Anda di halaman 1dari 34

fluxzone.

org

UeiN5NWQBV 1QM43 - IY9T5 - L5R7O - 59734 - 60DA6

O pustoaica urma sa iasa seara in discoteca. Inainte sa iasa,o ia tasu` deoparte si-i zice: - `fata tatii,vezi ca seara-i lunga,o sa vina un baiat la tine si-o sa te duca-n masina lui,dar el defapt nu vrea sa te duca in masinal vrea sa te duca pe camp....dar el defapt, el nu vrea sa te duca pe camp, vrea sa te duca sub un copac... si acolo sa se puna peste tine si sa o dezonoreze pe mama ta, pe tatal tau, pe fratii si surorile tale!` Fata intzelese si pleca... A doua zi,tatal ei o ia deoparte si o intreaba: - `deci,cum a mers?` fata: - `pai a venit un baiat la mine, m-a urcat intr-o masina, m-a dus pe un anumit camp...sub un anumit copac...` tatal: - `si????` fata: - `si atunci mi-am adus aminte de ce mi-ai zis tu si M-AM URCAT EU PE EL SI I-AM DEZONORAT EU PE MA-SA SI PE TAT-SU`
Un preot locuia langa o manastire si avea 10 gaini si un cocos. Cocosul din cand in cand disparea, dar aparea pana seara. Ultima data cand a zburat nu s-a mai intors si preotul, primul lucru duminica in biserica, a intrebat lumea: - As vrea sa stiu daca cineva are un cocos? si toti barbatii s-au ridicat in picioare - Nu, nu, nu, am vrut sa intreb daca cineva a vazut un cocos?si toate femeile s-au ridicat in picioare - Nu, nu, nu, nici asta n-am vrut sa stiu, vreau sa stiu daca cineva de aici a vazut un cocos care nu-i apartine? si jumatate din femei s-au ridicat in picioare - Nu, nu, nu, nici asta n-am vrut sa stiu, vreau sa stiu daca cineva a vazut cocosul meu? si toate maicutele s-au ridicat in picioare.

http://www.mpbus.net/Nokia-X3-2044/Games/download-0-89-0.htm

La o scoala in Cluj invatatoarea de la clasa a doua vine dupa pauza mare si ii intreaba pe copii : -Ce ati facut in pauza ? Gigel, care era mai rasarit, ridica mina : - Eu m-am jucat in cutia cu nisip. Invatatoarea, ca sa dea un exemplu ce bine este sa inveti bine si constant spune: - Brava Gigel, daca scrii frumos pe tabla fara greseala cuvintul nisip, poti pleca azi cu doua ore mai repede acasa. Gigel merge la tabla si scrie frumos si caligrafic cuvintul NISIP fara greseala. - Bravo Gigel , poti sa pleci azi cu doua ore mai repede acasa - spune invatatoarea. Acuma se intoarce invatatoarea catre Petrica si il intreaba: - Tu Petrica , ce ai facut in pauza? - Eu m-am jucat cu Gigel in cutia cu nisip ! - Perfect, daca scrii frumos pe tabla cuvintul cutie poti pleca si tu cu doua ore mai repede acasa.

Merge si Petrica la tabla si scrie frumos si ingrijit cuvintul CUTIE absolut fara greseala. - Bravo Petrica, si tu poti pleca astazi cu doua ore mai repede acasa. Intr-un sfirsit se intoarce invatatoarea catre Janos, si il intreaba si pe el : - Tu Janos ce ai facut in pauza ? - Eu vrut joci si el la baietii cu nisip, dar ei nu fost draguti la Janos si spune : " merge in p de bozgor " - Vai, dar asta este o discriminare a unor minoritati nationale cu influente negative asupra psihicului unui copil. Daca scrii frumos pe tabla " discriminare a unor minoritati nationale cu influente negative asupra psihicului unui copil . Despre Bautura n termeni informatici 0,1 l palinca = Demo ; 0,25 l palinca = Trial version ; 0,5 l palinca = Personal edition ; 0,7 l palinca = Professional edition ; 1,0 l palinca = Network edition ; 1,75 l palinca = Small business edition ; 3 l palinca = Enterprise edition ; 5 l palinca = Corporate edition ; Palinca de casa = Home edition ; 50-ul langa bere = Service pack ; 50-ul de dimineata = Recovery tool ; Bere = Patch ; Cocacola, Fanta, 7-up = Trojan viruses

Doua prietene stateau de vorba. - Te-ai uitat vreodata in ochii sotului tau in timp ce faceai sex? - Da. - Si ce mutra avea? - Statea in usa ca prostul

sotia catre sot:Iubitule nu ai vrea la micul dejun niste oua moi cu ceva sunca? Iubito dupa viagra asta parca nu mai am chef sa maninc nimic.La prinz dragoste nu ai vrea acuma la prinz o ciorba buna si gustoasa? Dragoste chiar crede-ma ca dupa viagra asta nu am pofta de mincare.La cina sotul meu iubit totusi acuma deseara nu ai vrea ofriptura bine prajita cu ceva linga ea?Ti-am spus si-ti repet dupa viagra asta NU mai vreu de mincare. Sotia:bine ma da date jos de pe mine ca mor de foame!!

Obama il suna pe Basescu: -My Base uite la noi a avut loc un atentat care a distrus toate fabricile de preservative din SUA. Avem nevoie de ajutorul vostru. Puteti sa ne livrati 1 miliard de pezervative? Base: -Da, bineninteles! -Dar sa aiba dunga albastra pe ele! -Nicio problema! -Si sa fie de 25 de cm! -Da ... se rezolva! Base inchide telefonul si ramane pe ganduri "Ai dreacu' dom'le americanii astia.... auzi la ei, 25 de cm" Il suna pe directorul de la fabrica de prezervative si ii explica problema: -Avem nevoie de 1 miliard de prezervative pentru fratii nostri americani! Directorul: -Considerati comanda ca si livrata! -Dar trebuie sa aiba si o dunga albastra pe ele! -Nicio problema! -Si sa fie de 25 de cm! -Sigur, se rezolva! -Si sa scrie pe ele: MEDIUM SIZE MADE IN ROMANIA !

Daca va este frica sa nu va ingrasati, incercati sa beti inainte de fiecare masa 50 g de tarie. Taria, precum se stie din batrani, atenueaza frica

http://www.djdumas.ro/

www.torrentz.com

rvY4W0xM3P

http://www.subtitrari-filme.ro/

profesorul intreaba elevii -Copii, cand este momentul cel mai potrivit pentru a culege fructele ? Tiganu raspunde: -Cand este cainele legat.

O tipa si un tip stateau de vorba. Ea se prezinta: -Ma cheama Carmen -Ce nume frumos, mama dvs. A avut inspiratie cind vi l-a dat! -Nu, mi l-am dat singura, pentru ca imi plac masinile si barbatii... Car... Men. Mai stau ei de vorba cit mai stau, ea intreaba: -Dar pe tine cum te cheama? -Beerfuck! cdcovers.cc

Exact ca in balada populara MIORITA, pe un imas isi pasteau oile trei ciobanei, cu trei turme de miei. Unul moldovean,unul vrancean si altul ungurean. Stateau ei rezemati in bate si discutau teme majore ale civilizatiei mondiale... Vine vorba de limbi straine. Baciul moldovean: Parerea mea este ca cea mai grea limba este limba engleza. Uite, de exemplu, ei scriu SHAKESPEARE si citesc "sheikspir". -Aiurea, spune baciul vrancean, cea mai grea limba este franceza! Ei scriu BAUDELAIRE si citesc "bodler"... Baciul ungurean nu se rabda si sare si el: - Cum pote la voi se vorbeste ase? Voi ce fel de rumuni esti? Cel mai greu limbe este rumuneste... In rumuneste se scrie CABANA VALEA MURESULUI, dar se citesti "keskemet domokos polvon"...

drept_paun.roxana@spiruharet.ro

Z68Y-8PU6-3RK8-73RY-JRLD

numele banci ESTE CREDIT LYONAIS LCL CODUL BANCII BIC:CRLYFRPP.ADRESA BANCII CREDIT LYONAIS 37 GENERAL DE GAULLE COD POSTAL 91610 ORAS BALLANCOURT SUR ESSONNE

NUMELE BENEFICIARILOR MR RAYNALD CIRAY SAU MME MIHAELA MURESAN 39 RUE DES MARTINETS 91610 BALLANCOURT SUR ESSONNE.IBAN:FR07 3000 2014 3700 000 6367 U85 3. Asociaia pentru Dialog i Soluionarea Disputelor, Pa Unirii, nr.2A, etj.4, ap.22, Iai, Judetul Iasi 6.SC Adsum SRL, , Bd. 1 Decembrie 1918 no. 124/54, Cluj-Napoca, Judetul Cluj, Telefon:0743 158 373, E-mail: cchereji@gmail.com Website: www.adsum.ro

www.vitanclub.net www.muzicadownload.net www.manele2010.net www.hiturimp3.org www.regemp3.net www.e-muzica.net/manele-noi/ www.mp3md.org/ www.manele4all.com

Test de dragoste neconditionata Incui nevasta si cainele in portbagajul masinii. Dupa 2 ore deschizi portbagajul si vezi cine se bucura ca te vede... Un beat turta sta pe bordura in fata unui bar. Un strain il intreaba daca ii este rau sau daca nu se poate ridica. Beatul raspunde: - Hei! Stii tu cine-s eu? - Nu! Cine? - Isus Cristos...si ti-o pot dovedi. Vino cu mine! Intra in bar si strainul dupa el. Barmanul il vede pe betiv si zice suparat: - Isuse! Iar esti aici... O tanara vine la doctor cu un bebelus in brate: Domnu doctor, cred ca e bolnav. Desi mananca bine, a pierdut 300g in ultima saptamana. Nici o grija, rezolvam, zice doctorul. Suge la piept sau ii dati lapte praf? De la piept, domnule doctor Aha, atunci va rog sa va dezbracati ca sa va examinez.

Tipa isi da bluza jos, arunca si sutienul. Doctorul ii palpeaza sanii, o mulge, examineaza indeaproape sfarcurile si, in cele din urma, nedumerit, pune gura si suge de la ambii sani. Apoi, radios, pune diagnosticul: Bineinteles ca slabeste copilul, dumneavoastra nu aveti lapte, doamna! Normal, zice tipa. Eu sunt matusa lui, dar oricum, imi pare bine ca am venit cu el azi!

