CONSUMUL DE DROGURI IN RANDUL ADOLESCENTILOR

1. STABILIREA TEMEI Tema acestui proiect de cercetare o reprezinta Consumul de droguri in randul adolescentilor , mai exact Consumul de droguri in randul adolescentilor in liceele bucurestene. 2. FIXAREA OBIECTIVELOR Au fost stabilite o serie de obiective si acestea sunt: - identificarea principalelor tipuri de droguri care sunt consumate de tinerii care studiaza in liceele bucurestene, precum si frecventa consumului - stabilirea principalelor grupe de varsta in care se consuma frecvent droguri - motivele consumului de droguri - factorii care favorizeaza consumul de droguri in randul adolescentilor profesorilor asupra consumullui de droguri 3. DOCUMENTAREA PRELIMINARA cercetare contine mai multe puncte si anume: si a abuzului de droguri drogurilor locurile in care acestea pot fi consumate de adolescenti consumul de droguri explicative consumului de droguri cu privire la consumul de droguri institutii si organizatii nonguvernamentale implicate in lupta antidrog , Acest proiect de - definirea drogurilor - momentul aparitiei - tipurile de droguri si - factorii care duc la - teorii si modele - efecte ale - statistici - efectele consumului de droguri - impactul drogurilor asupra elevilor, parintilor, - identificarea atitudinilor adolescentilor

Pentru realizarea acestui proiect au fost folosite mai multe surse bibliografice: droguri, Ed. Lumina Lex, Bucursti, 2006

Radulescu, Sorin , Damboeanu , Cristina, Sociologia consumului si abuzului de - Ferreol, Gilles, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz, Ed.Polirom, Iasi, 2000 - Campell, Ross, Copiii nostrii si drogurile, trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001 - http://www.ana.gov.ro (site-ul Agentiei Nationale Antidrog) 4. DELIMITAREA UNIVERSULUI CERCETARII Populatia careia ii este specific acest fenomen sunt: adolescentii cu varste cuprinse intre 15 - 18 ani, mai exact elevii de liceu, persoanele care ii sprijina (parintii, profesorii), dar si cei care se implica in combaterea acestui fenomen (institutii si organizatii nonguvernamentale).

5. DEZVOLTAREA CADRULUI TEORETIC AL CERCETARII 5.1 Definitia drogurilor si a abuzului de droguri

In lucrarea sa, Copiii nostri si drogurile, Ross Campbell defineste drogul ca fiind o substanta a carei folosinta se transforma in obicei si care afecteaza direct creierul si sistemul nervos, schimba dispozitia, perceptia sau starea de constienta.1 Consumul de droguri poate duce treptat la abuzul de droguri care este definit de acelasi autor astfel intrebuintarea gresita sau exagerata a unui drog, pana la punctul in care devine un panaceu sau principalul aspect asupra caruia se concentraza viata cuiva.2 5.2 Momentul aparitiei drogurilor

Ross Campbel, Copiii nostri si drogurile, trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001, pg.9 2 Idem 1, pg 10

Gilles Ferreol in Adolescentii si toxicomania sustine ca momentul aparitiei consumului illicit de droguri, ca fenomen cu dimensiuni sociale, isi are originea in anii50 60, in cursul dramaticelor mutatii culturale ale lumii occidentale. Acest fenomen a patruns in toate comunitatile, progresand extrem de rapid in randul tinerilor, fapt ce se datoreaza mai multor factori.3 5.3 Principalele tipuri de droguri si locurile in care acestea pot fi consumate de adolescenti Tipurile de droguri care sunt cel mai des folosite in randul adolescentilor sunt in general cele care sunt considerate droguri usoare: marijuana, amphetamine, cannabis, hasis, drogurile sintetice- ecstasy (designer drugs), drogurile de petrecere (party drugs). Mai rar sunt utilizate cocaina si heroina. Locurile in care drogurile sunt consumate de catre tineri sunt multiple: acasa, in aer liber, acasa la prieteni sau la rude, in cluburi. 5.4 Cauzele care conduc la consumul de droguri

