Anda di halaman 1dari 15

UNIVERSITATEA VALAHIA TRGOVITE CENTRUL TERITORIAL DE NVMNT ECONOMIC DESCHIS LA DISTAN Facultatea de Management / anul III, ID

SPECIALIZAREA Management

REFERAT
Analiza SWOT a capitalului natural al Romaniei, la nivelul anului 2010

COORDONATOR: Lector Univ. Drd. Georgiana Dinca

STUDENTA: Rus Raluca-Valentina

~1~

CUPRINS
Introducere ........................................................................................pg 1 Capitolul I. Analiza SWOT si capitalul natural .............pg 4
1.1. 1.2.

Analiza SWOT ...............pg 4 Capitalul natural ...........pg 5

Capitolul II: Analiza SWOT a capitalului uman natural al Romaniei la nivelul anului 2010 ....pg 6 2.1. Puncte forte. Puncte slabe ......pg 6
2.1.1. Puncte forte pg 6 2.1.2. Puncte slabe ....pg 9

2.2. Oportunitati si amenintari ......pg 10


2.2.1. Oportunitati ....pg 10 2.2.2. Amenintari ..pg 11

Capitolul III. Conservarea si managementul capitalului natural ...............................................................................................pg 12 3.1. Obiectiv general ..................................................................pg 12 3.2. Obiectiv national 2013 .......................................................pg 12 Capitolul IV. Concluzii si recomandari ...pg 14 Bibliografie......................................................................................... pg 14

~2~

INTRODUCERE
Motto: Managementul este unul dintre factorii esentiali care explica de ce o tara este mai bogata sau mai saraca. Richard Farmer
In economia moderna, firmele reprezinta forta motrica a progresului, a dezvoltarii, sunt cele ce asigura necesarul de supravietuire al societatii. Studiind firmele, evidentiem polarizarea acestora in doua categorii: unele care obtin succese apreciabile, prospera si se dezvolta constant, iar altele care se lupta cu greu pentru supravietuire sau nregistreaza performante economico-financiare modeste. Examinarea factorilor care determina succesul sau esecul unei firme (afaceri), a determinat cearea unor metodologii specifice de analiza si diagnosticare a activitatii firmei (afacerii). Managementul strategic este procesul prin care o firma poate obtine efecte materializate n cresterea semnificativa a performantelor sale, in consolidarea pozitiei ei pe piata si anume prin elaborarea, implementarea si controlul strategiei firmei n vederea realizarii misiunii asumate si asigurarii avantajului competitiv. Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei defineste misiunea ei strategica, deduce obiectivele strategice necesare realizarii misiunii, alege strategia adecvata atingerii obiectivelor si precizeaza modalitatile punerii n opera a acesteia. Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor strategice si a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care materializeaza strategia respectiva, se bazeaza pe un amplu proces de analiza si evaluare a mediului de actiune a firmei, a situatiei competitivitatii ei n acest mediu si a situatiei firmei, a capacitatii acesteia de a nfrunta schimbarile produse n mediu. Managementului strategic i este specifica, n esenta, analiza continua, pe de o parte, a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbarile din cadrul acestuia iar pe de alta parte, a situatiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face fata schimbarilor .

~3~

Metoda de analiza a mediului, a competitivitatii si a firmei pe care o prezint n continuare, este analiza SWOT. Prin intermediul sau si (sau) al altor analize cum ar fi: analiza situatiei industriei si a atractivitatii acesteia, analiza competitiei, autoanaliza firmei si a fortei ei competitive, managementul de vrf al firmei poate anticipa schimbarile si elabora, implementa strategia optima pentru a asigura prosperitatea firmei. Metodele de analiza a mediului, a competitivitatii si a firmei pot folosi si eventualilor investitori pentru a-si plasa investitiile sau firmelor de consultanta financiara.

Capitolul I Analiza SWOT si capitalul natural


1.1. Analiza SWOT este o metoda eficienta, care este utilizata atat pentru crearea unei
viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare, cat si in cazul planificarii stategice pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor. Analiza SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti Strengthts (puncte forte), Weaknesses (puncte slabe, slabiciuni), Opportunities (oportunitati, sanse) si Threats (amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acestora, iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei.
1. Punctele tari sunt atribute (valori, resurse, capacitati, avantaje) utile pentru

realizarea obiectivului propus. Punctele forte sunt reprezentate atat de valori si factori din mediul intern cu potential ridicat de creare a valorii.
2. Punctele slabe sunt atribute (zone de resurse sarace, vulnerabilitate, conditionari

negative ale tarii) daunatoare pentru realizarea obiectivului.


