CUPRINS 1. Prezentarea societatii comerciale...................................................................................pg. 7 Elemente de identificare...................................................................................................pg. 7 Obiectul de activitate...pg. 7 Domeniul de activitate...pg. 7 Scurt istoric...pg.

1.1. 1.2. 1.3. 1.4.

2. Diagnosticul intreprinderii.pg. 8 2.1. Importanta diagnosticului..............................................................................................pg. 8 2.2. Diagnosticul comercial..................................................................................................pg. 9 2.2.1. Evolutuia vanzarilor........................................................................................................pg.9 2.2.2.Produsele si serviciile comercializate..............................................................................pg.9 2.2.3. Dimensiunea pietei de desfacere....................................................................................pg.11 2.2.4. Relatiile cu clientii si furnizorii.......................................................................................pg.11 2.2.5. Concluzii privind diagnosticul comercial........................................................................pg.12 Diagnosticul financiar ..pg. 13 3.1. Analiza ratelor de structura...............................................................................................pg. 14 3.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului.........................................................................pg.14 3.1.2.Analiza ratelor de structura ale pasivului........................................................................pg. 16 3.2. Analiza gestiunii resurselor...............................................................................................pg. 20 3.2.1. Analiza gestiunii resurselor totale.................................................................................pg. 21 3.2.2. Analiza ratelor de gestiune ale creantelor curente...........................................................pg.24 3.2.3. Analiza ratelor de gestiune a datoriilor...........................................................................pg.24 3.3 Randamentul resurselor utilizate........................................................................................pg.26 3.3.1. Ratele de profitabilitate..................................................................................................pg.27 3.3.2. Ratele de rentabilitate....................................................................................................pg.28 3.4. Echilibrul financiar............................................................................................................pg.29 3.4.1. Echilibrul pe termen lung................................................................................................pg.29 3.4.2. Echilibrul curent.............................................................................................................pg.31 3.4.3. Echilibrul pe termen scurt...............................................................................................pg.32 3.5. Lichiditatea si solvabilitatea.............................................................................................pg.35 3.5.1. Lichiditatea...................................................................................................................pg.35 3.5.2. Solvabilitatea..................................................................................................................pg. 39 3.6. Diagnosticul soldurilor intermediare de gestiune...............................................................pg.41
3.

Concluzii..................................................................................................................................pg. 51 Bibliografie..............................................................................................................................pg. 56

1. PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

a.ELEMENTE DE IDENTIFICARE Denumirea: S.C ANDRAL EXPO S.R.L Sediul social: calea Aradului nr 25, Timisoara Telefon: 0256/248562 NR inreg ORC : J35/1435/2006 Cod fiscal: RO9823952 Forma juridica: persoana juridica romana, societate cu raspundere limitata 1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE Activitatea preponderenta este reprezentata de fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice (cod CAEN 2811). 1.3. DOMENIUL DE ACTIVITATE Andral produce si/sau realizeaza: - Panouri sandwich (de acoperis si perete) ; - Tabla cutata si curbata ; - Fatade metalice ; - Acoperisuri plane si elemente pluviale ; - Tigla metalica . 1.4. SCURT ISTORIC Compania Andral Expo Srl Romania face parte din grupul Andral, leader pe piata din Italia n productia de sisteme de nvelitori. Andral a patruns pe piata romanesca n anul 2006, iar din dorinta de a satisface cu promptitudine cerintele clientilor sai , in ianuarie 2008, deschide la Timisoara o linie de productie pentru realizarea panourilor termoizolante cu miez din poliuretan atat pentru perete, cat si pentru acoperis. Utilizand tehnologie de ultima generatie si materii prime de la principalii furnizori europeni, 6

Andral isi propune sa satisfaca cele mai mari exigente, oferind produse de calitate, la standarde inalte. Prin experienta personalului din dotare, compania Andral realizeaza si comercializeaza o gama vasta de produse, oferind solutii si servicii diversificate, menite sa vina in ajutorul echipelor de proiectare, garantand calitate si durabilitate, proiectelor dumneavoastra. Din dorinta de a veni in intampinarea solicitarilor clientilor cat mai prompt, Andral Expo intentioneaza ca in cursul anului viitor, sa deschida o noua hala industriala si sa extinda gama de produse. Cu un numar de angajati relativ redus, de doar 30 de persoane dar dedicate activitatilor companiei, Andral se claseaza printre principalele firme ce activeaza in acest domeniu, atingand lunar o cifra de afaceri de 48.226.952Ron. Exprimandu-si increderea in realizarea muncii la standarde inalte, Andral este onorata de a avea parteneri atat printre cei ce activeaza in domeniul constructiilor cat si in randul celor care doresc sa o reprezinte.

2. DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII
2.1. IMPORTANTA DIAGNOSTICULUI In sens general, conceptul de diagnostic, la nivelul unei firme, presupune repararea disfunctionalitatilor activitatii ei, cercetarea si analiza faptelor si responsabilitatilor, identificarea cauzelor si a masurilor care sa conduca la imbunatatirea situatiei economico-financiare. In mod particular, prin diagnosticarea unei firme, in vederea evaluarii, se urmareste cunoasterea tuturor laturilor activitatii acesteia, respectiv juridica, tehnica, resurse umane, economico-financiara etc., precum si a punctelor forte si punctelor slabe corespunzatoare fiecareia1. Aceasta are ca scop exclusiv evidentierea parametrilor de operare ai firmei, estimarea performantelor si riscurilor activitatii viitoare, orice informatii care pot orienta judecata evaluatorului in fiecare dintre cele trei abordari prezentate. In cadrul diagnosticului trebuie sa-si gaseasca raspuns probleme cum sunt: Piata pe care opereaza firma si pozitia trecuta si probabila pe aceasta piata; Situatia juridica a firmei si a proprietatii evaluate; Potentialul uman si de management al firmei; Infrastructura tehnica pentru sustinerea activitatii de productie sau servicii; Rezultatele obtinute si probabile ale intreprinderii. In cadrul activitatii practice de evaluare a unei firme diagnosticul trebuie sa furnizeze informatiile necesare aprecierii situatiei trecute si prezente, care constituie o baza pentru estimarea elementelor si variabilelor cheie ce trebuie avute in vedere in cazul aplicarii diferitelor metode de evaluare. Intrucat evaluarea intreprinderii nu inseamna o aplicare mecanica a unor tehnici, ci presupune o apreciere profunda a performantelor firmei, echipa de evaluare trebuie sa opereze cu parametri considerati normali pentru mediul de activitate al firmei evaluate si la momentul efectuarii

Alexandru Buglea, Analiza economico-financiara, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2008;

evaluarii. Pe baza diagnosticului intreprinderii evaluate se fundamenteaza scenariile ce stau la baza evaluarii in abordarea pe baza de venit.2 O problema importanta in realizarea diagnosticului o reprezinta asigurarea informatiilor ce vor fi analizate. In acest sens, asa cum s-a precizat, Standardul de evaluare a afacerii (SEV 5) insista pe necesitatea ca evaluatorul sa verifice acuratetea si credibilitatea surselor de informatii, iar judecata finala a valorii (reconcilierea valorilor obtinute) sa includa acest aspect important prin intermediul unei analize a gradului de credibilitate si relevanta al tuturor informatiilor care au stat la baza aplicarii fiecarei metode. 2.2. DIAGNOSTICUL COMERCIAL

Efectuarea diagnosticului comercial are ca obiectiv determinarea pietei si a locului ocupat de ntreprindere pe aceasta piata atat in prezent cat si in perspectiva. Diagnosticul comercial se efectueaza asupra elementelor care conditioneaza si actioneaza pe piata si anume: produse, clienti, furnizori, concurenta, modalitate de distributie a produselor si serviciilor. 2.2.1. EVOLUTUIA VANZARILOR Acest indicator ne arata daca intreprinderea este in dezvoltare sau in declin, in functie de tendinta cifrei de afaceri. Tendinta cifrei de afaceri este de crestere. Avand in vedere faptul ca 2006 este primul an de functionare al societatii cifra de afaceri inregistrata in acest an este 0, urmand ca pe parcursul celorlalti ani sa creasca considerabil ajungand, in anul 2009 la un nivel de 48.226.952 lei. Aceasta crestere se datoreaza cresterii semnificative a productiei vandute in anul 2009 fata de anii precedent.

i.

PRODUSELE SI SERVICIILE COMERCIALIZATE

Alexandru Buglea, Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2010;

Andral produce si/sau realizeaza: - Panouri sandwich (de acoperis si perete) ; - Tabla cutata si curbata ; - Fatade metalice ; - Acoperisuri plane si elemente pluviale ; - Tigla metalica . Sc Andral Expo Srl produce la fabrica din Timisoara, panouri sandwich rezistente la foc, cu miez din vata minerala bazaltica de inalta densitate. Gama de panouri termoizolante, rezistente la foc, marca Andral, include panouri pentru pereti REIWall cat si panouri pentru acoperis REIRoof, ambele versiuni fiind disponibile cu grosimea de 50; 80 si 100 mm. Probele de rezistenta la foc au fost efectuate cu succes in luna septembrie, la Institutul Giordano Spa din Italia, respectand normele europene: UNI EN 1363-1:2001; 1364-1:2002; 135012:2005 In urma testelor realizate, panourile termoizolante rezistente la foc au fost acreditate prin Certificatul de Rezistenta la foc cu numarul N.245426/3071 emis de Institutul Giordano Spa. La mai putin de o luna de la inceperea productiei, s-a finalizat livrarea primei comenzi de panouri rezistente la foc pentru export, panouri de perete ReiWall cu grosime de 100 mm catre Croatia. Speram ca si piata locala sa intampine pozitiv noul produs, ca acesta sa satisfaca cele mai inalte exigente ale clientilor si sa reprezinte un etalon al calitatii pentru constructorii romani. Placile din tabla cutata Andral sunt produse printr-un proces continuu in lungimi diferite, in baza exigentelor clientului sau a acoperisului, lungimea maxima fiind determinata de posibilitatile de transport. Panta minima variaza in functie de: profilul placii, tipul de imbinare laterala sau de lungimea sarpantei. Prin modul particular in care se executa suprapunera placilor (de o indulatie si jumatate) profilul Andral 28 permitea folosirea unei singure placi pana la o panta minima de 3 %. Produs din: Aluminiu grosime 0,6 - 0,7 - 0,8 - 1,0 mm Otel 0,5 - 0,6 - 0,7 - 0,8 - 1,0 mm Cupru 0,5 0,6 - 0,8 mm.

10

Fatada metalica reprezinta o placa metalica ondulata studiata si realizata pentru imbracarea fatadelor. Tabla ondulata se monteaza atat in sens vertical cat si orizontal, adaptandu-se la orice tip de cladire. Ea este produsa de firma leader in acest sector, Andral , care prin experienta si tehnologia sa ofera acestui produs o calitate superioara, o lunga durata in timp si o rezistenta marita impotriva vantului si a agentilor atmosferici.

2.2.3. DIMENSIUNEA PIETEI DE DESFACERE Activitatea principal a societii analizate o constituie fabricarea de constructii metalica. Piaa de desfacere este situat in marea majoritate in Italia patrunzand pe piata din Romania abia in anul 2005 iar in Timisoara in anul 2007.

