AusLrla

Asezare geograf|ca vec|n|

AusLrla are noua dlvlzlunl admlnlsLraLlve provlncll federale (bundeslander) AcesLea sunL 8otqeolooJ cu resedlnLa la
LlsensLadL karnLen (CarlnLhla) cu resedlnLa la klagenfurL nlederosLerrelch (AusLrla lnferloara) resedlnLa la vlena
CberosLerrelch (AusLrla Superloara) avand resedlnLa la Llnz Salzburg avand resedlnLa cu acelasl nume o alLa provlncle esLe
SLelermark (SLyrla) cu resedlnLa la Craz 1lrol resedlnLa la lnnsbruck vorarlberg resedlnLa avavdo la 8regenz sl Wlen fara
resedlnLa
8epubllca AusLrla esLe un sLaL ln Luropa CenLrala slLuaLe lnLre 4622' sl 4901' laLlLudlne n sl 922' sl 1710' longlLudlne L
Avand o suprafaLa de 83833 de km AusLrla esLe llmlLaLa la nordesL de 8epubllca Ceha la nordvesL de Cermanla la vesL de
LlveLla la sudvesL de lLalla la sud de Slovenla la sudesL de ungarla sl la esL de Slovacla

vo|ut|a pa|eogeograf|ca
LanLul munLos al Alpllor sa formaL ln orogenul alpln fllnd un rezulLaL al collzlunll dlnLre placlle Luropeana sl Afrlcana
Crogeneza alplna a lncepuL acum 130 de mllloane de anl prlnLrun proces de lncreLlre sl sedlmenLare a rocllor dln aceasLa zona
AcesLe fasll de rocl au fosL lnghesulLe unele pesLe alLele proces ce a culmlnaL cu acLuala rldlcare a Alpllor rldlcare ce are loc de
10 mllloane de anl Alpll se afla lnLrun conLlnuu proces de rldlcare lar erozlunea ll afecLeaza lnconLlnuu
C secLlune Lransversala a Alpllor demonsLreaza o oarecare slmeLrle lanLurlle de nord sl de sud sunL formaLe dln calcar lar
cenLrul esLe compus dln rocl crlsLallne AcesL lucru se daLoreaza fapLulul ca cenLrul lanLulul munLos esLe formaL dln rocl mal
vechl sl de adanclme mal mare
8elleful
AusLrla esLe o Lara cu relleful predomlnanL munLos cu o alLlLudlne medle de 910 mln general lanLurlle ma[ore de munLl merg ln
dlrecLla esLvesL sl sunL separaLe unele de alLele prln val lngusLe LanLurlle munLoase dln nord sunL Alpll 1lrolulul de nord sl Alpll
Salzburgulul rlnLre cele cenLrale se numara MunLll Poche 1auern care au cel mal lnalL varf dln Lara Crossglockner (3797 m)
unde se afla sl gheLarul asLerze unul dln cel marl dln Luropa ln sud se afla Alpll CLzalZlllerLaler Alpll Carnlc sl MunLll
karawanken lnLre LrecaLorl cele mal lmporLanLe sunL 8renner sl Semmerlng
SuprafaLa ocupaLa de campll esLe foarLe mlca Campla esLe doar ln zona vlenel numlLa 8azlnul uunarll rlnclpalul curs de apa
esLe uunarea care lnLra ln AusLrla la assau apol Lrece prln Llnz vlena la 8raLlslava pe granlLa slovaca AfluenLll ausLrlacl al
uunarll sunL lnn 1raun Lnns sl ?bbs ln sud raurl lmporLanLe sunL Mur sl Murz SlsLemul hldrograflc al acesLel Larl lnclude
numeroase lacurl prlnLre care sl 8odensee formand granlLa de vesL cu LlechLensLeln sl LlveLla sl Lacul neusledler ln 8urgenland
aproape de ungarla AcesL lac esLe slLuaL la 113 m alLlLudlne(cel mal [os)
C||ma
CllmaLul AusLrlel varlaza o daLa cu cresLerea alLlLudlnll ln locaLll cu relaLll la ALlanLlc sl ln funcLle de lnfluenLele
conLlnenLale sl MedlLeraneene Cllma esLe LemperaL calda monLana ln Alpl 1emperaLurl medllln lanuarle lnLre 1 sl 3 C ln
lulle lnLre 16 sl 19C Cllma esLe mal calda ln zona lacurllor dln CarlnLhla ln general prlmaverlle sl Loamna sunL de oblcel blande
lar verlle sunL scurLe cu LemperaLurl moderaLe lernlle recl sl severe dureaza cam 3 lunl ln val cand se Lermlna de oblcel prlnLr
un vanL cald sl uscaL dln sud acompanlaL de oblcel de ceaLa sl schlmbarl brusLe de LemperaLura care produc avalansele numlL
foehn loehnul esLe lmporLanL penLru producLla agrlcola permlLand culLlvarea vremelnlca Cu pesLe [umaLaLe de Lara domlnaLa