Consumul de droguri, supranumit si moartea alba este considerat un fenomen social,care a luat amploare in ultimii ani la noi in tara si care este greu de stopat in acest moment. Categoriile cele mai vulnerabile sunt elevii si studentii, cuprinse in grupele de varsta 15 25 ani. Multiple sunt cauzele care ii imping pe tineri spre consumul de droguri cum ar fi: curiozitatea, tentatia, dorinta de senzatii tari, plictiseala, dezorientarea, singuratatea, lipsa prietenilor, moartea unei fiinte dragi, problemele personale, destramarea familiei (divortul parintilor, decesul unui membru al familiei), anturajul etc. Totodata adolescentii, sunt lipsiti de o informare corespunzatoare in ceea ce priveste pericolul consumului de droguri, dar si de un ajutor psihologic specializat pentru depasirea momentelor de criza existentiala.4

Gilles Ferreol, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz, Ed. Polirom, Iasi, 2000, pg. 30 Idem 3, pg 30

In opinia lui Ross Campbell, multi alti adolescenti vor invoca presiunea colegilor ca scuza pentru consumul de droguri. Acesta de fapt este un mod de a suspenda responsabilitatea celui ce consuma droguri. Din pacate, acceptarea scuzei cu presiunea colegilor poate duce la ignorarea unor probleme neurologice (vatamari organice ale creierului), care pot fi cauza folosirii drogurilor.5

5.5 Teorii si modele explicative Exista o serie de teorii si modele explicative, cele din urma impartindu-se in doua categorii: un model explicativ centrat pe individ si un model explicativ centat pe societate. In lucrarea Sociologia consumului si abuzului de droguri, Sorin Radulescu si Cristina Damboeanu clasifica teoriile in trei mari categorii: biologice, psihologice si sociologice, astfel: 1. Teorii biologice pun accentul pe doua categorii de aspecte de natura biologica: tendinta indivizilor de a lua contact cu drogurile si tendinta acestora de a continua consumul odata ce contactul cu drogurile a fost realizat. 2. Teorii psihologice accentul cade pe individ, pe mecanismele de reintarire a conduitei celor care abuzeaza de droguri. Alte explicatii incluse in aceeasi categorie se refera la tipul de personalitate al consumatorului de droguri, mai ales a celui dependent de droguri.

3. Teorii sociologice se orienteaza spre analiza situatiilor sociale, pe relatiile sociale sau pe structura sociala. Explicarea acestui fenomen se concretizeaza in teoria invatarii sociale (consumul de droguri ca si comportament social invatat), in teoria subculturii, a gastilor de cartier (implicarea individului intr-un grup favorabil consumului de droguri), in teoria interactiunii sau a socializarii (influenta agentilor de socializare precum parintii, prietenii, scoala, mass-media) si in teoria controlului social (cu cat controlul social e mai puternic,

Ross Campbell, Copiii nostri si drogurile, Trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001, pg 22

cu atat este mai putin probabil ca acestia sa adopte un comportament deviant de tipul consumului de droguri).6 5.6 Efecte ale consumului de droguri Efectele consumului de droguri pot fi scontate sau nedorite. Efectele scontate ale drogurilor sunt clasificate de Gilles Ferreol astfel: excitatie psihologica, veselie, sentiment de tensiune psihica, reactii violente( droguri stimulente); calm psihologic, relaxare psihica, somnolenta (sedative); - modifica perceptia, senzatiile auditive, vizuale, olfactive (halucinogene).7 Efectele nedorite le constituie: dependenta, probleme grave de sanatate, efecte toxice asupra organelor vitale, infectarea cu SIDA si hepatita B si C. 5.7 Statistici cu privire la consumul de droguri Primele experiente pot duce intr-adevar la dependenta care ameninta viata. Pana la varsta de 18 ani, 60% dintre tinerii de astazi experimenteaza drogurile, numarul lor crescand de 60 de ori in ultimii douazeci de ani.8 In Romania s-a infiintat Centrul Pilot National de Toxicomanii in luna iunie 1996 care are un rol esential in tratarea celor dependenti. Gilles Ferreol afirma faptul ca in acest centru, in perioada iunie- decembrie 1996 au fost internati 185 de toxicomani, dintre care numarul elevilor si studentilor reprezinta cam 26%.Dintre acestia 79 erau dependenti de heroina, restul dependenti de fortral, cocaina, cannabis, inhalanti volatili, barbiturice. Media de varsta a consumatorilor era intre 20 si 22 ani. In 1997, numarul de internari a ajuns la 430, 279 fiind dependenti de heroina. Varsta medie a consumatorilor a inceput sa scada spre 19- 20 ani, iar numarul pacientilor care se injecteaza a inceput sa creasca. In 1998 se poate spune ca factorul alarmant este faptul ca -

