Investete n oameni!

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritar: 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie:1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare Titlul proiectului: Formarea profesorilor de matematic i tiine n societatea cunoaterii Cod contract: POSDRU/ 87/1.3/ S/ 62534 Beneficiar : Inspectoratul colar Judeean Bihor

Alcatuirea Universului Conform celor stabilite de astronomi, universal s-a format acum 13,73 miliarde de ani in urma, fiind determinat de o explozie de proportii numita Big Bang. Ultimile cercetari in domeniu sunt directionate catre determinarea structurii, comportamentului si evolutiei materiei si energiei existente. Universul este infinit in timp si spatiu. Se crede ca in prima fractiune de secunda de dupa explozie, universul s-a extins cu o viteza inimaginabila (in proportie de milioane de ori mai mare decat starea initiala), iar in urmatoarea secunda miscarea de extindere a inceput sa scada, universul racindu-se lasand loc formarii particulelor de materie. Dupa prima secunda de existenta a inceput formarea protonilor iar in intervalul de timp urmator, pana la a 1000-a secunda, a urmat era nucleosintezei, in care s-au format nucleii de deuteriu, element omnirezent in univers acum. Tot in acest interval s-au format si unii nuclei de litiu, beriliu si heliu. Universul ajuns la varsta de un milion de ani, s-a racit pana la temperaturi de 3300 grade Celsius in medie, timp in care protonii si nucleii mai grei s-au format in urma nucleosintezei, putand apoi sa se combine cu electronii, formand atomii. Inainte de aceasta etapa, circulatia radiatiilor prin spatiu era dificila, deoarece radiatiile sub forma de fotoni traversau spatiul intrand in interactiune cu electronii. Dupa combinarea protonilor cu electronii formand hidrogenul, fotonii sau putut deplasa liber in spatiu. Radiatiile in forma fotonilor au caracteristicile gazului. Atunci cand radiatiile au fost eliberate, materia universului s-a racit pana la -270 grade Celsius, aceasta radiatie numindu-se radiatie de fond. Acest tip de radiatii au fost detectate prima data de pe Pamant de catre radiotelescoape iar din spatiu de catre sonda spatiala COBE. In intervalul de timp intre 2 milioane si 4 milioane dupa Big Bang s-au format quasarii, galaxii cu o putere energetica extrem de mare. O grupare de stele s-a format din praful si gazul interstelar apoi s-au concentrat prin contractie formand galaxiile. Aceasta prima populatie de stele se numeste Populatia I si in aproximativ in intregime din hidrogen si heliu. Prin evolutie, stelele formate au creat la randul lor alte elemente mai grele urmate de fuziuni nucleare. Urmatorul stadiu a fost cel de supernova. Mai tarziu a luat nastere Populatia II, din care face parte si Soarele nostru si care contine elementele grele formate in trecut. Astrul central al Sistemului nostru Solar s-a format acum 5 miliarde de ani si se gaseaste la jumatatea varstei sale de evolutie. Se considera ca Soarele va trai aproximativ 11 miliarde de ani. Sistemul de planete din care face parte si Pamantul s-a format acum 4,6 miliarde de ani. Cea mai veche urma a unui organism viu este estimata la peste 3,5 miliarde de ani. Oamenii de stiinta din cele mai vechi timpuri au incercat sa explice formarea Universului. Teorii mai vechi sustin ca Pamantul se afla in centrul Universului,teorii geocentrice.

Galileo a adus contribuii originale n tiin printr-o combinaie inovatoare de experimente i matematic. Dup 1610, cnd a nceput s susin public heliocentrismul, a ntmpinat o puternic opoziie din partea a numeroi filosofi i clerici. Dei la acea vreme a fost achitat de orice acuzaie,
Page 1
Formarea profesorilor de matematic i tiine n societatea cunoaterii

Investete n oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritar: 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie:1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare Titlul proiectului: Formarea profesorilor de matematic i tiine n societatea cunoaterii Cod contract: POSDRU/ 87/1.3/ S/ 62534 Beneficiar : Inspectoratul colar Judeean Bihor

