Societatea perfecta

c Societatea perfectad propune d efinirea unui sablon, a unei societati perfecte pentru ca este esential a stii care este id ealul spre care se tind e. In conformitate cu trasaturile generale ale acestei societati perfecte se vor constata d iferentele d intre aceasta si realitatea si pe baza acestora vor fi elaborate d iferite metod d uniformizare a relitatii cu id e e ealul cerut. Omul este tinta unei intregi serii d constrangeri care in problema e evolutiei societatii spre perfectiune trebuie priviteb ca si variabile d ate, fixe functie d care se pot emite strategii aplicabile. In mod evid e ent trebuie sa se faca d iferenta intre id ealul spre care se tind si realizabilul d punct e in d ved e ere uman. Sunt enuntate cateva trasaturi ale societatii perfecte fiind puse in corelatie d irecta cu realitatea ce ne inconjoara. Societatea actuala apare structurata in d iferite categorii sociale cum sunt: cei bogati ce se pot bucura d toate inlenirile, cei ce tind spre e starea mai sus mentionata, oameni cu venituri mod este si saracii. La nivel social se constata unele actiuni, uneori periculoase pentru evolutia societatii, exercitate d clasa superioara pentru a-si pstra si e chiar imbunatati starea. De cele mai multe ori acestea contravin intereselor celor apartenenti la clasele inferioare lor, neputand d uce societatea spre un nivel superior in nici un caz. Astfel se cotureaza o trasatura a societatii perfecte si anume ca aceasta tind spre atingerea scopurilor tuturor, nu e numai ale unei categorii sociale. Oricare cetatean, ind iferent d varsta, e sex, rasa nu trebuie marginalizat ci trebuie sa aiba sansa unei existente care sa-i ofere satsfactii. De-a lungul timpului omenirea a fost martora la formarea si mai ales aplicarea unor id eologii d intre care se pot aminti: socialismul, capitalismul, liberalism. S-a constatat ca aplicarea unei id eologii a d la rezultate us uneori chiar d iferite d aca aacest lucru a avut loc in locuri d iferite, asupra d iferitelor tipuri d comunitati. e Scopul unei societati este acela d a satsface cat mai bine cerintele e si d a ad e ministra banii astfel rezultati intr-o maniera prod uctiva. Nu putem atribuin astefel puterea economica nici prod ucatorului, nici consumatorului, d aici venind d e iferenta intre socialism si capitalism.

In socialism s-a promovat i eea proprietatii comune cat si cea a puterii ata e proprietatea capitalului si controlul pietii. In timp s-a constatat proasta aplicabilitate in practica a acestora ove in u-se ca piata concurentiala ce face loc initativei este mult mai pro uctiva. De cealalta parte capitalismul prezinta si acesta unele neajunsuri caci este intot eauna nevie e interventia statului prin actiuni e genul protectiei sociale sau protectia me iului. Constatam ca nu traim intr-o era a octrinei ci una in care eciziile trebuie luate in functie irecta e caracteristicile economice si sociale ale cazului in speta - o era a ju ecatii practice. Societatea perfecta nu impune o negare completa a i eologiei caci aceasta asigura un plan bine efinit e actiune ci oar promoveaza o corelatie cu realitatea si i eea ca uneori trebuie renuntat la i eile practic inaplicabile. Esenta societatii perfecte consta in i eea ca fiecare membru trebuie sa aiba reptul la o existenta multumitoare. In mo evi ent apar si iferentierile functie e nivelul e pregatire al fiecaruia. Se cere insa asigurarea unui nivel care sa permita ficaruia sa accea a pe o treapta superioara aca oreste acest lucru si poate. Principalul impe iment ce sta in calea realizarii acestor ezi erate este saracia. Pentru a elimina neajunsurile principala meto a este a ucerea societatii intr-un proces e ezvoltare constant. Societatea trebuie sa sustina si latura nepro uctiva a ei si anume copii, pensionari si cei inapti pentru munca. Societatea perfecta nu presupune istribuirea egala a veniturilor caci acest lucru este contravenient naturii umane ar trebuie sa asigure fiecaruia functie e nivel un venit optim pentru o existenta normala. Se isting urmatoarele caracteristici ale societatii perfecte: locuri e munca pentru fiecare, ezvoltarea economica in general, sustinerea celor cenu se pot intretine, reptul la un nivel e ucational minim pentru toti, posibilitatea e castig functie e nivelul fiecaruia. Societatea perfecta presupune un loc e munca pentru fiecare. Acest lucru in realitate intampina o serie e ificultati: caracterul relativ constant al cererii agregate, creasterea continua a cererii e locuri e munca. Principalele mo alitati e control a acestui ezechilibru sunt: sca erea obanzilor, interventia statului cu ajutorul impozitelor, sca erea ratei bugetului pentru crearea e locuri e munca, toate aceste masuri trebuie luate numai in perioa e e recesiune sau criza economica altfel ucan la aparitia speculatiilor si ezechilibrelor.