3. Oportunitatile reprezinta conditiile externe (sansele oferite din exterior) pentru

realizarea obiectivului.
4. Amenintarile sunt conditiile externe care ar putea dauna realizarii obiectivului

propus. SWOT este o metoda de planificare strategica, fiind utilizata pentru a evalua punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile ce caracterizeaza si influenteaza anumiti factori din cadrul unui proiect. Aceasta planificare implica precizarea obiectivului proiectului,

~4~

precum si identificarea aspectelor cheie interne si externe, care sunt favorabile

si

nefavorabile pentru atingerea obiectivului. Analiza SWOT este esentiala deoarece masurile ulterioare in procesul de planificare pentru realizarea obiectivului selectat pot fi derivate din aceasta analiza. In primul rand factorii de decizie trebuie sa stabileasca daca obiectivul poate fi atins avand in vedere rezultatele analizei. In cazul in care obiectivul nu poate fi atins, trebuie selectat un obiectiv diferit si procesul analizei repetat. Factorii de decizie devin astfel o componenta cheie a acestui proces, complexitatea si exactitatea analizei efectuate depinzand in totalitate de nivelul de cunoastere, experienta, implicarea si colaborarea acestor factori. Analiza SWOT grupeaza informatiile in 2 categorii principale: Factori interni punctele forte si punctele slabe. Factorii interni pot fi priviti ca puncte tari sau slabe, in functie de impactul lor asupra obiectivelor. Insa, ceea ce poate reprezenta un punct tare pentru un obiectiv, poate fi un punct slab pentru alt obiectiv. Factorii externi oportunitati si amenintari provenite din mediul extern. Factorii externi pot include chestiuni macroeconomice, schimbari tehnologice, legislative si socio-culturale1.

1.2. Capitalul natural al unei zone geografice sau politic-administrative consta in reteaua
de sisteme ecologice care functioneaza in regim natural sau seminatural si din reteaua de sisteme antropologice care rezulta din transformarea si simplificarea categoriei mai sus mentionate. Componentele ierarhice ale capitalului natural sunt diversitatea genetica, diversitatea specifica si diversitatea ecosistemica. Biodiversitatea include componentele capitalului natural la care se adauga diversitatea etnica. Capitalul natural al Romniei este important pentru Uniunea European datorit florei i faunei bogate, a climatului i a peisajului pe care le ofer lanul carpatic i bazinul dunrean. Romnia are o diversitate mare de specii de flor i faun. Cu toate acestea, exist multe specii de plante i animale aflate n pericol din cauza fragmentrii habitatelor i a exploatrii excesive a resurselor naturale, coroborate cu presiunile cauzate de dezvoltarea
1

Alwin, Toffler Corporatia adaptabila, ed. ANTET

~5~

economic. Capitalul natural al Romniei, datorit condiiilor biogeografice, conine nc efective nsemnate ale unui foarte mare numr de specii care sunt catalogate ca fiind rare sau pe cale de dispariie la nivel european sau mondial. angajamentul s asigure meninerea sau refacerea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor salbatic de interes comunitar, ntr-un statut de conservare favorabil, pentru a contribui la meninerea biodiversitii. De la integrarea n Uniunea Europeana n 2007, Romnia s-a impus ca fiind una dintre naiunile care deine un adevrat patrimoniu natural. Romnia deine numeroase arii protejate care cuprind multe specii din Anexele Directivelor Habitate i Psri.

Capitolul II Analiza SWOT a capitalului uman natural al Romaniei la nivelul anului 2010
In realizarea analizei SWOT, Romania trebuie privita ca o destinatie turistica unitara, care detine atat puncte slabe, cat si puncte forte, si care actioneaza pe o piata in miscare, beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si de amenintarile inerente ale unei piete imperfecte.