Ambasadorul irakian la Natiunile Unite tocmai a terminat un discurs si iese pe hol, unde se intalneste cu presedintele Bush. Isi strang mainile si irakianul zice: - Stiti, am si eu o intrebare. - Excelenta, daca pot sa va ajut o sa o fac cu mare placere, raspunde Bush. - Fiul meu se uita la filmul asta, Star Trek, si acolo sint si rusi, si negri, si asiatici, dar niciodata arabi. La care presedintele Bush rade, se apleaca la urechea irakianului si-i sopteste: - Pai asta e din cauza ca actiunea se petrece in viitor...

Intr-o gradinita din America , educatoarea le promite copiilor 2 $ daca vor raspunde exact la intrebarea: "Cine a fost persoana cea mai importanta din istoria omenirii?" Se scoala Sean, irlandezul, si zice ca St. Patrick. Gresit, urmatorul la rand! Se scoala McQ ueen, scotianul, si zice ca St. Andrew. - Gresit, urmatorul... Se scoala Shlomo, evreul, si zice ca Isus Cristos. Educatoarea ii da cei 2 $ pentru raspunsul exact, si-l intreaba, totusi, cum se face ca evreii il recunosc pe Isus ca cel mai important om din istorie. Raspunsul lui: Eu stiu de fapt ca cel mai tare din istoria umanitatii a fost MOISE, dar BUSINESS IS BUSINESS! ; PS: bancul a luat premiul 1 la festivalul international al bancurilor. Motivatia juriului : A doua oara cand un evreu il vinde pe Isus.

3 prieteni se lauda cu nevestele lor. Primul: - Eu am o nevastaaaa, ca un fluture!!! Al doilea: - Nevasta-mea e ca o caprioara!!!

Al treilea sta si se gandeste, la care dupa 2 minute zice: - Pai nici a mea nu prea seamana a om!!!

Sotul catre sotie: Ai vazut-o, draga, pe tanara aceea care zambea la mine? Sotia: Nu-i nimic iubitule, si pe mine m-a bufnit rasul cand te-am vazut prima oara

Limita butului decent : Bea pn i se pare frumoas, dar inc nu vrei s o ceri de nevast...

Mama vine acasa intr-o haina noua de blana. Cand ti-a cumparat taticu blana? - intreaba fiul Daca m-asi fi bazat pe taica-tu nu te-as fi avut nici pe tine...

Intr-un autobuz ticsit de lume, urca un om.. Se aseaza langa o femeie sexi si-i pune mana pe san. Asculta nerusinatule, nu poti sa-ti pui mana in alta parte? Omul o priveste ganditor.. Nu ma provocati doamna, nu ma provocati!

Sotia isi intreaba sotul: - Cu cate femei te-ai culcat? Sotul raspunde: - Numai cu tine, draga mea. Cu celelalte am stat treaz

Un cetatean s-a dus la primarie, sa-si declare veniturile. N-am venit ca am venit, am venit ca n-am venit!

O femeie s-a aventurat pe strazile orasului curand dupa ce si-a luat permisul de conducere.Pentru ca nu stia incotro s-o ia,s-a tinut dupa masina din fata.Aceasta a oprit..Neintelegand ce s-a intamplat,s-a pus pe claxonat.Soferul a strigat la ea:

Doamna draga,unde vreti sa ajungeti? Sunteti in garajul meu...

Un barbat se confeseaza unui prieten: Cred ca voi divorta.Nu mai pot,sotia mea e prea copilaroasa.. De ce? intreba celalalt. De cate ori fac baie vine pe la spate si imi ineaca toate ratustele din cada.

Un barbat, devenit de putin timp sot, o intreaba pe tanara lui sotie: "- Draga mea, ai mai fi acceptat sa imi fii sotie si daca tatal meu nu mi-ar fi lasat o avere impresionanta?" "- Dragul meu, as fi acceptat sa iti fiu sotie indiferent ....de cine ti-ar fi lasat averea.

M-am saturat de mania asta a vitezei. E pentru a treia oara cand era cat pe ce sa ma omori! se rasteste sotul infuriat la culme. Iubitule, te rog, mai da-mi o sansa!

Am ajuns deja in oras? intreaba sotia. Cu siguranta, raspunde sotul, lovim din ce in ce mai multi pietoni!. Pai incetineste atunci! Cum sa incetinesc, daca tu conduci !

Erau 3 elevi care trebuiau sa dea un examen. Unul era pregatit foarte bine, unul mediocru si unul deloc. Intra in examen primul, cel pregatit foarte bine. Iese acesta si este intrebat : cum a fost? si raspunde: pai cum sa fie, ca de la profesor la profesor. Intra si al 2-lea, cel mediocru. Este intrebat: cum a fost? ca de la profesor la elev. Intra al 3-lea, cel nepregatit. Cum a fost? Ca de la popa la credincios. El punea intrebarea, eu imi faceam cruce, eu dadeam raspunsul, el isi facea cruce.

Un sot si o sotie urcau scarile blocului, la care sotul ii spune sotiei: -Vai, draga ai un fund mare cat o masina de spalat! Femeia nu spune nimicVine seara, barbatul are chef de sex, la care sotia ii spune: -Eu nu dau drumul la masina de spalat pentru o carpa, mai bine spal-o de mana!

Un tip merge la doctor ,intra rapid in cabinet si-i spune doctorului:-Dle doctor am o problema foarte ,foarte mare.-Care intreaba doctoru?-Mi-i s-o innegrit un coi!! Ce ma fac?-Stai linistit il taiem si gata.-Dl doctor da nu se poate-Las ca ramii cu unu si gata.Trece ceva timp revine tipu iar la doctor.-Dle doctor iar ii bai mare mi-i sonnegrit si celalalt coi, ce facem?-Il taiem si gata.-Dl doctor da ramin fara...-Las ca ai copii scula poate functiona si fara.Il rezolva pe tip da dupa o vreme vine din nou disperat:-Dle doctor cred ca-s gata!-De ce ma?-Mi-i sonnegrit scula amu.sta doctoru si dupa un timp ii zice:-Auzi ma......no fi de la blugi?

1. O celula umana contine 75 MB informatie genetica. 2. Un spermatozoid 37,5 MB. 3. Intr-un mililitru de sperma sunt 100 milioane de spermatozoizi. In medie, la o singura ejaculare se elibereaza 2,25 ml in 5 secunde. Deci - logic - latimea de banda a pulii este: (37.5MB x 100M x 2,25)/5 = 1 687 500 000 000 000 = 1687,5 TeraBytes/s. De asemenea, este cel mai ineficient mod de a folosi un mediu de comunicatie. Faci broadcast cu 1687,5 TB/s cu acelasi set de informatie (redundanta uriasa!) cu speranta ca poate 37,5 MB din ei vor ajunge la destinatie. In plus, are si o latenta uriasa, primesti ACK-ul (acknowledgement-ul) cam in 2 luni, si raspunsul la cererea ta se compune in 9 luni. Si de cele mai multe ori e doar spam! *Asa se explica de ce zice lumea ca: "Imi merge Net-ul ca pula

O trupa de politisti se aduna in jurul sefului. - Atentiune! - zice sefu', incepem operatiunea! Potriviti-va ceasurile! E 11:48. Pentru cei care au afisaj digital: betisor, betisor, scaunel, om de zapada

diana.kiraly@yahoo.com

Un infractor este interogat la poliie:- Spune, dom'le, ce-ai fcut!- Pi, am furat o cistern cu vin...- i dup aia?...- Jumtate am but-o...- i cu cealalt jumtate ce-ai fcut?- Pi, am vndut-o...- i ce-ai fcut cu banii?- I-am but!

> Un autobuz cu maicute se rastoarna si mor toate. La poarta raiului > Sf. Petru intreaba pe fiecare daca a atins vre-o p..a, in viata lor. > Prima maicuta: Am atins-o cu un deget. > Sf. Petru: Baga degetul in apa sfintita si poti intra in rai. > A doua maicuta: Eu am pus mana stanga. > Sf. Petru: Baga mana in apa sfintita si poti intra. > La care o maicuta din capatul sirului: Pot sa fac repede o gargara pana > nu baga maica Ioana curu?

Azi fata mea implineste 21 de ani si sunt incantat ca este ultima pensie alimentara pe care i-o dau, asa ca am chemat-o si i-am zis: "Fetita mea, vreau sa te duci la maica-ta acasa cu cecul asta si sa-i spui ca : Asta este ultimul cec pe care-l mai primeste in viata ei, nenorocita! si sa vii sa-mi spui ce mutra face." Astepta nerabdator si cand intra fiica lui, a intrebat-o: Ce ti-a zis vrajitoarea de maica-ta si ce fatza a facut ?" "Mi-a zis ca astepta ziua asta, ca sa-ti spuna ca nu esti tu tatal meu!"

Era o feti care de la o vreme avea un permanent rnjet tembel pe figur. Prinii se duc cu ea la doctor: - Domnul doctor, nu tim ce are de rnjete aa... Doctorul se uit i zice: - Ai ncercat s i slbii codiele?

Un tip i o tip fac dragoste.

El i spune: "Iubito, fiindc eti prima mea femeie, o s-i spun Eva." Ea i rspunde: "Iubitule, fiindc eti al 407-lea, o s-i spun Peugeot."

Fiul: E adevrat, tticule, c n unele pri ale Africii brbatul nu i cunoate soia dect dup cstorie? Tatl: La fel se ntmpl n toate rile!

