~

~ ~
L!i(IItac..
c
-
""
r-
)>
<n
.,.,
_,
z
-1
)>
<n
n
""
"
-1
c
""
)><
TILCUIREA EPISTOLEI iNTii CATRE CORLNTEN1
SFINTUL TEOFILACT AL BULGARIEI SI A EPISTOLEl A DOUA cATRE CORINTEN1
'
I I
~
tTj
~
~
~
t.O
~
~
;;
-
''
''
A
TILCUIREA
A A -
EPISTOLEI INTII CATRE CORINTENI
SIA
EPISTOLEI A DOUA CATRE CORINTENI
A SLAVITULUI SI PREA-LAUDATULUI APOSTOL PAVEL
de
Sfintul Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei
tiilmii9itii din elina vedhe in ce'a nouii
cu felurite de ciitre
Nicodim Aghioritul',
Indreptarea tiilmiicirii notele editiei:
Florin Stuparu
Tip3rita cu binecuvintarea
Prea Sfinfitului Piirinte Galaction,
Episcopul Alexandriei Teleormanuhii
Editura Cartea Ortodoxa
2005
COLECTIA TILCUIRI LA SFINT A SCRIPTURA
, .
Coperta: Mona Velciov
Editia de fata reproduce traducerea
:Mitropolitului V eniamin Costache,
tiparita de Mitropolia Ia 1904.
Editura Sophia, pentru prezenta editie
Descrierea C1P a Bibliotecii Nationale a Rornaniei
THEOPHYLACT, arhiepiscop de Ohrida, st.
Tilcuirea Epistolei intii ciltre Corinteni 'i a a ciitr_e
Corintenil Fericiml Teofilact, arhiepiscopul Bulgarte1; ed. !ngnJ Flann Stuparu. -
Ed. a 2-a- Bucure,ti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxa, 2005
. ISBN 973-7623-13'4
ISBN 973-7891-35-X
I. Stuparu, Florin (ed. ,t.)
252:281.5
227.2/.3.07
i
I
i
A
TILCUIREA
A A -
EPISTOLEI INTII CATRE CORINTENI
A SLA VITULUI SI PREA-LAUDATULUI APOSTOL PAVEL
de
Sfintul Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei
tiilmiicitii din elina veche in cea nouii
impodobitii cu felurite insemniiri de ciitre
Nicodim Aghioritul
Pricina epistolei intii catre Corintenil,
dupa Hrisostom, Teodorit, Teofilacti Icumenie
2
Corintul este o mare cetate a Peloponezului, cu multi locuitori, afl1ndu-se
aproape de locul ce se Examilion. Si era lntru acea vreme plina de bo-
gatie, de intelepciune de multe alte bunata)i. Apostolul Pavel a piitimit multe
lntru aceastii cetate, pentru ca acolo, aratindu-i-Se lui, Domnul Hristos i-a zis:
,Nu te teme, ci nu tacea! Pentru di Eu sint cu tine, nimeni nu va
pune'mina asupra ta ca sii-)i faca diu. Caci am multriorod in cetatea aceasta"
(Fapte 18:9, 10). Deci diavolul, viiz!nd ca aceasta cetate mare cu multi
locuitori tinea adeviirata credinta a lui Hristos, a lmpiir)it pe

ce se
aflau !ritr-lnsa. Si unii s-au hirotonit de sine lnvatiitori lnvii)au, ruplnd noro-
dul!n doua: unii mergeau Ia oarecari din aceia lnvatau, socotindu-i pe ei mai
lntelep)i avlnd puterea de a-i lnvata mai decit Pavel; iar altii
mergeau la ceilal)i, socotindu-i pe ei mai bogati mai puternici a-i apiira a-i
oc!rmui mai bine; oclrmuiau Biserica Corintului, lntrec!ndu-se unul asu-
pra altuia. Deci acesta era eel dint!i rau al cetatii. AI doilea era ca unul dintre
Corinteni se impreuna cu maica sa vitrega, nu numai cii nu era !n-
fruntat de catre ceilal)i, dar tulbura norodul se m!ridrea intru intelepciunea
cea din afara
4
lar al treilea rau era ca unii din Corinteni, care se ariitau oare-
cum mai decit ceilal)i, biruindu-se de lacomia plntecelui, mlncau
1
Ia antinte d'i epistola aceasta, dupa rlnduiala, este a treia scris5. de fericitul Pavel - pre
cum zice Teodorit in precuv'intare<1 epistolelor Apostolului. Ea. unneazil dupa cea dintii cea
de a doua c5.tre Tesaloniceni. Aceasta epistoH\- dupa Meletie- s-a scris in anul22 dupa inill-
tarea Domnului (tomul I al istoriei (n. aut., Cuviosul Nicodim Aghioritul)
' Episcop de Trica, pe Ia anul 990. (n. m.)
3
Scriu Ci1 nuljuscuH'i cuvintul ca sa ar5.t d'i el un neam oSebit, alcfituit
din Cei botezati din toate celelalte neamuri. Acesta e norodul eel nou al lui Dumnezeu, nmil
Israil, de vreme ce Iudeii au pierdut aceasta vrednicie, atunci cind -s-au.lepiidat de Hris-
tos-Dumnezeu. (n. m.) ,.,_
4
intelepciunea ltlmeasd'i, tropeascii, ce se arata prin mijlocirea :fapturilor. Aceasta e
ciunea eel or din afara Bisericii, a celor care -nu se .. de intelepciWlei:l cea ,din lihm-
tro", cea duhovnicensdi a lui Dunmezeu, sinf,JUml cu adeviimt intelept. Despre aceasta piiruta in-
lelepciune din afarii, care cuprinde toatii fiinfa omeneascii, va spwle Apostolul este ,nebu-
rlle" ,uriciune'' inaintea lui Dumnezeu, cilci nu duce la Dumnezeu, adidila rnlntuire. (n. rn.)
7
J
carnurile pe care Elinii' le jertfeau idolilor mlnclndu-le In liiuntrul
lor, li viitarnau pe cei multi. Iar altii pricindu-se unul cu altul pentru
bani, se judecau Ia judeciitorii cei din afarii. altii, mlnclnd singuri prin bise-
rici, nu diideau siiracilor din bucate. altii se mlndreau cu darurile
lor, li demimau pe cei ce aveau alte daruri li pizmuiau.pe cei ce griiiau In
limbi osebite. Inca In dogma despre lnviere, ziclnd ca nu se
scoaUi din morti trupul acesta ce moare. Iar altii dintre pentru lnfrlnare,
lasau femeile. Altii, capetele netunse sau nerase, umblau cu plete,
ca filosofii ( cinici). Deci, toate relele acestea atundu-se In Corint, Co-
rintenii au scris ciitre Pavel, prin Stefanas, Fortuna! Ahaic, doar despre
nuntii despre feciorie, liis'indu-le pe celelalte. Rilspunzlnd, Apostolulle scrie
aceastii epistolii lnvatii nu numai pentru cele scrise de ei, ci pentru cele
ce nu au scris, fiindcii toate le aflase cu de-amanuntul de Ia familia Hlois din
Corint. Deci riiul.cel mai mare a! lor era ca aveau dezbiniiri prigoniri In Bi-
sericii, acest lucru urma tot din mlndria trufia lor, din care li se piirea cii
lnvatii mai !nalt declt ceila]ti. De aceea Pavel mai lntli.mlndria o doboara
6
5
Prin ,Elini", se lnteleg aici to\i din !rnpiirillia roman!!, mo!lenitoare a aceleia
elenistice interneiatil de Alexandro Machidon, care cuprindea aproape intreaga lume. (n. m.)
.
6
Baga de seama ca. Pavel avea douazeci de ani in slujba propovilduirii evangheliei cind
scria epistola aceasta ci:Jtre Corinteni - dupa Hrisostom, ce zice: ,Intru s001\cie eti? Ci nu tn-
tru atita in citii era Pavel, care cercat i in foamete, i rn sete; i in goHitate. Oici nu a pllti-
mit aceasta intr-a zi, ci.neincetat o suferea. De unde e aratat? Auzi-1 peel inSUi zicind: Pirm
acurn flilminzim, !nsetibn goi slntern>> (I Corinteni 4:11) 0, miunne! At!til slava av1nd,
at!tea suferea, a! douilzecelea an av1nd lntru propovilduire clnd scria acestea!" (Cuvintul 28 Ia
Epistola cillre Evrei). (n. aut.)
8
"'
TiLCUIRE LA EPISTOLA iNTii
CATRE CORINTENI
CAPITOLULI
Pavel, chemat Apostol
Vezi- o, cititorule! -lnceputul epistolei acesteia, cum Apostolul!ndatii ii
pe lnviitiitorii mlndri din Corint. Zice: Eu, slnt
chemat. de Dumnezeu sii fiu adidi trim is. nu a111 aflat, nici nu am
luat numele acesta cu lntelepciunea mea, ci de Ia Hristos slnt trimis ca sii In-
vat; nu m-am hirotonisit de sine-mi dasciil, precum slnt cei ce vii lnvatii
pe VOl. .
allui Iisus Hristos,
Hristos - zice - este inviitiitorul tuturor. atunci, cum voi Corintenii li
lnsemnati li faceti lnviitiitori ai votri pe oameni? ' '
prin voia lui Dumnezeu,
}
. Dumnezeu m-a chemat spre a fi Apostol nu doar cii fi fost vred-
ruc, cii aa a voit. aceea m-a chemat m-a trimis, ca sii fiu Apos-
tol I mvatator al vostru. DeCJ, cum alegeji voi alji lnvatatori mai lntli declt pe
ll!me? slnteti potrivnici lui Dumnezeu, Cate cu voiaSa m-a
I m-a tr1m1s? . -
Ia aminte ca aici prepozijia ,prin" se zice Ia TatiU nu numai Ia Fiul
cum Arienii, cll!e socotesc ciiFiul nu este de o fiintii ci :taptura:
fa Evanghehstul loan a legat aceasta prepozitie de Fiul, zidnd cii
,pnntr-Insul toate s-au flicut" (loan 1:3).
9
ifratele Sosten,
Cugetind smerit, fericitul Pavel aici cu pe Sosten, eel mai
prejos declt el
7
$i face aceasta ca sa-i pe Corinteni, care-i de-
raimau pe top, socotindu-i mai prejos declt ei.
2 Bisericii lui Dumnezeu care este in Corint,
Scrlind aici Pavel: Eu Sosten (zicem) Biser!cii lui Dumnezeu din Corint
sa fie ei har pace!- e ca cum le-ar zice: Biserica voastrii, fratilor, este Bi-
serica lui Dumnezeu! Atunci - zice - cum aveti voi aparatori inain-
te-statatori dintre oameni? $i, daca sinteti ,Biserica", adica ,adunare", negre-
trebuie sa fi\i uniti, pentru ca numele Bisericii nu este nume de despaf!ire
de dezbinare, ci de unire impreunii-gliisuire."
celor intru Hristos lis us,
Zice: Fratilor, voi nu v-a!i sfintit cu numele oarecarui om, ci cu numele lui
Iisus Hristos. Cum insa in ce chip v-ati sfintit? Prin Sfintul Botez, iar nu
prin intelepciunea ori bogatia intru care va raliti.
celor chema(i sfin(i,
Zice:. Iar aceasta -, a crede voi, Corintenii, in Hristos - nu este isprava
voastra, fiindca nu ati venit Ia credinta lui Hristos de sine-vii, ci fiind chemati
de Dumnezeu. Credinta pe care o aveti are inceputulla Dumnezeu, caci, de
nu v-ar fi chemat El, voi nu ati fi crezut. Pentru aceasta zicea Apostolul
Efesenilor, scriind: ,In dar sinteti mintuiti, prin credinta; aceasta nu de Ia
sine-va; darul e alluiDumnezeu" (Ejeseni 2:5).
. . .
impreunii cu fo(i cei ce cheama numele Domnului .ftostru Iisus Hi'istos
Zice: Nu ni.lmai voua, Corintenilor, vii dorim sa aveti. har pace, ci tu-
turor acelora care cheamii numele lui Hristos
9
:
7
Acest Sosien fusese mai :mai-y al sinagogii a crezut in Hristos, Ia fel ca Crisp,
arhisinagogul._ .;a-- frinddi (proconsulul) All.aiei; Galion, ii izgonise de Ia divan pe
ludeii care il aduseser:l la dins,ul pe -pavel_ - acetia, neavind _norocul sil-l pe Pavel, 1-au
prins peacest Sosten i I .;.au biitut inaintea divanului (tribunalului) cape un a1 Apostolu-
lui. (Vezi Ia capitolul.l8, stih 17, e,l.Faptelor 1i la tilcuirea lui lcumenie de acolo.) (n. aut.)
8
Jar Core:si Zice cifBisericabii Dumnezelrsint sfinpi tei chemap, ori
celor chetnati la sfintenie. Hrisostomzice. _c.:1 ,numele Bisericii nume
4e desparpre, ci de unirqi de impreunll-gliisuire" ( cuvfnnd intf.i la epistola aceasta). (n. aut.)
9
Inca Tecidorit zice: ,li chemafi sfinP,}> cil eel care au creZ.Ut
din toata hnne; inviitlndu-i cii t(Jti cei ce au crezut ln mintuitoarea propovadriire se ci.Ivine a fi
10
in tot locul; al nostru, # allor/
0
Aici, Pavel de de pretutindeni, ca sa arate ca to\i s!nt o
Biserica, in orice loc, sau cetate sau tara s-ar afla. Si atunci - [pare a zice) -
cum de sinteti dezbinati voi, Corintenii, intr-una cetate aflindu-va?
$i a adaugat zicerea ,a! nostru" -legatii de ce a zis mai sus: ,celor
ce cheamii numele Domnu!ui nostru Iisus Hristos" - din pricina acelui ,in tot
locul" pus Ia mijloc. a repetat zicerea ,a! nostru" - adica Domnului
nostru, all or al tuturor eel or ce cheama numele Lui - ca sa arate ca Dam-
nul este stapin a! tuturor De aceea, aces! ,a! nostru" nu se
cu ,locul'', ci cu zicerea ,Domnului". Unii insa, unind pe acest ,al nos-
tru" cu ,locul", inteleg zicerea ,in tot Jocul: ori a! nostru, ori a! lor, adica
in orice loc in ne aflam_ i noi, i ei."
3 har fie vouil #pace de Ia Dumnezeu-Pilrintele nostru
Ia Domnul lisus Hristos!
Toata noima, de Ia inceputul epistolei pina aici, este o salutare se
,Eu, Pavel, chemat Apostol a! lui Iisus Hristos, fratele Sosten zicem
Bisericii lui Dumnezeu care este ln Corint- celor sfintiti ln Hristos Iisus che-
mati sfinp, 1mpreuna tuturor eel or ce cheamii 'nomnului nostru' Iisus
Hristos 1n tot locul, al nostru, a! lor - sa fie voua har pace de Ia Dumne-
zeu-Piirintele nostru de Ia Iisus Hristos!" Ca cum le-ar zice: Vii uram sa
va bucurati! harul pacea sint de Ia Dumnezeu, pentru ca mai ina-
inte, fiind noi potrivnici lui Dumnezeu, prin darul Lui ne-am
impacat. Si zice: Iar acum, fiindca aveti dezbiniiri intre voi, rog pe Domnul sa
ramina amindoua acestea intru voi, Corintenii, ca sa nu cadeti nici din darul
lui Dumnezeu, nici din pacea Lui. Deci - zice - cum vii afierositi pe sine-vii
oamenilor ciiutati sa aveti harul buna-placere a unuia, sau sa aveti pacea
altuia, induplecindu-va lor ca unor lnvatatori?
4Mulfumesc
In toate epistolele sale, Apostolul ne invata sa fim multumitori lui Dum-
nezeu. Aici insii intrebuinteaza multumirea mai potrivit mai cu buna vreme,
uniti intr-a cugetare, de vreme ce se alcatuiesc lmpreuna lntru un trup al StAplnului Hristos."
(n. aut.)
10
Intru alte izvoade [rnanuscrise, n. m.] se scrie: .. allor, alnostru". ,Si insemneaza
ca dumnezeiescul Apostol unneaza aici chip saritor, iar cuvintele lui vin in chip curg3tor
( ... ) lmpreuna cu to-p cei ce chearna in tot locul numele lui Iisus Hristos, Do,mnul i al nostm,
allor" - precum zice mai jos Teofilact. (n. aut.)
I I
j
I
I
fiinddi multumirea se face pentru darul primit de cineva. Iar darul nu este da-
torie, nici plata, aceasta dobora mlndria Corintenilor.
L>unonezeuluinoeu
Din multa iubire ce o are clitre Dumnezeu, Pavel nu-
mindu-L ,al sliu" pe Dumnezeul eel de al oamenilor al tuturor
flipturilor.
11
totdeauna pentru voi pentru darullui L>umnezeu,
Cu aceste" cuvinte, Pavel 1i lnvatli pe Corinteni sli mlirturiseascli harul lui
Dumnezeu; iar nu isprlivile lor. Clici - zice - multumesc pentru darul lui
Dumnezeu, iar nu pentru faptele voastre.
dat vouii in Hristos Iisus.
Zice: Multumesc lui Dumnezeu pentru harul ,dat vouli In Hristos Iisus",
adicli prin Hristos Iisus, iar nu prin cutare sau cutare om. Drept aceea,pentiu
ce voi, Corintenilor, Juati aminte la oarecari oameni, nu luati aminte doar la
Iisus Hristos, prin Care vi s-a dat darul?
5 Ciici intru L>insul v-a(i imbogii(it deplin intru toate,
Zicerea ,lntru Dlnsul" e In loc de: ,prin Iisus Hristos", adica: Multumesc
lui Dumnezeu pentru eli v-ati lmbogiitit nu ori9).1m, ci cu dumnezeiasca bogli-
tie diiruire de tot felul; pe llngli acestea, pentru cii v-ati lmboglitit nu prin
altul oarecare, ci prin Fiul lui Dumnezeu eel unul nlisc.ut. deci,
cum puteti voi acum sa vii ariitati nemultumitori lui Hristos, aleglndu-vli ca.ln-
viijiitori oameni?
intru tot cuvintul intru toatd cunotin(a. . .
Clici este cuvlnt flirii ca atunci clnd cineva zice cuvinte
multe, dar f"arli noime (adicli lntelegeri) vrednice de cuvillt. Este lnsli
tintli f"arli cuvlnt, ca atunci clnd .ciileva ln!elege noime lnalte, lnsli nu are
cuvinte ca sale poatli talmlici altora. Voi lnsli- zice- aveti cuvlnt; i cu-
11
Vezi desprezicerea ,multumesc Dunmezeului meu" In tilcuirea la Romant1:8 i in
subinsenmarea acesteia. (n. aut.)
12
dumnezeiascli
12
, lnclt puteti sa lntelegeti noime mari lnalte, tiilmii-
cindu-le prin cuvlnt tuturor.
6 Astfel, miirturia lui Hristos s-a adeverit intru voi,
Zicerea ,astfel" se lntelege aici In loc de: ,prin care", adicli: Prin acestea-
prin cuvlnt i prin cunotinta cu care v-ati lmboglitit - s-a adeverit lntru voi
mlirturia, adicii propovliduirea lui Hristos.
13
Ciici - zice - nu ati primit propo-
viiduirea credintei prin mtelepciunea cea din afarii, ci prin minunile i prin da-
rurile dunovniceti de care v-ati lnvrednicit.
7 incit nu sfntqi lipsip de nici un dar,
Cu dreptate s-ar nedumeri cineva i ar zice: Dar, dacli etau nelipsiti de da-
rurile Sfintului Duh, cum se face eli, mai jos, Apostolulli va numi ,tiupeti"
pe Corinteni? La aceastli nedumerire s-ar putea rlispunde eli nu toti Corintenii
erau duhovniceti, i nici toti trupeti. Astfel, Pavel spune cele de acum pentru
cei duhovniceti, iar cele zise mai lncolo slot pentru cei Ori poate ci-
neva ar zice i eli la lnceput, atunci clnd au primit credinta, toji Corintenii lua-
serli darurile Sfintului Duh, dar In urmli, lenevindu-se, au ajuns sa vietuiascli
dupli trup, iar nu dupli Duh.
12
Jar Fotie zice ca, prin ,.cuVint", se intelege aici acela proorocesc, i poate prin aceasta
se arata col Corintenii se imbogilP,sera cu vorbirea in toate Jimbile (cilci danuile lirnbilor priso-
seau intru precum se vede in multe capitole ale epistolei acesteia). Jar prin ,cunotin-
jii", se inje1ege 1tiinta intru Si vezi ti1cuirea zicerii: ;,Deji sint prost cu cuvintul, dar
nu cu CUDD!linja" (2 Corinteni 11:6), in subinsemnare. (n aut.)
13
Jar Fotie a inteles zicerea ,astfel" ca pricinuitoare, adicii: E ariitat di imbogRtit cu
cuvintu1 !i cu cnnoi!inta din faptul eli s.-a intiirit intru voi propovMuirea credintei in Hristos.
Fotie zice di ,marturia lui HristO$" este ori Patima Lui cea de bunii voie min.tu
itoare, ori doar inomenirea Cuvintului pentru noi, ori hand darul minunilor de care se il11bo-
giif.isera Corintenii, dici acestea erau trukturie a credintei in Hristos a dwnnezeirii mibirii
Lui. Zice: De vreme ce aceste daruri se aflii bogate adev'3rate intru voi, bine am zis ca
sinteti imbogiititi cu toete cuvintele caci cuvintul emu parte din
darurile Duhului, precum zice insusi Pavel: ,Unuia, prin Duhul, Se dii cuvint de intelepciune,
iar altuia cuvint de cunojtinjli, dupA acela1i Dub"' (1 Corinteni 12:8).
Jar Teodorit, intr-un glas cu Teofilact, ,marturisire a lui Hristos" propovtiduirea,
fiindcii cei ce propov3duiesc mibturisesc intrun chip_ oarecare. Caci Pavel zice aa, scri#ld lui
Timotei: ,Marturisesc drept aceea inaintea lui Dumnezeu, Celui ce inviaid morjii" (1 Timotei
6:13). Si Dotnnu1 zicea: ,Si se va propovadui evanghelia aceasta a lmpiiriijiei la toate neamu-
rile, spre rnarturia lor" (Nfatei 24:14). Jar ,,adeverirea miirturisirii" numete lucrarea rninuni-
lor, cilci prin ace1ea se dovedea adevarul propovilduirli evangheliei. (It aut.)
13
ariltarea Domnului nostru lisus Hristos,
Aici, Pavel!i !nspaim!nta, fiindca le aduce aminte de a doua venire a M!n-
tuitorului, caci pe aceasta o ,aratare". E ca cum le-ar zice: Deci,
daca Hristos urmeaza sa vina ca sa va judece, cum de aveti voi apaditori 1n-
vatat0ri pe altii? Pe llnga aceasta, Apostolul arata faptul ca cineva,f[:\'buie sa
aibli, !mpreuna cu darurile celelalte fapte bune; pentru ca in
ziua Judecatii, darurile nu-i vor folosi aceluia, daca el nu va avea via!a imbu-
natatita. $i, zicind: ,aratarea Domnului", face vadit ca acum Domnul este
d6 dar Se ascunde nu Se vede, iaratunci Se vaarata Apostolul zi-
cea despre aceasta in alta parte: ,Viafa voastra s-a ascuns !mpreuna cu Hris-
tos intru Dumnezeu. Iar cind Se va arata Hristos, viata voastra, atunci voi vii
veti arata intru slava !mpreuna cu EI"(Coloseni 3:3).
8 Cpre vii va f fntilri pe voi pfnlfn
nevinovafi fn ziua Domnului nostru lis us Hristos.
Zic!nd aici: ,Domnul vii va intari pe voi", Pavel arata ca cei din Corint se
clatinau; iar amintind de ,nevinovatie", el arata ca erau lnvinovatirilor.
Intru aceasta epistola, Apostolul arata numele Domnului Iisus Hristos mai
mult decit !ntru celelalte, ca, prin aceasta, sa le adudl aminte Corintenilor cu a
Carui mijlocire s-au mintuit cu a:! Carui nume se numesc, fiindca se numeau
de Ia numele lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, iar nu de Ia vreun nu-
me de oameni.
9 Credincios este Dumnezeu, prin Care afi fost chemafi
spre Fiului Sau, a lui lisus Hristos, Domnul nostru.
Zice: Adevarat este Dumnezeu! Iar dad\ este Dumnezeu adevarat- ne-a
chemat pe noi, spre Fiului Sau, adica pentru ca sa ne
slaveasca lmpreuna cu Fiul Sau !nttu imparatia Sa
14
- atunci e aratatdi va im-
plini cu fapta lucrul pe care 1-a ragaduit! ,Ali fast chemati" - zice - de
Dumnezeu nu ati venit de sine-va Ia D!nsul! cum de vii mindfiti
acum, ca cum 'chemarea aceasta a lui Durrinezeu ar fi isprava voaslia? (lit
aminte ca, aici, acest ,prin Care" s-a zis mai descoperit pentru Tatal, vezi Ia
stihul I de mai sus.)
10 Roguwl dar pe voi,fra{ilor,
fntru nuinele Domnului nostru lisus Hristos,
14
Iar Teodorit, prin a Fiului" intelege in.fierea. (n. aut.)
14
Fiindca are sa vorbeasca Corintenilor in chip mai !nfruntator, dumnezeies-
cul Apostol apuca mai lnainte aici roaga ,intru Iisus Hristos". Nu e destul
- zice - a va ruga eu singur, fratilor, ci iau !mpreuna cu mine, ca mijlocitor,
numele Domnului Hristos, de Ia care vii numi!i Voi insa ati qcarit
numele Lui ati ales a va numi de Ia numiri de oameni. numele lui
Hristos sa vii fadl sa vii !nduplecati sa va supuneti cuviqtelor mele.
ca to(i sa vorbi(i Ia fel i sa nu fie dezbinilri fntre voi,
$i care este- zice - rugamintea mea? Sa fiti to!i intr-a glasuire sa nu
aveti intre voi dezbinari. Caci se vede ca, dintr-unul, tot lucrul ce se
dezbina se face 1pulte; ce folos este a se face multe din una, acestea fiind
nefmplinite, scurtate pe lingii acestea, pierzind pe ace] unul? Aici,
Apostolul anumit !nvederat ,dezbinari" pe acelea ce se raceau intre Corinteni,
aratind astfel ca ei se aflau int-o stare ticaloasa.
ci sii fifi fntemeiafi intr-un gind intr-o fn(elegere.
Fiindca, mai sus, i-a !ndemnat sa zica toti lucru, ca sa nu soco-
teasca ei ca le spune sa se uneasca doar In vorbe, Pavelle zice aici sa aiba uni-
re cu minte, adica sa cugete Ia fel. $i, fiindca unii cugetau Ia fel pentru
un lucru, iar altii pentru altul, el adauga sa fie ,!ntemeiati intr-un g!nd", adi-
ca sa cugete sa gindeasca !mpreuna despre toate h.icrufile. lnsa, pen-
tru di multi se unesc dupa 1ntelegere, dar slnt osebi!i dupa socotinta - de pil-
da, cind au credinta, dar nu au dragoste !ntre
atunci ei g!ndesc lucruri s!nt uniti dupii g!nd, dar se despart dupa
socotinta - de aceea dupa ce le-a zis sa fie lntemeiati !ntru
gind, Pavel a adaugat: cu socotintii", pentru a nu se despiir!i nici
dupa credinta, nici dupa socotinta.
11 Cdd mi s-a ariitat despre 1oi, fra(ii mei, de ciitre cei ai lui Inois,
Ca sa nu tagaduiasca Corintenii vinovatiile acestea, Pavel aduce aici mar-
turii. $i, ca sa nu se spuna ca martori de Ia el !i nu-
,Hlois" fiind o familie In Corint din care erau cei ce-i vestisera acestea.
($i le zice Corintenilor ,frati", cu toate cii dici, chiar dacii
cuiva ar fi aratata, nu este oprit a numi cineva pe acela ,frate" al sau.) Dar nu
a spus chiar numele ace] ora care 11 vestisera, ci a zis numai familia din care se
triigeau, ca sa nu-i faca pe Corinteni lor.
ca intre voi sint nefn(elegeri.
15
-l
!
pentru a doborl mlndria C0fintenilor ca botezau pentru ca' b t I
T
- d b o ezu este mare
ama, ar a oteza cmeva nu e lucru mare.
15 ca sa nu zica cineva cit am botezat lntru numele meu.
Pavel nu zice aici ca cei din Corint spun acest lucru ci zice Ma' te
cumva cres d . mcanu
'. em $1 mamte-sponnd, sa ajunga raul 'i Ia aceasta Ca'ct' d ,
acum cmdbot - 't 'd . ' , aca
' . ni$ e oamem e rmd $1 prea-mici s-a fiicut eres $i dezbina-

dacfia a$ fi ?otezat eu, propovaduitorul $i Apostolul - s-ar fi sculat

a e unn $1 ar I zts ca botez pe oameni lntru numele nien i t
le lui Hristos ar nu m ru nume-
16 Am mai botezat casa lui Stefanas;
M Adica: botezat familia $i p,e toti cei ce se aflau In casa lui Stefanas
are $1 vesttt era acesta In Corint.
9

afara de nu sa .fi botezat pe altcineva.
Atlt nu-mi e dorit a boteza, lnclt nici nu-mi aduc amlnte daca
am o ezat pe altcmeva afara de casa lui Stefanas . d . . . . .
Atunci voi de ce va fiiliti lntru faptul ca botezati? $1 e cet mat sus numtlt.
..
(Fapte/e Apostolilor 18:8). De asemenea F, t
1
.
ca era Machidonean !i !mpreunii can , ;P e le ,(m capttolul 19:29) pomenesqi de Gaius
,n-am botezatpe nici unul din -. Ca o: cu Insii- fiindcii Pavel scrie_aici hotaritor cii
' vat, onntellll :mra numai pe c G . , '
!i acest Gaius ar fi fast Corinte a!
1
. ' nsp 11pe atus -unueaza ca
acest Gaius era COrintean, mar:se dpecttl de care scriu Faptele. Iai" cum ca.
" b wti" w - e ave.., scrund ciitre Romani din c -. t v-
pe voi Gaius, gazda mea a bisericii toate" . : : -
3
na-martunsejte aceasta !i lnteleptul Teod 't 16.23) .. 1111preu-
Pavel. (n. aut.) on ' m precuvmtarea Ia t.Ilcmrea epistolelor lui
I9 zic di acest Stefanas a fast acel pfizitor al tenmitei c . t . .
spre paza- precuui marturisesc Fa t
1
" . are 1 a avu pe_ Pavel pe Slla
sa fi fast Peloponezian i apoi sa Se poate. ca temnita
Ia sfir!itul epistolei (capitolull6!5) on" m lo?nst.' e aceea !1 sene Pavel catre Corinteni
, . L'd' ,... casa m te1an ca este a Ahai ,, I'T' t .
lemeta I Ia, vinzatoarea de porfira era din cetate T' . . . e1. \ .. o
vede :tn capitol alFaptelor.) fnsa -pentru :1 in precum se
tezat pe nimeni din vor -din c d. . . a, J?
31
SUS, avel a ZlS hotantor: bo-
vestit :tn Corint, iar Pavei '. ConlJ.t adic3, pentru di Teofilact zice ca Stefan era
z1ce ca a 10st pirga a Ahaiei" pentru t t
zice cu incredintare di: top_ cei pomenid' aic' d p -1 oa_e putern
teni care botezat ( recum . 1. e catre ave. erau Connteru; din mulpi
rint; 1i ca acest Stefan

;u fast botezap de Pavel In Co-

Filipi. De aceea i zicerea ,nu itiu de am botezat a . et, pe. care Pavell-a botezat in
adica: ,In Corint nu am botezat pe alpi, nu !i in alfe a se !ntelege hotilritor,
18
17 Ciici Hristos nu m-a trimis sa botez, ci sa bine-vestesc,
Zice: Fiindca Hristos rn-a trimis sa bine-vestesc, adica sa propovaduiesc
evanghelia
20
, nu ca sa botez. Cu toate ca- dupa Teodorit- Hristos le-a porun-
citpe amlndou!i, a bine-vesti Apostolii (adica a lnvata), $i a boteza- ori ei
fiira mijlocire, ori cu mijlocire, prin ucenicii lor, precum $i Domnul
zicea ca boteaza, El insu$i nu boteza, ci ucenicii Lui (joan 4:2). Caci
zice: ,Merglnd, lnvatati toate neamurile, botezlndu-le in numele Tatalui, al
Fiului $i al Sfintului Duh" (Matei 28: 19). Dar- cu toate di Hristos a poruncit
Apostolilor sa.propovaduiasca, sa boteze- Pavel zice aici ca Hristos 1-a
trimis sa propovadulasca, iar nu ca sa boteze. Caci, cu adevarat, a propovadui
evanghelia este (dupa Teodorit) un lucru mai cinstit $i (dupa dumnezeies.cul
Hrisostom) maiostenitor decit a boteza, trebuind sa ai suflet de f)er. Fiindca-
a lndupleca cineva pe vreun om barbar $i Elin, hranit crescutln ratacire, $i
a-1 stramuta din dogmele $i credinta sa parinteasca, $i a-! aducela credinta lui
Hristos, $i, mai ales, cu primejdia viejii tale - acesta este lucrul unui suflet
mare barbatesc; iar a lua cineva pe U1J,Om pre?atit lnvatat a-1 boteza,
aceasta o poate face oricine. are vrednicia preojiei.
1
Dar poate ca cineva ar zice: 0 fericite Pavele! - daca nu ai fost trimis de
Dumnezeu ca sa botezi, atunci cum i-ai botezat pe acei c!jiva? Nu am fost
trimis cu dinadinsul - ne raspunde Apostolul - ca sa botez, lnsa nici nu slnt
oprit de a boteza. Caci am fost trimis spre lucrul mai mare, adica spre propo-
vaduirea evangheliei, lnsa nu am fast oprit ca sa lucrez $i lucrul mai mic, adi-
ca sa botez.
22
dar nu intru lnfelepciunea cuvintului,
ca sa nu se zadarniceascii Crucea lui Hristos.
Dupa ce a dobor1t $i a zadarnicit m1ndria acelora care se Ialeau ca boteaza,
Apostolul se muta acum $i Ia cei ce se mlndreau lntru 1njelepciunea din afara.
Si zice: Dumnezeu nu rn-a trimis s1\ propovaduiesc evanghelia cu lntelepciu-
nea cuvlntului, adica cu buna-limbujie retoric), pentru ca ,Crucea
lui Hristos", adica pr0povaduirea $i 1nvatatura despre Cruce, sa nu se vatame
20
Nu e vorba de vreo carte a Evangheliei, ci de buna-vestire a mintuirii oarnenilor prin
sus Hristos, cum ad'itat pe larg in sublnse:rrutiirile tilcuirii epistolei ciitre Romani. (n. m.)
21
Vezi despre aceasta in subinsetmlarea zicerii ,eu am sAdit, Apollo a udat" (1 Corinteni
3:6), ca sii ln(elegi d\ Pavel catehiza (adica inviita), iar Apollo ii boteza pe cei !nva(a(i de Pa-
vel. (n. aut.)
:nfnclt zicerea ,Hristos nu trimis sa botez" trebuie a se lutelege Hristos nu m-a
trimis cu dinadinsul pentru aceasta, ci sa $i sa lnvt'it. Dar, prin unnare, rn-a trimis
sa botez, ori eu insumi, cu mlinile mele, ori prin ucenicii mei [ ... ] (n. aut.)
19
se Caci aceasta insemneaza zicerea sa nu se za"d" . .,
ad1ca sa nu riim' "d . , armceasca
. . . ma mrea des pre Cruce zadarnica avind
cuv:nte goal: iar nu lucruri fapte. Caci, dacii Apostolii ar
1 vrut sa propovadmasca cu limbutia cuvintului multi ar fi zis ca au ind 1
cat prin cuvintullor, iar nu cu lui Hristos care era ro
dmt, ar fi o zadarnicie o vatamare a Celui ce S-a rasd nft Iar
faptul Apostoli au propovaduit cu cuvinte de rind i ;bi
te, cape toate le-a lucrat puterea Celui ce S-a rastignit. 23
El
. Intr-alt chip s-ar zadarnici s-ar vatama Crucea de pilda d
m rni-ar pune o intr b d . ' . aca un
. . . e are ce intelegerea mintii iar
eu apuca sa-t raspund dtn sllogisme din intelepciunea cea din afar
slabi nu putea sa-i raspund, cici cuv1ntul firii
.a : ara a nmm_a ce mt s-a dat de sus. Si astfel, slabiciunea dovedirii s-ar
socott ca este neputmta credmtei prin urmare Crucea Hristos .
pe Cruce s-ar zadarnici, adica s-ar socoti rara ce a munt
18 Ciici cuvintul Crucii este nebunie celor pieritori,
In Corint erau oarecari necredinciooi care rtJdeau de Cru . . C
ade t t b "' ce ztceau u
e ne ume a propovadui cineva un dumnezeu rastignitl Caci daca
ar fost Dumnezeu: fi ajutat fi era
scoale din m ce nu a putut scapa de moarte, ct a munt, cum ar fi putut sa se
. . o!ft. Dect era firesc ca de acolo sa stea lm o-
judecau dupa intelepciunea din afara fuJ_
Cruc:a. Pavel le
1 d ' d ru e mtrare ca hulesc Crucea caci
e. e Dumnezeu pentru mintuire li se par b . '
d
tnc
10
o
1
Jor o
1
. ne ume necre-
' ,t ce or p1enton. Iar cuvint a] Cru ., .
Crucii lui Hristos ce S-a rastignit. " Cll propovadmrea
iar nouii, eel or ce ne mintuim, ne este putere a lui Dumnezeu.
Zice: Nouii, ce credem ne m1ntuim, propovaduirea Celui rasti nit ne
este ,putere a lm Dumnezeu". Caci propovaduirea Celui rastignit arata
..
23
lar faptul Duhul, Cel ce i-a diiruit da
1 1
. . . _ . .
mici proaste [ fiir1 in " run e ce e man ltu Pavel, I dannt pe cele
tie, la

vezi lainteleptnl Fe-

prost cu cuvintul nu sfnt cu .. tinfa" (,2 C . 6) (omam 12:7) a zicerii sint
24
1
. ' . arm em : . n. aut.)
SI ogtsm - raf.ionament deductiv campus din tr 11m
decata (concluzia) d d d' . . . et p ... m unna caruia cea de a treiaju-
miza minor.'i). (n. e uce m pnma (pretmza ma]on1), prin mijlocirea celei de a doua (pre-
20
intelepciune. Arata puterea, fiindca Cel rastignit a biruit moartea cu moartea Sa,
fiind a puterii sa cada cineva cazind, sa-l biruie pe acela care 1-a
doborft
25
Iar 1ntelepciunea o arata prin faptul ca Cel rastignit i-a mlntuit pe cei
pierdu!i intr-un chip cu totul intelept, adica prin mijlocirea Crucii.
19 Cil scris este: , Voi pierde infelepciunea infelepfilor
priceperea ce/Or invilfap o voi strica" (Isaia 29:14).
Faptul ca prin ,pieritori" i-a numit pe 1nteleptii cei din afara pe ritori,
este adeverit de catre Apostol din Scriptura, de Ia Proorocul Isaia, clici prin
acela a zis Dumnezeu: Voi pierde 1ntelepciunea intelep!ilor celor din afarli,
adicli o voi nefolositoare Care lucru, adica a fi nefolositoare,
nu e a intelepciunii, fiindca lntelepciunea trebuie sa fie folositoare oa-
menilor. Si - zice - voi lepada priceperea acelora ce li se pare ca inteleg cu-
vintele cele ascunse! Iar ce este priceperea sau intelegerea, vezi Ia subinsem-
narea zicerii: ,Domnul iti va da intelegere lntru toate" (2 Timotei 2:7).
20 Unde e in(eleptul? Unde e ciirturarul? Unde e cercetiltorul acestui
veac? Au nu a fiicut Dumnezeu nebunil in(elepciunea lumii acesteia?
Dupa ce a spus cuvintele lui Isaia, aduce apoi dovada din faptele
raclnd cuvintul mustrator. Si, pe Elini, 1i infrunta cu aceasta: ,Unde e intelep-
tul?" - adica: Unde e filosoful ritorul?; iar pe Iudei, cu aceasta: ,Unde e
25
!)i lnteleptul Coresi zice cii puterea Crucii a stra.J.ucit nu numai de sine, ci i dupa pro-
pov:'iduire, fiinddi acei putffii Apostoli - care erau Iudei de rind, pescari sfu"aci neinviitati -
au supus Crucii toate ne:,1murile i 'i-au biruit pe draci, piicatul, moartea, iadul, .pe impiirafi, pe
tirani, pe Elini, pe barbari i toate credintele, toatii ingrozirea i schingiuirea. !)i toate acestea
le-au ispr8vit in scurta. vreme.
Vrednice de laudii sint i cuvintele pe care le scrie despre aceasta vestitul Venetie eel
Nou, uimindu-se i zicind: ,In ce chip au lndupleCat acei pescari neamurile cele cu multi
dumnezei sa creadii intr-un singur Dunmezeu cum au ajuns sii le curiiteasdi mintile sii-i
facii ( ... )Cum au izbutit sii-i stramute din amiigitoarele indulciri ale simturi-
lor, 1isa le curiiteascii toate patimilqi sii-i faci\ ln!elepfi 1i fncii mai mult decftln!elepp?J
mai ales, cum de i-au induplecat sii se inChine unui Om ne-cinstit cu moarte de cruce cum
de au schimbat in ochii lor nebunia Crucii intru intelepciune? fn ce chip i-au induplecat pro-
poviiduitorii Celui riistignit pe noii lor urma1i sa se lepede de foloasele lumeiJi ii triiiascii
intru de:taimare,- intru smerenie i in ocacl., sii defaime tot felul de dureri i de munci, sa stea
impotriva tuturor ispitelor i sii Staruiascii pina la moarte intru o inviitatura ale,ciirej .riispliitiri
sint in cealalta viatii?! fn ce chip pescarii, adicii vin;'itorii de. pete, s-au f'acut viniitori
de oameni? in ce chip, in vremea a mai putin de cincizeci de ani, au imbr3tiat aceastii nouii
invataturii atltea neamuri osebite?! fn ce chip griiuntele de facut capac mafe?! in ce
chip a umbrit atitea locuri copacul acesta?!" (Despre cretinism, capitolu137). (n. aut.)
21
ciirturarul?" lar ,cercetator" 1-a numit pe ace! ce intru a lui cercetare cuge-
tiiri ia tuturor celor ce sint ca le intelege pe toate
26

Apostolul zice ca nici unul din filosofi, carturari cercetatori nu au
putut sane mintuiascii, ci acei pescari, oameni de rind, ne-au slobozit din rata-
eire din necredinta.
Iar aceasta: ,a flicut nebuna Dumnezeu intelepciunea lumii", se
Dumnezeu a aratat ca intelepciunea lumii e nelucratoare a vadit-o ca
este nebuna f'ara de minte, fiindca ea nu a putut sa afle adevarata
de Dumnezeu.
21 Ciici - de vreme ce, intru in(elepciunea lui Dumnezeu, lumea
nu a cunoscut prin infelepciune
27
pe Dumnezeu Dumnezeu
a bine-voit sii-i mintuiascii pe cei ce cred prin nebunia propoviiduirii.
Aici, Apostolul spune pricina pentru care a innebunit intelepciunea cea din
afara. Caci ,lumea nu a cunoscut pe Dumnezeu" cu intelepciunea ce se arata
prin mijlocirea flipturilor, fiindca cerul, pamintul, toata zidirea II pro-
povaduiesc pe Faditorul a toate cu intelepciunea ce se afla intr-insele, cum
spune dumnezeiescul David: ,Toate !ntru intelepciune le-ai flicut" (Psalm
103) Teologul Grigorie: ,Care dintre flipturi nu s-a alcatuit cu intelepciu-
ne?'' (Cuvintul al doilea despre Fiul). vreme ce ,lumea", adica cei ce
cugeta cele ale lumii, nu a cunoscut pe Dumnezeu cu intelepciunea ce este in-
tru fi\pturi
28
, fiind oprita de catre intelepciunea aratata intru limbutia' cuv!ntu-
26
Iar Teodorit fl pe eel iscusit in me11f:eugul cuvintarii. (n. aut.)
27
Prin ,intelepciune a Jumii", Teodorit infelege limbufia; iar prin ,intelepciune a ltii
Dunmezeli", buna-cuvlntare. Fiindca,-dupii zidirea Tumului, Dumnezeu a imp3rtit limbile,' i
fied1rei limbi i-a d3ruit trilsiituri i lnsuiri osebite. Astfel, limbii eline i-a daruit stralucirea i
dulceata. dar Elinii nu au folosit-o la ce se cuvine, ci au tacut-o- amiigitura i unditii spre a
amiigi i a- face indupleciitoare basmete r3tiicirii lor. Aadar Pavel nu osindete buna-limbutie
in sine, ci mincinoasa vorbire ascunsa lntru i lntrebuintarea cea -rea a acesteia.
(n. aut.)

de Dumnezeu, lnfelepciunea, este de trei feluri: 1) fireasca, atunci cind ci-

neva II cunoajte pe Fi!ditor din fi!pturi, iar din unirea piir(ilor lurnii ,; din !inerea lor una de
alta cunoate ca unul e Facatorullumii i unullnceputul tuturor, nematerialnic, neclatinat, pu-
rurea vecuitor; infelept, drept, bun. Aceasta e cunotinta de care a vorbit Pavelln Epistola cii-
tre Romani, zicind ca ,cele neviizute ale Lui se vad din zidirea lumii, lnteleglndu-se din
Iapturi" (Romani 1:20); 2) aceea mai presus de fire, care se cltiga prin credinta, atunci cind
cineva cuno3$te ca Dumnezeu este i unul, i trei, ca Fiullui Dumnezeu S-a Iacut ca Fe-
cioara a Illiscut i celelalte; i 3) fericirea dea-L vedea pe Dumnezeu fata cAtre fata, In veacul
viitor (Ia (:oresi).
lar Teodorit zice ca. Apostolul nUilliira aici trei feluri de lntelepciune: primae aceea prin
care slntem cuvlnt3.tori [,ra-p.onali", n. m. ], avem cunotinta eel or ce se covine a se face, i
22
lui, care nu e 1ntelepciune cu adevarat - atunci Dumnezeu a binevoit sa-!
tuiasca pe cei ce cred prin prin cuv!ntul eel simplu al propovadum1
evangheliei, ce pare a fi nebunie, dar nu e
22 Fiindcli ludeii cer semn, iar Elinii cautii in(elepciune,
23 insii noi propovliduim pe Hristos riistignit:
Cu aceste cuvinte Pavel vrea sa arate ca Dumnezeu a cele potriv-
nice prin cele potrivnice. zice: C!nd le spun Iudeilor sa ei in.datii imi
cer sa fac semne minuni spre adeverirea celor propovi\dmte de mme. Nm
insa, Apostolii, II propovi\duim lor pe Hristos rastignit, ceea ce nu este
de semne de minuni de putere, ci, dupa ceea ce se vede, de neputmta de
Caci a muri cineva cu moarte de cruce este semn de neputinta pen-
tru care cugetii cele Dar, cu toate ca neputinta
ce se arata este potrivnica celor cerute de Iudei, ei incep sa creada.
aceasta puterea lui Dumnezeu, Care lucrunle ch1ar pnn
cele potrivnice lor. . . .
cind zicem Elinilor sa creada, ei in data cer de Ia noi
de cuvint buna-limbutie. Iar noi le propovi\duim acestora pe Cel
cu toate cii Ii se pare nebunie a propovadui noi ca Dumnezeu S-a
se !nduplecii cred. Deci, nu este aceasta dovadii de dum-
nezeiasca putere, faptul ca Iudeii, Elinii, se lasa induplecat1 nu _de altceva,
ci chiar de cele potrivnice lucrurilor cerute de ei? este, cu adevarat!
Iudeilor, smintealii; iar Elinilor, nebunie.
Iudeilor - zice - evanghelia le este sminteali\ impiedicare, filndca se im-
piedica de ea, zicind: cum poate fi Dumnezeu Acela ce minca, bea cu
cu curvarii Ia a fast rastignit cu t!lharii? La Ehnn
iau !n ris taina credinta evangheliei ca pe o nebume cac1 fap-
tul de a Se rastigni Dumnezeu nu poate fi !nteles cu silogisme cu dovez1 lo-
gice, de care at!rnii Elinii, ci doar cu o credinta simp Iii De
menea, [Elinii nu primesc propoyiiduirea] pentru cii nu e
podobit cu buna-limbutie [,!mpodobirea retorica", n. m.]!ntru care se f'alesc et.
aflarn me.!}tengurile i tiintele i putem a-L cunoate pe a dona, Ce. se des-
Coper:l in zidire di vedem. marimea cemlui, frumusetea soarelm 1 celelalte; Jar a treia e-cea
ar:ltaHi. prin venirea Mintuitorului, pe care necredincio&ii o.numesc ,nebunie''._J?eci .... _d: vre-
mece oamenii, primind fireasca cunotinti:'i, nu au voit povatu.i
lui prin Iapturli- atunci iubitorul de oameni Durrmezeu i-a slobozit dm rli.tacrre 11-a mmtmt
prin ceea ce se numete ,nebunie" de catre cei :f'ara de minte. (n. aut.) -.
23
24 Dar pentru cei chema(i- Iudei, # Elini- pe Hristos,
puterea lui Dumnezeu # in(elepciunea lui Dumnezeuo
29
0
Zice:_ ludei Elini, Hristos eel d\stignit li se pare a fi
smmteala nebume, pentru ca nu afla Ia El nimic din cele ce cauta adica mi-
nuni ,1ntelepciune". lar pentru cei chemati de Dumnezeu Ia c;edinta ca
unor vrednici - at!t ludeilor, c!t Elinilor - Hristos eel rastignit este
ceea ce cautii adica minuni, 1ntelepciune.
3
Ciici pentru ce
ma1 cautl tu - o, credinciosule ludeu! - semne minuni? lata, Hristos este
lui Dumnezeu care poate face minunile. $i tu- o Elinule! -de ce mai
cen 1ntelepciune buna-limbutie? lata, II ai pe Hristos, Care este !ntelepciu-
nea ipostatica
31
a Tatiilui.
0
25 Cdci nebunia lui Dumnezeu este mai in(eleaptd decft oamenii
# sldbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decit oamenii. '
Aici, Pavel ,nebunie a lui Dumnezeu" Crucea credinta !ntru
Cel riistignit, pentru di par acestea 1nteleptilor celor din afara. oar' nebu-
nia" lui Dumnezeu este mai 1nteleapta dec!t oamenilor fiind;[ !nte-
leptii filosofii s-au !ndeletnicit cu lucruri reci iar a
m!ntuit lumeao '
0
fel, Crucea se ,neputinta a lui Dumnezeu", caci necredin-
li se pare ca Hristos S-a riistignit din slabiciune din neputinta. fnsa
aceasta paruta slabiciune neputinta este mai puternica dec!t toti oamenii cei
puternici, nu numai pentru ca nenumiirate mii de oameni de tlrani s-au ne-
voit sa stinga numele acesta al Crucii, iar el mai mult
29
fntii impotriva lui Evnomie) zice: ,Firea cea pururea vecui-
to::re avea asemiinarea intru fiinta i potrivirea Sa, nu intru
marimilor. Ztce: Hristos- puterea lui Dumnezeu i intelepciunea lui Dunmezeu,
adtca toata puterea Dunmezeu-Tatillui este invistierita intru Dinsul. De aceea, oricite ar ve-
dea pe Tatiil f:lcind, acelea le face ii Fiul asemenea>>." (n. aut.)
3
_
0
:Vasilie, Grigorie al Nyssei, zice aa: ,Hristos este puterea lui Dumne-
zeu lm Dumnezeu. Ciici - de vreme ce toata zidirea, aceea ce se
cu simf.irea i ... aceea ce este mai presus de simturi [firea ingereascii, n. m.], se
pnntr-Insul este infiintata- e vadit cit intelepciunea Celui ce Iacut
pe se cu Aadar, cind ne vom uita cAtre mfuimea alciituirii fiipturilor,
vom negdlita Lm putere prin cele ce se inteleg; iar cind vom socoti di cele ce nu erau
au verut a fi, firea cea de multe feluri aducindu-se intru Iapturi prin dumnezeiasca
re, atunc1 credem in intelepciunea lui Hristos cea nepriceputA" (Cuvtnt despre dep/ini1tate

curn trebuie aji tomul3). (n. aut.)

