Anda di halaman 1dari 2

Argilele. Clasificarea argilelor. Originea si evolutia argileleor Argila are un rol determinant in formarea elementelor structurale.

Argilele mineralogice provin din descompunerea lenta a minereului primar cum ar fi: micele, amfibolii, piroxeni si o seria de de silicati secundari cu oretea cristalina noua, deosebita de a silicatilor primari. Principalii constituenti ai argilei: silicatii de aluminiu, mai mult sau mai prtin hidratati. In functie de cantitatea de siliciu raportata la cantitatea de aluminiu raportul molecular R=Sio2/Al2O3 variaza intre 2 si 5 si ajuta la caracterizarea tipurilor de argila. Argilele prezinta o structura fina cristalina, in foite, asezate la anumite distante caracteristice pentru un anumit tip, particulele de argila au dimensiuni f mici aprox 0,1 microni. Chiar daca au particule foarte fine, cu incarcare eletrica, iar pentru cateva dintre ele distantele foarte mici dintre foite le permit sa absoarba molecul de apa si divesi ioni. Elementele structurale rezultate in urma fragmentarii solului cu textura luto-argiloasa au stabilitatea mecanica mare dar in contact cu apa se defac usor. Se disting 4 tipuri mari de argila caracterizate prin diferite proprietati: Caolinitul, mai sarac in siliciu, da proprietati coloidale putin accentuate, foitele sunt fixe, apropiate vizavi de altele, si nu pot fixa apa sau cationii in intervalul lor; posibilitatile de umflare si puterea de aborbtie sunt reduse. Montmorilonitul, mai bogat in siliciu, are proprietati coloidale, absoarbe apa si fixeaza cationii, este foarte putin marcat; foitele mai distantate decat la colinit, formeaza elemente structurale mai stabile decat argilele negonflabile de tip caolinit. Ilitul, acest grup cnt mai multe tipuri de argila, sunt la fel de bogate in siliciu, proprietatile ilitului sunt intermediare intre cele doua categ de mai sus. Cateva elemente arata o putere de umflare remarcabila iar cateva din contra fixa. Huma este caracterizatade o structura fibroasa sau in foite lungi, este bogata in magneziu. In afara de aceste studiile recente au aratat k mai exista in soluri o mare varietate de minerale, mai mult sau mai putin apropiare de aceste 4 tipuri. Clasificarea argilelelor d.p.d.v. al structurii: Clasificarea se bazeaza in esenta pe structurile lor chimice si microcristaline: Structura de folie tipul de foita cel mai simplu este al caolitului si se contituie din: pe osuprafata de tetraedru de siliciu asamblata impreuna pe un varf cu intermediu atomilor de oxigen, ansamblul format fiind sub forma unei retele hexagonale pe o suprafata de octaedru de aluminiu. Cei 6 incarcati negativ sunt echilibrati de ce 6+ ai suprafetei tetraedice. Ilitul si montmoriolitul ofera un complex de foite sub forma a doua suprafete tetraedice de siliciu inghesuite si o suprafata octaedrica de aluminiu. Alte argile sunt numite trioctaedrice, exemplu: talcul sau cloritul. Suprafata octaedrica nu este compusa din cationi intervalenti ca si Al3+ sau bivalenti ca si Mg2+, 3Mg2+, totalitatea cationilor este luata in acel momunt de Mg. Marimea foitelor este un criteriu important, aceasta marime poate fi constanta sau variabil. Substituirea in stare, incarcate electronic. Substtuirea de atomi poate fi ori in stare tetraedica, ori in stare octaedrica. Substiuirea explica proprietatile electroionice ale

argilelor si capacitatea de schimb cationic, precum si capacitatea de fixare a ionilor intre foite. Originea si evolutia argilelor Informatii despre origine argilelor au fost obtinute prin inventarierile in mai multe zone sau prin incercarile de sinteza efectuate in laborator in diferite conditii. Separand originea reziduala a argilelor, prin solubilizarea si eliminarea a catorva elemente minerale complexe, cum ar fi bazele, se constata ca, la origine, rezulta o alterare completa cu eliberare de elemente constituente ale mineralelor. Originea reziduala. Acest caz se aplica la alterarea filosilicatilor in climat temperat. In acelasi timp ce moleculele se fragmenteaza, ele evolueaza pierzand potasiu. Ceste alternari se prduc in mediul caracterizat de o aciditate crescatoare, montomoriloniful este instabil in mediu foarte acid, acest tip de alterare produce poarte rar acest mineral. Originea formatiei noi, acest tip de argila este in cur de transformare. Elibereaza complet elementele constituente, in starea de ioni sau geluri coloidale, care se organizeaza in argila in diferite tipuri, care ddifera de conditiile de mijloc, de reactia si natura ionilor bazici in solutie care joaca un rol esential in formarea retelei cristaline.