Anda di halaman 1dari 19

septembrie - octombrie 2006

anul XXXI
Principiul proporŃionalităŃii, sau
Despre cât primim şi cât oferim:
Duminica a XI-a după Rusalii
(Matei 18:23-35)
Preot Doru Costache

Naşterea Maicii Domnului


O parabolă despre noi în liturghie n-a avut milă (cf. Iacob 2: 13). În
şi după liturghie, textul narează schimb, al doilea slujitor avea datorii
istoria unui slujitor a cărui datorie minore: probabil că el învăŃase din
imensă a fost iertată de Stăpân, dar mila lui Dumnezeu să aibă milă de
care, atunci când un confrate i-a semeni. Din păcate, el, cel nevinovat
cerut îngăduinŃă pentru o sumă şi slab, marginalizat, s-a lovit de
infimă, nu a găsit în sine resursele răceala minerală a unui suflet
iertării şi ale compasiunii. împietrit – ca orice drept, el a ajuns Parabola aceasta vorbeşte despre
Primul slujitor avea o datorie să sufere… noi, în liturghie şi după ea. În
uriaşă, aproape imposibil de tradus Mai mult ca sigur, tragedia liturghie învăŃăm, prin auzirea
în termenii unui om obişnuit, la sufletului uman ucis în cele din urmă înŃelepciunii divine rostite
nivelul mediu sau de jos al piramidei de propria zgârcenie şi de lipsa evanghelic, că am primit daruri şi că
sociale a lui a avea. Imaginea compasiunii îşi află originea mai trebuie să fim recunoscători. Nu
sugerează incomensurabilul dar al adânc, în incapacitatea de a mulŃumi. întâmplător, partea centrală a
vieŃii, ca formă de manifestare a Sufletul devenit orb pentru darul lui liturghiei este marcată de îndemnul
generozităŃii divine, imposibil de Dumnezeu, care doar revendică „să-i mulŃumim Domnului”. Nu
preŃuit pe scara de valori a, să-i drepturi dar niciodată nu învaŃă din întâmplător, de asemenea, inima
zicem, societăŃii consumiste, care generozitatea divină, care cere, liturghiei este constituită de un act
funcŃionează potrivit ritmurilor lui primeşte, dar nu poate fi de mulŃumire, euharistia, prin care
sale şi savings; care trăieşte din recunoscător, acel suflet va suntem invitaŃi la masa comuniunii,
zgârcenie adică, nu din boierie… încremeni pentru totdeauna în organizată generos de Stăpân. Dar
Orice dar implică însă o datorie, o proiect, nerealizându-se ca persoană. învăŃăm mai ales faptul că, aşa cum
vocaŃie: ai fost miluit de Dumnezeu, Persoana nu se poate împlini decât în suntem iubiŃi şi iertaŃi, trebuie să
trebuie să înveŃi să imiŃi solidaritate, comuniune, iubim şi să iertăm.
comportamentul divin în interacŃiile compasiune. Reversul lipsei acestora Oare noi ce vom face cu semenii
tale cu semenii. Doar că primul se descoperă într-un regres ad noştri pe care îi vom întâlni la uşa
slujitor, fiind nu doar miluit cu darul, infinitum spre neant şi nonsens. bisericii ori în curtea mai largă a
ci şi iertat pentru proasta Omul, observa Cioran, este singurul acesteia, lumea?
întrebuinŃare a acestuia, a recidivat animal care poate fi şi inversul său –
în zgârcenie, indiferenŃă şi iraŃională poate fi neom. Ei, bine, absenŃa ▌FONDATORII PAROHIEI
răutate: percepem pe chipul său recunoştinŃei pentru darurile primite
pag. 2-3
schimonosit de avariŃie urmele conduce pe nesimŃite, însă
dezumanizării extreme, care-l aşează ineluctabil, către figura inumană a
înafara orizontului divin al celui ce nu mai poate înŃelege şi ▌SECURITATEA ŞI
compasiunii. Se aude parcă, din ierta, a celui care, orbit de drepturile INSECURITĂŢILE
subtext, observaŃia Apostolului: şi dreptatea sa, îşi pierde DECONSPIRĂRII EI
judecata este fără milă pentru cel ce sensibilitatea faŃă de oameni… pag. 12, 13-14
pag. 2

FONDATORII PAROHIEI
Pe data de 16 decembrie 1973, în acceptarea acesteia sub omoforul credincioşilor de a avea un preot
numele fondatorilor parohiei, canonic al Patriarhiei Române. care să corespundă unei activităŃi
preşedintele de atunci al Odată cu aceasta, scrisoarea complexe, de natură spirituală şi
Comitetului, Dl. Julius Morgan, şi exprima şi dorinŃa credincioşilor de a culturală, şi care să contribuie
secretara, Dna. Maria Sabău, au avea propriul preot. decisiv la consolidarea comuniunii
transmis Patriarhului de fericită După un prim răspuns al românilor de la Sydney.
amintire, Justinian Marina, o Patriarhiei, Comitetul parohial a Fondatorilor, respectuoasă
scrisoare prin care solicitau transmis la Bucureşti o nouă recunoştinŃă.
recunoaşterea parohiei şi scrisoare, menŃionând exigenŃele

Sydney 16 decembrie 1973


Pre Fericitului Patriarh JUSTINIAN,
PATRIARHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ
Bucureşti

Prea Fericite Patriarh,


Alăturat vă trimitem o copie de
pe Certificatul de Înregistrare a
Bisericii Ortodoxe Române – Parohia
"Sf. Maria" din Sydney, Statul New
South Wales, Australia.
Acest certifcat a fost eliberat în
urma cererii noastre depusă în luna
aprilie, la departamentul
Secretarului Şef, al Statului NSW.
Acest Departament la rândul lui a
cerut detalii personale despre
fiecare membru al Comitetului de
Conducere, sfătuindu-ne să ne
întocmim Statutul conform legilor şi
regulilor Statului NSW, legi care
guvernează Instituţiile şi
Organizaţiile cu interes umanitar şi
cariabil.
Statutul întocmit de noi a
satisfăcut cerinţele acestui
Departament şi în acelaşi timp şi
cerinţele noastre ca unitate
naţională şi religioasă. Membri
Comitetului au fost investigaţi de
autorităţile locale şi acceptaţi să
funcţioneze în Comitetul de Conducere
al Parohiei "Sf. Maria".
În baza acestui certificat, suntem
îndreptăţiţi să conducem diferite
activităţi culturale şi sociale,
pentru achiziţionarea de capital,
pentru menţinerea, dezvoltarea şi
ajutorarea membrilor comunităţii
noastre.
Pentru moment, sunt multe greutăţi,
însă cu timpul sperăm a le rezolva,
cel puţin parţial. Asta în funcţie de
Spiritul de sacrificiu, toleranţa ţi
perseverenţa membrilor şi a fiecărei luni. Începutul este întotdeauna greu,
susţinătorilor noştri. Regretăm că puterile materiale nu ne totuşi suntem destul de multumiţi cu
Primul obstacolo este lipsa unei permit să putem oficia Sf. Liturghie începutul nostru modest, deşi avem de
clădiri proprii, de care să putem decât o dată pe lună şi nici întâmpinat multe obstacole.
dispune în voie. Totuşi, după multă posibilităţile financiare nu ne Suntem convinşti că Parohia "Sf.
insistenţă la diferite organizaţii permit să putem întreţine un preot Maria" din Sydney va contribui la
religioase, am primit suportul permanent în prezent. unitatea spirituală şi naţională,
Bisericii Metodiste a imigranţilor Sperăm că va veni timpul când vom precum şi la cultivarea tradiţiilor
din Wales (welsh), care ne-au permis putea duce o activitate mai strămoşeşti şi relaţiilor canonice cu
folosirea Bisericii lor de două ori dezvoltată pe teren naţional, Biserica Mamă.
pe lună, în prima şi a treia Duminică cultural şi religios.

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 3

Sydney 16 iunie 1974


Parohia Ortodoxă Română "Sf. Maria"
St. Mary' Romanian Orthodox Parish

Pre Fericitului Patriarh JUSTINIAN,


PATRIARHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ,
Cancelaria Sf. Sinod
Intrarea Patriarhiei nr. 9, sect. 5

Prea Fericite Părinte Patriarh,


Comitetul Parohiei "Sf. Maria" din
Sydney, NSW, a luat cunoştinţă cu
plăcere de scrisoare primită de la
Cancelaria Sf. Sinod – cu data de 12
februarie a.c. nr. 109/1974.
Suntem deplin recunoscători Înalt Prea
Fericirii Voastre şi Sf. Sinod pentru
oferta de ajutot material pentru
întreţinerea unui preot pe aceste
meleaguri îndepărtate ale Continentului
Australian, unde a început să se simtă
prezenţa unei vieţi româneşti pe care
sperăm să o menţinem şi să o perpetuăm.
Cum am amintit şi în scrisoarea noastră
din 16 decembrie 1973, obstacolele sunt
multe şi puterile noastre materiale foarte
limitate, însă ar putea sosi timpul să
putem dispune de o situaţie materială mai
bună, însă asta va necesita timp şi
sacrificiu din partea noastră a tuturor.
În şedinţa Comitetului Parohial din 2
iunie a.c. S-a decis cu o majoritate
deplină să solicităm trimiterea unui preot
pentru Parohia "Sf. Maria" din Sydney şi să
acceptăm oferta D-voastră generoasă de a
întreţine din punct de vedere material,
familia acestui preot.
Lăcaşul de închinare pentru moment este
foarte convenabil şi plătim o sumă minimă
de 5 dolari pentru fiecare liturghie,
cheltuială pe care noi putem să o suportăm.
Viaţa din Australia diferă cu mult de
viaţa din patria mamă. Lumea de aici are
ulte concepţii, deci sunt unele condiţii pe
care ar trebui să le îndeplinească acest
preot, care ar fi pregătit să vină în acest
continent să facă un apostolat românesc. În
primul rând avem nevoie de un preot
căsătorit, în jurul vârstei de 50 de ani. O
persoană care posedă darul duhovnicesc de a
crea şi menţine buna-înţelegere într membri
unei comunităţi, mentinând o prestanţă de
părinte duhovnicesc şi câştigând respectul
atât al celor mai în etate, cât şi a
tineretului nostru. Să fie o persoană fără
relaţii de rudenie şi fără prieteni pe
aceste meleaguri. În general, o persoană
care să inspire încrederea şi respectul
tuturor. Dacă ar avea unele talente şi pe
teren cultural, ar fi mai mult apreciat. O
viaţă culturală a r fi importantă pe aceste
meleaguri, unde trăim cu o nostalgie în
sufletele noastre pentru tot ceea ce este
românesc şi pentru ţara noastră, care a
fost şi va rămâne Leagănul Naţiunii Române.
Rămânem cu speranţa ca D-voastră să ne
găsiţi o persoană care îndeplineşte aceste
calităţi şi ar fi dornică să facă acest
pas.

