STRUCTURA DINTELUI

Organul dentar (odontonul) cuprinde dintele cu tesuturile lui specifice(pulpa dentara,dentina,smaltul,paradontiul) care reprezinta totalitatea elementelor de sustinere si legatura dintre dinte si maxilar alcatutit din cement, periodont ,osul alveolar si gingie. Dintele este alcatuit din 3 regiuni: coroana radacina si gatul (coletul dintelui). Coroana este partea externa vizibila in cav orala care are dif forme. Radacina este partea interna prin care se fixeaza in maxilar inclusa in alveola dentara. Radacina se termina cu un vf numit apex pe unde patrund vase si nervi. Gatul dintelui este portiunea itnermediara dintre coroana si radacina hdufcni prin insertia mucoasei gingivale pe dinte. In port centrala a coroanei exista o cavitate numita camera pulpara care se continua la nivelul radacinilot cu canalele dentare care se deschid la nivelul apexului. Camera pulpara este delimitata de un t dur atat la niv coroanei cat si la niv radacinii numit dentina.Dentina coronara este acoperita de un t si mai dur,smaltul,care o izoleaza de mediul extern, Dentina radiculara este invelita de cement. Pulpa dentara este un t conj bine vascularizat si inervat,Ocupa camera centrala si canalele radiculare iar la nivelul apexului se continua prin orificiile dentare cu t conjunctiv perodontal. Dpdv topografic si morfologic se imparte in 3 zone: pulpa coronara,pulpa radiculara si pulpa apicala. este formata dintrun t conj tanar alcatuit din SF fibre si celule. SF este hialina,transparenta si gelatinoasa. Este mai abundenta in pulpa tanara. Fibrele sunt reprezentate de fibre reticulinice care cu timpul sunt inlocuite cu fibre de colagen. La periferia pulpei fibrele sunt mai abundente formand un strat fibrilar numit stratul fibrelor KORFF. Exista si fibre oxitalan evidentiate cu coloranti specifici pt elastina dupa tratare prealabila cu acizi. Celulele pulpei sunt reprezentate de fibroblaste,odontoblaste,macrofage,cel mezenchimale si cel sanguine migrate.Fibrobastele sunt cel mai numeroase ,prelungirile lor se unesc si formeaza o retea cu ochiuri inguste in care se gasesc linfocite,histiocite,plasmocite,granulocite.Prelungirile
1

lor impreuna cu cele ale odontoblastelor formeaza o retea numita stratul sub odontoblastic al lui WEILL. La periferia pulpei dentare se gasesc celule specifice numite odontoblaste,Ele sunt cel specializate in formarea dentinei. Sunt celule mari,cu numeroase prelungiri,au nucleu mare,situat bazal si citoplasma slab bazofila.Fiecare cel la polul extern dinspre dentina emite cate o prelungire filiforma cu traiect sinos numita fibra TOMES. Fibrele tomes patrund in dentina,in canaliculele dentinare. La polul intern pulpat,odontoblastele emit alte prelungiri mai scurte,ramificate,care se anastomozeaza cu prelungirile fibroblastelor formand stratul lui WEILL. Pe masura ce se depunde dentina,iar pulpa dentara se retracta,odontoblastele devin din ce in ce mai mici iar la nivelul pulpei coronare pot fi situate pe mai multe straturi. Vascularizatia pulpei dentare: prin apex patrunde o arteriola care se ramifica si formeaza o retea de capilare situata sub odontoblast. Sangele este apoi colectat in 1-2 venule care parasesc pulpa prin orificiul dentar. Inervatia pulpei dentare: odata cu vasele patrunde in pulpa si o fibra mielinica care se ramifica si formeaza un plex situat sub stratul odontoblastic, Prin aceasta inervatie dintele este sensibil,la excitanti mecanici chimici si termici. Dentina este un t dur ,puternic mineralizat,dispus in jurul cavitatii dintelui si al canalelor radiculare.Constituie suport pt smalt si pt cement.Are origine mezenchimala, Este primul t dur care se formeaza in decursul dezvoltarii dintelui,secretata fiind de odontoblaste. Are culoare alb-galbuie. Contine 70-80 % saruri minerale + 30% subst organice si apa. Structura microscopica a dentinei este formata din canalicule dentinare si matrice sau substanta intercanaliculara, Canaliculele dentinare au dispozitie radiara,mergand de la suprafata pana la jonctiunea dentina-cement si radacina. Traiectul canaliculelor urmeaza pe cel al fibrei tomes,este sinuos si in forma de S. Nr canaliculelor este mai mare in dentina coronara.Calibrul canaliculelor este de 3-5 microni si descreste spre suparafata dentinei. In interiorul canaliculelor se gasesc fibrele
2