2.1. Puncte forte. Puncte slabe


Acestea tin in primul rand de capacitatea de organizare a tarii, de resursele de care dispune si sunt o caracteristica a mediului intern. Cea mai buna solutie de promovare este sustinerea punctelor forte si diminuarea punctelor slabe. 2.1.1. Puncte forte Principalele puncte tari ale Romaniei sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul antropic, dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitatea de a crea noi produse turistice, potentialul balear.

2.1.1.1. Potentialul natural

~6~

Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, campii, delta, Romania se situeaza printre cele mai frumoase si mai diversificate tari ale Europei. Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind circa 35% din teritoriul tarii, deosebindu-se de ceilalti munti ai Europei prin: accesibilitate, diversitate peisagistica, complexitate varietatea formelor de relief, retea hidrografica, domeniu schiabil, fond cinegetic, asezari umane, potential speologic bogat in Romania se gasesc peste 10000 de pesteri, care situeaza tara noastra pe locul 3 in Europa. Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin varietatea si bogatia resurselor balneare. In Romania exista factori naturali de cura, de mare diversitate (ape minerale si termale, lacuri terapeutice, namoluri terapeutice, emanatii de gaze tarapeutice de genul mofetelor, saline) in peste 200 de localitati, situand Romania in unul din primele locuri in Europa. Zona de campie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi in interes turistic. Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din Romania si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei in zona europeana. Aceasta impresioneaza prin: plajele intinse in zona litorala, dunele de nisip (Caraorman, Saraturile), vegetatia de mare varietate, cuprinzand peste 1150 de specii de plante, fond cinegetic si piscicol, fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si cca. 150 de specii e pesti). Hidrografia cuprinde o vasta retea de rauri, numeroase lacuri de diferite tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane. Clima contribuie prin valorile de temperatura, regimul eolian si pluviomertic, la crearea ambiantei favorabile calatoriilor. Vegetatia constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru

organizarea de parcuri naturale2. 2.1.1.2. Potentialul antropic


2

Popa, Virgil Strategii manageriale interorganizationale, Ed. BIBLIOTHECA, Targoviste, 2004

~7~

Romania dispune de un bogat potential antropic, printre cele mai interesante resurse numarandu-se: Vestigii arheologice: cetatile grecesti de pe malul Marii Negre: Histria, Tomis, Calatis; cetatile dacice din muntii Orastiei: Sarmisegetusa, Costesti; cetatile romane: Apullum, Napoca, Drobeta; cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin, sau din epoca moderna: Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia. Monumente istorice, de arta si arhitectura: manastirile Voronet, Humor, Sucevita, bisericile din lemn de Maramures, bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania, castele si palate, edificii religioase, monumente si statui, etc. Pot constitui resurse antropice si o serie de obiective economice: amenajari hidroenergetice, drumuri transmontane inalte (Transfagarasan), defilee (Jiului, Oltului, Dunarii). 2.1.1.3. Dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie Diversificarea capacitatii de cazare s-a realizat prin aparitia unor noi tipuri de unitati de cazare, precum pensiunile turistice (numarul acestura a crescut de la 492 unitati in 2002 la 1290 in 2010), hosteluri (de la 11 unitati in 2002, la 45 in 2010), spatii de cazare pe nave (6 unitati in 2002, la 16 in 2010), dar si prin dezvoltarea unui segment hotelir de lux (4-5 stele). In ceea ce priveste dezvoltarea unitatilor de alimentatie, s-au dezvoltat atat lanturile de alimentatie rapida (McDonalds, SpringTime, PizzaHut), in special in marile orase ale tarii, dar si restaurantele clasice, cele cu specific national(italienesc, frantuzesc, chinezesc) care ofera o gama sortimentala variata si care tenteaza prin noutate. 2.1.1.4. Crearea de noi produse turistice In ultimii ani, dar mai ales in 2010, Romania a avut o prezenta mai activa pe pietele internationale prin dezvoltarea unor produse turistice nationale pentru mai multe categorii de turisti: Dracula, agroturism in Romania, croaziere pe Dunare, SuperSky in Carpati.