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 4

PATERICUL EGIPTEAN
Începutul slovei D, Pentru Avva Daniil: 15)
Versiunea electronică:
http://www.crestinortodox.ro/inceputul_slovei_d_-c127-p4-new.html

Zicea avva Daniil pentru avva cel ce furase cele sfinte, văzând şi crede că am ajuns cu lupta
Dula, că întâi a şezut în viaŃa de pătimind cu sufletul, venind la avva a despătimirii undeva, într-un punct de
obşte patruzeci de ani, apoi la Schit zis : m-am înştiinŃat că s-au aflat unde nu mă voi mai clătina.
s-a liniştit şi între părinŃii cei mai vasele cele sfinte, pentru aceasta ExperienŃele sfinŃilor ne spun însă cu
mari s-a socotit. Deci acesta spunea, grăbeşte să nu i se taie capul totul altceva. Aici pare surprinsă
că în multe feluri cercând, a aflat că fratelui. Iar el vesteşte dregătorului posibila dimensiune de timp a acestei
cei ce petrec în viaŃa de obşte, mai şi slobozindu-se fratele, a venit în lupte: Zicea avva Daniil pentru avva
mult şi mai degrab decât cei ce se viaŃa cea de obşte. Şi mai trăind trei Dula, că întâi a şezut în viaŃa de
liniştesc, sporesc în lucrarea faptelor zile, s-a dus către Domnul, dându-şi obşte patruzeci de ani, apoi la Schit
bune, de vor avea şi întrebuinŃa sufletul în vremea când se ruga şi s-a liniştit şi între părinŃii cei mai
supunerea din inimă curată. Că un căzuse în genunchi. Deci venind toŃi mari s-a socotit.
frate era într-o viaŃă de obşte cu cei din mănăstire şi aflând trupul lui Ce ar trebui să înŃelegem şi să
chipul prost şi defăimat mai mult aşa stând spre pocăinŃă ( adică în trăim din această afirmaŃie este cred
decât toŃi cei ce erau într-însa, iar cu genunchi ), l-au luat pe el şi l-au dusfaptul că, fiecare persoană are o
mintea mare şi cinstit. Acesta în biserică, până când să se aşeze măsura a postului şi a rugăciunii
ocarându-se şi defăimându-se de acolo ! Şi lovindu-se în toacă, s-a înscrisă potenŃial în unicitatea
toŃi, iar de multe ori şi bătându-se cu adunat toata lavra şi toŃi alergau la chipului hristic cu care a fost creat.
nedreptate, răbda vitejeşte nezicând trupul acela, fiecare voind pentru Asceza, colaborarea, înaintarea în
nimănui nimic; iar altul din fraŃii cei blagloslovenie să ia vreo parte din cunoaşterea voii, planului lui
ce erau acolo, îndemnat fiind de haine, sau din păr. Iar avva Dumnezeu ne permit experienŃe în
diavolul, a furat sfintele vase cele din temându-se ca nu cumva să se rupă urma cărora sufletul se schimbă. Ne
Biserică, tăinuindu-se de toŃi. Apoi şi trupul, l-a băgat în altar şi l-au redefinim continuu, suntem recreaŃi
cercetare făcându-se pentru cele încuiat cu lacăt aşteptând să vină şi în sensul liniştirii faŃă de patimi şi
furate, toŃi la fratele acela care se avva al lavrei. Iar după puŃin venind ispite, al împăcării cu noi înşine şi cu
defăima pe sine au lipit vina şi pe şi acela şi aprinzând toŃi foc şi ceilalŃi.
acesta l-au osândit din presupus că a punând tămâie, căutau trupul să-l Reconciliere, pace, bucurie: curăŃia
furat cele sfinte. Iar de vreme ce scoată din altar şi sileau pe şi vindecarea la care trebuie să
acela zicea că nu are ştiinŃă câtuşi proistosul mănăstirii să deschidă ajungem, trăind cu toată fiinŃa
de puŃin de lucrul acela, cu degrabă. Iar acela deschizând şi noastră. ÎnvăŃăm o înŃelepciune care
îndemnarea igumenului, i-au luat intrând înăuntru cu alŃi mulŃi, ne permite să rămânem în, să alegem
chipul cel călugăresc de la dânsul şi hainele şi încălŃămintele răposatului doar, cele ce ne sunt de folos: să
punându-l în fiare, l-au dat privim mai bine realitatea împărăŃiei,
le-au aflat, iar trupul nu era nicăieri.
iconomului lavrei spre cercetare. Deci au început toŃi să slăvească pe să o trăim.
Acesta, după ce şi cu vine de bou l-a Dumnezeu şi să strige unii către alŃii Deşi s-a liniştit la schit, adică în
bătut de ajuns şi alte pedepse i-a dat, singurătate, avva observă în urma
cu lacrimi şi să zică: vedeŃi, fraŃilor,
fiindcă nimic nu avea acela ce să ce fel de daruri ne pricinuieşte nouă experienŃelor (în construirea ca fiinŃe
mărturisească, ci dimpotrivă punea îndelungă-răbdarea şi smerenia! Să libere în Duhul Sfânt există
înainte neştiinŃa faptei aceleia, l-a ne nevoim dar şi noi să suferim ispita permisivitatea încercărilor), că: cei
trimis la dregătorul locului, ca să-l şi defăimare pentru Domnul şi vom fi ce petrec în viaŃa de obşte, mai mult
pedepsească mai mult. Iar acela şi mai degrab decât cei ce se
slăviŃi şi cinstiŃi şi împreună cu El în
feluri de munci arătând asupra lui şi veci vom împărăŃi. liniştesc, sporesc în lucrarea faptelor
cu foc trupul arzându-i şi cu bune, de vor avea şi întrebuinŃa
nemâncare de multe zile şi cu Alina Paraschiv supunerea din inimă curată.
închisoare întunecoasă şi Uimitor! Deşi o altă cale îl
înecăcioasă pedepsindu-l, după ce ViaŃa noastră de mireni este condusese spre pace, i se relevă
deopotrivă a aflat tăgâduindu-se apropiată condiŃiei vieŃii de obşte deopotrivă şi altele…la fel de
furtişagul de cele sfinte, cu voia dintr-o mănăstire sau cel puŃin ar valabile…
igumenului şi a fraŃilor l-a osândit la trebui să tindă spre idealul acesteia. Începe descrierea vieŃii unui
moarte, după cum orânduieşte Este şi unul din motivele pentru care asemenea sfânt, părtaş la o altă cale,
pravila, că pedeapsa furtişagului de m-am oprit asupra acestui cuvânt al cea a relaŃionării permanente,
cele sfinte este moartea. Şi deci a avvei Daniel. specifice vieŃii de obşte. Fratele este
fost dus să i se taie capul. Iar fratele De multe ori cad în capcana de a  pag. 5

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006|


pag. 5

Patericul…  pag. 4 Ceea ce urmează confirmă stareŃul, stareŃa unei mănăstiri. Din
vieŃuirea împărătească a fratelui şi limba greacă veche igumenos.
caracterizat antitetic, omul interior binecuvântarea pe care o are Domnul Dregător, dregători - (În łara
este unul, cel perceput de ceilalŃi asupra omului întreg, trup şi suflet, Românească şi în Moldova)
altul: un frate era într-o viaŃă de în toată vremea. Demnitar la curtea domnească având
obşte cu chipul prost şi defăimat mai Sintetizând, putem observa atribuŃii în sfatul domnesc, în
mult decât toŃi cei ce erau într-însa, următoarele: administraŃie, justiŃie, armată. Drege
iar cu mintea mare şi cinstit. ☺numai prin relaŃie cu Dumnezeu + sufixul -ător. Din limba latină
PercepŃia confraŃilor e ne-reală. ne activăm chipul hristic din noi, dirigere.
Chipul atribuit lui nu-i aparŃine, este împărăŃia cerurilor este înăuntrul Pravilă – Normă, regulă de viaŃă
masca neputinŃelor celorlalŃi nostru. în Biserică. Din limba slavonă
proiectată asupra lui, motiv pentru ☺să nu renunŃăm la acest chip, pravilo.
care e defăimat. Iar fratele nu adică la însăşi viaŃa noastră, mai ales Vasele cele sfinte – Se referă la
reacŃionează. De ce să doreşti să atunci când asupra noastră se fac vasele care se întrebuinŃează la
participi la ceva ne-real, fără sens? presiuni. Nici presiunile, nici Sfânta Liturghie (disc, potir, steluŃă,
Chipul lui strălucea într-o realitate pe consecinŃele lor nu au vreo legătură copie, linguriŃă ) şi la alte obiecte
care fraŃii nu puteau să o vadă; el cu ViaŃa. liturgice (vasul cu sfântul mir, litier,
fiinŃa cu mintea mare şi cinstit. Era ☺să cultivăm acest chip, această tiplotă, şi vasul cu apă sfinŃită). Din
altcineva pe care fraŃii nu-l grădină. limba latină vasum.
înŃelegeau şi nu îl tolerau: Acesta ☺prin experienŃa personală vor fi Toacă, toace – Placă de lemn sau
ocarându-se şi defăimâindu-se de câştigaŃi pentru împărăŃie şi cei de metal pe care se bate ritmic cu un
toŃi, iar de multe ori şi bătându-se cu lângă noi. ciocănel sau cu două pentru a anunŃa
nedreptate, răbda vitejeşte nezicând ☺supunerea cu inimă curată nu se serviciul religios la biserici sau la
nimănui nimic; şi testul acesta al referă la vreo formă de umilire, ci la mănăstiri; sunetul produs de această
recunoşterii, al apartenenŃei la o altă păstrarea inimii în legământul cel bătaie.
realitate continuă. Diavolul îl nou al iubirii. Supunerea fratelui de a Blagoslovenie, blagoslovenii –
somează să renunŃe la această cărui viaŃă ne-am împărtăşit constă Binecuvântare. Din limba slavonă
identitate: cu mintea mare şi cinstit şi tocmai în această loialitate faŃă de veche blagoslovenije.
să recunoască o faptă a întunericului Cel care i-a dăruit suflare de viaŃă. Proistos sau Proestos – Călugăr
cu care nu avea nici o legătură: furtul sau preot cu cel mai înalt rang în
sfintelor vase din biserică. Să luăm VOCABULAR ierarhia clericilor unei mănăstiri sau
aminte şi la slăbiciunea fratelui care Avva (ebraică) – Părinte biserici. Din limba greacă veche
s-a lăsat îndemnat de diavolul. (duhovnicesc). proestos.
Fratele cu chipul prost, dar cu cu Obşte, obşti – Colectivitate,
mintea mare şi cinstit, nimic nu avea comunitate de oameni, popor; Bibliografie
… ce să mărturisească, ci dimpotrivă comunitate a călugărilor dintr-o Stoian, Ion M., DicŃionar religios:
punea înainte neştiinŃa mănăstire, chinovie. Din limba termeni religioşi, credinŃe populare
(necunoaşterea) faptei aceleia. Şi slavonă veche obĭštije. şi nume proprii, Bucureşti: Editura
urmează pedepse şi mai mari, chinuri Schit, schituri – Mănăstire mică Garamond, 1994, 294 p.
şi în final condamnarea la moarte, de sau aşezare călugărească izolată. Din
fapt aducerea şi a trupului la starea limba slavă veche
ontologică produsă de furt: moartea skitŭ.
sufletească. Călugăr, călugări – Bărbat care
Mărul şi Omul
Cel care participase la încercarea face parte dintr-o comunitate Dr. Maria Vavila Diamandi
de denaturare a chipului fratelui mănăstirească şi care s-a
cinstit, pătimind cu sufletul, venind angajat prin jurământ să
la avva a zis: m-am înştiinŃat că s-au îndeplinească cele trei voturi Zicala cu mărul cel rău
aflat vasele cele sfinte, pentru monahale: sărăcia care îl strică şi pe cel bun
aceasta grăbeşte să nu i se taie capul de bunăvoie, castitatea şi ascultarea se potriveşte pentru
fratelui. Este slobozit şi după trei zile faŃă de părintele duhovnicesc; lucrurile ne-vii.
s-a dus la Domnul. Ce imagine!! monah. Din limba greacă
După ce a mai trăit trei zile în veche kalogeros.
mormântul acestei lumi care nu l-a Lavră – Mănăstire mare din unele
Oamenii, de exemplu, au
primit şi nu l-a iubit aşa cum era de Ńări ortodoxe, unde chiliile sunt puterea să facă şi invers:
fapt, şi-a dat sufletul în vremea când construite în felul caselor adică mărul cel bun poate
se ruga şi căzuse în genuchi. Moare unui sat, la distanŃă unele de altele. sa-l facă bun/să-l vindece/
fizic ca un Viu: priveghind şi Din limba greacă veche laura. să-l aducă pe drumul bun
rugându-se! Igumen sau Egumen, -ă, -i, e - şi pe cel rău.