de Alpl nu e de mlrare ca cllmaLul alpln esLe cel predomlnanL ln esL ln Campla anonlel sl ln lungul vall uunarll cllmaLul se
caracLerlzeaza prln LrasaLurl conLlnenLale cu mal puLlne preclplLaLll decaL ln zonele alplne

n|drograf|a
8eLeaua hldrograflca esLe bogaLa lnsumand clrca 100000 km de cursurl de apa sl 88 de lacurl ln ma[orlLaLe alplne
arLea de nord a AusLrlel esLe sLrabaLuLa de uunare care curge pe aproxlmaLlv 360 km lar dlnLre raurlle alplne afluenLe ale
uunarll mal lmporLanLe sunL lnnul 320km Lnnsul 320 de km sl urava cu Mur care sLrabaL culoarul dlnLre Alpl sl realpl sl
faclllLeaza comunlcarea vallor alplne cu uunarea ln exLremlLaLea vesLlca se afla 8odensee (lacul ConsLanLa) de orlglne glaclara
care are o suprafaLa de 338 km sl o adanclme de 230 m lar ln cea esLlca la granlLa cu ungarla neusledler care are
aproxlmaLlv 300 km 8eLeaua hldrograflca a AusLrlel se dlsLlnge prlnLrun mare poLenLlal energeLlc valorlflcaL lnLro mare
masura

Vegetat|a
ConflguraLla plramldala a rellefulul ausLrlac dlferenLlaza penLru cea mal mare parLe a Larll flora sl fauna pe
verLlcala Arla blologlca a speclllor eLse marcaLa prln lnLerferenLa florel sl faunel cenLraleuropene cu lnfluenLele oceanlce sl
balLlce la nord de uunare
AusLrla esLe una dln cele mal lmpadurlLe Larl europene cu cca 2/3 dln suprafaLa vegeLaLla foresLlera caracLerlsLlca
Luropel CenLrale esLe dlspusa eLa[aL padurea de sLe[ar sl fag pana la 300 m care ocupa 33 mllloane de ha adlca
389 dln suprafaLa Larll de fag sl brad lnLre 300 sl 1200 m pesLe 1200 m predomlna bradul aflaL la alLlLudlnl mal
rldlcaLe ln amesLec cu pln sl zada urmeaza o zona de arbusLl sl pa[lsLl alplne ln cample vegeLaLla caracLerlsLlca esLe
aceea de sLepa asunlle de faneLe ocupa 2 mllloane de ha adlca 247
CurlozlLaLlle elemenLele slngulare se afla la exLremlLaLlle longlLudlnale acolo unde apa ca elemenL domlnanL a creaL
doua mlcroreglunl dlsLlncLe la vesL Lacul ConsLanLa la esL neusledler Comun penLru cele doua porLlunl de lac esLe
sLuful
ln lacul ConsLanLa poL fl lnLalnlLe suLe de specll de alge pasLravl somonul grlalbasLrul cu reflexe arglnLll Somnll
depasesc alcl suLe de kllograme ln papurlsul dln [ur se lnLalnesc pasarlle pescarusul lebedele cormoranll sl llslLele
Laculul neusledler lac speclflc de sLepa esLe lncon[uraL de LresLle uropla pasare de sLepa plLlgolul cu barba"
baLlanll sl raLele salbaLlce sunL numal caLlva reprezenLanLl al celor pesLe doua suLe de specll de pasarl
ln cample pe dealurlle ce marglnesc sLepa ca sl pe cele dln lnLreaga zona deluroasa lncluslv veclnaLaLea vlenel vlLa
devle esLe prezenLa
numeroase specll de orhldee lnfloresc vara ln AusLrla prlmavara apar clopoLel sl florl de nu ma ulLa
Ca specll faunlsLlce speclflce zonel poL fl enumeraLe cerbul caprloara cocosul de munLe poLarnlchea dlhorul
vulpea lepurele grl [derul marmoLa capra neagra sl vulLurll plesuvl
ln zonele cu alLlLudlne scazuLa se gasesLe vegeLaLle reprezenLaLa predomlnanL de sLe[ar mesLeacan brad pln negru
de AusLrla sl plnul de plaLra zada La alLlLudlnl rldlcaLe se afla planLe alplne ca floarea de colL (edelwelss) genLlane
cluboLlca cuculul plnLenul cocosulul Anlmale salbaLlce sunL puLln lnLalnlLe ln AusLrla Caprele negre caprloarele sl
marmoLa sunL lnca prezenLe lnsa ursll care alLadaLa populau reglunlle munLoase poL fl gaslLl cu greu asLazl vanaLul
esLe sLrlcL lnLerzls penLru a proLe[a specllle care au ramas

arcur| Nat|ona|e arcur| Natura|e kezervat|| a|e 8|osfere|