Mai intai de toate, ce este societatea de consum? Baudrillard argumenteaza ca actuala stare de lucruri cu care se confrunta stiinta sociologiei nu mai poate fi identical aceleia de la sfarsitul secolului XIX sau inceputul secolului XX. Ce s-a schimbat atat de drastic in aspectul pe care societatea il creioneaza in studiile sociologilor? Tocmai accentul, care acum cade pe consum, ca inlocuitor al nevoii . Societatea de consum este societatea pe care autorul a considerat necesar sa o identifice cu un fel de trib care se inchina Abundentei. Baudrillard se refera, bineinteles, la societatile occidentale, ale "lumii civilzate". De ce insa pare de la sine inteles ca civilizatia, in sine, sa genereze o atare stare de lucruri? Perceptia gresita despre natura nevoii a suprimat in omul occidental simtul masurii si, implicit, al eticii. Pentru ca morala si simtul comun au facut, in civilizatia occidentala, un pact. Iar atata timp cat, afirma Baudrillard, simtul comun a fost deviat de la acoperirea nevoii si indreptat catre consumul propriu-zis, nu se mai poate vorbi despre societatea care produce, ci de cea care consuma. In cartile sale timpurii, precum Sistemul obiectelor sau Societatea de consum , Baudrillard isi apropie opiniile de cele ale lui Marx, insa cu diferenta esentiala ca nu exista contagiune decat la nivel de vocabular. Daca vorbim despre ideologie, filosoful francez stie sa faca o semnificativa diferentiere. In viziunea sa, consumul, mai degraba decat productia, este cel care conduce in societatea capitalista. Concluzia lui Baudrillard este ca acest tip de consumerism duce la alienare. Desi abundenta si extrem de variata, piata nu mai ofera sensul valorii, pe care productia il da individului. Producatorii pun accent pe vandabilitate, nu pe valoarea produsului. Alienarea este atat de definitive, incat este imposibil de eradicat, pentru ca reprezinta insasi structura societatii, in care totul poate fi cumparat si vandut. Baudrillard postuleaza, in acelasi timp, "sfarsitul transcendentei", in care indivizii nu mai pot discerne un alt mod de viata si nici adevarul despre ei insisi. Intregul discurs al consumerismului este articulat in jurul mitului dorintei, care il indreapta pe om spre obiectele ce ii ofera satisfactie. Dar acest mit ignora natura societatii de consum, in care producatorii controleaza comportamentul indivizilor, atitudinile sociale si nevoile, generand astfel un gen de dictatura a sectorului productiv. Cu alte cuvinte, nevoile exista numai pentru a mari nivelul consumului. Nevoile nu devin astfel decat o forma avansata a sistematizarii fortelor productive la nivel individual. Nivel la care consumul preia atributele si intreaga logica a productiei. Placerea nu mai este scopul consumului, ci devine o rationalizare a acestuia.

Productia si consumul formeaza impreuna unul si acelasi proces logic in progresul fortelor productive si in controlul lor. Acest imperativ, care apartine unui intreg sistem, intra in mentalitati, etica si ideologie, in mod invers, preluand forma unei eliberari a nevoilor, a implinirii individuale, a placerii etc. Tocmai pentru aceste motive, sugereaza Baudrillard, societatea de consum se va dizolva intr-o masa amorfa. Atunci cand vorbim despre axiologie in societatea de consum, ne referim la faptul ca formula valorii include in ecuatia sa constitutiva, paradoxal, un autoconsum inevitabil.

Lumea contemporana este marcata de o suma de tendinte ideologice care au ca rezultanta consolidarea unei societati de consum. Ideologia confisca si distorsioneaza sensul profund al vietii. Prin ideologizare persuasiva asistam la o omorare a vietii si la inlocuirea acesteia cu surogate de existenta, usor de accesat intr-o societate inteleasa ca o uriasa piata de consum. In aceasta situatie, lumea devine un imens cimitir, chiar daca acesta ni se prezinta ca fiind impodobit in mod artificial. Descentrarea lumii din relatia ei fireasca cu Dumnezeul cel viu produce pierderea reperelor si ancorarea in fantasme amagitoare.

Absenta reperelor determina o acuta lipsa de sens. Societatea actuala construita pe logica eficientei este data de o gandire abstracta detasata de realitatea vie a persoanei. Aceasta gandire genereaza si opereaza cu concepte care nu sunt corelative experientei. Lipsa unui sens profund coroborat cu detasarea de experienta viului determina resimtirea lui Dumnezeu si a omului inteles ca persoana vie ca absente din peisajul cotidian al societatii conectata la nevoi si probleme artificiale. Astfel se favorizeaza aparitia unei plictiseli existentiale care conduce la nihilism.

Afundarea in acest plictis nihilist si plonjarea in cautarea obsedata de implinire a dezideratelor de factura consumista blocheaza intalnirea cu viata. Se ajunge la o moarte spirituala prin care viata cea adevarata este inlocuita cu surogate de existenta, usor de manipulat si livrate la nivel planetar generatiilor actuale. "Cand o generatie se instaleaza in acest plictis ca o pacla profunda, membrii ei au murit spiritual. Dar oare cei ce traiesc in ravniri neimplinite ca-n tot atatea apetituri visate, o masina, un salariu, o reputatie, o femeie frumoasa, etc... pentru care sunt dispusi sa bata planeta de la un capat la altul, intr-un nomadism planetar, visand la clipa cand le vor avea pe toate acestea (si poate le vor avea candva), ei, bieti nomazi tineri ai planetei amagitoare, ar trebui sa stie ca au murit deja... Alergand dupa obiectele nalucite, ei au pierdut extraordinara sansa, unica sansa a omului ca fiinta spirituala, sansa intalnirilor... E plina planeta de asemenea tineri ratacitori, care-au murit asa de devreme, livrandu-se unor naluciri, sarmanii de ei, nutrind o clipa iluzia ca daca naluca aceea se va adeveri, ea va fi adevarata viata. Vai lor, caci si-au pus sufletul zalog la ruleta lazii de fier a mirajului fetisist al banului si al indestularii materiale. Ei au murit spiritual in miezul lumii acesteia. Generatie a nalucirii".

Idolatria ideologiilor anihileaza sufletul lumii. Societatea de consum bazata pe dorinta de castig, pe exacerbarea poftelor, pe realizarea de nevoi artificiale este cadrul dezvoltarii mortii spirituale traite la nivel personal si colectiv. in aceasta logica a consumului persoana este transformata in obiect, relatia de comuniune este inlocuita cu exploatarea egoista si discretionara a lumii si a semenului transformate in obiecte. Cultura vietii este inlocuita de civilizatia mortii. Spengler spunea ca existenta unui suflet deosebeste cultura de civilizatie.

Anihilarea sufletului lumii inseamna moartea spirituala a civilizatiilor. "In sensul acesta putem vorbi despre declinul, ba chiar decesul unor mari civilizatii. Ele mor fiindca ceva in felul lor de manifestare stramtoreaza cadrele noologice ale vietii si deci sectioneaza functiunile sufletesti, caci anihileaza cadrele trairilor

sufletesti. In astfel de situatii, oamenii si colectivitatile exista, dar nu mai traiesc, nu au trairi, adica manifestari de suflet, ci doar manifestari simtuale, de senzualitate, de gandire (ca si in cazul calculului egoist al castigului)... intr-un atare cadru, sufletul regreseaza, trairile se comprima, ba chiar se ofilesc, iar energia vitala se transmuta in placeri, in frunte cu marea placere a castigului cu orice pret, cu pretul ruinarii atator vieti, adica tocmai cu pretul suprimarii celei mai importante unitati noologice de manifestare a functiunilor sufletesti, care este relatia de comuniune cu celalalt".

Consumerismul lumii actuale eludeaza realitatea mortii. Moartea este perceputa ca un adeversar terifiant care poate fi biruit prin ignorare. Constientizarea si asumarea fenomenului mortii cu implicatiile sale ridica probleme semnificative pentru omul redus la un animal de consum, obisnuit si educat ca poate fi vesnic in conditia sa cazuta si efemera. Moartea, cel mult exista ca realitate pentru celalalt; niciodata pentru sine sau pentru cei apropiati.

Moartea ramane un ghimpe pentru societatea de consum actuala. Ea ne poate aduce aminte de desertaciunea falselor idealuri si proiecte cu care suntem amagiti. Acceptarea mortii si depasirea ei prin logica invierii presupune indrazneala credintei adeverite in existenta concreta prin care cele nevazute transpar in cele vazute. Omul contemporan, invatat sa creada si sa traiasca in conformitate cu sloganul ca totul este aici si acum percepe moartea ca o absenta.

Pentru lumea ancorata in Traditie, moartea era imblanzita prin asumarea si transfigurarea ei. Moartea era perceputa ca marea trecere spre existenta vesnica. in aceasta perspectiva, ea devenea oarecum familiara. Chiar daca moartea apare ca un accident in istorie, ea este depasita prin modul religios de a fi. Pentru omul contemporan, moartea apare ca dusmanul de nedepasit, intrucat ea stopeaza singura existenta credibila si legitima: cea prezenta, palpabila si sigura.

In acest sens, Philippe Aries arata ca: "intr-o lume supusa schimbarii atitudinea traditionala fata de moarte apare ca un dig al inertiei si continuitatii. Acum ea este atat de estompata in moravurile noastre, incat noi numai cu greu o mai putem imagina sau intelege. Vechea atitudine in viziunea careia moartea era totodata apropiata, familiara, minimalizata si lipsita de sentimentalism, este diametral opusa conceptiei actuale unde aceasta inspira prea multa groaza ca sa i se mai pomeneasca numele" .

Omul lumii actuale ramane prizonierul proiectelor imediate si cu miza exclusiva pentru existenta prezenta. Cu greu isi poate imagina idealuri dincolo de lumea prezenta care sa-1 motiveze intr-o atitudine cu deschidere spre vesnicie. Esecul intampinat in demersul sau ambitios de implinire a dezideratelor imediate este resimtit ca un soc. Aliprea de cele pamantesti si detasarea de cele ceresti il fac pe omul societatii contemporane sa nu mai asume conditia de "cetatean al cerului".

Omul care asuma existenta intr-o perspectiva a Traditiei nu f mai resimte esecul ca fiind ceva brutal si zguduitor. El face parte din realitatea existentei prezente care culmineaza cu moartea traita ca trecere spre cele vesnice. Omul contemporan nu mai asociaza esecul cu realitatea mortii. Esecul este trait ca o ratare a implinirii imediate in existenta prezenta, nu ca o sansa de intelegere mat profunda a rostului mortii si al vietii.