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 6

sfinŃi români

Sfântul ierarh martir Teodosie de la mânăstirea Brazi


preot Nicolae-Cristian Câdă

Arătatu-te-ai, ierarhe Teodosie, sfeşnic pururea luminos şi mare apărător al Bisericii lui Hristos.
Strălucit-ai, prin slujire şi martiriu, ca o jertfă preacurată, aducându-te Stăpânului tuturor.
Slăvim pomenirea ta, rugându-l pe Dumnezeu să dăruiască sufletelor noastre pace şi mare milă!
(Troparul sfântului ierarh martir Teodosie de la Brazi)
Sfântul ierarh martir Teodosie de cât şi la mânăstirea Brazi. În această comunist (1959). Actualmente
la Brazi este originar din zona perioadă, a reconstruit biserica şi relicvele sfântului se află în biserica
Vrancei. Încă din timpul tinereŃii a chiliile şi a refăcut comunitatea mânăstirii Brazi.
optat pentru călugărie, devenind monahală a mânăstirii Brazi. Martiriul ierarhului de la
stareŃ al mânăstirii Bogdana, de a În anul 1688, ierarhul vrâncean a mânăstirea Brazi a încununat viaŃa
cărei reconstrucŃie s-a ocupat. fost răpit în timp ce se afla în acestuia, dedicată fiilor săi
În 1670 a devenit episcop la Focşani, închis pentru 10 săptămâni duhovniceşti, şi a motivat decisiv
RădăuŃi, dezvoltând o intensă în łara Românească şi cercetat canonizarea lui Teodosie de către
activitate organizatorică, mai ales în pentru incriminări nefondate. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române,
direcŃia revigorării vieŃii monahale, Perioada de supliciu şi detenŃie a fost în luna martie a anului 2003. Sfântul
şi filantropică. Timp de un an de urmată de revenirea în zona Vrancei ierarh martir Teodosie de la
zile, între 1674 şi 1675, a fost şi de reluarea eforturilor de Mânăstirea Brazi este sărbătorit în
mitropolit al Moldovei. Teodosie i-a reorganizare a vieŃii mânăstireşti din fiecare an la 22 septembrie.
urmat la conducerea mitropoliei lui sudul Moldovei.
Dosoftei, care s-a refugiat în În toamna anului 1694, tătarii au
Polonia, atunci când Moldova s-a năvălit din nou în Moldova,
aflat sub o violentă ocupaŃie prigonindu-i pe creştini şi
turcească şi tătărească. Însă, distrugându-le bisericile. Mânăstirea
revoltându-se împotriva abuzurilor Brazi nu a scăpat de furia
turcilor şi tătarilor îndreptate cotropitorilor. ForŃat de un grup de
împotriva moldovenilor, a prigoanei tătari să predea averea şi odoarele
cu caracter religios, a fost înlăturat sfântului locaş, Teodosie a refuzat,
din scaunul mitropolitan şi închis la astfel că a fost chinuit şi, în cele din
mânăstirea Sfântul Sava din Iaşi. De urmă, decapitat. CâŃiva credincioşi
revenirea în Ńară a mitropolitului au îngropat atunci în grabă trupul
Dosoftei este legată eliberarea lui ierarhului, descoperit neputrezit,
Teodosie, după o cumplită perioadă ulterior, în anul 1842. În anul 2002,
de claustrare şi suferinŃă. trupul sfinŃit al martirului a fost
Odată eliberat, Mitropolitul redescoperit pe locul fostului
Teodosie s-a retras în sudul paraclis subteran de la mânăstirea
Moldovei, locuind atât la Focşani, Brazi, desfiinŃată în timpul regimului

aplec spre a descoperi conŃinutul departe de Dumnezeu, vii sau morŃi,


Sinaxarul inefabil al vieŃilor sfinŃilor ce nu sunt iubitori sau neiubitori de oameni.
sau Jurnalul sărbătoriŃi special…
Apoi m-am apucat să citesc
Această evaluare ne permite
jalonarea unei noi conştiinŃe, care se
sfinŃilor Sinaxarul fiecărei zile. M-am gândit
că este o formă de comuniune cu
trezeşte în noi timid… Iat-o aici,
apoi după o ispită nu e…
Alina Paraschiv
sfinŃii – Biserica nevăzută, un mod Cred că, alături de lectura Scripturii,
de a-i pomeni, de a-i aduce în casa a Patericului, a scrierilor SfinŃilor
Privirea îmi curge pe înşiruirea sufletului nostru şi astfel de a-i PărinŃi, Sinaxarul, venind cu adâncul
ordonată a zilelor din calendar…
sărbători. Un izvor inepuizabil de tainei sfinŃeniei atâtor mărturisitori
Cuviosul, Sfântul, Martirul şi iar
modele hristice de viaŃă, ale unor ai vieŃii celei noi, participă la
Martirul … AŃi observat că sfinŃii tipologii umane şi contexte culturale consolidarea acestei conştiinŃe, la
martiri sunt majoritari?… E de
la fel de diverse. şlefuirea unui discernământ care să
reflectat…
Rugăciunile de seară ne permit un curgă dincolo de luciile mreje ale
Am trăit o îndelungă perioadă
bilanŃ minim faŃă de stilul vieŃii lumii.
nefiind deschisă şi antrenată să mă
noastre de peste zi: aproape sau

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 7

părinŃii bisericii

Sfântul Siluan Atonitul


24 septembrie (1866-1938)
Ion Nedelcu

"Sfântul Siluan era un om smerit. Cu toate acestea, învăŃătura sa era îndrăzneaŃă. Această îndrăzneală nu era
produsă de un intelect curios, angajat în căutări şi raŃionamente speculative. Era o îndrăzneală care venea dintr-
o certitudine spirituală, căci, după cuvintele părintelui însuşi, "cei ce sunt desăvârşiŃi nu spun niciodată nimic de
la ei; ei nu spun decât ceea ce Duhul Sfânt le dă a spune" (Georges Florovsky, în prefaŃa la The Undistorted Image)

Sfântul Siluan Atonitul este una ViaŃa în Duhul lui Hristos a fost milostiv; sufletul meu ştie aceasta,
dintre cele mai proeminente figuri trăită de acum pentru întreaga dar nu o poate tâlcui în cuvinte".
ale Bisericii Ortodoxe recente şi în umanitate. Monah exemplar al În anul 1938, a trecut de la moarte
acelaşi timp unul dintre cei mai mari zilelor noastre, el a realizat că la viaŃă şi a fost canonizat în 1987 de
sfinŃi ai secolului XX. Rus de osteneala sa în rugăciune nu este către Patriarhul Constantinopolului,
origine, s-a născut în 1866, într-o doar pentru mântuirea personală, ci urmând fiind sărbătorit în fiecare an
familie de Ńărani cucernici din satul pentru mântuirea întregii umanităŃi. pe 24 septembrie.
Sovsk, provincia Tambov, având Primirea Duhului Sfânt era spre a-l
numele iniŃial Simeon Ianovici împărtăşi nouă, făcându-l pe Hristos
Antonov. La 19 ani l-a găsit pe să învie prin noi şi în noi, iar acest
Dumnezeu şi s-a hotărât să-şi lucru este esenŃa scrierilor Sfântului
închine viaŃa Lui într-o mănăstire. A Siluan.
fost însă oprit de tatăl său, care l-a Scurtele sale scrieri au fost puse în
sfătuit să treacă mai întâi de stagiul lumina tiparului de ucenicul său,
militar. Această etapă până la Sofronie, de al cărui nume este
intrarea în monahism a fost una de legată înfiinŃarea mânăstirii Essex
frământări şi experienŃe lumeşti, din Marea Britanie, cunoscută
după cum însuşi sfântul mărturiseşte. românilor prin părintele Rafail Noica
La vârsta de 27 ani, urmând sfatul (fiul filosofului Constantin Noica),
Sfântului Ioan de Kronstadt, a ajuns unul dintre trăitorii acestei mânăstiri.
la muntele Athos unde a devenit Scrierile sfântului sunt simple, nu au
călugăr într-o mânăstire rusească, nimic spectacular în ele, după cum
Sfântul Pantelimon. Aici şi-a început afirmă teologul rus, George
viaŃa ascetică şi, după cum ne spune Florovsky, dar autenticitatea şi Rugăciunea Sfântului Siluan
sinaxarul sfântului, "dăruindu-se din profunzimea lor este izvorâtă de Athonitul pentru lume
tot sufletul lui Dumnezeu, în puŃină experienŃa trăită în Duhul Sfânt, aşa
vreme nu numai că a primit în dar cum trăiau adevăraŃii vieŃuitori ai "Doamne, îndreptează-ne, precum o
rugăciunea neîncetată de la pustiei.
mamă duioasă îşi îndreptează copiii
Preasfânta de Dumnezeu Nascătoare, săi mici. Dă fiecărui suflet să
dar şi de negrăita şi dumnezeiasca Duhul Sfânt i-a umplut viaŃa sa cunoască bucuria mântuirii Tale şi
arătare în slavă a Domnului nostru smerită şi l-a făcut simbol al puterea ajutorului Tău. Dă uşurare
Iisus Hristos s-a învrednicit, în perseverenŃei în rugăciune şi al sufletelor chinuite ale poporului Tău
sacrificiului duhovnicesc, căi sigure şi pe noi, pe toŃi, ne învaŃă, prin
cinstita biserică a Sfântului Prooroc Duhul Sfânt, să Te cunoaştem pe
Ilie". La început, acest dar, în loc să- de dobândire a harului. Iată un sfat al
Tine. Se chinuieşte sufletul
i hrănească sufletul, i-a hrănit sfântului, care ne îndeamnă la
omenesc pe pământ, Doamne, şi nu
propriul ego, dar sfântul nu a rugăciune şi în care descoperă poate să se întărească cu mintea
renunŃat şi, timp de 15 ani, a petrecut importanŃa relaŃiei cu Duhul Sfânt: întru Tine, pentru că nu Te cunoaşte
în post şi rugăciune. Mai apoi, "fraŃii mei, în genunchi vă rog: pe Tine, nici bunătatea Ta. Mintea
asaltat continuu de diavol, într-o credeŃi în Dumnezeu, credeŃi că noastră este întunecată de grijile
noapte a cerut ajutorul lui Hristos, Duhul Sfânt e Cel ce dă mărturie lumeşti şi nu putem pricepe
care i-a răspuns: "Ńine-Ńi mintea în despre El în toate bisericile şi în plinătatea dragostei Tale. Tu ne
iad şi nu deznădăjdui!" După cum sufletul meu. Duhul Sfânt este Iubire luminează. Milostivirii Tale toate îi
şi această Iubire se revarsă în sunt cu putinŃă. Tu ai zis în Sfânta
spune el însuşi, acest sfat divin i-a Evanghelie că morŃii vor auzi glasul
fost călăuză până la moarte, căci "am sufletele tuturor sfinŃilor care sunt în
Fiului lui Dumnezeu şi vor învia. Aşa
început să fac aşa cum m-a învăŃat cer, şi acelaşi Duh Sfânt este viu pe
fă acum: ca sufletele noastre
Domnul şi inima mea a gustat pământ în sufletele celor ce iubesc moarte să audă glasul Tău şi să
dulceaŃa odihnei în Dumnezeu". pe Dumnezeu. Domnul este învie întru bucurie. Amin."