Adicil ,personificata". (n. m.)
24
ci pentru ca diavolul eel puternic a fast legat biruit de Crucea
aceasta ce pare slaba neputincioasa.
Poti 1nsa sa lntelegi cele sus zise anume cii lucrurile mai presus de
1ntelepciune ale lui Dumnezeu se numesc ,nelntelepciune", adica ,nebunie";
iar cele mai presus de tiirie de putere se numesc ,slabiciune" !ipsa de pu-
tere. Acestea se zic deci cu chip

mai presus de nebunie de ne-

putinta, iar nu cu chip de lip sa.
33
Adica nu se spune ca Dumnezeu nu are 1nte
lepciune putere, ci ca 1ntelepciunea puterea Lui toata 1ntelep-
ciunea puterea fiipturilor. Tot lumina cea mai presus de lumina a lui
Dumnezeu se ,intuneric" ,ceat5.".
26 Cdci, privi(i chemarea voastrd,fra(ilor, cd nu mul(i sfnt fntelep(i
dupd trup, nu multi sfnt puternici, nu mul(i de bun nean1
4
;
Zice: Socotiti-i cercetati-i, fratilor, pe cei chemati Ia credinta, veti afla
ca !ntre ei nu slnt multi ,!ntelepti dupa trup", adica dupa ceea ce se vede 1n
viata aceasta. Nu a zis !nsa ca nu a crezut nici un 1ntelept, ci ca nu au crezut
multi. Caci au crezut !n Hristos 1ntelepti, precum a fost Dionisie Areopagi-
tul, precum era Apollo antipatul (proconsulul)
35
altii, pe care nu-i pome-
nesc anume. $i au crezut !n Hristos oameni puternici, av!nd dregatorii pu-
32
La ,superlativul absolut", zicem noi azi. (n. m.)
33
De aceea, Dionisie Areopagitul, In capitolul 7 din Despre numiri/e dumnezeieti,
,nebunia" lui Dumnezeu ,Si aceas.ta intelegind-o in chip nuri presus de fire,
acest bArbat cu adevarat dumnezeiesc (adicA Pavel)( ... ) zice ca nebunia lui Dunmezeu este
mai inteleaptii declt intelepciunea oamenilor (1 Corinteni 1:25), nu numai pentru di toatii in-
telepciunea omeneasca e rAUicire daca se aserunana cu statomicia neclintirea fntelesurilor
ci pentru ca este un obicei al teologilor (scriitorilor Scripturii) sa spuna ca.
prin lipsuri, la Dumnezeu se 1nteleg cele dimpotriva. Astfel, Scriptura zice ca lumina cea
prea-stralucitl e nevazutfu.>, ceea ce e spus prin multe numiri zic di e <<ne-
grliit>> nenumit>> Tot zice durrmezeiescul Apostol di e de lauda lui Dum-
nezeu, inAltind ceea ce se arata potrivnic rap.unii la treapta de adevar negnlit mai inainte de
toata ratiunea." (n. aut.) .
34
Iar 1a Icurnenie, zicerea aceasta se in chip intrebator, adicA: Oare nu au fast
multi intelepti dupa intelepciunea lumii? Oare nu erau multi putemici? Oare nu erau multi de
bun neam? Ernu, cu adevarat! Dar nu pe i-a ales Durrmezeu, im iacut
ucenici ai lui Hristos, ci s-au fiicut ucenici ai Lui ales Apostoli cei .tara intelepciune,
tara bunneam, prin care ap fast chemati toti Ia credinta lui Hristos. Si se pare
di aceste cuvinte ale lui Pavel ar avea lipsa, care poate s-ar irnplini .. Caci, priviti chemarea
voastra, fratllor, cA nu multi intelepti s-au chernat s-au ales ... c. 1. aut.) . .
35
Antipatul acesta este Sergius Paulus, biirbat intelept care, aflindu-se in Paful Ctpruhu,
a crezut intru Domnul prin inviW'itura lui Pavel, cind Elima vrAjitorul sta impotriva Apostolu-
lui, precum arata Faptele Aposto/ilor, in capitolul 13:7. (n. aut.)
25
tere asemenea, au crezut nobili, care se triigeau din neamuri stiipl-
Insa nu au multi din cei 1ntelepti, puternici nobili, ci doar
multi cet erau ne1ntelepti ( adica nepricopsiti
de neamun de rind neputincioase. Drept aceea, vezi tu _
cit:torule! - ca lui ia 1nvatat dogmele
malte ale credmtei pe ce1 de nnd nemvatati, prin aceasta ariit1nd ca Jnte-
lepcmnea_cea dm afarii e lucru netrebnic zadarnic, Ia fel puterea nobili-
tatea lumu.
27 ci le-a ales pe cele nebune ale lumii, ca sii [e
pe cele mfelepte; Dumnel'.eu le-a ales pe cele slabe ale lumii
ca sii le pe cele tari. '
Cu adeviirat, aceasta este prea-mare a Elinilor c1nd viid - t'
cum un C Qt. d - d ' el m Irg
_ re, m - om e nn . nelnvatat, av1nd gros prost _ filo-
sofeaza Dumnezeu despre mai mult dec1t
La fel, un neputmcws rind 1i
pe ce1 w dregatorii bogatii. Aceasta se rntelege mai ales
Apostoh, cac1 erau pescari ne1nvatati socotiti nebuni
1-au _ t-.au suyus p: ce1 lntelepti; macar ca erau slabi
dupa bogatte dupa slava, 1-au pe cei puternici slaviti.
28 Dumnezeu le-a ales pe cele de neam prost ale lumii de(iiimate
pe cele ce nu sint, ca sii le strice pe cele ce sint, '
Aici, prin ,cele nu slnt", Apostolul1i mai 1ntli cu dinadinsul
pe tar apoq1 care se socotesc a fi un nimic, din priciria
pros!Imu neamu!UJ a saractei lor. dimpotriva prin cele ce s'1nt" " '
t d" ' - " , 11 nu-
e pe care, bunul neam dregatoria lor, par lumii cii
smt cu adevarat.. De aceea, ca. sa-1 arate pe nelucratori zadar-.
met: Dumnezeu !-a ales pe aceta care se socoteau a fi nitnic. Auzind !nsii tu _
o, - ca ,a ales", sa nu eli Dumnezeu i-a primit
la credmta pe ce1 nelnviitati pentru ca sa,i goneascii pe cei sliiviti
36
Jar 1 V .,. (' C
ast Je m uvmtul al dmlea fmpotriva lui Evnom;e) t11cuie<i:te 21cerea cele
cenusm mmmalt "d p .. ,.
D ) spurun , nn <<cele ce nu sint, ApostoJul (care griiia cu Duhullui
umnezeu neamunle, pentru eel erau lipsite de lui Dumnezeu caci de
vreme ce Durnnezeu este Adevar Viatii atu t '
credinta - D . , . nci soco esc ca., despre cei ce nu erau unip dupa
cu se uneau en nefimta minciunii prin riWicirea ditre idoli s us e
buna ca nu sint>>, le lipsea Adeviiml 1i erau instraina(i de Viata. ci\
acestea ales Dunmezeu [sa vma Ia credintain (n. aut.) '
26
Jntelepti; nu, ci sa intelegi ca- de vreme ce oamenii cei slaviti lntelepp ai
lumii se m!ndreau !ntru slava !ntelepciunea lor de aceea nu primeau pro-
povaduirea credintei - atunci lui Dumnezeu I s-au aratat mai 1ndem!natici
pentru a primi credinta [,oamenii de rind", n. m.] ne1nteleptii, fiind-
cii erau smeriti nu se mindreau.
29 eli sii nu se laude nici un trup inaintea lui Dumnezeu.
Zice: Dumnezeu i-a ales pe cei siiraci ne1viitati i-a stricat pe cei slaviti
!ntelepti pentru ca sa smereascii trufia m!ndria oamenilor care cugetii cele
ale lumii
37
, 1nduplec1ndu-i lnchine slava, lntelepciunea to ate ale lor lui
Dumnezeu38 sa nu se f'aleasca !naintea oamenilor cii slnt ceva. Atunci- zi.ce
- cum voi, Corintenii, vii fiiliti Jntru slava, puterea lntelepciunea voastra?
Vezi 1nsii, iubitule, ca Apostolul a zis: ,ca sa nu se laude njci un trup"; de ace-
ea, bine a zis mai sus eli cei ce au riimas 1ntru necredinta s-au fiicut nevrednici
de propovaduirea credintei din pricina falei a m!ndriei lor.
30 Din El sinte(i vl!i, fntru Hristos Iisus,
Sa nu socotiti eli zicerea ,din El" 1nseamnii zidirea [no astra] spre a fi din-
tru nefiinta lntru fiinta, ci Jnnoire dintru rautate !ntru buniitate. Iar lntelegerea
cuv1ntului este astfel: Voi, v-ati zidit de Dumnezeu
v-ati fiicut fii ai lui Dumnezeu ,in Hristos Iisus", adicii prin mijlocirea lui
Hristos Iisus. - fiindcii a zis mai sus ca Dumnezeu i-a ales pe cei de neam
pros!, adicii pe cei ce se trag din neam smerit- aici li tn1ng1ie, zic!nd eli
tia s!nt de neam mai bun dec1t toti evghenitii
39
lumii, caci L-au ca pa-
rinte a! lor pe Dumnezeu.
Care S-a fiicut nouii fn(elepciune de Ia Dumnezeu,
i sfin(enie izbiivire,
Zice: Iisus Hristos, Cel prin Care ne-am fiicut fii ai lui Dumnezeu, c,a unul
ce este 1ntelepciune, ne-a fiicut lntelepti; ca sfintenie, ne,a fiicut sfinti; ca
drept, ne-a fiicut drepti; iar ca izbiivire, ne-a fiicut slobozi. ne-a fiicut 1nte-
37 De vreme ce lurnea de trei lucruri se rninuneaza, adica le Iauda: de intelepciune, de
tere nobilitate- in vrernea chernarii, Dunmezeu defilimat pe acestea. (n. aut.)
38 De aceea, i Teologul Grigorie, de 'invataturile de toatii
fia cea din afard, lepadat pe toate 'inaintea lui Hristos afierosit toate Lui, precum
el 'insui in stihurile sale. (n. aut.)
39
Ev-ghenikos, =,de bunneam", nobil, in (n. m.)
27
lepti de unde mai !nainte eram nebuni; ne-a fiicut curati, de unde mai !nainte
eram ne-a fii.cut drepti, de unde mai !nainte eram ne-a fii-
cut slobozt, de unde mat !nainte eram robi diavolului pacatului. Insa nu a
ca Jirist?s ne-a !nteleptit, ne-a !ndreptat, ne-a sfintit ne-a slobozit, ci
ca El ,S-a fii.cut noua !ntelepciune, dreptate, sfintenie izbavire",
ca,. pnn cuvmtele acestea, sa arate boga(ia darurilor pe care ni
dat El, ca cum ar spune ca Hristos S-a dat noua Sine tot. fiindca a
zts lucrun mart pentru Fiul, dupa aceea a adaugat: ,de Ia Dumnezeu" ca sa nu
tu, eel ce eli Fiul ar fi nenascut, ci sa !ntelegi ca El a;e pricina
mceput al Sau pe Tala]. vezi rinduiala - o, cititorule! Mai !ntii Hristos
fiicut ne-a slobozit din ratacirea slujirii Ia idoli ne-a
adevarul de Dumnezeu; a] doilea, ne-a fii.cut drepti, fiindca
ne-.a darmt pacatelor; al treilea, ne-a fii.cut sfinti, prin Sfintul Sau Duh;
m cele dm urma,.ne-a daruit deplina slobozenie de toate relele incit s!ntem
datori a fi toti cu totul ai singurului Hristos numai Lui afierosi!{ : ,. :
31 ca
40
, precum este scris, ,eel ce se laudii fntru Domnul sii se laude"
(Cartea intfi a impiira(ilor 2:10, i Jeremia 9:23).
Toate acestea- zice- s-au fiicut pentru ca nimeni sa nu creada ca este ceva
sa nu se laude !ntru sine ori !ntru altcineva, ci doar !ntru Dumnezeu Care
ne-a daruit noua atitea daruri a !unci - zice - cum voi
nii, va m!ndriti vii fiiliti intru sine-va intru invatatori dintre oarnedi?
41
"
40
Ia alnint: di acest ,ca" nu se afla Ia Teodorit, poate dl stihul se i:ntelege ,ca toti
mtru
4
polllilul se laude, este scris ... celelalte. (n. aut.)
y Sflnta ,Nu va lfiudap nu gr3iti cuvinte (1
lmparafz 2:3), tar Pavel ztce: ,Cel ce se laudii sa se laude lntru Domnul!" (2 Corinteni 11:17
de la lsaia). iarta a se Iauda intru Dunmezeu,
aceasta a Ane1 a lerenua - atunct de ce se numete Pavel pe sine ,Iara de minte" pentru
ca Cac1 Zice: Iacut ta_ra de minte, (2 Corinteiti 11: 11). La
raspundem cii, dupa dreapta socotinta, omul nu se cuvine a se Hiuda niciodatii, aceasta
de 7i de mlndrie. fnsa, dacii este silit a se 13uda, aa cum a
bwt sa'faca Pavel, atunc1 se cuvme a se Hiuda :intru Donuml. Iar Ianda intrn Domnul este _
marele A- atunci cind cineva nu pune ispffivile i faptele sale bune in seama sa, ci
a lm ,Toate le pot intru Hristos, Care ma irnputemicete" (Filzpeni 4:13).
Ianda cea de dona dupii acelai Sfint Patinte: aceea prin care
mtru rautiiple sale, dupa cea scrisii: ,Se laudii piiditosul intru poftele su:fletu-
lm Asau 1.' ,Pentru ce se fiUete fntru riiutate eel puternic?"; i, a dona, aceea prin care omul
saviete fapte bune pentru ca sii-llaude oamenii, dupii cea zisii: toate lucrarile .ror Je fac
adita oameni!o:." Iar unii ca sint i furi de cele sfinte, :fiindcii ii insuesc da-
runle lUI Dunmezeu rapesc pentru et slava datorata Acestuia (Sfintul Vasilie J10tfuirea 247
pe scurt). Vezi i tilcuirea zicerii ,m-am tacut Iara de minte Iiiudindu-mii". (n.
28
CAPITOLUL II
I Si eu, frafilor, cind am venit lrt voi vestind vouii miirturia lui Dumne-
zeu, nu am venit intru covfrirea cuvintului ori a in(elepciunii.
Nu numai ca ucenicii evangheliei - zice - au fost dintre cei ne!nte-
lepti, de neam pros!, dar eu insumi, propovaduitorul evangheli-
ei, am venit in Corint tara a fi gatit intr-armat cu cuvinte de buna-limbutie
nu v-am propovaduit marturia, adica Patima moartea lui Hris-
tos cu intelepciune omeneasca. Vezi insa- o, cititorule! - ca- propova
duitorul era tara intelepciune smerit, propovaduirea sa era moartea
Crucea - acestea au biruit lumea au m!ntuit-o, fiind aratat ca
puterea care le-a era negraita dumnezeiasca.
Dar poate ca s-ar nedumeri cineva ar zice: Daca ar fi voit, oare ar fi pu-
tut Pavel sa mearga In Corint cu !ntelepciune cu buna-limbutie? Raspundem
ca., poate, el nu ar fi putut, caci era simplu nepricopsit intru cuvintele
cele din afara
42
, dar Hristos, Cel ce graia intru dinsu] Care i-a daruit .da-
ruri mai mari, ar fi putut sa i le dea pe acestea. Insa aceasta nu era de folos
propovaduirii evangheliei, fiindca Hristos Se mai mull cind biruie cu
cu cuvintul eel simplu a! lui Pavel decit S-ar fi slavit biruind cu !n-
telepciunea cu buna-limbutie a lui Demostene
43
.
2 Ciici nu amjudecat de a altceva fntru voi, decit pe lisus Hristos,
pe Acesta riistignit.
Hristos - zice - aceasta voia, sa flu simplu neinvatat !ntru intelepciunea
cea din afara intru buna-limbutie; Ia fel, eu am judecat ca este bine a nu
nici o invatatura din intelepciunea cea din afara, ci sa numai ca
Iisus Hristos S-a rastignit, aceasta sa v-o propoviiduiesc.
44
42
Iar cum ca Pavel avea buna-limbutie- insa nu dupii inviifAturii, i
- vezi Ia capitolul 11 a1 celei de-a dona epistole ciitre Corinteni, Ia subinsemnarea stihului 6.
Vezi Ia capitolul 12 al epistolei ciitre Romani, In sublnsenmarea stihului 7. (n. aut.)
43
Ritorul Atenian, eel mai mare a! Elinilor. (n. m.)
44
Jar purtiitorul de Dunmezeu Maxim zicerea aceasta ,Dacii a fast rii.Stignit .
din neputinta i a inviat din puterea lui Dunmezeu (2 Corinteni 13:4), este aadar :d'i _.
Hristos face aceasta pentru noi'duhovnicete i pAtimete ca unul ce toate Se face ca sii-i _.
tuiasdLpe top. De aceea, bine a zis dUI1U1ezeiescul Apostolcii intru Corinteni, care erau ne-
putincioi, nu a judecat a ti nimic, decit numai pe Hristos Iisus, i pe Acesta riistigni_b>.-.Jar
Efesenilor, care erau impliniti in crediuta, le scrie ziclnd: <mpreunA ne-a ridicat i impreln18
ne-a pus DutlUlezeu sii edem intru cele cere cu Hristos>> (2:6), zicind ca Dunmezeu-Cuvi'ntUI
Se face fieciiruia dupii puterea lui: astfel, Se riistignei!e pentru cei ce vin cu fapta catre
29
3 Eu am fost Ia voi intru neputinfii, intrufricii intru cutremur mult.
Eu - zice- nu numai eli am venit Ia voi, Corintenilor, slirac dupli cuvlnt,
dar am petrecut Ia voi cu neputinta, cu frica cu cutremur, adica gonit de
voi, ispitit cuprins de nenumlirate temeri. Ciici multe ispite a piitimit feri-
citul Apostol propoviiduind !n Corint, precum aratli Faptele Apostolilor
45
Caci Pavel, era Pavel, om fiind, se temea el de primejdii, ori - mai
bine a zice- se cutrem.ura. Pentru aceasta i se cuvine mai mare laudii, fi-
indcli, avea fire neputincioasa ca noi, a biruit-o cu vitejeasca sa
hotlir!re. Pavel zice lnsa acestea ca sa arate puterea lui Hristos ce era lntru
dlnsul. Clici, erau atitea lucruri care lllmpiedicau, a biruit cu pule-
rea lui Hristos a smerit mlndria Corintenilor, care niidajduiau se bizuiau
lntru lntelepciunea, bogatia puterea lor.
4 Jar cuvintul meu propoviiduirea mea nu stiiteau
intru cuvintele de induplecare ale infelepciunii
ci intra ariitarea Duhului a puterii,
Propovactuirea mea- zice- nu a fast cu lnduplecarea cuvintu-.
lui din afara a bunei-limbutii, ci cu dovada Duhului, adica ea avea ca dova-
da pe Sfintul Duh. Intii, pentru ca Sfintul Duh, In chip negrait, pricinuia
credintli lnduplecare In inimile celor ce ascultau, umplind cuv!ntul meu de
dar dumnezeiesc. Iar apoi, pentru cii fiicea minuni semne, caci aceasta se in-
telege prin zicerea ,puterii".
46
Caci cea mai mare dovada spre a crede cineva
buna-cinstire-'de Dulimezeu, lor Iucrfui pironindll-Ie cu du11Ulezeiasca frica; Se scoala
insa din morp_ Se suie Ia ceruri pentru eel ce s-a dezhriicat de tot omul eel vechi s-a lmbdicat
intru tot eel nou" (capitolul27 a! sutei a doua din cuvintele teologice). (n. aut.)
45
Pentru ca - dupii dwnnezeiescul Hrisostom - in rnulte locuri ,nep.utiu-
ta" prigoanele, necazurile i ispitele. Pentru aceasta zice in alta parte: ,neputinta din trupul
meu nu ati detaimat-o" (2 Corinteni 11 :30); iariii: ,De trebuie a rna Hiuda, intru neputinte-
Ie-mele m1i voi Hiuda." Care slnt acestea- o fericite Pavele? [De pilclii], ,in Damasc, dregfito-
rul regelui Areta pazea cetatea Damascului, vriild sii rna prindii" (2 Corinteni 11 :32). ,Si
zice: ,Pentru aceasta bine-vestesc intru neputilite", iar apoi, spunind care erau acestea, adau-
gii: ,intru acari, in nevoi In strlmtorari" (2 Corinteni 12: 10). (n. aut.)
46
Pentru aceasta zice marele Vasilie: ,Sirnplitatea credintei este mai tare dedt dovezile
logice [,raf.ionale", n. m.]; dici, precum la cele ce stau Inaintea ochilor, cercarea s-a.ariitat inai
putemicii declt zicerea Impotrivii, tot Ia dogmele cele credinta este mai bimii
decit priceperea cugetiirilor. C:lci, de vom urma ale miisura pe toate cu intelegerea, rtici 'cit de
putin nu s-ar putea infelege lucrul eel necuprins de cugetiiri, astfel s-ar ziidiirnici legiuirea
credinjei 1i plata nadejdii."
,Si marele Atanasie zice ,Dunmezeirea nu Se cu dovada cuvintelor, ci
Intru credintft cu evlavie, In cuget bine-cinstitor de Dumnezeu. Ciici; dacii
30
este a vedea cum moqii se scoala, cum orbii vad, se
alte asemenea minuni. Insa, fiindca se fac minuni de catre dtavoh,
amagitoare dupa nalucire, Apostolul a zis mai !ntli ,!ntru aratarea
abia apoi a puterii", ca sa arate eli minunile !acute de el erau lucrun ale
Sfintului Duh. . _ .
Poti lnsa sa !ntelegi zicerea ,a puterii" !ntr-alt chip. Astfel, fimdca
sus a ;is ca nu a Ia Corinteni cu lntelepciune, ci.cu slabiciune, lmpotnva
lntelepciunii a pus dovada Duhului, iar lmpotriva a. puterea,
adica: Macar eli eram izgonit biitut de catre cet _cu _ toate
acestea m-am arlitat mai puternic, ceea ce este o prea-mare dovada ca pro-
povaduirea mea a fast dumnezeiasca.
5 ca sii nu fie credin(a voastrii intru infelepciunea oamenilor,
ci intru puterea lui Dumnezeu.
Aici, Pavel numete ,lnjelepciune a oamenilor" cuvintele
buna-limbu!ie. Iar ,putere a lui -. s-a ara:at sus -
!mputernicirea celor go?t!t ace-
lea care au !ntlirif credinta voastra - o Conntemlor! - tar nu retonca mduple-
care buna-limbutie
47
6lar in(elepciunea o griiim fntru cei
dar nu fn(elepciunea veacului . . .
nici a stiipinitorilor veacului acestu1a, care smt p1enton,
Mai sus Pavel a numit propovaduirea evangheliei ,nebunie", cum o
numeau Iar acum, de vreme ce a dovedit prin fapte ca aceasta_
adevlirata [njelepciulie, aici ,ln!elepcmne" propo:'adm-
rea cea despre Hristos m!ntuirea pn? mtjloClfea Oucu. Cact, cu
adevlirat, fucru de mare [ntelepciune a fast a se strtca moartea pnn moarte.
cele despre mintuitoarea Pavel nu face ac.easta Intru intru
dovada Duhului a puterii [,minunii", n. m.]. Fiindca acela care a m nu
sint cu putinja omului a le grill, cmn va crede adev3rul despre Sfinta Trelffie pnn cuvmt. (Ia
Vrienie tomull, foaia 87). (n. aut.) " .
47 Zice dumnezeiescitl Chiril Alexandrinul: ,Credinta nu se caute ciict-
la fel cum nadejdea, daca se vede, nu mai este tot credinta- s-ar
neavind lucru de cercetat- nu ar fi niciodatii credinta (la Vneme, foam .87). Vez1
sublnsenmarea ziceiii ,cafe.dau mai mult tntrebari dectt a
cea tntru credinf3." (1 Timotei 1:4), ca sa ca adincul credmtet mat mult se
(n. aut.)
31
Jar ii pe ce au crezut, ciici sint cei
care au defliimat cu adevarat toate lucrurile suindu-se Ia
cer prin minte prin credinta.
Jar ,intelepciune a veacului acestuia" invatatura cea din .afara,
pentru eli este vremelnica se stinge impreuna cu veacul acesta.
Jar prin ,stapinitori ai veacului acestuia", Apostolul nu-i intelege pe dia-
voli, precum au socotit unii, ci pe inteleptii, scriitorii ritorii cei diri afara,
care s-au flicut stapinitori incepatori ai norodului. Si ii ,stapini-
tori ai veacului acestuia", fiindca sint vremelnici ei se strica, adica ince-
teaza, impreuna cu veacul acesta, in vreme ce dreptii care au crezut in Hristos
nu se strica, ci, cind va trece acest veac, atunci mai ales vor inflori vor rami-
ne in veacul viitor.
7 ci gri'iim ln(elepciunea lui Dumnezeu cea "scunsa Intra t"ini'i,
Aici, Apostolul ,taina" pr?povaduirea lui Hristos, care, se ves-
catre toti, este totodata taina. Intii, pentru ca, mai inainte de a se face,
nici Ingerii nu o Jar apoi, pentru ca in propovaduirea aceasta una vedem,
alta intelegem, aceasta fiind hotarirea intarirea oricarei taine. Caci vedem
Cruce moarte, dar intelegem putere biruinta; auzim de rob, ne inchinam
Stapinului; vedem pe Cel rastignit, ni-l inchipuim biruitor. aceasta in-
telepciune tainica este ascunsa celor dar nu
tinilor carora le e aratata umbrit, ca intru o oglinda, precum zice
Pavel: ,Vedem acum prin oglinda intru ghicitura" (1 Corinteni 13:12).
pe cq,re a hotarft-o Dumnezeu m"i lnainte de veacuri, spre slava noastra,
Aici, Apostolul zice ca Dumnezeu a inainte-hotarit intelepciunea intru taina
lui Hristos mai inainte de veacuri, ca sa-Si arate dnigostea ce o avea catre noi.
La fel, El a hotarit dinainte sa ne mintuiasca prin Cruce, ceea ce e lucru de
prea-mare intelepciune. Si zice ca a rinduit aceasta ,spre slava noastra", fiindca
ne-a flicut acestei slave pe noi, pe Caci este slav a a robului ase
de taina cea ascunsa a stapinului sau a o Pentru aceasta
zicea Domnul catre Apostoli: ,De acum nu vii mai numesc pe voi slugi,
caci sluga nu ce face domnul sau, ci vii numesc <<prieteni>>, dici toate cite
le-arn auzit de Ia Tatal Meu le-arn flicut cunoscute voua" (Joan 15: 15).
8 pe care niciunul din sti'ipfnitorii veacului acestuia nu a cunoscut-o.
Aici, Apostolul. ii ,stapinitori" pe Pilat pe !rod. Nu vei
insa de vei numi ,stapinitori" pe arhiereii carturarii Iudeilor. Si i-a numit
,ai veacului acestuia" pentru vremelnica lor stapinire - precum am zis maf sus.
32
Ci'ici, daci'i arfi cunoscut-o, nu L-ar fi rastignit pe Domnul slavei;
Zice: Daca stapinitorii Pilat, !rod, arhiereii carturarii - ar fi cu-
noscut intelepciunea ascunsa tainele iconomiei lui Hristos - anume ca: Fiul
lui Dumnezeu S-a flicut om, ca S-a rastignit dupa firea Sa omeneascii (rami-
nind nerastignit dupa dumnezeire), ca Dumnezeu a chemat ,nea-
murile" Ia credinta le-a Lui-Si, ca cei ce au crezut s-au nascut a doua
oara prin Sfintul Botez s-au flicut fii ai lui Dumnezeu ai im-
para(iei cerurilor, - in scurt a zice - daca ar fi cunoscut tainele descoperite
Apostolilor prin Sfintul Duh ar fi indeosebi arhiereii Iudeii, ca ceta-
tea lor, Ierusalimul, are sa p,iara ei au sa fie robiti - cu adevarat nu L-ar fi
rastignit pe Domnul slavei.
8
Si L-a numit pe Hristos ,Damn al slavei", crucea se socotea neslava
necinste. Domnului insa, suferind crucea, nu I s-a vatamat slava, ci mai
mult S-a slavit din aceasta, caci, suferind crucea, S-a aratat mai mult iubitor
de oameni. De aceea zicea: ,Acum S-a slavit Fiul omului" (Joan 13 :31 ).
Dar poate cineva ar zice ca pacatul lui Pilat, al lui !rod al Iudeilor ar fi
trebuit iertat, caci s-a flicut intru ne1tiin(a, fiindca nu au taina lui Hristos.
Raspundem Ia aceasta ca acelora li s-ar fi iertat pacatul daca Ia urma
ar fi voit sa creada in Hristos sa se pociiiascil, precum iertat pacatul
gonaciului Pavel a! altar multor Iudei care au creiut.
48
Teodorit, unit cu Sfin{itul Teofilact, prin ,st3plnitori ai veacului acestuia" ii intelege
pe Pilat, pe lrod pe arhiereii ludeilor, care nu au cunoscut taina iconomiei dutlUlezeieti. De
aceea i Domnul, riistignindu-Se, zicea despre dinii: ,Piirinte, lasil-le lor, di nu tiu ce fac"
(Luca 23:34). Qici, dad\ ludeii ar fi cunoscut- zice- ell Patima lui Hristos are sil-i risipeasca
in toata lumea i di are sa li se dea mlntuire ,,neamurilor", ei nu ar fi cutezat riistigneasca
pe Domnul. De aceea invrednicit de iertare Stiipinul. Dar, pentru cii- dupii lnvie"re, dupii
ID.aitffi"ea Donmului, dupii venirea Sfintulul Duh Ia Apostoli i dupii. feluritele faceri de minuui
de ciitre acetia- Iudeii au ramas tot intru necrediutii, aturtci Donmul dat pe ei in robie.
L-a numit pe Cel riistignit ,Donm al slavei'' nu pentru cii Patima ar fi fast simfitii de
rea Lui dunmezeiasdi, ci pentru ca sii arate covirirea f'ariidelegii Iudeilor. lar Sfintul
for, 1ntru tilcuirea Simbolului credinfei, zice aa: ,,I cred pe Hristos cii S-a riistignit nu cu fi-
rea aceea cu care impreunii cu. Tatiil - se zice cii Domnul slavei r3stig-
nit, cu cuv1ntul c:Jarii 1napoi- ci cu firea Lui omeneascif' (m Sfinfitul Catehism). lar ,cti.vintul
i chipul dlli'ii lnapoi" este ctnd am1ndouii firile lui Hristos dau una alteia insuirile lor, adica
dunmezeirea cia omenirii pe cele lnalte, iar omenirea da dunmezeirii pe cele smerite, pentru
unirea cea dupii ipostas pentru inciiperea aminduror firilor una lntru alta - precum zice
dull111ezeiescul loan Damaschinul in cartea a treia din cele teologice, capitolul 11. Aceasta o
zice i Sfintul Grigorie al Nyssei: ,Pentru w1irea trupului celui luat i a dumnezeirii celei ce a
luat, numirile se 1Inpartiiesc una de alta, incit a se numi cea omeneasdi cu cea dumnezeiascii,
i cea dumnezeiasdi cu cea omeneasca. Pentru aceasta i Cel rastignit Se nwnete de ciitre Pa-
vel Domn al slavei" (lmpotriva lui Apo/inarie). (n. aut.)
33
9 ci precum este scris:
Aici, zicerea ,s-a fiicut". Pentru ca Apostolul elipse In
multe pa!fi. Jar aici se ,ci s-a fiicut ceea ce este scris". Care ,ace-
ea"? 0 zice mai departe:
, cele ce ochiul nu a vazut, i urechea nu a auzit
i Ia inima omului nu s-au
pe care le-a gatit Dumnezeu celor ee-L iubesc peEl" (Isaia 64:4).
Care slnt - zice - cele gatite de Dumnezeu celor ee-L iubesc? Este
tinta lui Hristos mlntuirea prin lnomenirea Lui. Caci pe acestea nici ochiul
omenesc nu le-a vazut nici urechea omeneasca nu le-a auzit, nici vreo inima
omeneasca nu. le-a Caci griiitorii de Dumnezeu, Proorocii, care mai
lnainte au cunoscut tainele lui Hristos, nu le-au privit cu ochi nici
nu le-au auzit cu urechi nici nu le-au lnteles cu inima omeneasca
cu silogism ci toate simturile Proorocilor - ochii urechile, inima- erau
iar nu Caci ,Domnul Dumnezeu -
zice Isaia- mi-a dat mie limba de ucenic, ca sa sa graiesc celor dezniidaj-
duiti. In fiecare dimineata El urechea mea, ca sa. ascult ca
un ucenic" (50:4), adica: Mi-a dat Domnul ureche dumnezeiasca; Ia fel,
lelalte simturi.
Cine sint insa ,cei ee-L iubesc pe Domnul", carora le-a gatit bunatatile de
mai sus? Sint cei Dar unde este scrisa aceasta? Poate eli a
fost scrisa acum lnsa nu se aflii cartea aceea.
49
Poate insa eli Pavel, celintelept
'
49
Iar inteleptul Fotie zice ca. Pavel a luat zicerea aceasta din cele ascunse ale lui IlieL care
nu se mai gAsesc, fiindca aceasta nu se aflA nidieri in. Sjintele Scripturi ce se p3.ze$C acum
(Amfilohia, lntrebarea 172). [ ... ] ..
Jar Teodorit, unindu-se cu Sfmp.tul Teofilact. zice: ,Despre .mfuturia aceasta nu trebuie a ne
indoi, cilci este destul fericita limbi1 a lui Pavel precum scrie.'fnsa i cartea Paralipomena
ne invataca s-au scris i alte multe carp. i proorocii. Cercetlnd, eu am aflat di i
aveau carp, care nu se mai aflii acum;_ precum Proorocul Natan, Proorocul Gad, Proorocul AJ1ia,
Proorocul Addo, Prooroclll Samea,.Prqorocul Iesia. Despre acestea Paralipomenele.
Astfel, in cartea intii a Paralipomenelor scrie aa: <dar celelalte cuvinte ale hnpihatului David,
cele dintii cele de pe unnl, sint scrise in 1nsernnarile lui Sarnuil vazatorul, in insemnfuile
Proorocului Natan ji In !nsernniirile lui Gad, viiziitorul!mpiiratului>> (29:29). In cartea a doua a
Paralipomenelor scrie Si celelalte cuvinte ale lui Solomon, cele dintii ljii cele de pe urmii,
iata, slnt scrise In insenmarile Proorocului Natan, in insel1111iirile lui Ahia Silonitul intru
vedeniile vazatorului Ioil. Si $i celelalte cuvinte ale lui A via, lucrfuile lui cuvintele
lui sint scrise in cartea Proorocului Addo.>> $i $i cuvintele lui Rovoam cele de pe
unna sint scrise 1n cuvintele Proorocului Samea !iii ale lui Addo viizAtorul. Iar cum di ljii
Proorocul Iesia avea carte, Scriptura, zicind: $i celelalte cuvinte ale lui Ozia, cele
34
lntru cele a tilcuit vorbele acestea dupii zicerea lui Isaia: ,Cei ciirora
nu lis-a vestit despre El II vor vedea cei ce nu au auzit vor lntelege" (52: 15).
10 Noua fnsa ni le-a descoperit Dumnezeu prin Duhul Lui,
Po ate ca cineva ar fi zis impotriva eel or de mai sus: Daca bunatatile gatite
de Dumnezeu nu s-au suit Ia inima Ia cugetul omului, cum de le-ati aflat
voi, Pentru aceasta raspunde aici Pavel zice eli Dumnezeu ni le-a
aratat prin Sfintul Sau Duh, iar nu prin intelepciunea oamenilor cea din afara,
caci aceasta nu poate descoperi tainele lui Dumnezeu
50
caci Duhul toate le cerceteazii, chiar adfncurile lui Dumnezeu.
11 Ciici cine dintre oameni tie cele ale omului,farii numai duhul
omului ce este fntr-fnsul? i cele ale lui Dumnezeu,
niineni n.u le fara numai Duhullui Dumnezeu.
Zice: Atit de mare de adlnca a fost taina lui Hristos, atit de mult era
ascunsa de noi, oamenii, lncit nici nu am fi putut sa o aflam de Ia altul, daca
dintli 9i cele din urrna, slnt scrise de Proorocul Iesia>> (2 Paralipomena). Deci poate di Pavel a
luat zicerea aceasta din cele carp_ ale Proorocilor acestora, care acum nu se mai gasesc.',
Nu este insa Jesne de delairnat nici tilcuirea pe care o face Ia aceastil zicere Anastasie Si-
naitul, 1n cartea ce se nurneljite Povii,tuitor. El spune ca Pavel a zis aceasta aici pentru drep(:ii
de dupa Hristos, iar nu pentru cei dinainte de Hristos, fiindcii Domnul a zis: ,Multi Proo-
roci Drepti aU dorit sii vada cele ce vedeti sa audii cele ce auzit]., dar nu Ie-au vilzut nu
Ie-au auzit" (Luca 10:24). Deci Pavel Dreptii ce sint asemenea cu Pavel dupii Hristos au vii-
zut vad bunfttii.tile gii.tite pentru ,cei ee-L iubesc pe Dumnezeu", pe care Dreptii Proorocii
dinainte de Hristos nu Ie-au viizut nu le-au auzit. Pentru aceasta Pavel, dupii zicerea de
mai sus, zice indata: ,iar nouii ni k-a descoperit Dumnezeu prin Duhul Siiu". Drept aceea,
,cele ce ochii nu au vai:ut" le sint cunoscute celor vrednici, negraite celor ce nu sint vred-
nici. De aceea a zis Pavel: ,iar omul sufletesc nu cele ale Duhului, di nebunie ii
sint lui", ciici cele se fac .cunoscute se descopera oamenilor
Mai cu dumriezeiescul Anastasie le zice marele Macarie, di Dreptil cei vechi,
lmpfuatii Proorodi nu au viizut, nici nu au auzit, nici Ia inima lor nu suit eli: va fi bo-
tez cu foe cu Dub Stint, ca cei ce se din Piinea cea tainic:i manfnca
te Trupul Domnului, ca drept-slavitorii primesc pe Mingiietorul se imbracii cu pu-
tere dintru inal(:ime ca sufletele se cu Sfintul Duh se wnplu de dumnezeire
(adicil de lucrarea de dam! lui Dunmezeu) (cuvlntul 27, lntrebarea 17). (n. aut.)
50
Pentru aceasta zice dunme:Zeiescul Hrisostom, tllcuind acest stih: ,Nouii ni le-a des-
coperit Dunmezeu prin Duhul Sau, iar nu prin intelepciunea cea din afara, ciici acesteia, ca
unei slujnice ne-cinstite, nu i s-a fngiiduit a intra in Liunttu a privi taine. Vezi
cWi este osebirea intre intelepciunea aceasta aceea? Sfintul Duh ne-a 1nviitat
cele pe care nici h-igerii nu le-au cunoscut, iar lntelepciunea cea din afara a Iacut cu totul dim-
potrivii: nu numai ca nu ne-a inviitat [tainele lui DumnezeuJ, dar le-a oprit le-a ingriidit"
(Cuvintul 7Ia aceasta zicere). [ ... ] (n. aut.)
35
nu ne-ar fi invatat Sfintul Duh, Care, fiind de o fiinta cu Dumnezeu-Piirintele,
chiar i ,adincurile", adica iconomiile i tainele lui Dumnezeu cele
prea-adinci i ascunse.
Iar zicerea ,cerceteaza" nu arata ca Sfintul Duh nu tie cele ascunse ale lui
Dumnezeu, avind nevoie sa le cerceteze, ci insemneazii amiinuntita lor 1ntele-
gere de catre Sfintul Duh. Tot aa zice Apostolul i despre Piirintele, eli ,cer-
ceteaza ascunsurile inimilor" (Romani 8:27). Insa i altfel se zice ca Duhul
Sfint ,cerceteaza adincurile lui Dumnezeu", fiindcii Se desfiiteazii i Se bucu-
ra intru vederea tainelor lui Dumnezeu - precum zice Teologul Grigorie (1n
oratia Ia marele Vasilie ).
Apostolul arata 1nsa amiinuntita cunatinta a Sfintului Duh i prin celelalte
cuvinte, zic1nd: Ciici- precum duhul omului
51
tie cugetele i tainele din ini-
ma sa, iar altcineva nu - tot aa i Duhullui Dumnezeu le tie pe cele ascunse
ale lui Dumnezeu, iar nu altul oarecare. Si din asemanarea aceasta 1nviitam cii
Duhul Sfint nu este de alta fiinta osebita de fiinta Tatiilui, ci de una aceeai,
precum i duhul omului .nu este de alta fiintii decit dinsuL
52
12 Noi ins a nu am [uat duhullunlii, ci Duhul eel din Dumnezeu,
Pavel numete aici ,duh allumii" 1ntelepciunea omeneascii. Si zice: Noi,
Apostolii nu am luat aceasta intelepciune, ca sa nu se arate dearta
i zadarnicii propovaduirea credintei noastre, ci L-am luat invatator pe ,Sfin-
tul Duh eel din Dumhezeu", adica pe Cel de a fiinta cu Dumnezeu-Piirintele,
pe Cel din fiinta ipostasul Piirintelui purcezator.
53
51
Prin ,duh ::11 oniului", unii lnteleg sutletul, iar altii inteleg contiinta, care este totdeau-
na nedespfutitA de suflet, impreuna cu cunotinta. Caci ceea ce cunotinta omului este cu-
noscut i de contiintii. Ca.ci este a dona cunotinta i, intr-m1 fel, este cunotinta
cunotintei. Caci nu cunoate simplu, ci, dupa intoarcerea min-pi, el i cunoate ca cu-
. noate. De aceea- dupa socoteala multor teologi- contiinta este impreuna unit:! cu- sufletul.
Iar purtatorul de :Oumnezeu Maxim zice ca. ,duh al omului" este acela pe care se zidesc
aldituiesc simtirile. Vezi subinsemnarea zicerii: .. strftbate pina la despaqirea sufletului
ji a drihului" (Evrei 4:12). (n. aut.)
52
-Aa zice 9i marele Vasilie des:pre aceasta: ,[Ceea ce zice Pavel], ca Duhul Sfmt este
fap1 de Dumnezeu-Tatai, precum este duhul nostru fiecare din noi, e prea-mare dovada a
unirii. Duhului en Tatal cu Fiul Cftci zice: Cine diu oameni cele ale omului, tara nu-
mai duhul omului care e intr-insul? A9a 9i cele ale lui Dumnezeu nirneni nu le 9tie, :tara numai
Duhullui Dumnezeu.>>" (Despre Sflntul D!th, capitolul16). (n. aut.)