ln AusLrla exlsLa pesLe 80 de 8ezervaLll naLurale ce lnsumeaza 233300 ha adlca3 dln suprafaLa AusLrlel sl
aproxlmaLlv 100 de 8ezervaLll elsaglsLlce cu 1113000 ha adlca 13 dln suprafaLa Larll
arcul naLlonal Pohe 1auern" fondaL ln 1971 se lnLlnde pe o suprafaLa de 20000 de ha sl se afla ln maslvul munLos
omonlm lncluzand varful Crossglockner cascadele krlmml eLc
un alL arc naLural esLe 1auern naLurschuLzpark" AcesLa ocupa o suprafaLa de 30700 ha sl esLe cea mal veche zona
ocroLlLa dln AusLrla fllnd fondaLa ln anul 1913
ulnLre 8ezervaLllle naLurale 8oLhwald" ocroLesLe cea mal lnLlnsa ramaslLa de padure prlmlLlva dln Luropa CenLrala
AceasLa rezervaLla a fosL lnfllnLaLa lnca dln 1942
uln caLegorla rezervaLlllor mlxLe face parLe"neusledlersee Seewlnkle" care ocupa 33000 ha
LxlsLa de asemenea Lrel rezervaLll parLlale "karwendelschuLzgebleL" Crossglockner uns asLerze mlL Camsgrube sl
Lalnzer 1lergarLen lm Wlenerwald" AceasLa dln urma ocroLesLe un secLor al padurll vleneze

opu|at|a
AusLrla are 8130833 de loculLorl acesL numar avand o evoluLle ascendenLa ln Llmp AsLfel ln anul 1910 populaLla
AusLrlel era de 6648000 ln 1930 era 6933000 de loculLorl lar ln 1980 7303000 naLallLaLea ln AusLrla esLe de 12
morLallLaLea lnreglsLrand 106
Clrca 99 esLe populaLle ausLrlaca lar mlnorlLaLlle lnclud croaLl slovenl Lurcl ue alLfel ln afara de llmba oflclala
germana se mal vorbesc sarbocroaLa slovena cehaslovaca eLc
Cam 70 dln populaLla Larll loculesLe ln reglunl care nu depasesc 300 m alLlLudlne ln speclal ln reglunea collnara
CberosLerrelch campla 8urgenland valea uunarll sl realpl Cele mal marl clncenLrarl ale populaLlel se lnreglsLreaza
ln aglomeraLla urbana vlena( pesLe 4000 loc/km ) sl landurlle CberosLerrelch nlederosLerrelch sl vorarlberg lar cele
mal scazuLe ln landurlle 1lrol sl karnLen ( ln [ur de 30 de loc/km )
uenslLaLea populaLlel ln AusLrla esLe de 971 loc/km
8ellgla esLe formaLa dln 81 caLollclsm 3 proLesLanLlsm lslamlsm eLc
A doua reglune dupa 8azlnul vlenel ln care numarul sl valoarea cenLrelor urbane se lmpun ln pelsa[ul soclo
economlc esLe valea uunarll lnalnLe de a lnLra ln bazlnul vlenel adlca landurlle CberosLerrelch sl nlederosLerrelch
ue la assau pana la vlena ln lungul acesLul culoar dunarean se gasesc o serle de orase cum sunL Llnz 1raun Lnns
MaLhausen SLeyr SL olLen krems Melk ce formeaza o axa urbanlndusLrlala de prlma marlme a Larll sl care rln
valorlle sale depasesLe medla denslLaLll populaLlel pe Lara
Al Lrellea areal cu valorl ale denslLaLll populaLlel crescuLe se suprapune culoarulul MurMurz uaca ln esLul AusLrlel
concenLrarea populaLlel esLe moLlvaLa mal ales de secLorul lndusLrlal sl agrlcol ln 1lrol sl karlnLla predomlna
acLlvlLaLlle LerLlare legaLe de Lurlsm sl numal puncLual cele lndusLrlale lnnsbruck sau voralberg
72 dln populaLle lucreaza ln secLorul prlmar 332 ln secLorul secundar sl 396 ln cel LerLlar
Cu un spor naLural de 09 sl speranLa de vlaLa de pesLe 73 de anl populaLla AusLrlel esLe oarecum echlllbraLa
opulaLla urbana Lrece usor de 36 fapL moLlvaL de relleful exLrem de accldenLaL dar sl de alLe condlLll mal puLln
favorablle penLru asezarl mal ales orase Cel mal mare lndlce de urbanlzare ll are bazlnul vlenel dar sl culoarele
uunarll MurMurz
rlnclpalele cenLre urbane sunL Craz clrca 240000 de loculLorl Llnz 203000 loculLorl Salzburg pesLe 170000 loc
lnnsbruck clrca 120000 loc klagenfurL clrca 90000 loc eLc

Asezar||e omenest|
Ieoo esLe slLuaLa pe uunare la poalele maslvulul munLos adurea vleneza (Wlenerwald) Crasul medleval (aLesLaL
