cresteri ale chelt. cu personalul si ale chelt. de amortizare in raport cu cifra de afaceri. Este necasara luarea unor masuri de plasare a fondurilor atrase la costuri mai ridicate si atragerea de surse de finantare mai putin costisitoare. BILANTUL CONTABIL LA 31 DECEMBRIE 2006: Nr. crt. Indicatori
1 Numerar si echivalente de numerar , din care: Numerar si conturi la banca Conturi curente la alte banci Conturi curente si plasamente la banci centrale Plasamente la alte banci Active financiare la valoarea justa prin contul de profit si pierdere Credite si avansuri acordate bancilor Credite si avansuri acordate clientelei Titluri de valoare detinute pana la scadenta Active financiare disponibile pentru vanzare Titluri de valoare Participatii Imobilizari corporale Imobilizari necorporale Creante privind impozitul amanat Alte active Total active Depozite de la banci Depozite de la clienti Imprumuturi de la banci si alte institutii financiare Alte datorii constituite prin titluri Alte datorii si provizioane Datorii privind impozitul amanat Total datorii Capital social Rezerve Rezultat reportat Capitaluri proprii atribuibile actionarilor Bancii Interese minoritare Total capitaluri proprii Total datorii si capitaluri proprii

2005

mii lei 2006

766.631 716.356 50.275 7.632.782 2.141.901 775.220 29.845 15.536.054 50.341 0 3.669.804 411.753 1.623.953 177.213 6.393 57.841 32.879.731 387.675 21.969.730 4.675.202 1.824.530 259.316 0 29.116.453 2.119.693 879.403 764.182 3.763.278 0 3.763.278 32.879.731

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

412.359 377.506 34.853 7.059.188 721.121 3.399.637 30.520 10.288.778 112.054 0 0 398.738 1.599.569 160.618 0 57.000 24.239.582 510.051 17.597.088 2.375.161 0 263.082 15.962 20.761.344 2.119.693 778.601 579.944 3.478.238 0 3.478.238 24.239.582

BCR este, in continuare, principalul jucator pe piata bancara, cotele de piata 25,4% la active, 26,4% la creditele neguvernamentale si 28,6% la depozite, clienti si 21,9% din totalul fondurilor proprii, confirmand consolidarea pozitiei sale de lider . Politica BCR s-a axat pe diversificarea plasamentelor, extinderea bazei de clienti, consolidarea resurselor atrase de la persoanele fizice si juridice, eliminandu-se dependenta de resursele atrase de pe piata interbancara. VALOAREA PATRIMONIALA: Patr. net 2005 = AT-DT=24.239.582- 20.498.262 = 3.741.320

Patr. net 2006 = AT-DT=32.879.731- 29.116.453 = 3.763.278 Sa inregistrat o mica crestere a valorii patrimoniale de 0.59%. Indicatori N-1 N Imobiliz necorp 160.618 177.213 16595 Imobiliz corporale 1.599.569 1.623.953 24384 Imobiliz financiare 3.910.429 4.907.118 996689 Total active imobilizate 5.670.616 6.708.284 1037668 Stocuri 57.000 57.841 841 Creante 10.319.298 15.572.292 5252994 Disponibilitati 8.192.668 10.541.314 2348646 Total active circulante 18.568.966 26.171.447 7602481 TOTAL ACTIVE 24.239.582 32.879.731 8640149 Dat pe term lung si mediu 5879000 6068779 189779 Total cap atrase pe tm scurt 14.619.262 23.047.674 8428412 Datorii totale 20.498.262 29.116.453 8618191 Capital social 2.119.693 2.119.693 0 Rezerve, rezerve din reeval 778.601 879.403 100802 Rez ex,rez report, alte fd 579.944 764.182 184.238 Total capitaluri proprii 3.478.238 3.763.278 285.040 Provizioane 263.082 259.316 -3.766 Patrimoniu net 3.741.320 3763278 21958 Analiza pe partea de activ facuta pentru Banca Comerciala Romana la 31 decembrie 2006 este edificatoare si demonstreaza evolutia pozitiva si perspectiva dezvoltarii acestei banci. Structura activelor bancii in anul 2006 este centralizata in urmatorul tabel:
2005
Elem. Activ Numerar Sume de primit de la banci centrale Depozite constituite la alte banci Credite Titluri de plasament Participatii in societati comerciale Imobilizari corporale Imobilizari necorporale Alte active Total active Mii RON 412.359 7.059.188 721.121 10.319.298 3.511.693 618.517 16.954.793 88.964 74.151 24.489.292 % 1,68 28,8 2,94 42,1 14,3 2,53 6,92 0,36 0,3 100