Biserica catolic a condamnat.Galileo este poate primul care a afirmat rspicat c legile naturii sunt matematice. Pentru a-i derula experimentele, Galileo a trebuit s stabileasc standarde de lungime i timp, astfel nct msurtorile efectuate n zile diferite n laboratoare diferite s poat fi comparate reproductibil. Aceasta a pus o baz solid pe care se puteau confirma legi matematice folosind gndirea inductiv Astronomul american Edwin Hubble a descris Universul ca fiind n continu extindere, dnd cosmologilor "o tem pentru acas". El pornete de la ideea c la nceputuri, cu circa 13,7 miliarde de ani n urm, Universul nc nu exista. Ceea ce a existat a fost doar un punct de o natur cu totul special, o aa-numit singularitate, ceva fr dimensiuni dar cu o energie infinit. La momentul "zero" acest punct a ieit din starea lui de singularitate (nc nu se tie din ce cauz) i i-a manifestat uriaa energie printr-o inimaginabil explozie, Big Bang-ul, care mai continu i n ziua de azi. n anul 1940 fizicianul ruso-american George Gamow i asistenii si Ralph Alpher i Robert Herman au lansat ideea de explozie incandescent de materie i energie de la nceputurile Universului. Numele teoriei "Big Bang" a fost dat de astronomul englez Fred Hoyle n 1950.Sunt trei indicii majore pentru veridicitatea teoriei Big Bangului:

Vrsta celor mai btrne stele este de 12-13,2 miliarde de ani, adic ea corespunde parial cu vechimea Universului. Analiza luminii emise de galaxii indic faptul c obiectele galactice se ndeprteaz unele de altele cu o vitez cu att mai mare, cu ct sunt mai ndeprtate de Pmnt, ceea ce sugereaz c galaxiile erau altdat adunate ntr-o regiune unic a spaiului; n ziua de azi, n toate regiunile Universului exist o radiaie de fond ("radiaie cosmic") foarte slab.

O galaxie este un sistem cu mas, unit de fore gravitaionale, alctuit dintr-o aglomeraie de stele, praf i gaz interstelar precum i, dar nc nedovedit, materie ntunecat invizibil i energie ntunecat. n Univers exist cca 200 de milarde de galaxii. Galaxiile tipice conin ntre 10 milioane (107 - galaxiile pitice) i un bilion (1012 - galaxiile gigante), sau chiar mai multe stele, toate orbitnd n jurul unui centru de gravitaie comun. n plus fa de stele singuratice i de un mediu interstelar subtil, majoritatea galaxiilor conin un numr mare de sisteme stelare, de clustere stelare i de tipuri variate de nebuloase. Majoritatea galaxiilor au un diametru cuprins ntre cteva zeci i cteva sute de mii de ani lumin i sunt de obicei separate una de alta prin distane de ordinul ctorva milioane de ani lumin. Unele galaxii mari cuprind n structura lor complex i un numr de galaxii mai mici, numite galaxii satelit. Cu toate c aa numitele materie ntunecat i energie ntunecat reprezint peste 90 % din masa majoritii galaxiilor, natura acestor componente invizibile nu este neleas bine. Cu privire la gurile negre, exist unele dovezi c n centrul unor galaxii (probabil a tuturora) exist guri negre imense. Spaiul intergalactic, spaiul dintre galaxii, este aproape vid, avnd o densitate de mai puin de un atom pe metru cub de gaz sau praf. n tot universul vizibil probabil c exist mai mult de 1011 galaxii. Galaxia noastr este membr a Grupului Local, pe care-l domin mpreun cu galaxia Andromeda; per total, Grupul Local conine cam 30 de galaxii ntr-un spaiu de aproximativ un megaparsec diametru. Grupul Local este la rndul lui parte component a Superclusterului Virgo, care este dominat de Clusterul Virgo (din care Galaxia noastr nu face parte).

