Anexa 1.

Cadru istoric:i Crui fapt i-am putea atribui actualul entuziasm fa de metodele descoperirii? S spunem pentru nceput c micarea educaiei progresiviste a dat nendoielnic un puternic impuls utilizrii sale i interesului pentru aceasta. Unul dintre aspectele acestei micri a fost insatisfacia crescnd fa de formalismul gunos al multor programe analitice din ultima parte a secolului al XIX-lea i de la nceputul secolului XX; fa de exersarea ridicularizatoare i metodele de predare catehetice; fa de absena raportrii coninutului nvmntului la experiena cotidian copilului, la lumea sa fizic i la mediul social; i fa de verbalizarea i memorizarea mecanic de ctre colari a unor noiuni pentru care ei nu aveau nici o referin corespunztoare n datele experienei. Reacia violent a educatorilor progresiviti la aceste greeli a luat forma unui accent exagerat pus pe experiena direct, imediat i concret, c premise pentru a nelegere autentic a celor nvate, ca i a accentului pus pe rezolvarea problemelor i pe cercetare, pe nvarea incidental i pe nvarea n situaii natural contrafcute. Din acest tip de accentuare s-au nscut programe de activitate practic, metoda proiectelor i credina n nvarea pentru i prin rezolvare de problem. Un al doilea aspect al evoluiei metodei descoperirii a fost abordarea instruirii axate pe copil, care i are origine n filozofiile pedagogice ale lui Rousserau i Froebel. Aderenii acestei abordri au accentuat importanta structurrii coninutului nvmntului prin prisma naturii copilului i a participrii acestuia la procesul de educaie, adic prin prisma intereselor sale curente, a trebuinelor sale derivate endogen i a strii sale de pregtire intelectual i emoional. Potrivit acestui punct de vedere, mediul educaional faciliteaz cel mai bine dezvoltarea asigurnd un cmp de maxima permisivitate care s nu interfereze cu procesul preponderant a maturizrii spontane.

nvarea n coal o introducere n psihologia pedagogic, AUSUBEL David P Coautor: ROBINSON

Floyd G, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 1981.