2006
Mii RON 766.631 7.632.782 2.141.901 15.565.89 9 3.750.145 411.753 1.623.953 177.213 809.454 32.879.73 1 % 2,33 23,21 6,51 47,34 11,40 1,25 4,93 0,54 2,46 100

In ultimii ani, banca a realizat o crestere bilantului . Astfel, in 2006 activele bilantiere se ridicau la 32.879 milioane lei (RON) (aproape 9 miliarde echivalent EUR). Aceste valori sunt mai mici decat media pe intreg sistemul bancar. In structura plasamentelor, creditele si avansurile acordate clientelei detineau in 2006 cea mai mare pondere in total active, respectiv 47,34%, aflandu-se intr-o permanenta crestere. Modificarea relativa, in termeni reali a creditelor a fost de 38,89%, datorata in special cresterii creditelor acordate populatiei cu 85,79%. Pentru intreg sistemul bancar, creditul acordat populatiei si-a majorat ponderea in totalul creditului neguvernamental de la 28,4 la suta in decembrie 2005 la 35,2 la suta in decembrie 2006, cu o dinamica deosebita a creditului de consum, alaturi de cresterea cererii populatiei pentru creditele ipotecare si imobiliare. Inca de la crearea sa, B.C.R a actionat ca un adevarat finantator al economiei reale, iar portofoliul de credite al bancii reflecta implicarea sa in sustinerea agentilor economici astfel ca in 2006 finantarea corporativa reprezenta 59,44% din total credite. Structura portofoliului de credite reflecta preocuparea bancii de a dispersa riscul asupra tuturor sectoarelor, punand accentul pe acele sectoare industriale ce au un potential ridicat de crestere: Industrie: 56,2%; Tranzactii imobiliare: 3,4%; Comert: 1,7,5%; Transporturi: 2,4%; Tranzactii financiare: 4,8%; Agricultura: 4% ; Constructii :3,9% ; Altele :7,8%. La data de 31 decembrie 2006, 12% (31 decembrie 2005: 8%) portofoliul de credite acordate persoanelor juridice era concentrat pe societati de stat sau institutii de stat (de ex. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri, Electrica, Distrigaz, SNP Petrom, Termoelectrica Banca s-a orientat mai ferm catre finantarile pe termen lung, incurajand deciziile investitionale ale clientilor, aceste credite ajungand, la o pondere de 41% din total portofoliu. fata de 19% in 2005. S-a mentinut o structura de credite preponderent in moneda nationala 56% din total portofoliu in conditiile unei piete dominate inca de creditele in valuta.

Evolutia structurii activelor BCR 100% 80% 60% 40% 20% 0% 2.005 2.006

Alte active Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Participaii n societai comerciale Titluri de plasament Credite Depozite constituite la alte banci Sume de primit de la banci centrale Numerar

Pe parcursul ultimilor anii, consumul populatiei a fost impulsionat de coborarea puternica a ratelor dobanzilor practicate de bancile intregului sistem, proces care a favorizat expansiunea creditelor in lei si a descurajat economisirea in moneda nationala, pe fundalul unei uniformizari a consumului de durata mai indelungata, bazata si pe anticiparea unor venituri personale sporite dupa aderarea la Uniunea Europeana. Nivelul acestora in 2004, 2005 si respective 2006, precum si evolutia lor la creditele in lei se poate urmari in graficele urmatoare:

Rata medie a dobanzii, ptr. intreg sist. bancar in 2004

Evolutia ratelor dobanzilor in 2005

Evolutia ratelor de dobanda in 2006, ptr intreg sist bancar

Evolutia ratei dobanzii la credite, 2006

In ceea ce priveste ratele dobanzilor la BCR, la credite in lei au variat intre 6% si 16% in 2006 si intre 7 si 36% in 2005. Aceste cote erau apropiate de cele ale intregului sistem bancar, insa sunt cu mult mai mari decat cele oferite de bancile din Uniunea Europeana. Din punct de vedere al structurii resurselor atrase de banca se remarca o evolutie pozitiva prin consolidarea ponderii in total pasive detinute de resursele atrase de la segmentul corporate si retail, concomitent cu diminuarea treptata a dependentei BCR fata de resursele atrase de pe piata interbancara. De remarcat diferenta mare intre ponderea depozitelor si disponibilitatilor atrase de la clientela (73,95% in anul 2004, 75,54% in 2005, 66,8% in 2005) si a resurselor atrase de pe piata interbancara (7,565% in 2004 si doar 0,708% in 2005 si 1,18% in 2006).