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 8

…a trimis Dumnezeu pe cei ce


Icoana CUVIOASEI PARASCHEVA aveau sa o ducă la Ierusalim.
Alina Paraschiv Înaintarea pe Cale. Drumul către
Ierusalim simbolizând înaintarea şi
cucerirea deplină a propriului
Icoana este un semn al prezenŃei Sfânta Parascheva s-a născut într-o Ierusalim ceresc, grădina noastră
nevăzutului, al împărăŃiei. Când o familie bogată. După vârsta de zece interioară.
privim, transcendem timpul istoric, ani, în timpul unei slujbe, a fost Aici a nimerit la o mânăstire de
ne proiectăm atenŃia şi înŃelegerea cuprinsă toată de cuvântul călugăriŃe pustnice şi a intrat.
într-o realitate diferită, deschisă de Domnului: Cel ce voieşte să vină Ispitire şi izbândă: peste toate
viaŃa Celui, Celor reprezentaŃi în după Mine, să se lepede de sine şi să acestea înflorea dragostea, iar
icoană. ridice crucea sa şi să urmeze Mie, vârful îmbunătăŃirilor, smerita
SimŃindu-ne priviŃi de icoană, se moment de descoperire a vocaŃiei cugetare, le cuprindea pe toate
înfiripă în noi dorul după adevărata sale în trupul lui Hristos. acestea. Deci mulŃi ani răbdând în
noastră stare: homo adorans. Episodul cu schimbul de haine cu arătata mânăstire a călugăriŃelor şi
...credincioşii se închină lui un sărac anticipează opŃiunea pentru nevoindu-se prin foarte multe fapte
Hristos prin icoane, chiar şi atunci monahism: …dezbracând hainele bune, plinind al douăzeci şi cincilea
când au în faŃă icoane ale sfinŃilor strălucite şi luminate ce purta, le-a an al vârstei, a ieşit de aici şi a venit
spre venerare (Theodor Damian. dat lui şi ea le-a îmbrăcat pe ale lui. la Ioppe. Drumul primejdios.
ImplicaŃiile spirituale ale teologiei Cuvioasa va fi pedepsită de părinŃi Revine la Constantinopol: Apoi
icoanei. Cluj-Napoca: Editura pentru alegerea sa şi fiindcă nu mai pururea pomenita a venit la
Eikon, 2003, p. 128). putea suferi durerea duhului în Constantinopol şi, după ce a
Aceasta versiune a icoanei suflet, fără ştirea părinŃilor […], a cercetat dumnezeieştile locaşuri şi
Cuvioasei Parascheva chiar îl ajuns la Constantinopol, unde […], pe sfinŃii bărbaŃi, a plecat. Popas de
înfăŃişează pe Hristos în ipostaza cu îndestulându-se de dumnezeieştile şi bilanŃ la părinŃii de la care a plecat
moartea pe moarte călcând. Ştim că sfinŃitele biserici şi moaştele cu binecuvântare în viaŃa de
sfinŃii sunt reprezentaŃi în maniera sfinŃilor, fiind binecuvântată de călugăriŃă peregrină.
mucenicească în care şi-au petrecut sfinŃii bărbaŃi de acolo şi întărindu- …şi a venit la un oarecare sat… şi
ori săvârşit viaŃa. ÎnŃelegem prin se cu rugăciunile lor, a ieşit din acolo la biserica sfinŃilor şi întru tot
mucenicie un stil de viaŃă jertfelnic, cetate şi a trecut în Calcedon de lăudaŃilor Apostoli s-a sălăşluit,
care poate culmina cu jertfa cealaltă parte şi de acolo a venit la nesocotind petrecerea părinŃilor de
sângeroasă. Iraclia din Pont, călătorind cu bun neam şi batjocorind înŃelepŃeşte
picioarele sale. Călătoreşte în uneltirile vicleanului înşelător. Deci
Ce putem spune despre icoana
căutarea celor sfinte. Începutul doi ani a petrecut acolo neîntinată
Cuvioasei Parascheva? Că
itinerariului, la Constantinopol, porumbiŃa şi, din potopul acestor
propovăduieşte asumarea morŃii lui
periplul prin biserici şi la sfintele ape curgătoare zburând, a odihnit în
Hristos ca neîncetată adâncire în
moaşte îi sunt hrană. Este cortul ceresc, încredinŃând sfânt
taina botezului Lui. Sfântul Apostol
binecuvântată şi întărită de sfinŃii sufletul său mâinilor îngereşti şi prin
Pavel ne vorbeşte despre două nivele
de experiere a botezului: moarte bărbaŃi de acolo. ei locaşurilor celor veşnice şi
asemănătoare cu a Lui, presupunând Şi sosind la un oarecare locaş dumnezeieşti (http://www.calendar-
renunŃarea la omul pătimaş, şi dumnezeiesc al Maicii lui Dumnezeu ortodox.ro/luna/octombrie/
învierea asemănătoare cu a Lui şi intrând în el cu bucurie octombrie14.htm).
(Romani 6,12-14), însemnând duhovnicească, s-a aşezat pe
reconstrucŃia prin harul Duhului pământ şi l-a udat cu lacrimi; apoi
Sfânt (Cf. Preot profesor Ion Bria, s-a sculat şi prin ruga sa umplându-
DicŃionar de teologie ortodoxă: A-Z, se de har, cinci ani întregi a
Bucureşti: Editura Institutului Biblic petrecut cu răbdare într-acest sfânt
şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe locaş, tot felul de îmbunătăŃiri
Române, p. 72). Descoperim cu săvârşind [...] obiceiul smerit,
prisosinŃă în peregrinarea Cuvioasei cugetul cumpătat, curăŃenia inimii şi
acest parcurs: de la omul vechi, plecarea ei spre Dumnezeu.
supus morŃii sufleteşti şi trupeşti, la Cinci ani într-o biserică cu acelaşi
omul îndumnezeit care mijloceşte hram ca al aceleia în care a fost
pentru noi în ÎmpărăŃia Tatălui, botezată şi a consimŃit vocaŃia, cel al
contribuind prin rugăciunea sa la Maicii Domnului. Un popas al
tămăduiri sufleteşti şi trupeşti, la despătimirii firii adamice căzute şi
înviere. de creştere duhovnicească.

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 9

PARADOXURI
M. ConstanŃa

ViaŃa noastră poate fi foarte trebuie să renunŃăm la ceea ce este aşteptărilor noastre. Şi atunci
simplă, dar la această simplitate nu fals în viaŃa noastră. Cu toate că o suntem dezamăgiŃi, ofensaŃi,
putem ajunge decât prin renunŃări bună parte dintre noi am început o frustraŃi. Singura cale de a ne
succesive. Acesta este un paradox viaŃă spirituală, prin cultivarea curăŃa rănile emoŃionale de otrava
al vieŃii spirituale. El adăposteşte rugăciunii cel puŃin, totuşi lor este iertarea.
comoara înŃelepciunii: „iubeşte-Ńi continuăm să suferim din diferite În viaŃa de zi cu zi, problemele
duşmanii; când eşti lovit peste motive, iar pacea lăuntrică întârzie periodice şi eşecurile repetate tind
obrazul drept, întoarce-l şi pe cel să apară. Practica renunŃării nu se să ne clatine încrederea. Atunci
stâng; dacă cineva vrea să-Ńi ia face simŃită în viaŃa noastră. Iisus vine vremea sa cerem autorul
haina, lasă-i şi cămaşa”. Aceste ne spune: „cine îşi va pierde viaŃa efectiv al unei forŃe superioare.
îndemnuri sunt cunoscute încă din pentru Mine, acela o va câştiga”… Acest ajutor se manifestă sub
copilărie, dar aproape nimeni nu le Foarte multe din suferinŃele forma harului, „darul cel bun al lui
pune în practică. Noi suntem noastre sunt cauzate de modul Dumnezeu”, care îl ridică pe om
supuşi altei legi „dinte pentru nostru greşit de a gândi şi de a ne din apatia mentală în care trăise,
dinte, ochi pentru ochi”, dar cine raporta la ceea ce ne înconjoară. permiŃându-i experimenteze o
doreşte slava lui Dumnezeu, va SuferinŃele noastre sunt de cele mai schimbare fundamentala a
găsi o adevărată binecuvântare în multe ori neîntemeiate, imaginare. caracterului său. Înlăturând vechile
dragostea dăruită duşmanilor. Suferim pentru că realitatea nu obiceiuri, el va putea de acum
Pentru a fi fericiŃi, de cele mai corespunde imaginii pe care ne-am întreprinde o revoluŃie treptată a
multe ori nu este necesar să creat-o despre noi şi despre ceilalŃi. atitudinii sale faŃă de viaŃă,
acumulăm; dimpotrivă, trebuie să Facem anumite scenarii şi nu sintetizată în cuvintele rugăciunii:
învăŃăm a renunŃa. În primul rând, primim răspunsul conform „Facă-se voia ta!”.

DIRECłIA CERUL
Ion Nedelcu

Aşa da, destinaŃie exotică! Nu, nu este ceva foarte serios, căreia îi place să te îndrăgosteşti de
este vorba despre şapte zile sau un dar care astăzi a devenit desuet, ea pentru a-şi dezvălui frumuseŃile.
weekend către vreun paradis al adică la fel de demodat ca Taina asta este imensă, fără margini,
plăcerilor, îmi pare rău dacă aŃi dragostea. Este vorba despre partea mai întisă decât Pământul
crezut asta (aici e ironic), ci despre cea mai lungă a vieŃii noastre, viaŃa (comparaŃia este imposibilă), poate
o destinaŃie vesnică, Cerul, despre de după moarte. Este vorba despre că de aceea au numit-o oamenii –
care mulŃi dintre noi nici nu vor să întâlnirea faŃă în faŃă cu Creatorul, CERUL.
audă. Vesnică? Da, adică aici nu se cu Cel care nu a obosit trăgându-ne Nu mai treceŃi nepăsători pe lângă
mai numără zilele, adică aici timpul de manecă şi arătându-ne mereu indicatorul înfipt de-a dreapta şi de-
nu mai trece, aici timpul e continuu. direcŃia corectă, CERUL. Este a stânga drumului vieŃii, pe care
Aici sunt doar două “hoteluri”, la vorba despre o taină care se vrea scrie “direcŃia CERUL”; urmaŃi-i
recepŃia cărora se afla un înger sau descoperită, care se vrea iubită, îndemnul!
un demon. În plus, acest
concediu etern poate fi trist sau
fericit. Nu prea seamană cu ce e pe
la noi, dar sigur aici trebuie să
plateşti cu tot ce ai câştigat de-a
lungul vieŃii. Sigur, cei care nu şi-au
înmulŃit talantul vor avea ca
animator un demon sau mai mulŃi,
ceilalŃi se vor întâlni chiar cu
Foto Ion Nedelcu

Fericirea paradisiacă…
Aşa suna discuŃia dintre un
“agent” al cerului şi un posibil
“cumpărător”. Nu este un pamflet,
ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |
pag. 10

