Parcul National Cozia

Acest taram muntos, este alcatuit din masivul Cozia apartinand Muntilor Fagaras, o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratu si a Muntilor Lotrului cu masivul Doabra, Calinesti, Brezoi. In spatiul biogeografic din zonele Cozia, Naratu, Doabra si Calinesti se gasesc elemente naturale cu o valoare deosebita sub aspect geologic, fizico- geografic, floristic, faunistic si hidrologic, care ofera posibilitatea cercetarii stiintifice, desfasurarii unor activitati educative, recreative si turismului. Parcul National Cozia include ecosisteme nealterate efectiv de catre activitatea umana, cu specii de animale si plante ,care necesita o protectie stricta , precum si endemisme specifice masivului Cozia sau Romaniei. Masivul Cozia se constituie ca una dintre cele mai reprezentative zone si se poate considera ca un adevarat muzeu in aer liber. Dintre speciile forestiere gorunul realizeaza, pe versantul sudic, cel mai inalt ecart altitudinal 1350 m.- caz unic in tara, fiind o interesanta inversiune de asezare a etajelor de vegetatie, bradul si fagul coborand pana la 300-400 m., aproape de altitudinea la care se situeaza raul Olt in defileu. In unele locuri din Naratu si Foarfeca coexista intr-un amestec aproape intim bradul cu gorunul, iar printre palcurile de molid, apar exemplare de anin de munte, mesteacan de Cozia, salcie pitica, etc. amestecurile si asocierile de tot felul fiind deosebit de interesante si insuficient studiate. Sub aspect floristic, pe un spatiu relativ restrans sunt identificate un numar de 800 de specii de plante (aproape o cincime din flora spontana a tarii ), din care 8,1% specii endemice (5,8% specii endemice Romaniei si 2,3% specii endemice Coziei). Astfel se gasesc laolalta plante alpine, subalpine (lana caprelor,firuta, afinul), plante termofile ( scumpia, pesma, rototelele Coziei), plante endemice (trandafirul de Cozia, macesul argesan ), si plante rare cu regim ecologic critic (iedera alba, floarea de colt, laleaua pestrita). Dintre numeroasele specii de animale mentionam pe cele care apartin faunei strict protejate: ursul brun, lupul, rasul, pisica salbatica, sau rare cum sunt capra neagra, cocosul de munte, corbul, etc. O mentiune speciala pentru fauna mediteraneana, reprezentata prin vipera cu corn si scorpionul carpatic intalnita mai ales in stancariile cu expozitie sudica din zona Turnu si Basarab. Defileul Oltului, parte integranta a Parcului National Cozia se constituie intr-un coridor ecologic, deschis pasarilor in migratia lor spre si dinspre Europa Centrala si de Nord si continentul african. Dintre pasari au fost identificate un numar de 68 specii, iar dintre amfibieni si reptile, tritonul cu creasta, salamandra, soparla cenusie, gusterul. Regimul climatic este specific de munte, caracteristic muntilor josi, cu o etajare a parametrului climatic, functie de altitudine. Se remarca influenta culoarului raului Olt, care favorizeaza patrunderea aerului mai cald dinspre Sud si care asociat cu o insolatie mai pronuntata a condus la instalarea unui topoclimat mai uscat si mai cald in arealele de sud, spre deosebire de cele din N.