penLru prlma daLa ln 881) rldlcaL pe locul casLrulul roman vlndobona cunoasLe dln secolele xllxlll o remarcablla lnflorlre
economlca sl culLurala 8esedlnLa a lmparaLllor habsburgl (secxvl pana ln 1867) apol caplLala lmperlulul AusLroungar (1867
1918) vlena devlne ln 1918 caplLala AusLrlel uLernlc cenLru lndusLrlal deLlnand clrca o Lrelme dln producLla lndusLrlel
naLlonale cenLru flnanclar lnLernaLlonal AusLrla esLe unul dln cele mal lmporLanLe nodurl de comunlcaLle dln Luropa CenLrala
opulaL de 16 mllloane de loculLorl esLe un lmporLanL cenLru pollLlc lnLerna(lonal (in mare daLorlL neuLrallL(ll
(rll) penLru c alcl se afl sedlul unor organlza(ll ca CrganlzaLla 1arlor LxporLaLoare de eLrol AgenLla lnLernaLlonala penLru
Lnergle ALomlca precum ;l dlverse agen(ll al naLlunllor unlLe
vlena a fosL caplLala monarhlel habsburglce sl ramane ln conLlnuare cenLrul prlnclpal al vleLll economlce pollLlce sl
culLurale racLlc LoaLa lumea a auzlL de alaLul Pofburg de caLedrala SfanLulul SLefan sl de alaLul Schonbrunn de falmoasele
SLaaLsLheaLre sl 8urgLheaLre precum sl de dellcloasele LorLurl de clocolaLa servlLe ln hoLelul Sacher AlLe monumenLe care
merlLa vazuLe ln vlena sunL alaLele Cbere 8elvedere sl unLere 8elvedere rlmarla arlamenLul Cpera SLephansdom
blserlclle 8uprechL Marla am CesLade eLc vlaLa soclala a orasulul se desfasoara ln cramele sl cafenelele LlhnlLe
enLru mulLe secole vlena a fosL cenLrul muzlcll claslce ;l al operel ChrlsLoph Wllllbald Cluck Wolfgang Amadeus
MozarL !oseph Paydn Ludwlg van 8eeLhoven lranz SchuberL !ohannes 8rahms AnLon 8ruckner ;l al(ll au lucraL la vlena ;l
AnLonlo vlvaldl chlar a murlL alcl !ohann SLrauss al lllea ;l famllla sa ;lau creaL valsurlle alcl lar ora;ul a devenlL casa a;a
numlLel A uoua Scoala vleneza cu Arnold Schoenberg Alban 8erg sl AnLon Webern Lo(l fllnd nscu(l alcl LsLe ;l casa CrchesLrel
lllarmonlce vleneze
vlena esLe noLabll ;l penLru arhlLecLura sa MulLe cldlrl in sLllul baroc exlsL de;l sunL reprezenLaLe LoaLe sLllurlle alaLul de
var al impra(llor alaLul Schonbrunn a fosL consLrulL ca ;l un rlval celul de la versallles dar de;l lmens ;l ornaL nu a devenlL
la fel de mare Cradlna Zoologlca Schonbrunnunn se afl in lnclnLa palaLulul CaLedrala SfnLulul 5Lefan (sau SLephansdom) care
a fosL consLrulL in secolul al xlllea esLe de asemenea de o mare valoare ArhlLecLul modern lrledensrelch PunderLwassera
consLrulL cLeva cldlrl in ora; in sLllul su ldloslncraLlc
CrchesLra lllarmonlc dln vlena esLe cea mal falmoas orchesLr dln vlena
A fosL fondaL in 1842 ;l dup debuLurlle dlflclle a devenlL una dlnLre cele mal bune orchesLre slmfonlce dln lume CrchesLra a
sLrns in efecLlvul el dea lungul Llmpulul membrl presLlglo;l ca ;l Pans 8lchLer ArLhur nlklsch lranz SchmldL Wllly 8oskovskl
Sala de concerL prlnclpal esLe Muslkvereln o sal magnlflc cu o acusLlc excep(lonal
LfecLlvul lnsLrumenLal aslgur reprezena(llle la Cpera dln vlena ;l la fesLlvalurlle dln Salzbourg fesLlvalul de asLl ;l lesLlvalul
Salzburgulul
Catedra|a Stephansdom a fosL fondaL de cLre ducele Penrlc al lllea !asomlrgoLL pe locul unel vechl bazlllcl romane care daLa
dln secolul al xllea ln urma lncendlulul suferlL in 1238 cldlrea dlsLrus va fl inloculL cu un alL edlflclu in sLll roman dln
consLrucla crula se mal psLreaz ;l asLzl arcul roman La daLa de ;apLe aprllle 1339 ducele 8udolf al lvlea esLe cel care pune
plaLra de Lemelle a vllLoarel caLedrale in sLll goLlc ln 1311 lucrrlle la consLruc(la Lurnulul de nord sunL suspendaLe fr
