Universitatea Petru Maior Tg-Mure Facultatea de tiine Economice, Juridice i Administrative

Prezentarea politici comerciale a unei tarii

Slovenia

Oprea Aurelian Management an III

Universitatea Petru Maior Tg-Mure Facultatea de tiine Economice, Juridice i Administrative

Slovenia (Slovenija n limba slovena) este o tara n Europa Centrala, care se nvecineaza cu Croatia pe o distanta de 670 km, cu Ungaria pe o distanta de 102 km, cu Austria pe 330 km si cu Italia pe 280 km. Are iesire si la Marea Adriatica. Capitala este la Ljubljana (iunie 2008: 263149 locuitori) . Coordonatele geografice sunt: 46 07 lat. N si 14 49 long. E. Suprafata tarii este de 20. 273 km , dintre care 20.151 km reprezinta suprafata de uscat, iar restul de 122 km suprafata acoperita de apa. Clima este mediteraneana pe coastam un climat continental cu veri fierbinti si ierni reci pe platouri si n vai n est.

Scurt istoric:
Manuscrisele Freising, cele mai vechi documente scrise ntr-un dialect sloven i primele documente slave n alfabetul latin dateaz din jurul anului 1000. n secolul 14, cele mai multe dintre regiunile Sloveniei au fost ocupate de Habsburgi, devenind apoi o parte a Imperiului austro-ungar. n 1848, o dat cu micarea "Primvara popoarelor" n Austria, a aprut un puternic curent pentru o Slovenie unit. Dup prbuirea Imperiului austro-ungar n 1918, slovenii au format Regatul srbilor, croailor i slovenilor, denumit ulterior (1929) Regatul Iugoslavia. Dup refacerea Iugoslaviei la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, Slovenia a devenit o parte a Republicii Socialiste Federale Iugoslavia. Slovenia modern s-a format la 25 iunie 1991 dup obinerea independenei fa de Iugoslavia. Slovenia este membru al NATO i al Uniunii Europene din 2004. Populatia numara 2,011,473 locuitori, dupa un studiu efectuat n iulie 2006. structura populatiei pe vrsta este urmatoarea: persoanele cu vrsta pna n 14 ani reprezinta un procent de 13.8% din populatie (143,079 barbati si 135,050 femei), cei cu vrsta ntre 15 si 64 de ani sunt n procent de 70.5% (714, 393 barbati si 702,950 femei), iar cele cu vrsta peste 65 de ani 15,7% (121,280 de barbati si 193,595 de femei). Vrsta medie n ansamblu este de 40.6 ani, iar pe sexe, pentru barbati atinge valoarea de 39 de ani, iar pentru femei, 42.2 ani. Rata natalitatii este de 8.89de nasteri/1000 locuitori. Rata mortalitatii este de 10.31 decese la 1000 de persoane. Rata neta de migratie este de 0.88 migranti la 1000 de persoane. Rata mortalitatii

Universitatea Petru Maior Tg-Mure Facultatea de tiine Economice, Juridice i Administrative

infamtile este de 4.4 decese/1,000 nasteri vii n ansamblu, 4.99 decese/1,000 nasteri vii de sexul masculin, 3.77 decese/1,000 nasteri vii de sexul feminin. Speranta de viata la nastere per total este de 76.33 ani, la barbati este de 72.63 ani, la femei este de 80.29 ani. Rata totala de fertilitate are valoarea de 1.25 copii nascuti/ femeie. n Slovenia exista urmatoarele grupari etnice: 83.1% sloveni, 2% srbi, 1.8% croati, 1.1% bosnieci si 12% altii. Religiile existente sunt: Catolici 57.8%, Ortodocsi 2.3%, alti crestini 0.9%, musulmani 2.4%, neafiliati 3.5%, alte religii sau nespecificate 23%, nicio religie 10.1% (conform unui recensamnt efectuat n 2002). Slovenia este un stat membru al Uniunii Europene (din 2004), cu un ritm sustinut de dezvoltare si cu o economie de piata functionala. Forma de guvernamnt este republica, condusa de un presedinte. Sistemul administrativ este format din Guvern si 193 de unitati ale administratiei locale. Parlamentul este organizat n sistem bicameral (Consiliul National si Adunarea Nationala). Sistemul judecatoresc se compune din Curtea Suprema, tribunale si judecatorii. Limba oficiala este limba slovena. La nivel institutional se foloseste si limba engleza. Moneda nationala este tolarul. ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, n Slovenia va fi introdusa moneda unica europeana Euro. Mediul natural i resursele Slovenia este o ar muntoas i i mparte munii cu Austria i Italia. ara este bine mpdurit. Cel mai nalt vrf din aceast ar este aflat n muntele Triglav. Rurile Mura, Drava i Sava. Alpii Iulieni, munii dominani din Slovenia formeaz o grani natural cu Italia. Muntele Triglav(n fig alturat) este cea mai nalt form de relief din Slovenia avnd 2863 m. Sud-vestul Sloveniei are o mic ieire, la marea Adriatic, lung de 32 km de-a lungul Golfului Veneiei.