si N-V., din calea maselor de ae r mai reci si umede. Temperatura medie anuala de la +10 gr. C pe valea Oltului la 3gr.C la 1500 m. Precipitatii. diferite, functie de altitudine, in zona inalta 1000 1100 mm./ an la 717,5 mm/ an la Calimanesti. Vanturi dominante din N. si N V cu pondere mai mica S. si S-V. La vf. Ciuha Mare 10- 20 m./ s. Parcul National Cozia, se situeaza pe teritoriul administrativ al localitatilor Calimanesti, Brezoi, Salatrucel, Perisani, iar pentru publicul larg interesul principal il reprezinta turismul. Muntii de aici nu foarte inalti (altitudine max. Vf. Cozia 1667.m), au o accesibilitate relativ usoara si indeamna la drumetie si excursii pe multi turisti, masivul Cozia fiind cel mai solicitat. Din puncte ca Turnu, Pausa Salatrucel,Calimanesti, Gura Lotrului, Perisani, pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective, cele mai multe fiind inspre varfurile muntoase. Cum ajungem? E 81 pe sectorul Rm. Valcea Sibiu si drumuri judetene modernizate si nemodernizate pe traseele Calimanesti Salatrucel Cabana Cozia - 27 Km. Calimanesti pr. Lotrisor- Naratu-20 Km. Atracii turistice Zona Parcului Naional Cozia i a vecintilor acestuia este cunoscut ca o destinaie turistic important n Romnia, care prin potenialul ei natural (peisaje, izvoare termale, relief, hidrologie, faun, flor, etc) i antropic (mnstiri, monumente istorice, ), reprezint o destinaie interesant att pentru turitii din ar, ct i pentru turitii din strintate. Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in eviden c un numar de aproximativ 50.000 turiti pe an au vizitat aceast zon, dar numarul lor a crescut foarte mult, chiar s-a dublat in anii 2006-2007. Principalele motivaii fiind: - drumeii, plimbri in natur; - practicarea unor sporturi, organizarea de expediii, tabere si concursuri in aer liber; - vizitarea unor lcae de cult, locuri i monumente istorice; - vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite, (Defileul Oltului, Cheile Lotriorului, Cascada Gardului, Bulzul); - insuirea unor cunostine despre natur (in general elevi si studeni); O parte din vizitatorii care frecventeaz in general locurile mai accesibile de la intrrile in parc sunt sosii in zon pentru tratament balnear n Staiunea Climaneti Cciulata-Cozia. Formele de turism practicabile sunt: 1. Turism montan Cltoriile n natura din zona montan a PNC, pe traseele turistice si potecile marcate, cu vizitarea unor locuri de belvedere, este cel mai specific aspect al turismului n acest parc naional. Programele turistice sunt in general de 1-3 zile. 2.Monahal-istoric. Mnstirile sunt obiectivele cu un important aflux de turiti. Acestea ofer n

anumite limite cazare, mas si ghid de prezentare pentru pelerinii i turistii interesai de obiectivele pe care le viziteaz. Unele mnstiri gzduiesc ateliere de pictur pe lemn sau sticl, sculptur n lemn i puncte de vnzare a unor obiecte cu specific religios. Mnstirile din zon au o vechime foarte mare, acestea fiind in general ctitoriile unor domnitori romni, deci la vremea respectiva au avut i un important rol politic si administrativ. Arhitectura mnstirilor de aici este una specific, a ortodoxiei vechi romanesti. 3. Cultural (etnofolcloric). Zona cultural a localitilor din apropierea PNC pstreaz inc o mulime de elemente specifice comunitilor din mrginimea munilor. O bun parte dintre vizitatorii acestei zone sunt interesai i n realizarea unor filme, fotografii, achizitionarea unor obiecte, realizarea unor monografii, etc. 4. Sportiv Practicarea unor sporturi ( crri, sniu, ciclism, srituri cu parauta, lansri cu parapanta, sporturi nautice, etc,.), ctig tot mai muli amatori in zona PNC. 5. Agroturismul i turismul rural. Zonele agroturistice ale localitailor Periani, Sltrucel, Berislaveti, Racovia au un mare potenial turistic, beneficiind de ambiana montan pitoreasc i nepoluat, cu factori naturali de mediu care le recomand ca pe nite interesante destinaii de cunoatere a spaiului rural montan romnesc, a tradiiilor i obiceiurilor culturale, a datinilor strbune, care dau savoare vieii rurale din aceste locuri. 6. Balnear Factorii de cur din staiunea Climneti- Cciulata- Cozia, atrag o mulime de vizitatori care ii completeaz timpul petrecut n zon i cu vizite n PNC. 7. Turismul tiinific. Este reprezentat de o categorie aparte de vizitatori, provenii n general din mediile universitare si academice. Acetia sunt interesai n completarea cunotinelor despre natur pentru realizarea unor lucrari tinifice. 8. Turismul pentru reuniuni i congrese. n staiunea Climneti-Cciulata-Cozia se organizeaz o mulime de simpozioane, cursuri de perfecionare i pregtire, workshop-uri, olimpiade, etc, cu participani din ar i strintate. O parte dintre aceste programe au n completare i ieiri n natura din zona PNC pentru vizitarea unor obiective (ex. vizitarea cascadei de pe Valea Lotrior) sau a mnstirilor (ex. Vizitarea Mnstirii Stanioara). Principalele atracii turistice antropice Castrul Arutela- cu vestigii romane construite pe o veche aezare dacic, situat pe malul stng al Oltului n Poiana Bivolari (odinioar o mare bivolrie domneasc). n prezent se menin urme ale castrului i termelor romane construite de arcaii sirieni din armata roman, precum i o poriune a vechiului drum roman, pavat cu piatr cioplit. n urma spturilor arheologice au fost gsite inscripii de pe vremea mprailor romani Hadrian (117-118 d.h.) i Antoninu Pius (138161 d.h.); ntreaga fortificaie care era mai ampl a fost distrus de o mare inundaie a Oltului fiind conservat i reconstituit n prezent; lng ruinele romane se afl izvoarele i puul cu ape termale de la Bivolari. Masa lui Traian: un promontoriu stncos ce prelungete Muchia lui