In structura resurselor de la clientii nebancari s-a inregistrat o acumulare a resurselor la termen (65,03% in anul 2005, 62,22% in 2005) in detrimentul celor la vedere (29% in 2004, 23,49% in 2005 si 23,096% in 2006), evolutie favorabila bancii deoarece urmareste realizarea unui optim intre resurse si plasamente din punct de vedere al volumului si structurii scadentelor. Pe segmentul atragerii de resurse de la clientii nebancari, in 2006 banca a inregistrat o crestere mai accentuata a depozitelor in lei (RON), crestere stimulata de remunerarea mai buna. Depozitele totale ale clientilor la BCR au crescut in 2006 cu 31,3% pana la 2.196.930 mii. lei (RON). RENTABILITATEA RELATIVA SI UTILIZAREA IN ANLIZA ACTIVITATII BANCARE:
Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 Nr. Crt. 1 2 3 4 Marja Bruta Venituri din dobanzi Venituri totale Profitul net Activul total Capitaluri Indicator Valoare N-1

1.889.039 2.431.034 3.252.727 604.537 24.239.582 3.478.238

Val oare(%) N-1 77,71 18,59 2,494 17,38

1.811.976 2.335.372 3.309.835 606.250 32.879.731 3.763.279

Indicatori Rata rentabilitatii operatiunilor bancare Rata rentabilitatii veniturilor Rata rentabilitatii economice sau a activelor (ROA) Rata rentabilitatii financiare sau a capitalului (ROE)

N 77,59 18,32 1,844 16,11

D -0,1168 -0,2689 0,73931 -1,2709

Rata rentabilitatii economice sau Rentabilitatea activelor PROFIT NET 100 ROA= TOTAL ACTIVE

In ceea ce priveste semnificatia potentiala: - un trend in scadere arata ca banca intampina anumite dificultati; - un trend in crestere este expresia unor rezultate pozitive, dar poate fi si expresia asumarii unui risc excesiv de catre banca; In 2006 insa, ROA scade, atat pentru BCR cat si pentru intreg sistemul nostru bancar. Aceasta scadere se datoreaza in special diminuarii profitului net inregistrat de catre banca, ca urmare a scaderii ecartului dintre dobanzile active si cele pasive si a spezelor si comisioanelor practicate
Rata rentabilitatii financiare sau Rentabilitatea capitalului propriu PROFIT NET 100 Rata rentabilitatii financiare = CAPITALURI PROPRII

O rata a rentabilitatii financiare mai ridicata poate fi efectul unui capital propriu mic, sau expresie a capacitatii crescute de a obtine prin imprumut resurse suplimentare. Este de dorit ca ROE sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata pentru a face mai atractive actiunile bancii, comparativ cu varianta plasarii fondurilor in depozite bancare si a creste cursul bursier. In 2005 datorita cresterii profitului net (cu aproape 4 mil. lei) indicatorul a atins limita de 17,38% si a scazut usor in 2006.
Rata rentabilitatii venitului RRV= TOTAL VENITURI
PROFIT NET 100

Dupa cum se observa in 2006 acest indicator a scazut usor datorita scaderii profitului net cu 0,0028% in termeni nominali. Rata rentabilitatii operatiunilor bancare:
R ROB =
VENITURI DIN DOBNZI - CHELTUIELI ACTIVE PRODUCTIVE CU DOBNZILE 100

In general ratei rentabilitatii venitului inregistrata de B.C.R in perioada analizata are o valoare mare datorita nivelului ridicat al venitului net din dobanzi, exprimand o activitate profitabila, deci un bun management al activelor si pasivelor. Atat pentru BCR cat si pentru intreg sistemul bancar, in ultimii ani insa, s-a inregistrat o scadere a ecartului dintre dobanzile active si cele pasive. Aceasta a dus la scaderea veniturilor nete din dobanzi, generand astfel si scaderea ratei rentabilitatii venitului. STRUCTURA SURSELOR FINANCIARE: Indicatori
Profit net total Capital propriu Capital permanent Datorii de termen scurt Datorii de termen lung Datorii totale Indicatori N-1 1. Stabilitate financiara 15,48 24,18 5,754 0,372 16,22 38,02 6,207 0,383 1.1. Stabilitate financiara 1 = K prem. / PT 1.2. Stabilitate financiara 2 = DTS / PT 2. Autonomie financiara 2.1. Autonomie financiara globala = K propriu/ PT 2.2.1. Autonomie financiara la termen 1 = K propriu / K