2.2.4. RELATIILE CU CLIENTII SI FURNIZORII Principalii furnizori interni si externi ai firmei sunt: Anatrans SRL, Kuerio Import Export SRL, Exa Expert SRL, Toto SRL, Rexpol SRL, Otefal SPA, Alufon, Ceta Noleggi si altii. Printre clientii firmei se afla: Incontro SRL, Alcor Construct SRL, Romtec SRL, Unimetal SRL, Adeserv SRL, Cronos SRL. Agentul economic are relaii bune cu majoritatea beneficiarilor, iar majoritatea relaiilor sunt contractuale. Aprovizionarea este caracterizat printr-o baza contractual cu furnizorii. bun stabilitate, att datorit unui nomenclator de produse aprovizionate relativ stabil n timp ct i existenei relaiilor tradiionale, pe

11

2.2.5. CONCLUZII PRIVIND DIAGNOSTICUL COMERCIAL Puncte forte: Relatiile cu furnizorii sunt foarte bune, prin contractele incheiate cu acestia s-au obtinut

termene de plata mai relaxante (lungi), discount-uri importante la achizitii mai mari si la plata facturilor intr-un anumit termen stabilit, comenzi rapid onorate; Produsele oferite sunt de calitate ridicata, iar raportul performanta-pret ridicat; Societatea dispune de clienti stabili, de lunga durata; Prin contractele incheiate cu clientii sai, firma si-a marit considerabil clientela, imbunatatind

(fidelizand) si intarind relatia cu acestia;

Puncte slabe: Activitatea de marketing/publicitate este redusa, si chiar daca produsele comercializate nu

necesita o activitate de marketing foarte intensa, cu siguranta alegand o strategie corespunzatoare si adecvata s-ar obtine o marire a vanzarilor.

12

3. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Diagnosticul financiar consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permit aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi. Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situatia financiara a intreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul specific economiei locale. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta in oferirea de informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia3. Cand problema diagnosticului este pusa din interiorul intreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducatorii, actionarii actuali sau salariatii. Obiectivul urmarit in acest caz este de a detecta eventuale situatii de dezechilibru financiar si de a adopta noi decizii de gestionare a intreprinderii. Aceste decizii se bazeaza pe identificarea originii si cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, pe stabilirea masurilor de remediere a dezechilibrelor. Cand problema este pusa din exteriorul intreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analistii financiari, actionarii potentiali, organisme bancare si financiare sau chiar statul. Obiectivul urmarit este capacitatea financiara a intreprinderii de a genera profit, capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii), precum si valoarea intreprinderii. De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite intreprinderilor (in special bancile), fie pentru luarea deciziilor de patrundere in capitalul unei intreprinderi (actionari potentiali sau alte intreprinderi). Atat analiza pe plan intern cat si cea externa au ca obiectiv aprecierea performantelor intreprinderii si a riscurilor la care aceasta este pusa si urmaresc: analiza rentabilitatii; analiza riscului si analiza valorii intreprinderii. De obicei, diagnosticul este efectuat numai in caz de grave dificultati sau cand cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele inregistrate de intreprindere sau de desfasurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie sa aiba loc periodic. Diagnosticul
3

Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark , Evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Tmisoara, 2003

13

financiar identifica factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a intreprinderii. De cele mai multe ori informatiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informatii referitoare la mediul extern al intreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informatii referitoare la potentialul tehnic si uman, potential comercial si juridic, managementul intreprinderii (informatii dependente de intreprinderi). Informatiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situatiile financiare simplificate care cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa la bilant. 3.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA

Situatia financiara este o rezultanta a resurselor si mijloacelor de care a dispus intreprinderea si implicit a modului in care le-a utilizat. Analiza ratelor de structura ale bilantului vizeaza evidentierea raporturilor care exista intre diferite elemente patrimoniale precum si a mutatiilor care se produc in legatura cu mijloacele econo mice si cu sursele de finantare ale acestora.4 Ratele de structura se calculeaza ca raport intre un post sau grupa de posturi din active sau pasiv si totalul bilantier, precum si ca raport intre elementele de active sau pasiv si nivelul total al grupelor din care fac parte. 3.1.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE ACTIVULUI Aceste rate evidentiaza in marimi relative modul de structurare a mijloacelor economice din activul bilantier functie de rolul si destinatia lor in procesul productiv, precum si in functie de durata utilizarii acestora. Se au in vedere urmatoarele obiective: inanciare;
4

cercetarea modului de construire a patrimoniului concret; cunoasterea modului de grupare pe termene de lichiditate a utilizarilor de resurse

Alexandru Buglea, Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2010;

14

aprecierea gradului de lichiditate al elementelor patrimoniale, implicit al capitalurilor; identificarea destinatiei economice a capitalurilor; analiza capacitatii intreprinderii de a-si modifica structura patrimoniala ca urmare a schimbarilor de mediu; Ratele de structura ale activului pe baza bilantului financiar sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr.3.1 Analiza ratelor de structura ale activului

Nr. crt.

Specificatie

UM 2006 lei lei % lei % lei % lei % 0,00 2007

Perioada de analiza 2008 2009

Simbol

1 Active imobilizate 2 Active totale 3 Rata activelor imobilizate 4 Imobilizari necorporale 5 Rata imobilizarilor necorporale 6 Imobilizari corporale 7 Rata imobilizarilor corporale 8 Imobilizari financiare 9 Rata imobilizarilor financiare

-2.130.821,11

6.423.281,78 14.362.515,00

AI AT RAI=AI/AT*100 IN RIN=IN/AI*100 IC RIC=IC/AI*100 IF RIF=IF/AI*100

1.172.946,00 6.659.389,87 22.138.477,98 42.605.234,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% -32,00% 0,00 0,00% 3.088.628,89 -144,95% -5.219.450,00 244,95% 29,01% 21.395,00 0,33% 33,71% 96.273,00 0,67%

6.386.075,78 14.207.388,00 99,42% 15.811,00 0,25% 98,92% 58.854,00 0,41%

Rata activelor imobilizate este raportul dintre activele imobilizate si activele totale ale firmei, exprmiand gradul de imobilizare al capitalului. Aceasta rata masoara gradul de investire al capitalului. Rata activelor imobilizate sporeste semnificativ pentru ultima perioada de analiza (2009), sporind gradul de imobilizare al activului. Cresterea valorii acestui indicator va conduce implicit la scaderea gradului de lichiditate al societatii. Cresterea activelor totale se datoreaza in principal cresterii activelor imobilizate (vezi tabel 3.1), ceea ce intareste faptul ca societaea a investit achizitionand mijloacele de productie necesare desfasurarii cat mai bune a activitatii.
Fig nr. 3.1 Rata activelor imobilizate

15

Rata activelor imobilizate % 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0,00% -10,00% -20,00% -30,00% -40,00% Periada de analiza 2006 2007 2008 2009 Rata activelor imobilizate %

Rata imobilizarilor corporale reprezinta raportul dintre imobilizarile corporale si activele imobilizate totale ale unitatii. Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii activelor corporale in total imobilizari. In cazul de fata, ponderea acestor imobilizari este 99,42 in active imobilizate totale in anul 2008 avand o usoara tendinta de scadere in anul 2009. Rata imobilizarilor financiare este raportul intre imobilizarile financiare si activele toatale ale unitatii avand o tendinta de crestere in anul 2009 fata de 2008 . 3.1.2. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE PASIVULUI Analiza structurii pasivului arata ca societatiile comerciale utilizeaza diferite surse de finantare : surse proprii, reprezentate de capitalul social si rezultatele obtinute, surse imprumutate de natura imprumuturilor obligatare sau bancare si surse atrase. Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii adoptate de intreprindere in domeniul financiar, prin evidentierea unor aspecte privind stabilitatea financiara, autonomia financiara, precum si gradul de indatorare. Ratele de structura ale pasivului pe baza bilantului financiar sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Rata activelor imobilizate

16

Tabel nr.3.2 Analiza ratelor de structura ale pasivului

Perioada de analiza 2007 2008 6,169,765.42 6,659,390.42 92.65% -1,350,891.47 -20.29% -21.90% 8,010,282.00 120.29% 7,520,656.89 121.90% 489,625.00 7.35% 3,179,674.78 22,138,477.78 14.36% -166,115.00 -0.75% -5.22% 22,304,593.00 100.75% 3,345,789.78 105.22% 18,958,803.00 85.64%

Nr.crt.

Specificatie

UM

2006 1,164,394.00 1,172,946.00 99.27% 1,164,394.00 99.27% 0.00% 8,552.00 0.73% 0.00% 0.00% 8,552.00 0.73%

2009 12,206,761.13 42,605,234.13 28.65% 316,877.13 0.74% 2.60% 14,928,357.00 35.04% 11,889,884.00 97.40% 30,398,473.00 71.35%

Simbol

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Capital permanent Pasiv total Rata stabilitatii financiare Capital propriu Rata autonomiei fin globale Rata autonomiei fin la termen Datorii totale Rata de indatorare globala Imprum pe term mediu si lung Rata de indatorare la termen Datorii curente Rata datoriilor curente

lei lei % lei % % lei % lei % lei %

Cprm PT RSF=Cprm/PT*100 Cpr RAFG=Cpr/PT*100 RAFT=Cpr/Cprm*100 DT RIG=DT/PT*100 ITML RIT=ITML/Cprm*100 DTS RDTS=DTS/PT*100

Rata stabilitatii financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent aflat la dispozitia intreprinderii si patrimoniul total.5 In cazul societatii analizate se observa o tendinta descrescatoare a acestei rate de la un an la altul, cu o imbunatatire in ultimul an de analiza. Tendinta se datoreaza scaderii nivelului capitalului permanent in totalul pasivului ( chiar daca nivelul capitalului permanent creste de la un an la altul, aceasta crestere nu compenseaza cresterea datoriilor curente pe care societatea le inregistreaza). Acesta diminuare poate avea mai multe cauze: pierderi in cursul exercitiului, rambursarea imprumuturilor pe termen mediu si lung, cresterea datoriilor pe termen scurt intr-un ritm superior cresterii capitalului permanent.

Fig nr. 3.2. Rata stabilitatii financiare

Alexandru Buglea, Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2010;

17

Rata stabilitatii financiare %

120 Rata stabilitatii financiare % 100 80 60 40 20 0 2006 2007 2008 2009 Perioada de analiza Rata stabilitatii financiare %

Rata autonomiei financiare exprima gradul de finantare a elementelor de activ pe seama resurselor proprii. Aceasta rata cunoaste doua componente: rata autonomiei financiare globale si la termen.6 Rata autonomiei financiare globale reflecta ponderea capitalurilor proprii in totalul surselor de finantare. Avand in vedere acest lucru, este de dorit ca nivelul acestei rate sa fie cat mai mare, dar nu trebuie insa neglijata nici finantarea pe seama resurselor furnizate de terti, mai ales cand aceasta se realizeaza in conditii avantajoase. Daca se ia in considerare politica financiara a fiecarei intreprinderi este foarte dificil de stabilit nivelul optim al ratei; se considera insa satisfacatoare o rata a autonomiei financiare globale care sa fie mai mare de 1/3. Daca in primul an de analiza nivelul ratei este satisfacator in urmatoarea perioada analizata nivelul acesteia scade considerabil ca urmare a diminuararii capitalurilor proprii, in timp ce pasivele totale cunosc o crestere importanta. Diminuarea capitalurilor proprii se datoreaza, in primul rand, pierderii suferite de entitate.

