AUSTRIA

Capitala: cel mai mare oras, Viena (Wien, 2.268.656 loc.) Limba oficiala: Limba Germana Imn: Land der Berge, Land am Strome Suprafata: 83,871 km (locul 112 din lume)

Populatie: 8.355.000 (locul 86 din lume) Densitatea populatiei: 97 loc/km Moneda: Euro, inainte de 1999 era silingul austriac Produs intern brut : - total: 267 miliarde USD - pe cap de locuitor: 32.962 USD Prefix telefonic: ++43 Domeniu internet: .at Fus orar: UTC+1 Fus orar de vara: UTC+2 Independenta: din 1919

Granite:
y y y y Vest Liechtenstein, Elvetia Sud Italia, Slovenia Est Ungaria, Slovacia Nord Germania, Republica Ceha

Structura administrativa:
Republica Austria (sterreich, Republik sterreich) este o federatie din Europa Centrala, compusa din 9 landuri federale. Capitala Austriei este Viena (Wien). Constitutia Austriei le numeste state (sing.: Land, pl.: Lnder). Ele dispun fiecare de un Parlament propriu, denumit Landtag.

Land-ul
1 .Burgerland 2. Carintia 3. Austria Inferioar 4. Austria Superioar 5. Salzburg 6. Stiria 7. Tirol 8. Vorarlberg 9. Viena

Capitala Populatia Suprafata Densitatea in km2 populatiei

Eisenstadt Klagenfurt St. Plten Linz Salzburg Graz Innsbruck Bregenz 276.419 559.440 1.552.848 1.387.086 521.238 1.190.574 683.317 356.590 1.590.242 3.965 9.536 19.178 11.982 7.154 16.392 12.648 2.601 415 69,7 58,7 81,0 115,8 72,9 72,6 54,0 137,1 3.831,9

Orase
13 17 74 29 10 34 11 5 1

Alte localitati
158 115 499 416 109 509 268 91 0

Politica:
Seful statului este presedintele, care este ales la fiecare 6 ani prin votul poporului. Presedintele desemneaz cancelarul, in mod normal liderul celui mai mare partid din parlament din urma alegerilor. Parlamentul austriac este format din doua camere, Bundesrat (consiliul federal), ce consist in 64 de reprezentanti ai statelor, in functie de populatie, si Nationalrat (consiliul national), care are 183 membri alesi prin vot direct.

Econimie:
Austria, cu economia sa de piata bine dezvoltata si cu standardul sau inalt de viata, este in legatura stransa cu alte economii din Uniunea Europeana, in special cu cea germana. Statutul de membra a UE a adus un val de investitori straini atrasi de accesul Austriei la piata unita europeana si de apropierea de economiile aspirante la UE. Pe de alta parte, cresterea economica inceata a UE a influentat si economia austriaca: rata de

crestere n 2001 a fost de 0,7%, n 2002 de 1,4%, n 2003 de 0,8% respectiv n 2004 de 1,9%.

Demografie:
Aproape zece procente din austrieci nu sunt descendenti de austrieci, ci provin din tari inconjuratoare, in special din natiunile fostului bloc estic. Mai mult de 50.000 sloveni indigeni locuiesc in provinciile austriece Carintia si Steiermark. Este prezent si un grup mare de imigranti pentru munca. Limba oficiala, germana, este vorbita de toata lumea; dialectul este similar cu acela vorbit in sudul Germaniei. Exista totusi o limba standard separat , germana austriaca, care are mai multe diferente fata de germana vorbita in zilele noastre in Germania. Mai mult de trei sferturi din austrieci sunt romano-catolici. Exist de asemenea comunitati protestante cu vechi traditii, comunitati mozaice si, dupa cel de-al doilea razboi mondial, comunitati islamice. Bilantul natural din 2010 este 2437, fata de cel din 2009, care era negativ, -242. Natalitate: 10,4%; Mortalitate: 9,8%; Spor natural: 0,6%;

0-14 ani: 14,5% (barbati 609,748 / femei 581,144) 15-64 ani: 67,5% (barbati 2,785,091 / femei 2,756,402) 65 ani i peste: 18% (de sex masculin 612613 / 865283 femei) Populatie urbana: 67% din totalul populatiei Populatie rurala:33 % din totalul populatiei

Relief :
Tara muntoasa, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini de peste 500 m si 40% la peste 1 000 m; altitudinea medie este de 1 000 m. Relieful muntos (Prealpii i Alpii, orientati E-V) acopera aproape 3/4 din suprafata tarii, campia reducandu-se la un culoar subalpin - care insoteste Dunarea - si la Burgenland, o parte din Campia Panonica. Prealpii se prezint sub forma unor podisuri sau munti josi, desi pe alocuri se apropie de 3 000 m (vf. Dachstein 2 996 m). Alpii Orientali (sau Alpii Austrieci) sunt inalti (vf. Grossglockner 3 797 m, altitudinea maxima din Austria), masivi si mai pastreaza inca mari ghetari. Cuprind 2 grupe: Hohe Tauern in V, cu cele mai mari altitudini din Austria, si Niedere Tauern care culmineaza la 2 863 m in vf. Hochgolling. In NV se afla Oberosterreich, regiunea de coline morenice, prelungire a Pod. Bavariei.

Clima:
Clima temperat-continentala, cu nuan e.In functie de altitudini si orientare. Temperatura medii inregistreaza -1,9C n Ianuarie i 18,1C in Iullie la Salzburg i -2C in Ianuarie si 21C in Iulie la Viena. Precipitatiile scad in general de la V la E, fiind mai bogate in zonele periferice montane (peste 2 000 mm/an); cele mai scazute se inregistreaza in regiunea lacului Neusiedler (sub 600 mm/an).

Hidrografia:
Retea hidrografica bogata, incluzand fluviul Dunarea (360 km pe teritoriul Austriei) si afluentii s i (Inn, Enns) i multe lacuri glaciare (Constanta = Bodensee, Neusiedler).

Vegetatia :
Austria este una dintre cele mai impadurite tari europene (circa 2/5 din suprafata), cu specii caracteristice Europei Centrale; se adaug pajisti alpine n zona montana inalta si vegetatie de stepa in campie.

Fauna :
Faun specifica asociatiilor vegetale respective. Numeroase zone ocrotite