Duminica dinaintea ÎnălŃării INSULA FERICIRII


Sfintei Cruci George Roca

ÎnŃelepciunea iubirii: crucea Încercãm cu toŃii sã


Alina Paraschiv supravieŃuim
în secolul acesta a
Fragmentul de azi, din Convorbirea după chipul şi spre asemănarea Sa. turbulenŃei
lui Iisus cu Nicodim, se înscrie în Se întoarce şi se pocăieşte: A venit creându-ne în imaginaŃie
ceea ce Domnul numeşte în versetul deci poporul la Moise şi a zis: " Am mici insule
12 al capitolului cele cereşti, cele greşit, grăind împotriva Domnului şi unde evadãm atunci
despre care ar fi vrut să se facă înŃelesîmpotriva ta; roagă-te Domnului, ca când nu mai putem face
încă din copilăria lui Israel. să depărteze şerpii de la noi". Iar faŃa
Enigmaticul verset 14 ne aşează în Moise mijloceşte: Şi s-a rugat Moise uraganelor şi cutremurelor
faŃa unui moment semnificativ din Domnului pentru popor (Numeri care ne înconjoarã.
evoluŃia Israelului antic: Şi după cum 21,7). Iar Domnul a zis către Moise:
Moise a înălŃat şarpele în pustie, aşa "Fă-Ńi un şarpe de aramă şi-l pune Acolo, pe insula noastrã
trebuie să se înalŃe Fiul Omului. pe un stâlp; şi de va muşca şarpele jucãm şotron,
pe vreun om, tot cel muşcat care se chiar dacã nu ne mai Ńin
Să ne întoarcem la capitolul 21 din
Numeri (Carte a Vechiului va uita la el va trăi (Numeri 21,8). balamalele,
Testament). Ieşit din robia Egiptului, Şarpele de aramă îl anticipa pe gângurim ca bebeluşii,
Israel se îndreaptă spre Ńara făgăduită, Hristos. ne aşezãm pe tronul regelui
spre ontologia vieŃii veşnice: dar pe fãrã sã ne fie fricã de
Într-adevăr, când nu ai o viziune pedepse,
drum poporul a început să-şi piardă clară asupra finalităŃii drumului, cine
răbdarea (Numeri 21,4). Şi grăia ne tragem de şireturi
te aşteaptă acolo, te poŃi pierde, te cu toŃi politicienii
poporul împotriva lui Dumnezeu şi poŃi rătăci, nu eşti motivat să lupŃi,
împotriva lui Moise, zicând: "La ce şi sporovăim
eşti nepăsător că zaci în moarte sau cu toate vedetele intangibile
ne-ai scos din pământul Egiptului, ca chiar refuzi să crezi că eşti într-o
să ne omori în pustiu? că aici nu este asemenea stare. ale lumii moderne.
nici pâine nici apă şi sufletul nostru
s-a scârbit de această hrană Nedezlipindu-şi ochii sufletului de Acolo,
sărăcăcioasă" (Numeri 21,5). ÎnŃelepciunea ca iubire jertfelnică – pe insula noastrã imaginarã
Şarpele de aramă, omul angajat pe este veşnic primãvarã.
Drumul către o făptură nouă, drumul drumul pustiei postului, muşcat, Acolo
eliberării reale din robia Egiptului încercat fiind de diferite înŃelepciuni Suntem, şi noi, veşnic tineri
este un drum al postului, o etapă de va trăi în virtutea acestei iubiri şi sãnãtoşi
asceză. Poporul nu rezistă între cele jertfelnice, prototipul contemplat. şi veseli
două presiuni de schimbare şi buni !
interioară: Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea,
încât pe Fiul Său Cel Unul Născut l-
•Lipsa Egiptului cu hrana sa Câteodatã,
a dat ca oricine crede în El să nu
idolatră, partea negativă a postului, şi piară, ci să aibă viaŃă veşnică (Ioan când pe insula noastrã
imaginarã
•Noile etape de înŃelepciune pe 3, 16).
ne simŃim singuri,
care Israel trebuia să le parcurgă în
creşterea sa spirituală, simbolizate de invitãm, bineînŃeles,
şerpi veninoşi (Numeri 21,6), partea Trei feŃe prieteni dragi
sã ne însoŃeascã
pozitivă a postului. Lucian Blaga
şi sã împãrtãşeascã
Nelăsându-se cuceriŃi de aceste stadii bucuriile noastre.
de creştere în înŃelepciune, nelăsându- Copilul râde:
se vegheaŃi de dragostea, de purtarea „ÎnŃelepciunea şi iubirea Şi astfel,
de grijă a lui Dumnezeu pe acest mea e jocul!” se produce o simbiozã
parcurs al cunoaşterii Lui, a murit Tânărul cântă: care vindecã sufletul
mulŃime de popor din fii lui Israel „Jocul şi-nŃelepciunea de toate relele pãmântului...
(Numeri 21,6). mea-i iubirea!” fãcându-te sã gândeşti
Poporul rămas realizează criza / Bătrânul tace: curat
mormântul în care se menŃine de „Iubirea şi jocul meu e- atunci când te reîntorci la
„bună-voie” împotriva voinŃei de nŃelepciunea!” realitate...
viaŃă a Domnului pentru cel creat

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 11

PĂCALĂ LA SYDNEY
George ROCA
August, 2006
Sydney, Australia

Păcală, şugubăŃul nostru erou imaginilor filmate. De obicei, sala


lucrat o perioadă ca jurnalist şi critic
popular a ajuns tocmai la antipozi, este plină de vizitatori, deoarece
de artă. Ocupă poziŃii de profesor la
adică la Sydney. Majoritatea staŃiilor autorul a devenit foarte cunoscut
diferite instituŃii de învăŃământ
de autobuz (şi sunt mii aici!) din cea acestora nu numai datorită talentului
superior, precum Universitatea de
mai mare metropolă australiană, au său, ci şi publicităŃii făcute de
artă (Bucureşti) şi Hoogeschool voor
expuse de mai bine de o lună, pe organizatori prin mass-media şi prin
de Kunsten (Utrecht). În prezent,
panourile destinate reclamei, un afiş afişele care împânzesc oraşul. este director de creaŃie (media) la
enorm (aproximativ de 2.4 metri Aceste afişe, prezentând „un om cu
Lost Boys Interactive (Amsterdam).
lungime pe un 1.2 metri lăŃime) uşa în spinare” (adică Păcală al
A participat la nenumărate
reprezentându-l pe „omul cu uşa în nostru!), folosesc imaginea creată de
festivaluri şi expoziŃii internaŃionale
spinare”, adică pe Păcală, eroul Călin Dan, ca reclamă şi metodă de a
de artă vizuală, unde i s-au oferit
povestirilor lui Anton diferite premii şi
Pann. Cum a ajuns trofee. La Festivalul
Păcală în łara InternaŃional de Filme
Cangurului? Foarte Noi (Split, CroaŃia,
simplu! A venit adus 2000), i s-a decernat
de mână de Călin „The New Media
Dan, un arădean Special Award”.
stabilit în Olanda, la Printre filmele de artă
Amsterdam. create de Călin Dan,
putem enumăra:
În urmă cu puŃină
„Draculaland” (1993),
vreme, într-o discuŃie
„On Your Left
avută cu un tânăr
Bank” (1994),
australian, acesta mi-
„Ra” (2000). Anul
a vorbit cu admiraŃie
acesta, la Sydney, s-a
despre artistul român
prezentat cu 3 filme
Călin Dan, prezent cu
din ciclul „Arhitectură
3 lucrări la ExpoziŃia
emoŃională” (1 – sony/
„Biennale”, găzduită
wmf/pp; 2 – Sample
la Sydney, capitala
City; 3 – Trip).
statului australian
Prezent la Sydney,
Noua Galie de Sud,
pentru a-şi însoŃi
în perioada 8 iunie –
lucrările, artistul a
27 august 2006. Am
participat pe data de 8
vizitat. iunie la o conferinŃă de
Cine este Călin Dan? presă şi la o întâlnire-
Este unul dintre cei seminar cu publicul.
mai populari El a făcut cunoscut
participanŃi, acestora subiectul
specializaŃi în artă lucrărilor sale, în
vizuală, care au avut special „Sample City”,
privilegiul să prezinte film construit pe baza
lucrări la cea de a poveştii populare a lui
XV-a ediŃie „Biennale”, care are loc atrage vizitatori la „Sydney Biennale Păcală. În video-ul său, personajul
anul acesta la Sydney. Artistului 2006”. cu uşa în spinare este un om
român i s-a alocat o încăpere de oarecare din zilele noastre, care
EvoluŃia artistică a lui Călin Dan
expunere separată unde să îşi poată devine un instrument de fină satiră la
este prestigioasă. Născut la Arad, în
prezenta lucrările, de fapt trei filme demolările şi distrugerile survenite
1955, în prezent stabilit la
video de scurt metraj. Cei patru în capitala României după revoluŃia
Amsterdam (Olanda), a obŃinut un
pereŃi ai încăperii, vopsiŃi în alb, sunt
masterat în teoria şi istoria artei. A
din 1989.
folosiŃi ca ecrane pentru rularea

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 12

SECURITATEA ŞI INSECURITĂłILE
DECONSPIRĂRII EI
(prima parte)
Dr. Radu Preda
(ConferenŃiar, Facultatea de Teologie Ortodoxă,
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca)

Abordarea frontală a ultimului au fost mecanismele terorii de stat şi indulgent decât este necesar.
capitol tabu din istoria noastră care au fost cei care le’au aplicat Dincolo de datele obiective ale
recentă a creat un puternic sentiment este pur şi simplu vital. Nu poŃi comunismului, noi ne confruntăm
de confuzie. Deruta a fost sporită de construi o societate liberă, zilele acestea mai ales cu feŃele lui
reacŃiile celor în cauză, de punerea democratică şi transparentă fără să umane, cu persoanele şi biografiile
în prim plan a rivalităŃilor, de ştii cum se poate cădea în atinse de el. Or, tocmai această
mesajele contradictorii şi de dependenŃă, teroare şi frică. Nu poŃi dimensiune, abil pusă în prim plan
răsturnările de situaŃie de la o oră la aştepta schimbarea de mentalitate, de către cei care doresc astfel
alta. Trezit dintr’o amnezie impusă înnoirea morală şi coagularea în evitarea abordării esenŃei tari a
aproape două decenii, publicul asistă jurul unui proiect naŃional major fără dominaŃiei criminale, ne obligă la
acum la un spectacol în care actorii să demaşti tarele trecutului, agenŃii nuanŃe. Lucru valabil mai ales pentru
reali se amestecă printre fantomele corupŃiei şi duşmanii binelui comun. generaŃia din care fac parte. Foarte
vorbăreŃe ale trecutului într’o regie Nu poŃi, în fine, să începi un nou simplu spus, nu ştim nici unul dintre
de lumini şi umbre, de replici sonore capitol de istorie dacă paginile celui noi cum am fi făcut faŃă presiunilor
şi cuvinte abia şoptite, de sensuri anterior sunt fie scrise incorect, fie în timpul dezmăŃului comunist. Nu
vădite şi subînŃelesuri nedeclarate, răstălmăcite. Pe scurt: neasumată, ştim şi nici nu avem cum să aflăm.
cu o mulŃime de cadre suprapuse şi experienŃa comunismului riscă să nu Să mulŃumim lui Dumnezeu că ne-
soluŃii scenice neaşteptate. ne înveŃe nimic. Eventual, ea poate am născut destul de târziu pentru a
Chiar dacă mare parte din ceea ce doar să confirme banalitatea răului nu fi fost nevoiŃi să ne dăm măsura
acum este dat publicităŃii se ştia sau ce se propagă prin oameni care, luaŃi în acele condiŃii. Cu alte cuvinte,
cel puŃin se bănuia, efectul este o fiecare în parte şi acordând biologia ea singură nu oferă un
nedisimulată uimire. Parcă nu ne circumstanŃele de rigoare, se ascendent moral. Aşadar, nu ceea ce
aşteptam, totuşi, ca Securitatea să fi dovedesc cumsecade şi inofensivi. s’a întâmplat în timpul
fost atât de bine infiltrată: de la Cum criteriile sunt amestecate şi comunismului, o perioadă destul de
oameni politici la cei din mediul odată cu ele torŃionarii reali ascunşi lungă şi receptată acum abstract de
cultural-academic, de la sportivi la printre colaboratorii acestora şi către cei mai tineri sau foarte tineri,
atleŃii credinŃei şi de la ziarişti la printre victime, iar responsabilităŃile este temeiul lecturii noastre critice,
avocaŃi. Perplexitatea este cu atât împărŃite la întâmplare, mai cât mai ales ceea ce s’a consumat şi
mai mare cu cât ne dăm seama că am puternică decât dorinŃa deconspirării, se derulează încă sub ochii noştri
împărŃit acelaşi spaŃiu de după 1989 zilele aceste se simte nevoia după 1989. AcuzaŃia de a fi fost
cu oameni care până acum păreau limpezirii. Cu riscul de a repeta ceea colaborator, entuziast sau forŃat, al
altminteri. Sau nu. Deconspirarea ce s’a spus deja, conştienŃi de SecurităŃii este înlocuită cu una mai
alternează cu o serie de confirmări la complexitatea situaŃiilor, fără gravă: aceea de a nu fi fost
fel de dezamăgitoare. Motiv pentru pretenŃia de a judeca înainte de a colaborator sincer al libertăŃii. Prin
care confuziei şi uimirii îi ia locul înŃelege, dorim să venim în tăcerea lor, prin faptul de a fi fost
lehamitea. DorinŃa de a ne pune în întâmpinarea acesteia şi să şantajabili, prin lipsa de viziune şi de
rânduială memoria riscă să se recapitulăm, pe înŃeles şi între interes pentru cei care urmează,
rezume la constatarea că totul este o limitele unui articol de ziar, datele colaboratorii SecurităŃii au prelungit,
enormă butaforie, o manevră de problemei deconspirării poliŃiei împreună cu şefii lor din umbră,
abatere a atenŃiei de la lucrurile cu politice a regimului comunist în noaptea. La noi, din păcate, ceasul
adevărat importante, o bătălie pentru România abordând problematica din comunismului a avut 25 de ore.
putere, o ultimă demonstraŃie de perspectiva complementară a
forŃă despre cum lucrează de fapt spaŃiului politic, a societăŃii civile şi I. SpaŃiul politic
Securitatea şi cei care îi moştenesc a Bisericii majoritare. Din punct de vedere politic,
metodele. Înainte de toate acestea, o reproşul principial care se poate
Cu toate acestea, ceea ce se precizare: deconspirarea în curs nu aduce modului în care este derulată
întâmplă acum este deosebit de dă dreptul nimănui să judece mai
important pentru România. A şti care aspru decât trebuie şi nici să fie mai  pag. 13