53
Despre aceasta zice 9i inteleptul Teodorit: ,A anltat di prea-Sfiutul Duh nu este: :fiiptu-
ci are fiinta din Dumnezeu-Tatal. Clici zice: Noi iusa nu amluat duhullumii, 1n loc de:
Nu ru:n luat duh zidit, did nu am luat descoperirea celor prin lngeri, ci lnsui
Duhul eel purcezator din Tatiil ne-a invatat tainele cele asemtse."
36
c" sli tim
54
ce/e dliruite nouli de Dumnezeu,
Duhul Sfint - zice - este lumina din care noi, Apostolii i Cretinii, am
luat lumina, ca sa vedem cu ochii cei ginditori ai sufletului cele ce pina acum
erau acoperite pentru noi. Care sfnt acestea? ,Cele diiruite nouii de Dumne-
zeu", adica tainele iconomiei i ale inomenirii lui Hristos, anume cii Fiul lui
Dumnezeu a patimit pentru noi, ca ne-a fiicut fii ai lui Dumnezeu ca ne-a
aezat 1mpreuna cu Sine de-a dreapta Piirintelui. Ca urmare, cei ce nu-L au in
inima lor pe Duhul Sfint nu se vor 1nvrednici a vedea taina aceasta.
13 pe care le i grliim, dar nu in cuvinte invd(ate din in(elepciunea
omen eased, ci dintru cele invli(ate de ht Duhul Sfint,
Zice: Noi, Apostolii i Cretinii, sintem mai lnvatati decit inteleptii Elini-
lor, fiindcii aceia au inviitat de Ia oameni, din cuvintele silogismele oameni-
lor muritori i pacatoi, iar noi am 1nvatat ceea ce graim de Ia Duhul Sfint.
asemlinfnd cele duhovniceti cu cele duh01>niceti.
Zice: Daca se pun lntrebiiri duhovniceti, noi le asemiinam - adicii le dezle-
giim i le tllcuim- cu alte noime i istorii duhovniCeti. Precum, de pilda: cauta
cineva sa se incredinteze di Hristos a inviat? Atunci lntrebarea se dezleaga se
talmacete cu alta noimii duhovniceasca, anume cu istoria lui lana; ciici, precum
acela a viu a treia zi din pintecele chitului, tot aa a inviat Hristos a treia
zi a ieit din pintecele piirnintului, adicadin iad i din morm1nt.
Sail, altul cauta sa se lncredinteze ca F ecioara a nascut. Aceasta se dez-
leagii [daca ne amintim] de Sarra, de Revveca de Elisaveta, acele femei
care, fiind sterpe, nu au zamislit dupii legea firii. De asemenea, intrebarea
aceasta se dezleaga daca ne glndim Ia Eva, care a fast fiicuta din coasta lui
Adam fiira de samlnta; sau Ia celelalte fiipturi, care au venit dintru nefiinta
doar prin cuvintullui Dumnezeu.
Zicerea ,asemiin!nd cele duhovniceti cu cele duhovniceti" se mai inte-
lege insii i aa, adicii: intelegerile se aseamiina
se dezleaga de catre oamenii pentru ca numai pot sa le
cuprindii dupii cum i zice mai departe
55
:
Zice i marele Vasilie, ,in Cuvlntul a! cinci/ea impotriva /u; Evnomie: ,Apostolul a propop
viiduit lnvederat ea Duhul este diu Dumnezeu, zicind: noi am luat Duhul eel din
zem}.'' (n. aut.)
54
fntru alte izvoade se serie ,ca sa vedem". (n. aut.)
55
Iar Avva Macarie zice: ,Partaul Sfiutului Dub iijudedi pe top oamenii- dupa cum e
scris (1 Corinteni 2:15). El de Ia cine gr5iete fiecare, 9i cum sta Ia ce masuri a
37
14 far omul sujletesc nu cele ale Duhului lui Dumnezeu,
ci'ici pentru el sint nebunie
,Omul sutletesc"
56
este acela care pune lntreaga pe seama silo-
gismelor sutletului sau, socotind ca nu are trebuinja de ajutorullui Dumnezeu.
El nu a primi nici o lnjelegere duhovniceasca flira iscodire, doar cu
credinja cea simpla, ci ca toate fnjelegerile care nu au
dovada slnt nebunii Astfel, Pavel ,om sufletesc",
adica firesc, pe acela ce eli toate se fac cu fireasca socoteala nu
cugeta ca este vreun lucru mai presus de fire. omul acesta se
,firesc" ,sufletesc" fiindca sufletullui se doar lntru iconomia
ocfrmuirea firii; caci - precum ochii trupului, oridt de buni ar fi,
nu pot sa vada flira a avea lumina - tot sufletul, care e alcatuit spre a fi
primitor de Duh Sflnt, daca nu are lumina Sflntului Duh, nu poate vedea ln-
jelege noime.
i nu poate in(elege cii ele seJutlecii tluhovnicele.
Adica omul sufletesc nu poate lnjelege eli cuvintele Domnului au trebuinjii
de credinja ca nimeni nu poate sa le lnjeleaga C\1 silogisme Caci
aceasta vrea sa zica prin: ,se judedi. In Joe de: Noimele dum-
au dovezile prin credinja prin Duh.
ajuns; iar pe el nici unul din oamenii ce au duhullurnii nu poate sii-1 cunoasca i sa-l judece.
C3.ci nwnai cine are i el cerescul Duh al Du1Ill1ezeirii il poate cunoate pe eel asemenea, pre-
cum zice Apostolul: cu ce1k: duhovnice,sti se aseaffiW cele duhovniceti, dici omlll sufle-
tesc nu primete pe cele ale Duhului lui Dunmezeu, ci:ici pentru el sint nebunie; iar eel duhov-
nicesc toate le judecli, el insii de nimeni nu e judecat" (Cuvintu/9, capitolul 8). (n. aut.)
56
Oarecari dasdili spun ca, prin cuvintele acestea, Apostolul ctesluete 'trei feluri cteoa.:
meni: ,trupeti", ,sufleteti" i Astfel, ,trupesc" este aceta care se afU afara
de fire, si'iviqind raul pacatul; ,sufletesc" este acela care se a.flllin starea cea dupii fire,
fi'icind nici raul, nici fapta buna; iar ,duhovnicesc" este aceta care se afli'i in starea mai presus
de fire, fiind lnvrednicit de darurile Duhului ji povii(uit de Sf'mtul Duh. Adicii, de pildii: un
om care lucrurile altuia se zice d1 este ,trupesc"; unul care nu nedrep..:
pe nimeni, dar nici nu nedreptiiti alpi peel, se ,sufletesc"; iar altul
- care nu numai di nu pe nimeni, dar rabda cu multumire se bucura dnd e
nedreptiitit de altii- acesta se zice ca e om ,duhovnicesc".
lar Coresi zice cii ,om sufletesc" este acela ce urrneaza sufletului celui firesc sirntitor.
Teofilact zice aceasta, cind tilcuiete zicerea sufletul men pe Donmul" (Luca I :46).
sa cii Scriptura face osebire intre ,duh" ,suflet". caci il ,om sufletesc;:" pe
eel ce viaza dupa fire, se cu cugetari - de pilclii: cind
ninca; sau - in scurt, nu face nimic mai presus de fire. Iar
cesc" 11 pe eel ce trece mai presus de legile firii nu cugeta nimic omenesc. este
deosebit sufletul de duh in Scripturii. (n. aut.)
38
15 far eel dulwvnicesc le judecd pe toate, iar el nu se judecii tie nimeni;
Omul duhovnicesc - zice - le !lie pe toate cum sint: pe cele de faja, ca
sfnt vremelnice; pe cele ce vor fi, d\ slnt ve!nice; a sa ca va
doblndi mlntuirea; celor eli se vor munci. Pentru
aceasta li ,judeca", adica 1i mustra; dar el nu e judecat, adicii. nu e mustrat
de nici un necredincios
57
, Ia fel cum, de pilda. un om cu ochi lim-
pezi se vede pe sine, pe cei care nu vad; iar orbul nu le vede nici pe ale
sale, nici pe ale altora.
16 ciici , cine a cunoscut mintea Domnului, ce sii-1 fnve(e pe el?"
(fsaia 40:13)
Pavel nume!te ,minte a Domnului" mintea omului duhovnicesc. Iar aces!
,ca sii. lnvete" va sa zica: Cine-] va indrepta? Deci, fiindca mai sus a zis ca
,omul duhovnicesc nu se judeca de nimeni", acum aceasta aduclnd
martor pe Proorocul Isaia, care zice: Cine mintea Domnului cine poate
sa lnveje sa lndrepteze mintea Domnului? Nimeni, cu adevarat! Pentru ca,
daca nu nicicum mintea Domnului, cum poate sa o indrepteze? Iar fiindca
omul duhovnicesc are In sine mintea Domnului, atunci cine poate sa-l lnveje
sa-llndrepteze? Cu adevarat, nimeni!
Noi insii avem mintea lui Hristos.
Sa nu te miri - zice - pentru ceea ce ji-am spus, anume eli omul duhovni-
cesc are ,mintea Domnului", cii.ci noi toji, Apostolii !i Cre!tinii, ,avem min-
tea lui Hristos", adica tot ceea ce !lim ne-a fast descoperit de cii.tre Hristos.
Astfel, mintea [,lnjeJesul", n. m.] pe care o avem despre lucrurile dumneze-
ie!ti, adica dogmelor ale credinjei, de Ia Hristos o
avem, !i de aceea nici nu sintem judecaji de cineva.
Unii lnsa au numit ,minte. a lui Hristos" pe Tatal pe Sflntul Duh, caci
noi, avindu-L pe Hristos lntru noi,.lmpreuna II avem pe Parintele lui Hristos
pe Sflntul Lui Duh.
58
57
Iar rnarele Vasilie care este eel duhovnicesc: ,Cel ce nu mai dupa
trup, ci este perturbat de Duhullui Dumnezeu i se afld fiu allui Dunmezeu, fiicinduse de un
chip cu chipul Fiului lui Duumezeu, acesta se duhovnicesc" (De5pre Sflntul Duh, ca-
pitolul25). Vezi i sublnsemnarea zicerii: ,.dadi i se pare cuiva a fi Prooroc ori duhovnicesc"
(I Corinteni 15:37).
58
[ . ] Si marele Vasilie zice, tilcuind inceputul Evanghe/iei lui Joan: ,De ce Se numete
Cuvinn>? Ca sii se arate ca din Minte S-a nascut. De ce Se numete Cuvint? Pentru caS-a
39
CAPITOLUL III
1 $i eu, .fr!l(ilor, nu v-am putut gnli Cll unor ollnzeni
ci Cll unorll
Fiindca Apostolul a smerit mai sus mindria Corintenilor intru lntelepciu-
nea cea din afarii, acum- pentru ca ei sa nu poata zice: Noi nu ne fiilim intru
lntelepciunea cea din afara, ci lntru cea din launtru duhovniceasca! - el le
arata aici ca nici intru duhovniceasca intelepciune cea din launtru a
nu sint impliniti. Caci zice: Voi, Corintenii, inca nu ati auzit vreo noima in-
vatatura Si drept urmare a zis: Nu am putut sa vii vorbesc ca unor
oameni impliniti, ci ca unora neimpliniti - ca sa
arate ca nu din zavistie nu le-a grait lor vreo 1nvatatura desaviqita, ci pentru
di ei se 1ndeletniceau inca in cele
Cum puteau insa Corintenii, fiind, sa facii minuni? Raspundem ca
erau intre - precum am zis Ia inceput -
primii fiicind minuni, iar ceilalti nu. $i, de altfel, cineva poate face minuni
chiar daca este trupesc, precum erau cei ce scoteau dracii cu numele lui Hris-
tos. Caci minunile se fac pentru folosul altora de aceea, de multe ori, se lu-
creaza prin cei nevrednici.
2 c, pe prunci in Hristos, v-llm hriinit cu lllpte, nu cu mlncllre,
ciici fncii nu putea(i mfnca, fncii nici llcunz nu pute(i,
ciici slnte(i inca
Zice: Fiind inca prunci intru tainele lui Hristos, v-am hranit cu lapte, adica
cu invatatura cea mai simpla, nu v-am dat mincare, adica invatatura desa-
De ce? Pentru ca nu aveati putere sa o primiti. $i, doborind mindria
lor, Pavel adauga: Nici acum nu aveti putere sa o primiti, pentru ca cugetati
cele ale trupului I V ezi, iubitule, ca de aceea nu puteau Corintenii, fiindca nu
voiau sa fie ci
3 Cftii vrenze intru voi este pizma, prigonire dezbinari,
nu slnte(i ollre i nu dupa om umbla(i?
niiscut fihii patimii. De ce Se <<Cuvint? Pentru di este chip al Celui ce L-a niiscut,
aratindu-L pe Nilscator lntru Sine intm totul, prin nimic despfu1indu-Se de El >i, totodatil, de-
aflindu-Se de precurn cuvintul nostru inchipUie toata intelegerea no astra."
lar purt8.torul de. Dumnezeu Mm..im zice di ,noi avern mintea lui Hristos" nu pentru c:1
mintea lui Hristos s-ar despfuti de El ar veni cu infiintare ipostatic in mintea noastra, nici
pentru di mintea noastra s-ar despfu1i de noi s-ar duce la Hristos; ci aceasta insenmeazc'\ ca
noi intelegem cele pe care le intelegem dupii Hristos .. adica dupa voia i pH'icerea lui Hristos
(capitolul 83 din a doua sutii din cele teologice). (n. aut.)
40
Apostolul a zis toate cele mai dinainte pentru mai marii Corintenilor
pentru cei ce se fiileau intru intelepciunea lor. Iar acum Jntoarce cuvintul ciitre
cei ce se supuneau celor mai mari 1nteleptilor zice: Cu dreptate vii
numesc pentru ca 1ntre voi se afla pizme, prigoniri dezbinari.
Apostolul ar fi putut sa-i mustre pentru curvie pentru alte multe metehne pe
care le aveau, dar aici de cele care trebuiau vindecate mai degrabii,
caci Corintenii pacatuiau mai mult prin dezbinari prigoniri. $i, totdeauna
pretutindeni, Apostolul zavistia cu prigonirea, fiindca zavistia este mai-
ca ce prigonirea. Si zice: Deci, atita vreme cit aveti patimile acestea,
oare voi, Corintenii, ,nu umblati dupa om", adica nu cugetati ome-
Iucruri Ba chiar cu adeviirat!
4 Caci - cind unul zice: Eu slnt ltllui Pllvel!; iar altul:
Eu sfnt uUui Apollo!- ltU nu slnte(i
Corintenii no ziceau cuvintele acestea - precum am spus mai sus - ci
Apostolul a !nchipuit cuvintul intru numele sau a! lui Apollo, ei fiind dasciilii
cei mai slaviti mai intelepti pe care-i aveau Corintenii carora se supuneau.
5 Deci cine este Pavel i cine este Apollo? - de eft slt1jitori
prin care a(i crezut,
Inchipuind cuvintul cu numele sau a! lui Apollo, Apostolul ajunge Ia
telul sau, zicind ca: Dacii noi, Apostolii, nu sintem nimic, ce ar zice cineva de-
spre invatatorii Noi - zice- s!ntem numai slugi slujitori ai lui Iisus
Hristos, iar nu radacina izvor a! bunatajilor, care e doar Hristos. nu
se cuvine a ne liiuda cii v-am actus bunatatile darurile lui Dumnezeu, ciici
totul este a! lui Dumnezeu, Care v-a daruit aceste bunatati, nu a! nostru, a!
slujitorilor Lui. Si nu a zis: ,sintem propovaduitori", ci: ,slugi
slujitori", fiindca propovaduitorii bine-vestesc propovii-
duiesc doar cu cuvintul, pe cita vreme slugile slujesc cu !ucrul.
59
59
Din zicerea aceasta, cei ce teologhisesc trag incheierea ell, in sfinp_ta lucrare a DUilUle-
zeietilor Taine, arhiereii i iereii, adidi preopi, ajuta numai organicete (,ca instrumente", n.
m.], ca nite m.ijloace ale intiiei pricini, adid:i ale darului prea-Sfintului Duh, de catre Care se
lucreaza cu desavirire toate Tainele, Acesta fiind pricina si:i.viritoare. Despre aceasta zice
dumuezeiescul Hrisostom: ,Jmplinind fonna, preotul sta zicind graiurile, iar puterea &i darul
sint ale lui Dumnezeu (Care Ie savirete)" (in Cuvint Ia vinzarea lui Juda). iatfii: ,.Nici ln-
gerii, nici Arhanghelii nu pot Iuera ceva pe linga cele date de Dumnezeu, ci Tatal, i Fiul i
Sfintul Dull le icouomise$te pe toate, iar preotul ii imprumuta limba sa i ii da mina sa."
(Cuvintu/86/a Joan) (11. aut.)
41
precum i-a dat Domnul.fiecaruiu.
Zice: Nici aceasta midi vrednicie a slujbei a slujirii nu o avem de Ia noi
ci tot de Ia Domnul, fiecaruia cu masura lui - adica unul mai rnult,
altul mai putin - precum i-a daruit Domnul.
6 Eu am sadit, Apollo a udat, dar Dumnezeu le-a creseut.
Zice: intli, eu am semanat in sufletele voastre saminta propoviiduirii evan-
gheliei, iar Apollo, cu indesita invatatura a sa, a udat saminta propoviiduirii
mele nu a lasat-o sa se lisuce de ispitelor diavolului a oamenjlor ne-
cinstitori de Dumnezeu. Totul este insa a! lui Dumnezeu, pentru ca El a
crescut siiminta siiditii de mine udata de Apollo, a inaintat-o, indreptind-o,
v-a fiicut sa roditi.
60
7 Prin urmare, nici eel ce nu este eeva, nici eel ce uda,
ci Dumnezeu ee
Vezi aici intelt\pciunea marelui Pavel? Vezi cum defiiimarea iil-
tdeptilor bogatilor invatatori din Corint prin paruta defiiimare nimicire a
sa a lui Apollo, inviitind cii .se cuvine sa luiim aminte numai de Dumnezeu
Lui sii-I inchinam toate bunatiiple darurile pe care le avem, pentru cii ale
Sale sint!
8 Tar eel ce i eel ee uda sint una,
Adicii: Amindoi - eu, care am siidit, Apollo, care a udat - sintem una,
dat fiindcii nu putem face nici un lucru de sine, tara Dumnezeu. Si atunci voi
cum vii mindriti unul asupra altuia, de vreme ce toti sinteti una, neputlnd is-
pravi nimic rara ajutorullui Dumnezeu?
insa.fiecare va lua plata dupa osteneala sa.
Fiinddi cei ce osteniserii mai mult fntru credinta urmau sa se leneveascii
auzind ca ,toti sint una", Pavel indata indreptei\Zii cuvintul zice ca eel ce sa-
60
Jar dunmezeiescul Grigorie al Nyssei, prin ,s:ldirea" lui Pavel fntelege catehizarea fn-
vftt:ltura credintei; iar prin ,udarea" lui Apollo, di el ii boteza pe cei catehizati de Pavel. Ciici
zice Sf'mtul acesta prin inviif8tura (prin catehizare), iar Apollo ada-
p3, botezind prin tainica de-a doua aducind Ia. taina pe cei catehizat.i de Pavel" (Cu-
vlntul a/ doilea impotriva lui Evnomie ). Iar aceasta e ceea ce a zis Pavel mai inainte: ,Nu rn-a
tdrnis pe mine Hristos sa botez, ci ca sa binevestesc" (stihul17 al capitolului trecut). (n. aut.)
42
eel ce uda slnt una fiindcii nu pot face nimic rara Dumnezeu, Gel ce
dar cii. ei se osebesc unul de altul in privinta rasplii.tirii pe care au s-o
primeascii. de Ia Dumnezeu, fiecare plata dupa osteneala lui, ori mai
multii, ori mai putina. Nu a zis insa ca se va plati fiecaruia dupii. lucrul sau, ci
dupa osteneala. Fiindca, de multe ori, cineva dar nu lu-
crul pentru care s-a ostenit; !nsa, nu 1-a putut ispravi, nu se de
plata ostenelii sale, ci are sa o primeasca
9 Caei noi impreuna-lucratori slntem ai lui Dumnezeu;
Zice: Noi, care !nvatam propovaduim, slntem impreuna-lucratori ai lui
Dumnezeu, fiindca !mpreuna-lucriim pentru scopullui Dumnezeu, _Care
te sa mintuiasca pe toti oamenii prin fnvatatura propovaduire. Insii nu sin-
tern noi fiicatori ori datatori- adica nu lucram, nici nu dam de Ia noi in-
mlntuirea oamenilot- ci Dumnezeu. Deci noi, de vreme ce slntem irripre-
una-lucratori pentru scopul lui Dumnezeu, nu trebuie sa tim defiiimatL Si ia-
fiindca nu noi slntem fiicatorii mintuirii oamenilor, ci totul este a! lui
Dumnezeu, nu se cuvine a ne mindri.
voi sinte(i aratura lui Dumnezeu, zidirea lui Dumnezeu.
Fiindca a zis mai sus ca i-a ,siidit" pe Corinteni, Pavel stiiruie fntru aceastii
metafora aici ii ,ariitura a lui Dumnezeu". Iar ,zidire" fi
fiindca mai jos va vorbi de ,temelia" Bisericii lui Hristos. Deci zice: 0
nflor! - daca slnteti aratura zidire a lui Dumnezeu, atunci sfnteti datori a vii
numi de Ia numele lui Dumnezeu, al Staplnului ariiturii zidirii acesteia, iar
nu de Ia numele plugarilor ale zidarilor. fiind ,aratura", trebuie sa
fiti !ngriiditi !mprejur cu o ingriidire a unirii, cum e holda aratii. Iar ca
,zidire", s!nteti datori a fi uniti unul cu altul, Ia fel cum e unitii. zidirea.
I 0 Dupa darul dat mie de Dumnezeu, eu am pus temelie
ca un in(elept arhiteet;
Pavel se aici ,arhitect fntelept" (int!i nu ca sa se fnalte
pe sine, ci ca sa arate cii. aceasta este arhitectului lntelept, a pune
temelie prea-tare casei Bisericii aceasta fiind Hristos
credintain Hristos. faptul cii Pavel nu se numindu-se pe sine
este aratat din ceea ce zice: ,Dupa darul dat mie de Dumnezeu am pus
temelia"; fratilor, a fi eu arhitect lntelept nu e isprava mea, ci a da-
rului lui Dumnezeu.
43
iar ultul zide5te asupru ucestehL Dar.fiecure sa ia seumu cum zide5te!
Fiinddi, mai lnainte, i-a lnvatat pe Corinteni depre unirea.lntru glnd, adica
sa fie uniti lmpreuna-glasuiti intre Apostolul!i invata acum despre
viata petrecere. Caci ,zidire" faptele lucrarile fiecaruia, care se
zidesc asupra ,temeliei", adica asupra lui Hristos a credintei intru Hristos.
11 Caci nimeni nu poate pune alta temelie decft aceeu ce e.<te pusa,
care este Jisus Hristos.
Zice: Nici un arhitect intli cita vreme ramine arhitect intelept, nu
poate pune alta temelie afara de Hristos.
61
Ciici, dacii arhitectul nu e intelept,
pune altii temelie, insii din aceea urmeazii eresuri dezbinari. Iar voi, Corinte-
nilor, fiinddi-L aveti ca temelie pe Hristos, sinteti datori sa nu ziditi asupra
acesteia faptele zavistiei ale prigonirii, ci lucrarile unirii ale faptei bune.
12 Jar daca cinevu zide5te pe uceasta temelie aur, argint, pietre scumpe,
lemne, iurb(z, stuf, lucrulfiecaruia se va.face aratat;
62
Dupa ce noi, primim credinta intru Hristos ca temelie a toatii
casa Biserica incepem fiecare sa zidim asupra ei. Unii zidesc
lucrarile cele bune, osebite intre dlnsele, mai mari sau mai mici. De pilda, zi-
desc pe aceastii temelie fecioria neciisiitoria, ca aur; iar nunta cea cinstitii, ca
argint; neci$tigarea de averi, ca pe pietre scumpe; iar milostenia, ca un
alt lucru de mai mic pret.
63
Altii zidesc asupra temeliei credintei lucrarileccele
61
Sfintul Grigorie Nyssis- tilcuind zicerea lui Solomon: ,Donmul M-a zidit inceput ciii-
lor Sale la lucrurile Lui, mai !naiute de veac M-a zidit" (Pi/de 8:22) - zice: ,Aceasta se zice
Hristos dupii firea Sa omeneasci'i, iar nu dupii dunmezeirea Lui, d'ici El Se face noua
temehe mai inainte de veacul viitor, dupii glasullui Pavel, care zice d'i nimeni nu poate pune
alta temelie afarii de ceea ce este pusii>>" (Cuvintul a/ doilea fmpotriva Iu; Evnomie). (n. aut.)
62
Dumnezeiescul Maxim zicerea aceasta aa: ,Aylndu-L pe Domnul ca teme-
lie, sa zidim asupra ei tnal(:imea sa punem aum, argint, pietre scuinpe>> -
adicci: cuvfntare de Dunmezeu curatii nemincinoasa, viatii strlivezie i stratucWi, cugetiiri
i intelegeri Juminate ca margiiritarul- iar nu lemne, nici iarbii, nici tres-
tii, adidi: nici s1ujire la idoli, nici discare de gura ciitre cele sim(:ite, nici viatii laiii de soco-
tin!ii, nici cugetiiri lipsite de priceperea cea dupa lntelepciuue" (capitolull2 al su-
tei a dona din cele teologice). (n. aut.)
63
Dumnezeiescul Ambrozie intelege prin ,aur'' dragostea, prin ,argint" intelepciunea, iar
prin ,pietre scumpe" celelalte fapte bune (la Coresi). .
. 1<1! Sfintul Grigorie al Nyssei zice ,Pe temelia. aceasta se poate zidi ann>, argillt
on ptetre scumpe. Acestea sint faptele bune; iar lenme, iarbiD> trestle insemneazii
firea riiutiitii, care nu se spre nimic altceva decit numai spre cheltuiala focului" ( Cu-
vintul a/ ciitre cei (n. aut.)
44
rele, care au ele trepte masuri. De pildii, cineva necuratia patimi-
lor celor ca o iarbii; iubirea de argint lacomia de averi, ca paiele ta-
rinii secerate, care ard mai lesne dec1t celelalte; iar betia, risul glumele, ca
lemne. Poate cii unii inteleg insa altfel zic ca ,lemnele" ar fi pacatele
cele trupqti iubirea de argint, iar ,paie" ,iarba" zic ca ar fi betia, lmbui-
barea glumele.
13 ziua (Domnului) fl va arat!L Caci in foe se va descoperi,
.focul va Tamuri ce.fel este lucrul.fiecaruia.
Aici, Pavel ,ziua" pe aceea a celei de-a doua veniri a Judecatii
Domnului. Si zice ca cu foe se vor arata, adicii se vor descoperi, ce fel sint
dupii tlrea lor, ori ,aur" ,argint", ori ,lemne", ,iarba" ,,trestii".
64
14 Daca lucrul zidit de ciftewt va ramine, a eel a va lua plata;
15 iur daca se va arde lucrul cuiva, else "'' pagubi.
Zice: Daca tu - o - ai zidit asupra temeliei credintei lucruri
fapte bune ca aurul argintul, lucrurile faptele tale cele bune vor ramine
tu vei lua ca plata a lor lmpiiratia cerurilor. Iar daca ai zidit lucruri
rele pacate, sa ca lucrurile tale cele rele nu vor suferi iutimea focului
celui ci vor arde, se va ariita ca au fost rele. Ciici - precum cineva ce
ar trece printr-un riu de foe purtind arme de aur s-ar face mai stralucit, iar
dacii ar fi inciircat cu iarbii cu trestii, ar arde impreunii cu acelea - tot se
intimpla cu faptele cele bune cu cele rele. De aceea, nu e de ajuns doar
credinta, tara fapte bune. Ciici, temelia este Hristos credinta in Hristos,
daca faptele nu slnt dupa Hristos potrivite cu credinta- adidi bune sfinte,
precum credinta e buna sfintii - ele slnt vrednice a se arde.
64
Despre aceastii zicere, marele Vasilic zice ,Acesla [Hristos] va va boteza cu Du-
hul Sfint cu foe, botez de foe> I munind cere area din vremea Judedipi, precum zice
Apostolul: Focul cerceteaza ce fel este Iucml fiediruim} ziua (Domnului) fl va anlta, dici
ln foe se descoperi'i." (Despre Sflntul Duh, capitolull5).
Iar dunmezeiescul Diadoh purtatoml de Dunmezeu Maxim vorbesc mai lntr-un glas cu
marele Vasilie. Caci Diadohul zice ,Aceia [ ... ] se vor Hisa intru multimea tuturor celor-
laHi oameni, ca unii ce sint sub judecati'i, pentru ca, cercetindu-se prin focul judeditii, ia
de Ia Dunmezeul nostru de Ia lmpatatul Iisus Hristos soarta ce li se cuvine dopa faptele lor"
(capitolul 3). lar purtatorul de Dunmezeu Maxim, intrebat fiind despre aceasta, riis-
punde ,,Cei ce nu au ajoos Ia ci se afHi avind piicate, vin Ia Judecata pnin-
du-se spre cercetare; daca va atirna rnai mult cumpiina faptelor bune, se vor curiita de mun-
di" (in Filocalie, foaia 237). (n. aut.)
45
El fnsd se va mintui, fnsd caprin .foe.
Zice: ,El", adica pacatosul, nu are sa se arda sa se piarda adid\
sa se duca Jntru a nu mai fi, precum vor arde vor pieri faptele lui cele rele; ci
,se va m1ntui", adidi se va piizi Jntreg, pentru a se arde Jn foe fn veci. Cii.ci
noi, dnd vorbim despre vreun lemn care nu arde cu lesnire, radndu-se
a zice ca se fn foe, adica ram1ne nears Jndelungata vreme.
Acum Jntelegem de ce ,se pacatosul, eel ce a racut lucruri rele, pen-
tru ca el a ostenit Jntru lucruri care Ji pricinuiesc mund\. Totodata, el se pagu-
fiindca a pus osteneala zadarnica Jn lucruri nelnfiintate, caci to ate pacatele
slnt nimic, Ia fel cum s-ar pagubi un negustor care ar da bani multi ar cumpa-
ra un dobitoc mort !n lac de unul viu. Si ,se fiindca ramlne Jntreg
nu piere, dar ramlne Jntreg pentru ca sa se munceasca zi-
cerea aceasta dumnezeiescul Hrisostom Jmpreuna cu sfintitul Teofilact
65
16 Au nu cd sintefi bisericd fl lui Dumnezeu ii Duhullui Dumnezeu
.fntru voi?
Aici, Apostolul Jncepe a vorbi de pricina aceluia ce curvea se Jmpreuna
cu mama sa vitrega. Si baga de seama- o, cititorule! -cum cuv1ntul
65
Iar faptul di lucrurile cele rele au sa se arda sa se piarcli'i de tot, nu insa pikiitosul
care le-a tacut, este mm-turisit 9i de marele Vasilie, care zice: ,Piicatul nu are fiintii proprie, ci,
intru Cei ce 11 fac 9i intru cele ce se fac rb'iu, ellipse.!}te sufletul de fiinta binelui, dici, din
na nedreptiitilor, el lnchipuie intuneric gindit, care se tope.!}te cu lumina dreptiitii. Fiindcii,
dad faptele rele inceteazii, se pierde.9i firea piicatului, dupii cum zice [Scriptural: Se va cau-
ta piicatullui, 9i nu se va afla (Psalm 9:39). Se int'impUi insa ca, celor ce pfiditttiesc, sa fie
piistrata pedeapsa nedezlegatii munca pentru piicate." [ ... ] -' ' :
Ci Fotie (la Icumenie) zicerea ,caprin foe" vezi ce a adiiugat a$a-
zice- caprin foe, adidi a$a se va mintui, ca $i cum ar fi tinut in foe - adidi arzindu-se, dar
netopindu-se. A avut trebuintii de aceastii adaugire - anume ca pficiltosul se va mintui ar-
z"mdu-se in foe de-a pumri - pentru ca tu, auzind de mintuire>>, sa nu socote$ti ca. munca va
fi doar p!nli se vor arde faptele."
Iar Dialogul (in capitolul IV al Dialogurilor) $i Augustin (in tilcuirea psalmului 37) inte-
leg ca ,foeul" acesta este focul podiintei in viata aceasta (Ia Coresi). Ins:l_aic:i, prin .,foe'' se ln-
telege eel al venirii Mintuitomlui a doua oara, prectml au tilcuit dumnezeiescul Hrisostom,
Teofilact $i Fotie intr-un glas. Fiindca, prin .,ziua Domnului", se intelege aici aceea a Judeditii
$i venirea a doua, precum a tilcuit-o $i marele Vasilie mai in unna. Ci $i Teologul Grigorie zice
(in Cuvint despre botez): ,$tiu $i foe cnre nu e curiititor, ci muncitor, adicii pe aceta giitit diavo-
lilor $i ingerilor lui, sau pe eel ce va purcede de Ia fata Donmului $i va arde imprejut pe vraj-
ITia$ii Lui." Iar sfinptul Cosma adauga: ,La in foe ii boteaza Hristos pe cei nesupu$i,
care nu-L socotesc peEl Dunmezeu focul acela va cerca $iva deslu$i faptele cele bune $i
cele rele." Iar Teodorit zice a$a: ,[ ... ] In ziua ariitarii tvflnluitorului va fi judecatii cercetare
amanun(itii, $i focul ii va arata pe cei ce au vietuit viata bunii rnai striiluciti decit aurul $i
tul, iar pe lucriitorii rauta:tii ii va topi cape Ienu1e, iarba trestii.'' [ ... ] (n. aut.)
46
mustrator, caci 11 mustra pe acela ce curvea fiicea amestecare de
singe aduclnd aminte de darul dat noua, adica de locuirea Sfintu-
lui Duh In inimile noastre, chiar daca nu a pus aici aratata fata acelui ameste-
cator de singe, ci face cuvlntul nehotiirltor.
Se Jncheie Jnsa din cuvintele Apostolului aceasta, ca Duhul Sfint este
Dumnezeu. Fiindca - daca noi, slntem ,biserica lui Dumnezeu"
pentru ca Duhul eel Sfint Jntru noi- atunci Duhul Sfint este Dumne-
zeu!: Caci zice: , Oare nu ca trupul vostru este Sfintului Duh, pe
Care II aveti de Ia Dumnezeu?" (I Corinteni 6: 19).
17 De va strica cinem Dumnezeu,
fl va strica pe acela Dumnezeu,
Dumnezeu- zice- ,11 va strica", adica 11 va pierde, pe acela care strica la-
trupului sau prin curvie prin necuratia trupului. Insa Apostolul nu zice
aceasta blestemlnd, ci mai-nainte spunlnd ce are sa se faca.
cdci sfint este ldcaullui Dumnezeu, (acela) care sinte(i voi!
curvarul nu poate fi sfint, caci. a pierdut darul de a fi a! lui
])uri:mezeu, din inima lui Dumnezeu eel Sfint, Care il sfintea. Si care
este Voi adica, de veti ramlne curati sfinti!
18 Nimeni sa nu se amdgeascd!
Nimeni - zice- sa nu se arnageasca ca lucrul poate fi altfel declt l-am zis eu.
De i se pare cuiva dintre voi a ji in(elept in veacul acesta,
sd se .facd nebun, ca sd fie in(elept!
Dupa ce a zis putine cuvinte cu chip ghicitoresc despre eel ce curvea fii-
cea amestecare de singe cu mama sa vitrega, Apostolul Jntoarce cuvln-
tul catre aceia ce se mlndreau 1ritru Jntelepciunea cea din afara. Si zice: Daca
vreunul dintre voi ca e Jntelept, acela ,sa se faca nebun" - adica sa
necinsteasca sa defaime omeneasca !ntelepciune din afara, pentru ca sa
66
Din zieerea aceasta a lui Pavel, Teologul Grigorie (in Cuvintul despre Sflntul Duh)
irnpreuna. c_u marele Vasilie (in cuvintele despre Sf'mtul Duh) trag incheierea ca Duhul Sfint
este Dumnezeu. La fel zice Teodorit: ,Cuvintul ca Dub este Dum-
nezeu." (n. aut.)
47
tige lntelepciunea dumnezeiasca.
67
Fiindca - cum saracia cea dupa Dum-
nezeu este iar ne-slava cea dupii Dumnezeu este slavii - tot ne-
buma cea dupa Dumnezeu este lntelepciune. Vezi lnsa- o cititorule! _eli nu
i-a zis aceluia sa lepede fntelepciunea cea din afara, ci zis un Iucru mult
mai mare, sa se faca ,nebun", adidi sa nu g!ndeasca ceva de Ia sine, nici sa
creada cugetelor sale, ci sa urmeze lui Dumnezeu sa creada fntru toate cu-
vintele Lui ca unul flira de minte.
19 Caci in(elepciunea lumii acesteia este nebunie Ia Dumnezeu,
Zice eli ,1ntelepciunea lumii este nebunie Ia Dumnezeu", fiind nu numai
flira folos, dar chiar o piedica In calea lntelepciunii adevarate
pentru ca umflarea mlndria pe care le celor ce o au li pe
sa 1nvete, fliclndu-i sa ramlna pentru totdeauna lntru nelnvatatura ne-
adevarului. De aceea se v1neaza se prind de 1nalt prea-lnteleptul
Dumnezeu ca nebuni flira de minte, cum zice mai departe: 68
caci scris este: ,El prinde pe cei fn(elep(i intru J>ic/enia lor" (Iov 5:13).
Aici, Apostolul aduce marturie de Ia Iov eli omeneasca 1ntelepciune ,este
nebume Ia Dumnezeu". zice eli fntrutot-fnteleptul Dumnezeu prinde pe: 1n-
teleptii cei din afara cape nebuni, adica 1i cu armele lor
vfnfndu-i 1ntru viclenia lor
69
Caci, par a fi fntelepti fntru-tot vicleni
sofismele lor cu multele lor silogisme 1mpleticite, 1naintea lui Dumnezeu ei
se vadesc cii s1nt nebuni flirii de minte. De pilda, aceia socotesc ca nu autre-

67
Sfintul Grigorie Tesaloniceanul- tilcuind tropologic [adidi pentru
n. m.] acel cuvint al Donmului care zice di ,anevoie'va intrabogatul
mtru Im .. Dunmezeu" 19:23)- spune di, precum cu anevoie se poate mlntui
bogatll:I mtru :vutn, tot aa de anevme se poate mintui eel bogat Intm invi'ifAturile cele diu
afara; daca Ie va Iasa pentm Hristos, ori miicar dadi le va :i)ttrebuin(:a spre slava lui
I spre folosu1 aproapelui, se poate.mintui. (n. aut.)
. "Cu ade:arat, 1ntelepciunea lumii acesteia ,nebunie este ,la Dunmezeu", cfici- dupa Co-
rest-. cea veche se arata prea-mincinoasa i nebtlneasdi Inaintea lui Dumnezeu
ahmci cind Zlce aa: 1) di, din nimic, nu se face nirnic; 2) cii, diri lipsa, nu se face intoarcere
(de pi!d.U, ca- din orb, ori Surd, ori mort -nimeni nupoate fi vazator: sau au-
zttor sau vm); 3) ca fimta intfmpHirii se a:fla intru alta fiinta; 4) di lumea este pumrea vecui-
ca nunllirul 1 este neimpiirtliit intru altnl; 6) ca nu pot fi dona firi desiivirite intr-un
Ipostas; 7) ell Dumnezeu e nemarginit cu Iucrarea; 8) ca eel cu totillneintn
1
pat se mi
9
ca
Iar stan lmpotriva cuvintfu'ii noastre de Dunmezeu. (n. aut.)
. De l Tertuhan (in Despre stifle!, capitoiul3}i Irineu (1n capitolul asupm eretici-
lor) 1-au nunut pe filosofi ,piirinti ai ereticilor'' ce s-au fi'icut mai in unna (Ia Coresi). (n. aut)
48
,,
buinta de Dumnezeu de dumnezeiasca !ntelepciune, ci cii le fnteleg pe toate
cu cu !ntelepciunea lor; Dumnezeu !nsa le-a aratat prin
faptele cit multa vorbire silogisme!or lor nu i-au folosit cu nimic,
ci eli mai ales de Dumnezeu de dumnezeiasca lntelepciune au ei nevoie.
Astfel, chiar cu viclenia cu care socoteau eli le pe to ate, ei s-au vadit ca nu
nimic, ci s!nt mai netrebnici mai necunoscatori fntru cele de trebuintii
m!ntuitoare decft pescarii flicatorii de corturi, precum erau ceilalti Apos-
toli Pavel, care taia piei flicea corturi.
20 Si iarai: ,Domnul cunol11jte cii gindurile in(elep(ilor sint zadarnice"
(Psalm 93:12)
Dumnezeu - zice- glndurile !nteleptilor ca mult-!mpletici-
tele lor silogisme sofisme s1nt nefolositoare zadarnice spre m!ntuirea lor.
[- vrea sa zica Apostolul-] de vreme ce sfnt astfel, cum voi, Corintenii,
cugetati cele !mpotriva lui Dumnezeu nu-i lepadati pe !nteleppi cei din afarii
ca pe zadarnici nefolositori, ci !i ocrotiti !i ca pe folo-
sitori m!ntuitori?
21 Aa ca nimeni sa nu se laude intre oameni, caci toate sint ale voastre:
ori Pavel, ori Apollo, ori Chifa,
Apostolul pare a zice aceste cuvinte Corintenilor care se supuneau 1ntelep-
tilor bogatilor, 1nsa el !i !nfruntii chiar pe acei !ntelepti mfndri bogati,
zicfnd eli nu li se cuvine a se m!ndri 1ntru !ntelepciunea cea din afara, fiinddi
aceasta este nebunie; nici !ntru darurile fiindca acelea sfnt ale
lui Dumnezeu li s-au dat pentru cei lor. Caci aceasta !nsemneaza zi-
cerea ,toate s!nt ale voastre", adica: De ce se m!ndresc dascalii voi
de ce 1i umflati 1i faceti sa se m!ndreascii? Nu cumva au vreun dar al lor?
Nu! - caci darurile pe care le au s!nt ale voastre pentru folosul vostru le-au
fost date de Dumnezeu. De aceea, ei s!nt datori fata de voi. aici, Pavel ia-
s-a adus ca pilda ]le sine pe Petru, ca sa faca cuv!ntul mai sa ara-
te ca: Daca noi, Apostolii, am luat daruri!e de Ia Dunmezeu pentru a! vostru
folos pentru voi ne-am hirotonisit !nvatatori de catre Dumnezeu, cu mult
mai v!rtos !nvatatorii de acum nu au dreptate a se tali 1ntru darurile pe
care le au ca !ntru oarecari ispravi ale lor, pentru eli acestea sfntbunatap strai-
ne, diiruite de Dumnezeu pentru m!ntuirea voastra.
70
70
Din zicerea aceasta,. dumnezeiescul Hrisostom trage incheierea cii tot pentru se
da Sfintul Duh i preotilor nevrednici, zicind a9a: ,, O'ici - dad Dumnezeu a :factit a se slobozi
49
22 ori lumea, ori via(a, ori moartea, ori cele ce sint, ori cele ce vor fi,
Zice: 0 fratilor! - chiar viata 1nvatatorilor este pentru voi, cei ce !nvatati
de Ia ca sa va folositi de ea. La fel, moartea tot pentru voi o sufera 1n-
vatatorii, primejduindu-se Ia moarte pentru fo!osul vostru. Ori altfel se
1ntelege aceasta, anume ca moartea slobozita asupra lui Adam a striinepoti-
lor lui s-a lasat a fi pentru voi, ca sa vii faceti 1ntreg-1ntelepti. Pentru voi s-a
iconomisit Inca moartea Stiip1nului Hristos, ca sa vii m!ntuiti de stricaciune
de 1ndoita moarte a sufletului a trupului. In scurt a zice, voi s-a fii-
cut lumea toata, ca, prin privirea lumii, sa vii povatuiti sa vii suip cu mintea
Ia de Dumnezeu - Facatorul a toate, Cel ce a zidit lumea- ca sa
1ntrebuintati stricaciunea lumii acesteia catre darn! iubirea lumii celei ne-
stricate Pentru voi s!nt bunataple darurile de acum, pe care Dum-
nezeu le Inca de aici celor ce cred In El; Ia fel cele viitoare, tot
pentru voi s1nt gatite.
23 toate sint ale voastre. Jar voi, ai lui Hristos,
iar Hristos a/lui Dumnezeu.
Hristos nu este a! lui Dumnezeu precum s!ntem noi ai lui Hristos. Caci noi
s!ntem ai lui Hristos ca lucru fiiptura a Lui, iar Hristos este a! lui Dumnezeu
ca Fiu al Lui, av!nd pe Tatiil ca pricinuitor firesc. Prin urmare, zicerea
este una, lntelegerea este osebita: pentru ca nici fiipturile nu s!nt ale noastre
precum slntem noi ai lui Hristos, caci noi slntem robi fiipturi ale lui Hristos
cum slnt toate celelalte, iar fiipturile nu slnt nici ale noastre, nici fiicute de
noi. ca voi, Corintenii, nu ati fiicut bine ca v-ap supus unor oameni, de
vreme ce s!nteti robi ai lui Hristos.
71
glas prin miigar a daruit blagoslovenii prin in gu:ra necuvintdtoare
1n necurata limba a lui Valaarn, lucrind pentru pAcAtoii Evrei - cu rnult mai virtos va Iuera
acestea totdea:una pentru voi, cei bine-credincio, iva trimite Duhul eel Sfint preofilor,
sint foarte pingilri!i. Cilci nici [preotul] eel curat nu-L trage pe Acosta din curiltenia sa, ci da-
rul este eel lucreazA totul. Ciici toate - zice - pentru voi sint, ori Pavel,. ori Apollo, ori
Kifa. CAci cele preotului doar Dumnezeu le diiruiete" (Cuvintul 86, Ia lana).
Vezi ji subinsenmarea zicerii: ,plecaji-vii povii!nitorilor vo!(ri" (Evrei 13: 17). (n, aut.)
71
Teodorit zice cA toate sint ale noastre pentru iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Jar
noi, ai lui Hristos, astfel: dupa firea Lui omeneasca, slntem miidu1are ale Lui; iar dupa dumne-
zeire, fiipturi. Jar Hristos este allui Dumnezeu ca Fin adeviirat, dintr-i'nsul dupii dwn-
nezeire. (n. aut.)
50
I.
'.)
CAPITOLUL IV
1 Aa sane .wcoteascii omul: .ca slugi ale lui Hristos i
ca iconomi ai Tainelor luz Dumne:.eu.
Zice: De vreme Cce
tos" pentru ce vm, onn e , . .
Ia nostru, al robi:or . . i ai Tainelor lui Dumne-
i-a numit pe Apostoh pe mvatator: i Jnvatatura fiira de
" t iita ca. nu se cuvme ca et sa 'f ,
zeu pen ru a ar . - a l't se cuvine i c!nd se cuvme,
. b - 'nvete pe aceta caror ' ' .
iconomte, ct s.a-t t . i ii lnvatatorii nu trebuie sa arate Tainele lur
cum se cuvme ,d bmtaet f;ind potrivit icOilOmului lntelept.
oumnezeu tuturor e o ,
t fie aflat cineva credincios.
2 Jar ceea ce se cauta Ia lCononu es e sa. l .
. 1 fi credincios !ntru cele date de
Aceasta este. dator a, avea. teo !ne ti lncredintate a nu le folo-
a fi ak safe; ci sale lntrebuinteze ca p:
st ca cum el .ar-t s cii s!nt ale sale cele ci sa spuna
lucrun stram_e nul ale sale slnt ale Staplnului a toate Dumnezeu.
cu totul dtmpotnva, ca ce e
3
Jar mie prea pu(in imi este cii sint !udecat
de clitre voi sau de omeneasca Z(.
, . me ca erau despartiti: aveau dascali
Un rliu se afla m institorii i iubitorii de Dumnezeu ne!n-
care ca JUdecaton pe c .. e't rea-r-at' i rlizvrlititi 1i a!. e-
. ,. d -rt
1
ar pe oamenu c P '
vlitati 1i os!ndeau u epa au,d h t" , . cu obr-aznt'ct'e zic!nd Acela este
b 1 d- eau o ann '
geadu pentru celiilalt, iar ace! a este mai prejos. Deci, fiind-
vre m c, ace a
------------.., . f: reot. sau adriereu sau lnvatator al norodu-
n De aceea, nu e fiecanua a se ace p ' . Jsidor Pelusiotul ditre Paladie:
I T

1 1
Dumnezeu Despre aceasta scna ,.. ,.. a
lui iconom a rune or ut- . . . . iei care este mai inaltii chiar i declt tmp. -
,Nu e lucrul tuturor de a putea tine ':redrucm preot : ti iar impfu"atul pe cele pfun'inteti. Ci
rdfia; caci preotul cele sa se osebeasdi de ditre cei su-
preotia este pentru eel pu!hu, de mai mult" (epistola 216). . .
pui precum se osebesc pastern ot, ca sa . ti ape slugi sane cinsteasdi ca de tconornt
Zice Teodorit: ,Cel ce a ne ems c . scria acestea dar le tnvata [cu.Jap-
"
1
d eiescul Apostol nu numat ca ' . ,.. d
sa se sfiasca. ar mnnez . . .. rtfi lui lui varnava arnindm rupm

ta]: ciici i-a oprit pe Licaonii care a-t J6 I vouii.l>> i-a fericitul Petru lui
hainele strigind: Sintem oameru ( . t)
Conlelie: eu sint om! (Faptele Apostolllor 10. . n. au.
51
climaisusa 'd 1
ZIS ca e a IConomi se cere a fi d' . . ,
plirea eli prin ceea ce zice aici da 'rcre mtru iconomia lor,
judece viata tuturor; iar aceastii judecatii ar l, tleJ dregatonlor de mai sus sii
dezbinari in Corint. Ca sa nu se inti
1
1
pncmmt ,mat man prigoniri
pe a.ltii i le zice ,ar mt'e prea mp e Pavelu de a judeca
. ' ' " -putm tmt e t " d' -. , .
prea-mare necinste, a fi Judecat cit d ,. d s e., a tea. Aceasta tmt e de
. . e pu,m e vml Apo
1
pe
1
. .
ca cum 1-ar defliima adaugii . d . , n ru a nu-1 atmge
. ' ,on e vreo Zl omeneasc'"'" d' - N .
mea e a fi JUdecat nu numai de v . d . . a , a tea: ecmste a
,zi omeneasca" e numitii in dl oncabre alt om sliivit inalt. C!ici
I
"' a ma ttmea, una
m, dupii zicerea psalmului. Ziu , . -noroc1re slava omu-
m. ii voi Ierne de i :e nbuu rna, .. vot (Psalm 55:2), adicii: Nu
. t . . . ' ne e-norocm ale omului 73 f - . .
aces ea, nimem sii nu-l osindeasca pe Pavel en , . -.. nsa, auzmd
tea despre sine cu adeviirat fi' d - . . p tru mmdne, cact nu ztce aces-
b
. d' , m ca mmem nu 1-a Judecat 1
tt ca m partea lui caprin aceast - . . . mctcum, CI e a vor-
a sa-t mvete pe cetlaltt sa nu judece.
4 F:'' de- ..
cunosc cu
ce ce ma ]Udeca pe mine este Domnul.
- Zice: Sii nu credeti cii prin ce am s us a - . .
rna JUdeca, vreau sii vii defai p ' nume met un om nu e vrednic a
eu nu sint destul de vrednic a :fe

sau pe. alt:meva: Ciici socotesc eli nici
mii judeca drept cu eca pe msumt, pentru cii, neputind a
in mea. fnsii cu ac [ u cunosc
1
vreo intru sine-mi
plicat, fiindcii se poate 'sii fi ; nu m-am

adicii nu sfnt curat de

gur Domnul este Cel care 'ud - arecart I sa nu le cunosc. Ciici sin-
smintealii. 0 cititorule! _ cu fiira
face cercetarea Ia Judecata viitoar , t cuvmte. cu ce scumpatate se va
cii, atunci, Domnul are sa afle re a a Stapinului! Pentru
decat de sa eli a c,unse mc.a

