Afectivitatea ALTE DOCUMENTE o o proces psihic reglatoriu componenta a vietii psihice care reflecta, in forma unei trairi subiective

de un anumit semn, intensitate si durata, raportul dintre dinamica GNDIREA I REZOLVAREA PROBLMELOR - PEDAGOIE SI PSIHOLOGIE GENERAL Factori conditionali ai nvtrii MOTIVATIA AVE I DREPTUL S V BUCURA I DE PROSPERITATE Violenta domestica SECRETELE MEMORIEI CADOURILE - ARTA DE A OFERI CINE ? CUI ? CIND ? CE ? CUM ? Yoritomo Tashi-Puterea calmului PENTRU DOBNDIREA SUCCESULUI, SUBCON TIENTUL V ESTE CEL MAI BUN ALIAT Ct de bine mi organizez timpul ? ( Chestionar ) Afectivitatea

evenimentelor motivationale sau a starilor proprii de necesitate si dinamica evenimentelor din plan obiectiv extern o ansamblu de structuri specifice, raportul de concordanta sau discordanta dintre dinamica evenimentelor interne [starile proprii de motivatie] si

dinamica evenimentelor externe [situatiile, obiectele, persoanele din jur] o o o o o o o o o o parte componenta nemijlocita si organica a vietii trairi subiective specific

ofera relatiilor omului cu lumea un caracter active si selectiv fara emotii si sentimente, omul ar devenii un robot ce nu face decat sa raspunda la stimuli externi nu se raporteaza numai la lumea externa ci si la propria persoana relatiile cu realitatea din raportu ce exista intre cerintele subiective si conditiile de satisfacere a lor, oferite de imprejurarile de viata imprejurarile de viata - intra in sfera definirii fenomenelor afective trairile afective iau forma unor deprinderi afective sau sentimente si pasiuni caracterul selectiv-evaluativ al afectivitatii se structureaza in stransa dependenta cu ansamblul actualitatii - imprejurari de viata pe baza acestei relatii, afectivitatea se instituie ca fond reactiv, unificator, selectiv, tradus prin termenii de atractie-respingere

o o o

afectivitatea se construieste din: excitabilitate, sensibilitate si constiinta raspunde si participa direct la activitatea si relatiile sociale, in functie de acestea modelandu-se omul nu numai ca extrage informatie din diferitele surse externe, dar o si evolueaza, punand in evident structure specific de

acceptare-respingere, satisfactie-insatisfactie, tensiune-relaxare o o oricarui act cognitiv, intelectual, ii sunt asociate una sau mai multe trairi proprietati: referentialitatea in orice emotie se constientizeaza o legatura traita cu lumea externa si cu noi insine [autotrairea] - selectivitatea starilor si pozitilor interne in raport cu situatii obiective si evenimente proprii polaritatea trairea interna a semnificatiei pentru subiect tendinta de a se apropria de un pol sau altul - pol > pozitiv ~ placere, relaxare, satisfactie, bucurie > negativ ~ tensiune, repulsie, suferinta, insatisfactie intensitatea forta si profunzimea unei trairi, a unei emotii; repetarea scade tensiunea emotionala = devin obisnuinte - incarcatura energetic pe care o antreneaza cu sine trairea emotional - slaba, medie sau mare - intensitatea cea mai mare o au afectele > formele cele mai bulversante > puternica influenta perturbatoare > au caracter exploziv > aparitie brusca > pot fi si negative [furie, groaza, panica, plans] si pozitive [euforie, ras]

- valoarea intensitatii tine de structura de personalitate, de experienta anterioara de viata si afectiva durata sau stabilitatea corespondenta in timp intre actiunea stimulului si prezenta trairii emotionale persistenta in timp a semnificatiei factorului care a produs trairea afectiva - scurta, medie, lunga - emotiile sunt de scurta durata - sentimentele sunt de durata lunga conversiunea proprietatea structurilor afective de a-si modifica semnul [pozitiv/negativ] in timp - ex. iubirea poate trece la ura, si invers ambivalenta proprietatea unei structuri afective de a include concomitant trairi de semn opus, pozitiv si negativ, ex. gelozia caracterul stenic sau astenic - exprima tendinta mobilizatoare sau dezorganizatoare a acestora pentru activitate expresivitatea trairilor - mimica emotio-nala si pantomima, din intonatia vorbirii, tremurul vocii, stralucirea ochilor - manifestari comportamentale mai complexe, cultural standardizate -> plansul, bocetul, rasul, dansul, exclamatii ce invoca cerul, puterile divine, etc. - imperiul emotiilor creste conductibilitatea electrica a pielii - amplitudinea reflexului psihogalvanic cutanat se mareste - apare o hipertonicitate kinestezica in cazul fricii, maniei - hipotonus muscular in cazul tristetii - la emotii puternice compozitia chimica a sangelui, cea hormonala, se modifica datorita cresterii cantitatii de