Fig nr. 3.3. Rata autonomiei financiare globale

Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark , Evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Tmisoara, 2003

18

Rata autonomiei financiare globale % 120 100 Rata autonomiei financiare globale 80 60 40 20 0 -20 -40 Pe rioa da de a na liza 2006 2007 2008 2009 Rata autonomiei financiare globale %

Rata autonomiei financiare la termen este considerata mai expresiva decat precedenta rata deoarece exprima structura capitalurilor permanente care asigura o finantare indelungata a intreprinderii. Autonomia finaniara este asigurata daca nivelul ratei este mai mare sau egal cu 100%. In cazul societatii analizate, nivelul ratei este mult sub aceasta limita, lucru ce se datoreaza, in principal reducerii semnificative a capitalurilor proprii ( daca in primii doi ani de analiza tendinta acestora este de crestere, in anul 2006 entitatea analizata inregistreaza pierderi, nivelul capitalului propriu scazand considerabil). Rata indatorarii masoara ponderea datoriilor intreprinderii in total resurse si cunoaste doua compente: rata indatorarii globale si la termen. Rata indatorarii globale ia in considerare totalul datoriilor fata de terti , indiferent de natura lor. Nivelul ratei trebuie sa fie subunitar, indepartarea de 1 semnificand reducerea indatorarii, respectiv cresterea autonomiei financiare. Daca in anul 2006 nivelul ratei indica o situatie favorabila societatii, in 2007 si 2008 situatia se modifica indicand o crestere a indatorarii si implicit o reducere a autonomiei. Situatia se remediaza insa in anul de analiza 2009.

Fig nr. 3.4. Rata indatorarii globale

19

Rata indatorarii globale % 140 Rata de indatorare globala 120 100 80 60 40 20 0 2006 2007 2008 2009 Perioada de analiza Rata indatorarii globale %

Rata indatorarii la termen exprima o situatie favorabila intreprinderii daca are un nivel mai mic de 50%. In primul an de analiza rata este 0 deoarece societatea nu recurge la imprumuturi pe termen mediu si lung. In urmatorii ani, societatea, pentru buna desfasurare a activitatii, recurge la imprumuturi, nivelul acestora fiind considerabil.

3.2. ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR Analiza gestiunii resurselor urmareste completarea informatiilor financiare statice, cu valoare descriptiva rezultate din analiza echilibrului financiar si a lichiditatii intreprinderii cu informatii care reflecta manifestarea dinamica a echilibrului financiar, a carui scop este acoperirea datoriilor din vanzarile proprii.7 Urmarirea modului de gestionare a resurselor se face cu ajutorul ratelor de gestiune ( viteze de rotatie) care arata rapiditatea cu care resursele trec prin toate stadiile pana se reintorc in forma baneasca initiala. Mai precis, cu ajutorul acestor rate se masoara viteza de transformare a activelor in lichiditati, precum si viteza de reinoire a datoriilor.8
7

Alexandru Buglea, Analiza economico-financiara, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2008;

Claudiu Botoc, Cristina Nicolescu, Horia Cristea, Marilen Pirtea, Managementul Financiar al Companiei, Editura Mirton,

Timisoara, 2010;

20

Ratele de gestiune furnizeaza cele mai importante informatii calitative asupra modului de folosire a resurselor, puterea lor informativa crescand atunci cand sunt utilizate in analiza resurselor temporare. Astfel ratele masoara ritmul de reinnoire a elementelor patrimoniale, respectiv lichiditatea stocurilor si creantelor comerciale, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor din exploatare, pe de alta parte. Viteza de rotatie depinde de doi factori care au o actiune contradictorie: 1. 2. cresterea cifrei de afaceri determina acccelerarea vitezei de rotatie la acelasi volum a elementelor de activ sau pasiv; cresterea elementelor de activ sau pasiv, cand se mentine cifra de afaceri, determina reducerea vitezei de rotatie. 3.2.1. ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR TOTALE Rata de gestiune a activelor totale evidentiaza modul in care sunt gestionate mijloacele economice de care dispune o intreprindere. Aceasta rata se refera la ansamblul activelor care se regasesc in activul bilantului unei societati, atat imobilizate cat si circulante. In cazul societatii analizate, viteza de rotatie a activelor totale se prezinta astfel:
Tabel nr 3.3 Viteza de rotatie a activului total
Nr.crt. 1 2 2.1 2.2 3 4 5 Specificatie Venituri totale Active totale din care: -active imobilizate nete -active circulante Numar rotatii Durata unei rotatii Valoare minima UM lei lei lei lei rot. zile rot. 2006 15,352 1,172,946 0 1,172,946 0.01 27,887.26 2.00 Perioada de analiza 2007 2008 357,948 6,659,390 -2,130,821 8,790,212 0.05 6,790.59 2.00 2,515,596 22,138,478 6,423,282 15,715,196 0.11 3,212.18 2.00 2009 50,737,609 42,605,234 14,362,515 28,242,718 1.19 306.50 2.00 Simbol Vt At Ain Ac nrot=Vt/At Dz=365*(At/Vt) Min

Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor totale este de 2 rotatii (180 zile). In cazul entitatii analizate, viteza de rotatie este crescatoare dar subunitara in primii trei ani de functionare, lucru datorat nivelului mare al activelor totale raportat la cel al veniturilor. Situatia se remediaza insa in ultimul an de analiza (2009), cand situatia incepe sa se imbunatateasca. Pentru imbunatatirea ratei activului total, trebuie avut in vedere: optimizarea structurii activului in

21

concordanta cu obiectul de activitate, cresterea eficientei utilizarii activelor imobilizate si circulante, cresterea veniturilor totale. In structura vitezei de rotatie a activului total, vom identifica cele 2 componente importante pentru analiza societatii, anume: viteza de rotatie a activelor imobilizate si viteza de rotatie a activelor circulante. Viteza de rotatie a activelor imobilizate, se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.4 Viteza de rotatie a activelor imobilizate
Nr.crt. 1 2 3 4 5 Specificatie Venituri totale Active imobilizate nete Numar rotatii Durata unei rotatii Valoare minima UM lei lei rot. zile rot. Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009

Simbol Vt Ain nrot=Vt/Ain Dz=365*(Ain/Vt) Min

15,352 0 0.00 0.00 4.00

357,948 -2,130,821 -0.17 -2,172.80 4.00

2,515,596 6,423,28 2 0.39 931.99 4.00

50,737,609 14,362,515 3.53 103.32 4.00

In primul an de analiza, viteza de rotatie este 0, lucru datorat in cea mai mare parte faptului ca anul 2004 este anul in care societatea a luat fiinta. In anul 2005 viteza de rotatie este una negativa datorata in principal imobilizarilor financiare care au o valoare negativa. Situatia se imbunatateste in urmatorii ani supusi analizei, astfel ca in 2007 nivelul este unul normal (veniturile totale depasesc activele imobilizate nete). Viteza de rotatie a activelor circulante, se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.5 Viteza de rotatie a activelor circulante
Nr.crt . 1 2 3 4 5 Specificatie Venituri totale Active circulante Numar rotatii Durata unei rotatii Valoare minima UM lei lei rot. zile rot. Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009

Simbol Vt Ac nrot=Vt/Ac Dz=365*(Ac/Vt) Min

15,352 1,172,946 0.01 27,887.26 6.00

357,948 8,790,212 0.04 8,963.39 6.00

2,515,596 15,715,196 0.16 2,280.19 6.00

50,737,609 28,242,718 1.80 203.17 6.00

La fel ca si in cazul activelor imobilizate, viteza de rotatie a activelor circulante este una necorespunzatoare in primii ani urmand ca pe parcurs situatia sa cunoasca o imbunatatire, datorata, in principal, cresterii veniturilor totale pe care societatea le realizeaza. Anul 2009 este unul corespunzator, societatea confruntandu-se cu o crestere a veniturilor totale intr-un ritm mai rapid ca cel al activelor circulante.

22

In studiul activelor circulante un rol important il joaca stocurile. Rata de gestiune a stocurilor arata rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile pana se reintorc in forma baneasca initiala. Cu cat viteza de rotatie a stocurilor este mai mare, cu atat eficienta folosirii lor este mai ridicata, deoarece efectele obtinute in urma folosirii acestora sunt mai mari. Viteza de rotatie a stocurilor totale se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.6.Viteza de rotatie a stocurilor
Nr.crt . 1 2 3 4 5 Specificatie Cifra de afaceri Stocuri totale Numar rotatii Durata unei rotatii Valoare minima UM lei lei rot. zile rot. Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009

Simbol Ca St nrot=Ca/St Dz=365*(St/Ca) Min

0 0 0.00 0.00 8.00

47,114 354,776 0.13 2,748.51 8.00

22,113,121 4,752,980 4.65 78.45 8.00

48,226,952 11,743,960 4.11 88.88 8.00

Viteza de rotatie a stocurilor urmeaza aceeasi traiectorie ca si viteza de rotatie a activelor circulante, situatia devenind favorabila in anul 2009. Stocurile au o tendinta de crestere de la un an la altul, cresterea acestora fiind pusa pe seama materiilor prime si materialelor. Situatia acestora, precum si viteza de rotatie a materiilor prime si materialelor in cadrul societatii analizate, se prezinta in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 3.7.Viteza de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale
Nr.crt . 1 2 3 4 Specificatie Cheltuieli materiale totale Stocuri materiale Numar rotatii Durata unei rotatii UM lei lei rot. zile Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009

Simbol Cmt Smp nrot=Cmt/Smp Dz=365*(Smp/Cmt)

0 0 0.00 0

141,285 354,776 0.40 917

17,448,628 3,507,829 4.97 73

38,351,263 9,187,885 4.17 87

Viteza de rotatie a stocurilor de marfuri, in cadrul societatii analizate, se prezinta astfel:

Tabel nr.3.8.Viteza de rotatie a stocurilor de marfuri
Nr.crt . 1 2 3 4 Specificatie Venituri din vanzarea marfurilor Stocuri de marfuri Numar rotatii Durata unei rotatii UM lei lei rot. zile Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009

Simbol Vvm Smf nrot=Vvm/Smf Dz=365*(Smf/Vvm)

0 0 0.00 0

47114 0 0.00 0

1566280 264,604 5.92 62

1240161 363,928 3.41 107

23

3.2.2. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE ALE CREANTELOR CURENTE Ratele de gestiune a creantelor curente exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii creantelor curente. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor este de 4 rotatii, care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 90 de zile.
Tabel nr. 3.9.Viteza de rotatie a creantelor curente
Nr.crt. 1 2 3 4 5 Specificatie Venituri totale Creante curente Numar rotatii Durata unei rotatii Valoare minima UM lei lei rot. zile rot. Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009

Simbol Vt Cr nrot=Vt/Cr Dz=365*(Cr/Vt) Min.

15,352 1,573 9.76 37 4

357,948 2,887,720 0.12 2,945 4

2,515,596 10,029,200 0.25 1,455 4

50,737,609 15,470,184 3.28 111 4

Asa cum rezulta din tabelul de mai sus, ponderea creantelor in veniturile totale este mica. Situatia este una favorabila chiar daca, creantele curente au o tendinta de crestere de la un an la altul. 3.2.3. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE A DATORIILOR Ratele de gestiune a datoriilor curente exprima durata medie in zile de plata a contravalorii datoriilor pe termen scurt. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila gestiunii datoriilor curente este de 4 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata maxim 90 de zile. Valoarea optima a perioadei de decontare ar fi de maximum 30 de zile. In dinamica, este de preferat ca numarul de rotatii sa scada, adica sa creasca durata in zile. Este de recomandat ca durata medie de plata a datoriilor curente sa fie mai mare decat durata medie de incasare a creantelor curente.
Tabel nr. 3.10.Viteza de rotatie a datoriilor curente
Nr.crt . 1 2 3 4 Specificatie Cheltuieli totale Datorii pe termen scurt Numar rotatii Durata unei rotatii UM lei lei rot. zile Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009

Simbol Cht Dts nrot=Cht/Dts Dz=365*(Dts/Cht)

62,096 8,552 7.26 50

1,174,207 489,625 2.40 152

24,651,663 18,958,803 1.30 281

50,162,600 30,398,473 1.65 221

24

Valoare minima

rot.