Teofil pn n albia Oltului; n prezent apare doar c o mic insul ieit din apele lacului de acumulare Turnu. Legenda spune c aici ar fi luat masa mpratul Traian n timpul campaniei de cucerire a Daciei. Tradiia popular local mai pstreaz i numele de Masa lui Mihai, care i el s-ar fi oprit aici n drumul su spre Transilvania. Dimitrie Bolintineanu a fost inspirat de acesta stnc cand a scris n 1846 poezia Cea din urm noapte a lui Mihai cel Mare, alturi de poezia Umbra lui Mircea la Cozia. Castrul Pretorium: situat pe partea stng a Oltului lng satul Copaceni- Racovia cu dou construcii monumentale- una pe malul Oltului cu caracter de aprare i alt construcie pe terasa superioar a Oltului, o adevarat aezare roman fortificat. Reeaua de castre romane din apropierea Masivului Cozia se integra n vechiul sistem de aprare roman- Limex Alutanus. Monumente Istorice Medievale: Mnstirea Cozia situat n oraul Climneti, pe malul drept al Oltului, loca de clugri cu hramul- Sf. Treime. n secolul al XIV-lea (20 mai 1388) apare consemnat hotrrea lui Mircea cel Mare de a ridica o mnstire, la locul numit Climneti-Cozia pe Olt aa cum reiese din Codicele Mnstirii Cozia. Ctitorie a marelui voievod cu o arhitectur deosebit, mnstirea este locul de veci al marelui voievod, alturi de mama lui Mihai Viteazu. Bolnia (spitalul) Mnstirii Cozia- construit n sec. Al XVI-lea, unde inc de la nfiinare iau vindecat suferinele o mulime de bolnavi, att romni ct i strini. Mnstirea Turnu- lca de clugri cu hramul Intrarea Maicii Domnului n Biseric, pentru Biserica veche i Schimbarea la Fa pentru biserica nou, ctitorite n secolul al XVIII-lea; Schitul Ostrov- ora Climneti, ctitorit n secolul al XVI-lea cu hramul Naterea Maicii Domnului; Mnstirea Stnioara- loca de clugri, ctitorit n secolul al-XVII-lea; Mnstirea Frasinei- comuna Muereasca, ctitorit n secolul al XVIII-lea, lca de clugri cu hramul Naterea Sf. Ioan Boteztorul pentru biserica Veche i Adormirea Maicii Domnului pentru biserica nou. Este un mare complex monahal; Mnstirea Cornet- localitatea Clineti, loca de clugri cu hramul Tierea capului Sf. Ioan Boteztorul sec . XVI-lea Biserici monumente istorice medievale: Pua (sec. Al XVII-lea), Biserica Veche Climneti (sec al XVI-lea); Biserica Scueni- replica n miniatur a Mnstirii Cozia (sec. Al XV-lea); Biserica Proieni, Biserica Clineti. Locuri istorice: satul Pripoare, comuna Periani. Unii istorici consider c aici se gsete trectoarea Posada, loc unde otile conduse de domnitorul muntean Basarab I au nvins armata lui Carol Robert de Anjou (9-12 ianuarie 1330), consfinind ntemeierea statului de sine stttor ara Romneasc. Cetatea lui Vlad Tepe- situat pe Valea Biaului- punct fortificat. Valea Biaului, este o denumire ce provine de la ocupaia vechilor locuitori care locuiau odinioar aicibiai. Acetia se ocupau cu cutarea aurului.