Sorin Radulescu si Cristina Damboeanu, Sociologia consumului si abuzului de droguri, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2006, pg 56 7 Idem 3, pg 33 8 Idem 5, pg 15

varsta medie a scazut la 16 ani.9 scazut semnificativ la 14-15 ani.

In 2009 varsta medie a

5.8 Institutii si organizatii nonguvernamentale implicate in lupta antidrog

Exista o serie de institutii implicate in lupta antidrog printre care numaram: Centrul de Asistenta Integrata a Adictiilor Obregia, Pantelimon, Pericle. Conform site-ului Agentiei Nationale Antidrog, aceste centre acord servicii gratuite de asisten medical, psihologic i social pentru consumatorii de droguri n regim ambulatoriu, inclusiv tratament substitutiv cu agoniti/antagoniti de opiacee ca alternativ terapeutic orientat spre: mbuntirea calitii vieii beneficiarilor reducerea incidenei bolilor sau riscurilor asociate consumului de substane reducerea consumului droguri creterea nivelului de adaptare i integrare social, familial i profesional a

beneficiarilor10 Dintre ONG-uri putem enumera: Asociatia Salvati copiii, Asociatia Adolescentul, Asociatia Mesagerii Sanatatii, Asociatia Romana Antidrog, Aliat, Open Doors etc. Serviciile oferite de aceste organizatii sunt: - schimb de seringi i furnizarea altor echipamente sterile, asisten specializat pentru cazurile care prezint leziuni vaccinare impotriva hepatitelor A, B, C11

6.
9

DEFINIREA

Idem 3, pg 35,36,37 http://www.ana.gov.ro 11 Idem 11

10

UNITATILOR DE ANALIZA SI DE INREGISTRARE consumatori de droguri.

Unitatea

de

analiza este reprezentata de catre adolescentii care invata in liceele bucurestene, Unitatea de inregistrare se caracterizeaza prin adolescentii consumatori de droguri, prietenii acestora, parintii, profesorii, vecinii, politia. 7. ELABORAREA IPOTEZELOR SI A INTREBARILOR Acest proiect de cercetare si-a propus sa verifice o serie de ipoteze si sa raspunda la o serie de intrebari. Ipoteze: 1. Daca in anturaj exista consumatori de droguri, atunci exista o probabilitate ridicata a consumului de droguri. 2. Daca adolescentii se confrunta cu probleme familiale, atunci acestia sunt mai vulnerabili in ceea ce priveste consumul de droguri. riscul de consum este mai ridicat. Intrebari: 1. Cu cine consuma tinerii droguri? consuma droguri adolescentii? tineri sa consume droguri? droguri care sunt cel mai des utilizate? care determina consumul de droguri? varsta se intalneste consumul de droguri? consuma droguri adolescentii? 2. Unde si cand 3. Ce ii determina pe 4. Care sunt tipurile de 5. Care sunt factorii 6. In ce segment de 7. Cat de frecvent 3. Cu cat varsta este mai frageda, cu atat