Min.

Daca in primul an de analiza datoriile curente se roteau prin cheltuielile totale de 7,26 ori achitandu-se intr-un termen mediu de 50 zile, in ultimul an de analiza acestea se roteau prin cheltuielile totale de 1,65 ori, achitandu-se intr-un termen mediu de 221 zile. In structura, vitezele de rotatie a datoriilor pe termen mediu si lung si a celor pe termen scurt, se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.11.Viteza de rotatie a datoriilor pe termen mediu si lung
Nr.crt . 1 2 3 4 5 Specificatie Venituri totale Datorii pe termen mediu Numar rotatii Durata unei rotatii Valoare minima UM lei lei rot. zile rot. Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009

Simbol Vt Dtml nrot=Vt/Dtml Dz=365*(Dtml/Vt) Min

15,352 0 0.00 0.00 4.00

357,948 7,520,657 0.05 7,668.82 4.00

2,515,596 3,345,790 0.75 485.46 4.00

50,737,609 11,889,884 4.27 85.53 4.00

Tabel nr.3.12.Viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt

Nr.crt . 1 2 3 4 5 Specificatie Venituri totale Datorii pe termen scurt Numar rotatii Durata unei rotatii Valoare minima UM lei lei rot. zile rot. Perioada de analiza
2006 2007 2008 2009

Simbol Vt Dts nrot=Vt/Dts Dz=365*(Dts/Vt) Min

15,352 8,552 1.80 203.33 4.00

357,948 489,625 0.73 499.27 4.00

2,515,596 18,958,803 0.13 2,750.82 4.00

50,737,609 30,398,473 1.67 218.68 4.00

3.3 RANDAMENTUL RESURSELOR UTILIZATE Analiza randamentului financiar urmareste sa evidentieze raportul de eficienta dintre efectele de natura profitului si eforturile ocazionate de obtinerea acestor efecte (efort financiar). Constructia ratelor de randament financiar, in mod general, raporteaza un rezultat de natura profitului fie la un flux de activitate, fie la un stoc, urmarind sa caracterizeze cat mai bine performanta agentului economic.9 In functie de marimile utilizate in constructia sa, masura randamentului financiar se realizeaza printr-un sistem de rate, si anume: 1.rate de profitabilitate, cunoscute sub denumirea de rate de marja, care se construiesc ca raport intre rezultatele de natura profitului si venituri, respectiv cheltuieli;

Claudiu Botoc, Cristina Nicolescu, Horia Cristea, Marilen Pirtea, Managementul Financiar al Companiei, Editura Mirton,

Timisoara, 2010;

25

2.rate de rentabilitate, construite ca raport intre rezultatele de natura profitului si active totale sau capitaluri.10 Aceste doua rate, in cadrul societatii analizate, se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.13. Ratele de profitabilitate si rentabilitate
Nr.crt. I Specificatie Ratele de profitabilitate Rezultat net Venituri totale Cheltuieli totale Excedent brut din exploatare Rezultatul exploatarii Cifra de afaceri Rata profitabilitatii veniturilor Rata profitabilitatii resurselor consumate Rata marjei brute Rata profitabilitatii comerciale Ratele de rentabilitate Capitaluri investite Active totale Capital propriu Rentab.economica a capit investite Rentab.economica a activelor Rentabilitatea financiara UM 2006 Perioada de analiza 2007 2008 -823,876 357,948 1,174,207 -404,318 -435,387 47,114 -230.17% -70.16% -858.17% -924.11% 396,276 2,515,596 24,651,66 3 2,762,959 -745,611 22,113,121 15.75% 1.61% 12.49% -3.37% 2009 467,958 50,737,609 50,162,600 6,065,105 4,498,512 48,226,952 0.92% 0.93% 12.58% 9.33% 4,585,865.0 0 42,605,234 316,877.13 98% 14% 148% Simbol

lei lei lei lei lei lei % % % %

-46,975 15,352 62,096 -22,087 -2,209 0 -305.99% -75.65% 0.00% 0.00%

Rn Vt Cht Ebe Re Ca Rrv=Rn/Vt Rrrc=Rn/Cht Rmb=Ebe/Ca Rrc=Re/Ca

1 2 3 4 II

lei lei lei % % %

1,184,125 1,172,946 1,164,394 0% -2% -4%

6,169,765 6,659,390 -1,350,891 -7% -6% 61%

5 6 7

3,179,675 22,138,47 8 -166,115 -23% 12% -239%

Cinv At Cpr Recinv=Re/Cinv Rea=Ebe/At Rrf=Rn/Cpr

3.3.1. RATELE DE PROFITABILITATE Rata profitabilitatii veniturilor masoara eficienta globala a activitatii unei societati comerciale, exprimata prin capacitatea veniturilor de a genera profit. Aceasta rata se determina, ca si rata profitabilitatii comerciale, prin raportarea indicatorilor care exprima profitul la veniturile corespunzatoare.11 Dupa cum se poate observa si din tabelul de mai sus, societatea analizata inregistreaza pierderi in primii doi ani urmand ca in 2008 si 2009 sa-si revina si sa inregistreze
10

Alexandru Buglea, Analiza economico-financiara, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2008;

11

Alexandru Buglea, Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2010;

26

profit. Veniturile au si ele o tendinta de crestere, ajungand in 2009 sa aiba un nivel considerabil, depasind cheltuielile totale inregistrate de societate. Prin urmare, se poate vorbi de profitabilitate doar in anul 2009, cand veniturile depasesc cheltuielile, iar rezutatul inregistrat e unul pozitiv. Profitabilitatea resurselor consumate se calculeaza prin raportarea rezultatului exercitiului la costul total. La fel ca si in cazul profitabilitatii veniturilor, in primii doi ani de analiza nivelul ratei este negativ ca urmare a pierderii inregistrata de societatea analizata, pentru ca in anii urmatori situatia sa se imbunatateasca, societatea inregistrand profit. Se observa, insa, nivelul considerabil al cheltuielilor totale, care in 2007 ajung aproape de cel al veniturilor inregistrate. Rata marjei brute indica eficienta globala a societatii, respectiv capacitatea intreprinderii de a degaja profit. In anul 2006, nivelul acestei rate este 0, ca urmare a faptului ca 2004 este anul de infiintare al societatii. Situatia se remediaza pe parcurs, societatea ajungand la un nivel considerabil al cifrei de afaceri in anul 2009. Rata profitabilitatii comerciale caracterizeaza eficienta politicii comerciale si competitivitatea produselor intreprinderii, reflectand mai ales politica de preturi practicata de societate. In practica economica, se considera ca o rata a profitabilitatii comerciale cuprinsa intre 5% si 15% este acceptabila, ea variind in functie de domeniul de activitate. In cazul societatii analizate se poate vorbi de o profitabilitate comerciala abia in ultimul an de analiza (2009). Pe viitor, pentru a imbunatati nivelul profitabilitatii comerciale, societatea ar trebui sa imbunatateasca structura productiei, in sensul cresterii ponderii produselor cu o rata a profitabilitatii comerciale unitara ridicata. De asemenea, mai poate avea in vedere o crestere a puterii de negociere cu furnizorii, sporirea vanzarilor, respectiv optimizarea cheltuielilor. 3.3.2. RATELE DE RENTABILITATE Pentru constructia ratelor de rentabilitate se raporteaza diferitele forme ale indicatorilor de exprimare a profitului la indicatori care exprima efortul depus de societate pentru asigurarea conditiilor de desfasurare a activitatii. Cele mai intalnite forme de rentabilitate se refera la rentabillitatea economica si rentabilitatea financiara. Rentabilitatea economica masoara performantele activului total al societatii, fara a tine seama de modul de procurare a capitalurilor alocate pentru constituirea acestui activ. Din acest motiv

27

se spune ca rata rentabilitatii economice este independenta de politica de finantare promovata de intreprindere.12 In cazul societatii analizate nu se poate vorbi de rentabilitate economica in primii ani de analiza, deoarece in tot acest timp avem un nivel negativ al excedentului brut din exploatare. In ultimul an (2009) societatea incepe sa obtina profit, ceea ce conduce la un nivel pozitiv al ratei. Nivelul activelor detinute de societate creste de la un an la altul, ceea ce inseamna ca, pentru buna desfasurarii a activitatii, societatea achizitioneaza mijloace fixe, cladiri etc. Rata de rentabilitate financiara masoara performanta numai a capitalului propriu, iar in mod indirect, oportunitatea mentinerii acestuia in afacere. Aceasta remunereaza proprietarii intreprinderii prin acordarea de dividende si cresterea capitalurilor proprii, constituind un mijloc de stimulare a participarii la cresterea capitalului social, atat pentru actionarii existenti, cat si pentru noii actionari.13 Daca nivelul ratei este ridicat, actionarii accepta ca o parte din profitul lor sa fie lasata la dispozitia societatii, asigurand astfel mijloacele de crestere a acestora. In cazul societatii analizate, nivelul ratei este negativ in primii ani de analiza, pentru ca in ultimul an, sa putem vorbi de rentabilitate financiara in cadrul societatii analizate.

3.4.

ECHILIBRUL FINANCIAR

In sens general, prin echilibru se intelege o stabilitate a unei situatii, o armonie intre elementele componente ale unui sistem, ceea ce in plan financiar implica armonizarea surselor financiare cu nevoile financiare ale intreprinderii. La nivelul unei intreprinderi, analiza statica a echilibrului financiar se poate realiza la trei nivele: 1. echilibrul pe termen lung, cand se compara resursele permanente cu utilizarile permanente, si cand pentru masurarea echilibrului se foloseste indicatorul fond de rulment;
12

Alexandru Buglea, Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2010;

13

Alexandru Buglea, Analiza economico-financiara, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2008;

28

2. 3.

echilibrul pe termen scurt, cand se compara resursele temporare cu utilizarile temporare, iar indicatorul folosit este necesarul de fond de rulment; echilibrul curent, cand de urmareste nivelul trezoreriei, prin compararea disponibilitatilor cu nivelul creditelor bancare temporare.14

3.4.1. ECHILIBRUL PE TERMEN LUNG Pentru a analiza echilibrul financiar pe termen lung vom folosi indicatorul numit fond de rulment. Fondul de rulment se calculeaza pe baza bilantului financiar, care prezinta activul si pasivul ca fiind format din doua mari mase, si anume: o masa reletiv permanenta, cu o durata mai mare de 1 an, formata din activul imobilizat si capitalul permanent si o masa mobila, cu o durata mai mica de 1 an, formata din activul circulant si obligatiile pe termen scurt. Ca regula generala a echilibrului financiar al intreprinderii, capitalul permanent trebuie sa acopere activele imobilizate si o parte a activelor circulante, deoarece pentru a putea functiona are nevoie, pe langa cladiri, masini si instalatii si de un stoc minim de materii prime, materiale, productie in curs, respectiv produse finite. Fondul de rulment, indiferent de modul de calcul, apare ca o marja de securitate financiara, care permite intreprinderii sa faca fata, fara dificultate, diverselor riscuri care se manifesta pe termen scurt. Fondul de rulment, in cadrul societatii analizate, se prezinta astfel:
Tabel nr.3.14. Fondul de rulment
Nr. crt. I Specificatie Echilibrul permanent Capitalul permanent Capital propriu Imobilizari nete Fondul de rulment Fondul de rulment propriu Fondul de rulment strain Rata de finantare permanenta UM 2006 1,164,394 1,164,394 0 1,164,394 1,164,394 0 0% Perioada de analiza 2007 2008 6,169,765 -1,350,891 -2,130,821 8,300,587 779,930 7,520,657 -290% 3,179,675 -166,115 6,423,282 -3,243,607 -6,589,397 3,345,790 50% 2009 12,206,761 316,877 14,362,515 -2,155,754 14,045,638 11,889,884 85% Simbol