tomes,fibre nervoase amielinice si limfa dentara, In jurul canaliculelor exista fibre colagene subtiri dand aspectul unor teci peritubulare, Moartea odontoblastelor concomitenta cu a prelungirilor lor,duce la aparitia unor zone moarte lipsite de sensibilitate si canalicule. SF intercanaliculara este asc din 1) SF amorfa,bazofila,cu str organica impregnata cu saruri minerale 2) fibre colagen orientate in directii diferite dpdv biochimic componenta majora a matricei este condroitin 4 sulfat. Fibrele de colagen sunt orientate diferit, Unele provin din pulpa(fibrele korff) , spiralate si paralele cu fibrele tomes. Altele (fibrele ebner) au dispozitie concentrica fiind paralele cu supraf dentinei. Complexul organic reprezentat de SF si fibre constituie predentina care prin impregnare cu saruri minerale se transforma in dentina. Componenta minerala este reprezentata de cristale de hidroxi apatita. Procesul de calcificare incepe de la periferie spre centru,astfel ca in partea pulpara a dentinei,ramane o zona de dentina nemineralizata numita predentina. Mineralizarea cuprinde numai SF, elementele fibrilare si prelungirile tomes raman necalcificate. Mineralizarea SF are loc in 2 moduri. 1) 2) liniar,cand depunerea cristalelor se face paralel si in contact cu fibrele. Globular,cand microcristalele se depun in jurul unui unghi central,fara

legatura cu fibrele matricei, Astfel,intre zonele mineralizate,pot ramane spatii insuficient sau deloc calcificate de dimensiuni,forme si marimi diferite, In dentina coronara aceste spatii sunt mari si se numesc spatii interglobulare CZEMARK . In dentina radiculara sunt de dimensiuni mai mici asezate pe mai mult eranduri,si numite straturi granulare tomes . Procesul de mineralizare are loc ritmic determinand zone de slaba mineralizare care apar pe sectiuni transversale ca linii concentrice numite linnii de contur OWEN. Dentina se secreta in tot timpul vietii! Nutritia dentinei . Dentina nu are vascularizatie proprie. Nutritia se realizeaza prin limfa dentara care este un lichid seros,continut in canaliculele dentinare,lichid care
3

permite difuziunea subst nutritive dinspre pulpa spre dentina. Cu varsta, permeabilitatea scademdatorita calcificarii progresive a canaliculelor. Dentina are sensibilitate proprie,functia de receptori fiind indeplinita de fibrele tomes care conduc stimulii spre corpul odontoblastelor la plexul nervos peri si sub odontoblastic. Smaltul . Este o structura cu duritate mare,care inveleste dentina coronara, Este lipsit de celule sau prelungiri ale acestora, Originea smaltului este epiteliala fiind format de adamantoblaste (ameloblaste). Este incolor,translucid,in functie de gradul de mineralizare. Compozitia chimica este predominant minerala, ~ 96% subst minerale de tipul fosfati,carbonati,floruri, calciu.mg si fe. ~ 2,3 % apa si ~1.7 % subst organice. Este gros pe margini si se subtiaza spre coletul dintelui. Str microscopica a smaltului: 2 componente: prismele adamantine si subst interprismatica ,ambele au in compozitia lor o matrice pe care se depun elementele minerale, Prismele de smalt, reprezinta unitatile morfologice ale smaltului, Acestea din urma sunt procesul activitatii adamantoblastelor,forma lor este bine observata in sectiuni transversale prin smalt unde apar penta sau hexagonale sau pot aparea modificate datorita compresiunii pot avea aspect oval . Prismele -> parcurg grosimea smaltului de la jonct dentina- smalt pana la suprafata avand o lungime de ~ 2 mm si o grosime de 3-5 microni. Nr prismelor este mare ~ 5-10 miliarde pt un dinte fiind situate perpendicular pe supraf dentinei. dau aspect striat smaltului. Mineralizarea prismelor se petrece ritmic astfel fiecare prisma are striatii transversale mai slab mineralizate. La periferia prismei exista o zona mai slab mineralizata,teaca prismei care este formata din subst organica nemineralizata. Substanta inteprismatica are rol de cimentare ? a prismelor de smalt si este alcatuita dintro matrice organica mai bazofila decat prismele si mai putin mineralizata,de aceea, este usor atacata de acizi. IN structura ei exista spatii de slaba mineralizare denumite dupa forma lor astfel : 1) smocuri (tufe ) 2) lamele 3) fisuri
4

