ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este format din 2 portiuni: o una de conducere, care cuprinde: cavitatea nazala, nazofaringele, laringele, traheea, bronhiile, bronhiolele pna la cele terminale. o una respiratorie, care cuprinde bronhiolele respiratorii, ductele alveolare si alveolele. n raport cu parenchimul pulmonar, caile respiratorii pot fi grupate n: intra- si extrapulmonare.

I. TRAHEEA
Este un conduct musculocartilaginos, aplatizat posterior, interpus ntre laringe si arborele bronsic. Are o lungime de 10-12 cm, dintre care 5-6 cm sunt n regiunea cervicala si 6-7 cm n regiunea toracica. Delimitare: o superior: planul ce trece prin membrana cricotraheala (se proiecteaza la nivelul vertebrei C6) o inferior: pna la bifurcatia n cele 2 bronhii principale (se proiecteaza pe peretele toracic anterior la nivelul unghiului manubriosternal Louis si posterior la nivelul vertebrei T4) Traiectul traheei este superficial n regiunea cervicala si profund n cea toracica, n mediastinul mijlociu. Este situata median, iar n portiunea inferioara este deplasata paravertebral spre dreapta de catre crosa aortei. Raporturi: o portiunea cervicala: o anterior: istmul glandei tiroide+lobul Lalouette cu elementele vasculare tiroidiene, muschii infrahioidieni, muschiul platysma o posterior: muschiul traheoesofagian, esofagul, nervul laringeu recurent drept o lateral: lobii glandei tiroide, MNV al gtului (ACC, VJI, X) o portiunea toracica: o anterior: ligamentul sterno- si tireopericardic, loja timica, manubriul sternal o posterior: esofagul si muschiul traheoesofagian o lateral: - stnga - crosa aortei, ACC stnga, artera subclavie stnga, nervul X stng, nervul laringeu recurent stng, canalul toracic - dreapta - nervul X drept, ACC dreapta n dreptul vertebrei T4 traheea se bifurca, dnd nastere celor 2 bronhii principale. La nivelul bifurcatiei, ultimul cartilaj traheal proemina spre lumen = carena traheala. Vascularizatie: o arteriala: ramuri din artera tiroidiana inferioara, artera tiroidiana ima, artera IC suprema, arterele IC posterioare, artrele bronsice, artera toracica interna. o drenajul venos: se face n plexul venos tiroidian impar => vena brahiocefalica stnga=> VCS si n venele IC posterioare si venele bronsice => sistemul venelor azygos o drenajul limfatic: ganglionii jugulari anteriori, paratraheali si supraclaviculari

II. ARBORELE BRONSIC:

o portiune extrapulmonara: cuprinde bronhiile principale si originea bronhiilor lobare o portiune intrapulmonara: cuprinde ramificatiile de la bronhii segmentare pna la bronhiolele respiratorii si alveole Bronhiile principale A. Bronhia principala dreapta o intra n alcatuirea pediculului pulmonar drept: bronhia principala dreapta - situata posterior si superior, artera pulmonara dreapta - anterior si inferior fata de bronhia principala dreapta, vena pulmonara superioara dreapta - anterior si inferior fata de artera pulmonara dreapta, vena pulmonara inferioara dreapta - inferior fata de bronhia principala dreapta, vasele bronsice (1 artera + vene) posterior fata de bronhia principala dreapta, fibre nervoase si limfatice - dispuse att anterior ct si posterior fata de bronhia principala dreapta.

o prehilar, se divide n 3 bronhii lobare - superioara, medie si inferioara, care se distribuie lobilor pulmonari. o Bronhia lobara superioara se divide n 3 ramuri segmentare, pentru cele 3 segmente ale lobului superior: apicala, anterioara si posterioara. o Bronhia lobara mijlocie se divide n 2 ramuri segmentare, mediala si laterala, care se distribuie lobului mijlociu. o Bronhia lobara inferioara se divide initial n 2 ramuri: trunchi bazal drept si ramura apicala a lobului inferior. Din trunchiul bazal vor lua nastere 4 ramuri: bazala mediala, bazala anterioara, bazala posterioara si bazala laterala. B. Bronhia principala stnga o intra n alcatuirea pediculului pulmonar stng: bronhia principala stnga - situata posterior, artera pulmonara stnga - anterior si superior fata de bronhia principala stnga, vena pulmonara superioara stnga - anterior fata de bronhia principala stnga, vena pulmonara inferioara stnga - inferior fata de bronhia principala stnga, vasele bronsice (2 artere + vene) - posterior (una posterosuperior si una posteroinferior) fata de bronhia principala stnga, fibre nervoase si limfatice - dispuse att anterior ct si posterior fata de bronhia principala stnga. o prehilar, se divide n 2 bronhii lobare - superioara si inferioara, care se distribuie lobilor pulmonari. o Bronhia lobara superioara se divide n 2 trunchiuri: superior si inferior (lingular). Cel superior va da o ramura apicoposterioara si una anterioara iar cel inferior o ramura lingulara superioara si una lingulara inferioara. o Bronhia lobara inferioara: se divide initial n 2 ramuri: trunchi bazal stng si ramura apicala a lobului inferior. Din trunchiul bazal vor lua nastere 3 ramuri: bazala anterioara, bazala posterioara si bazala laterala.