1 2 3 4

lei lei lei lei lei lei %

Cpm=Cp+Dtml Cp=Cs+Rezerve In FR=Cpm-In FRp=Cpr-In FRs=FR-FRp Rfp=Cpm/In

14

Claudiu Botoc, Cristina Nicolescu, Horia Cristea, Marilen Pirtea, Managementul Financiar al Companiei, Editura Mirton,

Timisoara, 2010;

29

In primul an de analiza, fondul de rulment este pozitiv avand o valoare de 1.164.394 ron, valoare data in intregime de capitalul permanent, intrucat intreprinderea nu detinea la acel moment imobilizari. Valoarea nula a imobilizarilor se datoreaza faptului ca societatea, fiind la inceputul activitatii sale, nu a achizitionat imobilizari .In anul urmator de analiza, fondul de rulment aflat la dispozitia societatii creste, dar se observa un nivel negativ al imobilizarilor nete, nivel datorat imobilizarilor financiare. Anul 2008 pune in evidenta un fond de rulment negativ, cand valoarea imobilizarilor nete depaseste considerabil capitalul permanent, ceea ce evidentiaza politica investitionala promovata de societate. In ultimul an de analiza, capitalul permanent cunoaste o crestere majora, dar nu suficienta pentru a acoperi imobilizarile nete. Per ansamblu, observam o tendinta de scadere a fondului de rulment. Desi de cele mai multe ori aceasta situatie este considerata negativa, scaderea fondului de rulment poate fi compensata printr-o gestionare mai eficienta a activelor circulante. Reducerea fondului de rulment va avea consecinte negative daca se datoreaza reducerii capitalurilor proprii, insa daca diminuarea fondului de rulment se datoreaza cresterii activelor imobilizate, cum este si cazul societatii analizate, situatia financiara se va imbunatatii in perioada urmatoare datorita rezultatelor exploatarii generate de investitii. In prima perioada de analiza (anul 2006 si 2007), fondul de rulment are o valoare pozitiva, ceea ce sugereaza ca exista un surplus de surse permanente care poate fi alocat finantarii ciclului din exploatare. De asemenea, valoarea pozitiva a acestuia diminueaza riscul de lichiditate. In anii 2008 si 2009, nivelul fondului este unul negativ, adica transformarea activelor circulante in lichiditati nu acopera datoriile pe termen scurt, ceea ce determina intreprinderea sa apeleze la imprumuturi pe termen scurt pentru a-si onora obligatiile de plata. Nu intotdeauna, insa, un fond de rulment negativ este expresia unei activitati ineficiente, dupa cum am precizat anterior.
Fig nr. 3.4. Fond de rulment

30

F ond de rulm ent

10000000,00 8000000,00 6000000,00 Fond de rulment 4000000,00 2000000,00 0,00 -2000000,00 -4000000,00 2006 2007 2008 2009 Perioada de analiza F ond de rulm lei ent

3.4.2. ECHILIBRUL CURENT In cadrul activitatilor curente ale unei societati ciclul de exploatare presupune efectuarea unor operatiuni repetitive sintetizate in trei faze: aprovizionare, productie, desfacere. Pentru desfasurarea fiecareia din aceste faze sunt necesare resurse financiare care trebuie asigurate de intreprindere. Aceste resurse financiare corespund alocarilor de fonduri pe care intreprinderea este constransa sa le efectueze pentru constituirea fondurilor sale si pentru a acorda termene de plata clientilor carora le-a livrat produsele. Necesarul de fond de rulment in cadrul firmei analizate se prezinta astfel:

Tabel nr. 3.15. Necesar de fond de rulment

Nr. crt. II Specificatie Echilibrul curent Stocuri Creante Furnizori Credite curente Necesar de fond de rulment UM 2006 0 1,573 6,376.00 0 -4,803 Perioada de analiza 2007 2008 354,776 2,887,720 482,174 0 2,760,322 4,752,980 10,029,200 9,815,334 0 4,966,846 2009 11,743,960 15,470,184 17,724,623 30,398,473 -20,908,952 Simbol

lei lei lei lei lei

St Cr Fz Cb NFR=(St+Cr)-(Fz+Cb)

Daca in primii trei ani necesarul de fond de rulment are o tendinta de crestere, in ultimul an acesta descreste considerabil, ajungand la o valoare negativa. Aceasta crestere, din primii trei ani ai

31

necesarului de fond semnifica o crestere a necesitatilor ciclice de finantare a societatii analizate, generata fie de cresterea activelor din exploatare si din afara exploatarii, fie de diminuarea datoriilor din exploatare si din afara ex ploatarii, fie de actiunea simultana a acestor doua cauze.
Fig nr. 3.5. Necesar de fond de rulment
Necesar de fond de rulment lei

5000000 0 Necesar de -5000000 fond de -10000000 -15000000 rulment -20000000 -25000000

Necesar de fond de rulment lei 2006 2007 2008 2009 Perioada de analiza

3.4.3 ECHILIBRUL PE TERMEN SCURT Analiza pe termen scurt se realizeaza cu ajutorul trezoreriei. In mod curent, prin trezorerie se intelege soldul final al ansamblului de fluxuri de incasari si plati. In cazul societatii analizte, trezoreria se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.16. Trezoreria neta
Nr. crt. III 6 7 8 Specificatie Echilibrul global Trezoreria neta Flux monetar net Rata de finantare globala UM 2006 Perioada de analiza 2007 2008 5,540,265 4,371,068 301% -8,210,453 -13,750,718 -65% 2009 18,753,198 26,963,651 10% Simbol

lei lei %

1,169,197 -24243%

TN=FR-NFR FMN=TNt-Tno Rfg=FR/NFR

Se observa din tabelul de mai sus, ca in primii doi ani de analiza, trezoreria este pozitiva. Trezoreria pozitiva este rezultatul echilibrului financiar curent al societatii, cand fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment. Expresia trezoreriei pozitive se regaseste sub forma

32

disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa si investitiilor pe termen scurt. In acest caz se poate vorbi de o autonomie finanaciara pe termen scurt. In anul 2006 nivelul trezoreriei este negativ ceea ce evidentiaza un dezechilibru financiar, cand nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din resurse permanente. Acest deficit monetar este acoperit prin angajarea de credite pe termen scurt, intreprinderea fiind dependenta fata de resursele financiare pe termen scurt. Situatia devine insa una favorabila in 2007, asemenea primilor doi ani analizati, ceea ce sugereaza un echilibru financiar pe termen scurt. Chiar daca inregistrarea unei trezorerii pozitive pe mai multe exercitii financiare demonstreaza o rentabilitate economica ridicata, nu intotdeauna o trezorerie pozitiva este semnul unei situatii favorabile, deoarece scopul intreprinderii nu este obtinerea unei treorerii, ci antrenarea resurselor in activitati eficiente.

Fig nr.3.6. Trezoreria neta

Trezoreria neta lei

Trezoreria neta

20000000 15000000 10000000 5000000 0 -5000000 -10000000

Trezoreria neta lei

2006

2007

2008

2009

Perioada de analiza

Echilibrul financiar al societatii analizate se prezinta astfel:

Fig nr. 3.7. Echilibrul financiar

33

Echilibrul financiar
25000000,00 20000000,00 15000000,00 10000000,00 5000000,00 0,00 -5000000,00 -10000000,00 -15000000,00 -20000000,00 -25000000,00

Fondul de rulment lei Necesar de fond de rulment lei Trezoreria neta lei

2006

2007

2008

2009

3.5. LICHIDITATEA SI SOLVABILITATEA

3.5.1. LICHIDITATEA Lichiditatea intreprinderii este o forma a echilibrului financiar, fiind perceputa in literatura de specialitate in mai multe sensuri: in sens foarte larg, ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment dat in bani; in sens larg, ca fiind capacitatea pe care o are o intreprindere de a acoperi, prin elemente patrimoniale de mijloace circulante active, obligatiile pe termen scurt, si in sens restrans, ca fiind capacitatea intreprinderii de a satisface prompt din disponibilitati si alte plasamente lichide, in maximum 10-20 zile, obligatiile exigibile.15

15

Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark , Evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Tmisoara, 2003;

34

Ratele de lichiditate, cunoscute in literatura de specialitate si sub denumirea de rate de trezorerie, masoara capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor pe care le are pe termen scurt.

Formele pe care le imbraca ratele de lichiditate sunt: 1.rata lichiditatii generala 2.rata lichditatii rapida 3.rata lichiditatii imediate Cele trei rate, in cadrul societatii analizate se prezinta astfel:

Tabel nr. 3.17. Rate de lichiditate

Nr.crt. I Specificatie Ratele de lichiditate Active circulante Datorii pe termen scurt Creante Disponibilitati banesti Rata de lichiditate generala Rata de lichiditate rapida Rata de lichiditate imediata UM 2006 1,172,946 8,552 1,573 1,171,373 137.15 137.15 136.97 Periada de analiza 2007 2008 8,790,212 489,625 2,887,720 5,547,716 17.95 17.23 11.33 15,715,196 18,958,803 10,029,200 933,016 0.83 0.58 0.05 2009 28,242,718 30,398,473 15,470,184 909,254 0.93 0.54 0.03 Simbol

1 2 3

lei lei lei lei % % %

AC Dts Cr Db Rlc=AC/Dts Rlr=(Cr+Db)/Dts Rli=Db/Dts

Rata lichiditatii generale exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din activele de exploatare. De cele mai multe ori se considera ca lichiditatea generala reflecta o situatie favorabila, buna, daca are valori cuprinse intre [1,2;2] limita minima a sa fiind de 1. Daca in primii ani de analiza, societatea analizata are o lichiditate mai mare decat limita superioara a intervalului amintit anterior, in anii 2008 si 2009 aceasta scade usor sub 1. Daca rata lichiditatii generale are valori mai mari ca 1,2, situatia societatii este buna, deoarece cel putin pe termen scurt, datorita activelor circulante mai mari decat obligatiile curente, aceasta are capacitatea de s-si achita datoriile exigibile (situatie existenta in cadrul societatii in anii 2006 si 2007). In 2008 si 2009 rata lichiditatii generale este mai mica decat 1, ceea ce evidentiaza faptul ca situatia societatii este riscanta, ea fiind in situatia de a inregistra plati restante cu influenta asupra

35

fluxurilor banesti si financiare ale intreprinderii. In acest caz remedierea se poate realiza prin reducerea nivelului stocurilor fara a influenta insa continuarea productiei sau prin reducerea duratei creditului client.

Fig nr. 3.8. Rata de lichiditate curenta

Rata de lichiditate curenta 140 120 100 80 60 40 20 0 2006 2007 2008 2009 Rata de lichiditate curenta

Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate relativ rapid in lichiditati. In acest fel, pentru calculul ratei, se elimina influenta lichiditatii stocurilor.16 Marimea optima a acestui indicator este 1, dar aceasta rata este, de regula, subunitara, considerandu-se ca un nivel intre [0,6;1] reflecta o buna capacitate de plata a obligatiilor pe termen scurt. In cazul societatii analizate, in primii ani de analiza, nivelul ratei depaseste limita superioara a intervalului recomandat, dar in 2008 si 2009 situatia revine la normal, aceasta aflandu-se putin sub limitele considerate normale, societatea avand capacitate de plata a obligatiilor pe termen scurt.