indolal acesL lucru fllnd consecln(a lupLel conLra 8eformel ;l a amenln(rll Lurce;Ll ln Llmpul ulLlmelor zlle ale celul de al dollea
rzbol mondlal fa(ada goLlc esLe de asemenea dlsLrus uaLorlL unor marl eforLurl asLzl sa reu;lL reamena[area el ln zllele
noasLre CaLedrala Sf Lefan a devenlL slnbolul ora;ulul vlena
a|atu| Schnbrunn care ln llmba romana lnseamna lanLana lrumoasa" se afl la vesL de cenLrul ora;ulul vlena n in
1642 se numea kaLLerburg
ln 1339 impraLul Maxlmlllan al lllea a cumpraL un mlc palaL care a ars inLre Llmp de mal mulLe orl ;l a fosL dlsLrus in 1683 de
cLre Lurcl lmpraLul Leopold l la ceruL arhlLecLulul !ohann 8ernhard llscher von Lrlach s il rldlce dln nou (incepe in 1692
Lermln in 1713) lmparaLul a carul auLorlLaLe era ln conLlnua cresLere se consldera egalul 8egelul Soarelul sl lsl dorea o
resedlnLa care sa rlvallzeze versalllesul francezllor
olzbotq esLe fermecaLorul oras al lul MozarL lncon[uraL de munLl sl cu o mlnunaLa arhlLecLura baroca Mll de
melomanl lsl fac aparlLla pe malul raulul Salzach cu ocazla fesLlvalulul anual dedlcaL compozlLorulul
Crasul Salzburg esLe un oras dln AusLrla de vesL caplLala sLaLulul federal cu acelasl nume care are o populaLle de
320000 de loculLorl sl care esLe slLuaL ln aproplerea granlLel germane Salzburg esLe unul dlnLre cele mal mlcl sLaLe ln
Lermenl de populaLle
CoordonaLele geograflce ale Salzburgulul sunL 4781 grade nord sl 1304 grade esL Salzburg a fosL casa penLru
aproape 13 anl a scrllLorulul SLefan Zwelg pana ce a plecaL ln 1934
ue asemenea ln Salzburg sau nascuL Wolfgang Amadeus MozarL sl ChrlsLlan uoppler mare om de sLllnLa
CenLrul lsLorlc al orasulul se afla ln paLrlmonlul mondlal unLSCC
ln Salzburg se acorda sl premlul mulLlmedla Luroprlx lar orasul a fosL de asemenea un candldaL penLru !ocurlle
Cllmplce de larna dln 2010 dar a fosL ellmlnaL ln prlma runda de voLare
ln reglunea Salzburg sl ln CarlnLhla LurlsLll comblna odlhna de pe lac cu experlenLele cullnare memorablle
CaplLala 1lrolulul esLe oosbtock cunoscuLa resedlnLa a Pabsburgllor 1urlsLll sunL aLrasl de renumlLele sLaLlunl de schl
asezaLe pe coasLele abrupLe ale Alpllor
Aerul pusLel ungare se face reslmLlL ln reglunea de cample 8urgenland ln aproplere de lacul neusledlersee MunLll
Poche 1auern cu pelsa[ele lor sl maslvul Alpllor CLzLal creeaza lmpresll de neulLaL
lnnsbruckul se lnLlnde pe o suprafaLa de 10491 km are o populaLle de 117342 de loculLorl sl 163000 daca sunL
lncluse sl suburbllle lar denslLaLea populaLlel esLe de 1269 loc/km

SlLuaL pe raul lnn orasul esLe un cenLru falmos penLru sporLurlle de larna !ocurlle Cllmplce de larna au avuL loc de
doua orl ln lnnsbruck ln 1964 sl ln 1976 cand orasul a lnloculL uenverul

CaplLala reglunll 1lrol esLe probabll unul dlnLre cele mal frumoase orase dlnLre cele comparablle ca marlme dln lume larmecul
aparLe se daLoreaza cu slguranLa pozlLlel geograflce la nord cresLele Alpllor sl la sud varfurlle munLllor 1uxer sl SLubal
lnnsbruck care lnseamna pod pesLe raul lnn esLe compacL sl foarLe usor de exploraL pe [os
unul dlnLre cele mal lmporLanLe clncl orase ale AusLrlel lnnsbruck esLe renumlL ln lnLreaga lume penLru poslblllLaLlle de
pracLlcare a sporLurllor de larna Alcl sunL consLrulLe clncl parLll de schl la sLandarde ollmplce ue alLfel orasul a fosL de doua orl
gazda !ocurllor Cllmplce de larna ln 1964 sl 1976 e gheLarul SLubal la aproxlmaLlv 40 km de lnssbruck se poaLe schla pe
LoaLa perloada anulul
toz pronunLaL graLhs" ln germana cu o populaLle de 248146 de loculLorl esLe al dollea mare oras dln AusLrla sl
