Anda di halaman 1dari 49

Ingrijirea plagilor

Definiie Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime. Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte

Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea, devenind vnata, apoi galben-verzuie).

Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai

Clasificare: Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic): 1. mecanice: - prin tiere - prin nepare, arme albe, insecte etc. - prin contuzii, prin lovire - prin strivire - prin arme de foc - prin muctura de animale slbatice /domestice - prin muctura de arpe, viper 2. termice: - cldur, frig, electricitate 3. ageni ionizani : radiaii 4. ageni chimici : acizi, baze, sruri Dup circumstanele de producere pot fi: a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice b) intenionale suicid, agresiuni c) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, puncii Dup timpul scurs de la producere: - recente (sub 6 ore) - vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se consider plgi infectate

Dup profunzime: - superficiale; profunde Dup straturile anatomice interesate - pentru caviti naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi: - nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros - penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater); plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante Dup evoluie pot fi: - necomplicate; complicate Caracteristicile plgilor

prin tiere - au marginile regulate, limitate, se vindec repede; cele operatorii sunt de obicei aseptice prin nepare - sunt cele mai frecvente i cele mai neltoare, gravitatea lor este n raport cu adncimea, sediul i gradul de infectare; plgile limitate adnci favorizeaz dezvoltarea germenilor anaerobi; plgilor prin nepare cu creion chimic le trebuie acordat o atenie deosebit, mai ales cnd n plag, rmn fragmente de creion, deoarece substana chimic continu s acioneze i s distrug esuturile; nepturile minii pot produce leziuni inflamatoare- determin panariii

prin contuzii - n cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, deci plgi ale organelor profunde: creier, muchi, ficat, splin, rinichi, intestin etc., fr s existe o plag a pielii prin muctur de animale se suprainfecteaz cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru turbare; mucturile de viper produc fenomene generale toxice

prin arme de foc se caracterizeaz prin distrucii mari , sunt foarte complexe Plgi prin nepare cu spini vegetali: - spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgndu-se la incizie chirurgical - dac nu s-a extras este posibil dezvoltarea unei infecii (abces, flegmon) Plgile prin nepare plantar (cui, srm) favorizeaz dezvoltarea unor infecii virulente; se trateaz chirurgical n servicii de specialitate. Plgile prin neptur de insect (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, oc anafilactic sau colaps.

Simptomatologia plgilor Simptome locale: durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup antialgice; reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii infeciei impotena funcional este partial sau total i are drept cauz durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase Semne obiective: prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, aa-numitele plgi cu mari dilacerri, se pot observa distrugeri mari att de piele, ct i de vase, muchi, nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate n profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias prin marginile plgii; aceasta se numeste evisceraie hemoragia este variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de vasul lezat. Semne generale: pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe sau interne sau de oc traumatic. tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei hemoragii sau a unui oc traumatic febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor hematoame

Vindecarea plagilor
Vindecarea plgilor se poate realiza prin: vindecare primar vindecare secundar vindecare teriar

Vindecarea primar(per primam sau per primam intentionem) - este vindecarea ce se obine de la nceput, fr complicaii; este vindecarea ideal pentru orice plag operatorie; vindecarea se produce n 6-8 zile Vindecarea secundara (per secundam" sau per secundam intentionem"): - n acest tip de vindecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deosebire de vindecarea primar Vindecarea tertiar (per tertiam intentionem"): - se produce atunci cnd o plag evolueaz un timp pe linia vindecrii secundare i apoi se sutureaz n scopul scurtrii evoluiei Vindecarea este un proces interactiv, care se desfoar n trei faze: Faza 1: faza inflamatorie -- apare ntre ziua 0 i 3 n aceast faz apar hemostaza i inflamaia. Faza 2: faza de granulaie -- apare ntre ziua 3 i 14 n aceast faz se formeaz esutul de granulaie i restaurarea vascular. Faza 3: faza de regenerare este cel mai lung proces i se ntinde pe durata a 3 sptmni.