Dealul viilor Jiblea Veche, cumetoh al mnstirii Cozia i vii n terase; cultur de vi de vie din vremea voievozilor situat la cea mai nalt altitudine din ar. Trasee turistice SITUAIA TRASEELOR TURISTICE DIN PARCUL NAIONAL COZIA 1. Gara Turnu (310m)-Curmatura la Troita (673 m.)-Muntele Scortaru-Muchia Turneanu-Cabana Cozia (1573). Diferen de nivel 1263 m. Timp de mers 5-5 1\2 ore. Marcaj : band roie. Traseu dificil iarna pe zapada. 2. Gara Lotru (317m)-Vrateca-Muchia Urzicii- Stna din Rotunda-Vf. Cozia(1668m). Diferen de nivel 1351 m. Timp de mers 4-5 ore. Marcaj : band albastr. Traseu dificil iarna pe zapada. 3. Gara Turnu (310m)-Pietrele Roiei ( 750 m.)- Muchia Turneanu-Vf. Cozia(1668). Diferen de nivel : 1358 m. Timp de mers 5-5 ore.Marcaj : triunghi rou, apoi band roie. Traseu dificil iarna pe zapada. 4. Mnstirea Stnioara (720m) - Muchia Vladesei-Durduc (1568m)Vf. Cozia (1668m).Diferen de nivel 948 m. Timp de mers 4-5 ore.Marcaj : band albastr. Traseu dificil iarna pe zapada. 5. Vf. Cozia (1668m)- Curmtura Mocirle ( 1427m.)- Vf. Omul (1558 m.) Muchia irul de Pietre- Satu Pripoare (520m). Diferen de nivel 1148 m. Marcaj : cruce roie. Timp de mers 3-4 ore. Traseu dificil iarna pe zapada. 6. Brezoi (640m)- Valea Dneasa Poiana Tarsa (1280m). Diferen de nivel 940 m. Marcaj : punct rou. Timp de mers 3-4 ore. Traseu dificil iarna pe zapada. 7. Gura Lotrisorului (300m)- Valea Lotrisorului- Poiana Tarsa (1280m). Diferen de nivel 980 m. Marcaj : band albastr. Timp de mers 2-3 ore. Traseu relativ usor. 8.Castrul Roman Arutela (300m)- La Troita- Mamastirea Stanisoara (720m). Diferen de nivel 420 m. Timp de mers 2-3 ore. Traseu relativ usor n orice sezon. 9.Brezoi (640 m.) Vrful urudan Vrful Poiana Sulia Valea Clineti- sat Clineti (340 m.). Diferen de nivel 300 m.Timp de mers 4-5 ore. Traseu relativ uor n orice sezon. Parcul National Buila Vanturarita

Parcul Naional Buila-Vnturaria, viitor sit al Reelei Ecologice Europene Natura 2000, a fost nfiinat prin HG 2151/2004 i este administrat de ctre RNP Romsilva n parteneriat cu Asociaia Kogayon. Este cel mai mic parc naional din Romnia, cu o suprafa de 4186 ha, fiind situat n Judeul Vlcea, n sudul Munilor Cpnii, pe teritoriul localitilor Costeti, Brbteti i Bile Olneti.

Parcul cuprinde creasta calcaroas liniar a Masivului Buila-Vnturaria, cu o lungime de cca 14 km, de la vest de Cheile Bistriei vlcene, pn la est de Cheile Olneti (Folea), creast dominat de cele dou vrfuri care dau numele masivului: Vrful Buila (1849 m) i Vrful Vnturaria Mare (1885 m). Masivul prezint caracteristicile specifice reliefului carstic, cu numeroase forme exocarstice (chei, abrupturi calcaroase, doline, cmpuri de lapiezuri, grohotiuri calcaroase, hornuri, ace, strungi) i endocarstice (peteri i avene). Datorit caracterului de insularitate i accesibilitii dificile, n masiv s-au pstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului natural: habitate naturale, pduri virgine, numeroase specii ocrotite ale florei i faunei, situri mineralogice i paleontologice, peteri. Un element de atracie i valoare suplimentar al parcului l constituie existena n perimetrul acestuia sau n imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mnstirile Arnota, Bistria, Horezu, Frsinei, schiturile Ptrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu, Jgheaburi, bisericile fostelor schituri 44 Izvoare, Ppua, Peri, bisericile rupestre din Petera Liliecilor, bisericile din localitile din zon, precum i tradiiile, obiceiurile i arhitectura tradiional din satele de la poalele muntelui. Obiective turistice naturale de interes, n parc pot fi vizitate: Cheile Bistriei Cheile Costeti Cheile Cheia, unele dintre cele mai nguste i slbatice sectoare de chei din ar Cheile Olneti Valea Otsului Petera Liliecilor (Sfntul Grigore Decapolitul) de la Bistria Petera Urilor din Cheile Bistriei Dolinele din Muntele Arnota Poiana cu ghiocei bogai (Leucojum vernum) de la Prislop Arcada natural Casa de Piatr de la Ptrunsa Rezervaia de tis de la Cheia Poienile cu orhidee din Valea Cheia Peterile din Cheile Cheii: Petera cu Lac, Petera Laleaua Verde Petera Arnuilor din Cheile Olneti (Folea)

n imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate: Rezervaia Natural Muzeul Trovanilor Costeti Rezervaia Natural Sltioara Rezervaia Natural Mlatina Mosoroasa din Bile Olneti