Fig nr. 3.9. Rata de lichiditate redusa

16

Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark , Evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Tmisoara, 2003;

36

Rata de lichiditate redusa 140 120 100 80 60 40 20 0 2006 2007 2008 2009 Rata de lichiditate redusa

Rata lichiditatii imediate caracterizeaza capacitatea intreprinderii de a rambursa prompt datoriile, tinand cont de disponibilitatile existente. Valoarea optima a acestei rate de lichiditate este cupinsa intre [0,2;0,3]. In cazul societatii analizate, in primii doi ani de analiza nivelul acestei rate este ridicat, dar o valoare ridicata a acestei rate nu constituie o garantie ca intreprinderea poate sa-si plateasca datoriile pe termen scurt daca celelalte elemente ale activului circulant au un grad redus de lichiditate. Anii 2008 si 2009 pun in evidenta un nivel redus al acestei rate, dar, chiar si asa, se poate asigura mentinerea echilibrului financiar daca societatea detine stocuri, creante sau titluri de plasament usor mobilizabile, in concordanta cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. Analiza ratei trebuie facuta insa cu rezerve deoarece disponibilitatile se modifica semnificativ, in perioade scurte de timp, ca urmare a raportului dintre incasari si plati, astfel ca incasarile substantiale dintr-o anumita perioada nu reprezinta neaparat un indiciu de echilibru financiar, ci pot fi cauzate de incasari lente in perioada imediat precedenta.

Fig nr. 3.10. Rata de lichiditate imediata

37

Rata de lichiditate imediata

140 120 100 80 60 40 20 0 2006 2007 2008 2009 Rata de lichiditate imediata

Lichiditatea, in cadrul societatii analizate, se prezinta astfel:

Fig nr. 3.11. Rate de lichiditate

L h ita ain p d rii ic id te tre rin e

10 6 10 4 10 2 10 0 8 0 6 0 4 0 2 0 0 20 06 20 07 20 08 20 09 P erio a d a aliza ad e n Lichiditatea

R ta d a e lich ita id te cu n re ta R ta d a e lich ita id te re u d sa R ta d a e lich ita id te im d ta e ia

3.5.2. SOLVABILITATEA Solvabilitatea poate fi definita in doua modalitati: 1. ca aptitudinea intreprinderii de a face fata angajamentelor sale in caz de lichidare;

38

2.

ca si capacitatea unei firme de a-si achita obligatiile pe termen lung. Solvabilitatea patrimoniala, in cazul societatii analizate, se prezinta astfel:
Tabel nr. 3.18. Solvabilitatea patrimoniala
Nr.crt. II Specificatie Ratele de solvabilitate Active totale Datorii totale Solvabilitatea patrimoniala UM 2006 Perioada de analiza 2007 2008 6,659,390 8,010,282 0.83 22,138,478 22,304,593 0.99 2009 42,605,234 14,928,357 2.85 Simbol

lei lei %

1,172,946 8,552 137.15

At Dt Sp=At/Dt

Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor pe termen mediu si lung. Acest indicator reflecta o situatie favorabila pentru valori cuprinse intre 40 si 60%, limita sa inferioara fiind de 30%. Folosirea acestui indicator este recomandata in cazul in care intreprinderea este in stare de faliment, urmand a fi aplicata procedura de lichidare. Ca urmare a datelor prezentate in tabelul de mai sus, putem afirma ca societatatea este solvabila aceasta avand capacitatea de a-si onora datoriile totale cu ajutorul activelor totale abia in ultimul an de analiza (2009). Cu alte cuvinte, in caz de faliment, datoriile societatii analizate se vor acoperi din activele totale detinute de aceasta.
Fig nr. 3.12. Solvabilitatea patrimoniala
Solvabilitatea patrimoniala Solvabilitatea patrim oniala 160 140 120 100 80 60 40 20 0 2006 2007 2008 2009 Perioada de analiza

Solvabilitatea patrimoniala

O societate aflata in stare de functionare spunem ca este solvabila atunci cand suma activelor fixe si circulante este mai mare sau cel putin egala cu totalul pasivelor exigibile. Inseamna ca o societate poate sa fie solvabila chiar daca la un moment dat ea nu are capacitate de plata si nu

39

dispune de lichiditatea financiara. Lipsa capacitatii de plata si a lichiditatii pot fi temporare daca societatea comerciala este solvabila. In cazul societatii analizate, solvabilitatea patrimoniala la termen se prezinta conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 3.19. Solvabilitatea patrimoniala la termen
Nr.crt. II Specificatie Ratele de solvabilitate Active imobilizate Active circulante Imprumuturi pe termen mediu si lung Datorii pe termen scurt Solvabilitatea patrimoniala la termen UM 2006
0.00

Perioada de analiza 2007 2008

-2,130,821.11 6,423,281.78

2009
14,362,515.00

Simbol

lei lei lei lei %

1,172,946 0.00 8,552 137.15

8,790,212 7,520,656.89 489,625 0.83

15,715,196 3,345,789.78 18,958,803 0.99

28,242,718 11,889,884.00 30,398,473 1.01

Ai Ac IMTL Dts Spt=(Ai+Ac)/(IMTL+Dts)

Indicatorul ne arata masura in care datoriile totale ale intreprinderii sunt acoperite pe seama activelor, valoarea sa optima fiind cuprinsa intre 1,5 si 3. In cadrul societatii analizate, putem vorbi de o solvabilitate la termen abia in anul 2009, cand activele imobilizate si circulante detinute de societate acopera datoriile antrenate de aceasta.
Fig nr. 3.13. Solvabilitatea patrimoniala la termen

Solvabilitatea patrimoniala la termen

140 120 100 80 60 40 20 0 2006 2007 2008 2009 Solvabilitatea patrimoniala la termen

3.6. DIAGNOSTICUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

40

Contul de profit si pierderi grupeaza veniturile, cheltuielile si rezultatele aferente unui exercitiu financiar pe tipuri de activitati: de exploatare (legata de obiectul de activitate a firmei), financiare (legate de relatiile financiare implicate de activitatea normala a firmei), cu caracter exceptional (care decurg din situatii care nu tin de activitatea desfasurata in mod curent de firma). Soldurile intermediare de gestiune evidentiaza rezultatele in functie de treptele lor de formare.17
Tabel nr.3.20. Soldurile intermediare de gestiune
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Specificatie Marja comerciala Cifra de afaceri Productia exercitiului Cheltuieli materiale totale Cheltuieli cu lucrari, servicii executate de terti Consumuri intermediare Valoarea adaugata Cheltuieli cu impozite, taxe, varsaminte asimilate Cheltuieli de personal Excedent brut de exploatare Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Rezultatul curent Rezultatul exceptional Rezultatul brut Rezultatul net UM lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei 2006 0 0 0 1,710 18,201 19,911 19,911 1,752 424 22,087 22,087 (2,465) 24,552 0 24,552 46,975 Perioada de analiza 2007 2008 4,711 47,114 104,037 141,285 354,072 495,357 -386,609 16,656 1,053 -404,318 -435,387 (380,872) -816,259 0 -816,259 -823,876 492,912 22,113,121 21,527,388 17,448,628 1,061,433 18,510,061 3,510,239 93,285 653,995 2,762,959 -745,611 1,249,944 504,333 0 504,333 396,276 2009 -9,094 48,226,952 48,650,101 38,351,263 2,120,592 40,471,855 8,169,152 200,106 1,903,941 6,065,105 4,498,512 (3,923,503) 575,009 0 575,009 467,958 Simbol Mc=Vvmf-Cmf Ca=Vvmf+Pv Pe=Pv+Ps+Pi Cm Cslt Ci=Cm+Cslt Va=Mc+Pe-Cm-Cslt Itva Chp Ebe=Va+Se-Itva-Chp Re=Ebe+Ave+Vp-Ace-Cpa Rf=Vf-Chf Rc=Re+Rf Rx=Vx-Chx Rb=Rc+Rx Rn=Rb-ImpP

Marja comerciala (Mc) reprezinta castigul realizat sub forma de adaos rezultat din activitatea de comercializare a marfurilor. Nivelul indicatorului reprezinta practic valoarea adaosului comercial rezultat in urma deducerii cheltuielilor privind marfurile achizitionate din veniturile rezultate de pe urma vanzarii acestora. Marja comerciala = Venituri din vanzarea marfurilor Costul marfurilor vandute

17

Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark , Evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Tmisoara, 2003;

41

Rata marjei comerciale reprezinta adaosul comercial exprimat in raport cu veniturile realizate din vanzarea marfurilor si exprima eficienta activitatii de comercializare a marfurilor. Rata marjei comerciale = Marja comerciala / Venituri din vanzarea marfurilor

Tabel nr.3.21. Evolutia marjei comerciale

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Specificatie Vanzari de marfuri Cheltuieli privind marfurile Marja comerciala Rata comerciala a cheltuielilor Rata marjei comerciale Indicele de crestere a Vvmf Indicele de crestere a Cmf Indicele de crestere a Mc UM lei lei lei % % % % % 2006 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 Perioada de analiza 2007 2008 47,114 42,403 4,711 0.11 0.10 0.00 0.00 0.00 1,566,280 1,073,368 492,912 0.46 0.31 33.24 25.31 104.63 2009 1,240,161 1,249,255 -9,094 -0.01 -0.01 0.79 1.16 -0.02 Simbol Vvmf Cmf Mc=Vvmf-Cmf Mch=Mc/Cmf Mv=Mc/Vvmf IcVvmf=Vvmfn/Vvmf0 IcCmf=Cmfn/Cmf0 IcMc=Mcn/Mc0

Daca in primii ani ai analizei, marja comerciala inregistreaza valori pozitive, ceea ce inseamna ca vanzarile de marfuri depasesc cheltuielile generate de acestea, in anul 2009 situatie se schimba, societatea inregistrand o valoare negativa a marjei comerciale. Acesta se datoreaza reducerii veniturilor generate de vanzarea marfurilor, in conditiile in care costurile cu marfurile cresc. Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, cheltuielile cu marfuri cresc de la un an la altul, spre deosebire de veniturile din vanzari care daca in primii trei ani de analiza cunosc o tendinta de crestere, in anul 2009 nivelul acestora se reduce lucru care duce si la o marja comerciala negativa.