Smocurile sunt formatiuni cu aspect de evantai care pornesc de la jonct smalt dentina strabat smaltul fara sa ajunga la suprafata dintelui, Lamelele au aspect de foite slab mineralizate si cuprind intreaga grisime a smaltului, Fisurile apar cand presiunea asupra smaltului depaseste o anumita limita, Toate aceste zone consittuie locul de retentie pt subst alimentare favorizand dezvoltarea cariilor dentare. Smaltul prezinta o succesiune de spatii striatii (mici) paralele intre ele si cu suprafata dintelui concentrice fata de cavitatea pulpara numite striile lui Retzius care sunt bine vizibile in sectiuni transversale. Ele marcheaza depunerea treptata a straturilor de matrice in timpul formarii smaltului reflectand mineralizarea ritmica, Reprezinta locul de rezistenta minora constituint zone de localizare pt carii. Limita dintre smalt dentina este reprezentata de o membrana ondulata cu aceeasi structura cu subst interprismatica numita membrana lui HUXLEY.

PARODONTIUL
Reprezinta totalitatea tesutuirlor de sustinere si legatura dintre dinte si maxilar care asigura articularea sau fixarea dintelui in maxilar.Componentele parodontiului sunt : cementul,desmodontul(periodontul), orsul alveolar, gingia.
5

I)Cementul: Este un tesut dur care inveleste radacina Etse o varietate de tesut conjunctiv similar osului Are rol protector pentru dinte Serveste ca baza de onsertie pentru ligamentele dentare Participa la schimburule nutritive dintre dinte si componentele parodontiului Are culoare galbuie Contine 50% saruri minerale si componenta organica La nivelul coletului dintelui, jonciunea cement smalt poate fi: cementul acopera smaltul, smaltul acopera cementul si mai rar se gasesc cap la cap sau separate lasand o parte de dentina neacoperita favorizand astfel cariile la nivelul radacinii Acopera dentina pana la nivelul orificiului canalului radicular Dpdv histologic are urmatoarea structura: SF, fibre conjunctive, celule SF este impregnata cu saruri minerale;fibrele sunt de colagen. Celulele sunt cementoblaste,cementocie si cementoclaste celule distrugatoar de cement. Descriem cement de 2 tipuri:acelular(fibrilar) format din SF calcificata si fibre de colagen si celular bogat in celule, cementocite. Dentina radiculara este acoperita pe fata externa cu un strat subtire de cement acelular a carui grosime creste de la colet spre apex;peste el se depune cement celular mai ales la nivelul reginii apicale. Fibrele de colagen sunt extrinseci si intrinseci. Cele intrinseci se formeaza in urma activitatii cementoblastelor. Cele extrinseci sunt fibre conjunctive, ligamentare , incorporate in cement. In conditii fiziologice, cementul nu este vascularizat, nutritia se realizeaza prin difuziune dinspre spatiul periodontal spre cement. II)Desmodontul(periodontul): Reprezinta legatura dintre cementul radicular si osul alveolar care fixeaza dintele in maxilar
6