Pestera Caprelor Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii Masiv Buila _Vanturarita, in bazinul sup. al Pr Cheia Mtii Stogsoare alt. 950m. Diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase, fosile de urs si hiena de pestera. Cum ajungem? Din D.N. 64 A Rm. Valcea Olanesti in dreptul satului Cheia, cca 16Km pe drum modernizat si forestier, apoi poteca nemarcata pe mal stg. al pr. Cheia pana in Cheile Cheii. Pestera Munteanu-Murgoci Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii Masivul Buila Vanturarita ,muntele Stogsoare ,bazinul sup. al Pr. Cheia la alt. de 930m Adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din jud. Valcea, resturi fosile de urs de pestera. Cum ajungem? Din D.N. 64 A Rm. Valcea Olanesti, in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km. pe drum modernizat si forestier , apoi poteca nemarcata pe mal stg. al pr .Cheia pana in Cheile Cheii. Pestera cu Lac onument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii ,Masivul Buila Vanturarita, bazinul sup al Pr. Cheia, muntele Stogsoare ,alt. 990 m. Adaposteste un lac de cca 10 mp. si cu adancime de 3 m. in unele puncte . Puncte fosilifere si fauna cavernicola. Cum ajungem? Din D.N. 64 A- Rm. Valcea- Olanesti , in dreptul satului Cheia, cca. 16 km pe drum modernizat si forestier, apoi poteca nemarcata pe mal stg . al pr. Cheia pana in Cheile Cheii . Pestera Pagodelor Pestera cu Perle Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii ,Masivul Buila Vanturarita, bazinul sup. al Pr. Cheia , muntele Stogsoare, la alt de 1100 m. - Se remarca prin prezenta unor concretiuni calcaroase de marimea si forma perlelo si prin prezenta fosilelor de urs de pestera. Cum ajungem? Din D.N. 64 A- Rm. Valcea- Olanesti , in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km pe drum modernizat si forestier, apoi poteca nemarcata pe mal stg. al pr. Cheia pana in Cheile Cheii . Pestera Clopot

Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii, Masivul Buila Vanturarita, bazinul sup. al Pr. Cheia ,la est de muntele Stogsoare si alt. de 1050 m. - Cele mai mari stalagmite din Jud. Valcea. Cum ajungem? Din D.N. 64 A- Rm. Valcea- Olanesti , in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km pe drum modernizat si forestier ,apoi poteca nemarcata pe mal stg . al pr. Cheia pana in Cheile Cheii Pestera Rac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii Masivul Buila Vanturarita, Muntele Stogsoare si alt. de 925 m. - Fosile de urs de pestera. Cum ajungem? Din D.N. 64 A- Rm. Valcea- Olanesti , in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km pe drum modernizat si forestier ,apoi poteca nemarcata pe mal stg . al pr. Cheia pana in Cheile Cheii. Pestera Arnautilor Monument al naturii(Speologic) situat in Mtii Capatanii ,Masivul Buila Vanturarita, bazinul sup. al Pr. Olanesti,in Cheile Manzului ,la alt. de 1000m. - Adaposteste puncte fosilifere si fauna cavernicola . Cum ajungem? Din Baile Olanesti ,pe drumul forestier de pe valea pr Olanesti, amonte cca 20 km. in Cheile Manzului. Pestera Liliecilor Monument al naturii (Spelogic) situat in Mtii Capatanii Masivul Buila Vanturarita ,bazinul sup al Pr. Bistrita ,la Alt.de 850 m. - Au fost identificate un numar de 5 specii de lilieci. Cum ajungem? Din D. N. 67- Rm. Valcea Tg. Jiu pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita , poteca de acces betonata si cu balustrade metalice Pestera Valea Bistrita Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii , Masivul Buila Vanturarita. Bazinul sup. al Pr. Bistrita, alt. 830 m. - Adaposteste fosile ale ursului de pestera si urme ale culturii Cotofeni. Cum ajungem? Din D.N. 67 Rm Valcea Tg. Jiu , pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita , pe drum forestier pe valea pr. Bistrita cca 1,5 km . Avenul Piciorul Boului Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Fagaras ,la S-Vest de Vf. Prislopul si alt. de 1600m. -Forme specifice in depozite de dolomit si marmura.

