PADURILE DE MANGROVE

Mangrovele constituie un amestec de plante, n principal arbuti i

copaci, care se dezvolt n zona de variaie a nivelului mrii din cauza mareei, ntre nivelul fluxului i cel al refluxului. Apar n zona estuarelor, in ape sarate, a caror concentratie se ridica la 35 la mie. Se dezvolt sub form de hiuri dese de arbuti, uneori sub form de arbori de 30 m care sunt ntotdeauna verzi. Ele ocup locurile adpostite de btaia vnturilor, adic golfurile i estuarele linitite. Prezint rdcini adventive n form de catalige cu rol de fixare a arborelui, dar au i rdcini respiratorii. Mangrovele se repartizeaza in zona intertropicala cuprinsa intre Tropicul Racului in emisfera nordica, si Tropicul Capricornului in emisfera sudica, unde temperatura medie este superioara cifrei de 16C.Suprafata totala a mangrovelor este undeva la 172000 Km si este intr-o continua descrestere. Mangrovele sunt amenintate. De aproximativ 25 de ani, 20 la suta din aceste ecosisteme tropicale au fost distruse.

LOCALIZAREA PADURILOR DE MANGROVE

 Majoritatea plantelor nu ar putea tri n asemenea ape srate,

ns pentru mangrove, sarea reprezint un mediu propice de dezvoltare. Rdcinile acestora sunt prevzute cu un tip de filtre care mpiedic ptrunderea srii n tulpin i afectarea acesteia. Apa ce se gsete n rdcina mangrovelor este att de bine filtrat nct devine potabil. Exist ns i alte tipuri de mangrove care permit srii s ptrund n tulpin i o depoziteaz n frunzele mai btrne, care cad la un moment dat. Alte tipuri de mangrove las sarea s le intre prin rdcin, dar o elimin prin anumite glande. Laptele din frunzele arborilor este extrem de toxic la contactul cu ochii, putnd provoca chiar orbire temporar. Totui, folosit cum trebuie, el este un bun tratament pentru iritaii i nepturi.

 Rdcinile lor sunt fixate bine n solul mltinos, ns

se dezvolt la suprafaa apei, acestea conferindu-le minunatele forme. Acestea se aseamn cu nite genunchi ndoii, catalige sau cu nite creste. Aceste plante se reproduc prin semine. Seminele apar cnd un fruct extrem de copt, explodeaz si ies semine, care sunt purtate de caluri pn gsesc un loc potrivit n care s se fixeze. Altele germineaz pe planta mam (lucru nemaintlnit la plante) dup care firicelele se desprind i plutesc sub acea form pe ap, pn gsesc un loc n care s creasc.Nu este un grup taxonomic mai mult fiind un maestec de familii in special Avicenniaceae si Rhizophoraceae.54 de specii in total.

Polenizarea mangrovelor

Difera de la familie la familie: Prin vant la Rhizophora(mangrove rosu) Rhizophora stylosa

 Lilieci si molii la Sonneratia

Sonneratia caseolaris//Adoxophyes templana

 Pasari si fluturi la Bruguiera

Bruguiera sexangula//Hypochrysops narcissus

 Albine (Acanthus, Aegiceras, Avicennia, Excoecaria,

Xylocarpus) Aegiceras corniculatum

Avicennia marina

 Muste de fructe(Nypa)

Nypa fruticans

Drosophila sp.

 Si alte insecte mici la(Ceriops, Kandelia)

Ceriops tagal

Kandelia Candel

Zonarea speciilor de mangrove

Bruguiera gymnorrhiza

Ceriops australis

Rhizophora stylosa Avicennia marina

Toate cresc inspre tarm salinitate inundatia Creste instabilitatea solului Rata de sedimentare

 Mangrovele sunt

repartizate astfel: In Africa: -in Africa de est :Somalia si Mozambic, unde se gasesc mangrove dense si cu inaltimi de 15 metri; -in nord, pe malul Marii Rosii si al Oceanului Indian,cu densitati mai mici si inaltimi de 5 metri.; -in Africa vestica, putem intalni mangrove in Golful Guineei; -Madagascar.

 In Asia, mangrove

intalnim in aprox. toate insulele acestui continent (Indonezia, Malaysia, Myanmar, Bangladesh, India, Filipine, Vietnam)si in Japonia, cel mai mare grup de mangrove din lume aflandu-se in delta Gangelui si a Brahmaputrei(Sundarb ans),Australia si Noua Zeelanda.