2.1.2. Puncte slabe

~8~

2.1.2.1. Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turistilor se face simtita mai ales in zonele rurale, fata de modalitatile multiple de petrecere a timpului liber in orasele mari: cinematografe, sali de sport, cluburi, cazinouri, oferte pentru obiectivele turistice din zona. Este un punct slab, care, odata eliminat, va dezvolta mai ales industriile conexe. 2.1.2.2. Lipsa unei infrastructuri la nivel cat mai apropiat de cel european, reprezinta unul dintre punctele slabe ale Romaniei, un dezavantaj al tarii atat la nivelul turismului, cat si la nivelul investitiilor generale in alte sectoare de activitate. Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romania la nivelul anului 2010 era de 78.836 Km. Aceasta dispune de o mai mare densitate a drumurilor publice, aproape jumatate dintre acestea fiind modernizate. Din totalul drumurilor naionale, 6.180 kilometri (37,4%) erau drumuri europene, iar 321 kilometri (cu 14,2% mai mult dect n anul 2008 respectiv 40 kilometri) nsumau autostrzile. n ceea ce privete liniile de cale ferat de folosin public n exploatare, acestea nsumau la sfritul anului 2010 10.784 kilometri, din care 10.645 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 5 kilometri (0,1%) linii cu ecartament ngust i 134 kilometri (1,2%) linii cu ecartament larg. In anul 2010 reteaua de cai ferate din Romania avea 11.002 Km de linii de exploatare. Reteua de cai ferate si-a diminuat lungimea in 2010 fata de 2002. In Romania exista 17 aeroporturi, dintre care cele mai importante fiind Otopeni, Baneasa, Timisoara, Constanta. Toate cele 17 aeroporturi sunt functionale, in prezent pe 9 aeroporturi se efectueaza curse internationale. 2.1.2.3. Lipsa utilitatilor Exista inca zone din muntii Apuseni unde localitatile nu sunt electrificate, adauganduse lipsa alimentari curente cu apa, lipsa canalizarii si numarul mic de posturi telefonice. 2.1.2.4. Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile si neregenerabile. Odat ce resursele regenerabile sunt consumate la o rat care depete rata lor natural de refacere, ele se vor diminua i n cele din urm se vor epuiza. Rata care poate fi susinut de o resurs regenerabil este determinat de rata de refacere i de mrimea disponibilului acelei resurse.

~9~

2.1.2.5. Intensificarea procesului de poluare prin incalcarea frecventa a limitelor maxime de emisie a agentilor poluanti si a prevederilor legale privind protectia mediului3.

2.2. Oportunitati si amenintari


2.2.1. Oportunitati 2.2.1.1. Prin pozitia geopolitica pe care o detine in cadrul continentului, Romania beneficiaza de un mare avantaj fata de tarile concurente, aflandu-se la intretaierea celor mai importante rute comerciale ale continentului. Daca se mentioneaza si posibilitatea ca viitoarea conducta de petrol si gaze naturale de la Marea Caspica sa tranziteze Romania, se accentueaza si mai mult importanta geopolitica a tarii in zona central-europeana. 2.2.1.2. Intrarea Romaniei in NATO Intrarea Romaniei in NATO nu poate aduce beneficii imediate decat prin amplasarea unor baze militare straine in zonele de interes, baze militare care vor aduce un important aport valutar. 2.2.1.3. Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana Capitalul natural reprezentat de ecosisteme naturale si seminaturale formeaza suportul vietii, asigurand resursele si seviciile care stau la baza dezvoltarii socioeconomice. Valorile biodiversitatii formeaza patrimoniul natural care trebuie folosit de generatiile actuale fara a periclita sansa generatiilor viitoare de a se bucura de aceleasi conditii de viata. O modalitate de a conserva patrimoniul natural european este de a crea o retea de arii naturale protejate, reprezentativa pentru diversitatea speciilor si habitatelor acestora ce trebuie protejate. Dezvoltarea unei retele de arii de conservare a naturii se bazeaza pe doua Directive ale Uniunii Europene: Directiva Habitate (Directiva 92/34 privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice);

Directiva Pasari (Directiva 79/409 referitoare la conservarea pasarilor salbatice)

2.2.1.4. Iesirea la Marea Neagra Avantajele vecinatatii cu Marea Neagra sunt imense, astfel, existand interese:
3

Paraschiv Vagu, Ion Stegaroiu Planificarea strategica de la teorie la practica, Ed. BIBLIOTHECA

~ 10 ~

Politice Marea Neagra asigura pentru Romania iesirea la oceanul planetar; Economice asigura participarea Romaniei la proiecte regionale de dezvoltare economica, dezvoltare economico-sociala a zonei de litoral si fluviale, dezvoltarea turismului.