Fig nr. 3.14. Evolutia marjei comerciale

42

Marja comerciala 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 -100000 2006 2007 2008 2009 Marja comerciala

Cifra de afaceri (Ca) reprezinta principalul indicator al activitatii firmei. Ea constituie in sine unul din cele mai importante obiective strategice ale organizatiilor de afaceri. Este principala forma de venit a intreprinderii. Indicatorul reprezinta volumul total al afacerilor firmei evaluate la pretul pietei.18 Cifra de afaceri = Venituri din vanzarea marfurilor + Productia vanduta
Tabel nr.3.22. Evolutia cifrei de afaceri
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Specificatie Cifra de afaceri Venituri din vanzarea marfurilor Venituri din exploatare Venituri totale Productie vanduta Indicele de crestere a Ca Indicele de crestere a Vvmf Indicele de crestere a Pv Ponderea Ca in total Ve Ponderea Ca in total venituri UM lei lei lei lei lei % % % % % 2006 0 0 0 1,535 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 Perioada de analiza 2007 2008 47,114 47,114 151,152 357,948 0 0.00 0.00 0.00 0.31 0.13 22,113,121 1,566,280 23,196,458 25,155,996 20,546,841 469.35 33.24 0.00 0.95 0.88 2009 48,226,952 1,240,161 50,250,241 50,737,609 46,986,791 2.18 0.79 2.29 0.96 0.95 Simbol Ca=Pv+Vvm Vvm Ve Vt Pv IcCa=Can/Ca0 IcVvmf=Vvmn/Vvm1 IcPv=Pvn/Pv0 Ca/Ve Ca/Vt

18

Claudiu Botoc, Cristina Nicolescu, Horia Cristea, Marilen Pirtea, Managementul Financiar al Companiei, Editura Mirton,

Timisoara, 2010;

43

Fig nr. 3.15. Evolutia cifrei de afaceri

Cifra de afaceri 60000000 50000000 40000000 30000000 20000000 10000000 0 2006 2007 2008 2009 Perioada de analiza Cifra de afaceri

Dupa cum se poate observa si din graficul prezentat, evolutia cifrei de afaceri este una favorabila pentru societate, aceasta atingand in ultimul an de analiza un nivel considerabil. Cresterea cifrei de afaceri se datoreaza, in principal, cresterii productiei vandute. Se poate observa, din calculele efectuate, ca si veniturile din vanzarea marfurilor cresc de la o perioada la alta, dar aceasta crestere nu este una substantiala, urmata in anul 2009 de o descrestere (0,79). In concluzie, societatea dispune de o cifra de afaceri considerabila, cu o tendinta de crestere de la o perioada la alta, crestere datorata in principal productiei vandute. Valoarea adaugata (Va) exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor si serviciilor cumparate de intreprindere de la terti. Valoarea adaugata reprezinta bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice, umane si financiare ale firmei peste valoarea consumurilor intermediare provenite de la terti. Valoarea adaugata neta reprezinta valoarea nou creata fara sa tina cont de amortizare, adica de remunerarea imobilizarilor. Va = Marja comerciala + Productia exercitiului Consumurile intermediare = ( Vvmf Chmf ) + ( Qex Ci )

Valoare cifra de afaceri

44

Tabel nr.3.23. Evolutia valorii adaugate

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 10 11 12 13 14 Specificatie Marja comerciala Cifra de afaceri Productia exercitiului Cheltuieli materiale totale Cheltuieli cu lucrari, servicii executate de terti Consumuri intermediare Valoarea adaugata Indicele de crestere a Pe Indicele de crestere a Csi Indicele de crestere a Va Rata valorii adaugate Efect de generare a Va UM lei lei lei lei lei lei lei % % % % % 2006 0 0 0 1,710 18,201 19,911 -19,911 1.00 1.00 1.00 0.00 -1.00 Perioada de analiza 2007 2008 4,711 47,114 104,037 141,285 354,072 495,357 -386,609 0.00 24.88 19.42 -8.21 -0.78 492,912 22,113,121 21,527,388 17,448,628 1,061,433 18,510,061 3,510,239 206.92 37.37 -9.08 0.16 0.19 2009 -9,094 48,226,952 48,650,101 38,351,263 2,120,592 40,471,855 8,169,152 2.26 2.19 2.33 0.17 0.20 Simbol Mc=Vvmf-Cmf Ca=Vvmf+Pv Pe=Pv+Ps+Pi Cm Cslt Ci=Cm+Cslt Va=Mc+Pe-Ci IcPe=Pen/Peo IcCsi=Csin/Csio IcVa=Van/Vao Rva=Va/Ca Ggva=Va/Csi

Valoarea adaugata creata de societatea analizata, creste de la o perioada de analiza la alta, lucru evidentiat de calculele efectuate in tabelul de mai sus. Daca in primii doi ani de analiza, valoarea adaugata este negativa, in urmatorii ani situatia se imbunatateste. Valaorea negativa din primii ani, a acestui indicator, se datoreaza faptului ca, societatea, fiind la inceputul activitatii sale, nu a realizat cifra de afaceri, iar marja comerciala este nesemnificativa in raport cu nivelul cheltuielilor intermedire totale pe care societatea le realizeaza pentru buna desfasurare a activitatii ei. Situatia se imbunatateste incepand cu anul 2008, cand societatea analizata incepe sa realizeze cifra de afaceri si dispune de marja comerciala, chiar daca cheltuielile cresc. Aceasta crestere nu este, insa, ingrijoratoare, situatia fiind una favorabila in cadrul societatii.

Fig nr. 3.16. Evolutia valorii adaugate

45

Evolutia valorii adaugate

10000000 Valoarea adaugata 8000000 6000000 4000000 2000000 0 -2000000 2006 2007 2008 2009 Valoarea adaugata lei

Perioada de analiza

Excedentul brut din exploatare (Ebe) exprima potentialul de autofinantare a investitiilor pentru exploatare. Ebe = (Valoarea adaugata + Subventii pentru exploatare) (Impozite si taxe + Cheltuieli de personal)

Tabel nr.3.24. Evolutia excedentului brut din exploatare

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Specificatie Valoarea adaugata Subventii de exploatare Cheltuieli totale cu personalul Impozite, taxe si vars.asimilate Ch.totale personalul+Imp.taxe Excedent brut din exploatare Indicele de crestere a Va Indicele de crestere a (Chpt+Itva) Indicele de crestere a Ebe Efect de generare a Ebe UM lei lei lei lei lei lei % % % % 2006 -19,911 0 424 1,752 2,176 -22,087 1.00 1.00 1.00 1.11 Perioada de analiza 2007 2008 -386,609 0 1,053 16,656 17,709 -404,318 19.42 8.14 18.31 1.05 3,510,239 0 653,995 93,285 747,280 2,762,959 -9.08 42.20 -6.83 0.79 2009 8,169,152 0 1,903,941 200,106 2,104,047 6,065,105 2.33 2.82 2.20 0.74 Simbol Va=Mc+Pe-Ci Se Chpt Itva Chpt+Itva Ebe=Va+Se-Itva-Chp IcVa=Van/Vao Ic(Chpt+Itva) IcEbe=Eben/Ebe0 Ggva=Ebe/Va

La fel ca si in cazul valorii adaugate, excedentul brut din exploatare are valori negative in primii ani de analiza, urmand ca in continuare, pe masura ce valoarea adaugata creste sa creasca si acest indicator. Cresterea excedentului brut se datoreaza, in principal, cresterii valorii adaugate create de societate (societatea nu are in patrimoniul sau subventii, dupa cum se poate vedea si din tabelul de

46

mai sus). Se poate observa o crestere a cheltuielilor cu personalul (ca urmare a angajarilor efectuate de societate, numarul angajatiilor crescand continuu) si a celor din impozite si taxe, crestere care, insa nu concura cu cea a valorii adaugate. Prin urmare, avand in vedere cele prezentate anterior, societatea analizata dispune in anii 2008 si 2009 de potential de autofinantare a investitiilor pentru exploatare.

Fig nr. 3.17. Evolutia excedentului brut din exploatare

Excedent brut din expoatare

7000000 6000000 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 -1000000

Excedentul brut din expoatare

Excedent brut din expoatare lei

2006

2007

2008

2009

Periada de analiza

Rezultatul brut al exercitiului (Rb) exprima in marimi absolute rentabilitatea bruta sau pierderile aferente activitatii firmei, dupa deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente unui exercitiu financiar. Este format din rezultatele aferente activitatii curente (normale) si exceptionale. Rezultatul curent (Rc) reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile normale ale firmei. Este determinat prin luarea in considerare a rezultatului financiar (Rf), permitand aprecierea impactului politicii financiare. Rezultatul exceptional (Rx) reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile exceptionale, care nu sunt legate de evolutia normala a activitatii firmei.

Tabel nr.3.25. Evolutia rezultatului brut al exploatarii

47

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Specificatie Venituri totale -din exploatare -financiare -exceptionale Cheltuieli totale -din exploatare -financiare -exceptionale Rezultatul brut al exercitiului: -rezultat curent -rezultat din exploatare -rezultat financiar -rezultat exceptional Profitabilitatea cheltuielilor Profitabilitatea veniturilor

UM lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

2006 1,535 0 1,535 0 6,209 2,209 4,000 0 -4,674 -4,674 -2,209 (2,465) 0 -0.75 -3.04

Perioada de analiza 2007 2008 357,948 151,152 206,796 0 1,174,207 586,539 587,668 0 -816,259 -816,259 -435,387 (380,872) 0 -0.70 -2.28 25,155,996 23,196,458 1,959,538 0 24,651,663 23,942,069 709,594 0 504,333 504,333 -745,611 1,249,944 0 0.02 0.02

2009 50,737,609 50,250,241 487,368 0 50,162,600 45,751,729 4,410,871 0 575,009 575,009 4,498,512 (3,923,503) 0 0.01 0.01

Simbol Vt=Ve+Vf+Vx Ve Vf Vx Cht=Che+Chf+Chx Che Chf Chx Rb=Vt-Cht Rc=Rbe+Rf Re=Ve-Che Rf=Vf-Chf Rx=Vx-Chx Rree=Rb/Cht Rrve=Rb/Vt

Dupa cum se poate observa din calculele efectuate in tabelul de mai sus, in primii doi ani de functionare societatea anlizata inregistreaza pierderi, urmand ca in 2008 si 2009 activitatea sa se imbunatateasca si sa obtina profit. La fel ca si veniturile totale, cheltuielile au o tendinta de crestere de la un an la altul, crestere care in primii doi ani o devanseaza pe cea a veniturilor. Rezultatul curent este aferent celor doua activitati importante din cadrul societatii, anume activitatea din exploatare si cea financiara si urmeaza aceeasi tendinta ca si rezultatul brut, valori negative in primii doi ani, urmand ca mai apoi societatea sa obtina profit.
Fig nr. 3.18. Evolutia rezultatului brut din exploatare
Rezultatul brut al exercitiului 800000 600000 400000 200000 0 -200000 -400000 -600000 -800000 -1000000

valoarea Rezultatului brut al exercitiului

2006

2007

2008

2009

Rezultatul brut al exercitiului

Perioada de analiza

48

Rezultatul net al exercitiului (Rn) exprima, in marimi absolute, rentabilitatea neta sau pierderile aferente activitatii firmei, dupa deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale si a impozitului pe profit aferent unui exercitiu financiar. Profitul net este masura absoluta a rentabilitatii financiare a capitalului propriu.19 Rezultatul net se poate calcula dupa doua metode: Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul brut al exercitiului Impozit pe profit Rne = Profit reinvestit+Dividende+Remunerarea personalului+Acoperiri de pierderi

Tabel nr.3.26. Evolutia rezultatului net al exploatarii

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 Specificatie Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul brut al exercitiului Impozit pe profit Rezultatul net al exercitiului Raport Rn/Rb UM lei lei lei lei lei % 2006 15,352 62,096 -46,744 231 -46,975 1.00 Perioada de analiza 2007 2008 357,948 1,174,207 -816,259 7,617 -823,876 1.01 25,155,996 24,651,663 504,333 108,057 396,276 0.79 2009 50,737,609 50,162,600 575,009 107,051 467,958 0.81 Simbol Vt=Ve+Vf+Vx Cht=Che+Chf+Chx Rb=Vt-Cht Imp Rn=Rb-Imp Rnp=Rn/Rb

Fig nr. 3.19. Evolutia rezultatului net din exploatare

Evolutia rezultatului net din exploatare 600000 400000 Rezultatul net din exploatare lei 200000 0 -200000 -400000 -600000 -800000 -1000000 Perioada de analiza 2006 2007 2008 2009 Evolutia rezultatului net din exploatare

19

Alexandru Buglea, Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2010;

49

Dupa cum se poate observa si din figura prezentata mai sus, rezultatul net al exercitiului urmeaza aceeasi traiectorie cu rezultatul brut. Situatia este una similara, societatea inregistreaza pierderi in primii doi ani de analiza, pentru ca mai apoi situatia sa revina la normal si societatea sa inregistreze profit.