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 13

Securitatea... pag. 12 de a închide univoc şi convingător ilustrată.


dosarele pe care tot el le deschide. În al treilea rând, efectele
deconspirarea se referă la raportul În al doilea rând, nu este foarte deconspirării sunt din punct de
confuz, voit sau nu, dintre mijloace clar scopul actual al deconspirării vedere legal (aproape) nule. Adică
şi scopuri. Constatarea acestei stări dosarelor SecurităŃii. Acest demers nu atrag după sine efecte automate
de fapt nu pune sub semnul întrebării precede momentul, aşteptat de mulŃi, precum pierderea funcŃiei publice de
necesitatea deschiderii arhivei fostei al condamnării comunismului ca către cel deconspirat. În lipsa unei
poliŃii politice. Dimpotrivă. Convinşi ideologie perversă ce a dus la legi a lustraŃiei, partidele se grăbesc
de obligativitatea unei analize fără instaurarea, la noi şi aiurea, a unui să intre în logica mediatică a
rest, atât cât este omeneşte posibil, a regim criminal. Aşadar, demascarea expulzărilor şi oferă spectacolul
ultimei jumătăŃi de secol de istorie aliaŃilor de nevoie ai comunismului jalnic al condamnării celor
românească, am dori ca acest lucru ca regim nu este precedată de fixarea deconspiraŃi deja de către comisii
să nu fie viciat sau deturnat. Până în scris şi de proclamarea în public, formate din oameni nedeconspiraŃi
acum, pluteşte în aer impresia unei prin vocea aceloraşi autorităŃi, a încă sau care au certitudinea unui
comenzi politice în numele unui caracterului malefic al acestuia. Să dosar pus bine. Atât de necesara
adevăr ce ar trebui să fie deasupra nu uităm nici acest detaliu sugestiv: înnoire a clasei politice ajunge să fie
intereselor de moment. În plus, propunerea condamnării redusă la împărŃirea figurilor publice
foarte puŃini au în clipa de faŃă o comunismului la nivel european nu a în două tabere: demascaŃi şi
viziune de ansamblu asupra venit din partea Ńărilor care au trecut nedemascaŃi. Dar nici această
fenomenului, ceea ce pune în prin experienŃa acestuia. Un astfel de împărŃire nu funcŃionează cu
evidenŃă un grav paradox: dezinteres, explicabil prin adevărat: Dan Voiculescu rămâne
deconspirarea SecurităŃii se produce perpetuarea aceloraşi oameni la partener politic al Guvernului în
cu mijloace securistice, adică la conducere în post-comunism, face timp ce Mona Muscă este repudiată
limita dintre transparenŃă şi interese posibil ca în loc să ne preocupe prompt. Faptul de a fi colaborat cu
oculte, dintre şantaj şi adevăr servit primar cei care au făcut comunismul Securitatea este cântărit în mod
pe bucăŃi. Mai curând se plătesc posibil prin acŃiunea lor voluntară, să evident cu două măsuri. Ce facem
poliŃe decât se răscumpără îi identificăm numai şi numai pe cei însă cu cei care, fără să fi fost nici o
nedreptăŃi. care l-au sprijinit din slăbiciune sau clipă în vizorul SecurităŃii, din cauza
Încercând să trecem în revistă interes. Confuzia dintre cauză şi vârstei tinere sau a lipsei de profil în
insecurităŃile deconspirării efect, tradusă în lipsa diferenŃierii regimul trecut, au ajuns în Parlament
SecurităŃii, ar trebui întâi de toate dintre călăi şi victime, dintre sau în alte funcŃii prin fraudă
precizat statutul CNSAS-ului. Aflată membrii activi ai sistemului şi intelectuală, prin forŃa banului sau
între postura de administrator şi cea membrii „colaterali” ai acestuia, prin alte manevre menite toate la un
de judecător, între rolul de instanŃă încurajează instaurarea unui loc să confirme şi să menŃină
obiectivă – bazată pe munca de relativism moral ce face ca exemplul neîncrederea românilor în propria lor
cercetare a dosarelor, nici pe departe celor care au rezistat cu adevărat clasă politică? Transformată în
finalizată şi nici având toate împotriva comunismului, în temniŃă muniŃie de război partinic,
documentele la dispoziŃie – şi sau în libertate, să fie deposedat de „dosariada” nu contribuie la
decizia politică luată prin votul mesaj civic. În lipsa unui proces real reabilitarea prestigiului spaŃiului
membrilor Colegiului, adică al unor al comunismului, ne mulŃumim cu politic. Riscul major rămâne:
oameni de partid, instituŃia care în un proces mediatic în care sunt adâncirea crizei de autoritate a
urmă cu doar câteva luni parea expuşi oameni a căror vină nu este politicienilor şi accentuarea în
asasinată prin lipsă de activitate este mai puŃin evidentă, dar care au făcut rândurile electoratului a lipsei de
acum aproape lichidată prin exces de parte dintr’un sistem pe care nimeni interes, a absenteismului, cancerul
dosare. Mai mult decât atât, în nu îl demască în dimensiunea lui democraŃiei.
săptămânile acestea s’au exercitat umană, cu nume şi prenume. În al patrulea rând, în toiul acestui
presiuni enorme, CNSAS-ul Rezultatul este halucinant: foştii cutremur politic local, se uită faptul
devenind oracolul supravieŃuirii actori activi ai comunismului sunt că nu suntem unici. În contextul mai
publice a foştilor colaboratori cu scoşi complet din ecuaŃie. Adică sunt larg al Europei post-comuniste,
Securitatea. ToŃi aceştia aşteaptă lăsaŃi să gestioneze în continuare momentul ruperii sigiliului tăcerii de
note de bună purtare. Or, concluziile dominaŃia economică şi să îşi pe arhivele regimului a fost aproape
CNSAS-ului se pot schimba în pregătească fiii şi nepoŃii pentru peste tot convulsiv. Ceea ce explică,
funcŃie de noi file la dosar sau de noi Parlamentul European. Publicul este de la o Ńară la alta, fie amânarea lui,
intervenŃii, aceeaşi persoană putând nevoit să se declare mulŃumit cu fie punerea în pagină mai atentă, de
fi exonerată sau acuzată succesiv. execuŃia morală a câtorva victime pildă printr’o desecretizare graduală.
Investit cu rolul de filtru moral al exemplare, dispariŃia lor de pe scena După reunificare, Germania a pus la
aparatului de stat şi al celui public, publică fiind prezentată drept rupere, dispoziŃia celor în cauză şi istoricilor
CNSAS-ului îi lipsesc în mod vădit în cele din urmă, cu trecutul. Teoria
independenŃa, distanŃa şi libertatea Ńapului ispăşitor nu putea fi mai bine  pag. 14

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 14

ExerciŃiu de omenie
Securitatea... pag. 13

arhivele STASI aplicând o strategie Veronica Hrincu


a cercetării atente, de la caz la caz şi
de la o epocă la alta. S-a dorit o „FundaŃia Soroptimist Târgovişte receptivi la nevoile românilor de
confruntare cu trecutul comunist va oferi unor copii din comuna Acasă. Şi dacă putem, cât de puŃin,
lipsită de caracter exploziv şi doljeană Rast, grav afectată în acest de ce să nu oferim ajutorul nostru
dublată de curăŃarea la propriu a an de inundaŃii, o tabără gratuită în celor care îl vor preŃui cu adevărat?
structurilor publice de personajele judeŃul DâmboviŃa, transmite De asemenea, cu această ocazie am
compromise. În ciuda acestor măsuri corespondentul ROMPRES. Banii avut plăcerea de a o cunoaşte pe
pentru prevenirea politizării necesari vor fi obŃinuŃi printr-o Doamna Ana-Maria Bliuc, o
partinice şi a discriminării în numele acŃiune de caritate, Doamna persoană care are aceleaşi intenŃii
dreptăŃii, nu au lipsit scandalurile şi Carmen Vlad, preşedinta Clubului bune, de a-i ajuta pe cei de acasă, ai
dezvăluirile şocante. Sub semnul Soroptimist Târgovişte adresează căror copii au probleme de sănătate.
exclusiv al acestora se va derula mulŃumiri anticipate celor ce vor Apoi, să nu uităm că Doamna Lily
deconspirarea în Ńări precum veni în sprijinul acŃiunii”. Strungaru a colectat anul trecut
Slovenia, Ungaria şi, foarte recent, Pentru cei care vor să citească mai fonduri pentru copiii de la Valea
Polonia. Bulgaria se află abia la multe despre acest proiect, vă ofer Plopului... De asemenea, sunt
început, dar în ciuda întârzierii, care link-ul următor: persoane particulare care trimit
o aseamănă României, a ales http://www.ziarul-dambovita.s1.ro/ acasă bani celor în nevoi... ToŃi care
formula a cărei neaplicări la noi face index.php? au trimis bani ştiu că taxele de
încă posibile şantajul, speculaŃiile şi categoryid=8&p2_articleid=2785 trimitere sunt mari! Deci, intenŃii
calomniile. Astfel, legea dată recent bune sunt de pe mai multe fronturi
de Parlamentul de la Sofia prevede Aşa a început totul, dintr-un imbold – ce-ar fi dacă am începe să ne
publicarea de la bun început a pornit din adâncul inimii – de a grupăm în jurul fundaŃiei create de
listelor integrale cu ofiŃerii, agenŃii, ajuta un grup de copii români, mai Ana-Maria? E doar o sugestie
colaboratorii şi informatorii fostei necăjiŃi decât copiii noştri, care o timidă, care cred că ar avea suportul
poliŃii politice. vară întreagă au locuit în corturi din unora dintre dumneavoastră...
În fine, rămâne întrebarea pe care cauza inundaŃiilor din aprilie… De MulŃumesc din nou, prin
mulŃi dintre noi o formulăm fără să asemenea, din dorinŃa de a susŃine o intermediul revistei ViaŃa
fi primit până acum un răspuns prietenă din România, în acŃiunea ei parohială, pentru generozitatea şi
convingător: de ce nu s’a vrut până nobilă de colectare de fonduri. suportul primit pentru ajutorarea
acum deconspirarea şi de ce se vrea Timpul a fost scurt, dar omenia nu copiilor din comuna Rast.
tocmai acum? Care este raŃiunea se măsoară în zile... Cei care vor să Au contribuit următorii (în ordine
amânării şi care este raŃiunea grabei? ajute te susŃin necondiŃionat, din alfabetică): Ana-Maria Bliuc, Otilia
Avea România nevoie să vină la prima clipă. Astfel, cu sprijinul şi Doru Costache, Carolyn şi Carol
Cotroceni un Traian Băsescu sau s’a Părintelui Doru Costache, am intrat Cruceanu, Mihaela şi Liviu
împlinit un soroc? A fost cineva sau în contact cu oameni cunoscuŃi şi Cruceanu, Veronica şi Laurian
mai curând ceva la originea acestei necunoscuŃi, dar dornici de a ajuta... Hrincu, Adriana şi Sergiu
decizii dintr’o vară care va intra în Am ajuns să-i numesc prieteni pe RomanŃan, Anca şi Dan
biografiile multora ca fiind cea mai cei cu care de obicei doar ne Slimovschi, Lily şi George
caldă şi cea mai rece în acelaşi timp? salutam la biserică; am ajuns să ne Strungaru, Denisa şi Lucian Tita,
Diversitatea celor deconspiraŃi, cunoaştem unii pe alŃii mai bine, Maria şi Mihai Zetea, cu ajutorul
acoperind practic tot spectrul politic ne-am deschis şi am trecut de acea cărora am reuşit să adun suma de
actual, nu poate susŃine teoria unui barieră invizibilă existentă între noi, $340.
complot de partid. MotivaŃia trebuie românii de la Sydney, şi am Şi mulŃumesc lui Dumnezeu că
căutată altundeva. În orizontul celor redevenit ceea ce eram acasă – sunteŃi în preajma noastră!
câtorva luni ce ne mai despart de oameni prietenoşi, sensibili şi
momentul planificat al integrării
noastre în Uniunea Europeană, aflaŃi
rădăcină, adică exact operaŃia care anti-românesc bazat din nefericire
în plină luptă anti-corupŃie care nu a
ar fi trebuit să fie făcută în primii pe date greu de contrazis. Altfel
dat roade, după demonstraŃia
ani de după 1989, nu a mai putut fi spus, timpul originalităŃii
permisivităŃii structurilor de stat
amânată. A rămas ultima dovadă a democraŃiei româneşti post-
făcută odată cu fuga lui Omar
României în faŃa partenerilor ei comuniste, a înlocuirii ideii de
Hayssam, captivi într’un sistem
europeni că este demnă să intre înnoire cu cea (mai veche) a
public dominat de vechi alianŃe şi
într’o familie care funcŃionează reciclării, a expirat. Şi împreună cu
mentalităŃi, incapabili să fim
după alte reguli. Este şi ultimul el un anume fel de a face politică.
coerenŃi în ceea ce priveşte viitorul
argument în faŃa unui subtil lobby Sau cel puŃin aşa ar trebui să fie.
nostru, se pare că atacarea răului la