8. STABILIREA TIPULUI DE CERCETARE

Aceasta cercetare este: explicativa, neexperimentala, longitudinala repetata, statistica, cantitativa( este folosit chestionarul).Acest tip de cercetare ne poate ajuta sa ne atingem obiectivele: sa determinam care sunt cauzele si efectele fenomenului, statistici, impactul pe care il are consumul de droguri asupra tinerilor, parintilor, prietenilor etc. 9. SELECTAREA SURSELOR DE INFORMARE Sursele din care putem culege informatii sunt: - populatia tinta (adolescentii), dar si parintii, prietenii acestora, vecinii, profesorii - documentele scrise , statistici - mass-media ( ziare, emisiuni tv) - internet Natura informatiei este cantitativa.

10. SPECIFICAREA UNITATILOR STUDIATE

Proiectul de cercetare este reprezentativ pentru elevii din invatamantul preuniversitar (clasele a IX-a a XII-a). Acesti elevi reprezinta populatia tinta, care a fost aleasa dupa anumite criterii din mai multe licee bucurestene indiferent daca sunt sau nu consumatori de droguri. Cercetarea folosita este una statistica, folosindu-se studiul de masa (esantionarea). 11. CONSTRUCTIA VARIABILELOR (DESCRIERE CALITATIVA)

Pornind de la ipotezele si intrebarile formulate la punctul 7, putem distinge mai multe variabile:

1. Daca in anturaj exista consumatori de droguri, atunci exista probabilitate ridicata a consumului de droguri. Variabilele acestei ipoteze sunt: anturaj si consumatori de droguri. Indicatorii anturajului sunt: relatiile de prietenie care se stabilesc intre membrii grupului, cum isi petrec acestia timpul liber, cum se influenteaza intre ei. Indicatorii consumatorilor de droguri sunt: cine a venit cu propunerea in grupul respectiv, ce i-a determinat sa consume, unde le consuma, tipul de drog pe care il consuma. 2. Daca adolescentii se confrunta cu probleme familiale, atunci acestia sunt mai vulnerabili in ceeea ce priveste consumul de droguri. Variabilele acestei ipoteze sunt: probleme familiale si vulnerabili. Indicatorii problemelor familiale sunt: ce este o problema familiala, cauzele care le determina, cum ii influenteaza acest tip de probleme pe tineri. Indicatorii pentru vulnerabili sunt: factorii care au determinat vulnerabilitatea lor, ce i-a determinat sa consume droguri. 3. Cu cat varsta este mai frageda, cu atat riscul de consum este mai ridicat. Variabilele acestei ipoteze sunt varsta frageda si riscul de consum. Indicatorii pentru varsta frageda sunt: varsta la care s-au consumat droguri pentru prima data, cauzele si efectele consumului de droguri la aceasta varsta. Indicatorii pentru riscul de consumsunt: cantitatea consumata. In cazul intrebarilor indicatorii sunt: anturajul (cu cine consuma), locul si momentul in care consuma (contextul), frecventa consumului, cantitatea pe care o consuma, tipul de droguri, cum le procura, cauzele si efectele consumului, varsta.

12. CUANTIFICAREA ( DESCRIEREA CANTITATIVA) Vom determina nivelurile de masurare pentru fiecare indicator in parte in cazul indicatorilor rezultati din intrebari.

10

Pentru anturaj (cu cine consuma droguri tinerii?) este un nivel nominal ( singuri, prieteni, vecini, familie, rude). Pentru indicatorul locul in care se consuma este tot un nivel nominal ( la prieteni, acasa, in aer liber, in cluburi). Frecventa consumului se caracterizeza printr-un nivel de tip interval ( foarte rar, rar, asa si asa, des, foarte des). Cantitatea de droguri se caracterizeaza printr-un raport (1 gram, 2 grame). In cazul tipului de drog nivelul este nominal ( marijuana, cannabis, ecstasy, hasis). La fel este si in cazul cauzelor si efectelor (cauze: plictiseala, curiozitate, teribilism etc.). In cazul indicatorului varsta avem un nivel de tip raport. 13. ALEGEREA METODELOR DE CERCETARE Metoda de cercetare folosita in acest proiect este cercetarea cantitativa realizata prin intermediul unei anchete sociologice pe baza de chestionar, efectuata pe un esantion de elevi din invatamantul preuniversitar. Ancheta este metoda de cercetare stiintifica de culegere a informatiilor pe cale interogativa, prin intrebari adresate oamenilor in diferite modalitati si pe teme din cele mai variate.12 Ancheta folosita in acest studiu este cantitativa, deoarece sunt folosite date numerice, cantitative si este o ancheta selectiva (pe baza de esantion).