'?tru acela care nu e ju-
m vreun ucru, on cuvmt ori gfnd! 74
;: ra: Teodorit spune cii ,zi omeneascil'' an 't . . ..
Om acest cuvfnt a1 lui Pavel , il putma vmta a firn omeneti. (n aut)
.. d , mv tam c,. nu trebuie d ,
nu ne mustra- pentru vreo faptii a Cw . . .. aw,I,le m:re e m contiinta atunci
pe :are -le tim, dar nu la cele netiute de se numai la acele greeJi
decit toate" (17: 9) multe pati . . llll ca - dupa Iereuna- ,inima e mai adincii
totul "
1111
marunte se afla. ascunse intr"
met InSUi eel ce le are. Pentru acea t fi pe care nu le intru
Hscuns_e _ale mele curatete-ma!" (Psalm Dull_lnezeu 1 zicind: .,De cele
nu e mctodata cu descivfrire curata de . l' e tu, sa crezi- cii inima ta
zeu, Acela care cerceteaza inimil d S I marunte ascunse cwloscute doar lui Dunme-
rnenilor'' (C e, upa o oman ce ztce Tu sin ti' . . .
artea-a treia a iinpliratilor
8
.
39
) c '. " . gur fi I mmule tuturor oa-
ca Dumnezeu este mai mare dec!t. .: . yl totdeauna sa aide adeviiraU'i zicerea lui loan .
COHtunta noastra adica M '
' " m mare este Dumnezeu decit
52
5 De aceea, sii nujudeciim nimic mai fnainte de 1reme,
pinii ce nu V1 veni Domnul,
Vezi acum - o, cititorule! - eli nu despre sine a zis Pavel cii oamenii nu
sint vrednici a-1 judeca, ci pentru ca aceia din Corint sa nu judece pe altii?
Caci fericitul Pavel a face aceasta, adicii a lua asupra sa cele soco-
tite ale altora, ca in aces! fel sa facii cuvintul mai ingreuietor mai bine pri-
mit de ciitre ascultatori
7
'
Care va lumina cele ascunse ale fntunericului i va vildi sfaturile inimilor.
Zice: Acum, in aceasta viata, sint ascunse faptele rele ale oamenilor - caci
pe acestea le aici Apostolul ,cele ascunse ale intunericului". Caci, de
multe ori, unul ce este necurat i stricat de plicate e socotit de ceilalti a fi curat
inima noastrii toate" (1 Joan 3:20). Olci- daci\ marele Pavel, cu toate ca nu cu-
notea sa-l fi-mustrat contiinta de vreun lucru, nu se socotea drept inaintea lui Dumne-
zeu pentru a:ceasta - cu cit mai vfrtos ni se cuvine nom'i a nu ne socoti drepti, chiar dadi nu
ne-ar mustra (n. aut.) , .
75
Iar marele Vasilie zice di din cuvintele acestea ale lui Paveftragem incheierea cii dacii
s-ar afla lntru stiipinirea noastrii judecata vreunui frate, dar pricina ar fi necunoscuHi nouii nu
se cuvine sii-1 judecam pe fratele, dupii cea zisii de Apostolul despre cele necunoscute: ,De
aceea, sa nu judecati Ceva mai -'inainte de vreme, pinfi. ce nu va veni Domnul, Care va lumina
celeascunse ale intunericului." [ ... ] [De asemenea] sa nu cuteze nimeni a judeca pe fratele,
dadi.nu se invinovAteJlte ca face aceleai lucruri el iusui, auzind ceea ce zice Donmul: ,,Scoa-
te intli bima din ochiul tilu!"
Isidor Pelusiotul zice aa:,Pentm cele Vadite, .i Apostolul judeca i poruncea a
judeca; lli a seas a pon.mcit a scOate din Biserica. Iar pentru cele care nu erau vtidite, a
runcit a zlibovi ptnii ce va veni Do:m'nul. C:ici este lucm necuviincios a r3.pi vrednicia Judeca-
torului, a da hotarirea :tara judecatd a Illl face aceasta dupii dreptarul adev3rului."
Iar dunmezeiescul Maxim zice: ,Trebuie a ne infricoa cii Durrmezeu-Tat31 nu judecii
pe nimeni, ci toata judecata a dat-o FiuluiJ>: Iar Fiul .striga i _zice: judecati, i nu veti fi
judecati!>> $i Apostolul, de asemenea: <<Nu judecap. ceva mai inaiiite de vreme, pinil. ct nu va
veni Dornnul! Jar oamenii, .Uisind de a judeca piicatele loru-i, au nlpit judecata de Ia Fiul, i
judecii ei lli-i osindesc pe altii, ca i cum ar fi nepiiciitolli Cerul s-a de aceasta i pa-
mintul s-a cutremutat, iar ei, nesimp.nd, nu se Ill/lineazii."
Ia aminte insii ca nu piiciituiete cineva atunci cind spune piicatul sau greeala altuia, fie
pentru ca sa-l indrepteze pe ace1a, fie ca sii-1 foloseasc:l pe altul, precum zice acelai dumne-
zeiesc Maxim:_,Cind spune .fratelui fiirii piitimire, o spune din douii pricini: ori
tru ca indrepteze pe acela, ori pentru folosi pe altul" Iar de o spune - ori lui, ori altuia
- afarli de aceste do'ua pricini, atunci o face pentru a-1 ociiri batjocori pe fratele. Si nu va
sdipa de dumnezeiasca pi'iriisire, ci negreit va didea intru aceeai greealii ori fntru alta i va
fi rujinat de c!itre alpi, fiind wdit, infruntat ociirit" (capitolul 72 a! sutei a 3-a din cele
despre dragoste). Aceasta o scrie i marele Vas:ilie in cele aschetice, adicii in hotiirirea 25 pe
scurt, din care a luat duilll1ezeiescul Maxim cele zise mai sus. (n. aut.)
53
imbunatatit; iar atunci, Ia Judecata, Dumnezeu va arata toate
faptele rele ascunse chiar sfaturile cugetarile ascunse din inima oame-
nilor. Astfel, de pildii, unullaudli pe cineva vrednic de laudii; lauda aceea este
buna, dar cugetarea celui care lauda poate fi rea stricata, caci il lauda pe
acelimbunata(it cu scop rau, cu fiitarnicie. $i a1tu1 judeca
pe cineva zicind ca vrea sa-l indrepteze, dar, dupa socotea1a cea ascunsa din
Hiuntrul inimii sale, face aceasta casa-l batjocoreasca sa arate celorlalti gre-
fratelui sau. Atunci insa, Ia viitoarea judecata a lui Dumnezeu, acestea
toate alte milioane nenumarate cugetari ascunse ale oamenilor au sa se arate
prea-descoperit.
rea umezeaUi patima. Astfel, cu acestea arata di mindria este nefo-
lositoare plina de vint.
7 Cilci cine te o.vebete pe tine? Si ce ai pe care sil nu-lf! pri"!it!?
' Jar dacill-ai primit, de ce te filleti ca i cum nu 1-m.fi prtmtt.
I fnvli(litorilor le spune Pavel aceste cuvinte. ,Cine -:- zice - te pe
II.
tine" invatatorule? - adica: Cine te-a cereal sau te-.a Judecat a fi de
l
- c'
1
t' s-a te mindreti omu1e? Dar judecata oamenilor este cac1,
aua,m '{' I'D
chiar daca vrednic de 1auda, aceasta nu este ta, a .m umnezeu.
1 Ji'iindca-ELti,a-daLdaruLp_ent!1Lc_are 1audat nu l-a1 dobmd1t cu
-u-ia_d._e_la_D_u_m--nez_e_u_. -------------tl ___ ta. Iar daca 1-ai 1uat de Ia Dumnezeu, atunci cum te ca

nu l-al fi
I
I Juat, ci 1-ai avea deJa tine din ostenelile tale? Pentru eel ce'" se cu-
S-ar fi cuvenit ca Apostolul sa spuna cii atunci se va face de Ia Dumnezeu vine a se ingimfa pentru ceea ce a luat, fiindca e lucru stram, Jar nu al sau.
ori pedeapsa, ori lauda: pedeapsa pentru cei riii, lauda pentru cei buni. Dar a
liisat deoparte pedeapsa a zis numai despre lauda, ca sa facii cuvintul mai
mingiietor.
6 Si acestea, .fra(ilor, le-am zis ca despre mine i Apollo pentru voi, ca
sii invii(a(i din pilda noastrii a nu cugeta mai presus de ce este scris,
Zice: Tot ce am zis mai sus - atit despre prigoniri dezbinari, cit de-
spre cei ce judeca pe aljii -le-arn inchipuit ca des pre mine Apollo, ca sa in-
viija(i din aceasta pi1da a nu cugeta mai presus de ceea ce este scris. Caci pen-
tru aceasta, ca nu se cade a se lauda a se mindri cineva, Domnu1 zice
,Cel ce vrea sa fie mai intii sa fie in urma tuturor" (Maiei 23: 12); altele ne-
numarate zice Scriptura. Iar despre faptul ca nu se cuvine. a judeca cineva,
Domnu1 zice: ,Nu judeca(i, ca sa nu fiti judecaji" (Matei 7: 1).
ca sii nu vii um.fla(i (mtndrifi} unul pentru a[tul, impotriva altuia.
Pavel zice cuvintele acestea catre norod, caci el face inva(atura de mu1te
feluri cu deosebire: uneori intoarce cuvintul catre ucenici, cei ce. se supun,
iar alteori catre invajatori, cei care ii supun. $i aici intoarce cuvintul catre uce-
nici, ciitre cei pentru ca se umflasera se mindreau unul asu-
pra altuia ca au invajiitori injelepp; un ucenic se mindrea ca are invajator
mai bun impotriva a1tui ucenic ce nu avea astfel de invatator, asemenea ace-
la impotriva celuilalt.
$i cu dreptate ,umflare" aceastii mindrie, dupa metafora ase-
manarea foalelor ori altor lucruri care se umfla se de aer ori de vreo
54
8 Jatii, sinte(i sdtui! lata, 1-a(i imbogd(it!
Cuvintele acestea sint ale unui om ingreuiat de sc!rbii. Atit de curind -
zice _ v-ati imbogatit voi, Corintenii, inc1t nu mal de acum de
nimic? V-ati saturat in atit de putina vreme? Aj1 aJu?s Ia at: 1uat
toata bogatia a damn, _nu
aveti trebuinta a 1ua mu1t?
76
Insa aceasta pe care ca o
aveti se da veacul viitor, nu intru acesta. Aposto1ul zice acestea ca sa arate
di sint prea-nedesaviqiti dacli cugeta
Fiiril noi v-a(i imbogii(it i a(i donmit
Apostolul zice aceste cuvinte ca un om prea-ingreuiat ca sa.le
arate Corintenilor ca erau rara nemultumltorL CaCI - z1ce- VOl -:
dupli ce v-aji invrednicit de asemenea daruri pr_ecum so_co!I!I,
vcati fiicut astfe1 imparati - nu_ ajl vmt sa ne facett
ai bogajiei imparatiei voastre pe nm, Apostolu, ce1 care am ostemt pentru
a lua voi darurile acestea.
Si- of - miicar de a(i fi fmpilrii(it, ca sa impiiril(im i noi
impreunil cu voi!
76 Aici Pavel ii mustra pe Corinteni aproape Cu cuvintele .. Caci
zice: Efrairn: lnsumi m-am lmbogatit!" (12'.8). Zabaria Ia fel: ,,Bme este cuvmtat
Domnul, eli ne-amlmbogapt!" (II :5). (n. aut.)
55
,Macar- zice- de ati fi implirafit!"- adica: Macar de ati fi dobindit desa-
vlqirea! Apoi, ca sa nu se creada ca-i ia in rls, adauga: ... ca noi, Apostolii
invatatorii sa imparatim, adica sa dobindim aceasta
aceste bunatati, pentru ca slava voastra este a noastra, de vreme ce fiecare
invatator ca ucenicii lui sa sporeasca sa ajunga desaviqifi:
9 Ciici mise pare cii Dumnezeu, pe noi, Apostolii, ne-a ariitat
cape cei din urmii oameni, cape rinduifi spre moarte,
Mihnit, Pavel ii mustra, zicind Precum socotesc eu din cele ce facefi, pe
noi, Apostolii lnviitatorii Dumnezeu ne arata mult mai jos declt voi,
lepadafi de toti oarnenii ,dnduiti spre moarte", adica osindi!i gati!i numai
spre a ne omorl, iar nu spre a lua noi daruri. Caci, din cugeta-
rile voastre ca ati implirafit, inchei di noi, Apostolii, care patimim atitea pentru
Hristos, ne-am oslndit de Dumnezeu sa fim mai prejos decit toti dupii daruri.
ciici ne-am fiicut lumii, fngerilor, oamenilor.
Noi, Apostolii nu patimim doar in vreun unghi sau parte a lumii, ci in toa-
te plirtile. ne vad patimind nu numai oamenii - fiindca cele pentru care pa-
timim nu sint proaste oarecare de nimic, ca sa-i avem numaipe oameni pri-
vitori - ci ne vad Ingerii. Pentru ca luptele nevointele noastre slnt atlt de
mari, incit sint vrednice a le privi chiar Ingerii, de vreme ce nu ne luptam nu-
mai cu oamenii, ci cu lncepatorii, stapinitorii puterile railor diavoli.
I 0 Noi- nebuni pentru Hristos, iar voi -ln(elepfi lntru Hristos!
Aces! cuvint este mustrator. Caci - de vreme ce Apostolii erau ba-
tuti defiiimafi pentru Hristos, ca nebuni tara de minte, iar Corintenii
erau cinstiti socotiti intelepti, se mlndreau ca acestea sint dupli Hristos -
Apostolul ii mustra, ca cum le-ar zice: cum este cu putinta - o Corinteni-
lor! - a fi unite cele dimpotrivli lntru cugetari pe care le avem noi,
voi? Caci noi, necinstindu-ne, cugetam ca pentru Hristos sintem necinstiti;
iar voi - dimpotrivli, cinstindu-va - cugetati ca tot pentru Hristos sinte!i cin-
stiti. Apoi, aceasta este cu neputinta! ori noi nu cugetam dupa Hristos,
ori voi! Dar, fiindcli e lucru nevrednic nepotrivit ca Apostolii lui Hristos sa
nu cugete dupa Hristos, urmeaza eli voi sintefi cei care nu cugetafi dupa Hrisc
tos deci slnteti in
77
77
Iar Teodorit zice ca, dupa ce a zis: ,voi sintefi intelepf.i", Pavel a adiiugat zicerea ,pen-
tru Hristos", ca sa nu-i infrunte mai multpe Corinteni.
56
I
I.
I
[
Noi- slabi, iar voi- tari! Voi- sliivi(i, iar noi- necinstifi!
AdiclL Noi, Apostolii, sintem izgoni!i din loc in loc, voi locuiti In pai
tria voastra aveti toata voia odihna! - caci, in toate eptstolele
,neputinta' zlce: VOl
slavi i i cinstiti de bun neam, iar not smtem defiitma!t ca o_amem .

1
1
( fiira de neam de nimic. insli Apostolul zice acestea 1ngrewa: fund
ems 1,1, a fi I d. - C este cu putmta ca not
mihnit iar intelegerea cuvintelor este ast e ' a !Ca: , urn . . , : . . '
A Domnului, sa patimim riiu sa ne aflam m
vJi Cretinii din Corint sa dobinditi toata odihna, sa va afla!t

m
' ' ' . -
1
t - nu vii aflat1 me c1 c tar
bune-norociri? Dintru aceasta- ztce- este ara a ca . - . , ' d ..
acu tocmai pentru eli aveti odihne, acum vietuiti mru rau nevr:
nu : ucenici ai lui Hristos. Apoi, pentru aceasta nu se cuvme a va fiih
a vii mlndri!
II Pinii in ceasul de acum jliimfnzim, insetiim sintem goi;
De Ce S
-a povestesc - zice- relele vechi pe care le-arn patimit noi:
' t flaminz1 msetau
Iii? Vedeti rin ce trecem acum, ca de multe on no_t em - . ' .
.goi, dimpotri:a, si11teti sa:ui, tmbraca\1. Acestea le
zice Apostolul pentru eel ce se desfata.
sintem plil mui(i,
Adica: Ne bat cu palmele peste obraz spre necin_:;te defiiimare.
palmuirea este atunci cind cineva face palma cela
lalt e ascuns peste grumaz face vuiet, ca sa nsu or ce
aud.f' Iar aceasta o zice Pavel celor ce se m!ndreau nu vmau a fi necmstl\1.
Zice Grigorie ,Citi se
tesc a fi orbi Iara de mmte intru e. ce e . ' e lndeletniceau en
zicind cd este nebun intru Hristos. Cact. m.mtea ... ca i cwn ar fi
mic din cele ce se cautA aici. De aceea zt:e: o! - n m de sus' i s re ea avem
zis: Noi sintern orbi pentru aceasta de JOS,,. cact. o cautam .pe s:c gal in
ochii [atintiti]. De aceea era de aid de }as,
foame, in sete, zbuciumindu-se dm lac t.n lac. Dar ta d , . a mm tea <=i odhii zilb_ovind
. " llit t " la al tretlea cer acolo un e ave . 'f ,
cele de sus, cact a pma 'ul .. ... d 'cele nevazute" (Cuvintul at cincilea Ia Eccle-
tntru tainele cele ale rat .. t vaZin." . ulsau sint" (Ecclesiast'2:.14). (n. aut.)
siast asupra zicerii acesteta: :,Oc!m mtel:ftul?
1
m capo pedeapsa pe care spurcatii Iudei au fii-
78 FotieD(in
cut-a asupra mnn m, a ' . 264)
noua: Cine este eel ce Te-a lovit?" - precum sene sfinptul Luca (2 . .
57
# sfntem neaezati
. ''
Adica: Ne iz!lonim din Joe in Joe nu avem stare Pavel zice
aceasta Conntemlor ce aveau bogape adica mo<ii <i
1
nu v
01
au a se Jasa. , , pen ru acestea
12 # ostenim # lucriim cu miinile noastre.
. Pavel zice acestea lnfrunt!ndu-i pe apostolii lnvatiitorii
apucau sa mvete lndriizneau a propovadui pentru bani fi-
mdca nu VOiau sa lucreze. '
Ociiri(i fiind, binecuvfntiim; i;.goni(i, suferim; huli(i, mingfiem.
, mai mare.- zice - dintre cele patimite de noi e ca nici nu ne
mc1 nu. ne jelmm pentru relele pe care le lncercam. $i de unde se
aceasta?Dm faptul ne_silim a face bine celor care ne fac riiu. Ciici, pe
CeJ ce ne necmstesc, n01 11 gra1m de bine, iar pe cei ce ne hulesc ad -
.. cu asprime, noi li mlngliem, adica te


Fundca aceasta este ,mfngfierea", adica ceea ce fmblfn-
alma .. aceea, celor fiira de minte,
I se fi nebum fiira de minte pentru ca fac unele ca acestea nu raspla-
tesc rau In Joe de rau.
13 Ca nite spiiliituri ne-am fiicut lumii, tuturor.lepiidiiturii, pinii acun
s este Ceea ce de se zice ,zoaie", caci, cind cineva
.. necurat_ zoaiele acelea le ,spaliituri". Iar
,lepadatura msemneaza lucru, adica zoaiete pe care cineva le ,leapa-
Pa zice ca p.1Hmuire se lovirea peste cap. lnSa aici .

sunpl?: ... smtem piilmuiJi" In ,sintem btituti". (n. aut.) ' '
nlu blfndetea ne mv.ata cu pilda sa, sa folosim suferirea de
ce ne odir3sc ne hulesc,

celor ce ne fac rau: nu numai celor

iia}:ri Scriptu:ii nu folosete graiul ,Infngfie ., cu i'ntelesul obtesc de a
g
1
,,a _ruga pe cmeva, ct cu acela de ,a pleca inima spre Incrediutarea pre-
e Ina pe norodul MeuJ - zice (I.raia
. a : postolul el: ,,Cact doresc sa vii vi'id, ca sa va dau ceva dar duhov-

v
10
oani prin
(ad
1
" 1 ' d
1
. ' " - z1ce - mrngund
adevi'ir, precum marele Vasilie aici) binevestea
58
dii", le aruncii, dupii ce spala vasul sau alt lucru necurat. Deci Pavel zice cii:
Precum se arunca afara spiilaturile zoaiele, fiind spurcate nevrednice a se
vedea, tot i noi, Apostolii, slntem vrednici a fi lepada!i socotili ca
lepiidaturi gretoase, nu numai de voi, ci de toata lumea, nu numai pentru o
vreme, ci ,plna acum" inca! Vezi lnsa tu - o, cititorule! - cum trebuie a fi
adicii se cuvine a patimi diu a se nevoi nu doar pentru o vreme, ci
,p!na acum", adica plna la sfiritul vietii sale .
14 Nu scriu acestea ca sii vii ruinez,
ci vd sfiituiesc cape nite jii ai mei iubi(i.
Zice: Fratilor, nu spun acestea ca sa va nici nu le scriu cu socotea-
la rea cu ura, ci va sratuiesc ca pe fii, nu doar fii, ci ,fii ai mei iu-
biti". $i iertap-ma daca v-am zis vreun cuvfnt greu fnsiircinator, caci nu am
fiicut-o din ura, ci din dragoste. $i nu a zis: ,vii cert", ci: ,va sratuiesc";
care fiu nu sufera ca tatiil sa-l sratuiasca pentru folosul mfntuirea sa? Cu
adevarat, nici unul!
15 Ciici, de ap avea zece mii de pedagogi lntru Hristos,
totui nu avep mulp piirinp.
Chiar daca - zice - aveti multi pedagogi dascali dupa !;Iristos, nu aveti
multi parinti ca mine. Caci poate ar fi zis Corintenii: $i ce? Ceilalp !nvatatori
ai nu ne iubesc? Gitre care Pavel raspunde: Aceia nu va iubesc precum
vii iubesc eu! Ciici aceia s!nt adica numai povatuitori dascali ai
iar eu slnt tatiil vostru duhovnicesc In Hristos. Deci - precum copiii
au doar un tatii, dar multi pedagogi, iar dragostea tatiilui este mull mai
mare declt cea a pedagogilor- tot urmeaza Ia voi, mei fii!
Vezi fnsii, iubitule, ca i-a numit ,pedagogi fntru Hristos", ca sa nu-i lo-
veasca prea mull pe aceia. Ci lucrul eel mai ostenitor l-a dat pedagogilor,
pedagogia fiind lucru .ostenitor dureros. Iar dragostei a piizit-o
pentru sine-i, caci aceasta este piirintelui, iubi fiii cu covlqire.
Ciici eu v-am niiscut pe voi in Hristos lisus, prin evanghelie.
Prin aceste cuvinte, Apostolul arata !n,ce chip le este parinte Corintenilor.
Si zice: Eu, cu ajutorul i darul lui Hristos, v-am nascut
propoviiduirea evanghelica. Caci eu nu socotesc ca v-am nascut
cu puterea mea, precum socotesc dascalii ci cu puterea lui Hristos. Si
nu a zis: ,v-am inviitat", ci: ,v-am niiscut", ca, prin fifescul nume al naterii,
59
sa piirinteasca curata ce o are catre faptul di ei s!nt
ucemcu lut cet prea-de aproape prea-adeviirati, precum se vede In multe
alte piirti ale epistolei.
16 Deci vd rou sd-mi urmati mie
" , '
Zice: Fratii mei, urmati-mi lntru toate! nici !ntru lntelepciunea voastra
sa nu vii mlndriti, nici lntru bogatia voastra, nici sa vii os;bi!i de ceilalti frati
ci sa ca adevarata mtelepciune bogatie este dragoste'a
catre Hristos catre fratii Vezi !nsa- o, cititorule!- iubirea de oameni
milostivirea fericitului Pavel? Vezi cum se roaga nu le ur-
meze? mare dovada de lndriizneaJa de fapta buna a lui Pavel este a se
pune pe sine lnaintea tuturor drept pilda de bunatati, casa-l urmeze to(i!
80
17 Pentru aceasta l-am trimis Ia voi pe Timotei,
care este flu al meu iubit
. ,Pentru. aceasta - adica pentru ca rna do are pentru voi, ca fii ai mei
mbt!t -l-am tnmts !a voi pe Timotei." Voiam- zice- sa vin eu lnsumi ca sa
vii lndreptez, lnsa, fiindca nu mi-a fast cu putinta, l-am trimis pe Timotei,
;,c'::e este flu al meu iubit". Aici, Pavel 11 lauda pe Timotei din doua pricini:
mtu, ca sa le arate Corintenilor ca li at!t de mult lnclt, pentru dragostea
lor, se desparte de fiul sau iubit; a doua, ca sa-i faca sa-l primeascii pe Tic
motei cu evlavie.
81
i credincios intru Domnul
, Pe linga laudele de mai sus, Apostolul adauga ca Timotei este ,credincios
mtru Domnul", aratlnd ca acestuia nu i s-a lncredintat sa fac1i lucruri Je-

80
durnnezeiescul.Hrisostom zice despre aceasta: ,0 minune! Cita e indriizrieala inv8-
Cum e cind pe altii la aceasta ii Dar nu face aceas-
ta pe_ sme, cii fapta buml e lesne de Fiindcii [Pavel] zice sa
vat, Nu pot urmez, ciici tu e inviitiitor mare! Pentru ca [-
ztce Pavel-] mtre vmw nu e atita osebire cita e intre mine Hristos, eu L-am unuat
P: Acela. ( .. _ .) [Dect] ruct arata totodata cii se. poate unua lui Hristos i aa: dici eel ce urmea-
za cea amanuup_ta [,copia'.', n. m.](care era Pavel) urmeaza i chipului eel ctintii aJ
pecept [,modelului original", n. m.], adidi lui Hristos" (Cuvfntu/ 13 Ia Episto/a fntfi ditre
Corinteni). (n. aut)
.
81
de .Timotei 1-a trimis Ia Corinteni f'arii scrisdare- precum arata Teo-
dont.la eptstolet acesteia. Caci epistola a tritnis-o prin Apostolul Stefanas, prin Fqrtu-
nat $1 prm Ahmc. (n. aut.)
60
gate de viata aceasta, ci acelea dupa Hristos, Prin urmare
- zice Apostolul Corintenilor - In pricinile voastre cele dupa Hristos, Timotei
are sa slujeasca cu incredintare, sa nu aveli nici o lndoiala despre aceasta!
Blvd va aduce aminte de cdile mele cele In Hristos,
precum invii( eu pretutindeni In top.tii Biserica.
Pavel nu a zis: ,Timotei vii va lnvata", pentru ca sa nu le para rau, fiindca
Timotei era tlnar pe atunci; cia zis: va aduce aminte'', adicii: ,va fnnoi fn-
tru pomenirea voastra cele de voi".
Iar Pavel ,cai" iconomiile ce le fiicea lntru propovaduire ca-
noanele, legile obiceiurile pe care le predanisea le lnvii!a In lume. zice:
Sa vii aduca aminte Timotei cum umblu: nu mindrindu-ma fiilindu-ma, pre-
cum faceti voi, nici pricinuind prigoniri dezbiniiri. A adaugat
insa aceasta: ,in Hristos", ca sa arate ca iconomiile lnvataturile lui nu au
nici o cugetare omeneascii, ci 'toate sfnt dupii Hristos; ori se mai poate !ntelege
ca toate se ispravesc cu ajutorul puterea lui Hristos. adauga: Timotei
vii va arata acelea precum le lnvat In fiecare Biserica cetate. Fiindca - zice
- nu lnvat pe vreunii, In parte, vreo alta cugetare mai noua, ci tali marturisesc
pentru mine ca acestea slnt cele pe care le lnvat, nu allele. Pentru aceasta -
zice - Corintenilor, fiindcii doar voi - singuri, osebit de toate cele-
lalte biserici cetati - ali din caile iconomiile mele ali lnceput sa ln-
vatati altele noi.
18 Cdci unii, nevenind eu Ia voi, s-au seme(it
mai sus, a zis: ,am trimis pe Timotei", pentru a nu se lenevi Co-
rintenii, Apostolul zice aici nu vin la voi acum, de aceealipsa mea
a fiicut pe oarecari dintre voi sa se semeteasca sa se mlndreasca, voi veni
lnsa. Cu cuvintele acestea, Pavel arata ca mintea Corintenilor era copilareasca,
pentru ca copiii fac neorlnduiala cind dascalullor.
Care erau lnsa aceia ce se mlndreau? Erau prietenii celui ce curvea ames-
tecindu-se cu mama sa vitrega. Pentru ca, fiind ellntelept (adica pri-
copsit lntru lnvataturi) bogat, avea foarte multi care 11 apiirau. Dar pqate ca
mai erau altii care se mindreau lntru lntelepciunea 1nvataturilor lntru bo-
gatie, nefiind Pavel de fata ca sa-i lnfrunte.
19 Dar voi veni curind Ia voi, de va voi Domnul,
61
aceste cuvinte, Apostolulii impaca pe Corinteni
0
i-i
sa_ stea cu _ bme a adaugat aceasta: ,de va voi Domnul sa
vm , cac1 toate Sfint!lor se odrmuiesc cu voia Domnului. '
2
# cu_vfntul celor ce se mfndresc, ci puterea.
20 Cac1 tmparapa lUI Dumnezeu nu sta fn cuvfnt, ci fntru putere.
. vreme_ ce dasciilii cei ce erau in Corint,nadajdu-
m hm_b?f!a m mtelepcmnea lor, 1l deraimau pe Pavel ca pe un om de
nnd I rara mtel:pciune,. el zice aceasta Cind voi veni, voi vedea
vo1 cun?ate nu. mtelepcm_nea hmbupa lor, fiindca aceasta este netrebnica
putere pe care o au spre a face minuni. -
- lm Dumnezeu nu s-a propoviiduit, nici nu s-a adeverit cu cu-
vmte de (retorice), ci cu semne cu minuni ce se fac cu pute-
rea cea ma1 presus de fire a Sfintului Duh
Iar cine era eel ce se mindrea, vezi la V, stihul 2.
21 Ce voi(i? Savin Ia voi cu toiag,_ori cu dragoste # cu Duh de blfnde(e?
Pavel ,toiag" pedeapsa i ceitarea. Deci zice: In mlna voastrii stii
- o, - ce voi face: ori sii vin pentru a vii pedepsi i a certa
pe oarecan vm cu puterea Sfintului Duh, ca un stiipln i Apostol; ori sii
vm cu dragoste I cu Duh de bllndete! Ciici, de va veti lenevi, vin pentru a vii
pedeps1, l-am pedepsit pe Elima vriijitorul, orbindu-1. Iar de veti lua
':'eti !ndrepta, mii voi folosi lntre voi de Duhul blindetii i al inde-
lungu-rabdan. Cac1 Duhul_ este de i de certare, dar Pavel II
te dm cele bune;, pr_ecum I pe II numim mai mult ,lndurat" i ;,iu-
bitor de , doar prea-rareon h Z!Cem ,pedepsitor", CU toate ca este
pedeps1tor a! eel or rai.
83

82
-Ne m;atam din ca toate lucrurile ce avem sa facem, chiar bune dadi ar fi, tre-
buie le au:mam de_ vma _1m ;ezi des pre aceasta tilcuirea stihului a1 .treilea
al 6 al c:ltre Evre1 91 submsenmarea zicerii: ,rugindu-ma ca oareclnd cu

sa am bun prilej a veni la voi." (Romani 1:10). (n. aut.) '

.Iar Hrisostom, Iinga zise de Teofilact, adaugii: ,,Socote9te intelepciu-
nea 111! - avmd staplTilfea de a face una, alta - ii face staplni pe altii, ziclnd:
Ce _;mP.!- m nuna sta lucrul, fiindca voi slnteti staplni peste una peste alta:
a ... ea.m a dobindi caci- :Pee- Dunmezeu 33. sPune: [Iatii] foe
;atre (Sirah 15:16); De vep voi Mil veti ascultk pe
Mine, bwmtii!He parnmtulru ve!t mmca>> (lmia 1:19)." (n. aut.)
62
CAPITOLUL V
I Cu totul se aude fntru voi de curvie, i o astfel de curvie cum nici fntre
pagini nu se ca cineva sa o aibil pe muierea tatalui sau.
Pavelli lnvinovatete pe toti Cre.tinii din Corint pentru piicatul celui ce se
lmpreuna cu mama sa vitregii. Apostolul face aceasta pentru ca ei sa
nu se leneveascii, ci toti sii se slrguiasca lmpreunii sii indrepteze ace! riiu, care
era ocara i prihanii
Si nu a zis ca. ,se cuteaza a curvi", ci di ,se aude cu totul". Clici, daca a se
cuteza un astfel de ran este fiirii de lege oprit, cu cit mai vlrtos e a se auzi cu
totul, - zice - mai ales !ntre voi, care v-ati lnvrednicit de atltea taine da-
ruri ale Duhului Sfint?! nu a zis ca nici 1ntre ,,neamuri" ,nu se face" un ast-
fel de piicat, ci eli ,nici nu se ca fiul sii o aibii pe muierea tatiilui
sau, adicii pe mama sa vitregii.
Pavel nu a numit-o ,mama vitregii", ci numai ,muierea tatiilui" aceluia,
pentru ca mai greu sii-i lnfiunte pe cei ce auzeau pomenind nume de tata.
84
cu
zicere mai domoalii, a spus eli acela ,o are pe muierea tatiilui siiu'', iar nu eli ,cur-
ruinindu-se de numirea raucvestitii a curviei celei amestedl.toare de singe.
2 Jar voi va mfndri(i,
Adica: Ace! amestecator de singe se aflii lntru aces! piicat piiglnesc, iar voi
vii mindriti i va fiiliti cu intelepciunea lui!
85
- ciici acela era lntelept intru ln-
vatiiturile cele din afarii i avea bunli-limbutie. Ia aminte lnsii - o, cititorule! -
Ia intelepciunea lui Pavel! Ciici, pe ace! nelegiuit, nu-l socote.te vrednic nici
de cuvlnt, ca pe un necinstit rrevrednic de a se arata In rnijloc i a veni lntru
cuvlntul siiu; ci ciitre ceilalti, fiindca vinoviitia era a tuturor.
in loc sa fi plfns mai degrabii, ca sa fie ridicat din mijlocul vostru
eel ce face raul acesta.
86
84 Zice Teodorit ,Nu a zis: mania, vitregiD>, dici munele acesta arata oarecare ocarii,
ci: femeia tatalul, adica pe aceea ce av'ea rinduiaHi de maidi, ce trilla impreunii cu tatal sau
in locul maicii sale." (n. aut.)
85 Tilcuind, marele Vasilie zice di mindrul tnaltwcugetiitorul sint acelai lucru. Iar cine
este inalt-cugetiltorul, ascultil-1 pe el insUji zicind: ,!nalt-cugetiltor ar fi eel ce se inal!ii pe
sine, eel ce cugeta lucruri marl pentru isprAvile !acute de el i se inalf.il asemenea fariseului
aceluia, i nu se coboar3. impreuna cu cei smerip. La fel este i eel mindru, aa cmn erau Co-
rintenii" (hotllrirea 56 pe scurt). (n. aut.)
86 Aceasta: ,ca sa fie ridicat din mijlocul vostru eel ce a facut raul acesta", e scrisii aici
urmind Sjintei Scrip/uri, care zice: vei ridica rllul dintre voi!" (Deuteronomul 17:7); ji
63
Se cuvenea- zice - ca voi, Corintenii, sa vii intristati sa plingeti pentru
ca vinovatia prihana aceasta s-a intins peste toata Corintului. Se cu-
venea- zice - sa plinge}i sa-L rugati pe Dumnezeu - precum plingeti
rugati clnd in cetatea voastra se int!mpla vreo ciuma sau alta boalii -
sa fie ridicat dintre voi acest nelegiuit amestecator de singe, care e el o vii til-
mare pagubii a tuturor. Vezi insa- o, cititorule!- ca Pavel nu a pomenit nu-
meleaceluia nici aici, cia zis numai: ,eel ce a flicut lucrul acesta".
3 far eu - la voi cu trupul, dar jiind de.fa(a cu Duhul- iata,
l-am judecat ca i cum U fide .fa(a pe eel ce a.facut una ca aceasta:
Vezi- o, cititorule! - minia, ori- mai bine zis- rivna apostoleascii a feri-
citului Pavel?! El nu sii ajungii in Corint sii fie primit de Corinteni,
ca abia atunci sa-l certe pe ace! amesteciitor de singe cu mama sa vitrega, ci se
sirguiete, chiar lipsind de acolo, sa opreascii raul acelamai lnainte
de a se lii!i ca o ciumii in tot trupul Bisericii Corintului.
Si, ziclnd cii se aflii de fata in Corint cu darul Sfintului Duh eel straviiza-
tor, Apostolul vrea sa-i facii pe Corinteni sa ajute hotarlrii sale inspiiimlnta
aratindu-le cii nu-i este netiut ce fac ei, ca tie aadar ceea ce vor judeca. Si,
zicind ca a judecat i a hotiirit ca i cum ar fi fost de fata, nu le ingaduie sa so-
coteasca sa judece altceva afara de hotarirea sa. Eu zice- am luat hotiirl-
rea deci nu se cuvine a se face vreo alta judecatii i hotiirire.
4 intru numele Domnului nostru lisus Hristos,
adunindu-vii voi i duhul meu
Ca sa nu se arate obraznic, Pavel ii ia i pe Corinteni intru osindi-
rea amesteciitorului de singe. Sa vii adunati - zice - lntru numele lui Hristos,
pentru a nu se face adunarea voastra din chemare i voie omeneascii i cu vreo
impiitimire sau fata de ace! de singe, ci dupii voia lui
Dumnezeu, ca sa va adune impreuna Hristos, Acela pentru Care vii i
adunati. Insa, impreuna cu face epistat (adica asupra-veghetor) pe
,duhul" siiu, adica darul siiu eel stravazator, ca nu cumva sa-l ierte Corintenii
pe nelegiuitul acela, ci sa faca judecatii hotiirlre dreaptii pentru dinsul, liind
ei ca Pavel este de fata, vazlnd auzind judecata lor.
5 impreuna cu puterea Domnului nostru Iisus Hristos,
sa da(i unul ca acesta satanei,
inca o data: ,$i vei ridica rAul dintre voi!" (Deuteronomul 19: 19). lucru se zice in
capitolul21 dinDeuteronom. (n. aut.)
64
Zice: Hotiirirea judecata pe care trebuie sa o faceti asupra amestecatoru-
lui de singe cu mama sa vitregii este sa-l dati pe el diavolului, cu puterea lui
Hristos. Iar aceasta insemneazii ori cii Hristos le trimite darul de a-! putea da
diavolului, ori cii Insui Hristos, impreuna cu ei, ia hotarirea i ingiiduie a se
da acela satanei. Dar nu a zis sa-l dea satanei cu totul, suflet trup, ci numai
trupul lui, pentru ca sa-l pedepseasca diavolul cu batai dureroase, cu felurite
bali, precum a pedepsit i trupullui Iov; iar sufletullui sa nu-l vatiime, pentru
ca el sa nu se indraceasca i sa-i iasa din minte, ci, prin batiiile acestea, sa se
pocaiasca i sa se mintuiasdi. Vezi insa ca Apostolul nu pomenete nici aici
numele nelegiuitului aceluia, ci zice nehotiirnicit sa-l dea satanei ,pe unul ca
acesta".
87
spre pieirea trupului, ca duhul sa se mintuiasca
- D l 'l'
88
zn zzua omnu uz zsus.
Adica: Dati-l pe nelegiuitul acela satanei, ca sii-i usuce i sa-i strice trupul
cu bolile cu bataile! Caci - de vreme ce toate poftele se nasc din
desflitarea din buna-patimire a trupului, i deci tot din desflitare ciizuse i ti-
ciilosul acela in acea fliradelege - Pavel voiete sa se pedepseasca trupullui cu
cele potrivnice desflitiirii, adica cu boli rele patimiri, pentru ca sa arate ca,
atunci clnd se va mlntui sufletul, negreit i trupul se va mintui i are sa se
slaveasca i elimpreuna cu sufletul prin inviere i prin nestricaciune.
Unii zic insii cii, aici, prin ,duh" se intelege darul duhovnicesc a! Sfintului
Botez, care se stinge cind pacatuiete omul. Aadar, Pavel poruncete sa se
dea satanei trupul amestecatorului de singe pentru ca sa nu se departeze de Ia
el darul Sfintului Duh cu desavirire, ca de Ia un piigin, ci sa se pazeascii intru
dinsul intreg in ziua Judedifii.
Prin urmare, pedeapsa pe care i-a dat-o Pavel aceluia nu a fost chiar pe-
deapsa i certare, ci mai degrabii facere de bine i parinteascii purtare de grijii.
Si bine a pomenit aici Apostolul de ziua Judecatii, pentru ca sa se teamii
Corintenii sa-l vindece pe eel ce pacatuia, cu astfel de chinuitoare certare,
87
Iar Fotie Oa intrebarea 289 din Amjilohia) zice ca a-1 da pe el satanei este al afar3
din Bise_ricii, fiindcii cei lepfidati din Biseridi rfunin lipsiti de purtare de grijii i
cad sub voia silnicia satanei. Si bine a adaugat: ,spre pieirea trupului", ar.ltind ca nu face
aceasta Ianl crutare, cu ura, ci pentru ca acela, cunosc1nd prin cercare osebirea, s:l-se apiece
catre pocainta alegind Iucrul eel bun, sa iasa din silnicia diavolului 1i sa ajunga vrednic
de mlntuire. De aceea a i adiiugat mai departe, zicind: ,ca duhul sa se mintuiasca in ziua
Dornnului nostru Iisus Hristos". Vezi i tilcuirea subinseilUlaiea zicerii: ,pe care i:.am i dat
satanei, ca sa se pedepseasdi pentru a nu mai huli" (1 Timotei 1:20} (n. aut.)
88
fntru alte izvoade se zice: ,in: zilla DoiiUlului nostru Iisus Hristos". (n. aut.)
65
inc!t vinovatul sa primeasca cu bucurie doctoria certarii. lnsa, porun-
cind sa fie dat ace! pacatos spre chinuirea trupului, Apostolul pune hotar dia-
volului sa-i pedepseasca numai trupul, nu sufletul, Ia fel cum pentru lov a
zis Dumnezeu diavolului: ,lnsa sufletul lui (!ov 2:6), adica: Sa
nu-l striclndu-i mintea! - precum am zis mai sus.
6 Nu e buna lauda voastra!
Cu acest cuvint, Apostolul arata eli cei din Corint nu-l lasau
pe amestecatorul ace! a de singe sa se pocaiasca, fiindca se raleau cu dinsul
cu intelepciunea lui, el fiind unul din cei socotiti intelepti Ia
Nu ca pu(in aluat toata framintatura?
Eu - zice - nu port doar grija acelui nelegiuit, ci a voastra, fratilor!
Caci, daca va ramine neindreptat, raul poate sa vatame tot trupul Bisericii,
adica toata multimea voastra, a ce sinteti in Corint. Fiindca - pre-
cum aluatul mai-nainte dospit, este putin, preface intru toata fra-
mintatura o - tot pacatul acelui amesteditor de singe ii va
trage pe multi dintre voi ca sa-l urmeze.
7 Cura(i(i dar vechiul aluat dospit, ca sii fi(i framintiitura noua
, precum sinte(i nedospi(i;
/,'
Adicli: Scoateti-1 din mijlocul vostru pe arnestecatorul acela de singe!
impreuna cu el, scoateti-i pe ceilalti vadi!i rai nu petreceti impreuna du
(Precum mai jos o va zice, ln stihul al noualea.) Fiindca Pavel, prin
zicerea ,vechi aluat dospit'', toata rautatea.
89
Dar nu a zis ,scoatep",
ci: ,cuditifi'', adica indepartati cu vechiul aluat dospit, ,ca sa fiti
framintatura noua", adica aluat curat neamestecat cu nici o rautate, ,precum
sinteti", adica precum se cuvine a fi ,nedospiti", adica rara,de
rautate veche, acrita mihnitoare prin chinuirea caintei.
" Ia aminte ca- dupii Teologul Grigorie (fn Cuvint Ia Pall) dupii Nichita, scoliastul
acestuia - aluatul dospit are doua insuiri fireti; utia rea, hrr cealalta buna. CAci, dupa ce se
invechete i se acrete, aluatul dospit este rau i se ia spre asemilnarea faptei rele. Iar. ca unul
ce indilzete, i umfHi i eta oarecum viata intregii frfunintaturi, eleste bun i se ia S{>re ase-
miinarea faptei bune. De aceea i Domnpl a luat aluatul dospit o data spre asem3narea Impara-
\iei Cerurilor, zicind: ,Asemllnatu-s-a Impllrii(ia Cerurilor cu aluatul dospif' (Matei 13 :33),
iar alta data spre asemiioarea rautii\ii, zicind: ,Vedeti luati amfnte Ia aluatul fariseilor, care
este fiiliirnicie!" (Matei 16:6). Jar aici, Pavel ia aluatul dospit spre riiu. (n. aut.)
66
caci nostru Hri.<tos S-a}er({it pentru noi.
Fiindca, mai sus, a pomenit de azime (adica de piinea nedospitii), pentru
ca azima se minca Ia praznicul dupa ce a alegorisit (adica a aratat cu
asemanare) ce sfnt azimele, Pavel aici depre ca
nostru", al este Hristos, Care S-ajertfit pentru noi precum se
jertfea mielul Ia De aceea, noi, sintem datori sa pazim petre-
cerea noastra rara de dospire acritii invechita, adica curata de toata rautatea.
8 De aceea, sa nu priiznuim intru aluat vechi,
nici cu aluatul tlospit a[ rautii(ii
Cu cuvintele acestea, Apostolul arata eli toata viata este vreme
de praznuire, din pricina multimii a bunatiitilor ce li
s-au dat. Caci - zice- pentru aceasta S-a racut om S-a jertfit Fiul lui Dumne-
zeu, ca sa te faca pe tine, sa nu intru aluatul dospit acrit
al vechiului Adam, nici intru viata plina de rautate de
fiind mai rau decit rautatea; fiindca ,rau" se acela care face simplu
raul, iar ,viclean" e acela care face raul cu amagire cu prea-adlnca socotinta.)
ci fntru aluatul nedospit at curii(iei al adeviirului.
Adica: Noi, sintem datori sa praznuim cu viata curata, rara rau-
tate adevarata, adica rara amiigire rara ratlirnicie. Sau se poate intelege
Noi, se cuvine sa praznuim cu viata adevarata, adica osebita de
inchipuirile Legii vechi, care nu sfnt cu adevarat; caci se cuvine a fi
mai presus de !nchipuirile Testamentului Vechi. Sau, prin ,curatie", Pavel a
aratat curatia prin fapte; iar prin ,adevar", a aratat theoria [,vederea
cu mintea", n. m.], ce areca scop adevarul.
9 V-am scris in epistolil stl nu vii amesteca(i fmpreuna cu curvarii;
In care epistola a scris Pavel aceasta? Chiar in cea de fata! Fiindca- zi-
cind mai sus: ,Curati!i vechea dospitura!"- cu aceasta a aratat ca
cei din Corint trebuie a scoate din mijlocullor nu numai pe acela ce curvea cu
mama sa vitrega, ci pe ceilalti curvari rai, a nu petrece impreuna cu