Cum ajungem? Din drumul european E. 81, in dreptul localitatii Caineni, pe malul stg al raului Olt, din satul Cainenii Mari, pe drumul forestier de pe valea Satului,iar apoi pe poteca nemarcata, pe firul de vale pana la Stana din Valea Cotilor si de aici catre Saua Prislop Rezervaia natural Muzeul Trovanilor n suprafaa de 1,1 ha. Rezervaia Muzeul Trovanilor are ca principal scop protejarea formaiunilor geologice denumite trovani, fiind situat pe teritoriul Comunei Costeti. Din punct de vedere tiinific, zona este valoroas prin faptul c aici apar cei mai reprezentativi trovani, ntr-o densitate foarte mare i n plus, aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen.. Trovantii sint cimentari pe nisip care au, de regula, forme sferice. Cum ajungem? - DN 67 (Ramnicu Valcea Targu-Jiu), in satul Costesti, comuna Otesani, la aproximativ opt kilometri de orasul Horezu Rezervaia Natural Piramidele din Valea Stncioiului, cu o suprafa de 12 ha, este o rezervaie geologic datorit varietii deosebite de forme sculpturale pe pietriuri si nisipuri, cimentate pe marne i argile. Este situat n Subcarpaii Getici (subdiviziunea- Subcarpaii Vlcii), mai exact n cartierul Goranu al Municipiului Rmnicu Vlcea. Aici apele de siroire, rezultate din ploi si din topirea zapezilor, au creat unele masive piramidale de pamant, turnuri gigantice de 80 m naltime. De asemenea, aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m n versantul vaii, creand forme cu aspectul unor imense tuburi de orga. Cum ajungem? - Din cartier Goranu , pe linia de centura a drumului E. 81 ,pe drum modernizat pana la confluenta pr V. Stancioiu cu raul Olt , si de aici pe poteca nemarcata cca. 300m Rezervaia Natural geologic Ocnele Mari are o suprafa de 15 ha. Rezervaie natural situat pe teritoriul oraului Ocnele Mari, n bazinul prului Srat, afluent de pe dreapta al rului Olt. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovani. Rezervaia paleontologic Goleti are o suprafa de 10,0 ha. Este situat n comuna Goleti, sat Poienia n bazinul prului Smnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate i, impresiuni ale unor frunze de plante (ulm, salcie, mesteacn, tei, pin, molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. Rezervaia Natural Piramidele de pmnt de la Sltioara cu o suprafa de 10,5 ha. Este situat n comuna Sltioara, fiind prezente o varietate de forme sculpturale, conglomerate, nisipuri, pietriuri slab cimentate create prin aciunea a numeroase organisme toreniale.

Rezervatia naturala Caldarea Calcescu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang, catre extremitatea estica, la obarsiile Pr. Lotru. si alt. cuprinse intre 1850 la 2295 m. Conserva habitate de tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron sp.si de pajisti alpine, bogate in specii de Nardus. Valoare peisajistica dosebita a reliefului, care include in circurile glaciare, lacurile glaciare Calcescu ( 3,2 ha si 9,3 m.), Pencu,Vidal si Pasari. Elemente deosebite ale florei salbatice include, pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si floarea de colt, ghintura etc iar din fauna ursul brun, capra neagra, cocosul de munte. Cum ajungem? De la localitatea Voineasa pe D.N. 7 A pana la Obarsia Lotrului de aici pe drumul forestier de pe Valea Lotrului superior cca 7Km. si continua pe poteca cu marcaj turistic . De mentionat ca accesul se poate face si dinspre Petrosani sau din alte directii, atat pe trasee turistice cu marcaje sau fara marcaje. Rezervatia naturala Iezerul Latoritei Rezervatie naturala mixta situata in partea de vest a Mtilor Latoritei , in bazinul superior al Pr. Latorita si alt cuprinse intre 1350- 1700 m. Conserva relieful de excavatie generat de larga dezvoltare a ghetarului Muntinu,lacurile glaciare (Iezerul Latoritei 0,8 ha , 1,5 m. adancime situat la cea mai joasa altitudine din tara-1530 m.),cascadele si zonele cu turbarii active (in care predomina musciul de turba Sphagnum). Cum ajungem? : Din D.N.67 C Brezoi- Voineasa se urmeaza soseaua catre satul Ciunget ,se continua cu drumul de pe valea Latorita (partial modernizat ), cca. 30 km., inspre lacurile Petrimanu si Galbenu. De la coada lacului Galbenu se urmeaza poteca nemarcata ,in susul vaii Latorita de Mijloc. Rezervatia naturala Cristesti Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud estul culmii principale dominata de Vf. Cristesti ,la alt . intre 1900 2053 m. Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp.(jneapan si bujor de munte) in care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra. Cum ajungem? : Drum nemodenizat , in susul Vaii Lotrului,,Voineasa Cataracte- Vidra , iar in punctul Gura Vaii Hanesului pe drumul forestier de pe Valea Hanesului si apoi poteca nemarcata. Rezervatia Miru-Bora

Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei, in N-Estul Vf. Bora,la alt. de 1800 2030 m. Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de Pinus mugo (jneapan),din judetul Valcea,unde isi gasesc adapost ursul brun , cocosul de munte. Cum ajungem?: Din D.N. 7 Voineasa Petrosani, la Obarsia Lotrului pe drumul strategic spre Ranca-Novaci, pana in Saua Stefanu,de aici poteci nemarcate. Accesul se mai poate face si dinspre Valea Latoritei sau din alte puncte de pe valea Lotrului,pe drumuri forestiere sau poteci de munte nemarcate. Rezervatia Sterpu Dealul Negru Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului, pe culmea ce separa valea Pr. Voinesita de valea Pr. Pascoaia ,la sud de Vf. Sterpu si la alt. intre 1750 2000 m. Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. ( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun,iar in zonele stancoase, capra neagra. Cum ajungem?: Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr. Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita,iar de aici pe poteca marcata catre Vf. Sterpu . Padurea Latorita Rezervatie naturala mixta situata in Nord- Vestul Mtilor Capatanii, pe versantul nordic al Culmii Tarnovului,in partea dreapta a defileului Pr. Latorita, cu alt. intre 800- 1350 m.- Conserva genofond forestier valoros ,habitat de padure alpina cu Larix decidua (larice,cu exemplare seculare), alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt, bujorul de munte, angelica, ghintura) . Cum ajungem? : Din satul Ciunget ( com. Malaia) pe poteca fara marcaj ,catre Dealul Vatajelul Mare, Saua cu Larice, Izvorul Mierlei, Culmea Tarnovului. Muntele Stogu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii, intre Valea Cheii si Valea Olanesti,cu alt. intre 1200 1493,7m. Conserva forme de relief spectaculoase modelate in calcare masive jurasice, habitat natural de grohotisuri calcaroase cu peste 35 de grote si pesteri, flora cu specii de plante rare( floarea de colt, ghintura, iedera alba ), plante endemice ( Dianhus spiculifolius Linum uninerve ),iar din fauna specii de animale periclitate si rare (ursul brun ,rasul, capra neagra, cocosul de munte, vipera cu corn). Cum ajungem? : Din satul Cheia (Oras B.Olanesti ) pe drum forestier ,in susul Vaii Cheia cca 16 km., apoi poteca cu marcaj turistic pana la poalele muntelui, de aici poteci nemarcate. Padurea Valea Cheii Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii,Masivul Buila Vanturarita, in bazinul hidrografic