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 15

De curând, într-o discuŃie avută cu scriitorul Eugen Evu, acesta a afirmat că 5


ar fi mai corect folosirea sintagmei „limba paternă” în locul celei de „limba
maternă”! MotivaŃia lui a fost că „tatăl” fiind capul familiei, filiaŃia paternă
devine cea mai extinsă la entitatea poporală/ naŃională. Deseori întâlnim
exemple care întăresc această supoziŃie. Se zice PATRIE, nu MATRIE!
Capul Bisericii Ortodoxe este un PATRIARH, un părinte, un tată deci. Noi
trăim în PATRIARHAT, nu în matriarhat. Evident, etimologia „matriei” este
aceea de materie (zeiŃa tutelară fiind Geea), PATER fiind cognomen pentru
Părinte-Spirit ceresc, principiu cosmic, care ab origine, este Dumnezeu
Tatăl, creatorul Cerului şi a Pământului, al tuturor văzutelor şi nevăzutelor.

POEZII PENTRU CEI MICI


LIMERICS Edward Lear
(1812-1888), este primul poet
englez care a făcut popular NEA ALECU
acest gen de poezie umoristică
formată dintr-o singură strofă Nea Alecu, nea Alecu,
compusă din 5 rânduri, din care Tunde oaia şi berbecu’!
1,2 şi 5 rimează diferit de 3 şi 4. Şi berbecu’ tot zicea,
Nu mai tunde oaia mea! BISERICA STAVROPOLEOS
Dacă-i dai nas lui Ivan DIN BUCUREŞTI
łi se urcă pe divan Sare cioara din gutui Biserica Stravropoleos a fost construită
Căci Ivan obraznicu’ Tocmai pe căciula lui! în anul 1724, de catre arhimandritul
Mănânca tot praznicu’ Ioanichie, în timpul celei de-a doua
Şi nu dă un ban!
Nea Alecu mânios
domnii în łara Românească a lui
**** Da cu foarfecele jos! Nicolae Mavrocordat (1719-1730).
El de la brâu in jos Născut în satul OstaniŃa în eparhia
Nu mirosea frumos, Iar berbecul furios Pogoniană (Epir, Grecia), Ioanichie a
Căci numitul Manole Dă cu coarnele-n cocoş! venit în łara Românească de la
Mânca mereu fasole mănăstirea Gura, metoc (manastire mai
Şi cocoşul fără vină, mica, subordonata celei principale) al
Fiind un păcătos! Rupe creasta la găină... Mitropoliei Pogoniene. În incinta hanului
*** cu două nivele ce se afla în proprietatea
Având doar patruzeci de kile, lui, Ioanichie a construit actuala
I se spunea łânŃar Vasile Şi găina fără creastă biserică, zidind o mănăstire, ce era
Şi-n loc de mâncare Sparge ouă la fereastră! susŃinută economic de catre han. In
Umbla cu pietre-n buzunare Nea Alecu supărat 1726 stareŃul Ioanichie a fost ales
Ca să nu-l ia vânturile! Toata ziua n-a mâncat! mitropolit al Stavropolei şi exarh al
Ńinutului Caria. Tot de atunci,
mănăstirea pe care a construit-o a fost
- CICĂ ŞI CU DACĂ SE numita Stavropoleos, după numele
PLIMBAU C- vechii mitropolii. Din construcŃia iniŃială
C-O BARCĂ !
PALINDROMUL a incintei mănăstirii şi hanului s-a
DACĂ, DACĂ, NU ERA, păstrat numai biserica, una dintre cele
Este un cuvânt, sau o frază care
CICĂ, CICĂ, SE ÎNECA ! mai reprezentative ctitorii în stil
citită din ambele sensuri îşi
brâncovenesc. Celelalte clădiri ale
pãstrează înŃelesul.
- PE CAP UN CAPAC, complexului sunt rezultatul unui vast
MARIA BEA, CA E BAIRAM ! proiect de restaurare şi construcŃie
PE CAPAC UN AC
AU O NAVA NOUA început în anul 1897 de către
- MUŞCĂ MUSCA SĂ NU NICA MARA - MACIN binecunoscutul arhitect român Ion
Mincu.
MIŞTE, CĂCI DE MIŞCĂ
MUSCA MUŞCĂ !

- CARE CARICATURIST
CARICATURIZEAZĂ O
CARICATURĂ
CARICA-
CARICA-
TURISTICĂ ÎNTR-
ÎNTR-O
CARTE TURISTICĂ CU
design grafic de George Roca

COPERTĂ RUSTICĂ ?

- CEL CE ŞTIE CĂ NU
ŞTIE NIMIC, ŞTIE CU
MULT MAI MULT
DECÂT
CEL CE NU ŞTIE
NIMIC !

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie |


pag. 16

CRONICA EVENIMENTELOR
▌06.08: liturghia sărbătorească ▌14.08: vecernia şi litia dedicate ▌20.08: sfânta liturghie a fost
dedicată schimbării la faŃă a sărbătorii adormirii Maicii urmată de o masă comună
Domnului. Slujba a fost urmată de Domnului. Au slujit părintele dr.
şcoala de duminică. Dra. Dr. Ioan Constantinescu (parohia Sf. ▌27.08: după sfânta liturghie, a
Monique Florescu a susŃinut Dimitrie din Brisbane) şi preotul avut loc şedinŃa Comitetului
programul de iniŃiere în limba paroh parohial
română. Dna. Marika Kalafatis şi
pr. paroh au susŃinut programul de ▌15.08: a doua parte a hramului. ▌04.09: preotul paroh a slujit în
studiu biblic. Seara, preotul paroh a Utrenia şi liturghia dedicate compania părintelui Gavril CreŃa
susŃinut o conferinŃă publică la sărbătorii adormirii Maicii (catedrala mitropolitană din
Arhiepiscopia Greacă a Australiei Domnului. Au slujit părintele Ioan Timişoara). După sfânta liturghie,
(în cadrul programului de cursuri Constantinescu şi preotul paroh. La a avut loc şcoala de duminică. Dra.
despre ortodoxie în slujbă au asistat: Dl. Marius Dr. Monique Florescu a susŃinut
contemporaneitate), cu titlul ‘A Dragolea, consul general al programul de iniŃiere în limba
Traditional Orthodox Viewpoint on României la Sydney; Revd. John română. Dna. Marika Kalafatis şi
Modern Sciences’ Henderson, secretarul general al pr. paroh au susŃinut programul de
Consiliului NaŃional al Bisericilor studiu biblic
▌09.08: a avut loc o acŃiune de din Australia (NCCA); Dna. Debra
curăŃire a bisericii, sălii şi curŃii, Porter, asistenta secretarului
organizată de Comitetul parohial, general şi communications officer
cu sprijinul unui grup de enoriaşi. în cadrul NCCA; părintele Petru-
Dl. Dragoş Tita a montat noul Ilie Petre (parohia Buna-Vestire).
sistem de microfoane al bisericii După sfânta liturghie, a urmat o
masă comună, în cadrul căreia au
▌13.08: prima parte a hramului luat cuvântul Rev. J. Henderson şi
bisericii. Sfânta liturghie a fost Dl. M. Dragolea
slujită de preotul paroh şi de
părintele Kyrillos Zisis
(Arhiepiscopia Greacă), în limbile ▌08.09: liturghia sărbătorească
română, greacă şi engleză. dedicată naşterii Maicii Domnului,
Cântările au fost intonate alternativ la care a asistat părintele Petru-Ilie
de enoriaşii parohiei şi de un grup Petre. Sfânta liturghie a fost urmată
de studenŃi de la Colegiul teologic de o masă comună. Seara, preotul
Grec Ortodox Sfântul Andrei. A paroh a susŃinut un referat cu tema
participat şi o delegaŃie a ‘Lay Theologians and their
comitetului de doamne din cadrul Responsibility in the Church’, în
filialei Sfântul Andrei din cadrul programului de retreat (la
Newcastle. După slujbă a avut loc Stanwell Tops) al studenŃilor
o masă comună, la care a participat Colegiului Teologic Grec Ortodox
şi părintele Leslie Kostoglou Sfântul Andrei
(parohia Sf. Gherasim din
Leichhardt) ▌14.09: liturghia sărbătorească
dedicată înălŃării Sfintei Cruci, la
care a asistat părintele Petru-Ilie
Petre. Sfânta liturghie a fost urmată
de o masă comună