Page 2
Formarea profesorilor de matematic i tiine n societatea cunoaterii

Investete n oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritar: 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie:1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare Titlul proiectului: Formarea profesorilor de matematic i tiine n societatea cunoaterii Cod contract: POSDRU/ 87/1.3/ S/ 62534 Beneficiar : Inspectoratul colar Judeean Bihor

Elevii Scolii cu clasele I-VIII Livada dupa vizitarea observatorului astronomic din Baia Mare, unde cu ajutorul telescoapelor au putut studia corpurile ceresti au formulat urmatoarele intrebari: 2.Metoda Brainstorming 1. 2. 3. 4. Cum sau format stelele? De ce au lumina proprie stelele? Care este diferenta dintre o planeta si o stea? De ce poarta numele de bulgari de zapada murdari-cometele ? Jurnal 1-Formarea stelelor Formarea stelelor este un miracol al naturii si are loc-in termenii astronomici-intr-o clipa. Soarele, de exemplu, s-a format intr-o perioada de 30-50 milioane de ani, iar stelele mai masive se dezvolta mult mai repede. Norii moleculari furnizeaza materia prima pentru formarea stelelor, iar gravitatia constituie forta creatorie. Un nod dens de gaze si praf interstelar, supus unor forte gravitationale mai puternice decat cele inconjuratoare, in virtutea masei sale mari, se va prabusi in propriul interior, incalzindu-se pe masura ce aceasta prabusire are loc, pana la aparitia, in nucleul sau, peste milioane de ani a unei stele noi. Unii nori moleculari sunt atat de uriasi incat dau nastere mai multor roiuri deodata. Insa, fragmentele mai mici de nori, numite globule, pot contribui la formarea unei singure stele sau, daca nu sunt suficient de masivi, ale niciuneia. Jurnal 2-Lumina stelelor Cea mai cunoscut stea este Soarele,este singura stea suficient de aproape de Pamant pentru a fii vizibila ca un disc si nu ca un punct.Stelele sunt compuse din plasma ,compozitia lor fiind formata din nuclee de hidrogen si heliu.In plasma stelara se gaseste si:oxigen,carbon,neon si azot,stelele emana si elemente in forma gazoasa.Soarele fiind cea mai apropiata stea de Pamant lumina lui ajungand pe Terra in aproximativ 8 min.pe cand lumina celor mai indeparatate stele din univers ajunge pe Pamant dupa milioane de ani.Stelele au culori diferite,de la rosu intens pana la albastru si alb,aceasta depinzand de temperatura lor.Cele mai reci au culoarea rosie iar cele mai fierbinti au culoarea albastra. In interiorul stelelor au loc diferite tipuri de FUZIUNI TERMONUCLEARE,acestea fiind procese prin care nucleele de atomi din plasma se contopesc unii cu altii pentru a forma nuclee de elemente mai grele eliberand energie sub forma de unde radio,LUMINA,caldura... Jurnal 3-Planete si stele Un aspect care face diferena este acela c stelele au lumin proprie, planetele nu. Soarele este o stea, Pmntul este planet. Dei pe timpul nopii putem vedea i planete luminnd, cum e, de pild, Venus, acestea n fapt reflect lumina transmis de Soare. Stelele ntrein reacii nucleare ce ard hidrogenul n interiorul acestora, planetele nu. Pentru ca o stea s aib o temperatur suficient de ridicat pentru a arde hidrogen, trebuie s aib o mas foarte mare, de cel puin 75 de
Page 3
Formarea profesorilor de matematic i tiine n societatea cunoaterii

Investete n oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritar: 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie:1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare Titlul proiectului: Formarea profesorilor de matematic i tiine n societatea cunoaterii Cod contract: POSDRU/ 87/1.3/ S/ 62534 Beneficiar : Inspectoratul colar Judeean Bihor

ori mrimea planetei Jupiter. Orice corp ceresc de dimeniuni att de mari este considerat o stea. O alt diferen dintre stele i planete const n felul n care acestea se formeaz. Stelele se formeaz din nori de gaz cosmic care colapseaz sub influena forei de gravitaie; planetele se formeaz din praf ori/i roci cosmice. Jurnal 4-Cometele Cometele poart uneori numele de bulgri de zpad murdari sau "bulgri de noroi ngheai". Sunt compuse dintr-o mixtur de gheuri (ap i gaze ngheate) i pulberi care din anumite motive nu au fost ncorporate n compoziia planetelor cnd a luat natere sistemul solar. Din aceast cauz sunt considerate ilustrate foarte interesante ale istoriei timpurii a sistemului solar. Dezbatere privind aparitia Universului.

Intocmit de Grupa III Prof. Cheregi Carmen

Page 4
Formarea profesorilor de matematic i tiine n societatea cunoaterii