Contracia plgilor este mecanismul fiziologic care diminueaz dimensiunile plgii i vindec zona n care rana este prezent. Aceasta reprezint o faz-cheie n procesul de vindecare i ncepe la aproximativ o saptmn din momentul apariiei rnii. Tratamentul local al plgilor Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul accidentului, la cabinet medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ngriji o plag n mod corespunztor se cere ca: ngrijirea s se fac n condiii de asepsie s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul nconjurtor s fie asigurat un repaus al regiunii lezate tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor. Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza provizorie aplicarea unui pansament protector transportul accidentatului la o unitate sanitar nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument nu se scot fragmente osoase nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie) Ingrijirea plgilor recente care nu au depit 6 ore de la accident calmarea durerii toaleta si dezinfectia tegumentului o dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii

pn la o distan de 6 cm de marginea plgii o se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa ,apoi cu ser fiziologic o se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre exterior toaleta plagii: o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa oxigenata 3%,cloramina 0,20,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe si cavitati naturale dezinfectia din nou a tegumentului o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool acoperirea plagii o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 2-3 cm fixarea pansamentului o se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie antitetanica o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml im.

Plgile vechi Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face acelai tratament descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz primam. Plgile septice- pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior. Plgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii antiseptice, pansamente locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de antibiotic conform antibiogramei. Compresa umed va fi acoperit cu una-dou comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin nfurare (bandajare), fie fixnd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plgile vechi se panseaz i se controleaz zilnic. La nivelul toracelui -se face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor penetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa functioneze ca o supapa. n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitnd intrarea aerului. n timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitnd iesirea aerului si la acest nivel.

Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior) vom folosi un pansament umed.

ngrijirea unei plgi operatorii Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril. - se dezinfecteaz cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan de 6-7 cm, folosind, la fiecare tergere, alt tampon - plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cu tamponul mbibat n tinctur de iod sau alcool - apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii - se acoper plaga cu compres steril pansamentul se fixeaz dup metoda cunoscut

Toate plgile produse n mediu i cu ageni traumatici suspeci trebuie tratate n mod special. Atenie deosebit se va acorda plgilor nepate cu achii, spini, cuie, prin muctur de animale, fracturi deschise, avort, arsuri sau orice plag murdrit cu pmnt, praf de strad etc.

Pansamentul

Definitie =act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor

Obiective: favorizarea vindecrii rnilor prevenirea infeciei aprecierea procesului de vindecare protecia plgii impotriva factorilor mecanici Condutiile unui bun pansament: a) S fie fcut in condiii aseptice se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile se servesc materialele folosind pense

nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plag; nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni b) S fie absorbant sa asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil c) S fie protector se acopera plaga cu comprese sterile i vat se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1-2 cm dac zona este expus microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon i vat; d) S nu fie dureros se acioneaza cu blandee i rbdare se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere se spla plaga prin turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiile prin tamponare nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere se asigura limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acest sens e) S fie schimbat la timp se verifica indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului; se schimba cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se menine curat i uscat

in cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cate ori este nevoie; se anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr alt cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie.

Tipuri de pansamente Pansament protector acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag operatorie, locul unei injecii sau puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecie fa de mediul inconjurator Pansament absorbant acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat Pansament ocluziv acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul gipsat pentru imobilizare pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr Panasment compresiv acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare peste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se acopere reliefurile osoase i compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de intoarcere

Pansament umed se folosesc cu scop antiinflamator este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza secretia si provoaca dermite,piodermite,foliculite Materiale necesare pansamentelor tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente; trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate;bisturiu casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese tuburi de dren sterile mnui sterile muama, alez soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool medicinal);pentru plaga(apa oxigenata3%,rivanol 1%o,cloramina,acid boric2-4%) medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie adeziv, ace de siguran tvia renal