▌17.09: după sfânta liturghie a


avut loc cateheza liturgică

▌18.09: a avut loc slujba de


prohodire a Dnei. Ana Kornia,
membră a parohiei noastre

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 17

▌23.09: botezul micuŃei Maria- Truthfulness in Uncertain Times, ▌13.10: seara, a avut loc prima
Jasmine, fiica Dlui. Ronald-Ştefan organizată de Catholic Institute of conferinŃă publică în limba
Chant şi a Dnei. Lucica Chant Sydney română, din ciclul Serile Sfintei
(membri ai parohiei). Ca naşi au Maria. ConferinŃa a fost susŃinută
participat Dl. Mircea Lăutaru ▌30.09: preotul paroh a participat de preotul paroh şi a avut titlul
(membru al Comitetului parohial) la lucrările conferinŃei Truth and ‘Lectura Bibliei în Biserica
şi Dna. Elvira Lăutaru Truthfulness in Uncertain Times, Ortodoxă’. După conferinŃă a avut
organizată de Catholic Institute of loc o şedinŃă a Comitetului
▌24.09: duminica DreptăŃii Sydney. A prezentat referatul parohial
Sociale, declarată de Consiliul intitulat ‘The Seekers of Truth, the
NaŃional al Bisericilor din Egalitarian Myth and the ▌14.10: liturghia sărbătorească
Australia, a fost serbată şi în Aristocracy of Spirit: Reconnecting dedicată Sfintei Cuvioase
biserica noastră. Au fost rostite Today with Mystical Tradition’ Parascheva, la care a asistat
rugăciuni speciale pentru populaŃia părintele Petru-Ilie Petre (cu
aborigenă a Australiei, iar preotul ▌01.10: după sfânta liturghie, a familia). Sfânta liturghie a fost
paroh a rostit o predică dedicată avut loc şcoala de duminică. urmată de o masă comună. Seara,
acestei zile. După sfânta liturghie, Preotul paroh a prezentat tema Our preotul paroh a susŃinut un referat
a avut loc un picnic în Henley Spiritual Identity (engleză) şi un cu titlul ‘The Hymn Ho
Park. La slujbă şi picnic au comentariu asupra câtorva versuri Monogenēs and the Christological
participat şi Dl. consul general din balada MioriŃa (bilingv) Dilemma of Divine Impassibility’,
Marius Dragolea şi soŃia în cadrul conferinŃei The Reign of
▌05.10: excursia cursanŃilor şcolii Justinian and Theodora
▌27.09: dimineaŃa, a avut loc o de duminică la Opera House şi (Macquarie University)
acŃiune de curăŃire a bisericii, curŃii Luna Park. La invitaŃia de a
şi sălii, la care au luat parte Dnii. participa, adresată celorlalte două
Stavru Kalafatis şi Mihai Zetea, parohii ortodoxe româneşti din
însoŃiŃi de preotul paroh. Seara, Sydney, au răspuns preotul şi Mai multe fotografii din viaŃa
preotul paroh a dat curs invitaŃiei credincioşii parohiei Bunavestire parohiei “Sfânta Maria” din
Sydney, veŃi găsi vizitând site-ul
lansate de Dl. consul general
nostru la:
Marius Dragolea, de a se întâlni –
www.sfmariasydney.com
la sediul Consulatului – cu Dl.
Bogdan Olteanu, preşedintele
Camerei DeputaŃilor a
Parlamentului României. La
întâlnire au mai participat preoŃii
celorlalte parohii ortodoxe şi liderii
asociaŃiilor româneşti din Sydney
▌06-07.10: lucrările de rezugrăvire
▌29.09: seara, preotul paroh, a tavanului bisericii şi turlei,
împreună cu Dl. Consul general, realizate gratuit de o echipă de
Marius Dragolea, şi un grup de meşteri alcătuită din Dnii. Pavel
enoriaşi, au participat la IoniŃă, Mihai Gîtman şi GheorghiŃă
deschiderea conferinŃei Truth and Rotaru

noi şi pe domnul consul general sucuri), fam. pr. Doru Costache


Dezlegare la picnic! Marius Dragolea, împreună cu ($50, bere), fam. Costea ($50),
Denisa Tita soŃia şi alŃi reprezentanŃi ai fam. Diaconu (sucuri), fam.
consulatului. Dumitreasa (bere), fam. Kalafatis
24 septembrie – odată cu sosirea Ca de obicei, s-au găsit oameni (cârnaŃi), fam. Lăutaru (sucuri),
primăverii, a venit şi timpul generoşi care au făcut donaŃii cu fam. Păunescu (bere, vin), d-na
tradiŃionalului picnic organizat în scopul bunei desfăşurări a Dumitra Popescu ($30), d-na Ioana
Henley Park, Enfield. Vremea picnicului. MulŃumim şi pe această Radu ($20), fam. Tiron ($20,
potrivnică nu i-a oprit pe enoriaşii cale celor fără de care organizarea gheaŃă), fam. Vultureanu (bere,
bisericii noastre să participe şi să nu ar fi fost posibilă: sucuri), fam. Zetea (pâine, sucuri,
bucure de atmosfera picnicului. Anonim ($50), fam. Chant (bere, prăjituri).
Am avut plăcerea să-i avem printre

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie |


pag. 18

Hotărâri ale Servicii oferite de


Comitetului biserica Sfânta Maria din Sydney
parohial,
În şedinŃa Comitetului parohial din 27 august 2006, au fost
august-octombrie dezbătute şi aprobate următoarele tarife, pentru slujbe desfăşurate
în biserica noastră:
■ În duminicile în care parohia
organizează Şcoala sau Slujbe Membri înregistraŃi Ne-membri
picnicuri, sfânta liturghie se Botez $ 200 $ 350
încheie la ora 11.30
Cununie $ 250 $ 400
■ Renovarea zugrăvelii
tavanului bisericii şi construirea Înmormântare $ 200 $ 400
unui loc special pentru
aprinderea lumânărilor, lângă De asemenea, în urma re-amenajării sălii adiacente (hall), există
condiŃii decente pentru desfăşurarea unor mese ocazionate de
biserică
diverse slujbe (botezuri, cununii, înmormântări). Astfel, persoanele
■ Crearea unui fond sau familiile interesate pot închiria sala pentru maximum trei ore
permanent, de $ 300, pentru (numai pe timp de zi, cu respectarea condiŃiilor de protejare a sălii
susŃinerea activităŃilor sociale şi bunei vecinătăŃi).
şi educaŃionale ale parohiei
Pentru închirierea sălii, tarifele aprobate sunt:
■ Concretizarea primei etape
în reorganizarea curŃii, prin
Membri înregistraŃi Ne-membri
cimentarea porŃiunii dintre
intrare şi sala adiacentă, cu $ 200 $ 300
pregătire pentru construirea
unei pergole Pentru toate aceste servicii, sumele trebuie achitate (integral)
■ Copiii şi tinerii care urmează înainte de eveniment. Vor fi eliberate chitanŃe pentru toate sumele
cursurile şcolii de duminică vor de mai sus.
primi câte $10 pentru fiecare
excursie (de o zi) organizată
de parohie, la care vor
participa
■ Programul de Crăciun al
parohiei:
Sâmbătă, 23 decembrie
(seara) – Vecernia specială de
Naşterea Domnului
Duminică, 24 decembrie (după
sfânta liturghie) – Moş Crăciun
Prima organizaŃie oficială
împarte cadouri copiilor a parohiilor româneşti
Luni, 25 decembrie – liturghia (aflate sub jurisdicŃia Patriarhiei Române)
sărbătorească de Naşterea
Domnului de la Antipozi
În şedinŃa plenară din 27-28 iunie 2006, Sfântul Sinod al Bisericii
veşti proaste
Ortodoxe Române a hotărât înfiinŃarea Vicariatului Ortodox Român
pentru Australia şi Noua Zeelandă. Sediul organizaŃiei se află la
Anul acesta, parohia Melbourne, iar în funcŃia de vicar administrativ este numit
noastră, nefiind încă
Preacucernicul Părinte Dumitru Coman, parohul bisericii “SfinŃii
înregistrată ca organizaŃie apostoli Petru şi Pavel” din Melbourne.
încorporată, nu a mai obŃinut
Aflată sub jurisdicŃia Patriarhiei Române, parohia Sfânta Maria din
grantul guvernamental
Sydney se integrează de acum înainte în structura administrativă a
pentru care a aplicat.
Vicariatului Ortodox Român pentru Australia şi Noua Zeelandă.

ViaŃa parohială | septembrie - octombrie 2006 |


pag. 19

PENTRU SLAVA LUI DUMNEZEU


■ MulŃumiri tuturor celor care au ■ Dl. John Siokos a donat parohiei, Ana Mănescu au oferit bisericii
participat prin donaŃii şi efort la în memoria mamei sale, Elena aranjamente florale, cu diverse
organizarea meselor comune Siokos, un proiector de imagini, cu ocazii.
prilejuite de hramul bisericii (13-15 ecranul aferent, un laptop şi un
august). VCR, spre uzul Şcolii de duminică ■ Dl. Alexandru Busu a oferit un
şi alte activităŃi sociale. Dl. Dragoş domeniu Internet pentru situl
■ Echipa care a realizat lucrarea de Tita a donat parohiei un computer, oficial al parohiei noastre. Site-ul,
restaurare a sălii adiacente a pentru uzul Şcolii de duminică, iar www.sfmariasydney.com, a fost
continuat prin rezugrăvirea Fam. Laurian şi Veronica Hrincu a reorganizat în colaborare de Dnii.
tavanului şi turlei bisericii. donat un birou pentru computer. Ion Nedelcu şi Alexandru Busu.
MulŃumiri speciale Dlor. Pavel
IoniŃă, Mihai Gîtman şi GheorghiŃă ■ Altarul bisericii a fost împodobit ■ Fam. Vultureanu a donat un set
Rotaru, care au donat materialele cu noi veşminte pentru sfânta masă, de feŃe de masă cu broderie
necesare şi au lucrat gratuit, pentru perdea şi iconostas, prin românească.
slava lui Dumnezeu. Meşterii au generozitatea unui grup de
fost asistaŃi de Dna. Adriana donatori: Anonim, $ 60; Fam. ■ Dna. Dumitra Popescu (Tanti
Rotaru, Fam. Denisa şi Lucian Tita, Chant, $ 20; Fam. Mihai şi Maria Mica) şi Fam. Kalafatis au donat
Fam. Ileana şi LaurenŃiu Păunescu, Costache, $ 60; Fam. Kalafatis, $ prescurile necesare pentru sfânta
şi Dl. Gheorghe Costea. Hrana 60; Dna. Alexandrina Păunescu, $ liturghie.
meşterilor a fost asigurată de 60; Dna. Dumitra Popescu (Tanti
familiile Păunescu şi Tita. Mica), $ 60; Fam. Teodorescu, $
20; Fam. Tiron, $ 60; Fam. Tita, $
■ Dl. Doru Dumitru Slădescu şi 60; Fam. Zetea, $ 60. Lucrarea a
Dna. Cristina Slădescu, care au fost realizată gratuit de către Dna.
realizat pictura bisericii, au Coca (Vasiliki) Schweiger.
procedat la retuşarea unor Materialele au fost transportate din
fragmente de frescă ce au început România de către Dl. Ioan DiŃu.
să se degradeze (din cauza
umezelii). ■ Fam. Bunescu, Fam. Elin şi Dna.

Raftul cu ebook furtunoasă, Nuvele şi schiŃe, Aşa că, faceŃi-vă ceva timp şi
Năpasta, etc., toate textele fiind descărcaŃi e-cărŃile (căci toate au
Ion Nedelcu
http://www.caragiale.net
reproduceri după I. L. Caragiale, acum „e”-uri, mon cher) lui nenea
Opere, ediŃia Al. Rosetti (1959- Iancu, ca mai apoi să găsiŃi ceva
Domnilor şi doamnelor, 1964), după cum ne informează timp să le şi răsfoiŃi – poate aşa ne-
Bine aŃi venit la Caragiale! creatorii sitului. om mai astâmpăra dorul de Ńară.

Dacă vreŃi ceva umor românesc de


calitate, vă invit să vizitaŃi pagina redacŃia:
personală a Domnului Caragiale, pr. dr. Doru Costache
http://www.caragiale.net. Să fiu concepŃie grafică &
mai explicit, este vorba despre un tehnoredactare:
site care are la bază un proiect Ion Nedelcu (FranŃa)
susŃinut de Academia Română,
Ministerul Culturii şi Cultelor şi
de alte multe comitete şi comiŃii.
Acest proiect a fost demarat în
2002, an care a fost declarat „Anul 64 Linthorn Ave,
Croydon Park,
Ion Luca Caragiale”. Sigur, site-ul
NSW 2133.
nu este doar biografic, ci conŃine phone: (02) 9642 02 60
lucrări celebre din opera autorului www.sfmariasydney.com
ca: O scrisoare pierdută, O noapte

ViaŃa parohială septembrie - octombrie 2006 |