Aristotel: Micile orae-state erau cea mai propice - i cea mai natural - form de societate civil.

, "Bunstarea", care este elul Statului, este identificat cu "eudaimonia" (fericirea), care este scopul individului. Dar libertatea este sever restrns n Statul lui Aristotel. Ea este un prerogativ al cetenilor, ns o mare parte a populaiei nu avea cetenie. Femeile nu erau libere, existau sclavii. Potrivit lui Aristotel, unii oameni sunt sclavi de la natur, i deci este permis de fapt s fie subjugai. Cetenii puteau deine sclavi, aa cum puteau poseda i alte forme de proprietate. "Evident", scrie el, "e mai bine ca proprietatea s fie privat, dar oamenii trebuie s o pun n comun la folosin. " Dar el adaug imediat: "Este sarcina legiuitorului de a veghea ca cetenii s fac astfel. ". Statul lui Aristotel nu va dispune de mijloacele de producie; el nu controleaz direct nici economia. Dar legiuitorul vegheaz ca regimul economic al cetenilor s fie guvernat potrivit. Aristotel descrie foarte detaliat diversele moduri n care Statul poate reglementa viaa cetenilor. Fiecare restricie, orict de bine intenionat ar fi n scopurile ei, este o ngrdire a libertii. Î n afirmaia lui Aristotel c "toi cetenii aparin Statului" se poate ntrevedea germenii totalitarismului. Statul su este extrem de autoritar. Jonathan Barnes

Rousseau - aceeai concepie de libertate: efectele devastatoare n societatea civilizat bazat pe libertatea individual. n polis, fiecare cetean are libertatea de a-i exprima opinia sa1... Aristotel, de asemenea, a justificat sclavi: sclavul este "util pentru via "i nu are nici o" facultate deliberativ. Sclavul nu este numai sclavul stpnului su, dar n ntregime i aparine. Aristotel i Rousseau ofer o soluie similar la problemele ridicate de libertate n societatea civil: toi cetenii ar trebui s participe activ n cadrul societii lor .

"omul este, prin natura sa un animal politic." (Aristotel)