In acest sens, Philippe Aries noteaza: "Toti oamenii de astazi au incercat intr-un moment al vietii lor

sentimentul mai mult sau mai putin puternic, mai mult sau mai putin marturisit ori refulat, al esecului: esecul familial, esecul profesional. Dorinta de promovare ii impune fiecaruia sa nu se opreasca niciodata dupa o etapa parcursa, ci sa continue mai departe catre noi teluri mai dificile. Esecul este cu atat mai frecvent resimtit cu cat reusita este mereu dorita si nicicand suficienta, mereu amanata pentru mai tarziu. Vine insa o zi cand omul nu mai poate tine pasul cu ritmul ambitiilor sale progresive, el este depasit de aspiratia sa, inainteaza tot mai incet, si realizeaza ca idealul sau a devenit inaccesibil. Atunci el isi da seama ca si-a ratat viata... Omul descopera intr-o buna zi ca este un ratat: el nu se considera niciodata mort. El nu asociaza dezamagirea sa cu moartea".

Moartea ca dusman al vietii

Crestinismul nu acorda un statut de normalitate mortii. Crestinismul nu incearca o explicare adecvata a mortii pentru a ne impaca mai usor cu realitatea ei. Moartea ca expresie a pacatului, ca realitate strivitoare care il separa pe om de Dumnezeu este dusmanul biruit de Viata prin excelenta, lisus Hristos. Multe religii ale lumii, prin tot felul de ritualuri, inclusiv de initiere au incercat sa indeparteze teama de moarte, sa patrunda misterul ei. Crestinismul nu presupune doar inlaturarea fricii de moarte, ci si biruinta definitiva asupra ei si marturisirea plinatatii Vietii.

In acest sens, Schmemann afirma: "Crestinismul nu este impacare cu moartea. El este revelarea mortii, si el reveleaza moartea intrucat este revelarea Vietii. Hristos este aceasta Viata. Si pentru ca Hristos este Viata, crestinismul vadeste moartea a fi ceea ce este, si anume dusmanul care trebuie distrus si nu un mister care trebuie explicat... La mormantul lui Lazar, Hristos a plans, si atunci cand s-a apropiat ceasul mortii Sale, S-a intristat si S-a mahnit si S-a tulburat... Oroarea fata de moarte nu decurge din faptul ca ea este sfarsitul, distrugerea fizica, ci din faptul ca ea este separare de lume si de viata, separare de Dumnezeu. Mortii nu il pot preamari pe Dumnezeu. Cu alte cuvinte, numai atunci cand Hristos ne reveleaza viata, putem auzi mesajul crestin despre moarte ca dusman al lui Dumnezeu. Atunci cand Viata plange la mormantul prietenului iubit, cand priveste oroarea mortii, atunci isi afla inceputul biruinta asupra mortii".

Sensul suferintei din perspectiva crestina

Constiinta lumii contemporane este marcata de comoditatile si placerile efemere si amagitoare oferite de societatea de consum. Omul de astazi angajat in efortul de construire a paradisului pamantesc cu greu poate admite si asuma taina suferintei. Nimic nu trebuie sa destrame iluzia fericirii afisata ca slogan propagandistic de ideologiile care-1 inteleg pe om doar ca animal de consum. incercarea de implinire a aspiratiei dupa infinit in om prin satisfacerea finita, chiar daca abundenta data de realitati trecatoare constituie o mare amagire. in aceasta logica se dezvolta o constiinta colectiva inselatoare, prin care se crede ca fuga de suferinta constituie biruinta ei.

Experienta crestina ne ajuta sa identificam rostul profund al suferintei in iconomia divina prin asumarea Crucii. Suferinta este transfigurata prin taina Crucii si asumarea ei conduce la impartasirea biruintei Vietii. Iisus Hristos spune foarte clar: "Daca vrea cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie" (Matei 16, 24).

Asumarea suferintei in logica Crucii si invierii Mantuitorului Hristos prin rabdare conduce la mangaierea

duhovniceasca. De asemenea asumarea suferintei in aceasta perspectiva depaseste logica egoista, dominanta in lumea actuala. Prin impartasirea suferintei putem dobandi o sensibilitate, o delicatete si o deschidere catre celalalt. Astfel, logica daruirii de sine inlocuieste logica trairii pentru sine si adesea, sacrificandu-1 pe aproapele pentru interese meschine.

Sf. Apostol Pavel se adreseaza credinciosilor din Corint cu aceste cuvinte: "Ca precum prisosesc patimirile lui Hristos intru noi, asa prisoseste prin Hristos si mangaierea noastra. Deci fie ca suntem stramtorati, este pentru a voastra mangaiere si mantuire, fie ca suntem mangaiati, este pentru a voastra mangaiere, care va da putere sa indurati cu rabdare aceleasi suferinte pe care le suferim si noi. Si nadejdea noastra este tare pentru voi, stiind ca precum sunteti partasi suferintelor, asa si mangaierii" (II Corinteni 1,5-7).

Rabdarea traita in suferinta consolideaza increderea in Dumnezeu, depasindu-se astfel autosuficienta si aroganta increderii exclusive in puterea lumeasca. in acest sens, Sf. Apostol Pavel scrie: "Ci noi, in noi insine, ne-am socotit ca osanditi la moarte, ca sa nu ne punem increderea in noi, ci in Dumnezeu, Cel ce inviaza pe cei morti, Care ne-a izbavit pe noi dintr-o moarte ca aceasta si ne izbaveste si in Care nadajduim ca inca ne va mai izbavi" (II Corinteni 1, 9-10). Astfel intruparea puterii dumnezeiesti in neputintele, slabiciunile si incercarile noastre ("...cand sunt slab, atunci sunt tare" - II Corinteni 12, 10) reprezinta o sansa de a depasi duhul trufiei acestui veac.

Omul duhovnicesc angajat cu seriozitate si consecventa in dobandirea imparatiei lui Dumnezeu va avea de infruntat multe necazuri si incercari in aceasta lume. insa toate aceste suferinte nu pot fi suportul unei atitudini pesimiste sau fataliste, ci contextul in carfc poate fi exersata mai staruitor increderea in impartasirea la biruinta dobandita deja de Hristos. Mantuitorul ne spune foarte clar: "in lume necazuri veti avea, dar indrazniti. Eu am biruit lumea" (Ioan 16, 33).

Asumarea identitatii crestine intr-o lume tot mai instrainata de valorile Evangheliei nu presupune onoruri si recunoasteri din partea lumii. Dimpotriva, trairea in duhul profetic al Evangheliei poate inoportuna semnificativ constiinta unei societati permeabile fdin ce in ce mai mult la tot felul de anestezice si surogate, Rabdarea suferintelor venite din partea lumii pentru numele lui Hristos este o virtute care se dovedeste mantuitoare, fiind de mare actualitate, mai ales pentru vremurile in care traim. Mantuitorul afirma: "Si veti fi urati de toti pentru numele Meu; iar cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui" (Matei 10, 22).

Trairea suferintelor si a incercarilor in cheie eshatologica devine prilej de biruinta. Astfel, in mod paradoxal, depasindu-se logica fireasca, ceea ce in aparenta pare neajuns devine plinatate prin puterea lui Hristos care pe toate le transfigureaza. Astfel crestinul devine un scandal pentru logica decazuta si mutilata de pacat a unei lumi dominata de lacomie, orgoliu si sete de putere, in acest sens, cuvintele Sfantului Apostol Pavel sunt sugestive pentru descrierea crestinului aflat in suferinta si incercare:

"Ci in toate infatisandu-ne pe noi insine ca slujitori ai lui Dumnezeu, in multa rabdare, in necazuri, in nevoi, in stramtorari, in batai, in temnita, in tulburari, in osteneli, in privegheri, in posturi; in curatie, in cunostinta, in indelunga rabdare, in bunatate, in Duhul Sfant, in dragoste nefatarnica... ca niste intristati, dar pururea bucurandu-ne; ca niste saraci, dar pe multi imbogatind; ca unii care n-au nimic, dar toate le stapanesc" (II Corinteni 6, 4-6, 10).

Incercarea in suferinta lamureste pozitia crestinului si asumarea ei cu rabdare si cu incredere in purtarea de grija a lui Dumnezeu il intareste pe calea credintei. Sf. Vasile cel Mare afirma: "Se intampla uneori ca nenorocirile vietii sa le vina oamenilor spre ale incerca sufletele, ca, fiind cuprinsi de necazuri, sa fie dovediti daca sunt buni, fie bogati, fie saraci. Caci amandoua aceste feluri de oameni se arata prin rabdarea lor... Caci furtuna incearca si intareste pe carmaciul corabiei; pe luptator, stadionul; pe voievod, batalia; pe barbatul viteaz, nenorocirea; si pe crestin, ispita. In acelasi chip in care lupta si suferinta luptei duce pe atlet la cununa, in acelasi fel incercarea in ispite il duce pe crestin la desavarsire, daca va primi si multumiri cu rabdarea cuvenita, pentru cele ce ii vor fi randuite de catre Dumnezeu". Viata ca dar al lui Dumnezeu

Experienta Dumnezeului cel viu intareste constiinta ca viata este un dar al lui Dumnezeu. Sfanta Scriptura ne prezinta un Dumnezeu viu care se descopera omenirii, impartasind plinatate de viata intregii existente. Dumnezeu se adreseaza lui Moise cu aceste cuvinte: "Viu sunt Eu si viu e numele Meu si de slava Domnului e plin tot pamantul" (Numeri 14, 21). Dumnezeul cel viu vrea ca toti oamenii sa impartaseasca viata cea autentica, inclusiv asteptand intoarcerea pacatosilor de la moarte la viata, de la stricaciune la nestricaciune. Domnul se adreseaza profetului Iezechiel, spunand: "Precum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa este de adevarat ca Eu nu voiesc moartea pacatosului, ci ca pacatosul sa se intoarca de la calea sa si sa fie viu" (Iezechiel, 33, 11).

Dumnezeu este Cel care a daruit viata intregii creatii. Sf. Apostol Pavel, adresandu-se atenienilor in Areopag il indica pe acest Dumnezeu viu si Creator al lumii: "Dumnezeu, Care a facut lumea si toate cele ce sunt in ea. Acesta fiind Domnul cerului si al pamantului, nu locuieste in temple facute de maini, nici nu este slujit de maini omenesti, ca si cum ar avea nevoie de ceva, El dand tuturor viata si suflare si toate" (Faptele Apostolilor 17, 24-25). Dumnezeul nu este doar Daruitorul vietii, ci si Cel care poarta de grija de viata noastra. Psalmistul spune: "Domnul este aparatorul vietii mele; de cine ma voi infricosa?" (Psalm 26, 2).