 In America de Sud,

mangrovele sunt aproape omniprezente pe coasta de nord a continentului. Ca i n sudul Americii Centrale pn n Ecuador. Unii copaci de mangrove pot depasi peste 30 de metri inaltime n Guyana. In America de Nord, mangrove cresc de-a lungul coastei sudice a Floridei, inclusiv in Parcul National Biscaya.

 In functie de locul unde se dezvolta, se pot deosebi trei

tipuri de mangrove, si anume: -mangrove litorale, ce cresc pe coastele plane, nealimentate cu apa dinspre uscat; -mangrove deltaice, cu extindere mare in delta fluviilor; -mangrove recifale, care cresc in recifele de corali iesite din apa.

Mangrove litorale

Mangrove deltaice

Mangrove recifale

Sudarbans este cea mai mare padure de mangrove din lume si se intinde pe teritoriul Indiei si Bangladeshului, acoperind 56 insule.

Sudarbans s-a format pe sedimentele depuse de fluviile Gange si Brahmaputra, fiind considerata o parte componenta a deltei din bazinul Bengalului. Climatul este in principal tropical maritim presupunand foarte multe precipitatii, mai ales in timpul musonului care bate din luna mai pana in octombrie. Cei 38.000 km patrati de padure sunt fragmentati prin mii de cursuri serpuite de apa, rauri, golfuri si estuare. Intreg teritoriul este inundat in timpul mareelor de primavara, instalandu-se un peisaj similar celui lacustru. Locul adaposteste numeroase specii de pasari, mamifere, insecte, reptile si pesti.

Flora si fauna reprezentativa a mangrovelor Se stiu in jur de 54 de specii de plante si numeroase specii de animale si pasari.Dintre acestea enumaram: Haliastur indus( india)

 Haliaeetus leucogaster

 Macroglossus minimus

 Nasalis larvatus(maimuta nasoasa)

 Macaca fascicularis(macacul cu coada lunga) in Filipine

 Crocodylus porosus(crocodilul de estuar)

 Varanus prasinus

 Uca sp(crabi filtratori)

 Periophthalmodon schlosser

 Periophthalmus si-a dezvoltat si o capacitate unica in lumea

vietatilor acvatice, aceea de a respira prin piele, asemenea batracienilor. Acest sistem are insa si un impediment, acela ca pielea animalului ar trebui sa fie in permanenta umeda, limitandu-i zona de actiune la regiunile mlastinoase. O alta forma de adaptare la viata amfibiana o reprezinta conformatia branhiilor. Aceste actioneaza asemenea unor tuburi de oxigen, pe care periophthalmus le umple cu apa, fapt ce ii permite sa respire timp indelungat in afara lacurilor. Desi nu depaseste 15 centimetri lungime, pestele-catarator este un carnivor convins, dieta sa fiind constituita din crabi minuscului, insecte si artropode, pe care le vaneaza, in cea mai mare parte, atunci cand se afla pe uscat. Atunci cand se simte amenintat, periophthalmus alearga cu o viteza incredibila spre locurile care abunda in namol, scufundandu-se in acesta cu aceeasi rapiditate cu care isi vaneaza prada. Chiar si acoperiti complet de mal, pestii din aceasta specie pastreaza o cantitate mica de aer care le permite sa respire chiar si in conditiile unei cantitati extrem de reduse de oxigen.

 Lepidosiren paradoxa

Neoceratodus forster

 Periophthalmus novemradiatus

Periophthalmus argentilineatus

 Megalops atlanticus(tarpon)

 Sciaenops ocellatus

 Opheodrys aestivus carinatus

Nerodia clarkii compressicauda(sarpe de apa)

 Malaclemys terrapin macrospilota

 Testoasa aligator

 Mephitis mephitis(sconcsul dungat)

 Lynx rufus

 Thalassina anomala(homarul de namol)

 Pteropus tonganus(vulpea zburatoare)

 Tigrul bengalez(Panthera tigris)

 Jaguarul(Panthera onca)

 Eleutherodactylus diastema

 Avicennia marina

Lumnitzera littorea

 Pemphis acidula

Xylocarpus moluccensis

 Bruguiera parviflora

Bruguiera cylindrica

 Muschiul spaniol(lichen)

bromeliads

 Tipuri de mangrove

Rosu (Rhizophora mangle)

 Negru(Avicennia germinans)

 Alb(Laguncularia racemosa)

 Ciclul reproductiv al mangrovelor

Eliberarea samantei si caderea in apa

Initial plutesete orizontal ajungand un nou mediu pentru a se dezvolta

Ajunsa la noul mediu se roteste si prinde radacini