Concluzii privind diagnosticul soldurilor intermediare de gestiune

Tabel nr.3.27. Aprecierea globala a rezultatelor financiare
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Specificatie Marja comerciala Cifra de afaceri Productia exercitiului Valoarea adaugata Excedent brut din exploatare Rezultatul brut al exploatarii Rezultatul brut al exercitiului Rezultatul net al exercitiului UM lei lei lei lei lei lei lei lei 2006 0 0 0 -19,911 -22,087 -22,087 -46,744 -46,975 Perioada de analiza 2007 2008 4,711 47,114 104,037 -386,609 -404,318 -435,387 -816,259 -823,876 492,912 22,113,121 21,527,388 3,510,239 2,762,959 -745,611 504,333 396,276 2009 -9,094 48,226,952 48,650,101 8,169,152 6,065,105 4,498,512 575,009 467,958 Simbol Mc=Vvmf-Cmf Ca=Pv+Vvm Pe=Pv+Ps+Pi Va=Mc+Pe-Ci Ebe=Va+Se-Itva-Chp Rbe Rb=Vt-Cht Rn=Rb-Imp

Puncte forte: Cresterea cifrei de afaceri incepand cu anul 2005 datorita cresterii nivelului productiei vandute ceea ce sugereaza o activitate eficienta desfasurata de societate; Cresterea bogatiei reale (valoare adaugate) create de societate, rezultata din utilizarea resurselor peste consumurile intermediare de la terti; Inregistrarea de profit incepand cu anul 2006 ceea ce indica o situatie favorabila a societatii; Soldurile intermediare de gestiune prezinta nivele satisfacatoare si o tendinta de revenire. Puncte slabe: Firma se afla in usor declin in anii 2006 si 2007 dar situatia se remediaza si societatea incepe sa devina profitabila; Existenta unor valori negative in primii ani de analiza ai rezultatelor obtinute de societate.

50

4. CONCLUZII
Diagnosticul financiar consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permit aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi. Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situatia financiara a intreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul specific economiei locale. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta in oferirea de informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia. Tendinta cifrei de afaceri este de crestere. Avand in vedere faptul ca 2006 este primul an de functionare al societatii, cifra de afaceri inregistrata in acest an este 0, urmand ca pe parcursul celorlalti ani sa creasca considerabil ajungand in anul 2009 la un nivel de 48.226.952 lei. Aceasta crestere se datoreaza cresterii semnificative a productiei vandute in anul 2009 fata de anii precedenti. Analiza ratelor de structura ale bilantului vizeaza evidentierea raporturilor care exista intre diferite elemente patrimoniale precum si a mutatiilor carese produc in legatura cu mijloacele economice si cu sursele de finantare ale acestora. Rata activelor imobilizate este raportul intre activele imobilizate si activele totale ale firmei, exprimand gradul de imobilizare al capitalului. Aceasta rata masoara gradul de investire al capitalului. Rata activelor imobilizate sporeste semnicativ pentru ultima perioada de analiza (2009), sporind gradul de imobilizare al activului. Cresterea valorii acestui indicator va conduce implicit la scaderea gradului de lichiditate al societatii. Cresterea activelor totale se datoreaza in principal cresterii activelor imobilizate, ceea ce intareste faptul ca societatea a investit, achizitionand mijloacele de productie necesare desfasurarii cat mai bune a activitatii. Ratele de gestiune furnizeaza cele mai importante informatii calitative asupra modului de folosire a resurselor, puterea lor informativa crescand atunci cand sunt utilizate in analiza resurselor temporare. In cazul entitatii analizate, viteza de rotatie a activului total este crescatoare dar subunitara in primii trei ani de functionare, lucru datorat nivelului mare al activelor totale raportat la cel al veniturilor. Situatia se remediaza insa in ultimul an de analiza (2009), cand situatia incepe sa se imbunatateasca. Pentru imbunatatirea ratei activului total, trebuie avut in vedere: optimizarea

51

structurii activului in concordanta cu obiectul de activitate, cresterea eficientei utilizarii activelor imobilizate si circulante, cresterea veniturilor totale. In primul an de analiza, viteza de rotatie a activului imobilizat este 0, lucru datorat in cea mai mare parte faptului ca anul 2006 este anul in care societatea a luat fiinta. In anul 2007 viteza de rotatie este una negativa datorata in principal imobilizarilor financiare care au o valoare negativa. Situatia se imbunatateste in urmatorii ani supusi analizei, astfel ca in 2009 nivelul este unul normal (veniturile totale depasesc activele imobilizate). La fel ca si in cazul activelor imobilizate, viteza de rotatie a activelor circulante este una necorespunzatoare in primii ani urmand ca pe parcurs situatia sa cunoasca o imbunatatire, datorata, in principal, cresterii veniturilor totale pe care societatea le realizeaza. Anul 2009 este unul corespunzator, societatea confruntandu-se cu o crestere a veniturilor totale intr-un ritm mai rapid ca cel al activelor circulante. Rata profitabilitatii veniturilor masoara eficienta globala a activitatii unei societati comerciale, exprimata prin capacitatea veniturilor de a genera profit. Aceasta rata se determina, ca si rata profitabilitatii comerciale, prin raportarea indicatorilor care exprima profitul la veniturile corespunzatoare. Societatea analizata inregistreaza pierderi in primii doi ani urmand ca in 2008 si 2009 sa-si revina si sa inregistreze profit. Veniturile au si ele o tendinta de crestere, ajungand in 2009 sa aiba un nivel considerabil, depasind cheltuielile totale inregistrate de societate. Prin urmare, se poate vorbi de profitabilitate doar in anul 2009, cand veniturile depasesc cheltuielile, iar rezutatul inregistrat e unul pozitiv. Profitabilitatea resurselor consumate se calculeaza prin raportarea rezultatului exercitiului la costul total. La fel ca si in cazul profitabilitatii veniturilor, in primii doi ani de analiza nivelul ratei este negativ ca urmare a pierderii inregistrata de societatea analizata, pentru ca in anii urmatori situatia sa se imbunatateasca, societatea inregistrand profit. Se observa, insa, nivelul considerabil al cheltuielilor totale, care in 2009 ajung aproape de cel al veniturilor inregistrate. Rata marjei brute indica eficienta globala a societatii, respectiv capacitatea intreprinderii de a degaja profit. In anul 2006, nivelul acestei rate este 0, ca urmare a faptului ca 2006 este anul de infiintare al societatii. Situatia se remediaza pe parcurs, societatea ajungand la un nivel considerabil al cifrei de afaceri in anul 2009. Rata profitabilitatii comerciale caracterizeaza eficienta politicii comerciale si competitivitatea produselor intreprinderii, reflectand mai ales politica de preturi practicata de societate. In practica

52

economica, se considera ca o rata a profitabilitatii comerciale cuprinsa intre 5% si 15% este acceptabila, ea variind in functie de domeniul de activitate. In cazul societatii analizate se poate vorbi de o profitabilitate comerciala abia in ultimul an de analiza (2009). Pe viitor, pentru a imbunatati nivelul profitabilitatii comerciale, societatea ar trebui sa imbunatateasca structura productiei, in sensul cresterii ponderii produselor cu o rata a profitabilitatii comerciale unitara ridicata. De asemenea, mai poate avea in vedere o crestere a puterii de negociere cu furnizorii, sporirea vanzarilor, respectiv optimizarea cheltuielilor. In cazul societatii analizate nu se poate vorbi de rentabilitate economica in primii ani de analiza, deoarece in tot acest timp avem un nivel negativ al excedentului brut din exploatare. In ultimul an (2009) societatea incepe sa obtina profit, ceea ce conduce la un nivel pozitiv al ratei. Nivelul activelor detinute de societate creste de la un an la altul, ceea ce inseamna ca, pentru buna desfasurarii a activitatii, societatea achizitioneaza mijloace fixe, cladiri etc. In primul an de analiza, fondul de rulment este pozitiv avand o valoare de 1.164.394 ron, valoare data in intregime de capitalul permanent, intrucat intreprinderea nu detinea la acel moment imobilizari. Valoarea nula a imobilizarilor se datoreaza faptului ca societatea, fiin la inceputul activitatii sale, nu a achizitionat imobilizari.In anul urmator de analiza, fondul de rulment aflat la dispozitia societatii creste, dar se observa un nivel negativ al imobilizarilor nete, nivel datorat imobilizarilor financiare. Anul 2008 pune in evidenta un fond de rulment negativ, cand valoarea imobilizarilor nete depaseste considerabil capitalul permanent, ceea ce evidentiaza politica investitionala promovata de societate. In ultimul an de analiza, capitalul permanent cunoaste o crestere majora, dar nu suficienta pentru a acoperi imobilizarile nete. Per ansamblu, observam o tendinta de scadere a fondului de rulment. Desi de cele mai multe ori aceasta situatie este considerata negativa, scaderea fondului de rulment poate fi compensata printr-o gestionare mai eficienta a activelor circulante. Reducerea fondului de rulment va avea consecinte negative daca se datoreaza reducerii capitalurilor proprii, insa daca diminuarea fondului de rulment se datoreaza crtesterii activelor imobilizate, cum este si cazul societatii analizate, situatia financiara se va imbunatatii in perioada urmatoare datorita rezultatelor exploatarii generate de investitii. Daca in primii trei ani necesarul de fond de rulment are o tendinta de crestere, in ultimul an acesta descreste considerabil, ajungand la o valoare negativa. Aceasta crestere, din primii trei ani ai necesarului de fond semnifica o crestere a necesitatilor ciclice de finantare a societatii analizate,

53

generata fie de cresterea activelor din exploatare si din afara exploatarii, fie de diminuarea datoriilor din exploatare si din afara ex ploatarii, fie de actiunea simultana a acestor doua cauze.

PROFILOGRAMA SITUATIEI FINANCIARE

Tabel nr.4.1. Profilograma situatiei financiare

Starea n care se ncadreaz Nr. crt I. 1 2 3 4 5 6 II. 7 8 Critic Specificie CRITERII DE DIAGNOSTIC Rezultatele financiare ale activitii Structura financiar a patrimoniului Echilibrul financiar Gestiunea resurselor financiare Randamentul financiar Riscurile DIAGNOSTIC Starea medie a situaiei financiare Rezerv global de potenial 0.71 29% 0.5 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75 0 Ru 0.25 Mediu 0.5 Bun 0.75 Excelent 1

Starea medie a situatiei financiare a societatii analizate o consideram buna, cu un punctaj de 0,71, ceea ce inseamna ca din acest punct de vedere , satisface conditiile de eficienta si eficacitate in proportie de 71%. Rezerva de potential pana la o situatie excelenta este de 29%, numar ce poate fi considerat un nivel global al riscurilor societatii.

54

BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 2010; 4. 5. Claudiu Botoc, Cristina Nicolescu, Horia Cristea, Marilen Pirtea, Managementul Financiar al Companiei, Editura Mirton, Timisoara, 2010; Situatiile financiare anuale SC ANDRAL EXPO SRL; Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark , Evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2003; Alexandru Buglea, Analiza economico-financiara, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2008; Alexandru Buglea, Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara,

55