AGRESIVITATEA VERBALA SI NON VERBALA INTRE CELE TREI PARTI IMPLICATE IN ACTUL EDUCATIV INTERPRETAREA REZULTATELOR - FEG PITESTI

Nu lucrurile care ni se ntmpl conteaz ci felul n care reacionm noi fa de ele. Hans Eynseck Agresivitatea semnific comportamentul verbal sau acional ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea i chiar suprimarea fizic a celorlali. n sens restrns agresivitatea reprezint o manifestare negativ, marcnd un comportament social inadecvat, o abatere de la normele sociale i de la relaiile individului. Agresivitatea este comportamentul distructiv si violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine. ntre formele comportamentale ale agresivitii, violena ocup un loc de prim importan. Eric Debarbieux, specialist n problematica violenei n mediul colar, ofer o definiie prin care surprinde ansamblul fenomenului violenei: Violena este dezorganizarea brutal sau continu a unui sistem personal, colectiv sau social i care se traduce printr-o pierdere a integritii, ce poate fi fizic, material sau psihic. Aceast dezorganizare poate s opereze prin agresiune, prin utilizarea forei, contient sau incontient, ns poate exista i violena doar din punctul de vedere al victimei, fr ca agresorul s aib intenia de a face ru. Este dificil s se realizeze discriminri ntre cele dou concepte: agresivitate i violen. M.Floro ( 1996) ncearc o difereniere n baza a trei criterii : un criteriu funcional: agresivitatea este o potenialitate ce permite dirijarea aciunii; ea ine mai mult de gndire, de analiz, n timp ce violena este de ordinul aciunii noastre, o aciune adaptat obiectivului ce trebuie atins. un criteriu de ordin topologic: agresivitatea ar fi mai ales intern, n timp ce violena e mai ales extern. In timp ce agresivitatea, neleas ca potenialitate care i permite individului s nfrunte problemele, poate fi considerat acceptabil, violena, n calitatea ei de aciune ce produce durere, este inacceptabil. Agresivitatea ca si comportament este verbala si non verbala, ea manifestanduse n cadrul colii prin violenta si a devenit n ultima perioad i la noi o problem major, iar prerea unanim a profesorilor este c aceasta e un fenomen care risc s ia amploare n cmpul educaiei formale. Violena n coal este o form de conduit deviant cu o diversitate de forme de manifestare, cu intensitate diferit: pe o scal a intensitii pornind de la intensitatea cea mai mic, violena presupune confruntarea vizual, poreclirea, ironizarea, tachinarea, bruscarea, lovirea cu diferite obiecte, plmuirea i ajungnd la forme de intensitate crescut ale violenei cum ar fi njunghierea. Studiile de specialitate arat c elevii care au un comportament violent n coal provin din toate categoriile sociale, dar o frecven mai mare o au elevii care provin din familii dezorganizate, cu dificulti materiale, sau sunt copii ai unor persoane importante pe plan local. Manifestrile violente ale unor elevi au cauze multiple cum ar fi: - problemele familiale: familii dezmembrate, situaie material precar, stresul social; familii n care exist un climat conflictual, familii hiperpermisive; - modele de comportament nvate n familie, lipsa de cultur i educaie n mediul din care provin; - anturajul (afilierea la un grup implic a discuta, a fi mpreun, a te mbrca, i a te comporta ntr-un mod similar cu membrii grupului de apartenen); - lipsa comunicrii att n familie ct i la scoal, cu colegii i profesorii; - lipsa consilierii psihologice att pentru elevi ct i pentru profesori; - mass media; - caracteristici specifice vrstei: dorina de a atrage atenia, de a impresiona, teribilism, afirmarea masculinitii. O alt cauz care determin si ntreine circumstanele producerii incidentelor violente este relaionarea profesor-elev. Elevii n general se deschid n faa unui profesor pe care l simt apropiat, se inhib atunci cnd un profesor manifest autoritarism fa de cei cu rezultate slabe, i reprim furia atunci cnd li se face o nedreptate sau sunt etichetai ca fiind elevi problem, crendu-se astfel o ruptur ntre membrii colectivului clasei, devin indifereni atunci cnd sunt tratai cu indiferen. Violena psihologic repetat, ndreptat mpotriva elevilor, poate duce la apariia sentimentului de frustrare, care se poate generaliza determinnd o schimbare a atitudinii fa de profesor i fa de activitatea colar n general. Putem lua n considerare i o alt cauz a violenei colare, un fenomen nou: plecarea unuia/ambilor