 Desmodontul numit si spatiu alveolo-dentar sau periodontal favorizeaza fixarea dintelui in osul alveolar perminatnd acestuia usoare muscari dar limitate Elementele constituitive ale desmodontului sunt : ligamentele dentare si tesut conjunctiv interligamentar A)Ligamentele dentare: - formate din fascicule groase de fibre colagene orientate in directii diferite determinate de fortele mecanice care se exercita asupra dintelui - fasciculele ligamentare se fixeaza o parte in cement si alta parte in compacta osului sau in corionul ginigiei, sau in cementul dintelui invecinat - in raport cu localizarea si cu locul de insertie al fibrelor se disting 2 grupe de fascicule ligamentare : ligamentele crestei aleveolare si ligamentele alveolo dentare a)Ligamentele crestei alveolare sunt localizate predominant in corionul gingival su sunt reprezentate de: o Fibre cemento-gingivale care se insera in cement si se ramifica in forma de evantai in corionul gingiei o Fibre circulare inconjoara gatul dintelui cu rol de a fixa gingia libera de dine o Fibre alveolo-gingivale - care pleaca din periostul alveolar in corionul gingiei libere o Fibre transeptale care se intaind intre cementul a 2 dinti invecinati b)Ligamentele alveolo-dentare au orientari diferite: sunt fascicule oblice, orizontale , apicale si interradiculare verticale
o Fascicule oblice sunt majoritare, orientate de la alveola la cement de sus in jos ;

fibrele din apropierea coletului si apexului au directie inversa de la cement la alveola opunandu-se deplasarii verticale a dintelui o Fascicule orizontale se opun miscarii de rotatie so lateralitate a dintelui o Fasciculele apicale pleaca de la cement in jurul apexului formand baza cavitatii alveolare

o Fasciculele interradiculare verticake se gasesc numai la nivelul dintilor multiradiculari si formeaza septul interradicular Toate aceste fascicle alveolo-dentare au in capat inclus in cement si altul in osul alveolar. B)Tesut conjunctiv interligamentar - este un tesut conjunctiv lax situat in spatiul dintre fasciculele ligamentare si alcatuit din SF redusa , fibre si celule. SF = este alcatuita din substante organice si 70% apa, compozitie care favorizeaza rezistenta la presiune a parodontiului Fibrele = sunt elastice si de oxitalan; cele de oxitalan actioneaza antagonist cu fibrele de colagen Celulele = sunt reprezentate de fibroblaste,fibrocite cu capacitate de sinteza a fibrelor de colagen si oxitalan precum si histiocite, mastocite, osteoblaste, osteoclaste, cementoblaste si cementoclaste ; osteoblaste, osteoclaste, cementoblaste si cementoclaste participa la procesul de formare si resorbitie a osului alveolar sii cementului ; in plus avem si celule nediferentiate mezenchimale care se diferentiaza in celelalte celule si sunt situate in jurul vaselor . Vascularizatia desmodontului = este bogata si asigurata de vase care vin din osul alveolar si gingie Inervatia = este bogata si provine din nervii alveolari superiori si inferiori III)Osul alveolar Constituie peretele alveolei dentare in care este inclusa in mod normal radacina dintelui In structura osului alveolar se descriu 2 fete interna alveolara si externa(gingivala) care sunt formate din os compact si numite compacta sau tablia osoasa externa si interna
8

 Intre cele 2 compacte se intercaleaza in unele regiuni os spongios mai bine reprezentat la molari si premolari Fata interna(alveolara) are aspect neregulat datorita insertiei ligamentelor alveolodentare su vaselor care o strabat transformand-o intr-o lama ciuruita
Fata externa(gingivala) este neteda,a coperita de periost care se ontinua cu corionul

gingiei. IV)Gingia Este o modificare adaptativa a mucoasei orale care acopera osul alveolar si coletul dintior formand un inel cu rol in fixarea dintelui in osul maxilar Intre gingie si suprafata dintelui exista un spatiu de aproximativ 0,5 mm cu aspect de fund de sac numit scul gingivo-dentar in care exista un lichid redus in conditii normale care contine celule descuamate si polimorfonucleare si limfocite Dpdv totpografic si functional gingia prezinta 3 zone: gingia libera , aderenta si interdentara Gingia libera : - acopera coletul dintilor pe fetele vestibulara si orala iar lateral se continua cu gingia interdentara - se intinde de la marginea gingivala pana la joctiunea cement smalt
-

mucoasa gingivala a marginii libere prezinta 2 versanti : extern si intern, versanti care se unesc in forma de lama de cutit formand marginea gingivala