De securitate asigrarea securitatii si promovarea pacii si stabilitatii contribuie in mod direct la diminuarea unei game extinse de riscuri conventionale si neconventionale la adresa securitatii europene.

Militare prin aderarea la Alianta, Romania, contribuie la extinderea spatiului aerian controlat de aliati, fiind interesata in gestionarea problematicii din regiunea Marii Mediterane, carecterizata printr-un potential de instabilitate ridicat.

2.2.2. Amenintari 2.2.2.1. Zona de litoral a tarii este supusa unui accentuat proces de eroziune, cca. 2400 de hectare de plaja pierdute in ultimii 35 de ani, afectand astfel nu numai activitatile turistice, dar periclitand si siguranta locuintelor si bunastarea publica. 2.2.2.2. Cresterea pretului petrolului influenteaza situatia economica a tarilor emitatoare de turisti, incetinind ritmul de crestere economica cu efecte negative asupra consumului. 2.2.2.3. Globalizarea poate aduce la randul ei, pe langa efecte pozitive precum sporirea investitiilor si cresterea locurilor de muncs, si efecte negative. Acestea se vor resimti in plan cultural prin deteriorarea obiceiurilor si a modului de viata traditional. 2.2.2.4. Tara cu risc seismic mare. Romania se afla si ea in zona europeana cu risc ridicat de producere a seismelor devastatoare. Capitala tarii este orasul cu cel mai mare risc seismic din Europa.

Capitolul III Conservarea si managementul capitalului natural

~ 11 ~

3.1. Obiectiv general: Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea


exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme. Strategiile succesive de dezvoltare durabila ale Uniunii Europene (2001 si 2006) tind sa puna accentul, intr-o masura crescanda, pe conservarea si valorificarea prudenta a capitalului natural. Printre factorii determinanti ai acestei evolutii a fost constientizarea pericolelor reale ale schimbarilor climatice cauzate de activitatile umane precum si perceptia publica tot mai accentuata asupra avantajelor folosirii unor produse si servicii curate din punct de vedere ecologic, cu efecte benefice asupra sanatatii si bunastarii oamenilor.

3.2. Obiectiv national 2013: Reducerea decalajului existent fata de alte state membre ale
UE cu privire la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente in domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabila si cu respectarea principiului poluatorul plateste. Programul Operational Sectorial de "Mediu" al Romaniei 2007-2013, aprobat de Comisia Europeana in iulie 2007, este corelat cu strategiile de dezvoltare si cu celelalte programe finantate din fonduri europene si nationale si vizeaza conformitatea cu directivele UE in materie, reflectand in acelasi timp interesele nationale. Pe ansamblu, strategiile si programele nationale referitoare la mediu corespund orientarilor Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE reinnoite (2006) si vizeaza realizarea urmatoarelor obiective specifice: (a) Imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata. (b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor prin imbunatatirea gestionarii deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015. (c) Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in 2015. Romania a obtinut perioade de tranzitie pana in anul 2013, respectiv 2017, pentru respectarea valorilor limita de emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi) in vederea

~ 12 ~

conformarii cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalatii mari de ardere. Actiunile programate prevad utilizarea rationala a surselor de energie neregenerabile si, acolo unde este posibil, a surselor regenerabile sau mai putin poluante in sistemele de incalzire urbana. Se are in vedere corelarea acestor masuri cu programul de gestionare a apei, intrucat infrastructura precara a retelelor de incalzire municipala cauzeaza pierderi insemnate in retelele de distributie a apei. (d) Conservarea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000. Obiectivul principal in perioada de referinta este implementarea unor sisteme adecvate de management pentru protectia naturii in vederea conservarii diversitatii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica. (e) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone. Obiectivele principale vizeaza instituirea unui management durabil al inundatiilor in zonele cele mai expuse la risc si protejarea si reabilitarea litoralului Marii Negre. Pentru zonele de litoral se vor efectua reabilitari de coasta pe o lungime de 10 kilometri, cu extinderea suprafetei de plaja cu 30%. Se va actiona pentru eficientizarea interventiilor dupa inundatii si alte dezastre naturale (cutremure, alunecari de teren) prin crearea unor unitati operative speciale, instruirea si dotarea lor cu echipamente, precum imbunatatirea sistemelor de avertizare si informarea publica asupra riscurilor4.