prini la munc n strintate. n aceast situaie copilul sufer dup prini, se simte singur i abandonat, este mai puin supravegheat i, cel mai adesea, i manifest nelinitea i frustrarea prin violen asupra celorlali i prin lipsa de interes pentru coal, situaie ce conduce la eec colar. Efectele violentei scolare: Violena colar afecteaz starea de sntate mentala, cauznd fric,anxietate, percepia nesiguranei. Starea de sntate mental pozitiv include: Un sens pozitiv al strii de bune; Resurse individuale: stim de sine, deprinderi sociale, optimism, ncredere n sine i coerena; Abilitatea de a iniia, dezvolta i susine relaii personale mutuale satisfctoare; Abilitatea de coping (ajustare) n faa adversarilor; Abilitatea de a raionaliza, nelege i dezbate cu colegii, adulii i instituiile sociale diversele motive care legitimeaz violena. Violena are efecte negative asupra sntii fizice i mentale, precum i asupra dezvoltrii sociale a elevilor. Att victimele, ct si agresorii pot suferi diverse traume fizice sau chiar moartea. Violena are legtur cu o serie de probleme psihice: traume, distres, afectarea ataamentului, diminuarea stimei de sine, etc. Tinerii supui violenei prezint un comportament de risc ridicat asociat cu anxietatei neputin dobndit. Aceste comportamente de risc includ: abuzul de substane, absenteismul colar sau exmatricularea , relaii sexuale precoce, iar n unele cazuri sentimente de autoblamare i autoculpabilizare care pot genera un comportament suicidar.(A.Rosan). Comportamentele agresive au o evoluie lent, deseori acestea se declaneaz dup o lung perioad de timp. Agresivitatea, n ceea ce i privete pe elevi, se definete printr-o palet larg de comportamente, cum ar fi lipsa cooperrii cu profesorii precum i un nivel sczut de autocontrol. Comparativ cu colegii lor, elevii cu comportament agresiv prezint urmtoarele caracteristici: -se ceart mai mult ,amenin ,imbrncesc ali elevi mai des. De asemenea, elevii cu acest tip de comportament se mai pot identifica i prin urmtoarele aspecte: -rspund obraznic adulilor cnd sunt mustrai -se enerveaz rapid -uneori argumentele lor sfresc n furie -sunt lipsii de autocontrol -reacioneaz negativ la critic -sunt incapabili sa accepte ideile altora Pe lng aceste caracteristici definitorii, aceti elevi prezint si o lips a controlului asupra dispoziiilor (strilor) lor ceea ce i aduce n conflict cu ali elevi i cu adulii. n situaii de conflict ei nu sunt pregtii s fac compromisuri i rspund necorespunztor reaciilor egalilor lor. Lipsa lor de cooperare n clas se transform n imposibilitatea de a urma instruciunile i inabilitatea de a respecta cererile profesorilor. Aceti elevi au dificulti n realizarea corect a temelor i continuitatea muncii n timp. Pe parcursul liceului abilitile de cooperare ale acestor elevi scad, ei particip tot mai puin la munca de la coal, depun din ce n ce mai puin efort pentru activitile colare. Elevii cu acest tip de comportament i pierd interesul pentru coal, iar actele minore deagresivitate cresc odat cu vrsta (Loeber i Strouthemer-Loeber, 1998). Dac iniial tinerii se angajeaz la agresiuni minore, n timp, acestea se transform n violen psihic i fizic. Familia, primul mediu de viata al copilului, exercita o influenta considerabila asupra dezvoltarii acestuia. Cadrul general in care se formeaza copilul de cele mai multe ori este bun. O singura carenta a familiei antreneaza si dificultati la invatatura. Intr-o familie in care parintii nu se inteleg, copilul incepe sa se framante, isi pune tot felul de intrebari carora nu le gaseste raspuns, isi simte sufletul incarcat,isi pierde increderea in ceea ce reprezenta pentru el dragostea, securitatea, linistea, nimic nu reuseste sa-i mai ratina atentia sau sa-i trezeasca interesul. Ei frecventeaza in continuare scoala, dar e absent la ce se petrece in jurul lui. La lectii nu mai este atent, nu mai invata si, fireste, in aceste conditii este admonestat. Conditiile tinand de starea economica precara a familiei(parinti cu salarii insuficiente, striviti de nesiguranta zilei de maine, chiar si a celei de azi, parinti care nu au continuitate in munca profesionala sau nu se pot incadra intr-un loc de munca) asociate cu factori tinand de o moralitate scazuta, conduc, de cele mai multe ori, la insucces sau chiar la abandon scolar si esuarea in conduite antisociale. Incapacitatea de comunicare adecvata a parintilor cu copiii sau lipsa de interes a parintilor pot indeparta copilul de parinti. Daca parintele nu stie sa raspunda delicat si intelept incercarilor copilului de a si-l face confident si de a-i cere sfatul in probleme mai delicate, cele mai bune intentii ale lui sunt sortite esecului. Expresii de tipul "pe vremea mea" sau "imi vine greu sa va inteleg pe voi, tinerii de azi", pisalogeala sau ploaia de exemple negative din care copilul ar trebui sa traga anumite concluzii au exact efectul contrar celui scontat.Iar conduita copilului in aceasta situatie este tipica: se retrage in "carapacea" lui, ramanand sa-si rezolve problemele care il framanta singur, sau cu ajutorul unor persoane din anturajul sau. Interesul excesiv al parintilor pentru buna pregatire a lectiilor de catre copil are ca efect o continua stare de tensiune si oboseala ,care influenteaza negativ munca lui scolara. Preocuparea parintilor pentru o

