METODE sI TEHNICI DE NVARE EFICIENTA

"Ma straduiesc sa nvat bine!" Este promisiunea fiecarui copil facuta siesi sau parintilor. Decele mai multe ori n sa, acestia se izbesc de un zid care trebuiestrapuns pentru a pasi pe tarmul performan tei, al depasirii siautodepasirii. Apare inevitabil ntrebarea: Cum? Cum sa reusesc? Nu stiu! Nupot! Ct de mult as dori sa fiu ca X! nvata att de usor si are note asade mari! Ca dascali putem identifica si defini problema cu care eleviinostri se confrunta: ei trebuie nvatati cum sa nvete n mod inteligent,eficient si creativ, nu mecanic, ineficient si reproductiv. Noi, cadrele didactice, avem obligatia de a muta accentul " nuatt pe nsusirea de cunostinte, ct mai ales pe nvatarea demetode si tehn ici de nvatare si munca intelectuala, de identificare, de regasire si utilizare a informatiilor, de analiza, sinteza siprelucrare a acestora, n sfrsit pe nvatarea de metode si tehnicide creati vitate, de devoltare a informatiei si de creare de noisemnificatii" ( Pavel Muresan, 1990). OBIECTIVE CONTI METODOLOGCRITERII DE EVALUARE NUT IE TEMAT IC nsusirea siadaptareamnemotehnicilor Mnemoteh Problematizarea Utilizareaconstienta sieficienta au n functie dedisciplina/ ariecurriculara nor tipuri demnemotehnicila Exercitiuindivid o disciplina/arie curriculara ual si ngrup Analizaexemplel or

Mnemotehnici
Tehnica muncii intelectuale se compune din trei mari domenii depreocupare ( Lazarescu, S, 1973): 1. Igiena muncii intelectuale - prescriptii privindalimentatia, odihna, cr utarea si perfectionareaorganismului n cadrul unui regim de efort intel ectual; Organizarea muncii intelectuale - ratianalizarea conditiilor externe ( timp la locul de munca) si aconditiilor externe ( a intereselor, a motivatiei, a starilor emotionale) specifice acestui tip deactivitate; Metodologia muncii intelectuale - descrie metodele, procedeele sau tehnicile cele mai potrivite pentru diversele tipuri de activitate intelectuala.

2.

3.

ncercnd sa sintetizeze explicatiile oferite de specialistii n problematica dezvoltarii memo riei, Pavel Muresan,n lucrarea " nvatarea eficienta si rapida", prezinta o definitie-explicatie asupr a mnemotehnicii:

" Mnemotehnica sau tehnica memorarii artificiale cauta sa organizeze, ntr-un sistem l ogic artificial ,informatiile disparate, pe baza unor principii si procedee ce sevesc la reconstituirea si reprod ucerea lorprecisa. Este vorba de variate sisteme de codificare numerica sau alfabetica a diferit elor categorii de date saucunostinte; modalitati de imaginare a unor asociatii, relatii, transformari, utilizari sa u aplicatii." Exemple de mnemotehnici utilizate: METODA GRUPRII Ct de repede putem memora o lista de termeni? n cteva minute, conditia fiind aceea de a grupa termenii dupa un criteriu ( continut, forma, marimeapartenenta, etc.), chiar si artificial ( grupare dupa litera de nceput, grupare n ordine alfabetica, etc. Ex. Manualul de Biologie clasa a VII-a Afectiuni fizio-patologice ale S.N. ( Sistem Nervos): insuficienta circulatorie cerebrala, infarctul cerebral,hemoragia c erebrala, epilepsia, tumorile cerebrale, encefalitele. Desi afectiunile sunt grupate dupa un criteriu ( afectiuni fizio-patologice), termenii utilizati sunt dificili dememorat si reprodus. Astfel, putem apela la criteriul gruparii n ordine alfabetic a, dupa litera de nceput (literele le pot ordona alfabetic). Rezultatul: E E H I I T ( doua litere E, doua litere I, una H si alta T) Exemplul este relativ simplu, lista de denumiri fiind scurta. Metoda poate fi utilizata cu s ucces pentru o lista lunga determeni. SISTEME MNEMOTEHNICE BAZATE PE LOCALIZARI (" sistemul unei camere", sistemul buzunarului", etc.) Principiul de baza pentru acest sistem l constituie imaginarea unui spatiu ( casa, camera, buzunar, etc.) si localizareafiecarui termen de memorat ntrun loc anume. Este vorba de stabilirea unei relatii logice specifice ntre ceea ce semem oreaza si obiectul din spatiul imaginat. Codul mnemotehnic alfabetic A-Z Lista de cuvinte care trebuie memorata va fi ordonata succesiv, dupa literele alfabetului AZ. Este bine caacele cuvinte care trebuie memorate sa indice un obiect usor de reprezentat mintal. Daca cuvintele ce trebuiememorate pot forma un lant de legaturi logice ntre ele, atunci fiecare cuvnt declanseaza automat reamintireaur matorului. Lista de cuvinte se poate memora prin imaginarea unei povestioare care sa evidentieze a ceste cuvinte.