Dumnezeu ca unul ce este Dumnezeul celor vii tamaduieste suferinta si invinge moartea. lezechia in rugaciunea sa arzatoare rosteste urmatoarele cuvinte: "Doamne, prin indurarea Ta se bucura omul de viata, prin ea mai am si eu suflare; Tu ma tamaduiesti si-mi dai iarasi viata! Iata ca boala mea se schimba in sanatate. Tu ai pazit viata mea de adancul mistuitor! Tu ai aruncat inapoia Ta toate pacatele mele! Ca locuinta mortilor nu te va lauda si moartea nu Te va preaslavi; cei ce se coboara in mormant nu mai nadajduiesc in credinciosia Ta. Cel viu, cel viu Te lauda, ca mine astazi" (Isaia 38, 16-19).

Dumnezeu nu este autorul suferintei si al mortii, ci El ca Izvor al vietii a facut si cheama intreaga existenta la viata, Moartea este data de instrainarea de Dumnezeu si de cele sfinte. inteleptul Solomon marturiseste: "Nu va grabiti moartea prin ratacirile vietii voastre si nu va atrageti pieirea prin fapta mainilor voastre. Caci Dumnezeu n-a facut moartea si nu se bucura de pieirea celor vii. El a zidit toate lucrurile spre viata si fapturile lumii sunt izbavitoare; intru ele nu este samanta de pieire si moartea n-are putere asupra pamantului" (intelepciunea lui Solomon 1, 12-14).

Iisus Hristos, Fiul Dumnezeului Celui viu prin intruparea, Jertfa si invierea Sa innoieste intreaga existenta, fiind Biruitorul mortii si al suferintei date de pacat. Dar aceasta biruinta se realizeaza prin asumarea si transfigurarea suferintei si a mortii pana la capat, nu prin eludarea lor. Taina invierii este strans corelata cu taina Crucii. Prin innoirea integrala a creatiei, intreaga existenta nu mai este una spre moarte, ci una spre viata. Iisus Hristos este "Calea, Adevarul si Viata" (Ioan 14, 6) si El impartaseste viata lumii. Mantuitorul spune: "Eu am venit pentru ca lumea viata sa aiba si din belsug sa aiba" (loan 10, 10).

In mod concret ne impartasim de puterea vietii dumnezeiesti atunci cand ne cuminecam cu trupul si sangele Mantuitorului. Hristos Domnul spune:, Adevarat, adevarat zic voua: Cel ce crede in Mine are viata vesnica. Eu sunt painea vietii... Eu sunt painea cea vie care s-a pogorat din cer. Cine mananca din painea aceasta viu va fi in veci. Iar painea pe care Eu o voi da pentru viata lumii este trupul Meu... Adevarat, adevarat zic voua, daca nu veti manca trupul Fiului Omului si nu veti bea sangele Lui, nu veti avea viata in voi. Cel ce mananca trupul Meu si bea sangele Meu are viata vesnica, si Eu il voi invia in ziua cea de apoi" (Ioan 6, 47,48,51, 53-54).

Viata intregii existente este cuprinsa in taina Persoanei Fiului lui Dumnezeu care extinde comuniunea Sfintei Treimi la nivelul creatiei. Viata nu poate fi epuizata intr-o invatatura abstracta exprimata printr-un sistem rationalist arid si nici nu poate fi redusa la un cod moral, la o anumita conduita. Viata trimite la Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu si Fiul Omului, deoarece "intru El era viata si viata era lumina oamenilor" (Ioan 1,4).

Sfintii Apostoli si ucenicii nu sunt convinsi printr-o invatatura bazata pe o logica sofisticata, ci prin puterea de viata impartasita de Persoana Fiului lui Dumnezeu. Ei au resimtit puterea vietii vesnice intrupata in cuvintele Mantuitorului. Sfintii Apostoli aveau constiinta ca propovaduirea Evangheliei inseamna marturisirea biruintei asupra mortii si proclamarea vietii vesnice prin Iisus Hristos. Sf. Apostol Pavel afirma: " Iar acum s-a dat pe fata prin aratarea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Cel ce a nimicit moartea si a adus la lumina viata si nemurirea, prin Evanghelie. Spre aceasta am fost pus eu propovaduitor si apostol si invatator al neamurilor" (II Timotei, 1,10-11).

Sfintii Apostoli propovaduiesc experienta concreta si directa a Vietii prin Iisus Hristos care ii conduce la comuniunea cu Tatal ceresc prin Duhul Sfant. Sf. Evanghelist Ioan marturiseste: "Ce era de la inceput, ce am auzit, ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit si mainile noastre au pipait despre Cuvantul vietii; si Viata s-a aratat si am vazut-o si marturisim si va vestim Viata de veci, care era la Tatal si s-a aratat noua. Ce am vazut si am auzit, va vestim si voua, ca si voi sa aveti impartasire cu noi. impartasirea noastra este cu Tatal si cu Fiul Sau, lisus Hristos5 loan 1, 1-3).

In conditiile in care sensul vietii in societatea contemporana este ocultat si parazitat de diferite tendinte ideologice, este esentiala recuperarea viziunii biblice, apostolice si patristice asupra vietii si a mortii. Moartea fizica desi il inspaimanta pe omul contemporan asaltat de tentatiile mentalitatii consumiste actuale nu reprezinta punctul terminus al existentei, ci trecerea intr-o alta ordine de a fi. In aceasta perspectiva, pentru omul duhovnicesc moartea trupeasca reprezinta poarta de trecere la o comuniune mai directa cu Hristos Domnul, puterile ceresti si sfintii.

Cel angajat pe calea comuniunii cu Hristos inainteaza intru desavarsirea sensului existentei si prin toate, fie prin viata, fie prin moarte este slavit Hristos Domnul. Masura vietii este credinta si comuniunea intru lisus Hristos Cel rastignit si inviat. Traind aceasta realitate vie in mod existential si eclesial, putem marturisi impreuna cu Sf. Apostol Pavel: "Dupa asteptarea si nadejdea mea ca intru nimic nu voi fi rusinat, ci, intru toata indrazneala, precum totdeauna, asa si acum, Hristos va fi preaslavit in trupul meu, fie prin viata, fie prin moarte; Caci pentru mine viata este Hristos si moartea un castig" (Filipeni 1, 20-21).

Lumea contemporana isi deruleaza existenta intr-un ritm bulversant. Modul existentei cotidiene actuale este

unul care favorizeaza agitatia, imprastierea mintii, blocand intalnirea cu ceea ce este adanc in noi insine. Refuzul intalnirii cu propria profunzime din noi favorizeaza eludarea sensului adanc al vietii. Cu atat mai mult va fi mai greu sa ne intalnim cu aproapele si cu Dumnezeu. Complicarea existentei si grija de multe ne indeparteaza de intuirea sensului existential al gesturilor infaptuite si cuvintelor rostite.

Amplificarea distaintelor din noi insine si intre noi este data de pierderea sau diminuarea constiintei ca Dumnezeu este cel care da sens fiecarui lucru in parte si intregii existente in general. Odihna poate fi dobandita prin recuperarea sensului vietii implinit in Dumnezeu. Cuviosul Paisie Aghioritul afirma: "Cu cat oamenii se indeparteaza mai mult de viata cea simpla cu atat creste nelinistea din ei. Si cu cat se indeparteaza mai mult de Dumnezeu este firesc sa nu afle nicaieri odihna... Prin urmare, cum este cu putinta ca acesti oameni sa ajute suflete, cand ei insisi sunt plini de neliniste? Cum este cu putinta ca omul sa mangaie cu adevarat, daca nu crede in Dumnezeu si in viata cea adevarata, cea de dupa moarte, cea vesnica? Cand omul prinde sensul cel mai adanc al vietii celei adevarate, i se indeparteaza toata nelinistea si-i vine mangaierea dumnezeiasca, si astfel se vindeca" .

Pentru a dobandi sensul profund al vietii omul trebuie "sa-si aiba mintea sa la Dumnezeu. Sa se gandeasca pentru ce am venit in viata aceasta. Aici n-am venit sa le facem pe toate si sa ne aranjam bine. Am venit ca sa ne pregatim pentru cealalta viata. Asadar mintea noastra trebuie sa fie permanent acolo si la orice ne ajuta sa mergem acolo. Prin infruntarea cu barbatie a situatiilor," prin nevointa smerita si cu marime de suflet, omul intelege sensul vietii duhovnicesti. Viata duhovniceasca este bucurie, este petrecere duhovniceasca. Stiti ce inseamna petrecere! Sa prindeti sensul cel adanc al vietii, nobletea duhovniceasca, sensibilitatea patristica.

Conf. Dr. Adrian Lemeni

Un tatic intra in farmacie cu baietelul de 8 ani de mana.... Baiatul vede un prezervativ si-l intreaba pe tatal sau: - Tata, ce-i asta? - Acesta este un prezervativ, fiule. Barbatii le folosesc atunci cand fac sex, pentru a se proteja pe el si pe partenera, de boli sau de sarcini nedorite. - A, da taticule, am auzit despre asta la scoala. Apoi copilul vede cutia de 3 prezervative si intreaba din nou: - De ce sunt 3 in cutie? Tatal ii spune: - Sunt pentru baietii de la liceu, un prezervativ pentru vineri, unul pentru sambata si unul duminica.

- Uauuu... ce interesant... Apoi observa pachetul de 6 prezervative: - Si aici de ce sunt 6 in cutie? - Acestea sunt pentru baietii de la facultate: doua vineri, doua sambata si doua duminica... - Uauuu.... ce interesant... Apoi vede pachetul de 12 si intreaba si mai mirat: - Astea pentru ce mai sunt? - Acestea sunt pentru barbatii insurati: unul pentru ianuarie, unul pentru februarie, unul pentru martie, ...