Universitatea Petru Maior Tg-Mure Facultatea de tiine Economice, Juridice i Administrative

SITUAIA POLITIC Preedinte: Danilo TRK, ales la 11 noiembrie 2007 pentru un mandat de 5 ani. Prim-ministru: Borut PAHOR, liderul Partidului Social Democraii (SD), partid de
orientare centru-stnga, ctigtor al alegerilor parlamentare de la 21 septembrie 2008. Ministrul afacerilor externe: Samuel ZBOGAR, diplomat de carier.

Ziua Naional: 25 Iunie (proclamarea independenei Republicii Slovenia 25 iunie 1991).

Economie:
PIB pe cap de locuitor: 9,463 milioane EUR (1998), 10,194 de milioane (1999), 10,543 de milioane (2000), 11,094 de milioane (2001), 11,866 de milioane (2002); 12,461 de milioane (2003), 13,146 milioane (2004), 13,807 milioane (2005), 15,167 milioane (2006), 17,076 milioane (2007). Nivelul de munca al populatiei (septembrie 2008): 796,122 de angajai, 89199 persoane care desfoar activiti independente. Produse agricole: Cartofi, gru, sfecla de zahar, cereale, struguri, vite, oi, pasari de curte Resurse naturale: Crbune brun i lignit, iei, gaze naturale, zinc, mercur, argint Datoria extern: 19,565 mld euro ( 2005) si 19,824 mld. Euro (ian. 2006)59,45% pondere in PIB (2004) si 72,6% (2005)rezerva valutara - 8,832 mld Euro estimare pentru anul 2006 Datoria interna (trim. III/2006) 7,213 mld. USD iar datoria externa 1,985 mld. USD. Serviciul datoriei externe : 1,694 mld. USD/2007 si 2,252 mld. USD in 2010-1,1% din PIB (2005) Balanta contului curent: 0,543 mil. Euro (2004), 0,301 mil.euro (2005), 239,6 mil.euro estimare pentru 2006 si 2007 Deficit bugetar: 1.4% din PIB (2006) Productivitate: 3,6% (2005), 3,8% (2006), 3,6 % estimare pentru 2007 si 3,4% pentru 2008

Universitatea Petru Maior Tg-Mure Facultatea de tiine Economice, Juridice i Administrative

Costurile cu munca: 3,8% in anul 2006, 5,3 % si 5,6% estimare pentru anul 2007 si respectiv 2008 Rata inflaiei: 2,4% (2006) si 2,5% estimare pentru 2007, iar pentru 2008 prognoza este de 2,7%. Fora de munc angajata: 956.000 persoane, in anul 2006 (cu 1,2% mai mult decat in anul 2005) Rata omajului: 6% (potrivit definitiei ILO) pentru anul 2006.