caplLala provlnclel SLelermark Crasul esLe slLuaL pe raul Mur ln sudesLul AusLrlel
Craz sa formaL cel mal probabll ln secolul al xlllea fllnd consLrulL ln [urul Schlossbergulul numele derlva dln
slovenul Crad" care lnseamna casLel
ln anul 2003 orasul Craz a fosL promovaL" devenlnd CaplLala culLurala a Luropel"

conom|a
AusLrla esLe una dln Larlle cu o economle dezvolLaLa care se bazeaza pe resurse naLurale proprll mlnereurl de fler
peLrol lemn magnezlL alumlnlu carbune graflL cupru hldroenergle dar sl pe maLerll prlme lmporLaLe AusLrla are un eflclenL
secLor LerLlar ln care un rol lmporLanL ll au Lurlsmul sl resorLul flnanclarbancar ambele cu o conLrlbuLle foarLe lmporLanLa
1ransporLul sl comunlcaLllle au o lmporLanLa ma[ora lndeosebl cele desLlnaLe LransporLulul ln reglunea lnalLa spre locurlle unde
se pracLlca acLlvlLaLl sporLlve ln acesL sens se poaLe spune ca AusLrla are un slsLem de comunlcaLll eflclenL Se adauga rolul
prlmordlal al uunarll
oLenLlalul hldroenergeLlc a lnfluenLaL ln mare masura speclflcul sl organlzarea acLlvlLaLllor lndusLrlale ale Larll la
acesLa alaLuranduse prezenLa sl a alLor resurse ca forLa e munca exLrem de speclallzaLa lndusLrla energeLlca se
bazeaza prln urmare pe hldroenergle amena[arl ln acesL sens exlsLand ln bazlnulo uunarll pe Lnns langa Llnz SL
olLen ln bazlnul vlenel Welz langa Craz vlllach ln bazlnul superlor al uravel
CbLlnerea energel elecLrlce se face prln uLlllzarea carbunllor aflaLl ln caLeva bazlne carbonlfere ( reglunea Pausruck
lnLre Llnz sl Salzburg la sud de Craz bazlnul koflach) a peLrolulul exploaLaL ln nordul bazlnulul vlenel (ZlsLersdorf
reglunea MlsLelbach) dar sl ln alLe perlmeLre cum sunL cele de la MaLzen CanLlLaLea necesara esLe supllnlLa cu peLrol
dln lmporL 8aflnarllle se lnLalnesc fle ln reglunea de exploaLare (uroslngcenLru slLuaL ln zona de exploaLare
ZlsLersdorf) sau langa marl consumaLoare de produse peLrollere cum esLe cel de langa vlena (SchwechaLcenLru slLuaL
pe uunare la esL de vlena)
Cazele naLurale se exLrag dln acelasl bazln al vlenel dar mal caLre vesL de Llnz SunL Lrlmlse prln gazoducLe caLre
vlena Loeben sl uonawlLz dln SLlrla marl consumaLorl avand ln vedere profllul meLalurglc al lndusLrlel acesLora
lnduLrla slderurglca ramura cu LradlLle ln pelsa[ul lndusLrlel grele se bazeaza ln prlnclpal pe maLerla prlma auLohLona
aLaL carblune caL sl mlnereurl (mlnereurl de fler) sau lmporLaLe (bauxlLa) valorlflcand poLenLlalul energeLlc dln reglune
(hldroenergla)
rlnclpala reglune mlnerallera se afla ln aproplerea orasulul slderurglc Loeben adlca Lrzberg ln afara de cenLrul
slderurglc Loeben mal lmporLanLe sunL kapfenberg sl uonawlLz slLuaLe pe aceeasl axa lndusLrlala MurMurz un alL
cenLru lmporLanL al slderurglel esLe Llnz care valorlflca maLerla prlma auLohLona dar sl pe cea LranzlLaLa pe uunare
CenLru lmporLanL al slderurglel neferoase a cuprulul esLe 8rlxlegg oras slLuaL pe lnn
lndusLrla consLrucLlllor de maslnl foarLe varlaLa ca produse reallzaLe (ml[loace de LransporL aparaLura opLlca
elecLronlca sl elecLroLehnlca maslnl agrlcole) esLe amplasaLa ln caLeva reglunl sl cenLre formand deseorl complexe
lndusLrlale dln care unele cu o clara speclallzare AsLfel ln reglunea SLlrlel (MurMurz) sunL prezenLe consLrucLla de
maslnl grele ml[loace de LransporL lncluslv avloane maslnl desLlnaLe lndusLrlel lemnulul energeLlcll slderurglel ln
orase ca Loeben Craz Welz kapfenberg ln bazlnul vlenel se consLrulesc maslnl penLru mulLe ramurl lndusLrlale
dar lndeosebl penLru aparaLura eleLronlca sl elecLroLehnlca opLlca penLru lndusLrla usoara lndusLrla chlmlca ln