Insa- fiindca unii poate voiau a socoti ca le spune sa nu petreaca impreu-
na cu curvarii din lume, care erau Elinii - Pavel
pentru care curvari rai le a nu petrece impreuna:
67
10 dar nu an1 vorbit, .firete, despre cur1'arii lumii acesteia, sau despre
lacomii de averi, sau de>pre riipitori .wtu tlespre slujitorii Ia idoli,
ciici altfel ar.fi trebuit sii iei(i din lumea aceasta.
Alcatuirea cuvlntului este Firqte, eu- zice- nu vii opresc sa vain-
tilniti sa petreceti cu curvarii, cu lacomii de averi, cu rapitorii cu slujitorii
Ia idoli ai lumii acesteia, adica cu Elinii cu ceilalti paglni.
Caci, daca nu ati petrece lmpreuna cu ei, ar trebui sa din lumea aceasta
sa cauta!i o alta, in care nu ar fi pagini. Caci cum e cu putinta
a nu petrece impreuna cu raii de acest fel dintre Elini (paglni), de vreme ce in-
tru una cetate tara va aflati voi, paglnii, necredin-
dintre care cei mai multi sint invederat curvari, lacomi de averi alti
rai ca
11 Ci v-ant scris acunl sii nu vii timesteca"{i cu vreunul care, numindu-se
frate, ar.fi cunar, ori lacom de averi, ori slujitor Ia idoli, ori ociiritor,
ori be(iv, ori riipitor. Cu unul ca acesta nici sii nu minca(i impreunli!
Vezi - o, cititorule! - cain Corint nu era numai un singur curvar (ace!
amesteditor de singe), ci altii, ca erau multi cazuti in alte osebite pacate?
Apostolul zice: sa nu petreaca, nici macar sa manlnce impreuna cu
acela dintre ei care este 1nvederat curvar, ori ]acorn de averi, ori slujitor Ia
idoli, ori ociir1tor, ori betiv
90
ori rapitor!
91
Si cine este slujitol;ul Ia idoli pe
care 11 arata aici sau cum e cu putinta a fi cineva frate slujitor Ia
idoli totodata? Raspundem ca - precum Samarinenii nu erau
bine-cinstitori de Dumnezeu Evrei, ci erau pe jumatate Evrei pe jumatate
slujitori Ia idoli Elini [adica ,pag!ni", n. m.]- tot 1ntre Corin-
teni erau unii care 1i cinsteau Inca pe idoli. Totodatii 1nsa, cu aceasta Apostolul
apuca 1ntemeiaza cuv1ntul pentru aceia care mlncau cele jertfite idolilor
92
Si bine a zis: ,vr.eunul care, numindu-se frate", caci acela ce are relele.de
mai sus doar poarta nume de frate, dar nu este frate cu adeviirat. [ ... ]
Si Apostolul a nu se aduna lmpreuna a m1nca cu
cei care curvesc 1nvederat, care se lacomesc Ia avutii fac celelalte pacate, .nu
90
Vezi i subhisenmarea zicerii: ,
1
Si nu vii imbatati de vil1, intru care este -desfrinarea"
(Efeseni 5:18). (n. aut.)
91
Iar in a doua _epistolii ditre Tesaloniceni (3:14), Pavelle pornncete Cretinllor a nu pe-
trece nici cu aceia ce ed n_elm;:rii.tqri i nu fac lucru de minii. Si vezi sublnsenmare3 de acolo,
_ ca sa cunoti clt_ de lnfricoatii era la cei vechi despfu"tirea de ceilalti Cretini. (n. -aut.)
92
Unii insii inteleg ca ,slujiti:Jr la idoli'' este aici iubitorul de argint, fiindca Pavelnume-
te Uicomia de averii iubirea de argint ,slujire la idoli" (Coloseni 3:5). (n. aut.)
68
pentru cii i-ar uri, ci pentru ca acei rai sa ca pentru pacatele lor vadite nu
se adunii 1mpreuna cu fratii lor sa conteneasca a mai face
rau sa se 1ndrepteze.
93
12 Ciici trebuie oare sii-i judec eu i pe cei din afarii?
Aici, Apostolul 1i ,din afara" pe Elini pe cei
pag1ni, ca pe unii ce sint afara de credinta lui Hristos de Biserica
lor. Iar ,din liiuntru", 1i va numi pe zice: Eu nu am nici cu-
vlnt, nici vreo purtare de grijii pentru pentru ca slnt afa-
93
Pentm aceasta a zis dunmezeiesctd Hrisostom: ,Trebuie a ne depfuta de cei riii i a-i
scoate dintre noi ca pe riite mAdulare putrede" (in irul tllcuirii Evanghe/iei lui Matei).
Teofilact zice: ,.sa fie lepadot, ca sa nu-i lmpart3eaSca i pe ceilalti de rd.utatea sa!" Aceasta
o scrie in ttlcuirea acelui cuvlnt al Donumlui despre cei riii pe care 1i arata aici Pavel: ,,ar de
te smintete mina ta sau piciorul tiiu, taie
4
1e leapiidii.-le de Ia tine! de te ochiul
tiiu, scoate-1 ,i leapada-1 de !a tine!" (Matei 18:8).
Iar marele Vasilie zice c:ii oamenii cei r:'ii se aseamana cu ciumatii, pentrn cii se imparu'i-
esc unii pe aitii din riiutatea lor. De aceea, precum fugim de aa trebuie sa fugim i
de riiii lucratori ai pacatului: ,,Zic cei ce till despre aceasta di ciuma (atit cea omeneasca, cit
i cea dobitoceascii), clnd se atinge de vreun om sau de vreun dobitoc, se lmparte apoi Ia toti
cei ce se apropie de aceta. Asemenea acestora sint lucditorii :tariidelegii, ciici unul impartii-
altuia boala, unul cu altul i impreuna pier" (in tilcuirea psalmului in-
tii). De aceea i David ii fericete pe cei ce nu au in scaunul pierziitorilor: ,Fericit-
batul care nu a in scaunul pierzatorilor!" (Psalm 1: 1), adicii. nu petrece i nu ade impre-
unii cu oamenii cei de suflet. De aici, Parimistul a zis: ,.Scoate din adunare pe eel
pierziitor, raul va iei hnpreuml cu dinsul. Caci, clnd ade in adunare, pe toti ii
(Pi/de 22:10). Iar duumezeiescul Hrisostom a aratat di privirea celbr rai vatmna, ziclud
pilda aceasta: ,.Vaz'ind oarecari pe wrii ce patimeau de ochi, s-an llnpfu13it de boala doar din
privire" (Cuvintul VII despre pociiinfif). [ ... ]
Despre aceasta scria i Isidor Pelusiotul: ,Aadar, cum 1-a oprit Pavel pe eel ce curvea?
Nu 1-a batut nu 1-a ocarit, ci 1-a despfu"tit de tumt3, ca sa nu se dea boala cea pierziitoare i
celorlalte oi" (Epistola 290).
Iar Teodorit adauga aceasta: ,Iar dacii cu unii ca acetia nu se cade a ne impiirtiii nici
de obteasca hrana, cu mult mai virtos de cea tainicil i dumnezeiasciiJ" Adidi: Dadi
nu se cuvine a minca 'impreunii cu cei Ce pilciituiesc invederat, cu mult mai virtos nu se cuvine
a se lmpartai cu ei de dumnezeietile Taine! caci unii ca acetia slnt nevrednici a se imparta-
i, de nu se vor pociii.
toti dumnezeietii Apostoli zic In lor: ,Pacatul ne1nfruntat se face mai
riiu dedt este, i se ia la altii, precum pup.nul aluat dospit toata frillnintiitura, precum
ftl11ll un1 ta tot neamul. precum oarecii, murind, spurca vasul de apa san de
unt-de-lemn; precum oaia riioasa. de boala oile cele sanatoase, dadi nu e despar-
ptii de celelalte; precum ciinele cuprins de turbare este cu totul primejduitor pentru eel ce s-ar
apropia. Deci, dadi nu-l vom despfu"ti de Bisericii pe omul eel fiidi de lege, casa lui Dunmezeu
o facem pejterii de tilhari." (n. aut.)
69
I
I
rii de legile lui Hristos. De aceea, este lucru de prisos a zice poruncile lui
Dumnezeu acelora ce sin! afarii de curtea Biserica lui Hristos. Ciici, dupii
Pavel, ,cite le Legea, le celor ce slnt In Lege" (Ro-
mani 3:19).
Nu voi iijudeca(i pe cei din liiuntru?
13 Jar pe cei din afarii ii va judeca Dumnezeu.
Unii, dupii ,nu", pun virgulii, apoi citesc cealaltii parte ca de Ia alt inceput,
fiirii ton !ntrebiitor, ,Voi !i judecati pe cei din liiuntru". Pentru cii, mai sus,
Apostolul a zis: ,Ce mi,se mie a judeca pe cei din afarii?",
socotesc cii zice: Nu! Joe de: Nu este dreptul meu sii-i judec pe aceia.
Iar unii citesc fraza unind pe ,nu" cu celelalte, cu chip intrebiitor: ,Au nu
voi ii judecati pe cei din liiuntru?", in Joe de: Nu sini,eti datori voi,
sii-i judecati pe cei ,din liiuntru", adicii de o credintii cu voi? sinteti da-
tori! Iar pe cei din afarii 1i va judeca Dumnezeu, Judeciitorul
mai decit voi. $i - dacli cei din liiuntri.!, s!nt judecati de
voi cu judecata voastrii mai bllndii- ei nu vor scapa de aceea infrico-
a lui Dumnezeu.
,Scoate(i pe eel riiu dintre voi!" (Deuteronomul 13:6)
Aici, Apostolul aduce o zicere a Scripturii Vechi ( despre care am spus mai
sus, Ia stihul 2), ca sa arate cii puitorul de lege Moisi chiar de Ia
inceput sa fie despartiti de ceilalti Evreii ce pacatuiau lnvederat.
Iar aceasta: ,dintre voi", a zis-o ca sa arate cii despartirea oamenilor rai
este spre folosul acelora de care s!nt despiirtiti, fiindcii astfel cei riii nu !i !m-
de rautatea lor pe aceia.
94
/ .
94
Sfmtul Grigorie Nyssis spune di Apostolul- zicind aici cuvintul acesta: ,,Scoateti pe'cel
nlu dintre voil", iar intru cea de a douil. epistola ditre Corinteni indenuUndu*i pe aceia sa-l
uneasca cu ei pe eel ce pdciituise cu mama sa did zice: ,sa intilriti ciitre el dra-
gostea!"- Sfintul Grigorie spune ca, prin aceasta, Pavel pazea porunca ECclesiastului, ce
zice: ,Vreme e de a rupe, vreme de a coase" (3:6) (Cuvintul a/ treilea Ia Ecc/esiasf). (n. aut.)
70
CAPITOLUL VI
1 fndriiznete oare cineva dintre voi, avind vreo pricinli. impotriva
fratelul siiu, sii sejudece la cei nedrep(i, iar nu ht
Multi din din Corint, avind pricini judecati intre pentru
bani pentru alte pricini, mergeau se judecau Ia judedltorii din afara ai Eli-
nilor, fiind aceia de legi iscusiti intru judecati. Deci aceasta
a o indrepteaza aici Pavel. Caci, de vreme ce mai sus a pomenit de
cei lacomi de averi, !ndata s-a infierbintat din launtru inima lui de grija pentru
cei ce pacatuiau.
$i vezi iubitule ca de Ia !nceput aratii o r!vna m!nioasa fapta
,indrazneala" tari de lege. Caci zice: vreun a merge sa
se judece Ia judecatorii din afara, Ia $i nu se el de a
gindi aceasta? puna judecatori pe cei Credin-
sa aleaga pe cei nedrepti in locul sfintilor? 0! Vai!
insa nu a zis ca ei cuteaza a se judeca ,Ia cei ci ,Ia cei ne-
drep!i". Caci, de merge cineva sa se judece, el caut!l afle dreptatea, iar
Pavel le arata cii, atunci clnd Corintenii merg Ia judecatorii ei
nu afla dreptatea pe care o cauta, fiindca judecatorii Elinilor, adica ai pagini-
lor, sint nedrepti. fiind nedrep!i, cum te vor judeca pe tine, cu
dreptate? Iar ,sfinti", ii pe ca sa arate prin in-
numele lor osebirea ce o au de cei anume ca
aceia sint nedrep!i, iar sint sfinti
95
2 Au nu eli lumea?
Fiindca nu li se pareau celorlal!i vrednici de a judeca,
Pavel arata aici ca sint vrednici. Mai intii, pentru ca sint sfinti; iar apoi, pentru
95
$i, dadl mireni nu trebuie a se judeca Ia judeditorii din afara, cu cit mai vlrtos
nu se cuvine a face aceasta arhicreii. preotii inca mai mult, monahiL cei omorip. lumii i
celor din lumel Despre aceasta scrie cuviosul Nicon in tomul I al s:'iu, in Cuvintul X: ,A zis
oarecare din sfin{.i unui n1onall ce avea averi ca eel ce este monalm, adica singuratic, nu tre-
buie sa ceva prin care se poate nedrept5ti. Iar de are ceva prin care poate fi nedreptiitit,
nu este monah. Deci bine cu drept cuvtnt a zis: Monahul a lep:'idat viata lumeasca taga-
omorire fata de lume. caci legile politice [,.ale 11. m.] nu le
ingaduie monallllor, ca unor moqi fatS de lume, sa se judece intru judecatoriile din afara.
dadi se baga in judediti monalml se de toata iertarea, pentru di nu
a se nedreptati. $i martor de aceasta este Dumnezeiescul Hrisostom, care zice: A fi
oameni a zabovi prinjuded\ti nu e nimic de mirare; .iar cei ce s-au lepadat de lume,
dadl fac lucmri, sint lipsiti de toaUi iertarea.>l'' (n. aut.)
71
ca ei au sa judece ,lumea", adica pe cei Aceasta nu lnseamna
lnsa ca ei vor sa-i judece pe lumii (ciici Domnul
singur, Judecatorul tuturor, are sajudece), ci di au sa-i oslndeasca. Dar cum li
vor oslndi, de vreme ce partile au fost de fire -
Ii vor oslndi pentru ca ei au crezut In Hristos,
iar nu au crezut.
96
Si, dacii lumen se judeca prin voi, atunci sfnte(i nevrednici
dejutle(uri mai mici!
Vezi- o, cititorule! - ca Apostolul nu a zis: ,lumea, adica
se judeca de catre voi", ci: ,prin voi", adidi: Ei se judecii de catre Dumnezeu,
lnsa prin voi se oslndesc, fiinddi voi v-a)i facut lor pilda de credin)a, dar ei nu
au crezut.
Iar aceasta: ,nevrednici slnte)i de judejuri [,tribunale", n. m.] mai mici",
se lnjelege fiindca urmau a se merglnd Ia judedltori
tini, fiindca le erau cunoscuji, Apostolul zice ca, dimpotriva, se cuvine a fi
necins\iji Crqtinii atunci clnd se judeca Ia judecatorii
din afara, fiindca judejurile celor din afara slnt mici vrednice de defaimat,
iar nu cele ale
3 Nu ti(i oare ca noi fi vomjudeca pe fngeri?
Cu cit mai mutt ce/e lumeti?
Pavelli aici ,lngeri" pe diavoli, cum zicea Domnul despre
focul gheenei ca ,este gatit diavolului lngerilor sai" (Matei 25:41). Caci
noi, ii vom oslndi pe diavoli, de vrem.e ce-ne vomafla mai presus
dedt Ia viitoarea judecata pentru buna-socoteala pentru faptele cele
bune cu toate ca am fost purtatori de trup
97
; iar ei vor fi mai prejos,
au fost fara de trup?'
96
Astfel - dupi'i Teodorit - Ninivitenii impilrilteasa de la miazazi vor judeca neamul
Evreilor, cei doisprezece Apostoli vor judeca cele douasprezece semintii ale lui Israil cei ce
au crezut din .,neamuri" ii vor judeca pe cei ce mi au crezut. (n. aut.)
97
A vind adicii de luptat eyi cu ispitele, durerile scirbele trupului, pe care ingerii dizuti
nu le cunosc. (n. m.)
98
lar Fotie zice ca noi, avem s<'l-i judedim pe diavoli, adidi infruntfun,
tru ca ei, fiind mai inainte ingeri, au dizut din rinduiala pe care o aveau pentru cugetarea lor
cea rea i, mi:'i.car ca nu purtau trup, nu nu piizit fireasca lege data lor; iar noi, am fost
amiigiti i de cu 'tdate cii avem tmp, am p:1zit totu:;;i legile care ni dat de
Domnul. (n. aut.)
72
4 Deci, tlaca a.ve(ijudecii(i lumeti, pune(i-i .wi atlajudecatori
[chiur pe cei din Bisericti!
5 Spre voastra zic: Nu este fntre voi nici UJiul fn(elept,
care ar putea sajudece fntre frttte i.fmte?
Vrind sa taie de Ia cu mergerea Ia judecatoriile din
afara ale Apostolul zice: Poate cineva ar spune ca lntre voi,
nu se afla nici unullnjelept, care sa poata judeca)ile voastre,
ca de aceea mergeli Ia fiindca slnt lnjelep)i sa judece.
Dar- zice- chiar daca nu s-ar afla nici un judecator lnjelept In Biserica (adu-
narea dupa cuvlntul vostru, este mai bine sa pune)i judecatori pe
cei mai sarmani defaima)i lntru declt sa va judece ne-
fnsa aceasta - zice - am spus-o spre infiuntarea
voastra, pentru mincinoasa pricina pe care o pune)i. Fiindca, dupa cuvlntul
vostru, este at!ta lmpu)inare de lntelep)i lntre voi, inclt trebuie sa vii judece cei
nelnvata)i!
A zis lnsa: ,Nu se afla vreun lntelept lntre voi ca sa poata pricina
fntre frafi?'', aratlnd astfel ca, de vreme ce judecata este lntre fi:a)i nu
e nevoie ca judecatorul sa aiba multa Jntelepciune, pentru ca. fra-
)easca dragoste dintre ajuta ea spre a dezlega prigo-
nirile lor, nefaclnd pentru a se birui unul pe altul ca sa
tige judecata.
6 Cifrate cu.frate sejudecti, i acea.<ta Ia cei necredincioi?
lndoit - zice - face)i riiul, caci voi, care va judeca)i, slnte)i fra)i, de o cre-
dinta iar aceia ce vii judeca slnt paglni.
99
99
Ia aminte ca- dupa Teodorit- ceea ce zice Pavel ai_ci nu este impotriva celor zise in
epistola ditre Romani [despre supunerea fata de sUipinitorii din afarii]. Olci Apostolul nu po-
runcete aici a se impotrivi Cregtinii sti:'i.plnitorilor din afara gi dregatorilor lor, ci legiuiete
Cretinilor ce se nedreptatesc sa nu-i ia ca judeditori. Fiindca de socotinta Cretinilor atlma
ori a se liisa nedreptfititi i a nu se judeca !licicum, ori a se judeca la fratii lor de o credinfil.
Clndva, a intrebat un scolastic i pe Marcu Ascetul, zicind: Stapinitorii pacatuiesc oare
atunci cind judeca, pedepsindu-i pe cei ce nedreptatesc i pAzind dreptatea celor ce se nedrep-
tatesc? A rilspuns Biltrinul: ,Judeciitorii nu pi:'i.ciltuiesc, ci aceia ce pir3sc i nu lasa judecata la
Dunmezeu. Mai lntii, pacatuiesc pentrn ca toate cele ce vin asupra lor sin.t urrnare a rilut5.f.ilor
lor, care ii trage spre cunotinta, nu spre izbindire. Iar al doilea, pentru ca au pfitimit cu
nedreptate) se cuvenea a ierta celui ce i-a nedreptiitit, auzind pe Domuul ca. zice: Lilsati, se
va 13sa valiD! Acea'sta ar fi trebuit, iar nu sa faca neiertate relele lom-i prin omeneasca dis-
pliltire. Iar st<lplnitorii- dupa Apostolul-nu sint frica pentru faptele bune, ci pentru cele rele.
Caci ei nu-i silesc pe cei credincioi evlavioi sa pirasdi. pe aceia nedreptiitesc, nici nu
73
7 Deci, cu uleviirat, cu totul este viitlimare intre voi,
ciici avefi judeciifi unii cu alfii.
Mai intii, Apostolul i-a oprit pe a se judeca Ia cei
Acum 1nsii, aceasta, a avea judediti pricini 1ntre
zice: ,cu totul este viitiimare", adidi desiiv1qiHi os1ndire a avea
voi, judecati lupte 1n cuvinte unul cu altul - ciici aceasta 1nsem-
neaza zicerea ,unii cu altii". wo Si a zis cuvintul acesta: ,unii cu altii", ca sa
arate cii sint datori a-i socoti pe fratii lor ca pe ei
De ce nu suferifi mai bine nedreptatea?
De ce nu riibda{i mai bine paguba?
8 Ci voi nedreptiifi(i # lipsi(i, i mai ales pefrafi?
Aici, Apostolul aratii cu dovada 1ntreitii vinovatia care se judecii
Ia Intii, pentru cii nu suferii cind. se nedreptiitesc ce ceilalti
AI doilea, pentru cii ei ii nedreptatesc pe ceilalti mai mult decit sint ne-
dreptiititi ei. al treilea, pentru ca nu ii nedreptatesc pe ci pe
cei de o credintii cu zice: Cu adevarat, bine ar fi ca nici voi sa
nu nedreptiititi pe a!tii, nici altii pe voi; dar [fiindcii nu se 1ntimplii mai bine
este a fi nedreptatiti voi de care altii, decit a se nedreptati altii de catre voi.
9 Au nu ti(i cii nedrepfii nu vor moteni lmpiiriifia lui Dumnezeu?
Apostolul sratuirea 1ndemnarea 1ntru ca sa
faca cuvintul mai puternic. 1i intreaba pe Corinteni despre un lucru ce e ara-
tat marturisit, anume ca nedreptii nu vor mowteni 1mpariitia lui Dumnezeu.
suferitorilor de rau pentru di nu vin la judeditorie atunci clnd sint nedreptiitifi;
ci dan izbindirea celor ce vor a se judeca, i(.lf pe cei ce rabda indelung pentru Dumnezeu, ca
pe unii ce mai mult fac bine, ii cinstesc. precum stiipinltorii nu dad\ tiu-i trag Ia
judecata pe cei ce nu vor a se jelui .. tot ei nici nu pfidituiesc dadi ii judeca pe cei ce se je-
luiesc drept." (n. aut.)
10
Caci Domnul, sa nu aiba ci mai bine sa aleaga a se
Hlsa dezbr3.ca#, declt sa alerge la judecatori ca sa se judece. Caci Domnul zice: ,Iar Eu va
spun sa nu stati impotriva r3ului. Si, celui ce a se judeca cu tine a-ti lua Imina, lasii-i
(Matei 5:39). Despre aceasta, acel mare loan aJ Cuviosului Varsanufie. care se
numea Prooroc, fiind intrebat de oarecine: Daca cineva ar voi sci-mi ia haina, ii voi da lui i
- a rAspuns: ,Nu zice Donuml aceasta, sa dai tot celui ce ar voi sa-ti ia, ci celui ce
voiete a se judeca cu tine,-fiinddi aceasta insenmeaza prigonire in vorba jtldecata, care
IUI.te vatamare snfletului. Deci trebuie a de:fiiima cele pentru mintuirea sufletului,
dici ce-i omului a doblndi lumea toatii, daca sufletul'l>)" (n. aut.)
74
Nu 1ii amiigifi! -
Cu acest cuvfnt, Apostolul arata ca oarecari zic
Dumnezeu este iubitor de oameni nu-i va osindi cu munca pe cei ce au pii-
catuit, ci fi va Jasa sa intre intru imparatia Sa. Nu vii amiigiti, -
zice Apostolul - caci, cu adevarat, mare arnagire ratacire este a nadajdui
ce pacatuiesc ca au sa dobindeasca buniitatile cele pentru ca
apoi sa ia cele dimpotriva, adicii rele.
nici curvarii,
!-a pus intii pe curvari ca sii-lloveascii pe eel ce curvea cu maica sa vitre-
ga, pe care 1-a osindit mai fnainte.
nici slujitorii Ia idoli, nici prea..curvarii, nici malahienii,
Aici, nu ii ,slujitori Ia idoli" pe cei ce tineau inca slujirea idolilor
- precum am zis mai 1nainte, Ia stihul 11, capitolul V- ci pe iubitorii de argint
lacomii de averi.
1

01
Iar ,malahieni" 1i pe cei ce patimesc patimile
cele mai de de Ia altii.
102
I 0 nici cei ce se culcii cu biirbafi, nici lacomii de averi, nici befivii,
nici ociiritorii, nici riipitorii nu vor fmpiirii(ia cerurilor!
De vreme ce, mai sus, a vorbit despre cei ce piitimesc patimile cele mai de
de la altii, acum zice aici despre cei ce se culca cu barbati.
Multi fnsa se intreabii de ce Apostolul i-a numarat pe ocar!tori pe betivi,
adica pe cei ce griiiesc cuvinte de ris, impreunii cu sluj itorii Ia idoli cu cei ce
se culca cu barbati; cu alte cuvinte, de ce i-a numarat pe cei ce fac pacate mai
impreunii cu cei care le au pe cele mai grele? La aceasta, ca
Domnul 1-a numit vinovat de munca gheenei pe acela care ,zice fratelui
sau: Nebunule!" (Matei 5:22). Cit despre betivi, ei se fac culciitori cu biir-
bati, slujitori Ia idoli, mai toate riiutatile le fac. Evreii, dupa ce au
biiut s-au 1mbatat, au. slujit idolilor in pustiu, inchinindu-se vitelului, pre-
cum zice Sfinta Scripturi:i: ,A norodul ca sa miinince sa bea, s-a
101
Vezi despre aceasta la capitolul V, still 6 al epistolei dltre Efeseni, unde se tllcuiete
zicerea ,ori lacomul de avutii, care este slujitor Ia idoli". (n. aut.)
102
Foarte multi dintre dascaJ.ii mai noi leagii insa numirea ,malahienilor" de malahia cea
de_ despre care vezi in a noastrA Carte de sujletfolositoare in canoanele lui
nicul din canonicul nostru (Pidalion). (n. aut.)
75
sculat sajoace" (je:;irea 32:6). Pentru aceasta a zis marele Vasilie: ,Pedeapsa
lor a fost slujirea Ia idol" (in cuvfnt asupra befivilor).
103
Pe de altii parte,
Apostolul nu spune aici ca toti vor primi una munca, ci
cuvintul lui e despre pierderea lm.paratiei cerurilor, zic!nd ca, daca nu se vor
pocai, nu vor intra intru fmpii.ratia cerurilor. Iar dacii - zice - ei vor
avea osebire in munca, precum vor avea cu adevii.rat, nu e vreme acum sa
cercetilm.
11 Si afi.fost unii dintre voi. Ci v-a(i spiilat, v-afi
i v-a(i lndreptat fntru numele Domnului lisus
lntru Duhul Dumnezeului nostru.
Zice: Socotiti- o -de ce mari rautati v-a slobozit Dumnezeu:
de slujirea Ia idoli, de prea-curvie, de malahie, de culcarea cu barbati de ce-
lelalte zise mai sus, pe care le aveati pe c!nd erati Si, dimpotri-
va, ce mari bunatati v-a daruit acum, dupa ce ati crezut! Ciici voi - zice -
erati mai inainte astfel - slujitori Ia idoli, prea-curvari, culcatori cu barbati
celelalte - insa Dumnezeu v-a curapt de toate. Si nu numai aceasta, dar v-a
sfintit. Cum in ce chip? Mai intii, spal!nducva; apoi, v-a 1ndreptat; iar Ia
urma v-a sfintit, nu intru numele vreunuia din 1nvatiitori, ci 1ntru numele lui
Hristos al Sfintului Duh. Adica - zice - toate acestea vi le-a daruit Sflnta
Treime- pe Care Apostolul o arata zic!nd ca Dumnezeui-a sfmtit 1ntru nume-
le lui Hristos 1ntru Duhul Sflnt.
12 Toate lmi slnt slobode, dar nuJ toate lmi .folosesc.
104
103
Ca sii cit de mare rAn este betia, vezi Ia sublnsernnarea zicerii: .. nu vii imbiita{i
de vin, lntru care este desfrlnarea!" (Efeseni 5: 18). (n. aut.)
104
Iar Teodorit spune di zicerea se cuvenea a fi CititA dup:'i intrebare riisplllls, adicii:
,Toate inti sint slobode? Dar nu toate folosesc!"; de asemenea cea de mai jos: ,,Toate lmi
s1nt slobode'l Dar eu nu rna voi folosi de vreuna!" ,Si,.vorbind ca din partea sa, Apostolul aratii
cii intreabii riispunde pentru ceilalti, zictnd: Tu, zici: Nll-mi iertat _sa
mrullnc i sa beau toate mincfuile i biiuturile? Ba da - zice ....;.. toate iti slnt iei1ate, dar nu toate
iti slnt i folositoare, pentru di te vei robi lor. Acelai lucru spune ide aici inainte, cind vor-
bete despre slujitorii Ia idoli: ,Toate irni sint slobode? Dar nu toate lmi folosescl Toate lmi
s1nt slobode, dar nu toate zidesc!" (1 Corinteni 10:23).
Dar en socotesc ca aici vorbete despre minciirile_ cele lndulcitoare i destatatoare, care,
dei e iertat a se minca, nu sint folositoare tuturor, mai ales tinerilor i celor piitimai. De ace-
ea a zis Sirah despre mlncfuile cele desfiit:ltoare: "Fiule! In viata ta cerceteaz:l-ti sufletul tau i
vezi ce este rau i nu-i da luil ca nu toate tuturor folosesc i nu tot sufletul "intru tot binevoie-
te. Nu fi nesaJios In nici o desflitare, !i nu te apleca Ia mlncaruri multe" (37:30-32). poate
de la Sirah a imprumutat Pavel cele zise aieL) lar Solomon zice: ,Nu folosete nebunului des-
76
Fiindca a vorbit despre eel ce curvea ei va vorbi despre dinsul de-
spre toti ceilalti curvari, Pavel pune acum in mijloc cuvintul despre lacomia
p!ntecelui; caci, de multe ori, patima curviei se din lacomia p!ntecelui.
Deci zice: Imi este 1ngaduit a m!nca a bea, dar nu e de folos sufletului meu
sa manfnc sa beau fiira masura
Toate imi slnt slobocle, dar nu mii voi liisa stiipfnit de vreuna!
Eu - zice - s!nt stap!nitor domn 1ntru a mfnca a bea; da<, daca rna voi
da cu nemasurare Ia mincii.ri Ia bauturi, rna voi face rob al mindirllor a!
bauturilor, iar nu stapinitor. Caci eel ce m!ncarile cu masura
cum se cuvine, acela este domn stapinitor a! mincarilor; iar eel ce le folo-
cu nemasurare cu rea 1ntrebuintare, acela nu mai e stap!nitor al m!nca-
rilor, ci rob, fiindca e tiranizat de multa m!ncare de desfiitare.
Viizut-ai - o, cititorule! - cum Pavel 1-a aratat rob supus m!ncarilor pe
acela ce se socotea stap!n domn peste acestea? Si ca top
Corinteni ziceau: Mie 1mi este slobod a rna desfata am stap!nire de a minca!
- iar Pavelle spune aici ca ei nu folosesc desfiitarea ca stapinitori domni ai
ei, ci ca robi al desfiitarii. Caci- zice- c!ta vreme desfr!nat
riisfiitat, nu tu fti pfntecele, ci pfntecele te pe tine!
13 MJnciirile- plntecelui, iar plntecele- mlnciirilor.
105
Aici, Pavel ,p!ntece" patima lacomiei pfntecelui slujirea pinte-
celui, iar nu mlidularele acestuia. Iar ,mlncliri" nemasurarea mincarii
nepotrivirea bucatelor. Deci zice cii nemasurarea m!ncarilor e legata de Ia-
cornia de slujirea pintecelui, de-a-ndarat: slujirea p!ntecelui e legata de
nemasurarea m!ncarilor. Si zice di amindoua acestea aduc Ia pe aceia
ce se supun lor, adica: nemasurarea m!ncarilor 1i aduce Ia slujirea pintecelui,
iar slujirea pfntecelui 1i aduce Ia nemasurarea mincarilor.
fiitarea" (Pi/de 19: 10), pe care marele Vasilie o tilcuiete aa: .,Ce lucm este mai nebunesc
pentru un trup sauatos ce se poartii hnptejur de tinerete decit de:Sfi\tarea?" (hotdrirea 16 din
cele pe larg). Dar mincarile cele indulcitoare i desflitlitoare nu numai di aprind tm-
pul spre ci ii 1nderunnii pe oameni a le m1nca Iara sat fiira miisura. La rindullui,
nesat:ul acesta nu numai ci'i pricinuiete sufletelor lor vaiul i tidiloia - precum a zis Domnul:
,,Vai de cei satui acum!" (Luca 6:25)- ci de multe ori pricinuiete i moartea trupului, cum a
zis Siralt: ,,Ca in tnincfuurile cele multe va fi durere &i nesatiul va veni plnil la .ingreto&are.
Pentru nesat multi au pierit; iar eel infrinat li va spori viata. In multele mindiri va fi durerea"
(37:33-34). (n. aut.)
105
Apostolul folosete aici o eiipsa, care - dupa sfintitul Teofilact - se implinete a&a:
,mlnciirile sint pen tnt pintec, i pintecele pentru mincfui". (n. aut.)
77
Jar Dumnezeu le va strica i pe acesta, i pe "cele<L
Dumnezeu - zice - va face nelucratoare va opri robia pintecelui,
nemasurarea mincarilor. Iar unii (adica Fotie Teodorit) zic ca acest , va
strica" este proorocie despre ce se va face fn viitorul veac, clnd nici nu manfn-
ca cineva, nici nu bea. Deci, daca acolo nu slnt mincari nici macar cu masura
cu mult mai virtos nu va fi nemasurarea mincarilor lacomia pintecelui, ci
vor nimici.
Iar Grigorie Teologul zice: ,Cu aceasta, Pavel a aratat pintecele eel stricat
lmpreuna cu mincarile ce se strica. Caci pintecele, indata ce se satura de
mincari, se face nelucrator inceteaza a mai cauta spre cele multe. La fel se
strica bucatele, scoflndu-se prin
Iar unii (Fotie) zic ca Pavel a pecetluit lnvatatura despre Iacomia pintece-
lui cu rugaciune ori- mai bine a zice- cu blestem, zic!nd Sa strice Dum-
nezeu, sa izgoneasca de Ia noi sa arate nelucratoare netrebnidi atlt ne-
masurarea mincarilor, cit lacomia plntecelui!
Jar trupul- nu cuniei, ci Domnului! Si Domnul- trupului/
106
Aici se vede cii Apostolul a vorbit mai fntii despre lacomia pintecelui fi-
indca voia sa Ia curvie - precum am zis mai inainte. Si s-ar fi cuvenit
ca Pavel sa spima acum: Iar trupul nu are potrivire cu mincarile, nici cu pinte-
cele! - a zis ci: Iar trupul nu are potrivire cu curvia! De ce spune
asta? Pentru ca sa arate ca curvia este isprava lacomiei pintecelui a.desflita-
rii.
107
Deci cuvintul are aceasta lntelegere: Trupul - zice - nu s-a
flicut pentru a se desflita, iar din desflitare sa cada in curvie. Ba! - ci s-a flicut
pentru ca sa se uneasca cu Domnul, Care ii este cap lui. Si de-a-ndarat: Dam-
nul S-a flicut om pentru a Se uni a asupra trupului ca
cap a! lui.
106
aici intregindu-se Jar trupul nu este al curviei, ci_ al Donumlui. Jar
Domnul este al tmpului, fiind cap allui! - ori altccva ca aceasta. (n. aut.)
.

Jar pentru faptul ca curvia celelalte patimi se nasc dinlacomia pinte9elui
dm cles:Iatare, ii avem ca pildii pe Sodomiteni, care tocmai de aceea au cazut in piicatul impre-
unarii b3rbatului cu b:'irbat, fiindal se des:ffitau se imbuibau, precum zice lezechiil: ,laW.
care au fast Iaradelegile Sodomei, sora ta, ale fiicelor ei: mlndria, imbuibarea trindiivia"
(16:49), Tot Ra, ne sint pilda Israilitenii, care, dupa ce au mincat au Niut., s-au sculat,
jucau c3.deau in necuriitii precum zice Scriptura: ,A ezut norodul sa miin1nce i sa
bea, is-a sculat sajoace" 32:6); zicere pe care marele Chiril o tilcuiete an"'t.t1nd ca-
dupii mincare, bauturii i joe - negreit va urma depiirtarea de Dumnezeu a celor trupeti
impreunarea, socotind ei necuriitia destatare i veselindu-se cu dulceatii de cele vrednice- de
tinguire. Vezi subinsenmarea zicerii: ,nici sa v& faceti slqjitori Ia idoli" (1 Corinteni' 10:4).
78
! '.
I 4 Jar Dumnezeu, Care L-a scul"t din morti pe Domnul,
ne va invia i pe noi prin putere" S<L
Sa nu te tulburi- a, cititorule! - auzind ca Dumnezeu-Tatal L-a sculat din
morti pe Domnul, pentru ca Pavel le ace! ora cu pogoram!nt,. ca unor
prunci nelmpliniti. Si - de vreme ce toti intr-un glas 1ntelegeau man lucrun
despre Tatal, fiindca El este pricinuitor a!, Fiului - Apostolul pune in seama
Tatiilui invierea Fiului, cea dupa firea omeneasca, ca noi
vom 1nvia tot de Ia Tatal. Caci, cum L-a sculat din morti pe Hristos, Care
este cap a! nostru, tot are sa ne scoale din morti Tatal pe noi, care sin-
tern trup al lui Hristos. Si, ca sa lntareasca cuvintul sau, a adiiugat
cii Tatiil neva scula din mojfi ,cu puterea Sa". Ciici zice: 0 fratilor! -sa nu
vii 1ndoiti de ceea ce vii spun, cane vom scula din morti, pentru cii puterea lui
Dumnezeu, .care lucruri mari, va face !nvierea noastra!
Apoi, Apostolul pune in seama Tatalui scularea din morti a lui Hristos
pentru ca sa,L cinsteasca pe Dumnezeu-Tatal ca pricinuitor a! lui Hristos dupa
duinnezeire, iar nu ca sa arate ca Hristos, ca Dumnezeu, nu S-a sculat pe Sine
din morti. Marter la aceasta este Domnul, Care zice despre Sine:
,Stricati Biserica aceasta (adica trupului Sau), in trei zile o. voi
dica!" (Joan 2:29). $i este scris: ,Carora (adica Apostolilor) It S-a
aratat pe Sine-Si viu" (Fapte 1:3). Prin urmare, chiar dacii Domnul, fiind
Dumnezeu, S-a sculat pe Sine-$i din morti, aceasta se pune in seama
Tatalui, Care e Pricinuitorul Lui dupa dumnezeire.
15 Au nu ca trupurile voastre sint madulare ale lui Hristos?
Pavel a venit Ia scopul ce-i sta inainte, de a vorbi impotriva curviei.
Si cuvinte foarte impotriva ei. Ascultii acestea:
.peci, lufnd madularele lui Hristos, le voi face mildulare ale curvei?
Sa nufit!l
Zice: Veni-voi c!ndva 1ntru atita obraznicie netemere de Dumnezeu, in-
cit miidularele lui Hristos, care sint cele ale mele, sa le fac madulare ale putu-
roasei curve, unindu-ma cu ea? Sa nu fie! Sa nu dea Domnul sa vin intruatita
netemere de Dumnezeu! Caci cine nu s-ar ingrozi de frica Lui, auzind aceasta,
a rupe eu de la Hristos madularele Lui ale face miidulare ale curvei!
I 6 Au nu cii eel ce se de curva un trup cu ea?
Ciici -zice- vorfi amfndoi un trup" (Facerea 2:24).
, .
79
Cu aceste cuvinte cu marturia Scripturii, Apostolul adevereaza ceea ce a
zis mai sus. Caci zice: 0 - cu lmpreunarea trupeasca, biirbatul se
face una cu femeia sa legiuitii, curvarul cu curva. Prin urmare, madularele
tale - ale biirbatului, care slnt madulare ale lui Hristos - se fac madulare ale
curvei cu care ai curvit tu, arnesteclndu-te.
17 Jar eel ee se de Domnul un dult este feu Elf.
Vezi- o, cititorule! -eli din cbiar simplele numiri ale curvei a lui Hris-
tos, Apostolul mustrarea vinovatia curviei, fliclnd-o foarte mare
lnfri
Apoi, zice di eel ce se cu Domnul se face numai dub, fiindca nu
face nici o fapta piicat trupesc, adica ajunge om dubovnicesc, mai presus de
fire, fimddi umrea sa cu Domnulli sfintenia Bfintului Dub. Prin ur-
mare, care se unesc cu Domnul se fac miidulare sfinte ale Domnului.
18 Fugi(i de eurvie!
Aici, Apostolul ne lndeamna sa fugim de curvie ca cum aceasta ar fi un
fel de gonace care aleargli sa ne prindli care totdeauna ne !nvaluie. Deci,
pnn aceasta, Apostolul ne sa ne depiirtam cu cu mare
s!rguintii de d!nsa,