Doi politisti discutau: -Auzi, de ce iti tot freci mainile? -Pentru ca mi-e frig. -Bagati-le in buzunar! -Acolo-mi tin manusile.....

http://www.mediadot.ro/

Intra Ileana Cosanzeana la maternitate. Asistentele o intreaba: - Dar ce faci aici, Ileano Cosanzeano? Ileana le raspunde: - Am venit sa Fat frumos.

Tata, tata, e un copil la scoala care zice ca sunt poponar. - Da-i un pumn fix in fata! - Dar e asa dragut!!

Doi tractoristi pe camp la semanat, scot pita ,slana, bat o ceapa de roata de la tractor si se pun sa manance. Vine seful turbat de nervi si ii intreaba: - Voi de ce nu semanati?Unu dintre ei raspunde: ...- Pai... nu suntem frati

http://www.wimp.com/paintingwater/

Acum doua saptamani a fost ziua mea. Cand m-am trezit dimineata nu ma simteam prea bine dar speram ca sotia o sa-mi cante 'Multi ani traiasca...' si eventual o sa-mi dea un cadou, dar ea nu mi-a zis nici macar buna dimineata... Copiii si ei sau asezat la micul dejun fara sa ma felicite. Am ajuns deprimat la birou, cand am intrat pe usa , secretara plina de euforie mi-a zis 'La multi ani!'... M-am simtit un pic mai bine, macar ea si-a adus aminte.. Am lucrat normal si spre dezamagirea mea nimeni din prieteni sau rude nu m-a sunat sa ma felicite. Aproape de pranz secretara a intrat la mine in birou si mi-a zis: - Ce ar fi sa mergem sa mancam impreuna? I-am raspuns ca e cea mai buna propunere pe care am auzit-o in toata ziua si am acceptat.Am ales un restaurant intim unde am mancat bine, am baut si ne-am distrat de minune. In masina, in drum spre birou, ea mi-a zis: - Intr-asa o zi speciala de ce sa ne mai intoarcem la birou, mai bine vino la mine acasa si continuam sa ne distram! - Bine! am zis 'hai, si asa mai bem cate un paharel... Odata ajunsi in apartamentul secretarei mi-a zis: - Sper ca nu te deranjeaza daca am sa ma simt mai 'comoda'? - ... Nuuuu, nici o problema, i-am raspuns, iar in sinea mea ma gandeam ca o sa fie o experienta interesanta. Ea a intrat in dormitor si dupa cateva clipe a iesit... cu un un tort imens cu lumanari, urmata de sotia mea, copiii, prieteni si rude, care cantau in cor 'La multi ani!' ...iar eu stateam ca un idiot in fundul gol, in mijlocul sufrageriei....

De cand a inceput sa ninga, nevasta-mea sta non-stop si se uita pe geam...Daca se-nteteste ninsoarea, cred ca-i dau drumul in casa..."

- Stiti de ce se numesc patrule de politie, cu toate ca ei umbla cate trei? - Pentru ca altfel s-ar numi "trip.u.l.e" ....

Una, roasa de dragoste, compune noaptea un SMS iubitului: "Iubitule. Daca dormi, trimite-mi visurile tale. Daca razi, trimite-mi zambetul tau. Daca plangi, trimite-mi lacrimile tale, ....!" Raspunsul nu intarzie: Iubita mea. Ma cac. Ce sa-ti trimit....???

Un doberman, un coker si un pekinez la veterinar.Dobermanul il intreaba pe coker: - Pentru ce-ai venit aici? - Eu musc tot: cearsaf, paturi, si cel mai rau am muscat lenjeria stapanului. M-au adus pt. injectia letala. Pekinezul: ...- Eu am venit pentru ca pis tot: patul, hainele si,cel mai rau am facut pe locul unde dorm. Si pe mine m-au adus pt. injectia letala. Cokerul si pekinezul il intreaba pe doberman: - Tu pentru ce-ai venit aici?- Eu f.. tot: scandura, patul si intr-o zi cand venea stapana din baie era asa de apetisanta incat am f...... si pe ea . Cokerul si pekinezul:- Si, injectie letala?- Nu, ... m-a adus sa-mi taie unghiile

Ion ctre Mrie: - Auzi tu Mrie, azi am fo' la doctor i-o zis c mai am de trit dou luni! - Din ce, b Ioane? Din ce?!

Reportera ctre Boc: - Domule prim-ministru, toate prerile dumneavoastr coincid cu cele ale preedintelui Bsescu! Dumneavoastr nu avei mcar o singur opinie personal? - Ba da, am. Dar nu snt de acord cu ea!

Un cal deprimat se tolaneste pe jos si nu mai vrea pentru nimic in lume sa

se ridice Stapanul disperat, nereusind sa-l convinga sa se ridice, cheama veterinarul. Acesta sosi imediat, examineaza animalul si zice: "A e ofarte grav, singura solutie sunt aceste pastile pe care i le vei da cateva zile; daca nu reactioneaza, trebuie eutanasiat". Porcul a auzit totul si fuge la cal: "Ridicate, altfel se sfarseste rau!!!" Dar calul nu reactioneaza si da incapatanat din cap. A doua zi, veterinarul vine din nou sa vada efectul pilulelor: "Nu reactioneaza, mai asteptam o zi, dar cred ca nu sunt sperante!" Porcul auzind tot, fuge din nou la cal: "Trebuie sa te scoli, altfel vei pati mari necazuri!" Dar calul, nimic! A treia zi, constatand lipsa progreselor, veterinarul ii cere stapanului: "Du-te dupa carabina, a venit timpul sa-l scapam pe bietul animal de chinuri!" Porcul fuge disperat la cal: "Trebuie sa reactionezi, e ultima ocazie, te rog, astia sunt gata sa te omoare!!!" Calul se ridica, se scutura, face cateva miscari de dans, o ia la fuga in galop si sare cateva obstacole. Stapanul, care tinea mult la calul sau, foarte fericit ii spune veterinarului: "Multumesc mult, esti un medic minunat, ai facut un miracol!!! Trebuie neaparat sa sarbatorim evenimentul! Haide sa taiem porcul si sa facem o masa mare!!!"

Morala Zen: Vezi-ti mereu de treburile tale!!!!

Intr-un bar cochet, o tipa superba se apropie de bar si-i face un semn provocator barmanului. Acesta se prezinta instantaneu: - Va pot servi cu ceva? Tipa, discret, ii face semn sa se apropie. - Da, cu ce va pot ajuta? Tipa il cheama si mai aproape, apoi incepe sa se joace cu degetele pe barba lui: - Tu esti patronul? - Nu, dar? Tipa il mangaie sexos pe fata, pe ochi: - Poti sa transmiti un mesaj patronului tau? Si ii baga barmanului doua degete in gura, lasandu-l sa le suga usor, erotic. Gagiul, excitat tot: - Da, sigur, sigur... Tipa: - Spune-i ca nu mai aveti hartie higienica... !!!

El si sotia lui stateau pe canapea si se uitau la televizor. El avea telecomanda si tot schimba de pe un canal de pescuit pe un canal porno. Ea a inceput sa se enerveze din ce in ce mai tare si in cele din urma a spus: - Pentru numele lui Dumnezeu! Lasa pe canalul porno, stii deja sa pescuiesti !

MAXIMA ZILEI ! "Succesul profesional este ca si cum ai fi gravid: toata lumea te felicita, dar nimeni nu stie de cate ori ai fost futut !!!"

Voi scrie deasupra patului meu ca esti un prost! Sa stie tot orasul!

Exist adevrul absolut/universal?

ntrebare: Exist adevrul absolut/universal?

Rspuns: Pentru a nelege dac exist adevrul absolut/universal, d-mi voie s definesc ce este adevrul. n conformitate cu dicionarul, adevrul este definit ca i conformarea cu realitatea sau actualitatea; o afirmaie ce s-a dovedit a fi adevrat sau care a fost acceptat ca fiind adevrat; realitate sau actualitate. n ziua de astzi, unii oameni cred c nu exist un adevr absolut, ci exist numai percepii i opinii. Pe de alt parte, alii argumenteaz c trebuie s existe un adevr absolut. De aceea, cnd ne punem aceast ntrebare, vedem c exist dou puncte de vedere opuse. Unul dintre aceste puncte de vedere este c nu exist un adevr absolut. Aceia care susin acest punct de vedere cred c totul este relativ i c de aceea realitatea nu exist. Din aceast cauz, n final, nu exist o autoritate care s decid dac o aciune este pozitiv sau negativ, corect sau greit. Acest pespectiv nu reprezint dect cea mai nalt form de etic de conjunctur. Nu exist bine sau ru absolut i de aceea orice simim c este bine la un moment dat nseamn c este bine. Bineneles, acest tip de etic de situaie conduce la orice simt c vreau s fac este bine, att mental ct i n stilul de via, ceea ce are un efect devastator la nivelul societii i indivizilor. Cellalt punct de vedere este c exist ntr-adevr standarde absolute care s defineasc ce este adevrat i ce nu, ce este bine i ru. De aceea, se poate determina dac aciunile sunt corecte sau greite, n funcie de cum se raporteaz la acele standarde absolute. i poi imagina ce haos ar fi dac nu