Salarii:
Salariul mediu net: 815,68 euro (ianuarie 2007) adica mai putin cu 4% decat nivelul inregistrat in decembrie 2006 Salariul mediu brut: 1.150,5 euro (ianuarie 2007), in scadere cu 0,9% fata de nivelul lunii decembrie 2006. Nivelul de impozitare a fortei de munca in industria prelucratoare este de peste 45% din totalul salariului mediu brut, Ungaria si Franta avand nivele apropiate pentru acest indicator potrivit statisticilor OECD TAXING WAGES 2004 si ale Camerei de Comert din Slovenia. Slovenia se afla in fruntea tarilor membre UE, in principal, a acelora care au aderat la 1 mai 2004, daca se are in vedere nivelul de impozitare al salariilor. Export: 16,721 mld. Euro (2006); 48% din PIB ul Sloveniei in anul 2006-estimare Contributia exporturilor la crestrea PIB a fost de 6,5% in anul 2006. Principalii parteneri 2006: Germania (19,7%), Italia (12,9%), Croatia (8,7 %), Franta (6,8%), Austria (8,6%), Bosnia si Hertegovina (2,9%), Federatia Rusa (3,5%), Serbia Muntenegru (3,9%), SUA (2,3%), Polonia (2,9%), iar Romania (1,22 %) Exportul de marfuri creste cu 16,8% in 2006 fata de anul 2005.

Universitatea Petru Maior Tg-Mure Facultatea de tiine Economice, Juridice i Administrative

Principalele grupe de produse exportate in 2006: Masini si echipamente 15,5%, metale de baza si produse confectionate din metal 15,4%, substante si produse chimice 13,8%, echipamente optice si electrice 10,1%, metale de baza 9,8%, medicamente 6,9%, fier si otel 4%, celuloza, hartie si produse din hartie 3,4% etc. Import: 18,259 mld. Euro (2006) Principalii parteneri 2006: Germania (20,4%), Italia (18,7%), Austria (12,3%), Franta (6,2%), Croatia (4,0%), Ungaria (3,7%), Spania (2,7%), Olanda (3,7%), Federatia Rusa (1,9%), Cehia (2,2%), SUA (1,0%), iar Romania (0,6%). Principalele grupe de produse importate in 2006: Produse chimice 12,2 %; masini si echipamente de transport 11,2% (din care vehicule rutiere 3,3%, masini si echipamente generatoare de curent 2%); produse minerale, combustibili si uleiuri 11,2% (din care carburanti 7 %); metale neferoase 3,9%; medicamente 2,7%; lemn 1% etc. Soldul balanei comerciale: -1,538 mld. Euro (2006) Cele mai mari companii slovene dupa cifra de afaceri (domeniul de activitate): Petrol d.d. (comer cu petrol i crburani) PS Mercator d.d. (comer) Revoz d.d. (Renault Group) (producator de masini) Merkur d.d. (comer i servicii) Lek d.d. (Novartis Sandoz group) (produse farmaceutice) Gorenje d.d. (aparatur electrocasnic) Prevent d.d. (huse pentru maini, articole de protecie pentru maini, etc.) HSE d.o.o. (energie electric)

Universitatea Petru Maior Tg-Mure Facultatea de tiine Economice, Juridice i Administrative

Sectorul bancar - principalele bnci grupate dup cota de pia i profitul raportat la total capital: NLB (33,3% si 5,8%), NKBM (10,8% si 7%), Abanka Vipa (8,6% si 11,8%), SKB (6,9% si 0,5%), Banka Celje (6,4% si 10,2%), Banka Koper (5,9% si 13,5%), Bank Austria Creditanstalt (5,3% si 9,7%), Gorenjska banka (5% si 17,2%), Raiffeisen Krekova banka (2,8% si 0,6%), Hypo Alpe-Adria-Bank (2,4% si 3,5%), Probanka (2,2% si 6,4%), Banka Domzale (1,5% si 13,7%), Kroska banka (1,3% si 8,3%). Rata medie anuala a dobanzii: 3,8% (2006) rata nominala a dobanzii este in usoara scadere fata de anii anteriori Rata reala a dobanzii (calculata dupa media mobila pe 3 luni): Din anul 2003 si pana in 2006 a fost variabila, dar fara a depasi pragul de 2%, pentru 2007 se estimeaza acelasi nivel . Sursa: n prezentarea datelor de mai sus s-au folosit date din statisticile naionale (Banca Nationala si Biroului Naional de Statistic), i europene (Eurostat). Costuri directe: Taxa pe profit: 25%, contribuabilul poate reduce valoarea impozabila la 10% (20% din 2004 si 2005) din valoarea investitiilor in echipamente (cu exceptia investitiilor in auto pentru transport pasageri, mobila si echipamente de birou), iar pentru activele fixe intangibile pe termen lung reducerea este fixata pana la valoarea de impozitare si doar pentru investitiile facute in Slovenia. Stimulente fiscale (scutirile de taxe pentru investitii): Un platitor de taxe poate sa-si reduca baza de impozitare cu:

10% (20% in anii 2006 si 2007) din suma investitat in echipamente ( cu exceptia investitiilor in autoturisme si pentru pasageri, mobila si echipamente de birou), si active fixe intangibile pe termen lung pana la suma din baza de impozitare si doar pentru investitiile realizate in Slovenia; 20% din suma investita in echipamente pentru cercetare si dezvoltare pana la suma din baza de impozitare (acelasi nivel si pentru 2007)

Universitatea Petru Maior Tg-Mure Facultatea de tiine Economice, Juridice i Administrative

Impozitul pe venituri personale: 13%, 33%, 37%, 41%, 45% si 50% (platibil lunar si in functie de nivelul venitului obtinut) Costuri indirecte: TVA: nivelul standard este de 20% iar pentru produse alimentare, publicatii, editura si medicamente nivelul este de 8,5%, exceptie facand alcoolul si bauturile din alcool, tigarile, tutunul (20%). Slovenia practica accize la alcool si tutun. Investitii straine: Intrari de ISD: 6,1 miliarde Euro (stocul la sfarsitul anului 2005) Iesiri de ISD: 2,65 miliarde Euro (stocul la sfarsitul anului 2005) Tari care au investit in Slovenia (2004): Austria (29,2%), Elvetia (17,2%), Olanda (10,6%), Franta (7,8%), Germania (7,2%), Italia (6,3%), Croatia (5,3%), Belgia (3,4%), R.Ceha (2%), Marea Britanie (1,9%) Tari in care Slovenia a investit (2004): Croatia (30,5%),Serbia si Muntenegru (12,6%), Olanda (11,5%), Bosnia si Hertegovina (9,9%), Polonia (6%), Germania (4,7%), Macedonia(3,9%), Austria (3,7%), Federatia Rusa (3,5%) si SUA (2,5%) Principale sectoare cu ISD (2004): intermediere financiara (peste 20%), producerea de susbstante chimice si produse chimice (peste 10%), comert cu ridicata si comisioane (peste 8%), si fabricarea celulozei si hartiei (5%). Atractia investitorilor straini pentru sectorul financiar se explica prin volumul ridicat al activelor valutare si depozite ale persoanelor fizice din alte sectoare ale economiei cu exceptia celui bancar si imprumuturi bancare la care se adauga datoriile din imprumuturi si depozite. Alte stimultente fiscale: Cotele anuale de amortizare: 5% pentru cladiri; 25% pentru echipamente, vehicule si masini 25%; auto pentru pasageri 12,5%; computere si echipamente pentru computere 50%; cerere din partea platitorului de taxe pentru scaderea valorii de impozitare echivalentul unei rate de 30% din salariul paltit pentru

Universitatea Petru Maior Tg-Mure Facultatea de tiine Economice, Juridice i Administrative

Un angajat care nu a mai fost angajat anterior sau doar pe o durata de pana la 12 luni etc. reducerea bazei de impozitare cu 20% din suma investita in echipamente pentru cercetare si dezvoltare suma deducerilor suplimentare poate sa creasca la 30-40% in functie de schema de scutiri regionala amortizari folosind metoda amortizarii liniare (constanta) cat si maxima ratei anuale, se reflecta pe categorii in anul 2007,astfel: proiecte in constructii 3%; parti din facilitati de constructie 6%;echipamente, vehicule si masini 20%, masini pentru pasageri 0%; calculatoare si echipamente pentru calculatoare 50%; plantatii pe termen lung 10%; cresterea animalelor si animale de munca 20%; echipamente si parti de echipamente pt. activit. de cercet. si dezv. 33,3%; cauze naturale 10%; alte investitii 10%.