III. PLMNII
Sunt organe pereche, situate n cavitatea toracica, ntre ei delimitndu-se mediastinul. Dimensiuni: 25 cm lungime, 10 cm latime, 15 cm grosime. Forma: trunchi de con cu baza situata inferior. Greutatea celor 2 plamni este de circa 1,2 kg. Au o consistenta buretoasa, iar la proba docimaziei hidrostatice un fragment pulmonar pluteste la suprafata apei datorita continutului aeric. n cazul nou-nascutilor care nu au respirat, a persoanelor decedate prin nec sau a pacientilor cu procese exsudative alveolare (pnumonii, edem pulmonar acut) fragmentele pulmonare cad pe fundul vascului la docimazia hidrostatica. Configuratia externa: La nivelul suprafetei plamnilor se pot distinge 1 sau 2 santuri adnci = scizuri, care delimiteaza parenchimul pulmonar n lobi: o scizura oblica (prezenta la ambii plamni) - pleaca de pe fata mediala a plamnului, posterosuperior de hilul pulmonar, trece pe fata costala, apoi se ndreapta oblic inferior si anterior, intersecteaza marginea inferioara a plamnului si se termina n partea anteroinferioara a hilului. o scizura orizontala (prezenta doar la plamnul drept) - pleaca de la jumatatea traseului descris de scizura oblica pe fata costala, se ndreapta orizontal spre marginea anterioara, o intersecteaza, dupa care trece pe fata mediala si se termina la nivelul hilului. o la locul intersectiei celor 2 scizuri, n drept spatiului IV intercostal drept se descrie un unghi ascutit = unghiul lui Boyden Plamnul drept, avnd ambele scizuri, este mpartit n 3 lobi (superior, mediu si inferior), iar cel stng, avnd doar scizura oblica, este mpartit n 2 lobi (superior si inferior). Pe fata mediala a celor 2 plamni se descriu o serie de impresiuni date de viscerele intratoracice: o plamnul drept: o n portiunea prehilara - impresiunea cardiaca, impresiunea VCS o n portiunea retrohilara - impresiunea esofagului, impresiunea venei azygos o n portiunea suprahilara - impresiunea crosei venei azygos o n portiunea infrahilara - impresiunea VCI o plamnul stng: o n portiunea prehilara - impresiunea cardiaca, impresiunea aortei ascendente o n portiunea retrohilara - impresiunea aortei descendente, impresiunea canalului toracic o n portiunea suprahilara - impresiunea crosei aortei, impresiunea venei brahiocefalice stngi

Tot n raport cu hilul pulmonar, anterior trec nervii frenici si vasele pericardofenice iar posterior trec nervii vagi. Segmentatia plamnilor: Lobii pulmonari, delimitati de scizurile de la suprafata plamnului, sunt alcatuiti din segmente pulmonare (vezi tabel). Vascularizatia: Plamnul are o dubla circulatie: nutritiva si functionala. Cea nutritiva este data de arterele bronsice (ramuri din aorta descendenta - portiunea sa toracica) - una pentru plamnul drept si 2 pentru plamnul stng. Circulatia functionala este de fapt mica circulatie si este reprezentata de trunchiul arterei pulmonare, cu originea n ventriculul drept si care se mparte n 2 ramuri principale: dreapta si stnga. Artera pulmonara stnga este legata de artera aorta prin ligamentul arterial (rezultat prin oblitererea canalului arterial Botallo). Cele 2 artere pulmonare dupa ce au patruns n hil, dau ramuri corespunzatoare ramificatiilor bronhiilor si se distribuie parenchimului pulmonar, pna la nivel alveolar. Capilarele alveolare, la nivelul carora se realizeaza hematoza, se continua cu un sistem venos care dreneaza n cele 4 vene pulmonare: superioara stnga, inferioara stnga, superioara dreapta si inferioara dreapta - se deschid n atriul stng. Drenajul limfatic se face n ganglionii intrapulmonari, bronhopulmonari, traheobronsici si paratraheali. Inervatie: o simpatica: fibrele preganglionare au originea n nucleul intermediolateral T2-T5, fac sinapsa n lantul simpatic toracal si se continua ca nervi bronhopulmonari care se dispun peribronsic. Mai primeste fibre din ganglionii simpatici cerviali inferior (stelat) si mijlociu. o parasimpatica: data de ramuri bronsice din nervii vagi (cu originea n nucleul dorsal al vagului). Stimularea parasimpatica produce la nivel pulmonar bronhoconstrictie si cresterea secretiilor traheobronsice. o componenta simpatica si cea parasimpatica alcatuiesc 2 plexuri pulmonare, anterior si posterior, care se distribuie peribronsic. Pleura Este o seroasa care tapeteaza cei 2 plamni si este formata dintr-o foita viscerala si una parietala. La nivelul hilului pulmonar, reflexia pleurei viscerale pe cea parietala formeaza ligamenul pulmonar (ligamentul truunghiular Waldayer). Pleura parietala prezinta mai multe segmente: pleura costala tapeteaza fata interna a cutiei toracice, pleura diafragmatica - n raport cu diafragmul si pleura medastinala - care formeaza la nivelul esofagului 2 funduri de sac: interazygoesofagian (pe dreapta) si interaorticoesofagian (pe stnga). Portiunea din pleura parietala care depaseste prima coasta se numeste dom pleural (cupula pleurala). Domul pleural prezinta posterior o depresiune = foseta supraretropleurala (descrisa de Toma Ionescu), n care se gasesc artera vertebrala si ganglionul stelat. La trecerea pleurei parietale de pe un perete pe altul se formeaza funduri de sac numite recesuri pleurale. ntre pleura costala si cea mediastinala, se formeaza anterior recesul costomediastinal. ntre pleura costala si cea diafragmatica, se formeaza inferior recesul costodiafragmatic (costofrenic).