ar exista un adevr absolut, nimic adevrat. De exemplu, s ne gndim la legea gravitaiei. Dac legea gravitaiei nu ar fi o realitate absolut, n momentul cnd ai face din ntmplare un pas, te-ai trezi la urmtorul pas la kilometri distan n cer, iar la urmtorul pas n-ai mai fi n msur s i miti corpul absolut deloc. Sau s ne gndim la confuzia care s-ar crea dac numerele nu ar mai avea valori absolute. De exemplu, 2+2 nu ar mai fi egal ntotdeauna cu 4. Dac nu ar exista nite adevruri absolute, lumea ar fi n haos. Nu ar mai exista legi tiinifice, legi fizice, totul ar fi fr neles, nu ar mai exista uniti de msur i nu ar mai exista bine i ru. Ar fi o dezordine total, dar, din fericire, exist adevrul absolut i el poate fi gsit i neles. Gndirea cuiva care afirm c nu exist adevrul absolut, este total ilogic. Totui, n ziua de astzi, muli oameni mbrieaz acest relativism cultural care respinge n esen orice fel de adevr absolut. O ntrebare bun pentru cei care fac aceast afirmaie c nu exist adevr absolut este: Suntei absolut sigur de acest lucru?. Este total ilogic s faci o afirmaie ca asta din moment ce exist o afirmaie absolut care neag existena adevrului. n esen, este ca i cum ai spune c certitudinea c nu exist adevr absolut este singurul adevr absolut. Exist cteva probleme logice care ar trebui lmurite nainte de a accepta sau de a crede c nu exist adevr absolut. Prima problem este cea a autocontrazicerii. Aceasta se poate vedea n ntrebarea pus mai sus i n faptul c cei care insist c nu exist adevr absolut, de fapt ei nii cred ntr-un adevr absolut. Ei sunt absolut siguri c nu exist adevr absolut. Acest gen de filosofie este contrar propriilor preri. Afirmaia c nu exist adevr absolut este n ea nsi contradictorie cu ceea ce cred cei ce o folosesc! A doua problem legat de negarea existenei adevrului absolut este faptul c toate fiinele umane au cunotine limitate. Fiind fiine umane cu o minte limitat, nu putem face afirmaii negative absolute. De exemplu, o persoan nu poate spune n mod logic Nu exist Dumnezeu (chiar dac muli spun asta), deoarece pentru a spune asta ar trebui s aib cunotine absolute despre ntregul univers de la nceput pn la sfrit. Cel mult, ceea ce ar putea spune oamenii cu privire la negarea existenei lui Dumnezeu sau cu privire la negarea existenei adevrului absolut (care n esen este acelai lucru), n mod logic, este Cu limitatele cunotine pe care le am, nu cred c exist Dumnezeu, sau Cu limitatele cunotine pe care le am, nu cred c exist adevr absolut. A treia problem legat de negarea adevrului absolut este eecul de a tri la nivelul a ceea ce tim c este adevrat n propriile noastre contiine, propriile noastre experiene i ceea ce se ntmpl n lumea adevrat. Dac nu exist adevr absolut, atunci, n final, nu se poate spune despre nimic c este bun sau ru. Ceea ce ar putea s fie bine pentru tine nu nseamn c este bine pentru mine. Dei la suprafa acest tip de relativism pare foarte atrgtor, dac se analizeaz n mod logic ceea ce susine, curnd se va

dovedi a fi dezastruos. S lum n considerare pentru o clip situaia n care cu adevrat nu ar exista adevr absolut i c totul este relativ (nu exist nici un fel de standarde). n esen, ceea ce se ntmpl este c fiecare i stabilete propriile reguli dup care s triasc i face ceea ce crede el c este bine. Acest lucru provoac probleme deoarece simul unei persoane despre ce este corect n curnd se va ciocni cu al altuia care crede altfel. De exemplu, ce ar fi dac este bine pentru mine s ignor semafoarele, chiar i atunci cnd sunt pe rou? n felul acesta a pune viaa altora n pericol. Sau, a putea gndi c este bine s fur de la tine iar tu ai putea crede c nu este bine. n acelai fel, o persoan ar putea decide c a ucide oameni este un lucru permis i ca urmare ucide pe oricine i iese n cale. Dac nu exist standarde/adevruri absolute i toate lucrurile sunt relative, atunci a ucide este acelai lucru cu a nu ucide. A fura este la fel de corect ca i a nu fura. Violena este egal cu non-violena. Negarea existenei adevrului absolut poate conduce foarte uor la rezultate dezastruoase. Pentru c, dac nu exist adevr absolut, atunci nimeni nu poate spune Ar trebui s faci asta sau Nu ar trebui s faci asta. Dac nu exist adevr absolut atunci nici chiar guvernul nu ar putea sau nu ar trebui s impune reguli n societate. Vedei ce anume implic aceast afirmaie, c nu exist adevr absolut? Se ajunge la haos total deoarece fiecare persoan face ceea ce este bine n proprii si ochi. Dac nu exist adevr absolut i nici un standard care s spun ce este bine i ru, pentru care toi suntem rspunztori, atunci nu putem fi siguri niciodat de nimic. Oamenii ar fi liberi s fac orice ar doricrim, viol, hoie, minciun, nelciune etc. i nimeni nu ar putea s spun c aceste lucruri sunt rele. Ar fi posibil s nu existe guvern, legi i justiie, deoarece nimeni nu ar putea s spun c majoritatea oamenilor ar avea dreptul s stabileasc sau s impun reguli peste cei care se afl n minoritate. O lume fr adevruri ar fi cea mai oribil lume pe care i-o poi imagina. n zilele noastre, adesea auzim fraze de genul lucrul sta poate fi adevrat pentru tine, dar nu este adevrat pentru mine. Acelora care susin c nu exist adevr absolut, adevrul li se pare ca nimic altceva dect o preferin sau o percepie, i astfel pentru ei adevrul nu trece de limitele individuale. Datorit acestui lucru, aceti oameni nu au rspunsuri finale la ntrebrile legate scopul vieii i legate de existena vreunei viei dup moarte. Acest tip de relativism i conduce pe oameni n confuzie religioas, pentru c avnd aceast logic nu se poate ti dac exist vreo religie adevrat, i deci nici o cale de a avea o relaie adevrat cu Dumnezeu. Toate religiile, deci, ar fi false pentru ca fiecare dintre ele pretind s nvee sau s cread n existena unei forme de via dup moarte, sau a unui tip de adevr absolut. Iat de ce este att de neobinuit pentru oamenii de astzi s cread c dou religii diametral opuse ar putea fi n mod egal adevrate, chiar dac ambele pretind s reprezinte singura cale ctre cer sau s nvee dou adevruri total opuse. Oamenii care nu cred n adevrul absolut ignor aceste pretenii i ader la un universalism care nva c toate religiile sunt egale i oricare

dinre ele duce n rai. De aceea oamenii care mbrieaz acest punct de vedere se vor opune cu vehemen cretinilor evanghelici care cred Biblia atunci cnd ea spune c Domnul Iisus Hristos este Calea, Adevrul i Viaa i c El este singura manifestare a adevrului i singura cale ctre cer (Ioan 14:6). i n ciuda faptului c negarea existenei adevrului absolut este ilogic i iraional, aceast perspectiv c toate lucrurile sunt relative a devenit unul dintre sloganurile generaiei noastre. n mare parte din lumea occidental, majoritatea oamenilor au respins ideea c adevrul absolut exist sau ar putea exista. Din aceasta a rezultat, dup cum i se spune, societatea postmodernist, care este o societate care privete toate valorile, credinele, stilurile de viat i adevrul ca fiind n mod egal adevrate. Din aceast cauz, aceia care susin c exist standarde absolute privind binele i rul sunt considerai intolerani, fiind criticai i batjocorii. n realitate, tolerana a devenit una din virtuile de baz ale societii, i de aceea, nu poate exista dect un ru i acesta este cel al intoleranei. Cu alte cuvinte, ce se ntmpl este c orice sistem religios sau individual care crede, n mod dogmatic, n oricen special n adevrul absolutse face vinovat de intoleran i singurul lucru pe care societatea nu l accept sunt cei care cred n adevrul absolut. Aceia care neag existena adevrului absolut adeseori spun c este n regul s crezi ce vrei atta timp ct nu ncerci s-i impui credina altora. Dar aceast perspectiv este ea nsi o credin despre ceea ce este bine i ru i cei care o susin cu siguran c ncearc s o impun altora i aceasta este o ipocrizie. Ei stabilesc un standard al comportamentului pe care vor ca i alii s l adopteprin aceasta nclcnd lucrurile pe care pretind c le susin. ntrebarea care se cere a fi pus este de ce aceia care promoveaz tolerana sunt aa de intolerani cu cei care susin existena adevrului absolut? i de ce sunt oamenii aa dispui s mbrieze un sistem religios care amenin s distrug structura real a societii i care este ilogic i iraional? Motivul este c oamenii nu vor s fie trai la rspundere pentru aciunile lor. Dac exist adevr absolut, atunci exist standarde absolute cu privire la bine i ru, i atunci, conform acestor standarde, suntem rspunztori de ceea ce facem. Motivul real pentru care resping oamenii existena adevrului absolut este acela c ei ncearc s nege aceast responsabilitate. Negarea existenei adevrului absolut i relativismul cultural care rezult de aici sunt rezultatul unei societi care a mbrtiat teoria evoluiei ca explicaie la apariia vieii. Dac evoluia este adevrat, atunci viaa nu ar mai avea nici un neles, noi nu am avea nici un scop i nici nu ar putea exista bine sau ru. n acest caz, omul este liber s triasc viaa aa cum i place i nu este rspunztor fa de nimeni pentru aciunile sale. i totui, indiferent de ct de mult ar dori oamenii pctoi s nege existena lui Dumnezeu i a adevrului Su, ntr-o zi ei vor sta la judecat naintea lui Dumnezeu. Biblia spune, Mnia