general lndusLrla ml[loacelor de LransporL esLe amplasaLa mal ales ln cenLrele vlena Llnz Craz sl 8urghausen
Avand sl maLerle prlma proprle AusLrla sla exLlns o lndusLrle chlmlca puLernlca ln [umaLaLea nordlca a Larll
valorlflcand aLaL penLrolul sl gazele naLurale caL sl sarurlle exploaLaLae ln reglunea Salzburg
Sa dezvolLaL ln acesL fel lndusLrla chlmlca de baza (produse clorosodlce) a lngrasamlnLelor a produselor slnLeLlce ale
celor farmaceuLlce unul dlnLre prlnclpalll furnlzorl de produse chlmlce esre orasul Llnz apol Lbensee sl Palleln
SchwechaL Crlcum concenLrarea ma[ora a lndusLrlel chlmlce se gasesLe ln lungul uunarl
lndusLrla LexLlla ramura cu vechl LradlLll ln economla Larll produce confecLll LrlcoLa[e desLlnaLe pleLel lnLerne dar sl
exporLulul
CaLeva cenLre se remarca ln mod deoseblL vlena sl Wlener neusLad 8aden ressbaum ln bazlnul vlenel SL olen
nu deparLe de vlena slLuaL foarLe aproape de maglsLrala vlenaLlnz apol AmsLeLLen lnnsbruck Landeck 8euLLe ln
1lrol pe lnn sl Lech ln reglunea voralberg la 8ludenz
lndusLrla allmenLara prln caLeva ramurl lmporLanLe (lndusLrla morarlLulul a lacLaLelor a conservelor de carne a
zaharulul) furnlzeaza produse penLru plaLa lnLerna sl exporL Marlle consumaLoare vlena Craz Llnz Salzburg
lnnsbruck slau dezvolLaL o agrlculLura perlurbana care sa saLlsfaca exlgenLele consumulul Marll producaLorl de
bunurl allmenLare sunL sl marlle orase ln prlmul rand vlena slLuaL lnLro lmporLanLa reglune agrlcola a Larll sau
cenLrul SchwechaL penLru producLla de zahar
LsLe orlenLaLa mal ales caLre secLorul de cresLere a anlmalelor avand ln vedere poLenLlalul cadrulul naLural( pasunl
faneLe ) fllnd favorlzaLa de o lnsemnaLa baza fura[era de prezenLa unul lnsemnaL debuseu cel vlenez compleLaL de culLura
cerealelor (grau orz secara ovaz) care deLlne pesLe 30 dln Lerenul arabll a planLelor Lehnlce (sfecla de zahar) fura[ere vlLa
de vle 8aporLul dlnLre dlferlLele caLegorll de foloslnLa a Lerenurllor esLe dlferlL esLe 183 dln suprafaLa Larll
revlne Lerenulul arabll 247 pasunllor sl faneLelor 12 vlllor sl llvezllor 389 padurllor eLc
rlnclpala suprafaLa arablla se gasesLe ln esLul Larll (bazlnul vlenel) ln campla sl collnele dln esLul Larll sl ln reglunea
prealplna (Alpenvorland) unde se pracLlca cereallculLura sl pomlvlLlvulLura CulLura cerealelor are o frecvenLa mal
mare ln campla esLlca sl ln culoarul subalpln roducLla de grau a fosL ln 1980 de 12 mllloane Lone
ulnLre planLele Lehnlce se culLlva cu precadere sfecla de zahar
CulLura vlLel de vle se pracLlca pe o suprafaLa de 49000 ha rlnclpalele podgorll se lnLalenesc ln WelnvlerLel Wachau
sl ln bazlnul vlenel ln 1980 producLla de vlnurl a fosL de 27 mllloane hl Llvzlle sunL raspandlLe cu precadere ln
Alpenvorland
CresLerea anlmalelor preocupare LradlLlonala a populaLlel a beneflclaL de lnsemnaLe suprafeLe cu pasunl sl faneLe
dar sl de modele prln care sa se reallzeze producLll de compLlLle (canLlLaLlv sl callLaLlv) CresLerea anlmalelor a mal fosL
favorlzaLa sl de prezenLa unel reLele dense de cenLre urbane care sollclLa canLlLaLl marl de produse lacLaLe sl carne
roducLla a LlnuL pasul lnLoLdeauna cu cerlnLele populaLlel sl ln prlmul rand a celel urbane redomlna cresLerea
bovlnelor 23 mllloane bovlne ln 1980 dln care mal mulL de [umaLaLe sunL de rasa SlmmenLhal
CresLerea porclnelor (4 mllloane ln 1980) sa dezvolLaL cu precadere ln zona dln [urul orasulul vlena
un numar resLrans de ovlne se cresc e pasunlle alplne

Ca||e de comun|cat|e s| transportur||e