- epiteliul versantului intern este numit cervicular care s econtinua cu un epiteliu particular numit epiteliu jonctional care formeaza litamnta profunda a sacului gingival Gingia aderenta : - acopera osul alveolar si se intinde de la contactul cu gingia libera pana la linia de jocntiune cu mucoasa orala ; este delimitata de gingia libera prin santul marginal
9

Gingia interdentara : - este situata in spatiile interdentare si acopera septul osos interdentar Dpdv histologic gingia este alcatuita din epiteliu si corion. Epiteliul oral care tapeteaza versantul extern este stratificat pavimentis cheratinizat. Epiteliul cervicular este situat pe versantul intern al gingiei libere este pavimentos stratificat necheratinizat fara creste interpapilare si fara strat granulos.

DEZVOLTAREA DINTILOR
Gura primitiva este tapetata de un epiteliu bistratificat de origine ectodermica cu stratul bazall, format din celule cubice si cel superficial format din celule pavimentoase. Sub epiteliu se gaseste mezenchimul
10

La sfarsitul saptamanii a 6 a epiteliul prolifereaza intens formand niste ingrosari care se adances in mezenchim . La nivelul fiecarui maxilar aceste ingrosari se desfac intr-o lama labiala sau vestibulara dispusa extern din care se formeaza vestibulul bucal si o lama dentara primara dispusa intern din care se formeaza dentitia primara. Intre saptamana a 6 a si a 10 a din lama primara se formeaza 20 de muguri epiteliali ai dinyilor temporali sub forma unor sfere formate din celule epiteliale invelite in membrana bazala si dispuse inmezenchim. Migurii dintilor permanenti se fomeaza incepand cu luna a 3 a dintr-o prelungire linguala a lamei dentare primate numita lama dentara secundara. Mugurele dentar Reprezinta primul stadiu in dezvoltarea oragnului dentar si este alcatuit din 2 componente:epiteliala si mezenchimala componenta epiteliala la inceput are aspect ovoidal iar apoi extremitatea profunda devine mai umflata iar cea superficiala ia aspectul unui corion de celule numit pedicul dentar prezenta celulelor epiteliale induce diferentierea tesutului conjunctiv mezenchimal care se formeaza la nivelul fetei interne profunde a epiteliului in care se invgineaza sub forma unei papile numita papila dentara mugurele dentare are astfel 2 componente: epiteliala din care se va forma smaltul si o componenta mezenchimala din care se formeaza celelealte componente ale dintelui celulelele epiteliale din vecinatatea papilei dentare devin cilindrice iar cele centrale stelate
in evolutie celulele epiteliale imbarca papila conjunctiva sub forma de

capison reprezentand stadiul de capison intre saptamana 9-10 iar apoi prin

11

adancirea papilei are forma de clopot reprezentand stadiul de clopot la embrionul de 3-4 luni
in stadiul de capison , epiteliul are 3 straturi: extern - format din celule

cubice situate pe convexitatea capisonului si legat de lama dentara prin pediculi ; intern - situat in concavitatea epiteliului si este format din celule cilindrice ; pulpa smalutului este zona dintre cele 2 straturi epiteliale si este formata din celule stelate. Cele 3 straturi formeaza organul adamantin in stadiul de capison. Papila dentara se dezvolta din mezenchimul curpins in concavitatea capisonului si este formata din SF,celule mezenchimale si capilare. In stadiul de colpot organul adamantin se caracterizeaza prin: prolifereaza celulele de la marginea capisonului luand forma de clopot epitelul intern devine mai inalt celulele se diferentiaza in preadamantoblaste iar apoi in adamantoblaste epiteliul extern devine mai turtit pulpa smaltului are celule stelate si se mai numeste epiteliu reticular aceste celule sintetizeaza substante organice si sunt legate prin legaturi de tip desmozomi epiteliul intermediar apare sub forma a 2,3 randuri de celule poliedrice situate peste epiteliul intern zona de jonctiune intre epiteliul intern si extern se numeste zona reflectata cu rol important in formarea radacinii dintelui Papila dentara
celulele din vecinatatea ep intern se dispun la feriferia papilei si capata