fiindcii nici un pacat nu ne at!t precum ne v!nea-
zii pofta trupeascii/ciici o avem siidita !ntru noi.
, .
108
Oarecari dasdili tilcuiesc zicefea ,fugiti de curvie" zidnd ca atunci cind e vorba de
oricare afara curviei, trebuie sa stiim sale dfun razboi: pentru ale birui cu nu-
mele Hnstos faptele bune impotrivriice lor; iar atunci cind slntem luptati de piicate
nu trebme sa stam sa le diirn riizboi, nici giuditor, nici simtitor, ci sa fugim de ele -
( cind pricinile piicatuJui sint de fafii), c:it cu inchipuirea, ( cind nu sint de fata
- I sa alergfun Ia singur Dunmezeu, prin rugJ.ciune, pentru a izbuti a.ceasta.
. Grigorie al - In zicerea ,iar eel ce cutvete
Ie?te m U:UPul sau - spw1e ,Fugitt de curvie! Dadi slntem loviti de riizboiul necredin-
fet, trebwe sa stiim lmpotriva lui; dacii ne en amiigitoare Uib<lrire este bine sii-i
lnfruntilln pe daca se arcul clevetitorilor, trebuie sii lovim fata cea minci-
cind .siigeteaza vreo inchipuire curveasdi, trebuie a da dosul 9i a fugi de ac'ea hlla-
diet curvm siigeteaza asupra ochilor este mai infrico9atii decit celelalte r<lutiiti" (to-
mul al doilea).
v Baga de seanul di. locuitorii Corintului eruu foarte dedati la cmvie - _precum zice shida -
ca aveau al cmviei. Iar Herodot i Strabon zic cii in Corint era un prea-bogatjertfel-
ruc al Afrodttet, mtru care erau afierosite mai mult de o mie de slujnice curve, care imbogii-
teau cetatea, pentru cii Ia dinsele ii cheltuiau banii corllbierii ce treceau pe acolo. De acolo a
apucat a se i parimia aceasta: ,Nu e a fiedi.rui biirbat dreapta plutire pe I a Corint." De
aceea a trebwt ca Pavel sa le scrie cu asprime sa fuga de aceast;:i patinul. (n. aut.)
80
I.
'--
Tot pileatul pe care l-1tr face omul este afaril de trup,
iar eel ee pilciltuiete intru at silu trup.
Din curvie - zice - se spurca tot trupul omului, de aceea a
merge Ia baie cei ce curvesc: se scaldii fiindca s-a spurcat trupullor. Deci eel
ce intru trupul sau", fiindca-1 spurca 11 impute.
Caci, se fac cu mijlocirea trupului, alte piicate nu spurca trupul de
multe ori, nu II spurcii nicicum. De pildii, este cu putintii a uctde cmeva on cu
piatra, ori cu Iemn, ori cu alta unealta
109
, trupullui nu, se spurca; da: e cu
neputinta a cineva curvia rara spurca trupul. Insa Dumnezetescul
Apostol piicatul curviei, fiindca vrea sa-i opreasca pe de Ia
acest pacat, iar nu pentru cii curvia este eel mai rau pacat din toate. . .
mai multe dezlegari pe care le dau unii Ia aceasta zicere. de ptl-
da cii acela ce intru trupul sau" pentru ca nu se
tm'preuneaza cu curva ca cu femeia sa legiuita, ca sa-i nasca copii, ci stri-
ca trupul cu scurgerea In zadar.
110
Sau, ca eel ce piicii:
!ntru muierea aceea cu care se 1mpreuneaza care se face trup al lUI
prin amestecare; lntr-lnsa fiindcii nu se lmpreuneazii cu d!nsa
dupa lege.
111
Insii dezlegarea ce o da marele loan Hrisostom, aceea pe care am
zis-o lnt!i, este mai bunii declt toate.
lnsa unii nu se dumiresc Ia aceasta zicere, !ntreaba: Oare pizma nu to-
nu trupul cum zice Pavel cii doar
11 stricii? Ci dezleagii nedumerirea, zic1nd ca pizma nu este lucrare, ct
piitimire, ca Apostolul aici despre lucrare, nu despre patimire. Caci
zice: ,tot pacatul pe care fl face omul", iar pizma nu o lucram noi, ci ease lu-
"'t l
creaza m ru not.. . ..
19 Au nu cil trupurile voastre sfnt at Sfintului Dult
cltre este intru voi, pe Care-L avefi de Ill Dumnezeu?
109
Aceastii tilcuire o dau rnarele Hrisostom, Ieronim Grigorie a1 Nyssei, care i zice:
,Cind lovesc, nu mor lmpreunii cu cei dar cei ce i-au spurcat trupul dobindesc
spurdiciunea Impreunii" (cuvlnt Ia zicere a Apos:olului). (n. .
110
Aceasta dezlegare o face marele Atanasie, In cuvmtul despre cmsttta nuntii. (n. aut.) w
111
Aceastii dezlegare o dii Icumenie, adiiugind cii muierea ce cutvete se face trup al bar-
batului nu nurnai pentru di el se amestecii cu dinsa, ci pentru ca femeia, lutndu-se din
ta barbatului este trup allui dintru inceput. (n. aut.)
112
o zice marele Atanasie. Iar Fotie zice di acela ce
al sau trup", adidi Intru insui trupul Stiipinului Hristos, al Ciiruia miidular este
precum a zis i Apostolul rnai sus: ,Au nu trupurile.voastre miidulare ale
tos?'' iarBi: ,Deci, luind miidularele lm Hnstos, le vm face madulare ale curve1? Sa nu
fie!!" (n. aut.).
81
Aici, dumnezeiescul Apostolli lnspliimlntli mai mult pe ce cur-
vesc, amintindu-le de mlirimea darului Sfintului Duh pe care 1-au luat de
vrednicia lui Dumnezeu, Care le-a dat aces! dar. Zice: 0 - slnteti
bisericli sfinta a Sfintului Duh, deci nu spurcati sfintul a! Sfintului Duh
nu netrebnicip darullui Dumnezeu!
20 Si nu sinte(i ai VOtri, ci'ici v-a(i cumpiirat cu pre(.
Zice: vli aflati sub domnie staplnire, adica sub Hristos, nu
stliplniti nu aveti a! vostru nici un lucru, nici trupul vostru, pentru eli
slnteti robi rliscumplirati cu pret, anume cu slngele lui Iisus Hristos.
Astfel, nu voi slnteti stliplni pe madularele voastre, pentru ca sli le puteti folosi
la rautatile pe care le voiti, ci stlipin asupra lor e Stlipinul vostru Hris-
tos, Cel ce v-a rliscumparat, se cuvine ca madularele voastre sa se poarte
acolo unde El. Insa Apostolul nu zice acestea ca sa strice stapinirea de
sine [,vointa Iibera", n. m.] a omului, ci ca sa arate ca este drept cu cuviinta
sa fim robi lui Hristos, de catre Care ne-am rascumpiirat din robia dia-
volului a pacatului. IIJ
Slii1i(i dar pe Dumnezeu in trupul vostru
Zice: De vreme 9e trupul sufletul vostru au fast rascumpiirate de Hris-
tos, sinteti dato_J:i,d:i fratii mei -sa-L sliiviti pe Dumnezeu i cu tru-
pul. Cum? Faclnd acele fapte i lucrari care pricinuiesc slava lui
Dumnezeu i, pe llnga acestea, plizindu-va trupul sfint i curat de orice pacat.
Caci Dumnezeu Se slavete atunci cind oamenii, vliz!nd faptele voastre, se in-
deamna a-L slavi pe Dumnezeu, precum a zis Domnul: ,Aa sa lumineze lu-
mina voastra inaintea oamenilor, lncit sa vada ei faptele voastre cele bune i
sa-L slaveasca pe Parintele vostru din ceruri" (Matei 5: 16).
# intru duhul vostru,
113
[ ... ] Sfintul Grigorie al Nyssei zice: ,Dadi. ne-am fiicut robi ai Celui ce ne-a izbll.vit,
ca ciiutam cu adeviirat ci'itre Cel ce ne stiipJne:te, incit sii nu mai vietwm nomi ci Celui
ce ne-a citigat. Ci'ici nu mai sintem stiipini ai inine, ci donmul nostru este Acela, .care
ne-a curnparat, iar noi sintem ale Lui avutii. Aadar, legea viepi noastre sa fie voia Celui ce
ne $t3plnete!" (in cuvintul despre desiivirire, tomul III).
lar Apostolul Petru zice di ,nu cu lucruri striciicioase, cu argint sau cu aur, ne-am izbiivit
din zadamica noastra petrecere, cea Hisata de parinf.i, ci cu cinstit S'ingele I ui Hristos, ca al unui
miel nevinovat" (J Petru 1:18). Iar daca sa afli cine a luat acesta,-vezi ln subin-
senmarea zicerii ,lntru care avem riiscumpfu"area prin s"mgele Sau" (Efesfmi 1 :7). (n. aut)
82
I
!
Zice De vreme ce sufletul vostru, a fast
Hristos .sinteti datori a-L slavi pe Dumnezeu i cu sla-
vete atunci clnd nu se spurca de cugetanle_ curviei I_ a e necu-
-1- ci cu glndul de vreme ce pofta inimii este opnta de Hnstos ?a o
ra Jei m , ft' t curvit cu
:ea-curvie clici tot eel ce cauta la muiere spre a o po I, Ia a, a . ,
Pd_ , ' ,;'(""atez 528) Caci prin dub'' Apostolul a numit atci gmdul.
msa m tmma sa 1V11 . . . , ,
care sint ale lui Dumnezeu!
Adica Apostolul ne aduce aminte ca noi, nu_ staplni
ra noastra, ci sintem sub staplnul Dumnezeu, Care,ne-a apoi ne-a ras-
sufletul i trupul, i di, prin urmare, nu smtem stapim le folo:I pe
acestea pentru a face vreun lucru, ori cuvint, ori gindire afara de mcuvim,area
voia lui Dumnezeu.
83 J
CAPITOLUL VII
1 at despre cele ce mi-a(i scris,
Dupa ce a !ndreptat dezbinlirile, curvia llicomia de averi a Corintenilor,
Apostolul acum despre nunta despre feciorie. Caci Corintenii !i
scrisesera !ntreb!ndu-1 daca se cuvine a se deplirta biirbatii de femeile lor ori
nu - precum am zis In pricina epistolei acesteia. '
bine este omului a nu se atinge de femeie.
Zice: Binele dint!i biruitor a! oricarui om - atlt a! celui de rind ( deci
nu numa1 a! acelma ce urmeaza a se preoti, precum riiu au 1nteles unii), eft
a! celui ce urmeaza a ajunge sfintit- binele eel dintli eel mai lnalt- zic- a!
fieclirui om este acesta: a nu lua femeie nicidecum, ci a pazi fecioria. Insa -
zice - lucrul eel mai sigur care ajuta neputincioasa fire a oamenilor este
nunta, adica lua omul femeie legiuita- dupa cum arata mai jos:
2 Dar, din pricina cuniei, fie care biirbat aibil femeia sa,
i fiecare femeie sil-# aibil hilrbatul silu.
aici pentru amlndoua pliftile: pentru barbat, pentru
cac1 se. poate ca. bli.rbatul sa voiasca lntreaga-lntelepciune, iar femeia
nu; biirbatuJI a iar femeia a o voi.
_ e, .ngadu;ta dm pncma cufVIei, Pavelli lndeamna pe cei
casatonp spre mfnnare spre mtreaga-lntelepciune. Caci, dadi s-a iertat a se
face nunj:ile a se lnsop oamenii dupa lege pentru a nu unna curvii atunci cei
disatoriti slnt datori sa nu se lmpreuneze cu desfrfnare ci cu
lntreaga-lntelepciune, doar pentru facerea de copii
114
Vezi ln catre
114
a imprem1a bArbatii cu femeile lor cind sint ingreunate, cii
este fapta !ill ca una ce nu se face spre facerea de copii Iii care se
?oate fa:e .pncmii a omonm prunculm ce este in plntece. De aceea Apostoli,
m Aezammtele lor, opresc de a se face aceasta. Ciici nici chiar dobitoacele cele
vintiitoare nu se impreuneaza cind e grea partea cea femeiasca.
. De asemenea, nu se covine a se impreuna sotii cind femeia are cele
diet fac p3cat de moarte. De aceea, Legea veche a fi omoriti cei ce
_caci zice in Levitic: ,Bi'lrbatul care se va culca cu femeie in timpul curge-
nt e1 1-1 va descopen gohcmnea, acela a descoperit curgerea singelui ei ea descoperit
curgerea slngelui siiu: amlndoi sa fie stirpiti din neamullor" (20: !8).
l)i - ca si'l zic cuprin..ziitor in scurt - doar pentru zamislirea de copii se cuvine a se face
trupeasca lor impreunare, iar nu pentru iubirea de indulciri. Pentru aceasta zice 9i Dunmezeu
in Levitic: ,Orice b3rbat diruia i se face scurgere din trupul sau este necurat" (15:3), [ ... ]
84
Evrei (13 :4) eli nunta se ,cinstita" pentru eli pe lntru
1ntreaga-1ntelepciune a trupului li de a curv1 a prea-curvL
3 Bilrbatul sil-i dea.femeii dragostea datoratil, Ia fel i femeia bilrbatului.
Zice: Voi, care vii lnsotiti dupa lege, aveti datoria de a pazi dra-
gostea lntre voi, adica barbatul sa aibli catre
meia sa, iar femeia catre biirbatul sau. fiind datone, trebme a da, ad1ca
a plati, dragostea aceasta unul altuia.
4 Femeia nu e stilplnil asupra trupului sau, ci bilrbatul; la.fel,
nici bilrbatul nu e stilpln asupra trupului silu, ci femeia.
Aici Pavel arata eli dragostea unuia ditre altul a celor !nsofiti d\lpa lege
este pentru ca- zice- femeile mliritate barbatii lnsurati nu slnt sta-
plni asupra trupurilor lor. Ci femeia este totodata slujnica, stapln_a a
batu!ui: slujnica, fiindca trupul, 1nc1t sa-l dea altul barbat, c1
biirbatul ei
115
este staplna doamna a biirbatului
sau pentru eli trupul aceluia e&te a! ei. De asemenea, barbatul este sluga .a
femeii sale fiindca nu e stapln asupra trupului sau ca sa-l dea altor feme1;
, " ' . . 116
este stapln domn a! femen sale, pentru ca trupul e1 este allu1.
5 Sil nu villipsi(i unul de altul, declt cu bunillnvoiald, pentru o vreme,
Iar dumnezeiescul Apostol scrie celor desiiviriti. zicind: ,Cinstita sa fie nunta i patul
nespurcat. iar pe C:"urvari pe prea-cun'ari ii vajudeca.Dunmezeu': (E_,vrei
115
Ia aminte di ,femeia nu-i trupul, c1 barbatul",111Sa doar mtru
cea dupii fire, nu i in cea afarii de fire 9i :tara de lege. De aceea, daca ar cere
cu nelegiuire a se lmpreuna cu dinsa af3rii de fire, ea trebuie sa nu se supuna la aceasta, c1 sa-l
opreasdi cu arlee_ chip 9i sii nu-l prhneasca:. (n. aut.) . .
11
6
Vrednice de lauda, cu adevarat, ide auri.Hi gura sint cuvintele lm loan impodobtt
cu multe danui, care a zis Ia aceasti1 zicere: ,Femeia Cl bfu:batul; de
asemenea nici bfu:batul nu e stapin pe trupul sau, ci femeia.)> Deci, daci1 vet vedea ca. te mo-
rne9te prea-curvii, cA-ti intinde curse, ca se atintii de .tine, zi-i ei: este. al meu trupul,
este al femeii mele: nu indriiznesc sii rna folosesc de el 91 sa-l dan nu
tara noima, cind ai primit zestrea ei, sa p.orti toatii grija pentru aceasta 91 sa. nu o rmcorezt m-
tru nimic ( ... ), iar trupul tau, care este bogiiJia ei, sii-1 strici sa-l [ ... ] . . .
Asemenea i tu, femeie marita1A, de .te-ar indemna vreun barbat la prea-cume, z1-1llll cu-
vlntul acesta al Apostolului, adicii: <<femeia nu-1i trupul siiu, _ci De ce m_a
indemni spre prea-curvie, omule? Trupul meu nu este al I_lleu, _al barbatulm meu__; n,?- eu :il
stiipinesc, ci barbatul meu. Cmn pot sa. dan trupul eel stri'lin? dacii nu cutez sa vmd lu-
crul zestrea bfu"batului men cea neinsuflep.ta, cum cuteza sa dau meu, care
zestrea 1nsuflejitii agoniseala cea vie a bi!rbatulm meu? ( ... ) Fug1 departe de nune,
prea-vicleanule om!" (n. aut.)
85
Adica: Biirbatul sa nu se lnfrlneze sa se depiirteze de lmpreunarea tru-
peascil dec1t dacil ar voi sa se lnfrlneze femeia; Ia fel sa facii femeia; ciici
dacii o parte dintre cei lnso!iJ:i 1nfrlnarea, dar cealaltil nu
face [ ... ] Iar clnd amlndouii piirfile voiesc a selnfrlna de Ia lmpreunare,
mfnnarea aceasta nu se lipsire pagubii, pentru cii se face din
mvmre pentru o vreme. Iar care este vremea aceasta, Apostolul aratii mai jos:
ca sii vii indeletnici(i cu postul # rugiiciunea,
Aici, Apostolul cum a zis ca sa se depiirteze de lmpreunarea tru-
peascii hiirbatul femeia cei lnsoti!i cu lege, ,Ia o vreme", adicii- zice- clnd
este vremea petrec_e In post In rugiiciune. Astfel, cei lnsoti!i dupa
lege nu trebme a se 1mpreuna In vremea posturilor, mai ales In Postul
eel Mare, miercurile vinerile de peste tot anul. Dar nu se cuvine a se lm-
preuna, nici In vremea c1nd vor sa petreadi cu lndelungare lntindere
!ntru rugilciune -: slmbilta, duminica, In zilele praznicelor $i
mtru cele ale Ma!Cll Domnulm - pentru cii In acele zile se face Dumnezeiasca
Liturghie toti ziibovesc !ntru rugilciune. mai cu osebire se cu-
a se depiirta sotii de lmpreunare clnd au sa se cu dumneze-
Tame, eel pujht cu trei zile lnainte. (Aceasta o zic despre
;n afara dacil ill zile de post, se depiirteazii de
m;preunare pncma postulm.) Dar nu trebuie a se lmpreuna nici In Siiptii
mma a ciici toatii acea silptilmlnii se ca o zi,
precum Canonul 66 al Sfintului Sobor a1 a toatii Jumea. De
nu a zis ApostoiJI doar: Sa nu vii !mpreunati ca sa vii rugati -
c1: ,p:ntm !ntru rugiiciune". [ ... ] Astfel, Apostolul
celor msotl!l sa nu se 1mpreune ca sa se facii rugilciunea postirea
mai os!rdnicil mai cu dinadinsul. Ciici, !mpreunarea lor nu este necu-
ratii !n sine, ea !ntlrziere !mpiedicare postirii.
117
i iariii vii ve(i fmpreuna, ca sii nu vii ispiteascd pe voi satana
pentru neinfrinarea voastrii.
Zice: Aceasta - a villmpreuna voi, biirbajii, cu femeile voastre dupii vre-
mea postului a rugiiciunii - nu v-o dau ca legeu
8
, ci o zic cu pogoriirn!nt,

117
Zonara Valsamon (in tilcuirea canonului al treilea al Sfintului Dionisie), intru o
u.rure en Teofilact, ,rugdciunea" rlnduita aici de Apostol au infeles-o pe aceea mai sirguitoare
I care se face co ocarire de sine i cu lacrimi.
. . Iar Teodorit zice cii nu se cuvine a se impreuna cei insotip. in vremea postirii i a rugaciu-
Illl pentrn sa cinsteasdi postirea i rugiiciunea cu sfintenia i curiifia trupului lor. (n. aut.)
118
Dect - de vreme ce Apostolul nu legiuiete ca sotii sa se impreuneze trupete, ci, dupa
ceea ce !1-u spune, dar se intelege, voie$te a nu se impreuna ei niciodatii, daca pot $i daca vor -
aceasta msemneaza ca orice bArbat $i femeie insotiti dupii lege se pot invoi intre ei s.ii se
86
I
f
pentru ca sa nu vii ispiteasca satana sa vii lmpinga !ntru
va vqi lmpreuna voi, biirbatii, cu feme1le voastre, vo1,
lnsii, fiindcii nu diavolul singur este pricinuitor a! curvlel, c1 mtna pn:
cinii este nelnfrlnarea neastlmpararea poftei noastre, Apostulul z1ce apm
aceasta: ca sa nu va ispiteascil satana pentru nefnjrlnarea voastra". Adicii -
zice - voastrii este pricina de a vii ispiti diavolul. Caci, de vreme
ce vreti sa vietuiti cu Jenevire sa slujiti lndulcirilor trupului, diavolul aflii
prilej vii dzboi- dupii sfintitul
6 Aceasta insii o zic dupii ingtlduin(a, nu dupd poruncd,
Zice: Aceasta- a vii lmpreuna dupil vremea postirii a ru-
gilciunii, pentru a nu vii pligubi unul pe altul - o zic vouli dupli lngilduintii,
adicii flic!nd pogoriirnlnt neputintei voastre, iar nu ca cum pune lo;_ge,
sau porunci sa vii lmpreunati totdeauna sau cil ar fi laud at acela ce se Im-
preuneazli cu femeia sa ca cum ar !mplini legea. Ciici, dacli putell a
vil!nfrlna totdeauna, cu lnvoialii, nu vii lmpreunatl!
7 ciici voiesc ca to(i oamenii sa fie pre cum sfnt i eu.
C!nd vrea sa porunceascil uri lucru greu, Pavel a se ca
pildii pe sine De aceea aici, vrlnd sa vorbeascii despre fec10na cea
asemenea cu a Ingerilor, zice: Voiesc catofi blirbatii sli fte ca !i mine, adJ.Cii
to!i sa se depiirteze de femeie sa urmeze fecioria, precum eu mil depiirtez
petrec.lntru feciorie
119
Dar fiecare ure de Ia Dumnezeu dar osebit, unullla, altul altfel
Zice: A riimlne cineva lntru feciorie e dar de Ia Dumnezeu, macar cii e ne-
voie de lucrarea slrguinta noastrii. $i li zice ,dar" ca sli-i _mlnglie
pe cei ciisatoriji, ciici i-a !nfruntat destul cu ceea ce le-a z1s, anum:
nelnfrlnarea lor 1i satana. Ia aminte lnsii cil Apostolul arata alCI ?a
parteze de hnpreunarea trupeasca, vietuind intru i se atta
ji ln zilele noastre multi Jnso(iti inti]! Domnul ve(uiesc :a S din ve<:;hme aflam
multe ca acestea in Viefile Sfinfilor. h1sii este mat bme ca eel msop.p. adica
femeia care se invoiesc a pazi curdtia $i neimpreunarea, sa lase lumea 1 ce sint m lume 1
sa se faca. monahi, amindoi la mrutastiri Io: .. ca; aa
cununa nuntii. sa primeasdi in ceruri cununa infrlnarit $1 cur3P,et, precum uenumarat1 au fii-
cut aceasta i o fac. Canonul 46 al Sinodului VI rinduiete (n. aut.) . . . . .
119 Jar Teodorit, tilcuind aceasta, zice: ,Pavel s-a ados ca ptlda pentru not, fimd sdtt a-1
descoperi boga(ia cura(iei." (n. aut.)
87
nunta e dar, zicind eli ,fiecare are de la Dumnezeu dar osebit, unul iar
altul altfel", adica unul a ramlne lntru feciorie, iar altul a lua femeie cu nunta
l
. . . 120
egm1ta.
8 Zic fnsii celor neciisiitorili i viiduvelor cii bine fe este lor
sii riimfnii precum sfnt # eu.
121
9 Jar de nu se pot lnfrlna, sii se ciisiitoreascii!
Fiindcii e mai bine a se ciisiitori, decft a se aprinde.
Ai vazut lntelepciunea marelui Pavel? Caci - arata ca lnfrlnarea, ne-
casatoria fecioria slnt mai bune - nu-i Ia departarea de ca-
satorie pe cei ce nu pot urma fecioria, pentru ca sa nu urmeze alt pacat mai
mare sa cada In curvie. Caci zice: Daca voi, necasatoritii vaduvele, aveti
multi\ aErindere In trup slnteti siliti de fire ( caci mare este tirania poftei tru-