Pean

Kocher

Port Ac Mathieu

pensa chirurgicala

pensa anatomica

Sonda canelata

stilet butonat

port ac Hegar

Bisturiu+lame

ace chirurgicale

Pregatirea pacientului a) psihica se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului se explica modul de desfurarea al procedurii se obinei consimmantul b) fizica poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia se asigura intimitatea pacientului dac este cazul Executia pansamentului spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor

se iau din trus 2 pense sterile primul timp indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere. dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa plaga se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat . tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea al doilea timp-tratarea plagii se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante recomandate; se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i se terge apoi cu un tampon uscat se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i evoluia acesteia, aplicand medicamente dac sunt recomandate; al treilea timp se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai desupra un strat subire de vat dac este necesar se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant, in spic)

Ingrijirea pacientul se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus se observa faciesul i comportamentul la durere se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia Reorganizarea locului de munca deseurile infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la locul de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoareintepatoare-cutii galbene din plastic,specific de unica folosinta deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje din material plastic-se colecteaza la locul de producer in saci de polietilena de culoare neagra instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare

Efectuarea tipurilor de bandaje

Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de lungimi si latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata.

Materiale necesare o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5 m) o Fee elastice o Foarfece o Ace de siguran, plas, leucoplast Reguli pentru o infasare corecta o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga o Se deruleaza de la stanga la dreapta o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase o Se evita miscarile inutile

o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze o Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea o sa fie elastic,suficient de strans o sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare o se aplica oblic sub pansament o se intersecteaza cu o tura circulara o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 1015 cm(in afara cazurilor cand nu este posibil acest lucru) o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament

Tipuri de bandajare: circulara, in spirala, in forma cifrei 8,

in spic de grau in evantai Infasarea circulara Se supapun turele de fasa una peste alta Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei Infasare in spirala se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri prin tehnica numitasemnul policelui se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3 este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete intinse

Infasare in forma cifrei8 Se incepe cu ture circulare sub articultie Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture circulare

Este indicate pentru infasarea regiunilor articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului

Infasarea in spic de grausau spica Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei Fasa se conduce in forma cifri 8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3 Se termina cu ture circulare

Infasarea in evantai Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai) Se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun

la distane mai mici in plic i mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul liniei articulare i apoi oblice sub articulaie Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast

Bandajarea pe regiuni Infasarea capului- capelina Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana stanga coltul fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele auriculare. Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a-l fixa. Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu ture circulare,pana la infasarea complete a capului Se incheie cu doua ture circulare Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate

Bandajarea plagilor gtului. a. Plasa]i o compresa peste plaga. b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss

Infasarea nasului-prastia Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie

Infasarea barbiei-capastrul se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile

Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare

Bandajarea gatului-circular Ceafa-circular Bandajarea toracelui si abdomenului-circular Sanii bandaj in spica

Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in evantai,palma in 8,degetele in spic

Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in

evantai sau in 8,glezna in 8

La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a radacinii coapsei de unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal pn se acoper. Infasarea perineului-bandajare in T se efectuaza cu ajutorul a dou fee. prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se. ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,

Bandajul bontului de amputaie

Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau nfaarea cu o fa. Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge faa antero-posterior, ca i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd turele rasfrnte cu ture circulare

Alte mijloace de fixare a pansamentului o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi o Esarfa o Tesaturi tubular elastice o Material adezive

Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant

Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant. Stabilizati obiectul cu comprese. Plasati bandajul peste comprese

HEMORAGIILE si hemostaza provizorie hemoragia Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie.