Capitolul IV. Concluzii si recomandari


Lund n considerare rezultatele analizelor i evalurilor privind capitolul Analiza socio-economic, analiza SWOT i relevana din Programul Operaional Regional, se poate
4

Popa, Virgil Strategii manageriale interorganizationale, Ed. BIBLIOTHECA, Targoviste, 2004

~ 13 ~

concluziona c fundamentarea acestui program operaional poate fi considerat, n acest moment, ca adecvat i consistent, pentru a justifica problemele cheie identificate, care au stat la baza formulrii strategiei . Acelai lucru se poate spune despre analiza SWOT i relevana ei. Concluzia general cu privire la argumentaia i consistena strategiei propuse justific afirmaia c Programul Operaional Regional va contribui ntr-adevr la sprijinirea i promovarea dezvoltrii economice i sociale durabile a regiunilor Romniei . Dac acest program din perioada 2007 2013 va fi implementat cu respectarea principiului concentrrii fondurilor, se poate crea o baz solid pentru o dezvoltare regional echilibrat la sfritul urmtorului deceniu. Toate aciunile propuse pot contribui la mbuntirea mediului investiional. Lund n considerare CNSR actual, Orientrile Strategice Comunitare i Agenda Lisabona, se poate concluziona c obiectivele strategiei propuse sunt compatibile cu obiectivele politicii naionale i ale UE. Concordana i conformitatea cu politicile comunitare i naionale este detaliat i explicat pe larg n POR. Obiectivele orizontale privind dezvoltarea durabil, egalitatea de anse i societatea informaional sunt menionate, la fel ca i alte regulamente UE privind concurena / ajutorul de stat i achiziiile publice. n general, sistemului de implementare al POR propus ndeplinete cerinele Regulamentului 1083/2006 (Articolele 58 f.). Repartizarea sarcinilor ntre AM POR i Organismele Intermediare (ADR) sunt destul de bine realizat. O atenie deosebit trebuie acordat realizrii unei reprezentri echilibrate a organismelor centrale i regionale n Comitetele Regionale pentru Evaluarea Strategic (CRES). Componena Comitetului de Monitorizare ar trebui s fie mai clar descris i definit, cu desemnarea exact a instituiilor i reprezentanilor acestora. Reprezentanii probabil managerii de program - ai tuturor PO ar trebui s fie membrii ai acestui Comitet. Romnia, n calitate de nou stat membru, nu are suficient experien n implementarea programelor, iar structura de implementare este complicat i vulnerabil. Raportul recomand crearea unui comitet director pentru elaborarea procedurile de evaluare.

~ 14 ~

Analizele socio-economice ale viitoarelor programe ar trebui s fie structurate astfel nct toi factorii care determin dezvoltarea economic regional s fie luai n considerare. Relevana strategiei alese, obiectivele i prioritile acesteia se vor mbunti dac se pornete de la o cunoatere complet a situaiei socio-economice Intenia autoritilor romne este de a concentra ntr-o anumit msur resursele financiare n regiunile cele mai slab dezvoltate. S-ar putea s apar blocaje financiare, administrative i tehnice la nivel regional i local. De aceea, raportul recomand monitorizarea atent a repartizrii fondurilor ntre regiuni i asigurarea unei asistene tehnice suplimentare pentru pregtirea proiectelor, acelor regiuni / municipaliti care altfel nu ar beneficia de sprijinul UE;

Toate regiunile de dezvoltare consider c au potenial turistic important care poate fi valorificat astfel nct s contribuie la mbuntirea creterii economice i a ocuprii forei de munc. Pentru ca acest potenial s fie utilizat ct mai bine, raportul recomand elaborarea unor strategii de dezvoltare a turismului la nivel regional, n cazul n care nu exist deja. Aceste strategii trebuie s conin elemente de informare i promovare.

BIBLIOGRAFIE
1. 2.

Alwin, Toffler Corporatia adaptabila, ed. ANTET Popa, Virgil Strategii manageriale interorganizationale, Ed. BIBLIOTHECA, Targoviste, 2004 Paraschiv Vagu, Ion Stegaroiu Planificarea strategica de la teorie la practica, Ed. BIBLIOTHECA

3.

~ 15 ~