lui Dumnezeu se descoper din cer mpotriva oricrei necinstiri a lui Dumnezeu i mpotriva oricrei nelegiuri a oamenilor, cari ndue adevrul n nelegiuirea lor. Fiindc ce se poate cunoate despre Dumnezeu, le este descoperit n ei, cci le-a fost artat de Dumnezeu. n adevr, nsuirile nevzute ale Lui, puterea Lui vecinic i dumnezeirea Lui, se vd lmurit, de la facerea lumii, cnd te uii cu bgare de seam la ele n lucrurile fcute de El. Aa c nu se pot desvinovi; fiindc, mcar c au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulumit; ci s-au dedat la gndiri dearte, i inima lor fr pricepere s-a ntunecat. S-au flit c sunt nelepi, i au nebunit (Romani 1:18-22). ntrebarea final pe care ar trebui s o punem cu privire la existena adevrului absolut este dac exist vreo dovad n favoarea adevrului absolut? Oricine ia n serios aceast ntrebare, n mod cert va deveni evident c exist dovezi care s probeze existena adevrului absolut. Prima dovad a existenei adevrului absolut se gsete n propria noastr contiin. Contiina ne spune c lumea ar trebui s fie ntr-un anume fel, c unele lucruri sunt corecte iar altele sunt greite. Ne ajut s nelegem c este ceva greit n suferin, nfometare, viol, durere i ru. Ne face contieni c dragostea, generozitatea, compasiunea si pacea sunt lucruri pozitive pentru care ar trebui s luptm. Biblia descrie rolul contiinei umane n Romani 2:1416, Cnd Neamurile, mcar c n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, cari n-au o lege, i sunt singuri lege; i ei dovedesc c lucrarea Legii este scris n inimile lor; fiindc despre lucrarea aceasta mrturisete cugetul lor i gndurile lor, care sau se nvinovesc sau se dezvinovesc ntre ele. i faptul acesta se va vedea n ziua cnd, dup Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor. Cea de-a doua dovad a existenei adevrului absolut se gsete n tiin. tiina, pe scurt, are ca scop cunoaterea. Se ocup cu studierea a ceea ce tim i caut s cunoatem ct mai multe. De aceea, orice studiu tiinific trebuie s se bazeze pe existena unor realiti obiective n lume. Fr existena unei realiti, ce ar putea tiina s studieze? Cum poate cineva s tie c ceea ce a descoperit este real? De fapt, tocmai legile tiinei trebuie s se bazeze pe sigurana existenei adevrului absolut. Cea de-a treia dovad a existenei adevrului absolut / adevrului universal este existena religiei. Toate religiile lumii ncearc s dea un neles i o definiie vieii. Ele au luat fiiin pentru c omenirea dorete ceva mai mult dect simpla existen fizic pe pmnt. n spatele tuturor religiilor se gsete o credin fundamental c trebuie s existe mai mult dect simpla existen fizic pe care o cunoatem acum. Prin intermediul religiei, oamenii caut siguran i speran pentru viitor, pentru iertarea de pcate, pentru pace n mijlocul luptelor noastre i caut rspunsuri la cea mai adnc ntrebare a noastr. Religia este chiar o dovad c omenirea este mai mult dect doar rezultatul evoluiei unui animal. Este dovada unui scop mai nalt, legat de faptul c exist ntr-adevr un Creator personal care a creat cu un scop, care a

pus n oameni cunotina existenei Lui. i dac exist ntr-adevr un Creator, atunci El devine standardul pentru adevrul absolut i prin autoritatea Lui se stabilete acest adevr. Din fericire pentru noi, exist un asemenea Creator i El S-a revelat nu numai pe Sine oamenilor ci i adevrul Su prin Cuvntul Lui, Biblia. Singura cale prin care putem cunoate adevrul absolut este avnd o relaie personal cu Cel care a pretins c este Adevrul, Domnul Iisus Hristos. Iisus i-a zis: Eu sunt calea, adevrul i viaa. Nimeni nu vine la Tatl dect prin Mine. (Ioan 14:6) Faptul c avem adevr absolut ne arat c exist un Dumnezeu suveran care a creat cerul i pmntul i care S-a fcut cunoscut nou, ca s-L putem cunoate personal prin Fiul Su Iisus Hristos.

Doi ardeleni se intorc cu trenul de la Bucuresti. La un moment dat, in apropiere de Cluj, Ion catre Gheorghe: -Mai Gheo, cum crezi tu ca se zice corect: Cluj sau Cluuuuj? -D-apoi, eu cred ca Cluuuuj. -Da` de ce, ma? -Da` cine dracu te grabeste?

Un politist facandu-si rondul de noapte se pomeneste cu un individ n cap care a sarit de la etajul unui bloc. - Ce faci omule, de ce sari de la etaj? Individul: - Dom'politist eu sunt parasutist! - Si unde ti-e parasuta? - E sus, o bate barba-su!

Un betiv acosta o femeie.La avansurile lui aceasta protesta indignata: - Mai bine mi-o cos decat sa ma culc cu tine! Omul nostru insista si,intr-un tarziu are castig de cauza.Dupa o noapte de sex,mahmur si epuizat,ii spuse femeii:

- De cusut nu ti-o coase,dar vreo doua pense nu i-ar strica!

Ai urla dac i-a da acum chiloii jos i i-a pune-o? - Vai, aa ceva nc n-am fcut! - N-ai mai fcut sex? - Nu! Niciodat n-am urlat.

- Mamico , ce este ejacularea ? - Draga mea, este acel moment cand barbatul isi pierde tot interesul pentru tine!

Doi politisti gonesc cu masina. La un moment dat ocolesc o groapa si intra intr-un pom. Ies amandoi dintre fiarele contorsionate, iar unul din ei zice: - Sa stii ca meritam o prima! Niciodata nu am ajuns asa repede la locul accidentului.

Ion si Maria se cearta in draci: - Marie, asa nu se mai poate, ajunge, hai sa divortam! - Nu, Ioane! Vaduva m-ai luat, vaduva sa ma lasi!

Copii , astazi vom invata cum se fac copii Bula din spate catre invatatoare : Noi care am f***t deja, putem merge la o tigara ???

Dupa un chef teribil cu bere rece ca gheata, Costica a ragusit si merge la prietenul lui de pahar, Vasile. Suna si in usa apare sotia acestuia. - Vasile e acasa? abia putu sopti Costica. La fel de mistrerios, doamna sopteste: - Nu, intra repede sa nu ne vada careva...

Am citit ca anul trecut 4.153.237 de oameni s-au casatorit. Nu c-as fi carcotas, dar nu ar trebui sa fie un numar par?

Daca nu va veni sfarsitul lumii pe 21 Decembrie 2012, sigur se vor naste foarte multi bebelusi pe 20 Septembrie 2013...

Cica vor scoate anticonceptionale pentru barbati. Mi se pare logic! Nu-i mai bine sa scoti gloantele din pistol decat sa porti vesta antiglont?!

Eu si sotia mea am decis sa ne sinucidem impreuna.Ciudat e ca, dupa ce s-a sinucis ea, eu nu am mai simtit nevoia...

Seful si trimite subalternul n delegatie n Brazilia.

- Ce Brazilia? Acolo nu gasesti altceva dect fotbal si curve! - Ce zici? Dar nevasta-mea e din Brazilia, raspunde seful. - Da? Si la care echipa a jucat?

Sotia: - Nu ma iubesti! Sotul, aratand spre cei 5 copii: - Si crezi ca pe astia i-am descarcat de pe Google?

Un politist ii face cadou sefului o vaza de flori. Intra la sef in cabinet si o lasa pe birou, dar cu gura in jos. Vine seful, vede vaza, o examineaza si constata: - Ia uite la asta, imi face cadou o vaza defecta. Pe unde dracu sa bag florile, ca e astupata! Si dupa ce o ridica: - Si mai are si fundu spart!

Doctorul catre pacient: - Cum sunt noile supozitoare pentru insomnie? - Remarcabile, d-le doctor, nici nu apuc sa scot degetul!

Un discipol dintr-un templu Shaolin isi intreaba mentorul spiritual: - Intelepte si onorabile Maestre, ati putea sa-mi spuneti care este diferenta dintre o perla si o femeie? Maestrul ii raspunde: - Diferenta, mic si umil nestiutor scarabeu, este ca perla poate fi 'insirata' din doua parti, iar femeia dintr-o singura parte!... Discipolul, confuz, insista: - Dar, Maestre, cu toata rusinea pentru a fi indraznit sa contrazic intelepciunea dumneavoastra himalaiana, trebuie sa va comunic faptul ca am auzit vorbindu-se despre femei care se lasa 'insirate' de pe ambele parti!...

Cu un mic suras, Maestrul ii raspunde: - Atunci, nu este o femeie, ci este o adevarata perla!...

Doua maicute mergeau cu masina, cand deodata apare pe parbriz un vampir, foarte mare si urat. Maicuta din dreapta, ii zice celei care conducea: - Da-i cu aghiazma! Da ea cu aghiazma de la stergatoare dar nimic... Vampirul ramane acolo - Da-i cu tamaie! Da maica cu tamaie dar tot la fel... vampirul nici nu se clinteste... Disperata ca nu scapa de vampir, ii zice cea din dreapta: - Incearca cu crucea!!! Scoate maica capul pe geam si... : - Da-te jos, tu-ti crucea ma-ti!

n compartimentul unui tren, un tip st vizavi de o gagic blond cu sni foarte mari i o fust foarte scurt. Dei face eforturi remarcabile s admire peisajul, privirea i alunec inevitabil ctre coapsele fetei. Observ cu uurin c tipa nu poart chiloi i de atunci peisajul de afar devine brusc neinteresant. Tipa l observ i l atac imediat: - Te uii la psrica mea ? - Da, mi cer scuze! - Oh, nu-i nici o problem! Uit-te cu atenie c o s i dea un pupic. ntr-adevar, cu o ncordare foarte natural, buzele psricii fetei i trimit tipului un srut. - O pot face s clipeasc, zice tipa, i psrica clipete. Femeia l invit lng ea dup care l ntreab: - i-ar plcea s bagi dou degete n psric?

- Hai, las-o dracului, s nu-mi spui c poate s i fluiere!

Un mo mergea pe strad cu o saco n mn. Deodat, se mpiedic de bordur i cade peste saco: - S-au dus oule mele. O bab l ntreab: - Aoleo aveai ou n saco? - Nu, cuie!

Un poliist vine-ntr-o zi acas cu un televizor ultimul rcnet. - De unde ai televizoru'? ntreab soia. - L-am ctigat la un concurs organizat de poliie. - Ce fel de concurs? - De matematic. - i ce v-au dat de fcut? - "Ct fac 5x5?" Iar eu, cu 17, am ieit pe locul trei.

Soul ajunge acas la 5 dimineaa. Nevasta: - Unde ai fost, Superman? - Pi, s vezi, am fost cu niste clieni n ora... - i ai stat cu ei pn la 5 dimineaa, Superman? - Pi, da, am reuit s obin un contract i... ... - i dup aia ce ai mai fcut, Superman? - Pi, am fost s bem ceva la un bar... - i pe urm, Superman? - Pi, am fost la un bar de streaptease, aa au vrut clienii, dar a fost foarte urt i plicticos. Dar de ce imi tot zici "Superman"? - Pi doar Superman i mai poart chiloii peste pantaloni

Intra un popa intr-un restaurant, se aseaza la masa. Cheama ospatarul si il intreaba: Fiule, balena aveti?

Nu, parinte. Casalot aveti? Nu, parinte. Rechin aveti? Nu, parinte. Atunci da-mi o costita de porc afumata si Dumnezeu mi-e martor ca am vrut sa mananc peste.