Clasificare In functie de vasele care au fost sectionate

arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic, sincron cu bataile inimii; venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta; capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele : externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona rii unor vase de sange. interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex: cavitatea abdominal,toracica etc). exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul ,caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sngelui la exterior pe cai naturale -epistaxis: hemoragia mucoasei nazale; -otoragie-hemoragie din urechi -hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare; n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau n sngerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cnd sngele stagneaza n stomac). -melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea

pacurei. -rectoragie-hemoragie din rect -hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune -hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii,rosu deschis,spumos,aerat In functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge : mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism; mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee; cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;

Hemostaza provizorie

Hemostaza =oprirea hemoragiei Hemostaza poate fi : -spontana -provizorie -medicamentoasa -definitiva Hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci: compresiune manual sau digital, pansament compresiv, flectarea puternic a extremitii, aplicarea garoului, pensarea vasului sangerand Compresiunea manual sau digital Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n regiunile n care ea trece n apropierea unui plan osos. n funcie de calibrul vasului i de profunzimea la care se afl, apsarea va fi executat cu degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul. Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s-au procurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei

pense pe vasul care sngereaz. Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera temporal superficial care trece imediat inaintea urechii compresiunii trebuie bine cunoscute de cel care aplic metoda.

cnd rana se afl pe cretetul capului, compresiunea se face de o parte i de alta partea marginilor rnii in rnile din regiunea temporal (prile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului urechii

n rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului; comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei)

n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior de muchiul sternocleidomastoidian

pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a axilei se va comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast (g, h, i);

n rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei humerale pe faa inter a braului, ntre muchii biceps (anterior) i triceps (posterior). n funcie de nivelul la care se afl rana, apsarea se face

n axil, pe faa intern la jumtatea braului sau la plica cotului ;

n rnile sngernde ale minii, palmei comprimarea arterei radiale se face cu un deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea intern a aceleeai plici a pumnului, pe artera cubital Cnd rana se afl la membrul inferior: n sngerarea rnilor din regiunea inghinal comprimarea vasului se face pe pliul inghinal

Comprimarea digitala a arterei femurale

cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal de plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea

mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteia

dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe faa posterioar a coapsei n apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a genunchiului

cnd sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului, comprimarea aortei abdominale se face prin apsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este (teoretic) turtit pe planul osos al coloanei vertebrale lombare

Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare digital sau manual: aorta abdominal; iliac extern; artera axilar; artera hurneral; artera radial; artera ulnar; artera subclavicular; artera carotid comun; artera mentonier; artera temporal; artera retroauricular;

artera femural;

artera poplitee; artera pedioas.

Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostaz provizorie i prin comprimarea cu degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag, astupnd orificiul arterial. Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are dezavantajul c nu poate fi prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala celui care o aplic i dificulti de a manevra rnitul, iar n timpul transportului

este greu de aplicat. Pansamentul compresiv in hemoragiile care intereseaz vasele mici, hemostaza poate fi fcut cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor compresive. dup executarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o mare cantitate de comprese sterile, paste care se nfoar strans o fa. in funcie de locul plgii, al hemoragiei i n funcie de vasul lezat, dac este posibil (dup msura de prim ajutor nceput prin compresiune digital sau manual, sngerarea fiind astfel oprit), se va executa toaleta plgii i se va aplica pansamentul compresiv. Pentru c aplicarca garoului implic i riscuri (mai ales cnd garoul este aplicat incorect), se recomand ca hemostaza pentru perioada transportului se fie fcut cu ajutorul pansamentelor compresive. Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i n alt regiune det n zona afectat de traumatism i permit irigarea membrului prin vasele care au rmas intacte. pansamentul compresiv este util n hcmoragiile venoase i capilare de la extremiti, plgile prilor moi buco-faciale, precum i n toate plgile peretelui toracic sau abdominal.

Flectarea puternic a extremitii Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa anterioar a cotului sau posterioar a genunchiului. n plgile arterei humerale, dup ce se introduce n axil o fa rulat (sau un alt corp dur nvelit n vat i tifon sau poriuni din rufria bolnavului), se flecteaz antebraul pe bra i se aplic braul pe torace. n aceast poziie membrul superior se fixeaz solid la torace cu o fa, centur, buci din rufria bolnavului etc. Pentru hemostaza arterelor antebraului sau n plgi ale plicii cotului se aeaz un sul n plica cotului i se flecteaz antebraul pe bra fixndu-se n aceast poziie .

n cazul hemoragiei de la rdcina coapsei (n regiunea inghinal) se pot utiliza urmtoarele metode de hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza triunghiului Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc.

- sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghinal, urmat de flectarea i fixarea coapsei pe abdomen i a gambei pe coaps Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se obine prin aezarea sulului n regiunea poplitee i flectarea puternic a gambei pe coaps, cu fixarea ei n aceast poziie Aplicarea garoului garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru mare i mijlociu de la membre. pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de cauciuc, banda Esmarch, maneta pneumatic a aparatului de tensiune arterial . la nevoie pot fi utilizate buci de pnz, batist, sfoar. garoul se poate aplica peste mbrcminte sau peste pansament i se va strnge pn la dispariia sngerrii este bine ca ntre garou i tegument s se fixeze pe traiectul arterei, acolo unde sunt simite btile arterei, un rulou de fa sau din alt material, peste care se strnge garoul. n felul acesta se obine hemostaza fr comprimarea excesiv a esuturilor . tubul se aplic bine ntins, nconjurndu-se cu el membrul interesat cel puin de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens hemostatic. Peste pense se trece o tur de fa, ca s nu fie

smulse. aplicarea garoului se face naintea toaletei i pansrii rnii. dac rana continu s sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat corect, fapt care oblig s fie desfcut i s se ncerce o nou aplicare garoul va fi plasat deasupra rnii cnd hemoragia provine dintr-o arter rupt i sub ran, cnd este secionat o ven. in realitate, n practic, aceast difereniere ntre hemoragia arterial i hemoragia venoas nu este foarte important, pentru c n cazul n care garoul este aplicat corect la rdcina membrului, se oprete att hemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de origine venoas;in hemoragiile venoase sngerarea continu pn se scurge sngele aflat n membru n momentul aplicrii garoului.

dezavantajul principal al aplicrii garoului const n faptul c nu poate fi meninut mai mult de 2 ore dac garoul este meninut peste acest interval de timp, exist riscul apariiei, n teritoriul tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni ireversibile, fapt care se poate solda cu amputarea membrului. din cauza ischemiei sub ligatura circular, nervii ncep s sufere, fibrele musculare degenereaz, apar vicieri ale metabolismului, cu acumulare de catabolii, substane toxice, se instaleaz vasoplegie cu creterea permeabilitii capilare.

din aceste motive se consider c atitudinea cea mai corect este folosirea garoului numai pentru pcrioada de timp n care se face toaleta rnii, dup care este preferabil, pentru perioada transportului, ca garoul s fie nlocuit cu pansament compresiv. aplicarca garoului rmne oricum unica posibilitate de a obine o hemostaz provizorie n cazul accidentelor soldale cu amputarea traumatic a membrelor superioare i inferioare. garoul este aplicat corect, dac n poriunea aflat sub el membrul devine alb, palid. este obligator s se noteze pe un bilet data i ora aplicrii garoului i biletul s se prind cu un ac de pansament sau de haina bolnavului, la vedere. in cazul n care bolnavii la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu ajung la spital nainte de o or - o or i jumtate, va trebui s se desfac garoul la interval de 20-30 de minute, pentru 2-3 minute, comprimnd rana cu comprese sterile apsate cu for. la reaplicare, garoul se pune ceva mai sus. manevra se execut sub strict supraveghere, pentru c n timpul decompresiunii vasculare poate s apar ocul. De aceea, n cazul ndeprtrii unui garou vor fi luale unele msuri, pentru c scoaterea garoului poate fi urmat do colaps circulator, care poate s duc la moartea bolnavului. Pensarea vasului sngernd Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau Kocher.

Capetele vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor. Pensa va fi lsat n plag pe vasul prins, aplicndu-se peste ea un pansament aseptic i se transport bolnavul la unitatea chirurgical cea mai apropiat, unde se va face hemostaza definitiv prin ligature sau suturarea vasului. Se verific s nu derapeze pensele (s nu se desfac).