S-a constatat ca somajul si inflatia sunt ezechilibre care stau in calea unei societati sanatoase. Ele sunt legate e o serie e inter epe ente caci ajungan u-se la o acoperire totala a cereri e locuri e locuri e munca, eci eliminarea somajului se atinge un nivel inflationist e proportii. Impotriva inflatii se a opta masuri ce presupun mentinerea unui anumit nivel al somajului ea putan fi ajutata cu ajutorul acestuia. Somajul prezinta si elemente pozitive pentru unii caci atorita acestuia pot controla piata muncii. Inflatia nu are nici un element pozitiv afectan in general pe cei cu venituri fixe si omeniu bancar. Din punct e ve ere al societati perfecte inflatia si somajul trebuie re use ambele complet ar apare conflictul i eal-realizabil. Este posibila oar o optimizare a raportului inflatie-somaj. Se intalnesc situatii in care eficitul bugetar nu este consi erat un ezechilibru. De fapt echilibrul bugetar nu este practic cerut in nici o economie, neansemnan ca trebuie tratat cu in iferenta. Deficitul se atoreaza unei serii e cheltuieli publice: cheltuieli fara un scop anume, fara a fi necesare e exemplu cheltuielile in intrepri erile cu surplus e estinate actiuni statului si guvernarii, cheltuielile personal, cheltuielile estinate extin erii in viitor a bunastarii generale. Doar cea e-a treia categorie este pozitiva caci aceasta poate fi privita ca o invetitie cu rezultate in timp. Astfel pe fon ul unei bunastari ecinomice eficitul este un lucru normal . Societatea perfecta impune promovarea e cheltuieli publice functie e viitoarele foloase a use si posibilitatea recuperari lor in timp. E ucatia si progresul economic se afla in inter epen enta. E ucatia terbuie privita ca o investitie in resuresele umane al carui profit apare in timp. E ucatia a evenit in timp o con itie necesara a progresului. In pro uctia in ustriala e masa nu era nevoie e e ucatie ar o ata cu aparitia tehnologiilor mo erne, a esignului nivelul e pregatire si e ucational superior a evenit o con itie necesara. E ucatia si linistea sociala se afla in legatura: e ucatia permite ascensiunea pe o treapta sociala superioara ignoranta uce la limitare, munca grea conflicte sociale. Societatea perfecta impune accesul tuturor la un nivel minim e ucational. E ucatia este o con itie necesara a emocratiei. Oamenii cu nivel scazut al e ucatiei nu pot eci e corectitu inea masurilor aplicate lor rezultan manipularea lor. Cei cu o e ucatie soli a nu pot fi usor controlati neacceptan un sistem ictatorial.

In realitate accesul la e ucatie este con itionat e posibilitatile materiale unitatile e invatamant fiin struturate: unitati particulare si unitati e stat. Societatea perfecta trebuie sa impuna un nivel elementar al e ucatiei si pentru aceasta este nevoie e forta coercitiva si eliminarea epen entei e veniturile personale. Economia e piata presupune libera manifestare a agentilor economici in functie e puterea e cumparare (cererea totala). In acelasi timp e pro uctie astfel aceasta cerere se afla in legatura cu procesul inchizan u-se cercul. Acest sistem poate functiona liber insa apare nevoia controlului in partea statului atorita unor factori ereglatori si auto estructivi. Actiunile statului vin in: nevoia e protectie a me iului, nevoia e protectie a celor in sectorul pro uctiv, ten i nta e expunere pe piata a bunurilor necorespunzatoare calitativ. Initial sistemul era sursa unor bunuri elementare (alimente, a aposturi, combustibili) ar in timp s-a ajuns la monopoluri, la exploararea consumatorului ceea ce a facut necesara interventia statului. Societatea perfecta presupune concurenta perfecta astfel interventia statului eliminan excesul si a ucan pro ucatorii in concurenta prin favorizarea consumatorului si apelul la masuri coercitive. Societatea perfecta presupune in eplinirea urmatoarelor con itii: necesitatea e asigurare a bunurilor si serviciilor e larg consum cerute, asigurarea ca pro uctia si consumul nu au efect a vers asupra bunastarii curente a publicului, asigurarea ca pro uctia si consumul nu vor afecta generatiilor urmatoare. Aceste trei i ei in realitate intra in contra ictie. Principalele elemente ale poluarii sunt: poluarea aerului si a apei, epozitarea rezi urilor toxice, efectul nociv al unor pro use, poluarea estetica, secatuirea resurselor neregenerabile. Masurile ce trebuie luate in soc perfecta sunt constientizarea acestor evenimente, informarea publicului si actionarea in sensul combaterii lor prin participarea multilaterala. Principalul instrument e protectie a me iului este statul. Statele puternic ezvoltate sunt practic inva ate e emigranti.In realitate unele mari putei in ustriale nu ar rezista fara puterea e munca in exterior.In mo evi ent migratia are consecinte negative caci astfel sunt concatenate popoare si categorii sociale iferite ca rasa sau religie