situatie stalucita a copilului la invatatura , alimentata de orgoliul lor fara margini ii determina sa-l constranga la o munca scolara care il depaseste uneori si-i creeaza o continua stare de neliniste si tensiune. In aceasta situatie, copilul face eforturi disperate pentru a-si mentine pozitia de fruntas in clasa, vine la scoala cu inima stransa de teama sa nu ia o nota mai mica de 10, nu este pregatit sa infrunte nici cel mai mic esec. Alti parinti, din dorinta de a-si pregati cat mai bine copiii pentru viata, le solicita prematur intelectul, rezultatul efortului lor fiind contrar celui scontat. In concluzie atat familia cat si scoala raspund in egala masura de dezvoltarea armonioasa a personalitatii elevului si trebuie sa dezvolte comportamente pozitive axate pe nevoile si posibilitatile fiecarui elev. Astfel actele de indisciplina, fie ele cat de minore, nu trebuie ignorate pentru ca pot genera acte de viloenta si comportamente agresive. Pentru a avea o imagine clara asupra agresivitatii la nivelul scolii noastre am elaborat un chestinar care vizeaza toate cele trei parti implicate in actul educativ: elevi, parinti- profesori. Scopul acestui chestionar este de a depista sub ce forme se manifesta agresivitatea, care sunt cauzele acesteia si care sunt cele mai eficiente metode de inlaturare a acesteia. Obiectivul scolii noastre este de a intervenii asupra acestui fenomen si concluziile acestui studiu se vor concretiza intr-un plan de interventie asupra agresivitatii , ajutand astfel elevii sa-si dezvolte armonios personalitatea. Am aplicat un chestionar care cuprinde atat intrebari deschise cat si intrebari inchise. Chestionarul s-a adresat elevilor , cadrelor didactice si parintilor. Grupul tinta: -19 elevi, grup mixt; 14 cadre didactice, grup mixt;

Interpretarea calitativa a rezultatelor chestionarului privind agresivitatea Interpretarea chestionarului adresat elevilor:
Cauzele care genereaza comportamente agresive ale elevilor sunt: bataile intre elevi; injuraturile; comportament urat; jigniri; diferente de natura materiala intre acestia; amenintarile.