superior al Pr. Cheia ,In versantul drept al Cheilor Cheii, la alt. cuprinse intre 900 1300m. Conserva habitat natural de grohotisuri calcaroase ale etajelor montane cu Taxus baccata (tisa),la care se adauga specii de plante rare ( ghintura, floarea de colt,iedera alba, tulichina mare)si plante endemice( Dianthus spiculifolius, Oxytropis carpathica, Linum uninerve). Cum ajungem? : Din D.N. 64 A Rm. Valcea Olanesti ,in dreptul satului Cheia pe drum modernizat si forestier cca 16 km. ,in susul vaii Cheia , apoi poteca nemarcata pe partea dreapta a Pr. Cheia pana in Cheile Cheii Rezervatia Radita - Manzu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii , Munceii Olanestilor, bazinul superior al Pr. Olanesti,(pe Pr. Cainelui -afluent de dr.) si alt. intre 650- 950 m. Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform, din flora salbatica, specii rare ca floarea de colt ,iedera alba , stanjenei, tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare-ursul brun, capra neagra. Cum ajungem? Din Olanesti se merge pe drum forestier ce urca in lungul vaii Olanesti, pana la confluenta cu Pr. Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie . Jnepenisul Stricatul Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului, in zona Vf. Balindru si Stricatul,delimitata de vaile Pr. Balindru, Hoteagu si Pr. Furnica Mare si la alt. de la 1750m la 1950m. - Conserva din flora ,habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din fauna strict protejata si rara ursul brun, capra neagra. Cum ajungem? : Din comuna Voineasa pe drum nemodernizat pana in zona La Cataracte si lacul Balindru ,iar de aici pe drum forestier catre muntele Furnica si Stricatul, apoi pe poteca nemarcata catre Vf. Balindru Mare. Padurea Silea Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic, in bazinul Pr. Silea ,afluent de stg. al Pr. Mamu ,la alt. de 220- 290,5 m. Conserva habitate naturale de gorun si carpen cu exemplare seculare de gorun si specia rara de ghimpe ( Ruscus aculeatus).Din fauna, avifauna este reprezentata prin barza neagra ,ciuful de padure, huhurezul mic ,cucuveaua, sorecarul ,specii care necesita protectie stricta. Cum ajungem? : De la Dragasani ,pe drumul de acces partial amenajat ,catre comuna Lungesti si satul Fumureni si de aici drumuri forestiere si poteci nemarcate Padurea Tisa Mare

Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic, in bazinul Pr.Tisa Mare, afluent de stg .al Pr. Mamu, la alt de 220 la 298m.- Conserva habitate naturale de padure panonica de Quercus petraea si Carpinus betulus ( gorun si carpen), cu exemplare seculare de gorun si specia rara de arbust, Ruscus aculeatus. Tulichina ( Daphne mesereum) la cea mai joasa altitudine din tara. Elemente de fauna , respectiv avifauna care necesita protectie stricta ca ciuful de padure, huhurezul mic, cucuveaua,sorecarul etc. Cum ajungem?: De la Dragasani, pe drum partial amenajat catre comuna Lungesti ,respectiv pana in nordul satului Dumbrava si de aici pe drum forestier in rezervatie. Padurea Calinesti Brezoi (In prezent este inclusa in Parcul National Cozia) Rezervatie naturala mixta situata in flancul sud- estic al Muntilor Lotrului, la alt. cuprinse intre 340m 815m. - Conserva elemente geomorfologice de relief modelat in conglomerate de Brezoi ,deosebit de spectaculoase cu aspect ruiniform ,iar din elementele de flora se remarca prezenta ,la una din cele mai joase statiuni din tara (340 m .) , pentru floarea de colt . Cum ajungem? : Din orasul Brezoi accesul se poate face pe vaile Pascoaia, Doabra ,Betel, Calinesti folosind drumurile forestiere si potecile marcate si nemarcate. Mlastina Mosoroasa Rezervatie naturala botanica situata in Subcarpatii Getici (Subcarpatii Valcii) ,la cca 0,5km. sud de satul Mosoroasa , la altitudinea de 700m. Conserva un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastina mezooligotrofa- muschiul de turba si relictul glaciar Drosera rotundifolia). Cum ajungem? : Din D.N. 64 A. Rm. Valcea- Olanesti,fie in dreptul localitatii Vladesti,sau Pausesti- Maglasi se desprind drumuri comunale nemodernizate catre satul Mosoroasa si catre Dealul Lacul Frumoasei Rezervatia Ocnele Mari Rezervatie naturala geologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii) In bazinul Pr. Sarat, afluent de dreapta a raului Olt si alt. intre 360 440 m. - Conserva microrelief spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanti. Cum ajungem? : Din drumul catre Ocnita , se traverseaza Pr. Sarat si se continua pe drum auto catre Dealul Evantaiul ,apoi pe firul de vale Evantaiul cca. 100m. Pana la Rapa Evantaiul. Rezervatia paleontologica Golesti Rezervatie naturala paleontologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii), bazinul Pr. Samnic la alt. de cca. 550m. Conserva numeroase fosile de vertebrate si nevertebrate de varsta meotiana ,impresiuni ale unor frunze de plante ( ulm, salcie, mesteacan, tei, pin, molid)ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului.

Cum ajungem? : Din D.N. 73 C Rm Valcea C.de Arges ,drum nemodernizat catre satul Poienita cca 10 Km ,apoi poteca nemarcata cca .600m , in versantul drept al vaii Pr. Samnic.