zahar in sange, ca efect al secretiei hormonilor suprarenali-adrenalinici o 3 fenomene: reactiile afective = emotii -> frica, mania, bucuria, tristetea starile afective = sentimentele -> placer-neplacere, invidie, remuscare, gelozie atitudinile afective de natura sentimentelor tendinte, cum sunt -> iubirea, indoiala, recunostiinta, admiratia => presupun anticipatie si prelungire a trairilor

emotii: stari, relatii, comportamente care reflecta raportul dintre -> trebuinte-motive si conditii obiective sau imaginare factor de orientare-selectie in reglarea cursului actelor psihice ca traire si comunicare, stare si act, proces intern si relatie, trebuie privite ca: rezerva a comportamentelor noastre si acceptate in sine ca un comportament primare, innascute teama, frica placerea, bucuria secundare, dobandite emotiile estetice, sentimentele morale simple tonul emotional care acompaniaza procesele cognitive, trairile de esenta organica, starile de afect complexe emotiile situationale curente, emotiile integrate activitatii de joc, de invatare, etc. structurile afective superioare = sentimentele apar brusc, au desfasurae scurta, intensitate mare, se exprima viu in conduita

frica: = emotie primara, neplacuta, provocata de amenintarea unei primejdii; i se asociaza tendinta de aparare

 o o

instinctiva - la animale spaima - emotie de frica, apare brusc, violent frica obisnuita - sezatie de gol in suflet, prin gandul la ajutor, incapacitate de a gandi

placerea [placerea si bucuria sunt emotii sterice] durerea: emotia astenica provocata de o disfunctie organica sau din cauze sufletesti durerea sufleteasca poate degenera in deprimare inrudita cu deprimarea e tristetea

legile durerii si placerii: contrastului, durerea este mai - mare dupa o bucurie recenta sau cand ne reamintim o bucurie - mica daca urmeaza unor stari de durere repetate participatiei tristetea/durerea se micsoreaza cand exista cineva alaturi - in colectivitate bucuria creste responsabilitati - suferim mai puternic cand purtam vina - suntem mai bucurosi cand contribuim la succesul altcuiva iradiatia afectiva - bucuria se extinde si asupra obiectelor inconjuratoare

mania: emotie de revolta impotriva ta sau a altuia, pentru o neputinta 2 forme simpla -> amenintarea - complicata -> furia

stresul: sindromul general de adaptare discomfort fizic si psihic indispozitie, oboseala, depresie, anxietate, boli, stare de tensiune, incordare, discomfort, frustare, reprimare manifestare. faza de alarma - rezistenta - amplificare si extindere

anxietatea: stare afectiva generalizata, difuza trairi de tulburare, insecuritate, teama subiectul nu le poate explica si relationa obiectual

angoasa: agravare si intensificare a anxietatii neliniste dusa la extrem frica irationala acutizata senzatie apasatoare de indispozitie profunda presimtirea unui pericol nedefinit dar imminent, in fata caruia ramai descoperit, dezarmat apar palpitatii, tremuraturi, transpiratie, intetosarea privirii, regresii ale gandirii si afectivitatii

dispozitii afective: mohorata suferinte gastro-intestiale stari euforice si senibilitate deosebita - la hepatici incordare si iritabilitate suferinte pulmonare

anxientati si stari de alarma - la cardiopati

simpatie: atractie, inclinare, afinitate pe care cineva o simte fata de o persoana sau pe care o inspira cuiva dragostea implica simpatie dar nu se reduce numai la ea 3 componente [de diferentiere] atasamentul > nevoia de prezenta fizica si sustinere morala a celui iubit - afinitatea > grija si responsabilitatea pentru persoana iubita - intimitatea > dorinta de comunicare, confidentialitate, contact cu persoana iubita, mai profunda decat cu oricare alta persoana

o o

trebuinta -> motiv -> emotie -> sentiment sentimentele: [ca si emotiile] sunt stari afective de natura complexa stabile, durabile, mai putin intense [comparative cu emotiile]

proprietatile sentimentului: orientarea - concreta sau categoriala, inferioara, medie, superioara, elevate gradul de complexitate profunzime sau superficialitat. stabilitatea si rezistenta - intretinerea si reconstructia sentimentului efcienta - autoreglarea comportamentului prin selectivitate

pasiunile: forme complexe de manifestare a afectivitatii

imbina intensitatea emotiei cu durabilitatea sentimentului spete de sentimente sub aspectul intensitatii, stabilitatii si convergentei sunt traite subiectiv si foarte profund mari consumatoare de energie dar si folositoare clasificare inferioare > natura impulsive, exacerbarea treuintelor fiziologice, patimi cu efecte distructive sau autodistructive - comune > atasement deosebit fata de persoane, pasiuni de colectionar, sportive, artistice, etc. - superioare > inalta valoare sociala si noblete spiritual

o o

dragostea erotica = pasiunea prin exelenta ura = tendinta de indepartare a unei personae, de a o distruge, de a o omori; in cazurile patologice aceasta tendinta duce la asasinat