Formele de gresivitate care le cosidera elevii cel mai des intalnite in scoala sunt: lovirea unui coleg; injurii, jigniri; galagia, indisciplina.

La intrebarea privind observatiile din partea colegilor sau profesorilor, elevi au dat un raspuns afirmativ in numar mare ceea ce denota faptul ca acestia isi recunosc indiscipline. Comportamentele agresive cele mai frecvente ale profesorilor fata de elevi sunt, in opinia elevilor : tonul ridicat; excluderea de la ore; evaluarea neobiectiva; jignirea; cuvinte amenintatoare.

Comportamentele agresive ale parintilor fata de elevi sunt: tonul ridicat; cuvinte amenintatoare; lovirea; jignirea; pedepsirea fara motiv.

Masurile pe care le considera elevii cele mai eficiente pentru a reduce comportamentul agresiv sunt: din partea colegilor isi doresc mai mult respect, fara loviri, comunicare eficienta; din partea cadrelor didactice isi doresc mai multa intelegere, obiectivitate si sanctionarea aspra doar ai celor agresivi, respect; din partea parintilor asteptarile lor sunt legate de comunicare eficienta si inlaaturarea pedepselor fizice si a santajului emotional. In concluzie , elevii isi doresc sa fie ascultati activ, sprijiniti si respectarea cu strictete a sanctiunilor aplicate celor care le merita. Chestionarul adresat cadrelor didactice a avut urmatoarele rezultate: Comform parerilor acestora cauzele care genereaza comportamente agresive la elevi sunt: lipsa educatiei din partea parintilor de aici rezultand comunicarea defectuoasa a elevului, limbaj neadecvat, lipsa de respect fata de cadrele didactice si fata de colegii lor.O alta cauza a agresivitatii sunt modelele familiale agresive, influenta majora pe care o are mass-media asupra elevului si nu in ultimul rand dorinta elevilor de a iesii in evidenta cu orice pret, de aici rezultand nevoia acestuia de afectivitate. Formele de agresivitate pe care le considera profesorii cele mai des intalnite in relatia dascal-elev sunt: agresivitate verbala, tonul ridicat, critica dascalului fata de elev, amenintarea gen daca nu esti cuminte te scot afara de la ora. In ceea ce priveste formele de agresivitate intre parinte elev, cadrele didactice considera ca ele sunt generate in principal de conflictul dintre generatii si constau in agresivitate fizica, verbala si emotionala avand ca baza in opinia acestora lipsa de comunicare. Agresivitatea dintre elev-elev este descrisa de cadrele didactice sub forma fizica si verbala. In opinia cadrelor didactice, masurile care ar trebui luate cu scopul reducerii comportamentelor agresive sunt urmatoarele: ore de dirigentie tematice, cursuri educative, intalniri individuale cu elevii, activitati extrascolare, aplicarea cu rigurozitate a prevederilor Regulamentului Scolar, functionarea eficienta a Comisiei de disciplina a scolii. O alta masura importanta este pastrarea stransei legaturi cu parintii elevilor si colaborarea cu psihologul scolar. Cu scopul concretizarii acestui chestionar si tinand cont de rezultatele sale propun urmatoarele activitati, urmand ca impreuna cu cadrele didactice sa elaboram un plan de interventie: Activitati sustinute de psihologul scolar impreuna cu profesorii diriginti pentru elevi: ore de dirigentie cu temele: - tehnici de comunicare eficienta; modelu meu in viata; toleranta; respectul; prietenia, etc.

Activitati sustinute de catre psihologul scolar: prezentarea , in cadrul unor sedinte cu parintii a particularitatilor de varsta scolara; prezentarea tehnicilor de comunicare eficienta, parintilor; consiliere individuala a parintilor, la cerere; realizarea unui grup de comunicare eficienta pentru elevii claselor V-VIII; grup de autocunoastere destinat elevilor agresivi ( lista data de catre profesorii diriginti);

Activitati sustinute de catre cadrele didactice: sedinte cu parintii tematice; ore de dirigentie cu teme stabilite impreuna cu elevii; activitati extrascolare ( dezvoltarea creativitatii elevilor, intercunoastere) vizite la domiciliul elevilor;

Prof, Dinu Camelia