14. STABILIREA TEHNICILOR DE LUCRU Tehnica utilizata pentru acest studiu a fost chestionarul, completat simultan de mai multe persoane. S-a pastrat anonimatul persoanelor intervievate. Astfel interogarea reprezinta genul proxim, iar interactiunile directe, sunt diferentele specifice ale tehnicilor de ancheta. 15. IDENTIFICAREA PROCEDEELOR DE CERCETARE

12

Traian Rotariu si Petre Ilut, Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica, Ed. Polirom, Iasi, 1997, pg

83

11

Instrumentul de ancheta al acestei cercetari este chestionarul in care au fost folosite intrebari filtru, intrebari de control si libere (deschise) astfel incat sa fie atinse si lamurite obiectivele: - identificarea principalelor tipuri de droguri care sunt consumate de tinerii care studiaza in liceele bucurestene, precum si frecventa consumului - stabilirea principalelor grupe de varsta in care se consuma frecvent droguri - motivele consumului de droguri - factorii care favorizeaza consumul de droguri in randul adolescentilor - efectele consumului de droguri - impactul drogurilor asupra elevilor, parintilor, profesorilor - identificarea atitudinilor adolescentilor asupra consumullui de droguri Chestionarul sociologic este instrumentul de cercetare al carui continut il reprezinta un set de intrebari, elaborate in prealabil in cadrul demersului de lucru adoptat si prin care se concretizeaza indicatorii selectati pentru culegerea de informatii.13 Chestionarul cuprinde 10 intrebari. ESANTIONAREA Esantionul de adolescenti este stratificat, selectat dintre elevii cuprinsi in clasele de liceu a IX-a a XII-a (grupele de varsta 15- 18 ani). Esantionul cuprinde 250 de subiecti, iar ancheta s-a desfasurat in 12 licee bucurestene alese aleator, cate doua pe fiecare sector, astfel: sectorul 1 (Colegiul National Sfantul Sava, Liceul Teoretic Nicolae Iorga), sectorul 2 ( Colegiul Bilingv George Cosbuc, Colegiul National Spiru Haret), sectorul 3 (Liceul Bilingv Decebal, Liceul Teoretic Dante Alighieri), sectorul 4 (Colegiul National Octav Onicescu, Liceul de Muzica Dinu Lipatti), sectorul 5 (Colegiul National Gh. Lazar, Liceul Teoretic Ion Barbu), sectorul 6 ( Colegiul National Elena Cuza, Liceul Teoretic Eugen Lovinescu). Studiul s-a desfasurat in perioada 20 octombrie- 20 noiembrie 2009. Pragul de incredere estimat este de 90 %, iar eroarea de _ 3 %. 16.
13

ELABORAREA

INSTRUMENTELOR

DE

CERCETARE

SI

Idem 12, pg. 96

12

INTERPRETAREA REZULTATELOR Chestionarul cuprinde 10 intrebari astfel incat sa fie atinse in totalitate obiectivele. Intrebarea 1: Cat de importanta este pentru dumneavoastra 1. - deloc importanta 2. nu prea importanta 3. - importanta 4. foarte importanta In urma analizei datelor se observa ca din 250 de subiecti, 9 au raspuns pentru 1., 13 au raspuns pentru 2., 76 pentru 3. si 152 pentru 4. Se poate observa faptul ca pentru cei mai multi tineri, problema consumului de droguri are o importanta foarte mare (152 de repondenti). Cat de importanta este pentru dumneavoastra problema consumului de droguri?
160 140 120 100 80 60 40 20 0 Deloc important Nu prea important Important Foarte important

problema consumului de droguri?