Presc.
PT K propriu K permanent DTS DTL DT

N-1 604.537 3.478.238 9.357.238

14.619.262

N 606.250 3.763.278 9.832.057

23.047.674

1.713 285.040 474.819 8.428.412 189.779 8.618.191

5.879.000 20.498.262

6.068.779 29.116.45 3

Valori (%) N

permanent 2.2.2. Autonomie financiara la termen 2 = K propriu / DTL 3. Indatorare 3.1. Indatorare globala = DT/PT 3.2.1. Indatorare la termen 1 = DTL / K perm. 3.2.2. Indatorare la termen 2 = DTL / K propriu

0,592 9,725 0,628 1,69

0,62 10,01 0,617 1,613

Analizand tabelul , putem concluziona ca exista surse finaciare stabile si destul de ridicate pentru o societate bancara. Indicatorii de autonomie prezinta de asmenea valori peste pagurile de stabilitate. Doar indicatorii de indatorare inregistraza o usoara tendinta de depasire a pragurilor optime. ANALIZA VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE Nr. Crt. 1. 2. 2.1. 2.2. 2.3. 3. Dz = Indicatori Venituri din dobanzi Sold mediu al activelor circ., din care: - stocuri - creante - disponibilitati Durata unei rotatii (zile)
AC *T CA

Presc. CA AC S C D Dz

0 2.431.034 18.568.966 57.000 10.319.298 8.192.668 2749,787852

1 2.335.372 26.171.447 57.841 15.572.292 10.541.314 4034,35552

Abaterea -95.662 7.602.481 841 5.252.994 2.348.646 1284,567669

AC= S+C+D
Metodologia de analiza factoriala este urmatoarea: Dz = Dz1 Dz0 = 1284,567669
AC 0 AC 0 *T * T = 112,63739 CA1 CA 0 AC 1 AC 0 *T * T = 1171,9303 2. AC = CA 1 CA1 S1 S0 *T * T = 0,129641 S = CA 1 CA1 C1 C0 *T * T = 809,75444 C= CA 1 CA 1 D1 D0 *T * T = 362,0462 T= CA 1 CA 1

1. CA =

CA+AC= 1284.57

Viteza de rotatie a activelor este foarte lenta, fiind in 2006 in crestere cu 46, 71% fata de anul anterior. Aceasta evolutie negativa este influentata in special de evolutia activelor circulate, si in cadrul acestora, de evolutia creantelor ( in special creditele). Printre masurile de reducere a acestui indicator se numara acordarea de credite pe scadente cat mai mici, lucru putin probabil de realizat, avand in vedere evolutia pietei.
STRUCTURA MIJLOACELOR ECONOMICE:

Nr. Crt.
1. 2. 2.1. 2.2. 3. 3.1. 3.2. 3.3. 4. 5.

Indicatori
Active totale Active imobilizate, din care: - imobilizari corporale - imobilizari financiare Active circulante, din care - stocuri - creante - disponibilitati Investitii in imob corp Amortizarea imob corp. Nr. Crt. 1. 1.1. 1.2. 2. 2.1. 2.2. 2.3. 3. 3.1. 3.2. Indicatori

Presc.
AT AI Im. C Im F Ac S C D Inv. Am. Im.

N-1 24.239.582 5.670.616 1.599.569

3.910.429

N 32.879.73 1 6.708.284 1.623.953

4.907.118

8.640.149 1.037.668 24.384 996.689 7.602.481 841 5.252.994 2.348.646 54.565 86.424

18.568.966 57.000 10.319.298 8.192.668 85.385 421.351

26.171.44 7 57.841 15.572.29 2 10.541.31 4 139.950 507.775

Grad de investire a capitalului= AI / AT*100 Im C / AT * 100 Im F / AT * 100 Ac / AT * 100 S / AT * 100 C / AT * 100 D / AT * 100 Alte rate Uzura = Am. Im. / Im. C. * 100 Modernizare = Inv ./ Im.C. * 100

Valori (%) N-1 N 23,394 20,402 6,599 4,9391 16,132 14,924 76,606 79,598 0,2352 0,1759 42,572 47,361 33,799 32,06 26,342 5,338 31,268 8,6179