Ex.: Manualul de Limba si Literatura Romna pentru clasa a VII-a " n literatura moderna, oda poate avea o tematica diversa: limba nationala, divinitate, o personalitate,un eveniment, un ideal, patria, o fapta eroica." Lista de cuvinte cheie o putem aranja n ordine alfabetica: Divinitatea Eveniment Fapta eroica Ideal Limba nationala Patria Personalitate Lista poate fi cu usurinta retinuta daca, ncercam o scurta povestioara. Divinitatea nu este un Eveniment episodic n viata oamenilor iar Faptele eroice ale unor oameni pot constitui Ideal pentru altii , acest fapt fiind semnalat n Limba nationala de multe Personalitati ale Patriei noastre PROCEDEUL ASOCIERII NUMERICE Procedeul se bazeaza pe asocierea cifrelor ( perechi) cu cifre pe care le utilizam foarte des. Trebuie nsa sa avemgrija la ordinea perechilor de cifre. Importanta procede ului consta n acordarea unei semnificatii logice cifrelor sauperechilor de cifre. Ex.: Avem numarul de telefon 0712960930 Se asociaza primele doua cifre cu luna n care m-am nascut, urmatoarele cu vrsta pe care am, alte doua cunumarul autobuzului cu care circul zilnic, etc.
Recomandari ale specialistilor privind prevenirea surmenajului / oboselii intelectuale si a randamentului scolar:

n cursul unei saptamni capacitatea de lucru a celor ce nvata este mai redusa n prima zi si ultima zi, crestetreptat de luni pna miercuri si ncepe sa scada de j oi pna smbata; Perioadele optime de nvatare pe parcursul unei zile de studiu sunt dimineata, nt re orele 8-13 si dupa-amiazantre orele 16,30 21,30 ( obs. - perioadele maxime si minime de productivitate a nvatarii variaza ntr-ooarecare masura de la persoana la persoana n functie de numerosi factori: deprinderi de nvatare, pr ogramulde studiu, capacitatea de concentrare si nvatare, vointa, etc.; Efectuarea vunei pauze de 10-15 minute dupa fiecare 40-50 de minute de concentrare si nvatare ( relaxare sub diverse forme care sa solicite alti centrii nervosi); Altermarea n nvatare a disciplinelor sau temelor mai usoare cu cele considerate mai grele, a disciplinelor cucaracter intuitiv cu disciplinele cu un grad ridicat de abstractizar e; Aplicarea n pemanenta a principiului asolamentului intelectual optim - varierea c ontinuturilor n vederea evitariimonotoniei, plictiselii, dezinteresului si cultivarea a tentiei sporite, vigilentei si interesului fata de ceea ce sepreda, dezbate sau nvat a; Selectia informatiilor care trebuie retinute, apelarea la sisteme mnemotehnnice n cazul informatiilor fara relatiilogice ntre ele; Ceea ce se nvata dupa-amiaza si seara se retine mai bine dect ceea ce se ns useste dimineata; Dupa-amiaza prelucrarea informatiilor si sintetizarea cunostintelor se realizeaza l a un nivel mult mai profund, maielaborat; Performantele n nvatare pot fi modificate prin actiunea factorilor volitivi si motivationali, etc.

Proiectatarea activitatii "Mnemotehnici"

La sfrsitul activitatii elevii vor fi capabili:

Sa defineasca mnemotehnica; Sa descrie cteva metode, sisteme si procedee mnemotehnice; Sa explice importanta utilizarii mnemotehnicii n activitatea de nvatare; Sa utilizeze diferite metode, sisteme si procedee mnemotehnice pornind de la cteva exemple propuse; Prezentarea unei situatii problema desprinsa din viata reala Exercitiul: "Memoreaza ct mai repede"
Obiective

I.

Constientizarea importanteicunoasterii unor m etode, procedeede memorare rapida si feicient a adiferitelor continuturi;

Resurse Foi de hrtie car e cuprind o listad e cuvinte; Timp: 7 minute

Metode

1) elevii sunt rugati sa memoreze lista de cuvinte ntr-un timp ct mai scurt; 2) ctiva elevi vor ncerca sa reproduca lista de cuvinte; 3) se identifica eventualele metode, procedee de memorare rapida pe careelevii le cunosc si le utilizeaza n activitatea de nvatare; 4) se stabilesc concluzii care MNEMOTEHNICA pot constitui puncte de plecare pentru noua tema -

Referinte bibliografice: Muresan, P Neacsu , I nvatarea eficienta si rapida, Bucuresti, Editura Ceres, 1990 Metode si tehnici moderne de nvatare, Tipografia Universitatii, Bucuresti, 1985 Rowntree, D nvata cum sa nveti. Introducere programata n tehnica studiului eficient, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980