Series1 Series2

Figura 1. Importanta consumului de droguri Intrebarea 2: Ati incercat sau ati consumat vreodata droguri? 1. niciodata 2. cateodata 3. am incercat de cateva ori 4. consum frecvent

13

In urma analizei datelor rezulta ca din cei 250 de respondenti, 236 au fost pentru 1., 7 pentru 2., 4 pentru 3.., 3 pentru 4. La aceasta intrebare, cei mai multi adolescenti au raspuns ca nu au consumat niciodata droguri si foarte putini, doar 3 consuma frecvent. Ati incercat sau ati consumat vreodata droguri?
250 200 150 100 50 0 Niciodata Cateodata Am incercat de cateva ori Consum frecvent Series1 Series2 Series3

Figura 2. Frecventa consumului de droguri

Intrebarea 3: Cu cine credeti ca pot consuma tinerii de obicei droguri? 1. cu alte persoane 2.- singur 3. in familie 4. cu colegii sau prietenii apropiati Interpretand datele rezulta ca din 250 de tineri intervievati, 74 au raspuns pentru 1., 60 pentru 2., 40 pentru 3., 74 pentru 4. Cei mai multi dintre tineri se simt in largul lor sa consume droguri cu colegii sau prietenii apropiati si mai putini singuri sau in familie.

14

Cu cine credeti ca pot consuma tinerii droguri?

80 70 60 50 40 30 20 10 0 Cu alte persoane Singur In familie Cu colegii sau prietenii apropiati

Series1 Series2 Series3

Figura 3. Persoanele cu care consuma tinerii droguri

Intrebarea 4: Care credeti ca sunt locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri? 1. in aer liber 2. in discoteca 3. acasa 4. la prieteni apropiati Din 250 de subiecti, 37 au optat pentru 1., 48 pentru 2., 76 pentru 3.., 89 penru 4. aer liber. In opinia acestor adolescenti, locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri sunt la prietenii apropiati, apoi acasa, la discoteca si in

15

Care credeti ca sunt locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri?
100 80 60 40 20 0 In aer liber In discoteca Acasa La prietenii apropiati Series1 Series2

Figura 4. Locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri

Intrebarea 5: Care credeti ca sunt tipurile de droguri care sunt consumate cel mai frecvent? 1. droguri stimulente ( ecstasy, droguri de petrecere) 2. cele fumate in forma pura ( hasis, marijuana) 3. injectabile ( heroina) 4. alt tip de drog In urma analizei datelor, putem afirma faptul ca 146 de persoane au optat pentru 1., 56 pentru 2., 18 pentru 3., 30 pentru 4. Cei mai multi dintre tineri considera ca cele mai consumate droguri sunt stimulentele, cele care provoaca veselie, excitatie psihologica, urmate apoi de cele fumabile si de cele injectabile.

16

Care credeti ca sunt tipurile de droguri care sunt consumate cel mai frecvent?
160 140 120 100 80 60 40 20 0 Droguri stimulente Droguri fumate in state pura Droguri injectabile Alt tip de drog Series1 Series2 Series3

Figura 5. Principalele tipuri de droguri consumate cel mai frecvent Intrebarea 6: Care credeti ca sunt cauzele care ii determina pe adolescenti sa consume droguri? 1. climatul familial defavorabil 2. curiozitatea 3. teribilismul 4. altceva Interpretand datele, se observa faptul ca 72 de subiecti au raspuns pentru 1., 58 pentru 2., 92 pentru 3., 28 pentru 4. Asfel, cei mai multi adolescenti cred ca teribilismul este principala cauza care i-ar determina sa consume droguri, urmat de climatul familial defavorabil, curiozitate si alte cauze.

17

Care credeti ca sunt cauzele care ii determina pe adolescenti sa consume droguri?