BCR-ul are un grad de investire a capitalului ridicat, mai bun decat asteptarile in domeniul bancar, ceea ce ii confera o stare de echilibru economic. In ceea de priveste ciclul de exploatare, creantele au cea mai mare influenta asupra echilibrului finaciar. Activele imobilizate au insa o stare avansata de uzura iar rata privind modernizarea este foarte scazuta. ANALIZA LICHIDITATII BANCARE:

Succesul activitii bancare este strns legat de corelarea eficienta, ntre activele i pasivele existente. Lichiditatea bancar12 este o problem de gestiune a activelor i pasivelor bancare care au grade diferite de lichiditate i arat capacitatea unei bnci de a-i finana operaiile curente. Atunci cnd exist o probabilitate ca aceast capacitate s fie pierdut, apare riscul de lichiditate. Lichiditatea efectiv se determin prin nsumarea pe fiecare band de scaden a activelor bilaniere i a angajamentelor primite, evideniate n afara bilanului13. Lichiditatea necesar se determin prin nsumarea, pe fiecare band de scaden, a obligaiunilor bilaniere i a angajamentelor date evideniate n afara bilanului14. Exista cte cinci benzi de scadenta. Indicatorul de lichiditate se calculeaz ca raport ntre lichiditatea efectiv i lichiditatea necesar i este sub limita minim, respectiv 1, prevzut la art. 6 alin. (1) din Normele Bncii Naionale a Romniei nr. 1/2002 privind lichiditatea bncilor, cu modificrile i completrile ulterioare. Indicatorii de lichiditate15 cei mai utilizai sunt: poziia lichiditii, pasivele nete i indicele de lichiditate, transformarea medie a scadenelor i rata lichiditii.
Indicator Active curente Stocuri Creante Disponibilitati Pasive curente sau volatile Volum active curente Credite nete Dobanzi incasate Dobanzi platite Total activ Imprumuturi noi contractate Imprumuturi scadente
Rate de structura pasive
12 13

Valoare 31.12.N-1 18.568.966 57.000 10.319.298 8.192.668 4.158.593 18.107.139 58.956.180 2.431.034 1.108.200 24.239.582 14.114.458 1.667.362
Relatie de calcul

Valoare 31.12.N 26.171.447 57.841 15.572.292 10.541.314 5.099.570 22.357.105 83.521.376 2.335.372 1.115.739 32.879.731 2.300.041 45.660
Valoare 31.12.N-1 Valoare 31.12.N Abatere

Dnil N., Anghel L.C., Dnil M.I., Managementul lichiditii bancare, Editura Economic, Bucureti, 2002 Banca National a Romniei. : Norme nr. 1/2001, art. 6 (2) 14 Banca National a Romniei : Norme nr. 1/2001, art 6 (3) 15 Rdu R. : Managementul activelor i pasivelor unei societi bancare, Tez de doctorat, Bucureti, 2001 ,p.83

Rata lichiditate globala

Lg =

Activ ..curente . Pasive .volatile

4,465 5,132 0,667

Rata lichiditate partiala Rata lichiditate imediata Pozitia lichiditatii R1

Lp=

Activ .curente . Stoc Pasive .volatile

4,451 5,121 0,669

Activ .curente . Stoc . Creante Li= Pasive .volatile

1,97 Poz. Lichid. = Active lichide Pasive volatile 14.410.373 3,256 2,067 21.071.877 3,736 0,097 6.661.504 0,48

TOTAL .CREDITE R1 = TOTAL .DEPOZITE

Rata bresei =

Rata bresei

D .incas . D . plat . ob ob Activ .an .N Activ .an .N 1

R2= Im prum uturi .noi .contractat Im prum uturi .scadente
e *100

0,229

0,141

-0,09

R2

846,5

5037

4191

Analizand ratele de lichiditate prezentate in tabel, se remarca o lichiditate sporita si o usoara imbunatatire a acesteia din 2005 in 2006. De asemenea, potrivit datelor oferite publicitatii, BCR a avut urmatoarea evolutie a indicatorilor de lichiditate tinand cont in aprecierea lor de ratingul acordat de Banca Nationala (Sistemul de rating CAMPL). Rata lichiditii generale (Active c / Total depozite atrase) 31.12.2002 56,86 % rating 1 31.12.2003 55,18 % rating 1 31.12.2004 53,28 % rating 1 31.12.2005 44,22 % rating 1 31.12.2006 39,11 % rating 1
Tabel nr. 23