carcater secretor devenind odontoblaste , celule care secreta dentina

12

 resturile tesutului mezenchimal din papila bogat in celule conjunctive tinere, fibre de reticulina si vase primele celule care se diferentiaza sunt adamantoblastele ,acestea induc formarea odontoblastelor primele celule care secreta sunt odontoblastele, care produc dentina, iar aceasta induce secretia smaltului de catre adamantoblaste la sfarsitul stadiului de clopot al mugurelui dentar se secreta o zona de debtina coronara si smalt
cand legatura dintre lama dentara si ugure dispare mugurele dentar trece in

stadiul de folicul dentar incunjurat de t conjunctiv numit sac dentar Stadiul de folicul dentar alcatuit dintr o componenta epiteliala si o componenta conjunctiva numita papila sau oraganul dentinei oraganul adamantin are 4 straturi: 1)strat epitelial extern format dintr-un rand de celule turtite 2)pulpa smaltului alcatuita din celule stelate intr-o substanta gelatinoasa, avand rol mecanic, contribuind la midelarea coroanei si depozitate al sarurulor de Ca 3)stratul intermediar situat intre pulpa smaltului si stratul intern format din mai multe randuri de celule cu rol de mineralizare a smaltului 4)stratul epitelial intern delimiteaza concavitatea organului adamantin si este alcatuit din celule adamantoblaste cu aspect cilindric, nucleu oval, situat in treimea externa a celulei ; fiecare celula trimite catre papila conjunctiva o prelungire numita prelungire Tomes

adamantoblastele au rol in formarea smaltului iar restul straturilor adamantoblastelor se atrofiaza si se unesc cu epiteliul intern, formand cuticulele smaltului
13

 pe masura ce smaltul este secretat, celulele si prelungirile lor se retrag,smaltul fiind lipsit de structuri celulare la jonctiunea stratului epitelial extren cu cel intern apare o zona de crestere a coroanei numita zona reflectata la acest nivel se formeaza teaca epiteliala Hertwig cu rol in formarea radacinii Papila dentara - determina formarea dentinei si a pulpei dentare - este alcatuita din tesut conjunctiv cu SF abundenta, celule mezenchimale,fibroblaste,fibrocite,fibre conjunctive, vase si nervi - celulele de la periferia papilei se diferentiaza in odontoblaste, secretoare de dentina care se dupune in jurul prelungirii Tomes, prelungire apicala a odontoblastelor Sacul dentar : format din t.mezenchimal, dispus in jurul mugurelui dentar si foliculului dentar din care se formeaza elementele de sustinere ale dintelui Formarea dentinei: - formarea dentinei coronare incepe in stadiul de clopot - odontoblastele secreta dentina in 2 etape : predentina si de mineralizare a)predentina(dentoidul) = este o substanta bazofila nemineralizata care se dispune in jurul fibrelor Tomes, constituindu-se canaliculele dentinare, in cre fibrele raman incluse b)mineralizarea = predentina se transforma in dentina,prin mineralizarea matricei, dinspre exterior spre interior, odontoblastele se retrag, iar in dentina raman doar prelungirile lor, fibrele Tomes ,
14

in canaliculele dentinare ; dentina radiculara se formeaza mai tarziu dupa formare coroanei

Formarea smaltului Incepe tot in stadiul de clopot dar adamantoblastele nu intra in functie decat dupa ce s a depus un prim strat de dentina. Formarea smaltului are loc in 2 etape : etapa secretie de preadamantina si de mineralizare a smaltului. In prima etapa au loc transformari in corpul adamantoblastelor astfel : creste volumul nucleului, apar granule de secretie bazofile la polul bazal al celulei ;treptat aceste granule trec in spatiul extracelular,unde se agreaga si formeaza o subst intens bazofila numita proadamantina care cosntituie matricea organica a prismei de smalt. Matricea depusa extra cel pastreaza diametrele transversale ale adamantobalstelor rezultand forme prismatice care vor reprezenta prismele adamantine, Fiecare cel formeaza 4 prisme. In a doua faza mineralizarea matricei prismelor incepe din portiunea distala a prismei, Sarurile de calciu precipita dand nastere cristalelor de hidroxiapatita. Mineralizarea are loc ritmic explicand existenta striatiilor din prismele de smalt, Subst interprismatica se mineralizeaza concomitent dar intr o proportie mai redusa.

15

16