generan in mo inevitabil conflicte. Migratia trebuie controlata caci poate uce la suprasolicitarea unei anumite economii si implicit la cresterea numarului e someri. In realitate migratia nu poate fi eliminata eoarece este un lucru necesar pentru tarile puterneic in ustrializate cat si pentru cei ce prin aceasta tin spre o existenta mai buna. Astfel statul trebuie sa echilibreze c cererea si c oferta e imigranti si sa mentina un nivel constant al acestui fenomen. Actiunile puterii militare se sustrag in mo evi ent e la regulile impuse e o societate perfecta si caracterului emocratic al acesteia. In SUA e exemplu armata isi fixeaza in mo in epen ent bugetul si mo ul e folosire a acestuia ceea ce implica ten inta acesteia e a eveni o putere absoluta. ve ere al societatii perfecte aceste actiuni sunt Din punct e consi erate perturbatoare eoarece: nu sunt respectate principiile emocratiei, nu este asigurata o istributie pon erata a resurselor. Actiunile armatei sunt comparabile cu influenta oamenilor bogati si posibilitatea lor e a-si hotari o existenta mai buna chiar aca aceasta contravine intereselor generale ale societatii Organizarea este o con itie necesara a unei bune esfasurari a unei activitati, problemele apar insa can isciplina I-a locul gan irii. Este vorba e orinta neanteleasa a unora e a ramana inca rati in sabloane, e a refuza tot ce este nou si schimba or inea prestabilita. Trebuie facuta iferenta intre elementele pozitve a experientei trecute si ceea ce trebuie schimbat. In general ineficienta sistemului birocratic vine in orinta unora e a profita e postura e lea er, e avea cat mai multi subalterni ce genereaza o continua istribuire a sarcinilor. Birocratia este generata e angajari ce nu sunt necesare care I timp uc la o supraincarcare e personal, la ineficienta si implicit la isponibilizari. Societatea perfecta impune eliminarea totala a acestui sistem care ingreuneaza buna esfasurare a activitatii economice. Economia i eala presupune existenta unei multicooperari intre popoere pentru mentinerea starii e pace. Razboiul este una i n cele mai grave erori a umanitatii tragan societatea prea mult inapoi. Dezvoltarea si progresul economic in general este cea mai buna cale e a elimina conflictele. Pe langa aceasta pro uctia e arme si istribuirea lor catre tarile ce constituie focare e conflicte trebuie controlata. Cel mai in masura organ e control in acest caz este statul.

O solutie propusa e societatea perfecta este internationalizarea ce va uce la re ucerea conflictelor intre natiuni. Ten inta spre internationalizare este astazi in crestere precum si actiunile impotriva razboiului. Pe langa aceste avantaje sunt o serie e actiuni care trebuie corelate la nivel international cum ar fi combaterea somajului sau re ucerea poluarii. Se tin e spre crearea unui organ transnational care sa evina echivalentul statului in comunitatea unica nou formata. Este cunoscut ca in trecut au existat o serie e state ce au ominat altele inferioare inpct e ve ere economic social si militar. O ata cu revolutiile in 1989-1990 imperialismul a luat sfarsit la nivel mon ial. In prezent marile puteri pun accentul pe o ezvoltare economica interioara nu exterioara, ele vazan in colonii un impe iment, echivalentul unui sector nepro uctiv al in ustriei. Scin area a avut insa efecte ngative caci in ciu a obtinerii in epen entei statele in speta au inregistrat osca ere catastrofala a nivelului e trai. O ata eliberate provinciile au fost puse in postura e a asigura o sarcina eosebit e grea si anume autoguvernarea. Cum era e asteptat multe in ele au at gres fiin inva ate e saracie si mizerie. Observam eci ca influenta statului colonizator nu trebuie sa inceteze o ata cu scin area caci o societate perfecta implica o istribuire relativ omogena a progresului general. In plus in cazul nereusirii iesirii in saracie acezte zone evin focare e conflicte si ezor ine sociala, somajul, inflatia. O ata cu incetarea c paranoiei impotriva comunismului ajutorul nu mai poate veni ecat in compasiune pentru cei saraci si pentru eliminarea conflictelor ce efavorizati sunt pot izbucni. Eliminarea razboiului si ajutrarea celor con itii necesare ale societatii perfecte. Cum spuneam societatea este impartita in oameni bogati, oameni cu venituri mo este si saraci. Influenta primilor este foarte usor e vazut si aceasta nu poate fi combatuta ecat prin actiunile permise e sistemul emocratic, e exercitarea repturilor emocratice a celor multi pentru a crea o existenta mai buna. Societatea perfecta cere o exprimare cat mai aproape e a evar a vointei emocratice. Punctul nevralgic al societatii perfecte nu-l constituie emocratia ci o emocratie imperfecta, numai atunci can se va vota la o aceasta societate putan sa-si capacitate aproape e acea maxima atinga scopul. Am urmarit trasaturile unei societati perfecte la nivelul mai multor ramuri ale economiei. Pentru ca i eile acestea sa fie utile nu trebuie ecat sa se faca iferentierea clara intre utopic si realizabil si sa se i entifice

elementele realitatii ce nu se inc reaza in stan ar ele impuse alaturi e elaborarea unor strategi in urma carora societatea reala si cea perfecta sa ajunga la osuprapunere aproape totala.

Vuescu Augustin Gr. 18