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Climatul familial defavorabil Curiozitatea Teribilismul Altceva

Series1 Series2 Series3

Figura 6. Cauzele consumului de droguri Intrebarea 7: Care credeti ca sunt principalii factori inhibitori (care impiedica) ai consumului de droguri? 1.- vointa 2.- constientizarea pericolului 3. mediul in care traiesc si cum au fost educati 4. teama de dependenta 5. altceva Analizand datele avem: 53 de subiecti au optat pentru 1., 65 pentru 2., 56 pentru 3., 52 pentru 4., 24 pentru 5. Cei mai multi subiecti cred ca principalul factor inhibitor al consumului de droguri este constientizarea pericolului, urmat de mediul in care traiesc si cum au fost educati si teama de dependenta.

18

Care credeti ca sunt principalii factori inhibitori ai consumului de droguri?

70 60 50 40 30 20 10 0

Series1 Series2 Series3

Co Vo ns in t ie ta nt iza re a pe ric ol M ul ed ui iu li n ca re tr a Te ie sc am a de de pe nd en ta

Figura 7. Factorii inhibitori ai consumului de droguri Intrebarea 8: Care credeti ca sunt grupele de varsta mai predispuse spre consumul de droguri? 1. 14 16 ani 2. - 16 18 ani 3. 18 20 ani 4. peste 20 ani In urma analizei datelor putem afirma faptul ca 123 de subiecti cred ca cei mai predispusi sunt cei cu varste fragede, intre 14-16 ani, 97 au optat pentru cei cu varste intre 16-18 ani, 17 pentru 3., 13 pentru 4.

Al

tc ev a

19

Care credeti ca sunt grupele de varsta mai predispuse spre consumul de droguri?
140 120 100 80 60 40 20 0 14-16 ani 16-18 ani 18-20 ani peste 20 ani Series1 Series2

Figura 8. Grupele de varsta predispuse spre consumul de droguri Intrebarea 9: Care credeti ca sunt consecintele (efectele) de care va temeti cel mai mult in cazul in care ati consuma droguri? 1. teama de dependenta 2. efectele toxice asupra diverselor organe ale corpului 3. transmiterea unor boli (SIDA, hepatita B, C) 4. altceva Dintre cei 250 de subiecti, 83 se tem de dependenta, 77 de efectele toxice, 54 de transmiterea unor boli grave si 36 de altceva.

20

Care sunt efectele de care va temeti cel mai mult in cazul consumului de droguri?
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Teama de dependenta Efecte toxice Transmiterea unor boli Altceva

Series1 Series2 Series3

Figura 9. Efectele consumului de droguri Intrebarea 10: Cine credeti ca are un impact mai mare asupra adolescentilor si i-ar putea impiedica sa nu mai consume droguri? 1. institutia de invatamant 2. mass-media (filme, articole) 3. familia / prietenii 4. altcineva Analizand datele obtinute, se observa ca cei mai multi subiecti au incredere in familie si prieteni ca i-ar putea ajuta sa depaseasca acest moment dificil (83). 58 dinte adolescenti au optat pentru 1., 67 pentru 2., 42 pentru 4.

21

Cine credeti ca are un impact mai mare asupra adolescentilor si i-ar putea impiedica sa nu mai consume droguri?
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Institutia de invatamant Mass-media Familia / prietenii Altcineva

Series1 Series2 Series3

Figura 10. Factorii care ii pot impiedica pe tineri spre a nu mai consuma droguri

BIBLIOGRAFIE

1. Campbell, Ross, Copiii nostrii si drogurile ,trad. de Lucian Popescu, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001

22

2.

Ferreol, Gilles, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz, 3. Radulescu, Sorin, Damboeanu, Cristina, Sociologia consumului si

Editura Polirom, Iasi, 2000 abuzului de droguri, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2006 4. Rotariu, Traian, Ilut, Petre, Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica, Editura Polirom, Iasi, 1997 5. http://www. ana.gov.ro, data accesarii : 29. 11. 2009

23