Limita minim pentru rating 1 este 50 %; Credite acordate clientelei la valoare brut / Depozite atrase de la clieni. 31.12.2002 42,2 % rating 1 31.12.2003 49,9% rating 1 31.12.2004 58,2 % rating 1 31.12.2005 73,95% rating 1 31.12.2006 71 % rating 1 CONCLUZII Prezenta lucrare cuprinde o analiz practic asupra performanelor realizate de Banca Comercial Romn, liderul pieei bancare din Romnia. Se observ, o permanent mbuntire a serviciilor oferite, o cretere a volumului de activitate, i o lichiditate ridicat, nsa i o scdere a indicatorilor de profitabilitate datorit diminurii ecratului dintre dobnzile active i cele pasive. ANEXE

ANEXA NR.1

45 40 35
ANEXA NR.2
Elem. Activ Numerar

procente; dec./dec. 40,7

30 25 20 15 10

2006/2005 Modif %(real) Elem pasiv. 0,711910571

Dep.de la alte -0,004369286

ANEXA NR. 3
2006/2005 Modif %(nom) 2006/2005 Modif % (real) 172,97208 44,963987 -181,42138 76,589763 -7,9189687 47,507899 16,80528 5,3275937 -7,9189687 77,9930331 63,897821

30,3

Sume de primit de la bnci centrale Depozite constituite la alte bnci Credite Titluri de plasament

1,735025783 Alte oblig. i 0,388974355 proviz. Total -0,016664557 obligaii -0,387007274Rezultat reportat -0,911803499
Rezerve

bnci Depozite ale cl.

196,4476748 57,43088951 -188,4236237 91,77648284 0 60,19357844 26,8505344 14,38576676

Participaii n societi comerciale Imobilizari corporale Imobilizari necorporale Alte active Total active

Capital social

0,83422011 Interese 10,8925488minoritare 0,236295249 tal pasiv To

Total capitaluri

17,8

ANEXA NR. 4

Elem. C.C.P . Venituri din dobnzi (-)Cheltuieli din dobnzi (=)Venituri nete din dobnzi (+)Venituri din speze i comisioane (-)Cheltuiala cu speze i comisioane (+)Venituri nete din tranzacii n devize (+)Alte venituri din exploatare

Modif % 2006/2005 (rate nominale) -0,039350334 0,006802924 -0,07801508 0,046874116 0,054573287 0,444512943 1,028774088

(=)Total venituri din exploatare (-)Alte cheltuieli cu exploatarea (-)Cheltuiala privind datoriile ndoielnice

0,022304515 0,172817305

-0,368784156 (=)Profit din exploatare (-)Pierdere din poziia monetar net (+)Profit din participaii n filiale Profit nainte de impozitare Impozit pe profit Profit net -0,087229449 -0,395936928 0,002833573 -0,087229449

BIBLIOGRAFIE : 1. Dnil N., Anghel L.C., Dnil M.I., Managementul lichiditii bancare, Editura Economic, Bucureti, 2003 2. Vasile Dedu . Gestiune i Audit Bancar, Editura pentru tiinte Nationale, Bucuresti, 2002 3. Hempol G., Coleman A., Simonson D , Bank Management, New York, John Wilez and Sons, 1991 4. Rdu R. : Managementul activelor i pasivelor unei societi bancare, Tez de doctorat, Bucureti, 2002 5. Banca Comerciala Romana, Situatiile Financiare BCR,2005-2006Banca National a Romniei. : Norme nr. 1/2002, art. 6 (2) 6. Banca National a Romniei : Norme nr. 1/2002, art 6 (3 7. Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea Participatiilor Statului, Directia Comunicare, Parafarea tranzactiei referitoare la privatizarea BCR 8. Banca Comerciala Romana , Conferinte de presa 2001-2006 (www.bcr.ro) 9. Articol publicat in Mesagerul Economic, NR 1082, 8 - 14 octombrie 2004

10. Articol publicat in ziarul Ziua, Nr. 37, 13 iulie 2006 11. Daniel Oanta , Erste a saltat deja ratingul BCR , Cotidianul, 24 decembrie 2006 12. Articol publicat in HotNews, nr.274, 25 apr 2007. 13.http://www.Romanianleader.com/modules.php? op=modload&name=Sections&file=index&req=viewarticle&artid=11&page=1 14. http://www.anglorom.ro/bfr/actionariat 15. www.ecb.int