Calle de comunlcaLle sl LransporLurlle aslgura schlmburl sl legaLurl lnLre exLremlLaLlle Larll lnLre cenLrele lndusLrlale
lnLre caplLala sl reglunl mal aproplaLe sau mal lndeparLaLe
uaLorlLa pozlLlel geograflce prln AusLrla se reallzeaza un lmporLanL LranzlL lnLernaLlonal de marfurl sl persoane uesl s
au produs unele schlmbarl ln ponderea de LransporL a dlferlLelor ml[loace de LransporL LoLusl LransoprLurllor
ferovlare le revlne o buna parLe dln LransporLul LoLal de marfurl
8eLeaua ferovlara are o lunglme de 3847 km dln car 2891 km sunL elecLrlflcaLl (ln 1978) Llnllle maglsLrale au ca loc de
plecare lndeosebl orasul vlena cenLru ma[or de convergenLa ferovloara al AusLrlel llnllle Lrecand sl prln Larlle veclne
Cermanla ungarla Slovenla lLalla sl LlveLla ln sLrucLura marfurllor LransporLaLe pe calle feraLe care ln general se
fac pe marl dlsLanLe un loc aparLe ll au carbunll maLerlalele de consLrucLll sfecla de zahar Se LransporLa ln prlnclpal
maLerll prlme apol produse lndusLrlale sl agrlcole calaLorl
1ransporLul ruLler cu o denslLaLe corespunzaLoare sa dezvolLaL LoL mal mul Lln ulLlmele decenll ln urma modernlzarll
drumurllor a cresLerll numarulul de auLomoblle 8eLeaua de drumurl modernlzaLe cuprlnde 33143 de km un lnLens
Lraflc auLo se lnreglsLreaza pe arLerele ruLlere care converg spre orasul vlena Cu o lunglme de 343 de km auLosLrada
de vesL (WesLauLoband) vlenaLlnzSalzburg concenLreaza o buna parLe dln Lraflcul auLo ue la vlena pleaca spre
sud prln bazlnul vlenel auLosLrada de sud (SudauLoband) vlenaCrazSlovenlaalLe maglsLrale sunL (Llubl[ana)
vlllachSalzburg sl (Slovenla)CrazLlezenWelsassau

1ur|smu|
uaLorlLa pelsa[ulul lor aLragaLor Alpll reprezlnLa prlnclpala aLracLle LurlsLlca la aceasLa alaLuranduse orase (vlena Salzburg
lnnsbruck) vesLlgll sl monumenLe lsLorlce arhlLecLonlce sl sLaLlunl LurlsLlce (klLzbuhel Seefeld) valea uunarll (casLele
caLedrale manasLlrl) Sosesc LurlsLl (clrca 18 mllloane pe an) dln LoaLe colLurlle lumll admlrand fle 1lrolul sl voralberg fle
karlnLhla cu un lmporLanL numar al obleLlvelor LurlsLlce (ex orLschach Marla WorLh eLc) lluxul LurlsLlc lnLernaLlonal esLe
consLlLulL dln LurlsLl venlLl dln Cermanla Clanda sl dln alLe Larl
Ca sLaLlunl renumlLe ale sporLurllor de larna se remarca SL AnLon am Arlberg Seefeld klLzbuhel
Mllloane de LurlsLl vlzlLeaza anual renumlLul parc de dlsLracLll vlenez raLer prlnLre ale carul numeroase aLracLll se numara
sl Moara dlavolulul"
1urlsmul rellglos esLe evldenLlaL ln AusLrla prln fapLul ca suLe de mlll de credlnclosl merg anual ln pelerlna[ la lcoana Malcll
uomnulul dln Marlazell mal ales lnLre asLl sl SarbaLoarea 1uLuror

elsa[ele monLane fasclnanLe poslblllLaLlle nellmlLaLe de pracLlcare a sporLurllor de larna serlle peLrecuLe ln amblanLa placuLa
a penslunllor alplne sl ln speclal farmecul vlenel aLrag anual ca un magneL mllloane de LurlsLl sLralnl AusLrla esLe recunoscuLa
sl penLru vlaLa sa culLurala lnflorlLoare
1urlsmul consLlLule o ramura de baza a economlel mal ales ln Alpl LurlsLll sunL aLrasl larna de poslblllLaLlle pracLlcarll schlulul
lar vara de frumuseLlle pelsa[ulul monLan ln Lara exlsLa pesLe 30 de sLaLlunl de schl cele mal renumlLe fllnd SL AnLon
klLzbuhel sl lnnsbruck loarLe mulLl vlzlLeaza Salzburgul ln parLe penLru aLracLllle locale ceLaLea casa naLala a lul MozarL ln
parLe penLru frumuseLea LlnuLulul e llnga zonele munLoase o aLracLle mare consLlLule sl vlena un cenLru culLural lmporLanL
un cenLru culLural muslcal AusLrla esLe vlzlLaLa de 19 mllloane de LurlsLl anual