2
, casatoriti-va prin nunta sloboziti-va de multele osteneli sudori,
pentru ca sa nu alunecati sa cadeti In curvi e.
120
zice ca Apostolulnumete nunta ,dar'', pentru cii, fiind ajutafi de darullui
Dumri.e:leu, cei casatarip. ispriivesc intreaga-intelepciune in nunta. Caci dan.Il ajutA celor ce au
osirdie d.itre cele bune, dupii cum a spus Donmul: ,Cerefi, vi se va dat Giutafi, i veti afla!"
(Matei 7:7). (n. aut.)
121
ESte intrebare 1ntre Parinti dacii Apostolul a. fast sau nu insurat. Purtatorul de Dunme-
zeu Ignatie i Climent Stromatul zic cii a fast incii qi multi altii spun aceasta, sprijinin-
du-se pe zicerea din Epistola ditre Filipeni 4:3: ,Rogu-te pe tine, credincios1:1le Sizig" i pe
zicerea aceasta de aici, uncle nu a pomenit nurnai de cei necfisiitoriti, ci de vildu:vi, mai
inainte au fast ctls<'itorip.. Deci zic aceia di Pavel, avind mai lnainte femeie, s-a liisat de
dinsa dupa ce a fast chemat de Dunmezeu Ia propaviiduire, precum i Petru, i Filip i, mai
inainte de acetia, Proorocul Tsaia, care, dupil ce a vazut pe Domnul pe scaun inalt, nu s-a mai
impreunat cu femeia sa, la fel ca Moisi, dupii ce a vazut dunmezeiasca aratare in rug.
Jar maimulji Piirinti zic ca Pavel a fast necasiitarit: Hrisostam, Ambrazie, Augustin, Epi-
fanie, leronim, Tertulian, Teo:filact i altll. Vezi i in tomul intii al Istorie{bisericeti a lui
Meletie, la foaia 135, i subinsemnarea lui qheorghe Vendoti la aceasta. Ci; Teo?m;it vrea
ca Pavel sii fi fast neciis:ltorit. El zice: cii nu trebuie sii-1 punem pe Pavel in tindul v-.lduvilor,
c3ci era ttnar cind s-a invrednicit de chemarea 'cereascii i virsta nu ii ingiiduia sa fi fOst cHsii-
tarit i sa fi ajuns viiduv. (n. aut.)
122
Teodorit zicerea aceasta a-sa: ,Aprindere nu sup&area poftei, ci
lnrobirea sufletului i covirirea spre mai riiu. Deci zice: Dar- dacii nu puteti riJbda lovirea
poftei, ci sufletul vii e neputincios lupta aceasta, pentru cii nu avep_ oslrdie fierbinte.ciiitre
cele bune - nimeni nu vel oprete a vii cAsiitori." Aadar - dupii acest dumnezeiesc parinte -
nu se cuvine sii zicii Cineva di nu poate riimine nedisiitorit i intru feciorie, ca. nu se poate face
monah adica, pentru ca. e sup3rat de pofta trupului. Ciici ce om este in lume care sa nu fie su-
pfu-at de poftii? Negreit, nici unul! Astfellncit, doar din pricina acestei blntuieli a poftei, nici
nu ar fi putut vreunul a pazi vreodatii fecioria! Deci - dacii omul nu s-ar supune poftei cu min
tea, i dadi ar avea b3rba:p.e duhovniceasca oslrdie spre cele bune, i dadi ar iubi fecioria cu
88
10 Jar celor ciisiitorip, le poruncesc - nu eu, ci Domnul-
Domnul a Iegiuit anume a nu se desparti barbatul de femeie femeia d_e
barbat dec!t doar pentru pricina de curvie, clnd a z1s: ,Iar eu va z1c
Orice blirbat va liisa femeia, afara de cuv!nt de curv1e, o face pe ea sa
prea-curveasca" (Matei 5:32). De Apostolul zice Nu eu
sa nu se de sparta cei casatoriti, ci Domnul! Iar cuvmtul acesta arata ca
cele zise de Pavel p!na acum nu slnt legiuite de Domnul toate
spusele lui slnt porunci ale Domnului, iar nu cuvinte precun; z1ce e!
,Daca cineva se a fi Prooroc om duhovmcesc, sa
cele pe care vi le scriu slnt porunci ale Domnulu1 (1 Cormtenz 14:37), ,caci
socotesc ca eu am Duhullui Dumnezeu" (1 Corinteni Iar deo:
sebirea dintre sfiituire lnvatatura, vezi Ia stihul 2 al capitolulm 4 al epistolei
lntli catre Tesaloniceni la stihul 11, capitolul4 al celei dintli catre Timote1.
ca femeia sii nu se despartii de biirbat!
1 i Jar dacii .<-ar despiir(i, sii riimfnii nemiiritatii, ori sii se lmpace
cu biirbatul siiu; tot a a, biirbatul sii nu-i lase [emeia.
De vreme ce se fiiceau despartiri !ntre barbati femei pentru !nfrlna;e
pentru lntreaga-lntelepciune, sau din alte pricini 0ar nu ad1ca
pricina prea-curviei), Pavel zice aici ca este mal bme ca sotu nu
nicidecum; iar dacli s-ar desparti, femeia sa nu 1a al dmlea barbat, c1
ramlna a blirbatului sau, daca nu dupa lmpreunarea cu dlnsul, eel putJn
aceea ca nu poate lua alt barbat; sau, daca nu se poate .lnfr!na, sa
sa se uneasca cu blirbatul sau. Iar aceasta trebme sa o faca barbatul
daca se va despiirti de femeia sa, adica sa nu se lnsoare cu alta, ci sa ramlna
necasatodt;_ sau, daca _nu s_e poate lnfrlna 1ntreaga-1ntelepciune, sa se
lmpace sa se uneasca cu feme1a sa.
J2lar celorlalti eu /e zic
124
, nu Domnul: Dacii vreunfrate arefemeie ne-
i ea binevoie5te a focui cu dfnsul, sii nu o lase pe ea!
tot sufletul - el ar putea, Cu ajutorullui Dumnezeu, sa goneasca" lovirile
sa potoleasdi aprinderea poftei. $i astfel ar putea sa aleaga viata mtru feet one, crezmd ade-
verire ci:i, pentru putina blntuire ce sufera de la trup i pentru lupta ce o ceardi, are sa pnmeas-
di de Ia Dumnezeu straiucite cununi. (n. aut.) .
1
23
Iar ca nu se cuvine a se despHJt.i cei dislli.oriti, afara de de cu:'ie, ci treb11:-
ie suferi metelmele unul altuia, vezi Ia sublnseimmrea 48 al SfinpJor Apostoh,
in canonicul nostru (Pidalion). (n. aut.) . " _
1241ilcuind zicerea ,eu zic", Teodorit spune aa: ,Eu z1c este !n de: Aceasta_lege
nu am aflat-o scrisii in fi(in,titele Scripturi, ci acum a pun. Iar faptul ca legile Apostolulm Pa-
89
13 Si, dacii vreo feineie are biirbat necredincios, iar el binevoie.fte
a locui impreunii cu di'nsa, sii nu i'llase pe ell .
Ce zici - o fericite Pavele? Caci Domnul ca, de va fi muierea
vreunma se desparta de barbatul sau (daca el nu o mai
cum Z!Cl tu sa nu se despartli blirbatul de femeia necredincioasa? Nu
cumva este mai rea prea-curvia declt necredinta? Nu este mai rea- raspunde
Apostolul - dar Dumnezeu mai mult flicute nouli oame-
nilor, de aceea zice sa se despartli femeia prea-curva de barbatul ei 'care nu
o mai nu at!t de tare flicute !mpotriva Lui In-
cum este. $i necredinta. De aceea El ca acela ce a flicut rliu
aproapelui sa nu-I aduca jertfa sa, ci mai fntfi sa se Imp ace cu fratele sau zi-
c!nd: ,Lasli jertfa ta mergi de te !mpacli cu fratele tau!" (Matei 5:24).' De
a cei zece mii de \alanti ai Slii, dar nu a suferit ocara !m-
pretnrea rmm11 aratate de sluga cea vicleanli asupra fratelui sliu pentru
suta aceea de dinari de banuti); ci a pedepsit-o, precum se vede In capi-
tolul 18 lur Mater. face aici Dumnezeu necredinta bar-
batulur on a feme11, care e !ndreptata !mpotiiva Lui, o trece cu vederea nu-i
desparte pe aceia ( dacli se !nvoiesc a petrece !mpreunli); iar prea-curvia - ca
una ce e !ndreptata ori clitre blirbat, ori catre femeie -
0
de
aceea !ngliduie a se desplir!i sotii, daca nu voiesc a petrece impreunli.
Unii zic !nsli eli necredinta are ca pricina mintii care este 1n-
t1mplatoare poate sa inceteze prin locuirea !mpreuna a' blirbatului cu femeia
precum zice Apostolul mai jos: ,Ce femeie, dacli nu cumva lti vei min:
Pe vr:me - ei - prea-curvia se face cu din
rautate de aceea se face pricina de desplirtire. Si, de
altfel, _ dmtre sotr care s-a despartit pe sine de celalalt,
ca madularele sale (de a prea-curvit blirbatul) le face mlidulare ale mu-
reru curve; lar de a prea-curvit femeia, aceasta face madularele blirbatului sau
aceluia. care Iar sotul necredincios nu se desparte,
- mar bme - ?1c1 nu se a se desparti dupii trupeasca unire pentru
aceasta, ba chrar pnn aceasta umre trupeasca este ni\dejde cii poate se vor uni
(Si las deoparte a zice ca dupa despartire ar fi urmat rasturna-
rea vretu celor doi, clevetirea os!ndirea evangheliei.)
Dar se cuvine sa 1ntelegi- o, cititorule! - cii ceea ce zice aici Pavel se face
c!nd .am!ndouii piif!ile, adica blirbatul, femeia, s-au !nsotit flind necredin-
vel sint ale Hristos este ariitat de cele dumnezeie.}ti, dlci
HI:lstos, Cel ce !ntru mine, adica prin dantl eel dat mie. Tot
31Ct, pnn Sfintul Dub, priutr-lnsul grilind. (n. aut.)
90
iar apoi o parte a crezut in Hristos, ori blirbatul, ori femeia. Numai atunci
Apostolul ca sotii sa locuiasca !mpreuna, caci poate prin unirea
aceasta sotul credincios ll va !rage Ia credintii pe celalalt. Dar celor
dinainte de nunta nu le este !ngliduit nicicum a se !nsoti cu
Sa nu fie! Iar daca se insotesc, trebuie desparti!i Ciici
Apostolul nu a zis: ,blirbatul credincios care voiete sa ia muiere necredin-
cioasa", cia zis: ,biirbatul credincios ce are muiere necredincioas8.", adica pe
care o avea el!nca mai !nainte de a crede. Apoi nu 1nt1mplator 1ng5.duie
Apostolul a locui !mpreunli sotul credincios cu eel necredincios, ci cu soco-
tealli, adica ,de va voi partea cea necredincioasa a locui !mpreuna cu cea cre-
dincioasli". Ciici zicerea ,!mpreuna aceasta !nsemneaza, adica:
,de va voi de va primi".
14 Ciici biirbatul necredincios se sfin(ete prin femeia credincioasii,
i femeia necredincioasii se sjin(ete prin biirbatul credincios.
Adica: Din cuditiei sotului eel credincios, se necurajia
celui necredincios. se intelege zicerea, iar nu ca Elinii
s-ar face sfinti prin !mpreuna-locuire cu caci Apostolul nu a zis
ca sotul necredincios ,se face sfint", ci ca ,se adica se de
sfinjenia celui credincios.
$i Pavel zice aceste cuvinte pentru ca femeia credincioasa sa nu se teama
ca s-ar face necurata prin !mpreunarea cu blirbatul ei necredincios Ia fel, ca
barbatul credincios sa nu se teamii cas-ar face necurat prin !mpreunarea cu fe-
meia sa necredincioasa.
125
Aici insa se o !ntrebare o nedumerire:
Dadi eel ce se !mpreuneazli cu curva este necurat, clici se face un trup
cu curva, e vadit ca femeia care se !mpreuneaza cu Elinul eel ne-
credincios se face ea un trup cu acela. atunci cum de nu este ea necu-
rata? Dezlegarea nedumeririi este aceasta: Ia curvie, lucrul acela dupa
care se !mpteuneaza blirbatul cu muierea, adica amestecarea lor nelegiuita,
este necurat, de aceea se fac necurati am!ndoi. Cit lmpreunarea so-
tului credincios cu acela necredincios nu se !ntimpla ci altfel stau lucruri-
le. Caci barbatul necredincios este necurat dupa necredinta pe care o are, dar
femeia credincioasa nu se cu d!nsul din necredinja, ci
aici nu se vede nici o necuratie, fiindca ea a fast !nsojitii prin nuntii cu barba-
125
Vezi i la capitolul XV al acestei epistole, stih 28, unde insui Teofilact spune di
Apostolul a pus aici zicerea ,se sfintete" cu covi'rire [,hiperbolizare", zicem noi azi, n. m.].
lar Teodorit o tilcuiete zicind ca insearn.na: ,are n3.dejde de miutuire."(n. aut.)
91
tul sau necredincios mai inainte de a crede. Asta e pricina pentru care
partea cea credincioasa nu este necurata.
126
Caci altfel, .fiii sint necura(i,
Caci - zice - daca nu s-ar birui partea cea necredincioasa de curatia piirfii
credincioase, atunci copiii ce se nasc din ar fi necurati, adica curati
doar pe jumatate.
dar acum sint sfin(i.
Adica copiii ce se nasc din nu sint necuraji, cact, cu zi-
cerii ,sfinti", Apostolul inlatura frica partii celei credincioase ca aceia ar fi
necurati. t2'l
15 Jar daca necredinciosul se desparte, sa se desparta!
Adica: Daca partea necredincioasa dintre cei insotiti cu nunta
piirfii celei credincioase fie sa se de necredinta sa, fie sa se des-
parta. de ea, atunci partea cea necredincioasa sa se desparta!
Caci nu este rob .fratele ori sora intru unele ca acestea,
ca in pace v-a chemat pe voi
128
Dumnezeu.
Zice: Daca partea cea necredincioasa dintre cei insotifi se cearta cu tine,
partea cea credincioasa, pentru ca nu te de necredi!!la ei, despar-
te-te de dinsa! Caci nu ,rob !ntru unele ca acestea", adica nu silit sa tii
sa rabzi partea cea necredincioasa intru cele ce privesc credinta. Mai bine
126
Iar Fotie zice di faptul de a primi partea cea necredincioasa lmpreunA-ederea i
unirea cu partea cea credincioasa este un semn di acela (aceea) se apropie de cunoaterea cre-
dintei i a bunei-cinstiri de Dunmezeli. Jar eu adaug ca chiar aceasta, adidi faptul ci'i unul din
soti a ingi'iduit ca celiUalt sii se boteze,_ este un semn bun di a inceput a primi el insui credinta
lui Hristos. Aadar acestea sint.pricinile pentru care i Apostolul a 1ngiiduit piirpi celei credin-
cioase sii primeasca impreunii-locuirea cu cea necredincioasa. (n. aut.)
127
intr-adevar, dumnezeiescul Pavel vorbete aici cu covirire, precum zice Sfintitul
Teofilact. Fiindca, dadi copiii n8scuti din p:'irinti credincioi sint necurati - ca unii ce
trag spurdiciunea pikatului strlimoesc, i pentru aceasta au trebuintii de cur8firea Sfintului Bo-
tez - cu mult mai virtos sint necurati cei nascuf.i dintru acea insotire in care o parte este credin-
cioasa, iar cealaltii necredincioasa. poate ca Apostolul i-a numit pe acetia ,sfinti" pentru ca
se sfintesc botezindu-se i facindu-se credincioi din pricina piirtii credincioase. (n. aut.)
128
lntru m1ele izvoade se zice: ,ne-a chemat". (n. aut.)
92
i
I
I
I,
I
este a te desparti decit a te certa, caci nici Dumnezeu nu aceasta
chiar El- zice- ,v-a chemat in pace".
129
Deci, daca partea cea necredincioasa
se cearta, ea a dat pricina despaf!irii, iar nu partea cea credincioasa, dar sa
se desparta!
16 Caci ce tu, .femeie, daca nu-p vei mintui bilrbatul?
Aici, dumnezeiescul Apostol din nou ca partea cea credincioasa
sa nu se desparta de cea necredincioasa, zice: Daca biirbatul tau necredin-
cios nu se cearta cu tine, femeia sa credincioasa, riimli impreu-
na-petrecerea cu dinsul! !ndeamna-1 poate ca vei putea ispravi
ceva il vei mintui pe barbatul tau. Insa Apostolul pune !a indoiala faptul
daca femeia va mintui ori nu pe biirbatul sau. Asta din doua pricini: intii, ca sa
nu se creada ca o pe femeie sa-l induplece pe biirbatul sau sa-l aduca
!a credinta; a! doilea, pentru ca sa o faca pe femeie sa nu deznadajduiasca
daca nu ar izbuti nimic, ci sa nadajduiasca totdeauna ca poate va !ntoarce pe
barbatul sau Ia credinta.
Si ce tu, bilrbate, daca nu-(i vei mintui .femeia?
17 Decit numai cum i-a dat Dumnezeu fiecaruia,
cum 1-a chemat Domnul pe.fiecare, sa umble.
Unii citesc zicerea aceasta ,Ce biirbate, daca iti vei mintui femeia
sau nu?'' Apoi, fac all inceput, zicind: ,Fieciiruia, precum i-a dat Dumnezeu",
adica: De unde - o biirbate! - daca o vei mintui pe femeia ta sau de nu o
vei mlntui? Acest lucru e zice - de aceea nu se cuvine sa dezlegi
nunta sate desparji de femeia ta necredincioasa. Caci, daca nu o vei mlntui,
nu te-ai vatamat cu nimic; iar daca o vei m!ntui, te-ai folosit pe tine, pe
dlnsa, caci trupul tau 1-ai folosit.
Insa eel lntre sfinti loan Hrisostomul nu a citit zicerea ci incepe de Ia
aceasta: ,decit numai cum i-a dat Dumnezeu fiecaruia"
130
, ceea ce cu adeviirat
129
[ ] Fiind intrebat cum se cuvine a primi cineva in viata monahalii pe cei disiitorip.,
marele Vasilie rilspunde (in hotiirirea 12 pe larg) cii mai int'ii trebuie sa-i intrebe dacil fac
aceasta cu invoirea.arnindurora, precum zice Pavel (adica precum a zis mai_sus, Ia stihul5 al
acestui capitol: ,Sa nu vii lipsiti unul pe altul, decit numai cu aa s8-i primeasca,
cu incredintarea multor martori. Iar dacii o parte din cei insotiti. biirbatul sau femeia, se ingri-
jejte mai puj:in decit cealalta parte de a bine-placea lui Durnnezeu (prin caJugiirie adici!) 1i nu
se invoiete a primi acest fel de despiirfire, atunci sa nu-i primeasca, nici sa se puna pe sine in
tulburfui, aducindu-i aminte de ceea ce zice Pavel, ca ,in pace ne-a chernat pe noi Dumne-
zeu". [ ... ] (n. aut.)
130
Tot aa citesc zicerea i Teodorit i cei rnai multi. (n. aut.)
93
este mai bine. E ca cum Apostolul ar zice eli nu se face despartirea nuntii
pentru necredinta, caci aces! ,decit numai cum i-a dat Dumnezeu fiecaruia" se
lntelege a: Fiecare sa fie cum 1-a voit pe el Dumnezeu! Ti-a dat Dumne-
zeu- zice- sa ai femeie necredincioasa? Intru aceasta ramli, nu te despa!fi
de dlnsa din pricina necredintei!
Si rinduiesc intru toate bisericile.
Pavel zice aceasta ca sa se faca mai oslrdnici Corintenii lntru a asculta cu
supunere, afllnd ca au pe altii care se supun acestor lnva-
taturi le urmeaza.
18 Afost vreunul chematfiind tiiirll fmprejur? Sii nu se ascundii!
Se lntlmpla ca multi Evrei, dupa ce se se ca
erau tiiiati lmprejur. De aceea, lntrebuin(lnd oarecare dbctoricesc,
trageau pielea acopereau partea retezata a madularului nascat9r de copii,
ajunglnd sa arate ca mai lnainte, ca cum ar fi fost netaiati lmprejilr.
131
Afost chemat cineva fntru netiiierea fmprejur? Sii nu se taie fmprejur!
Jar unii din ,neamuri" fliceau alta necuviinta potrivnica: dupa ce
se se taiau lmprejur, fiindca tiiierea'lmprejur parea a fi slavita cin-
stita. Deci - zice Pavel - sa nu faci aceasta, caci nu cu nimic credin-
tei! - precum spune In alta parte: ,,n Hristos Jisus, nici taierea lmprejur nu
este ceva, nici netiiierea lmprejur" (Galateni 6: 15).
.,19 Taierea imprejur nu este nimic, nici netiiierea
nu este nimic, ci pnerea poruncilor lui Dumnezeu.
Zice: La nimic nu tiiierea lmprejur sau netiiierea lmprejllr, ci pre-
tutindeni se cauta piizirea lucrarea poruncilor lui Dumnezeu cu credinta.
20 Fiecare sii riiminii fntru chemarea in care a fost chemat!
21 Aifost chematfiind rob? Nu-p pasii (ie!- ci, po(i a teface
slobod, mai mutt [de robie]!
Zice: ,Fiecate sa ramlna lntru chemarea lntru care a fost chemat", adica:
In oricare fel de trai In oricare ceata s-ar fi aflat cineva mai lnainte de a. ere-
131
Sfintul Epifanie zice di acesta de a schimba taierea imprejur in netaiere
imprejur a fast aflat mai intii de ditre Isav, care 1-a dat stranepot].lor lui, pentru aceasta 1-a
urit Dunmezeu, precum zice Proorocul Maleahl: ,Pe Iacov l-am iubit, iar pe Isav l-am urlt"
(capitolull:3) (Ia Icomenie). (n. aut.)
94
I
)
)
,.
de In Hristos, sa ramlna lntru acea petrecere ceata dupa ce a crezut.
tine- zice- dacii ai crezut In Hristos fiind rob, nu purta grijii de aceasta nu
te tulbura cii rob a! cuiva
132
, pent.ru cii robia nu-ti vatama credinta sufle-
tul! Jndt, chiar de ai putea sate din robie, de ea mai
mult, adicii mai departe, da-te pe tine spre slujba stiip!nului tau! Pentru
aceasta scria purtiitorul de Dumnezeu Jgnatie, ziclnd: ,Robii sii nu doreasca
a se slobozi, ci mai mult sa robeasca, spre slavalui Dumnezeu, ca sa dobln-
deasca slobozenie mai buna de Ia El" (Epistola cafre Policarp).
133
22 Ciici robul care a.fost chemat fntru Domnul este [robj slobozit al
Domnului. Tot eel chemat [ca omj slobod este rob a/lui Hristos.
,Slobozit" se acela care a fast slobozit din robie.
134
Deci Aposto-
lul zice aici Tu, eel care ai crezut In Hristos fiind rob, sa ca ,slo-
bozit" a! lui Hristos, pentru ca Hristos te-a slobozit din pacat din robia tru-
chiar daca ramli rob [a! staplnului tau] dupii aceasta. Pentru cii, daca
cineva e slobod de patimi are suflet nobil, el nu este cu adeviirat rob.
Jar altul a ajuns Ia credin(a fiind om slobod este acum rob a! lui Hristos.
Prin urmare, daca numirea robiei 11 tulbura pe rob, sa cugete di. a
fast slobozit de catre Hristos, lucru care este mult mai mare dedt slobozenia
ce o dau oamenii. dacii numirea slobozeniei 11 face pe eel slobod sii
se mlndreasca, sa cugete ace! a ca este rob a! lui Hristos sa se smereasca,
132
Marele Vasilie zice ca. ,nimeni nu este rob ctupa fire, ci se face rob in trei chipuri: ori
cii a fast silnicit i supus jugului robiei, precum se fntfmpla la lu3:rile ceti'ip.lor, cfnd ceti'ifenii
sint luati in robie; ori ajunge cineva rob pentru ca e siirac i nu are luana, precum s-au fiicut
robi lui Faraon Evreii, zicind ditie Iosif: pe noi i piimintul nostru in locul piinii,
vom finoi piimlntnl nostru robi lui Faraoro> (Facerea 47: 19); ori ajunge cineva rob dupii
oareca're' inteleapta iconomie, cind fiii rru. necunosciitori, prin glasul p3rintilor lor, sint
osinditi sa robeasca la fratii lor buni i fntelepti . .Aceastii robie este insa mai mutt facere de
bine, cum s-a intimplat cu Hanaan, nepotullui Noe, care a ajuns rob allui Sim i fratilor lui,
san cu Isav, care s-a :fi\cut rob lui Iacov" (Despre .Sfintul Duh, capitolul XX). ,,Cad robete-
zice- eel fiirii de minto celui intelept" (Pi/dele IuiSa/amon 11:29).
Pe lingii aceste trei chipuri ale robiei, mai s"mt-insii altele dona, anume: c1nd cineva cum-
para cu bani pe vreunul i il are rob, sau cind cirieva da platA cuiva casA-l slujeascA. Se vede
insa cA Pavel i aici, i in celelalte epistole ale sale, despre robii cump8rati cu bani;
vezi Ia stihul2 a! capitolului 6 a! epistolei int!i c.atre Timotei. (n. aut.)
133
Zice i Teodorit: ,,Darul nu face osebire futre robire stliplnire. Deci, sa nu fugi de
robie ca :cte ceva nevrednic de credintii! Ci, chiar cll;l.ca ai putea sa dobindeti slobozenia, riimii
slujind i- Dar mi zice aceasta Qricum, ci induplecindu-i a nu fugi de ro-
bie avind ca pricinA cinstirea de Dunmezeu. (n. aut)
134
Iar TeOdorit zice: ,Obinuim a numi slobozit pe eel n3scut din robi i iertat de robie
de stiipin." (n. aut.)
95
gindind ca se afla sub un mare stapin die dator sa-l placa Acestuia. Vezi,
frate, intelepciunea lui Pavel? Vezi cum invata pe amindoua pii.rtile - pe
robi, pe cei slobozi- cele cuvenite folositoare?
23 A(i fost cumpara(i cu pre(, nu va face(i robi ai oamenilor!
24 Fiecare, .fra(ilor, Intra ceea ce a fost chemat, intru aceea
sii riimlnii inaintea lui Dumnezeu!
Apostolul nu zice aces! cuvint numai robilor sau numai celor slobozi, ci
tuturor de orice rinduiala treapta ar fi. spune sa nu faca
tinii nici un lucru spre placerea oamenilor, nici sa li se supuna clnd poruncesc
lucruri nelegiuite afara de porunca lui Hristos. Pentru ca aceasta inseamna
slujire Ia oameni, iar au fast cumparati cu pretul singelui Fiul1 lui
Dumnezeu, sin! robi ai Lui trebuie a implini poruncile Lui, n ale
oarnenilor!
135
,
Insa cu aceste cuvinte Apostolul nu invata ca robii sa se desparta de stap1-
nii lor! Sa nu fie! Ci-i invata pe robi sa cinsteasca sa pazeasca mintuitoarele
porunci ale lui Hristos, ale adevaratului lor stapin, mai mult decit
poruncile cele vatamatoare de suflet ale stapinilor celor muritori. Ca Pavel nu
spune ca robii sa se departeze de stap1nii lor este aratat din ceea ce zice mai
apoi, anume ca fiecare sa ramina 1ntru acea r1nduiala in care se afla cind a fast
chemat de Dumnezeu a crezut. a adaugat: ,inaintea lui Dumnezeu", ca sa
arate ca robii nu trebuie a se departa nici de Dumnezeu, supun1ndu-se porun-
cilor nelegiuite ale stap1nului lor. Caci Pavel poarta grija pentru amindoua
plif!ile, zice ca robii nu trebuie sa se departeze nici de staplnii lor
lulnd ca pricina pe Dumnezeu, dar nu trebuie sa se desparta nici de Dumnezeu
pentru supunerea cea afara de cuviinta catre stap1nullor.
136
25 at despre fecioare, nu am porunca Domnului. Vii dau insii sfatul
meu, ca unul ce am fost miluit de Domnul a .fi. credincios.
Dupa ce ne-a iscusit cu invataturile sale despre 1ntreaga-1ntelepciune,
Apostolul se suie acum Ia isprava cea mare a fecioriei, zice ca Domnul nu a
135
Despre aceasta, rnarele Vasilie a avut dreptate scriind acestea: ,Dacii aduci
aminte, omule, de int:iia ta (adidi de zidirea dupft chipul i asem3narea lui DlUlUlezeu),
gindete-te miicar la prepil ce s-a dat pentru tine, intoarce-ti privirea catre schimb i cunoate
vrednicia ta! Cu singele eel de prea-multpret allui Hristos ai fast cumpdrat! Nu te face aadar
rob al pacatului, ca sii nu te alaturi cu dobito.acele cele f'ara de minte!" (in tilcuirea asupra zi-
cerii: ,Dar omul, in cinste fiind, nu a priceput", din Psa/mu/48.). (n. aut.)
136
Vezi i tilcuirea i subinsernnarea zicerii: ,care face voia lui Dumnezeu din suflet"
(Efeseni 6:6). (n. aut.)
96
legiuit nu a dat porunca pentru feciorie, ci numai a zis ca cine poate vo-
acela sa ,Cel care poate 1ntelege, acela sa inteleaga
1
"
(Matei 19: 12). Deci- zice Pavel- nici eu nu cutez a porunci cuiva sa pazeas-
ca fecioria, pentru eli aceasta este mare primej duitor lucru. Dau ins a sfat,
caci eu m-am lnvrednicit, din mila lui Dumnezeu, ,a fi credincios", adica a
fi un apropiat a! lui Dumnezeu, vrednic de a mi se lncredinta tainele Lui.
26 Socotesc deci aceasta a fi bunii, pentru nevoia celt de fa(d,
ciici bine este omului a .fi alL
Inclt - zice - dupa socoteala mea, e bine a fi omul departat de nunHi a
nu se casatori, din pricina nevoii aceasteia de fata, adica a greutatilor nevoi-
lor care urmeaza nuntii
137
, a necazurilor grijilor casatoriei, din pricina ne-
..., .. 138
curatiel.
27 Te-ai legat defemeie? Nu ciiuta dezlegare! Te-ai dezlegat de.femeie?
N u ciiuta femeie! Dacii insii te-ai i insurat, nu ai piiciituit.
Prin zicerea aceasta: ,Daca legat cu femeia, nu cauta dezlegare!", Pa-
vel arata ca nunta rele patimiri necazuri, fiindca este legatura
!ant care li stringe pe cei casatoriti. Iar ,dezlegarea" de nunta Pavel n-o inte-
lege aici pe aceea flicuta pentru un lucru mai mare, adica pentru ca sotii sa ur-
meze fecioria, ci ,dezlegare" despartirea cea rara de lege flira de
pricina binecuv1ntata (adidi de prea-curvie).
Pe de alta parte, prin ,dezlegare", se 1ntelege simpla slobozire de femeie,
chiar a celui ne1nsurat vreodata. Insa - fiinddi spune eli eel ,dezlegat de feme-
ie" nu trebuie sa caute femeie sa se lnsoare, ca sa nu se creada ca aceasta e porun-
ca pentru ca oamenii sa urmeze numaidecit fecioria- Apostolul zice mai departe
ca acei care s-au 1nsurat nu au pacatuit. Baga de seama insa cum, pe de
Iaturi In chip ascuns, dumnezeiescul Apostol 1i 1ndeamna pe oameni catre fe-
ciorie, numind nunta ,legatura" !ant, iar fecioria,dezlegare" ,slobozenie".
139
137
Iar Fotie, prin ,nevoia cea de pe linga acestea, i prig6anele celor ne-
credincioi asupra din vremea aceea, celelalte rele piitimiri. Fiindca mai lesne
ar fi suferit prigoanele dacii nu ar fi avut femei copii. (n. aut.)
138
Iar Teodorit spune cA zicerea ,socotesc" a fast adiiugata nu pentm di Apostolul s-ar fi
indoit di fecioria este unlucru bun i mai bun decit cele bune. ci pentru ca sfiituirea sa nu se
faca lege. caci legii ii unneaza plizirea sau dil.carea, iar calcatorilor de lege le unneaza mun-
ca. De aceea, Pavel nu leginie&te cele marl grele; ci le (n. aut.)
139
pirui acum inca vorba de obte a oamenilor a.-i numi pe cei necasa-
toriti: ,.slobozi". ca. multi, intrebind pe vreun strain, zic: Voinicule, eti lnsurat, ori slobod?
(n. aut.)
97
Z8 Si.fecioura, de se va nu'iritu, nu piict'ttuiete.
Aici, Pavelnu o ,fecioara" pe aceea care s-a afierosit lui Dumne-
zeu, adica pe calugarita. Pentru ca, daca se va marita, aceasta cu
adevarat se ca prea-curva, pentru ca aduce barbat prea-curvar
din afara !mpotriva Mirelui Hristos. Ci Apostolul ,fecioara" pe fata
cea curata care e !nca nemaritata. Aceasta dar, de se va marita, nu
pentru ca nunta nu este necurata.
Numai cii unii cu acetia vor avea necaz in trupullor. Eu insii vt't cru(.
Apostolul ,necaz" grijile sdrbele care urmeaza neaparat ceior
casatoriti. insa eu - zice - vii crut, vii jelesc ca pe fiii mei voiesc sa fiti
slobozi nesc!rbiti. Pentru ca nunta- precum am zis - este legatura, lant
str!nsoare, cei ce se afla legati cu nunta nu mai s!nt stap!ni de sine, ci s!nt
robi.I4o
140
Despre aceasta, Meletie Pigas zice: ,Nu pacatuiesc cei ce se casatoresc, tnsa cad In
oarecari purtari de grijd mai citeodata cad intru a cugeta ,si intru a face cele nevred-
nice de chemarea lui Dumnezeu. [ ... ]" (Cartea a treia cre'tlnism).
Zice i Grigorie al Nyssei: ,Mai ales, nunta este inceput i nlcliicina a celei za-
damice" (Cuvtnt despre feciorie, capitolul VII). (in capitolul!V al cuviutului) dovedejte cii
toate necuviintele ce se fac in viati:l au ca inceput mmta. Cine voie.ste :insa sa cri.noasca pe larg
necazurile, relele intimpHiri ,si nenorocirile incercate de cei ce se casatoresc, sa citeasca capi-
tolul at treilea al cuvintului despre feciorie tot cuvintul acestui Sfint Pfuinte Grigorie al Ny-
ssei, ce este in tomul al treilea al sau. De asemenea, sa citeasca cuvintul Qespre feciorie al
dunmezeiesctilui Hrisostom i stihurile despre feciorie ale Sfintului Grigorie Teologul, i are
sa vadii acolo jalnicele tinguiri pe care le nunta celor ce se impleticesc in cursele
ei; i, dimpotriva, fericirea de care se indulcesc cei slobozi de rnrejele nuntli, care au ales via-
ta cea fecioreh1idi.
Dar chiar i cuvintele marelui Vasile sint destul sa arate necazurile celor disiitoriti, dici
zice: ,Iar pe eel ce s-a prins de sope, alte tulburari ale grijilor i1 cuprind: dacii este intru ne-
natere de copii, H cuprinde dorul copiilor; dacli se afla fntru de copii, purtarea de
griji1 de ale hranei; apoi: pi1zirea femeii; purtarea de griji'i de ale casei, apararea casnicilor, pa-
gubele de dupil tocmeli,1mpungerile de ciitre megieji, 1mpleticirile prinjudeciltorii, primejdii-
le negut3-toriei, ostenelile intru lucnrrea pa.mintului. Fiecare zi vine aducindu-i [celui insurat]
osebiti:\ intunecare a sufletului, iar noaptea mintea i se aprinde intru inchipuiri ale gri-
jilor de toate zilele. Sciiparea de acestea una este: despa.qirea de lumea toata; insa departarea
de lume nn este a iei afarli de dinsa tfupete, ci a rupe sufletul de impiitimirea ditre trup"
(Scrisoarea inffi).
Pentru toate acestea dar hotar3te Sfintul Grigorie al Tesalonicului cii mutt mai lesnicioa-
sii este viata ln.trn feciorie decit cea intru nunta: ,Daca ii pasa cuiva de m1ntuirea sa, sa trillas-
dl intru feciorie, aceasta fiind mutt mai odilmitoare decit viata intn1 ci'is5.torie" (Cuvfnt pentru
Xenia). (n. ant.)
98
Z9 Si uceustu o zic, fru(ilor, di scurtii e vremeu de-acunt
Fiindca a zis mai sus ca cei ce se casatoresc au necazuri !n trup, ca sa nu
spuna cineva ca au !ndulcire, cu aceste cuvinte Pavel taie !mputi-
neaza !udulcirea nuntii, zic!nd ca vremea vietii acesteia este pu}ina scurtli,
ca moartea este aproape, ca toate alearga !mpreuna catre dezlegare strica-
ciune ca !mparatia lui Hristos se apropie, !nc!t !nclulcirea nuntii e scurta,
ca sa nu zicem ca e mai mult necaz, osteneala durere dedt !ndulcire; ca
de aceea noi, s!ntem datori a merge la Hristos.
a incit, cei ce uu .femei sii.fie ca cum nu le-ar uvea;
30 cei ce piing, ca #cum nu ur plinge; cei ce se bucurii,
ca i cunt nu s-ar bucura;
. . I , r. I , l , 1<1
31 I ce1 ce se .folosesc de umeu aceustu su nu se./ o oseascu . e ea rau.
Daca cei ce au femei slot datori a fi ca cum nu le-ar avea", ce nevoie
mai este a se !nsura cineva pune lui o astfel de sarcina? Ce vrea
sa zica aceasta: ,ca cum nu le-ar avea"? Adica cei !nsurati nu tre-
buie cheltuiasca toata s!rguinta cu casiitoria cu femeile lor, ci se cuvine
sa le aiba cu at!ta ne!mpatimire, [nc!t sa para ca nici nu le au. De asemenea,
nici cei ce plfug - adica cei ce s!nt m!hniti, ciici poate au fost lipsi!i de vreo
bunatate trupeasca - nu se cuvine a se m!hni pentru aceasta. De asemenea, cei
ce se bucura ca ar fi dob!ndit bunatatile lumii acesteia, nici ei nu se cuvine a
se bucura pentru aceasta. La fel, cei ce se !ndeletnicesc cu schimburi negu-
tatorii, d!nd lu!nd, nici ei nu se cuvine a cauta cu at!ta s!rguinta unele ca
acestea, pentru ca nu vor pastra nimic din ele au sa le lase aici pe toate. -
zice - pentru a nu numara uuul dte unul lucrurile lumii, zic peste tot cupnn-
zator ca tofi care se folosesc de lumea aceasta slut datori sa nu se fo-
loseasca de ea rau, adica nu trebuie sa ia amiute la d!nsa cu toata os!rdia !m-
patimirea. Caci ,rea !ntrebuintare" se !ntrebuintarea cea de prisos sau
ceea ce se face afara de cuviinta.
141
Tilcuind aceasta: ,sa nu se foloseasca de ea rau", Teodorit zice: ,Cei ce au ci&tigat
multe, sii nu le cheltuiasca in destatare eyi in desfrinare, ci sa ia dintr-insele doar trebuinta, caci
aceasta zice Apostolul." [ ... ]
Iar Sfintul Grigorie al Tesalonicului zice eli, .,de vreme ce Pavelle porw1cete celor disa-
toriti sa nu aibii atita grijii 9i imp5.timire ciitre cele lumeti, cu mutt mai virtos rnonallii i mo-
nahiilc sint datori sii nu aiba nici o grijii de cele piiminteti! Ciici pentm cei ciisatoriti nu e pii-
cat a se griji de ale lumii, iar pentru. monahi i monahii e piicat a purta grija pentru nite lu-
cmri mici. ce zic doar atit? Acestora le unneazii nu nurnai primejdia de a se despiirti de ce-
rescullor Mire Hristos din pricina grijilor lurnii, ci i a se invr5.jbi cu El, dici prietenia lunrii
- zice Pavel- este vrajbii ciitre Dumneze1m [ ... ]" (Cuvfnt clitre Xenia). (n. aut.)
99
Ciici ace.l'teia trece.
Adid\: Toata lumea aceasta fuge se atunci - zice - pentru ce
sa o voi, fratii mei Apostolul a zis insa ,chip al lumii",
nu ,lume", ca sa arate ca lucrurile lumii acesteia s1nt numai at1t c1t se vi\d de
ochii au numai chip din afara fa(a, iar din launtru nu au nimic sta-
tomic, lnfiin(at ipostatic.
142
32 far ell vreall m voi sii.fifi.farii de gr(iL
Voiesc- zice - sa fie rara de grija. Dar cum ar putea fi astfel? _
Daca vor ramlne necasatori}i
143
, cum zice mai departe:
142
Iar Tcodorit zicerea aceasta ,Nu va mai fi - zice- plugfu"ie corAbie-
rie, nici imp<'iditle O$tiri, nici robie $i stilpinie, nici me$ie$nguri $i $tiintii, nici siidicie $i bo-
giitie. di dintm acestea s-a alditnit viata aceasta. Si fericitul Jsaia a zice, povestind cele vii-
toare: lata, Donmul pustie$te piimintul $i H preface in de$ert, riistoama fata lui $i imprii$tie
pe locuitori Si preotului i se lntimpH'i ca $i popomlui, stiipinului ca $i robului, slugii ca $i stii-
pinei sale; vinzatorului ca $i cumparatorului, celui care dii cu imprumut ca $i celui care se im-
prumuta, dntomicului ca eel clliuia 1i este daton> (24: 1, 2). Caci viata viitoare are alta osebi-
re de lucntri."
Zice Sfintul Grigorie Nyssis: ,Ce1 bine-inviitat cele ca nu numai cele
nu au statomicie, ci di nici lumea toatil nu va fi in de aceea el
trece cu vederea viata aceasta ca pe ceva strain vremelnic, fiindcii, dupa glasul M1ntuitoru-
lui, cerul piitnlntul vor trece, toate prefacerem>" (Cuvint despre feciorcie, capita-
lui IV, tom III). (n. aut.)
143
Mu1te sint binefacerile fecioriei. Ieronim zice ca ,,feci aria este jert.fii pentru HriStos i
e asemenea vietuirii Atanasie zice cil ,este bogiitie necheltuita, cw1un& nevestejitii,
liica allui Dunmeieu, petrecere a Sfintuhti Duh, miirgfuitar nepreJ.uit, biruinta asupra iadului
asupra mortii." Augustin zice: ,.Fecioreasca petrecere este petrecere ingereascii i este cuge-
tarea, in trup stridkios, a ve.}nicei nestricdciuni." Dunmezeiescul Ignatie, in epistola d'itre
Tarsieni, le pe fecioare ,preotese ale lui Hristos". Dunmezeiescul Ambrozie ii nu-
pe bil.rbatii feciorelnici ,mucenici". Sfintul Ciprian a numit fecioria ,trandafir a1 Biseri-
cii". Teologul Grigorie zice in stihurile sale di fecioarele unneaza fecioria dwnneze'ietii Tre-
imi ca se numesc ,fecioare" fiindcii aleargclla Fecioara Maica lui Dumnezeu, pe aceea
unnind-o. Filip, Apostolul diaconul, avea in casa sa patru fiice fecioare, care prooroceau,
aratii Faptele (capitolul 21). Apostolul Filip avea trei fiice, dintre care douii fecioare
(dupii Policrat). Prin lndenmarea lui Pavel, Sfinta Tecla a ales fecioria (dupa Ambrozie, In
Cartea despre [e.ciorie.). Sfinta I:fighenia, cu indenmarea Sfintului Apostol Matei, a riimas
intni feciorie (dupa Avdia,): Sfinta Flavia- fiica lui Climent, senatorul roman- s-a lipit de
fecicirie, cu fndetmmrea Sfintultii. Climent al Romei. Feciorelnicii fedoarele se aflii sus, fn
mtmtele lui Dunmezeu, i unneaza Mielului oriunde ar merge, dupli Apocalipsii (14: 1). fn sti-
hurile sale, Teologul Grigorie zice ca a viiznt doui'i femei irnpodobite imbrli:p_indu-1 pe el,
.Care erau Fecioria intelepciunea, de vreme ce intelepciunea este unitii cu feci aria, iar eel ce
a ajunge intelept trebuie sa fie neinsurat feci or ori feciorelnic. Iar Grigorie Nyssis
100
33 Cel neciisiitorit poartii griiii de ale Domnullli,
Cllm sii placii Domnllllli;
iar eel ins11rat se de ale Clllll .wl placii .femeii.
Cum zici aceasta- o fericite Pavele? Voind sane faci f'ara de griji, ne ln-
demni a nu ne casatori, dar spui totodata di ,eel necasatorit poarta grija de ale
Domnului"!? Deci, iatii, lntru feciorie se afla multe lngrijari! Apostolul ne
raspunde fecioria are griji, dar nu asemenea casatoriei. Caci grijile fe-
cioriei slnt lngrijari pentru Domnul, iar cele ale casatoriei slnt griji pentru fe-
meie. Altfel spus, grijile fecioriei slnt folositoare de suflet pricinuitoare de
bucurie iar cele ale nuntii slnt vatamatoare de suflet necajitoare. Caci cum
sa nu fi'e necaz a te sfrgui tu, barbatul, sa placi unei muieri muri-
toare iubitoare de lume, unei muieri care cere de Ia tine aur, mii.rgaritare
alte podoabe zadarnice nefolositoare? Cum nu slnt necaz unele ca acestea
pentru voi, barbatii, care, ca sa placeti muierilor voastre celor stricacioase
aduclndu-le asemenea podoabe, slnte(i siliti sa rapiti, sa nedrepta(i!i sa folo-
siti inca alte vatamatoare de suflet?
34 Se nmierea de.fecioarii:
Multa osebire- zice- e lntre femeile maritate fecioare (calugarite)
144
Caci ele au griji cu totul osebite, fiind osebite despar(ite fntre ele dupii. sfr-
guinta: fiindca cea maritata se a se lndeletnici de unele lucruri, iar
fecioara (ciilugarita) de allele. De aceea, se cuvine ca femeile lntelepte cu-
noscatoare sa aleaga mai bine grijile fecioarelor (calugaritelor), adica sa vo-
iasca a se calugari, caci grijile calugari}elor slnt mai bune pentru suflet mai
trupului, iar grijile remeilor maritate slnt vatamatoare sufletului ne-
cii.jitoare trupului.
zice: ,De aceea socotesc cii 1 izvorul nestriciiciunii, fnsu&i Donmul nostm Iisus Hristos, nu a
intrat in hune prin nuntli, ca sii arate prin chipul i:nomenirii aceasHi mare tainii, anume d'i sin-
gurii curiitia este indestula a primi venire'a lui Dunmezeu, care intr-alt chip nu este cu putinta a
se ispr3vi cu toata scumpatatea, fiirii nurnai de s-ar 'instraina cineva pe sine desavirit de tm-
pe!tile patimi" (Cuvint despre.feciorie, capitolul II, tomul al III-lea). (n. aut.) .
144
Despre aceasta a zis Isidor Pelusiotul, cii .,feciorelnicii se a.Seamiinfi cu soarele, mr
cei casatoriti- cu (epistola 115). Ia.r Hrisostom zice: ,Cu atit e mai sus fecioria de
nunta, cu cite mai sus cemlde piimfnt." marele Atanasie numeste nunta ,cale masurata
lumeascii.", iar fecioria o numete ,cale ingereasca (in scrisoarea cdtre Amun).
- ca sa zic pe scurt- at1t de bunii e fecioria, tncit dad\ nunta nu ar avea pupna feciorie, adica
intreagii-intelepciune, ar fi netrebnid. De aceea Pavel aibii fe-
meile cu neimpiitimire cu intreagii-intelepciune, ,.ca cum nu le-ar avea". (n. aut.)
101
cea nemiiritatii se de cele ale Domnului, cum 1a pliicea
Domnului, ca sii.fie cu trupul, i cu dultul; iar cea care
s-a miiritat se ingr!iete de cele ale lumii, cum sii plact1 biirbatului.
Zice: Fecioara (calugiirita) are numai aceasta grija, cum sa placa Domnu-
lui, Care este Mire a! ei g!nditor, ca sa fie sfinta curata, nu numai cu trupul,
ci cu sufletul. Pentru eli nu e destul a fi ea sfinta curata numai cu trupul,
ci este datoare a fi curata cu sufletul. Precum zice marele Vasilie, ,aceasta
este adevarata feciorie, cura(ia sufletului"
145
, fiindca multe fecioare ( calugari"
te) s!nt curate nespurcate cu trupul, dar s!nt necurate spurcate cu sufletul,
din pricina !nvoirilor !nduplecarilor g!ndurilor de necurate pe care
le au.
$i inca aceasta- o, cititorule! - ca, daca o fecioara (clilugari-
!ii) se de cele ale lumii, ea nu mai este fecioara (cii.lugarita) cu ade-
varat. De aceea, c!nd vei vedea ca vreo fecioara (calugarita) se de
cele ale lumii, sii eli aceasta nu se cu nimic de cea maritata. Pen-
tru eli Pavel a pus aici semne hotar de pe care se cunosc fecioarele (caluga-
ritele) cele miiritate cu nunta. Care s!nt hotarele acestea? Nu numai nunta
(de o parte) fecioria (de cealalta parte), ci multa lucrare fngrijire fatii de
nelucrare ne!ngrijire. De aceea, daca o fecioara (calugarita) este prinsa cu
multe griji, ea nu este cu adevarat fecioara ( calugarita). Iar ceea ce zice aici
Pavel despre femeile fecioare (calugari(e) se intelege intocmai pentru fecio-
145
Despre aceasta zice Sfintul Grigorie Nyssis: ,far daca trebuie a cinsti darul acesta al
marelui Dumnezeu (aQidi fecioria) prin laude, este destul spre lauda ei dunmezeiescul
Apostol, care in putine graiuri a ascuns toatii laudelor, numind-o sfinta ,si Iara pri-
fuma>> pe femeia impodobitli cu acest dar. Caci, dadi isprava cinstitei feciorii este a se face ci-
ncva <<lard prihrulib> $i sfint, numiri care se dau spre slava nestricatului Dumnezeu, care la-
uda a fecioriei e mai mare decit acestea? Cacl fecioria indumnezeie$te oarecmn pe cei ce se
impiirt:1esc de curatele ei taine, intru a se face ei piirtai ai slavei singurului cu adeviirat sfint
neprillfulit Dunmezeu, imprietenindu-se cu Dinsul prin curJfie nestridiciune'' (Cuvfnt .Je-
spre feciorie, capitolul I, tom Ill).
lar dumnezeiescul Hrisostom zice cii ,fecioria nu trebuie sa fie curata numai cu trupul, ci
i cu sufletul, daca vrea sa-L prirneasdi pe Mirele Sfintilor" (Cuvfnt fociorie). iarai:
,Hotarul fecioriei este a fi sfinta 1i cu trupul, i cu duhul. ( ... ) Olci imi aratii fuJi! usciicioasi!,
i rniidulare uscate, i imb:racfuninte proastii vedere blinda, dar ce folos, dacavederea cea
din li!untru e si!lbaticii'l" (Ia fel). Pentru se cuvine ca fecioarele (calugiiriJele) sa pa-
zeasdi i sirntirlle lor sfinte curate, adidt ochii lor sa nu vadii feiele bilrbatilor i privirile
celc lara rinduiala, urech,ile lor sa nu audc1 cuvinte i cintece de mine, narile lor sa nu rni-
roasii bune rniresrne, fiinddl de la toate acestea se spurcii curiitia sufletului i fecioria. Despre
aceasta a zis Teologul Grigorie: ,Fecioaro, fii fecioanl i cu urechile, 9i cu vederea, 9i en lim-
ba, dici cu toate acestea eti lesne intoarsii ciitre piicat in sfatuirile fecioarelor." (n. aut.).
102
rii biirba!i (monahi). Caci, din cl!i sfnt cu multe treburi griji
nu sint cu adevarat feciori (monahi).
Tar femeia cea miiritatii ,se cum sa placa barbatului" poate fiindca
se cum sa arate frumoasa barbatului sau, poate fiindca se sa-i
arate eli este buna-pazitoare a casei a copiilor, de aceea nu-i pe
saraci, ca sa arate ca lucrurile biirbatului sau, fapta care este prea-vata-
matoare de suflet.
35 $i ttceasta o zic chiar sprefolosulvostru, nu ctt sii vii pun cursii,
Zice: Am scris cuvintele despre feciorie ciitre voi, ca fi\ga-
duinta fecioriei este folositoare de suflet - fiind lipsita de sdrbe de griji
- iar nu pentru a vii sili sa piiziti fecioria fi\ra voia voastra. Caci
,cursa" a numit nevoia sila.
ci spre buna-cuviin(tt i spre buna-osfrdie ciitre Domnul,
fiirii riispindire.
Pentru aceasta - zice - v-am zis sa urma(i fecioria, ca sa vie(ui!i cu bu-
na-cuviinta curiitie. Caci care alt lucru este mai bun mai curat decft fe-
cioria? Pe llnga acestea, vii !ndemn sa urmati fecioria pentru a ramine slobozi
de toate b!ntuielile ingrijirile nunjii. $i sa slujiti Domnului, fi\rii ingrijiri
raspindiri, sa zabovi(i numai Ia Domnul, prin rugaciune, Lui afierosindu-I
toata nadejdea voastra.
36 Jar tlacii i se pare cuim cii sefacefecioarei sale vreo necinste
dacii ar.fi peste vfrstii, .fiind as(fel datottre a se miirita,
sii.fttcii ceea ce voiete. Nu piiciituiete, miiritii-se!
Zice: Daca vreun parinte are fi icii slab fiind de minte,
cii este Iucru grozav necuviincios a fine in casa fiica fecioara nemaritata
(mai ales dacii v!rsta ei e cam trecuta), fie - zice - Cum sa fie?
adicii ace! om slab de cugetare, tatal ei, sa faca ceea ce $i, dacii
te s-o dea pe fiica sa Ia barbat, sa o dea, nu Insa e mai bine-
zice- a nu o marita, ciao pazi fecioara
146
(daca ea), precum adeve-
reaza cuvintele de mai jos:
146
lnsenmfun ca fecioarele despre care Apostolul aici nu diideau marturie
filgaduinta dt vor pllzi fecioria, adica 1m fli.ceau invoiaH'i dltre
cum fiigiiduiau pe atunci vaduvele ce se adunau in ceata viiduvelor 1 dm
Fiinddi, dadi ar fi fl'igiiduit sa piizeasca fecioria, Apostolul nu le-ar fi lasat sa se miinte. Cact
103
37 fur eel ce stii intiirit in inima sa nu este si/it, mind stiipfnire peste
voiu sa, ujutlecut in inimu sa a{ine pe.feciourtt sa, hinefuce.
38 As(fel fncit, eel ceo nulritii bine.fuce, iur eel ce nu o miiritii
mui bine.fuce.
Vezi- o, cititorule!- ca Pavel!llauda pe acela ce pazqte fiica fecioara
nu o marita? Caci 11 ,intarit In inima in cugetare" spune ca lu-
creaza cu cu socoteala, dici ,a judecat" - zice - sa o pazeasdi fe-
cioara pe fiica sa. De aici se intelege ca eel marita fiica nu este !ntiirit 11)
inima In cugetareasa.
Iar zicerea ,nu este silit" insemneaza dl ace! tata ce are stapinire da pe
fiica-sa Ia barbat, nefiind silit de nimeni nimic sa nu o dea, bine va face
dacii o va pazi pe ea fecioara.
147
Caci unul ca acesta ca a o tine pe fi-
ica sa fecioara eo fapta buna iubitoare de cinste iubitoare de Dumnezeu. De
aceea e liiudat de ditre Apostol ca unul ce face bine, macar ca acela
marita fiica face bine, pentru ca nu este pacat da cineva copiii spre nunta
legiuita, tot lucrul ce nu este pacat este racut bine. Cu toate acestea, mult
mai bine face eel ce marita fiica, pentru ca acela nu numai ca nu pacatu-
dar face 9i fapta buna.
148
39 F emeiu e legutii de lege efta vreme biirbutul ei; iar tie l'll
adormi biirhutu/ ei, este s/obodii a se miirita, numui fntru Domnul.
40 Dar Jluti.fericitii este ducii rii.mfne tluprl socotealumeu;
socotesc cii. i eu am Duhul/ui Dumnezeu.
Aici, fratilor, Apostolulinvata despre a doua nunta, Tngaduie a se marita
a doua oadi femeia al carei barbat a murit, adica ii ingaduie vaduvei lua al
lucml acesta este sub osindii, Pavel ar fi spus despre ele cele zise despre vaduvele care
filgiiduisera lui Hristos a nu se milrita a doua oarii: ,dici, cind se turbeaza asuprh lui Hristos,
vor sa se marite. agonisesc os1nda, fiindcii dUcat credint1:1 cea dintii" (I Timotei
5: 12), amuue di au cii.lcat au mincinoasa filgiiduinta data lui Hristos. Tragem 'cteci in-
cheierea ca fecioarele acestea piizeau fecioria nu se miiritau, insa fild mfuturisire, fiigilduin-
Fi invoiaHl. Apoi insa, dupii ce a trecut vremea, cele care rdtnlneau fecioare au inceput sii
dea marturie filgaduintii lui Hristos di vor piizi fecioria, se numara acum in ceata
cioarelor, dupii Canonul 18 al marelui Vasilie. (n. aut.)
147
Iar Tcodorit aceastii zicere: ,.1m este silit'', zicind di insenmeaza ,de
stapln, nefiind supus vreunui stftpin''. (n. aut.)
HS Teodorit, talmiicind zicerile ,.bine face" ,mai bine face", spune ,.A arii-
tat di cea dinlli (adid'i nunta) e bum'i cii. cea de a dona (adica fecioria) e mai buna, astfel
a limbile ereticilor ce priM.nesc nunt<t"
lnsemm'im iusii. aici di in vremile acelea, nefiind inca m5.niistiri, fetele care piizeau fecio-
ria rfuuineau sii triliasdl in caselc pihintJlor lor. Iar acum. de vreme ce, cu darullui Dunmezeu,
sc afl:1 miimistiri de calugiirite in multe locuri, a colo sc cuvine ca dudi fiicele ce
doresc a petrece intm feciorie. pentm ca sa primeascii schima dilugariei. [ ... ] (n. aut.)
104
doilea barbat. Zice insa ca aceea care nu se mai miiriU\ e mai fericitii, caci,
cum fecioria sta mai presus decit int1ia nuntii, tot intiia nuntii stii mai
presus decit a doua.
Deci zice ca femeia este ,legata de lege dta vreme bii.rbatul ei",
adica este tinuta opritii de lege, care o de prea-curvie pe aceea
lasa biirbatul pe altul. Insa, dadi va muri barbatul ei, femeia
este sloboda dezlegata de intiia legatura de lege poate sa ia al doilea
biirbat. Dar - zice - sa-l ia ,numai fntru Domnul", adicii cu 1ntrea-
ga-1ntelepciune dupa cuviinta, ca sa nasca copii ocroteasca bii.rbatul,
iar nu pentru !mpatimire pentru pofta trupeasca.
149
Iar aceasta: ,dupa socoteala mea", Apostolul o zice ca sa se vadii ca depar-
tarea de a doua nuntii nu e porunca, ci sratuire, sratuire !nsa nu doar omeneas-
ca, ci dumnezeiasca, a Sfintului Duh. Caci zice mai departe: ,socotesc ca eu
am Duhul lui Dumnezeu". multii. smerita-cugetare arata cuvintul acesta! -
c8.ci nu a zis: ,am", ci: ,;socotesc eft am Duhullui Dumnezeu", adic5.: ,mise
b
" " . D h II . D
150
pare, anwesc, ca am eu u u lll umnezeu.
149
Marele Vasilie zice (in cuvinhll despre feciorie) ca acest ,numai intru Donmuf' se til-
,Nunta se cuvine sa aiba scopul eel mare, anume ca sotii sa se ajute
unul pe altul pentru petrece viata aceasta, iar nu ca lmpliileHsdi patima indulcirii a
poftei iar al doilea scop al mmtii este de copii." Si aduce spre pild.:1. cuvintul
zis de Dumnezeu mai :inainte de a o pHismui pe Eva, adidi: ,Sll-i facemlui ajutor!'', care araHl
intliul scop al nuntii: ajutoml sufletesc duhovnicesc.
Iar Coresi, tilcuind zicerea aceasta, zice: ,Sii. se milrile a doua oara femeia .. dai' intm
Dornnub>, adidi dupa legea lui Dmnnezeu, care ca nunta sa fie insotitii cu intrea-
ga-intelepciune, iar nu cu pofta cea Iara de zabata; <<intru Domnul, cu frica lui Dunmezeu;
intru Dornnul, nu cu pii.gin, sau eretic sau cu rudenie opritii de lege, ci cu binepcinstitori
drept-sUivitori de Dumnezeu cu persoani'i care nu are nici un fel de inmdire fireasdi san du-
hovniceasdi ce nunta"
Zice i Sfintul Grigorie Nyssis: ,Noi dar acestea le cunoatem despre nunta, cii se cuvine
mai intli purtare de grija i silinta pentru cele slujba. nuntii a nu o trece cu vep
derea eel ce poate cu intreaga-intelepciune i en m:1surare a o intrebui.nfa, <Ja cum a fost Patrip
arhul Isaac, care nu in dricul vi:rstei ( ca si'i nu se faci'i nunta lucru de patima), ci dupa ce aproape
trecuse tineretea sa primete a locui impreuna cu Revveca, peiltm blagoslovenia lui Dunmezeu
intru semin(:ia lui; i, numai pilli'i Ia o slujind nuntii, cu totul era dintre cei neva-
zuti [fngeri], inchizind simf.irile sale Ciici aceasta mi se pare di lnsemneaza istoria ce
despre boala de ochi a Patriarhului" (Despre feciorie, capitolul 8). (n. aut.)
150
Tilcuind cu mai multii cercetare zicerea aceasta:' ,mai fericitfi este". Teodorit zice
,.Trebuie insa a mai insemna ca. nu prost a fericit:'b> pe ceea ce se in.frineaza nus-a
Casatorit a dona oard), ci: mai fericitkh>, inviitindu-ne ca nici ceea ce s_pa mciritat a doua oara
este ticaloasa, ci fericita, en biirbatul dupa legea apostolicii. Ciici asenu'inarea
[,comparap.a", IL m.] a fericita pe ea. Iar aceasta este o indestula mustrare asupra
unnAtorilor lui Navat, care osindesc a doua nunta cape o curvie, impotrivindupse invederat le
gilor apostolice." Iar cum ca a doua nuntii nu este sub certare, vezi canonul al patrulea alma
105
CAPJTOLUL VIII
I Jar despre celejer(fite idolilor, ca to(i avem
insa iar drugostea
in Corint, se aflau oarecari lmpliniti In credinta statornici In so-
coteala in cugetare care di ,mincarile ce intra In plntece nu-l spurcii pe
om", adicii. nu-l fac pe om necurat, precum a zis Domnul (Matei 15: II), ca
idolii sint lemne pietre nesimtitoare care nu pot sa vatii.me pe om. De
aceea, indrii.znind intru aceastii credintii socotealii., intrau In capitile idolilor
relui Vasilie, care pe cei disatoriti a doua mml ii de Ia Sfintele Taine [doarJ un an sau
doi. Iar cum dl cei ce se disatoresc a doua oara nu se cununa (adicfi nu li se pun cununi1e pc
cap) o zice canonul al doilea at Sfintului Nichifor.
Iar Hrisostom, tilcuind cele zise despre vaduve: ,Iar nu se lnfrlneaza, sa se marite!'',
spune ca Pavel a zis aceasta dupa iertare, iar nu dupa porundL precum a iertat deasa
unare a celor casatoriti intli, pentru neln.frlnarea lor, pentru ca sa nu cada in prea-curvie. '(Vezi
tilcuirea cauonului al VII-lea al Soborului din Neochesaria, in canoniculnostru.)
Si ia ruhinte ca dumnezeiescul Hrisostom a scris un cuvlnt intreg asupra zicerii acesteia a
lui Pavel: ,femeia e legata de lege ci:Hi vrcrne barbatul ei. Iar dupa ce va adonni ba.r-
batul ei, este sloboda sa se rniirite cu cine voiete". Deci zice limba aceea auritit ,Aadar -
dacii biirbatul ar voi sll-i depllrteze nevasta, san femeia sil-i lase bfubatul- si'i-i aminteasca
aceasta vorba sa ia aminte di Pavel este de fatll i o zicindu-i cu tfuie: Femeia
este legata de lege!>) ( ... ) Cind insa are voie sa se dlsatoreasdi a dona oara? Cind i-a murit
b3rbatul, atunci este Iibera" din lant. Ariitind aceasta, nu a actaugat: dadi a murit bfubatul ei,
este Iibera sii se disatoreascii cu cine vrea, ci: daca a adormif)), avind in gind nu numaisii o
mlngiie pe viiduvii, ci i a o face sa nu mai ia un a1 doilea sot. Sotul tau- zice- nu a murit, ci
doanne! Si cine nu ateaptii pe un om adonuit? De aceea zice: Daca a adonilit, este
sa se casatoreasca cu cine vrea.)) Nu zice sa se mfuite cu tot dinadinsul, ca sa nu pani di 0 Si-:-
lete. Nici nu o lmpiedica, dacii vrea, sa se ciis3toreasca a doua oarii; n:ici nu o silete, daca nu
vrea, ci li citete Legea, zidnd: sloboda este sa se dlsiitoreascii cu cine vrea>). zicind ca.
este slobodii dupii moartea ba.tbatului, a aratat di, atlta vreme cit triiia acela, era roaba i su-
pusii legii i, chiar daca ar fi primit mii de dirti de despiiqire (date de cei din afara, adidi de
impiirat), s-ar fi fi\cut vinovata de prea-cmvie." Ce incl1eiem dar din-cuvintele acestea ale lui
Hrisostom? Cil femeia care rfunine vaduva nu se cuvine a lua al doilea bilrbat, ciici bilrbatul ei
eel dintii nu a rnurit. ci ,a adom1it" - precum zice Pavel. Iar dHc:1 a adonnit, e aratat di trfue-
te. Iar daca se cuvine ca femeia lui sa pazeasca patullui curat i credin!:a .. ditre dinsul,
nelulnd al doilea ba.tbat. De aceea Sfinta Macrina, dupii ce i-a murit logodnicul, cautind pii-
rintii ei sao dea altui brubat, a raspuns ca nunta omului este-una, precum una este i naterea
i moartea i cii logodnicul ei nu a murit, dici va invia. Si zicea cd este lucm ne-
cuviincios fi\!3 de lege a nu primi nunta cea o data inUiriUi de tatai ei i cii logodnicul cu
care se lnvoise dupii judecata pfuintilor siii nu s-a siivirit. ci pe eel viu lui Dunmezeu pentm
nadejdea invierii 11 judeca a :fi diliitorit, iar nu mort; ca e lucm necuviincios a nu piizi cre-
dinta mirelui dus in cllii1torie (Sfintul Grigorie Nyssis, in Viafa lVfacrinei, sora sa). (n. aut.)
106
mincau din jertfele aduse de ditre lnchinii.torii la idoli.
151
Vazlndu-i lnsii. pe
alti neimpliniti In credinta slabi In socoteaUi In cugetare,
socoteau ca aceia de mai sus mlncau pentru cinstea idolilor, intrau ei In
jertfeau, crez!nd cii. idolii slnt cinstiti vrednici de a li se aduce
jertfe.
152
Acestea s-au auzit de cii.tre Pavel 1-au pornit spre rlvnii., pentru cii. se vata-
mau amindouii. piif!ile: cei lmpliniti, care mincau din jertfele diavo-
lilor-idoli, ceilalti, care se lndemnau cii.tre slujirea idolilor. Deci Apostolul se
sa indrepteze raul acesta, mai lntli cii.tre cei !mpliniti In
credinta In socotealii., lii.slndu-i la urmii. pe cei nelmplini!i, precum
a face. Si de la !nceput doboarii. m!ndria pe care o aveau pentru
tinta lor, ziclndu-Je: Nu doar voi aveti aceasta, ci toti
cii. nici un idol nu este in lume. insa singurii. nu numai cii. nu folose-
te celui ce o are, ci inca mai mult 11 vatii.mii., pentru cii. 11 i 11 umflii.
cu mlndrie, despii.qindu-1 astfel de fratele sii.u, dacii. nu are lmpreunii. cu d!nsa i
dragostea lmpreuna-lucratoare. Pentru cii. dragostea are puterea de a-1 zidi a-1
folosi pe aproapele, cii.ci dragostea ceea ce
tinta cea tara de dragoste, fiindcii. toate le face pentru folosul aproapelui.
2 Jar de i se pare cuiva a ceva, incii n-a cunoscut nimic
cum trebuie.
ApoStoltrl-admfgii. aici alta mai mare, zicind cii. chiar daca ar fi
unitii. cu dragostea, totnu este desii.vlqitii.; cii.ci nimeni nu vreun lucru cu
at!ta deplinatate precum ar trebui sii.-1 chiar dacii. ar fi Petru ori Pavel. De
aceea zice: De ce vii raliti voi, cei ce aveti doar rarii. dragoste, de
vreme ce, dacii ati avea unitii cu dragoste11, tot nu ati
1 d
- ' . ?153
vreun ucru cu
3 Jar de cineva pe Dumnezeu, ace/a este cunoscut de El.
Noima acestor cuvinte este aceasta: eel care-! pe aproa-
pele fratele sau, acela Il pe Dumnezeu. insii., iubind pe
151
Teodorit spune ca zicerea: .. ca toti avem cunotintii" e spusii Corintenilor in chip
ironic (adieU cu Iuare in rls), precum se arata nurnaidecit, dlci Pavel urrneaz3 .astfel: ,Jar de i
se pare cuiva ca tie ceva, sa 11tie ca. nu a cunoscut nimic aB cum trebuie". (n. aut.)
152
Teodorit ca. Cei nelrnpliniti lntru cunotintii mincaujertfele idolilor cajertfe ido-
leti. iar nu dupii socotinta celor impliniti, dar nu zice ca jertfeau idolilor. (n. aut.)
153
Vezi tilcuirea zicerii acesteia, mai inalt fiicuta de Sfintul Grigorie ell Nyssei, Ia stihul
15, capitolu13 a! epistolei ciltre Filipeni, in sub!nsemnare. (n. aut.)
107
Dumnezeu, el nu-L pe Dumnezeu, ci ,este cunoscut de Dumnezeu"
se face prieten apropiat al Lui.
154
Iar dupa ce se face cunoscut apropiat al
Lui, de Ia Dumnezeu. insa aceasta nu e desa-
intru toate, caci- dupa Teodorit- este cu neputinta sa primeasca cine-
va in viata aceasta intru toate. Deci Apostolul zice: Tu
dar, care di intru nu te !ali, caci
aceasta a ta nu este nici nici fapta buna a ta, ci e darul
lui Dumnezeu! Deci vezi - o, cititorule! - in c!te chipuri doboara Apostolul
mindria acelora care socotesc ca au
4 Deci, despre mincareajertjefor idofeti, tim cii idoful nu este nimic
in fume i cii nu este nici un aft Dumnezeu, decft numai unul
Apostolul arata aici cum este tuturor ca
sa-i smereasca pe aceia care se fiileau ca doar ei o au. Si zice: Noi, toti credin-
ca nu e nici un idol in lume. Cum- o fericite Pavele! - nu
sint idoli cioplituri?! Ba da- zice- dar acestea nu sint nimic, adica nu au
nici o putere, nu sint dumnezei, ci pietre diavoli. Caci intre Elini erau oa-
meni neinvatati, intelepti. Iar cei intelepti cugetau ca idolii nu sint declt pie-
tre lemne nesimtitoare, pe c!nd cei nefnvatati credeau cii in launtrul
idolilor locuiau oarecari puteri pe care le numeau chiar ;,dum-
nezei". De aceea, vorbind impotriva Elinilor celor neinviitati, Pavel zice cii
,nu este in lume nici un idol"; iar 'impotriva Elinilor lnv8tati zice ca ,pu este
alt Dumnezeu, decit numai unul", incit in idoli nu locuiesc nici puteri dumne-
fiindca Dumnezeu este unul, iar nu mai multi, precum cugeta Elinii.
5 Cli, dei sint aa-zii ,clumnezei", ori in cer, ori pe piimint-
precum # sint clumnezei multi# clomni mul(i-
6 Ia noi este un Dumnezeu, Piirintefe, dintru Care sfnt toate,
i noi dintru Dinsul;
Cum am zis, Elinii credeau cii sint multi dumnezei, de aceea spunea
Pavel cii ,nu este alt Dumnezeu, decit numai unul". Iar aici, pentru a nu arata
ca lupta !mpotriva celor ce se propoviiduiesc de Elini, Pavel face pogoriimint
154
Iar cum di Dunmezeu are doua vezi in subinsemnarea zicerii: ,acum insa,
cunoscind pe Dumnezeu, iar mai ales de Dunmezeu cunoscindune" (Galateni 4:9).
fnsa Teodorit zicerea ,,este cunoscut .de Dmm1ezeu" ,Aceasta e in loc de:
se de purtarea Sa de grija. a zis fericitul Moisi ditre Dunmezeul a toa-
te: Tu ai zis mie: Ai aflat bar inaintea Mea te cunosc pe tine rnai rnult decit pe toti!
rea 33:12)." (n. aut.)
108
zice ca, sint multi dumnezei (adica doar numi!i cu cuvintul,
dar nefiind cu adevarat) - ori in cer (precum soarele, luna, stelele i ceilal!i
pe care Elinii ii fiiceau dumnezei, numindu-1 pe unul Apollo, pe unul
Zeus, pe altul Cronos) ori pe piimint" (cum au fost oamenii pe care inii Eli-
nii i-au fiicut Dumnezei) - - zic- s1nt multi dumnezei, Ia noi
lnsa, Ia unul este Dumnezeu-Parintele, Care a zidit toate
fiipturile - pe cele gindite, pe cele simtite. Caci zicerea ,dintru Care" in-
semneaza pricina cea ziditoare. Iar zicerea ,.i noi intru Dinsul" arata intoarce-
rea apropierea noastrii catre Dumnezeu, ca cum ar zice ca noi,
Ia acest Dumnezeu ne intoarcem de Acesta sintem atlrnati.
1
" ,
i unul Domnul lisus Hristos, prin Care sint toate, ,fi noi printr-insuf.
Zice: Toate s-au zidit prin Domnul lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Si
noi, am venit intru a fi lntru bine a fi, pentru dine-am
fiicut din ratiicire necredinta, am venit Ia adeviir Ia credinta.
Insa, auzind tu, cititorule, cii ,unul este Dumnezeu-Parintele" ,unul
Domnul Iisus Hristos", sa nu ca numirile se dau cu chip despat1itor,
Tatalui adica numirea de ,Dumnezeu", iar Fiului pe aceea de ,Domn". Nu, de
vreme ce, cu nedeosebire, Fiul se ,,Dumnezeu" - precum adeverea-
za Pavel, zicind: ,dintru care (adica din Patriarhii Israiliteni) este Hris-
tos dupii trup, Cel ce este Dumnezeu peste toate" (Romani 9:5)
ariitarea slavei marelui Dumnezeu Mintuitorului nostru Iisus Hristos" (Tit
2: 13) - Tatal, Ia rindul Sau, este numit ,Domn", precum zice Psalmistul:
,Zis-a Domnul Domnului meu: Sezi de-a dreapta Mea!" (Psalii1 109: 1)
1
'
6
Dar- fiindca cuvintul este clitre Elini, care credeau di sint multi ,dumnezei"
multi ,domni"- Apostolul nuL-a numit nici pe Fiul ,Dumnezeu", ca sa nu
socoteasca Elinii ca ar crede in doi ,dumnezei", nici pe Tatal nu L-a numit
,Domn", ca sa nu socoteasdi Elinii di noi, credem ca sint multi
,domni". (Tot din aceastii pricina, Pavel nu L-a pomenit aici nicipe Duhul
Sfint, mai inainte purtind grija pentru neputinta ascultatorilor, Ia fel cum nici
Proorocii nu vorbesc ariitat despre Fiul, ci numai umbrit, din pricina neputin-
155
Vezi subinsenmnrea Ia tilcuhea stilm1ui 36, capitolul 11, al epistolci catre Romani
De asemenea, vezi tilcuirea stihului 5 din capita lui 2 al primei epistole c<Hre Timotei sub-
insemnarea de acolo, fiind de trebuinta. (n. aut.)
156
Dcspre aceasta, Teodorit zice cfi Apostolnl arata aici numirea de ,.Dumnezeu''
mai de o putere cu numirea de ,Donln". C5ci Scriptura Veche zice aceste numiri unite im-
preunii: ,Eu slut Dornnul-Dunmezeul tau, Care le-am seas din piimintul Egiptului"
20:2); ,AscuWi, Israile, Domnul Dumnezeul tau este sinbruml Donm!'' (Deuteronomul
6:4); .,Domnne Dumnezeul mcu, foarte'' (Psalm /03:1). (n. aut.)
109
tei asculHitorilor Evrei, ca sa nu socoteasca aceia ca cea fiira
de !nceput a Fiului din Tatal.)
e pricina pentru care Apostolul pune adeseori zicerea ,unul":
,caci nu este Dumnezeu, fiira numai unul", ,unul Dumnezeu-Tatal"
,unul Domnul Iisus Hristos". Caci nu spre osebirea Fiului a zis aceasta: ,un
Dumnezeu-TaHil", ci spre osebirea ,dumnezeilor" nici spre ose-
birea Tatalui a zis aceasta: ,unul Domn Iisus Hristos", ci spre osebirea ,doni'
nilor" In care credeau Elinii.
cunotin(a nu e fntru top. \.
Insa- zice- nu ca este un Dumnezeu, iar nu multi; nici\
eli nu s!nt idoli !n lume.
157
Caci unii, avfnd contiin(a idolului, manfncll i acum celejer({ite
idolilor cajer{fa idoleascii contiin(a lor.fiimlneputincioasii,
se spurcii.
Apostolul zice ,unii", adidi nehotar!tor rara nume, fiindca nu a-i
da pe fata pe aceia. Pentru eli erau multi care .. acum" - zice- adica
dupa ce crezusera, ,man!nca cele jertfite idolilor ca jertfe Si
tia se spurcau, fiindca m!ncau jertfele ,av!nd idolului", adica av!nd
socotinta despre idoli pe care o aveau mai !nainte de credinta, soco-
tind ca idolii slut ceva tem!ndu-se ca ar putea sa-i vatame.
Si, de vreme ce idolii de sine nu pot a spurca, Apostolul nu a zis ca idolii
1i spurca pe aceia ce le man!ncli jertfele, ci lor", fiindca e slaba
nu poate 1ntelege ca idolii nu slnt nimic prin urmare, nici jertfele lor. Ast-
fel, cei ce mlncau jertfele idolilor patimeau, de pilda, Ia fel cu cineva care,
dupa obiceiul Iudeilor, ar socoti ca se spurcii daca se atinge de mort, dar, va-
z!ndu-i pe altii ca apuca vreun mort cu curatii se de ei
apuca ei mortul; fnsa aceta, pentru cii se judeca se in sine, se
spurca 1ntru sa.
8 Dar nu mfncarea ne va pune inaintea lui Dumnezeu.
Ca sa nu zica cei !mpliniti in Eu man!nc jertfele ido-
lilor cu curata, ce-mi pasii dadi altul, pentru sHibiciunea cugetii-
157
$i din cuvintul acesta trage Teodorit incheierea ca. ceea ce a zis Pavel mai sus:
ca toti avem cuno$tinla", a zis-o ironic. (n. aut.)
110
rilor sale, se Apostolul arata aici cii aceasta, a m!nca jertfe-
le idolilor, nu este vreo faptii buna. Caci - zice - chiar dacii fratele tau nu s-ar
vatiima, nici nu este vreun lucru de lauda placut lui Dumnezeu, tiindca
nu mlncarea ne cu El.
Cdci nid, tlacii vom ntfnca, nu ne
nici, tlacil nu vom ntinca, nu ne lipsete.
Adica: Daca min cam jertfele idolilor, nu avem ceva mai mult nu slntem
mai placuti lui Dumnezeu, ca cum am fi racut vreun bine; iar daca nu le
m!nciim, nu ne lipsim nu ne miqoram !naintea lui Dumnezeu. Astfel, Apos-
tolul arata di a m!nca jertfe ori a nu le mlnca, este o fapta de prisos,
nu e nimic. Pentru di lucrul care nici nu clnd se face, nici nu vatiima
clnd nu se face, acela este de prisos.
Merg!nd 1nsa mai departe, Pavel aratii vatamarea pricinuita de mlncarea
jertfelor
9 Ciiuta(i fnsii ca aceastii stapfnire a voastrii sa nu se facii fmpiedicare
fra(ilor neputincioi!
Cu aceste cuvinte, Apostolul 1i pe cei 1mpliniti !ntru
zic1ndu-le: ,Cautati", adica luati aminte socoti!i bine, fratilor! -
pentru ca sii-i sii-i cu cuvlntul acesta. Si nu a zis: ,cau-
tati ca aceasta a voastdi" sau ,deplinatate a voastra", care s!nt la-
ude, ci: ,ciiutati ca aceasta stapinire a voastra", adidi obraznicia mlndria
voastra ,sa nu se faca sminteala fratilor Nu a zis numai ,frati-
lor", cia adaugat: ca sa creasca mustrarea, aditind ca nu-i doa-
re inima nu au milostivire nici macar de fratii carora se cuvine
ale da mlnii de ajutor, a-i ridica a-i 1ndrepta. insa- zice- fie, nu-i ridicati
nu-i !ndreptati pe fratii -dar de ce \i dobor!ti cu smintelile 1m-
piedicarile voastre, arunclndu-i in pdi.piistii? Fie, nu-i puteti ridica! - dar ma-
car nu-i pierdeti!
I 0 Caci daca te-ar vedea pe tine, care ai Ia masii
In idolilor, au lui, slabii fiind,
nu se va zidi spre a mfnca ce/ejer{{ite idolilor?
Zice: Daca te va vedea cineva pe tine, eel imp lin it 1ntru ( dupa
socoteala ta), ca manlnci jertfele idolilor, oare din aceasta nu va lua prilej spre
a m!nca el? Si, prin urmare, nu se va 1ntari ( ca aceasta !nsemneaza zicerea
Ill
,se va zidi") !ntru a socoti ca idolii s!nt ceva? Caci acela- cugeta-
rea ta, ca man!nci defiiim!ndu-i pe idoli socotind ca nu s!nt nimic- se vain-
demna spre a minca el, dar nu va cugeta ca idolii nu sint nimic.
11 Si va pieri pentru cunu$tin(a ta neputinciosul tiiu frate,
pentru care a murit Hristos.
Zice: Trei lucruri ai tu, celimplinit intru care te lipsesc de toa-
ta iertarea pentru vatamarea ce o fratelui tau: I) ca acesta pe care
!I este frate de o credinta cu tine, 2) ca este neputincios
1ntru cugetare 3) ca pentru el a murit Hristos. Si implini-
rea ta se face pricina a pieirii fratelui tau. Si Hristos nu S-a ferit a muri pentru
mintuirea lui, iar tu nici macar de o mincare nu te departezi pentru ca sa nu se
sminteasca el. (Hrisostom insa, in Joe de: ,pentru ta", zice: ,pentru
mincarea ta".)
12 Si aa, piiciituind impotriva.fra(ilor # biitind contiin(a lor cea nepu-
tincioasii, piiciitui(i impotriva lui Hristos!
Zice: Voi, cei implini!i in astfel impotriva
fratilor batind neputincioasa lor pacatuiti 1mpotriva lui Hristos
Si nu a zis: ,smintind lor", ci: ,biit!nd-o", ca sa arate cruzi-
mea nemilostivirea lor, ca adica nu au milostivire nici macar de slaba ne-
putincioasa a fratilor lor, ci o bat.
Si vezi ca pacatul acesta 1-a suit pe cei ce. mincau jertfe Ia
piscul fiiri\delegii, ajungind sa padituiasca impotriva lui Hristos. Dar cum se
ridica Ia Hristos pacatul facut !mpotriva fratilor? In multe chipuri: I) pentru ca
Hristos relele facute robilor Lui; de aceea zicea catre Pavel, care
1i gonea pe robii Lui: ,Eu sint Iisus, pe Care tu II (Fapte 9:5); 2)
pentru cit fratii vatamati s!nt trup madulare ale lui Hristos; 3) pentru cit ace-
ia care-i vatama pe frati risipesc pierd ceea ce Hristos a zidit a lntarit cu
junghierea cu moartea Sa, adica mintuirea fratilor.
158
13 De aceea, dac<l mincarea smintete pe .fratele mea,
nu voi minca in veac carne, ca sd nu smintesc pe.fratele n1eU!
158
Iar Teodorit adauga ca glasul Stfiplnului Hristos zice: ,,Vedep sa nu defaimap
pe vreunul dintre mici!" (Alatei 18:10). ,Si ,Iar cine va sminti pe vreunul dintre
mici care cred 1ntru Mine, de folos 1i este lui a i se spinzura a piatra de moarll de gm-
maz a fi afundat in noianul mH.rii" (Afatei 18:6). (n. aut.)
112
. , fi !nvatatorul e dator a pitzi cele cu care ii indatoreaza
De vreme ce mat m ' . _ ilda sa ceea ce
pe altii Apostolul ca un prea-bun invatator, atct cu P . , C
!nvatit zice: D;dl mincarea 11 pe fratele.
numai ca sa nu-l smintesc.pe acela. Nu ztce msa: , e smm e
dr;ptate", in orice chip, ori cu dreptate, ori nedreptate. St nu
. , ca J. ertfe idoleti" ci: Nu voi m!nca met un fel de carne, c tar
vot mm ' ' . , - vtetu melel - cact
este ingaduit a m!nca: nu ? .;'i' nu pierd fratele
aceasta lnsemneaz;8. ztcerea ,,m veac . Y , 159 . ,
meu"' ci: ,ca sa nu smintesc pe fratele meu .
. 1 sublnsernnarea tilcuirii
J591nsa care sminteaHJ se cuvine a o de:faima care nu, vezt a
. . . bine este a nu m:inca carne" (Romani 14: 12). (n. aut.)
cen1. ,,
113
CAPJTOLUL IX
1 Oare nu sfnt Apostol? Oare nu sfnt slobod?
Oare nuL-am viizut pe lisus Hristos, Domnul nostru?
Fiinddi, mai sus, a zis: ,Dadi mlncarea II pe fratele meu, eu nu
voi mlnca in veac carne", ca sa nu socoteasdi cineva ca. zice acestea din min-
drie, Apostolul este silit acum sa arate eli se departa de acelea ce li erau lnga-
duite doar pentru a nu sminti pe cineva. Caci Hristos a poruncit ca eel ce pro;
evanghelia sa se hraneasca din evanghelie, adica de Ia cei pe care-\
lnvata evanghelia, caci zice: ,Vrednic este lucratorul de plata' sa" (Matei\
I 0: I 0). Eu lnsa - zice Pavel - am chibzuit a muri mai bine de fa arne, declt a
lua de Ia cineva ceea ce am nevoie, ci osteneam lucr!nd cu m!inile mele rna
hriineam din lucrul mlinilor mele, cum Caci se vede ca 1n Corint erau
oarecari bogaji, care, fliclnd pe darnicii, lnvajau flira a lua plata de Ia
ucenicii lor. Insa aceasta o ca sa-l pe Pavel, lucru pe care
afllndu-1, Pavel s-a lasat se mai hrani de Ia cei pe care-i lnviija, cu toate ca
acest lucru era lngaduit de Domnul.
160
Eu - zice - am flicut, rna
feresc de cele lngaduite mie numai ca sii nu smintesc pe cineva; iar voi nu vii
feriji nici macar de jertfele idolilor pentru a nu sminti pe fratele vostru.
Deci aceasta este noima lntregului cuv!nt, pe care Apostolul o
pe larg ln tot capitolul, cu multe stihuri pilde. Dar sii aratam noima fiecarei
ziceri In parte. Deci, ca sa nu-i zica cineva: De aceea nu iei cele de trebuinja-
o Pavele! - pentru ca nu-ji slnt lngaduite! - Apostolul raspunde: ,Oare nu slnt
eu Apostol?"- adica: Nu-mi este lngaduit sa iau? Dar ceilalti Apostoli
iau hrana de Ia acei pe care-i lnvaja? Ba da, o iau! Atunci cum, nu slnt eu
Apostol precum aceia? ,Nu slnt slobod?"- adica: Am oare pe cineva care rna
a Jua? Nu! - ca sa nu zica cineva: Ceilalji Apostoli au mai
multa vrednicie declt tine, Pavele, pentru eli L-au v1izut pe Domnul! -Pavel
zice: Oare nu am vazut eu pe Domnul nostru Iisus Hristos? Cu adevarat,
L-am vazut! Fiindcii- zice - ,Ia urma tuturor, mi S-a aratat lnsa mie,
ca unei Jepadaturi" (I Corinteni 15:8). Ciici, cu adevarat, era mare lucru a se
lnvrednici Apostolii a-L vedea cu ochii lor pe Domnul, precum Dam-
nul o zice: ,Iar ochii slnt fericiji, caci vad ( ... ), caci multi Prooroci
drepti au dorit sa vada eel e ce vedeji, nu au vazut" (Matei 13: 16).
160
Pricina de dipetenie pentru care Pavellucra cu m1inile i se hd1nea din Iucrarea rniini-
lor sale era aceea ca voia sa dea pildii tuturor Cretinilor a-i unna, lucrlnd i ei, precum Apos-
tolul zice aratat in a dona epistol:l ciitre Tesaloniceni (3:9). Iar a dona pricinii a fast aceasta pe
care o spune aid, adica pentru cei ce il prihiilleau i ii sminteau pe cei1alp di s-ar fi hrdnit de
la cei pe care ii iuviita. (n. aut.)
114
Oare nu wi sinte{i lucrul meu intru Domnul?
. . d e ti slobod Apostol - o fericite Pa-
Dar cineva ar fi putut zice. $I . f or folosi numirile cele goale?
vele!- dar nu ai flicut lucrul u uri dar nimic nu s-a fo]osit! De
Si Iuda a fast Apostol L-a vazut /':i Corintenii carora v-am propo-
aceea, Pavel raspunde: e;
1
'i eu apostoleascli! lnsa,
vaduit evanghe!ia, deci tala am _ zice- slnteti fapta
ftindca a zis cuvlnt mare, a adaugat. ru o nu cu puterea
rodul propovaduirii mele pe care n-a
mea ci cu a Domnulm.
,
2 Daclt altora nu le sfnt Apostol, vouii in.<ii ,,(i sint.
d
. - 'nt Apostol ".i lnvatlitor a! Jumii toate, ci aceasta
Nu rna !au - Z!Ce - ca Sl v . 'I ? Ba da
. . ' l . 'nvatator a! vostru, a! Conntem or. ,
zic numat: Oare nu smt Aposto d . b . ( de Ia voi de Ia care mai ales
s!nt! Atunci cum do; nu am luat cde e :re ogoramlnt pentru ca sa ara-
se sa iau? lngactuite lui, precum era
te cit a pnctnUI smtn , - d I
de a h.ta cele de trebuinta de Ia acei care se mva(au . e e .
Ciici voi sinte{i ltpostoliei mele fntru Domnul!
Zice Adidi voi,, slnte(i
$i, cui sa daca smt Apostol, p tl 'f adeveriti fliaaduinta mea
de mine, fiindca voi slnte(i cei care pelc:tme,Isc un Apostol p"'e le-arn
. c . ice clte Jucrun a ca Ul , .
apostoleasca. . aCI - z. - . . ' de a doua epistola catre Conn-
aratat intru VOl. lucru I voi 1n toatli rlibdarea, prin
teni: ,Dovezile mele apostol voi mai prejos declt cele-
semne, prin minuni pnn puten. aci '!ot
lalte Biserici?" (2 Corintem 12:12, 13).
3 Adeverirea mea cafre ceice miijudecii aceasta este.
. -tre cei ce rna judeca cauta
_ zice:

ca ati fast lnvatati

sa afle daca smt Aposto a . d - <i rna cerceteaza Iar dum-
. . d . tup gura celor ce rna JU eca ' .
catehizati e mme, as _
1
'nvinovlitesc _ zice Apostolul -
nezeiescul Hrisostom adauga: ,Ce or ce rna I
" d vad1. i adeverire ziclnd ca dummizeiescul
161 Teodorit ca ,pecetea (o eli deverit) da Dumnezeu este adevarat"
loan: ,Cel ce a primit marturia Lui a pecetlmt a ca a a
(loan 3:33) (n. ant.).
115
ca iau bani celor care !ntreabii pentru ce n . .
am sa vii spun mai departe": u tau bam, acestea le riispund, ce
4 Oare nu avem stiipfnire a mfnca i a bea?
Oare nu avem stiiplnire - zice _ a lu d
1
. .. .
voie? A vern eu adevar at dar afi e ucemcu brana cea de ne-
, , nu m-am olostt de c
zice: ,Ce dezvinoviitiri s!nt aceste - ti . . aceas a vme! Iar Hrisostom
ciici viizlndu-ma eli cere
0
d enctte Pavele? zice Apostolul-
. " sc mea e acelea e . . .
are dreptul a se sminti a rna rihani . e tmt tertate, mmeni nu
pentru bani., p ca pe un amagttor care propoviidu-
5 Oare ?" stdpfnire a purta cu noi o sora femeie
ca I celalf Apostoli, ca i frapi Domnulu4. ca i ICifa?
Femeile cele bogate urmau Sfintilor A r
trebuinta, ca, fiind rarii de ri' i . P?sto t pentru a le da lor cele c\e
viiduirea evangheliei. 162 g J ' sa se mdeletmeeaseii doar 1ntru
Vezi lnsii 1ntelepeiunea ferieitului Pavel 1-a
1
\
eapeteme a eelorlalti dlnd de 'm el . pus a urma pe Petru, ea pe 0
. ' l es aeeasta zielnd
Apostolt? Petru, eel mai lnt1i dec1t loti fi . t ce spun eu de ceilalti
re-I urmeaza d1ndu-i cele de trebuinta. . , ace aceasta are o femeie ca-
Iar ,fratii Domnului" s1nt episco ul I . . . .
Iuda, care s-au numit astfel din pricina I ... eru_sahmulm, Iostf, Stmon
rea de Dumnezeu Maria A
1
. ogo trn latiUm lor Iosif cu Nasciitoa-
. . ta n-au crezut de Ia Inc t D
ztce evanghelistul loan Cii . . . c .. L . epu m omnul - cum
_ d
1
: ct mct,ratu Ut nu credeau lntr-fnsul" (i
7
.
5
)
ar a urma au crezut s-au racut ale i . oan .
lorlalti Apostoli _ precum zice Hr' t ' macar ca nu au aJuns Ia masurile ee-
l
.. tsos om. De aceea t Pav I . d . .
pus a mtjloe lntre cei mai d f . . I . v e' pomenm u-t ta
' e Vtr a Apostoli. '
6 Sau numai eu i Varnava nu aveam voie a nu Iuera?
162 I
. . ar Clement Stromatnl, 1n cartea a Ill a z' a A . ..
suron Iirnprellilil'Mslujitoare care propoviiduia 'f:ce postolu Impreumi cu ei femei
tra inviitatura DOIDJ1Ului in c3rnara cea osebitii u femei.Ior ce In casa, prin acestea
lefor apostoleti, capitolul 2028 und . a or. _Yezt 1 cartea a VIII-a n
femei, pentru cinste i slujeau cind Apostolii botezau
de nev 1 1 ' temei e unnau Apostolilor
me a e or, CI i pentru pricina aratata aici V . . . nu numru pentm cele
a canonului 14 al Soborului 6 .c:i s b" . eZI 91 ti'Jcmrea canonului 19 ai Sobomlui 1
" . u msenmarea canonului 40 tot 1
1
. d '
In canorucul nostn1 (Pidalion). (n. aut.) a ce UI e al aselea Sinod,
116
k
I
i
'
'
f
!
I
'
I
l
t
I
'
Zice: Oare doar eu Varnava nu avem slobozenie vietui rara a face lu-
cru de mlnii, briinindu-ne de Ia cei pe care-i lnviitiim? Ba avem! - zice.
163

Pavel nu 1-a trecut cu vederea pe Varnava, pentru cii acela se hriinea lucrind
cu m1inile sale, neluind nimic de Ia cei ce se lnviitau de el.
7 Cine slujete fn oaste cu leafa sa?
.Cine se face zice- aduc1nd merindele sale, adica hrana sa? Nimeni,
cu adeviirat! - ciici toti cei ce se fac se hranesc din banii statului. po-
trivit a pus mai intli pilda dici este asemenea cu ragiiduinta
apostoleascii. Fiindca, cum luptii cu cei simti!i
viata In primejdie de moarte, Ia fel Apostolii trebuie sa se lupte cu
cei glndiji, intimpinlnd primejdii suferind Ia urma chiar moartea.
Cine sddete vie, I nu mdnincii din roada ei?
Zice: Cine vie, nu se mlnc1nd din rodul ei? Nimeni!
Cu pilda aceasta a viei, Pavel aratii osteneala, patimirea cea rea silinta pe
care o pune un apostol. Dar nu a zis cii vierul manlncii tot rodul viei, ci di mii-
n1ncii ,din" rodul ei. Nici nu a zis: Cine nu se din rodul viei sale?
- pentru ca sii-i lnveje pe toti !nviijiitorii pe cei ce au vrednicie apostoleasca
sa nu ia de ucenicii lor cele de prisos, ci numai cele de trebuintii de
nevoie.
Cine pate turmd, # nu mdnincd din laptele turmei?
Cine oi - zice - nu manmcii din laptele lor? Cu adeviirat, nirneni!
nu a zis cii piistorul vinde oile, sau cii t.aie oi le miinlncii, ori dl miinlnca
tot laptele lor, cu pilda aceasta inviitlnd ca pastorul lnviijatorul oilor cuvln-
tiitoare se cuvine a se lndestula ca m1ngiiere a trupului sau cu pu(ina hranii cea
de nevoie. Cu pilda aceasta, Apostolul arata Inca multa purtare de grijii
163
Si Apostoli lucrau, nu nuinai Pave_l9i Vamava, aa cwn miirl;urisesc ei in9i9i in
a9ezihnintele lor, zicind: ,!)i noi, de9i ziibovim in cuvintul evangheliei, nu ne lenevim nici de-
spre lucrilri. Cilci unii dintre noi sirtt pescari, alpi lucriltori de iar a!Jii lucriitori de piim1nt,
pentru ca niciodatii sa :lim tara lucru" (cartea a doua, capitolul63). Atunci cum zice Pavel ca
riumai el9i Vamava lucrau? Rlispundem di numai ei lucrau totdeauna, iar ceilalp. Apostoli
rnai rar, cind aveau slobozenie dinspre propoviiduire. Vezi 9i tilcuirea stihului 10, capitolul4
din epistola catre Filipeni, fiind de nevoie; 9i a stihului 9 al capitolului 2 a1 celei dintii catre
Tesaloniceni. Iar Pavel a zis di Iuera totdeauna, osebind vrernea intru care se afla in inchisori
i fn leg:lturi, precum se aratii la capitolul4 al epistolei ditre Filipeni. (n. aut.)
117
silinta pe care se cuvine sa o aiba invatatorul, preotul mai ales, arhiereul
pentru turma sa cea cuvintatoare.
164
8 Oare dupii om zic acestea? Nu le zice oare i Legea?
Adica: Oare numai din pilde !ntiiresc dovedesc ceea ce va zic,
adidi a se hrani fiecare Apostol de catre aceia ce invata de la el? Nu cumva
am marturie din Scripturi:i? Am sa vii arat eli Legea care nu e omeneas-
ca, ci dumnezeiasca - aceasta.
9 Ctlci in Legea lui Moisi este scris: ,Sii nu legi guru boului care tre-
ierii!" (Deuteronomul 25:4)
Zice: Scris este in Legea lui Moisi eli eel treiera stogul nu trebuie sa
puna legatura !a gura bailor cu care treiera, ci sa-i lase slobozi sa man!nce din
osteneala lor.
165
Prin pilda boil or, Pavel tot de pricina sa.
Au dour de hoi /i pasii lui Du11.!-11ezeu?
Zice: Oare de boi Ii pasa lui Dumnezeu de ei poarta grija? Dar ce- se
poate intreba cineva - nu poarta Dumnezeu de grija pentru boi? Ba da -
zice Apostolul - dar nu atit de mult 1nc1t sa dea legi pentru
altceva a vrut sa arate Dumnezeu prin grija pentrtl dobitoacele necuvintatoare,
anume a-i iscusi pe Israiliteni sa aiba purtare de grija fata de !nvatatorii ce
ostenesc pentru Astfel, din cuvintele acestea ale lui Pavel !nvatam eli
cele zise !n Scriptura Veche despre dobitoacele necuv!ntatoare ajuta !nvatatu-
rii morale a oamenilor.
166
164
De aceea, dUilUlezeiescul Hrisostom zice: "Pavel aratii acestea: lmpotriva celor ce vo-
iesc a mlnca toate a culege rodullntreg. Ciici i Dom.nul a legiuit aa, zicind: ,Vrednic este
lucri\torul de Imina sa" (Matei !0: !0). Prin pildele sale, Apostolul aratii i cum se cuvine a fi
preotul, .anume ca trebuie sii aibi! i barbiipe de osta, i 1ngrijire de plugar, i purtare de grijii
de pastor; dupa toate acestea. sa nu caute nirnic mai mult decit cele de nevoie'' (Cuvfntul
21 Ia cea dintfi ditre Corinteni). (n. aut.)
165
Vezi tilcuirea zicerii ,nu vei lega gura boului ce treierii" Ia capitolul Val epistolei
intii ditre Timotei, stih 18, fiind frumoasa. (n. aut)
166
Ia aminte cii Pavel nu a zis cii Dumnezeu nu poarta de grijil pentru hoi nicidecum, ci
cii o face, intii de toate, tot pentru folosul oaffienilor, ale cilror avutll sint. Vezi subinsel1Ularea
t'ilcuirii stihului 12.al capitolului VII dinEpistola a doua ciitre Corinteni. Despre aceasta zice
i Teodorit: ,Nu zice Apostolul ca. nu-l pasii lui Dwnnezeu de boi, cilci li pasa, insiitot pentru
folosul nostru, ciici pentru noi i-a Iacut pe aceia. Despre aceasta a zis ferlcitul David:
<<Cel ce rasare in munp iarM i verdeafii pentru slujba oamenilor (Psalm I 04:8), adici! Dum-
nezeu rii.sare iarba. verdeata ca sii miinince dobitoacele i sa slujeas.ca oamenilor." [ ... ]
I I 8
"'
1:
' \-
1
I
I
I.
I
I
I
. L
i
i
.),
'

, , I
I 0 Cu adeviirat, pelltru nm ztce.
.
1
.. . - atatorii a zis acestea Scriptural Si a
pentru no1, Apostol
11

sa nu-i dea slobozenie celui
adaugat adevarul un ucn.l rna ,
ce aude a se 1mpotnv1 mctcum.
Ciici pentru noi s-a seris eft eel ce ara e dator a ara fntru nil,dejde,
t plugarind sufletele oa-
se osteneasca sa are cu
nadejdea cava lua plata raspllittre .
i eel ee trebuie sii cdbii parte de sa intru -
.
1
din pilda aceasta, arata
D I .
- mJntii Apostolul a vemt acum a an e . .,,, .. I -
e a .sa . , n - . . Apostoln asemenea unor p u
osteneli ale Apo_sto lor: Si- 'de vreme ce acela ce
samlnta

dana s_u oedul eel ce treiera
seamana numat sa do. m_ eas_ca r_ - 'e te de nadejdea sa".
rodul- Apostolul zice eli eel ce tretera Pavele? Aceasta e
D ft putut sa-l Jntrebe cmeva: .ar ce - . . d .
. ar ar - ' d . A ostolilor pentru at!tea osteneh su on ce au
smgura plata pe care o at . p . h 'nt de c-atre ucenic.ii lor? De aceea,
-d d'cii numat a se ra
v1mat la propova u1re,_a
1
_ . , d. _ entru nadejdea bunatatilor ce or
Apostolul a adaugat: ,m:ru

' - dajduiasca bunatatile cele vii-

sa fte Caci Apostolul mvatatoru tre ute sana ... -
toare,.!nsa sa se hraneasca !n viata aceasta de catre ucemcu sat.
I I Dacii noi am .<emiin"t intru voi cele ?
e.,te Iuera mare daeii vom seeer" cele trupetl ale voastre.
_ _ _ . . -nat Jntru voi Corintenii,
Zice: Daca noi, Apostolii m:atatoru, am daca vom noi
sam!nta duhovniceasca a evanghehet, este mare
. . . . . 1 . Fotie dovedete di. ea
Ttlcuind zicerea aceasta a Pave.' poartii de grija inca
nu se acelui cuv'int al J?omnulm .. care zJce Cd. di ar? t::j dintru acestea nu
d ari ztce - se vmd pentru un n . Y 1 I
pentrupiisi'iri: ,Aunu ouapas - - , ruril" (Matei !0:29). Dovedind aceasta,
va ciidea Iard de ce este m {e . i de boi precum de toate celelalte ztdm
leptul Fotie zice: ,Cu adevarat, lm t ie uiasd\ acelea. caci ele au fast infiintate
ale Sale, dar nu alit a pune legt_?upa care sa ;eJcitul Pavel aratii eli IegiJe despre
pentru trebuinta oamemlor._ [ ... ] s au legiuit en pentru vmta
necuvintatoare pe care le-a folosit t:u de hlituit al neamului evreiesc,
. -1 rea intelepprea nora u ut ce ru )
acelora, c1 spre pov_a m . w d . f'" (intrebarea 29 dinAn-ifrlohia): (n. aut.
cu prea-1nteleapta prea-am:lnun(:itaJu eca a
!19
de Ia ,cele adidi. daca vom Iua de Ia voi hrana noastra cea tru-
Ba, cu adevarat, nu e lucru mare! Cu aceste cuvinte Apostolul arata
reptatea lucrulm, pentru_ca- cele date de voi noua s!nt deopotriva
cu cele .luate de Ia nm: cacJ noi am semanat v-am dat cele i
Jar vo1 ne dati cele S!nt acestea ceva mare?
12 Dacii alpi se impiirtiiesc de stiipinire asupra voastrii
nu cu atft mai mutt noi? '
"" _ Cu ac:ste. cuvinte, Apostolulli arata pe oarecari !nvatiitori mincinoi car
tara omeme 1 In h" c - 1 " e,
acee .' . c s de Ia Corinteni orice aveau trebuinta. De
_ _a r:u a ZIS. ,daca alti mvataton apostoli iau de Ia voi" ci
de stiip!?,irea adica: ,vii tin, vii stiip!nesc
ca. pe S1 se !nt!mpla cu aceia, cu c1t mai mult
hr
noi, ce1. cu. adevarat Apostoli mvatatori, avem dreptul sa ne Iuiim de Ia voi
ana vietu?
Dar nu ne-am folosit de stiipfnireu noustrii,
Macar ca eu, Pavel, aveam stapfnire voie a rna hrani d 1
ucemcu me
1
fi
1
. d e a vo1,
_ _ . ' o osJt . e aceastii stap!nire, ca sa nu vii smintiti. Voi
mci Jertfele Jdolilor nu vii departap pentru a nu-i sminti pe fra-
tn ma1
ci toate le riibdiim, ca sii nu punem piedici evangheliei lui Hristos.
1
Cda sa nu spuna cineva: Pentru ca nu aveai trebuintii, Pavele de aceea nu ai
ua; : Ia nm de nevoie viepi! '- Apostolul aici Miicar eli ne
afla:n m,mare toate Ie rabdiim: foame, sete, goliitate doar
ca sa nuimpiediCam propovaduirea evangheliei. '
13 Au nu ti(i cii cei ce siivfresc cele sjinpte miinfncii din Bisericii
_ Lui Pavel nu i:au fast destule pildele de mai !nainte despre dreptuJ !nva-
tatonlor a de Ia ucenicii lor, ci adaugii acestea din Lege: Nu
- zJce- ca cei ce cele sfintite se hrlinesc m!nc!nd cele sfintite? Fiindda
- de _ce, mat sus, a alegorisit m1irturia Scripturii Vechi despre boi _
acum ca Legea aratat ca din Biserica sa se hraneasca aceia
care cele {adica levifii, ce erau mai jos In treapta dec!t preotii
aveau mch1pmrea dtaconilor de acum, adicii a slujitorilor preotilor). Si nu' a
120
I
1
' I
I
I
T
zis eli levitii maninca cele aduse Ia Bisericii, ci ca maninca ,din Biserica",
pentru ca nici cei ce manfnca sa nu se cii s!nt hraniti de ciitre oameni,
nici oamenii sa nu se mindreasca fiinddi-i hriinesc pe cei
cei ce stiiruiesc Ia jert.felnic cu jer({elnicul se fmpiirtiiesc?
Adidi arhiereii preotii ce starniesc Ia altar iau parte Ia altar. A zis insii
,stiiruiesc", ca sa arate slujba cea necurmatii pe care o fiiceau arhiereii pre-
otii Ia jertfelnicul arderilor de tot. Si nu a zis cii arhiereii preopi iau cele
sfintite, pentru ca sii arate cii nu se cuvine sa adune arginti de Ia cele
sfintite; nu a zis qicl di. iau de Ia cei ce jertfesc, ci a zis ,cei ce staruiesc
Ia jertfelnic cu se adica iau ei partea !mpreuna
cu jertfelnicul, jertfele aduse de norod fiind ale Bisericii ale jertfelnicului.
Si a zis ca ,se !mpreuna cu jertfelnicul" fiindca s!qgele dobitoa-
celor jertfite se varsa Ia temelia jertfelnicului, seul lor, adica grasimea, se tii-
m!ia, iar din carnurile fiecii.rui dobitoc preotul lua partea: pieptul, piciorul
drept stomacul.
167
Insa dobitoacele ce se ardeau cu totul, adica ,arderile de
tot", erau numai ale jertfelnicului, din acelea preotul lua parte.
14 Tot a rfnduit Domnul celor ce vestesc evanghelia,
St vie(uiasct din evang he lie.
Apostolul a adus dovada cea mai puternica acum, Ia urma, zice: De ce
spun eu pilde marturii ale Scripturii Vechi, de vreme ce
Domnul nostrn Iisus Hristos a r!nduit In Scriptura cea Noui:i, zic!nd unit cu
Cea Veche: ,Vrednic este lucratorul de hrana sa" (Luca 10:7). Caci, precum
acolo a legiuit ca preotii sa traiascii din Biserica, a r!nduit aici ca Evan-
Apostolii Lui sa se hraneasca nu de laucenicii lor, ca sa nu se m!n-
dreasca aceia ca-i hranesc pe invatatorii lor, ci din evanghelia pe care o propo-
vaduiesc. Fiindca nu tu, 11 pe invatatornl tau, ci lucrul
dreptullui 11 adica evanghelia pe care o
168
A zis !nsii
161
ca aa zice Legea: ,lata ce sa se dea preotilor de Ia popor: cei ce aduc cajert:ta boi sau
oi sa dea preotului spata, fiilcile i stomacul" (Deuterononm/18:3), sau schembeaua, aceasta
fiind partea din lfiuntru a pintecelui tntru care se mistuie hrana. lar unde se aflajertfelnicul ar-
derilor de tot vezi Ia tilcuirea stihului 2, capitolul 9 al epistolei catre Evrei. (n. aut.)
168
Aici, zicerea .,sa vietuiasca din evanghelie" se intelege ,se covine ca invfitiitorii
sa vietuiasca sa se hr8neasca de la ce invatfi evanghelia"; aceasta
Teofilact la stihul 23 al acestui capitol la stihul 8 al primului capitol din epistola catre Ti-
motei. (n. aut.)
121
ca se c_uvine ca 1nviitatorii doar sii vietuiascii din evanghelie, nu sii negu-
tatoreasca evangheha pe care o propoviiduiesc, adunind arginti.
15 Eu fnsii nu m-am folosit de 11ici u11a din oceslelL
Zice: eu, Pa:el, nu folosit de nici una din aceste porunci pe
mat sus- mct de cele ale Scriplurii Vechi, nici de r1nduirea
Mmtmtorulut - pentru a fi hranit de voi, ucenicii mei, ori _ mai bine
zts - de evangheha pe care o propovaduiesc.
Jar acestea IIU le-am scris ca sii sefacii cu mi
11
e lllL
Ar fi putut sa-i zicii lui cineva: Dar ce? Chiar dacii acum nu te-ai folosit _
o, fenctte Pa_vele! - de nici una din cite ai zis, fnsii Ie zici pentru a te folosi
rna! pe urma! aceea, Apostolul 1ndrepteazii biinuiala aceasta degraba
ztcmd: Nu am scns acestea ca sa iau de Ia voi sa mi\ hriinesc. '
Ciici mai hi11e este pmtru mille a muri decft zt'/diimici ci
11
eva fuuda!
_ A!eg mai bine sa mar de foame, de sete de golatate, ,decit sii-mi
em eva laud a", adica decit sa arate cineva zadarnica
auda ace,asta de a nu lua mmtc de Ia ucenicii mei. Si a numit-o ,,lauda" ca sa
arate bucunet sale. Caci poate ar fi zis cineva Cu adevarat tu
Pavele, nu tet mmtc de Ia noi, insi\ faci aceasta suspin1nd m1hnindu-tel
aceea, Apostolul ztce aici ca e atit de departe de a se mihni 1nc1t dimp t. -
se bucura c ' d b ' , o n va,
u e ucune, se laud a 1ntru aceasta.
16 Ciici, ducii bine-vestesc eta11ghelia, JIU-mi este laudii pentru c 1 t"
asupra mea datorhL Clici, vai mie dac1 nu voi t .s a
Ce :ici- o, _fericit_e Pavele? Nu-ti este lauda a bine-vesti evanghelia, cia
0
propovadUJ fi'i!a plata? a propovadui fi'irii plata este mai presus de
Sa nu fie! - Apostolul. Eu nu cuget ci zic ca a propova-
este a r:'ea, ca, 1mplinind-o, nu fac nici
0
, apta pen:ru c_are sa Ct chtar vaiul va urma mie daca nu
0
voi
tmphm, VOl munct rna vot pedepsi mult, pentru ca nu am flicut po-
Iar a propovadui evanghelia fi'irii vreo plata este o faptii
una a darntctet v?intei mele, pentru aceasta 1mi este Jauda:
d
Iar Apostolul a zts ca asupra lui stii datoria nu pentm ca sa surpe sti\p1nirea
e sme [ hbertatea" n m ] . .
, , . . pe care o are once om, cr spre osebrrea sHipi'nirii
122
J
I
I
I
'
ce o avea asupra ucenicilor siii; pe llngii aceasta, pentru ca arate teme-
rea cii va fi pedepsit dacii nu va propovadui evanghelia.
17 Ciici, dacii fac aceaJfa de voie, am plata;
iar dacii o fac fiirji de voie, mi s-a f11credi11(al doar
I
Zice: Daca propovaduirea evangheliei nu mi-ar fi fost incredintata de
Dumnezeu, ci fi fiicut-o de sine-mi ( dici aceasta insemneaza zicerea ,de
voie"), fi avut multii mare plata. Dar, fiindca propoviiduirea mi s-a incre-
dintat de Ia Dumnezeu, este aratat ca nu fac aceasta de Ia sine-mi, ci 1mplinesc
poruncii (fiindca aceasta insemneazii zicerea ,fiira de voie"). De
aceea, propov!iduirea nu este faptii buna a diirniciei a alegerii mele, pentru
ca Dumnezeu mi-a 1ncredintat slujba, eu o 1mplinesc.
Vezi insa, iubitule, eli Pavel nu a zis: ,nu am plata fiindca propoviiduirea
mi s-a incredintat rarii voia mea", aratind ca are plata de Ia Dumnezeu pet1tru
propovaduirea evangheliei chiar dacii poruncii stap1neasca. Fiindcii
nu se cuvine sa zicem ca Apostolii nu vor lua plata pentm propovaduirea
apostolica pe care au implinit-o, insii nu iau atita cit acela ce
evanghelia rarii mita fiira plata de Ia oameni.
18 Deci, care fmi esle plata? Cii, bi11e-vestind, pun.fiirii plata
evanghelia lui Hristos inaintea oamenilor,
spre a nu folosi riiu dreptul meu din eva11ghelie.
Adica- zice - plata mea cea mai mare vrednica de laud a este aceasta: a
nu rna folosi nicicum de stapinirea (sau slobozenia) mea, nelu1nd nimic de Ia
cineva. Caci Apostolul aici ,rea folosire" folosirea simplii; iar in alte
piltfi ,stapinire" a lua de Ia ucenici cele de trebuinta, pentru ca sa
arate ca nici ceilalti Apostoli, care luau, nu cu nimic nu erau vred-
nici de os1ndire, ca unii ce aveau stapinire voie sa faca aceasta. A vorbit
insii de ,dreptul sau din evanghelie" ca sa arate ca doar eel \oe se
'se afla in lucrarea profoviiduirea evangheliei este slobod a lua, iar nu acela
care se afla nelucrator.
16
,
19 Ciici, jiind slobod despre toate, m-am robit pe sine-mi tuturor,
ca sii-i dobindesc pe cei mai mulfi.
169
Iar Teodorit zice ca Pavel a zis toate acestea, anume di nus-a folosit de stlipinirea data
de Dumnezeu pentru a se hr3ni din propovaduirea evangheliei, cu scopul de a opri reaua sHi-
pinire slobozenie a acelora ce ii foloseau rau cunotinta i rnincau f'adi frica jertfe idoleti,
dlnd din aceasta pricina de vB.tiimare celor neputincioi. (n. aut.)
123
Aici, Apostolul adauga alta isprava, mai mare, i zice: Nu numai ca nu
am luat nimic de Ia ucenicii mei, dei aveam stap!nire de Iua ci Inca slobod
fiind, fiira a fi supus cuiva i fiira a avea vreo nevoie: m-am pe
sme-m1 Ia top: nu Ia unu, doi, o suta, ci Ia toata lumea. am fiicut aceasta nu
pentru a p!acea acelora ca un i amagitor, ci pentru ca sa-i dob!n-
desc mintuiesc ,pe cei mai multi", fiindca a-i m!ntui pe toti nu-mi este
cu putmta.
20 Si m-am.fiicut Iudeilor ca un Judea, ca sii-i dobindesc pe Iudei;
. Pav_el s-a fiicut ,:ca un Iudeu cu Iudeii" atunci c!nd 1-a taiat 1mprejur pe
T:m_otet, era _dm arata Faptele Apostolilor (16:3).
Cact, _ca _sa taterea tmpreJur, a pnmtt tconomtcete taierea 1mprejur. Nu
a msa ca s-a fiicut Iudeu, ci ,ca un Iudeu", ca sa arate ca tot ce fiicea pri-
mmd cele ale Iudeilor era numai iconomie, aratarei pogoram1nt ca sa-i c1ti-
ge sa-i m1ntuiasca pe aceia.
170
'
celor de sub Lege, ca unul sub Lege, ca sii-i dobindesc
pe cei de sub Lege;
. Aici, Pavel ii numete ,sub Lege" pe nemernici [,straini", n. m.], adica pe
_fimd dm ,neamuri", venisera de cur1nd Ia iudaism, aadar pe aceia ce
pnmtsera l se cateh1zasera in Legea cea Veche, in sa nu erau curat Evrei. Sau
,sub Lege" 1i numete pe Evreii ce. crezusera 1n Hristos, dar primeau Inca
ale Legii Vechi. Iar Pavel s-a flicut ,ca unul sub Lege" cfnd i-a ras capul a
adus /ertfele pentru cura(ire, precum arata Fapte!e Apostolilor (capitolul
21).
17
insa flicut iconomicete i numai Ia aratare, ca sa-i indrep-
teze I sa-1 mmtUlasca pe ce1 ce le fliceau cu adevarat.
21 eel or .fiirii de Lege, ca un .fiirii de Lege
. ,Fara de Lege" li numete pe cei ce nu aveau Lege a lui Moisi, adica pe cei
nu erau nici Evrei, nici Cretini, nici Elini, nici slu-
Jlton Ia 1doh, ct credeau 1ntr-un Dumnezeu Facator al totului, precum era
170
De aceea, a avut dreptate a se mira Hrisostom de iconomiile acestea ale lui Pavel Ce
zici, propovaduitorule allum.ii, eel ce de cerurile te-ai atins i atit ai striilucit? dar
pe te powgori - zice - ccici aceasta este a rna sui, fiindcci eel ce se
II ndica aduce catre sme pe eel ce zace jos" (Cuvfntul XXXII, Ia episto/a fntfi catre Corin-
teni) (n. aut.)
!7! A til . t . ' d
a e Zicerea ,ce1 e sub Lege" 1 Teodorit. (n. aut.)
124
I
I
i
l
w
1
f
[
I
Corneliu, Ia care mergea adeseori Pavel sa propovaduiasca evanghelia, rac!nd
pogoram!nt pentru neputintele lor !i arat1ndu-se deopotriva cu ei, dupa ico-
nomie. Sau, ,fiira de Lege" 1i pe slujitorii Ia idoli pe Elini, cum
au fost acei Atenieni cu care IApostolul a stat de vorbii despre suprascrierea
unei capiti de-a lor, care zicea: ,necunoscutului Dumnezeu". Atunci, Pavel a
vorbit despre Hristos nu ca despre Dumnezeu, ci ca despre un om, de vreme
ce aceia, Elini fiind, nu puteau primi taina dumnezeirii lui Hristos, ci socoteau
ca Acesta e unul din eroii pe care ii !ndumnezeiau ei, precum Heracles, sau
Asclepios sau altii ca
tot 1nsa Apostolul adauga aceasta: ,ca unul flira de Lege", ,ca unul
sub Lege", ,ca un Iudeu", ca sa 1n!elegi tu, cititorule, ca flicea acestea numai
Ia aratare, iar nu dupa adevar- precum am zis mai sus.
Legea lui Dumnezeu, ci avind legea lui Hristos),
ca sil-l dobfndesc pe cel.fiirii de Lege;
Ca sa nu creada cineva ca schimba socoteala c!nd vorbea 1mpreuna cu
cei fiira de Lege, Pavel zice aici aa: vorbeam 1mpreuna cu cei fiira de
Lege, eu 1nsa nu eramfiira de lege, adica nu eram afara de legile lui Dumne-
zeu, ci, dimpotriva, eram in legea lui Hristos, care e mai 1nalta mai desav1r-
dedt Legea cea veche.
172
pentru ce fliceam aceasta? Ca sa-i dob1ndesc
sa-i mintuiesc pe cei f'ara de Lege.
22 celor neputincio#, mil .fiiceam ca un neputincios,
ca sii-i dobindesc pe cei neputincioi;
Zice: Cu cei neputincioi, m-am fiicut ca un neputincios, ca sa-i dob1ndesc
pe cei neputincioi, cum am flicut i ell voi, Corintenii, dnd, ca sa nu
smintesc neputincioasa voastra socotinta, nu am voit sa fiu hranit de voi.
fiindca aceasta a fost pricina de a zice to ate cele de mai sus, de aceea a pus zi-
cerea aceasta Ia urma.
Dar c1nd vei vedea ca Pavtil nu descoperit i aratat despre
dumnezeirea Fiului sau a Sfintului Duh, sa tii ca atunci se face celor nepu-
tincioi ca un neputincios, din pricina neputintei ascultatorilor. Caci despre
172
[ ... ] Iar Icumenie zice ca ar fi fast de ateptat si'i ,ci intru legea lui Dumnezeu",
iar el a zis: ,lntru legea lui Hristos", spunind aadar di Hristos este Dumnezeu.
lntru alte izvoade scrie aa: ,,nefiind lui Dwnnezeu Tara de lege, ci Hristos intru lege"
(n. aut.)
125
zice fn alta parte: ,Datori sfntem noi, cei puternici, sa purtam slabi-
cmmle celor slabi" (Romani 15:1).'
73
tuturor n .. ant.fiicut toate, ca negrqit sii mfntuiesc pe oarecari.
sale mai zice- una cite una? Cu toti m-am coborft macar cii
nu nadajduiam sa-i mlntuiesc toti, dar ca sa-i macar p; putini. Si
lucrul acesta este vredmc de ma1 multa mirare lauda, fiindca nu este lucru
atlt de minunat a osteni cineva clnd sa doblndeasca mult rod ci
cfnd nadajduind a lua putin a zis: ,sa-i
macar r_e ca acesta sa-i m1ng1ie pe sfintitii propova-
pe z1cmdu-le ca, nu ar mfntui fnvatatorul pe toti cfti
mvata de Ia dmsul, 1nsa are sa mfntuiasca pe cltiva deci nu trebuie
a se lenevi fntru a invata.
174
'
23 Dar toate le.fac pentru evangltelie,
ca fmpreunii a[ ei sii mii.fpc.
,evanghelie", fi aici pe care prin evan-
ghehe ml_ntmesc. a zis mai sus, ca ,cei ce propovaduiesc evanghe-
ha. sa dm evanghelie", adica de Ia cei Vezi tfl-
:mr:a 14 acestui capitol.) Deci zice: Fac toate acestea ca sa mil pot
de cunurule impreuna cu Nu doar ca
Pavel racea acestea pentru plata bunatatilor (fiindca el toate le racea
doar pentru dragostea lui Iisus Hristos, ca un fiu, iar nu pentru imparatia lui

ca., luind prilej din cuvintele acestea, unii il clevetesc pe dumnezeiescul
ca se dupa vremi dupii oameni. fufrnntindu-i pe acetia, fericitul
Teodont ztce se a mfelege cu amiinuntul cele zise; ciici dwnnezeiescul Apostol nu
se v:erac_ea pe toate pentru folosul multora, dici aceasta zice: ,ca'Pe
lude1 sii,:t ,",ca cei de sub Lege", ,ca s3-i dobindesc pe cei tara
de Lege , ,ca sa-1 dobmdesc pe ce1 (n. aut)

Iar adauga zicfnd c.a Pavel fi pus toata osteneala ca sa mi:ntuiitsdi fie i
numru pe un':l smgur:. }ar Hrisostom, mergind mai departe, zice ca.
:mar daca nu ar nuntui pe met unul cu fnvatatura sa, totulli plata ostenelii sale ova lua de-
pima deta Dumnezeu. Caci aa zicea limba aceea aurita i inima care ardea pentru minhtirea
,Iar3.i voi zice, voi griii! Ciici, dei nu vor auzi toti, ju:miitate vor auzi;
asculta, o a treta parte; nici a treia, a patra; dei nici a patra mi'icar a ze-
def,! mc1 nJlicar cinci, macar unul; trici unul, eu intreaga
0
Ia Eutrop1e) .. ,Eu sint lara de sat: nu voiesc sa se mintuieasca
toti, unul de ar pten, eu socotesc ca unnez p:'istorului aceluia care avea nouazeci
!I noua de 01, alergat dupa aceea una rataciti\" (Ia fel). (n. aut.)
126
I
r
I
Hristos, ca un naimit); ci ca sa-i fnduplece pe pe cei ce !nviitau
evanghelia sa sufere toate ispitele pentru fratii lor cu nadejdea ca vor lua
nicele bunatati. Vezi fnsa smerita cugetare a marelui Pavel, cum el, eel ce era
vrednic a avea cinstea mai fntii declt top, se numara !mpreuna cu cei
simpli Ia dob!ndirea i bunatatilor
24 Oare nu tip eli cei ce aleargii fn stadion,
cu adeviirat, tap aleargii, dar numai unul ia darul?
Dupa ce le-a aratat Corintenilor ca se cuvine a ne cobori catre fratii
ca sa-i Pavel aici cu chip mai fnfruntator. fntelegerea
cuvfntului este astfel: Fratilor, sa nu socotiti- zice- ca, de vreme ce ati crezut
in Hristos i ati intrat in stadionul vietuirii cea dupa Dumnezeu,
aceasta este destul sa vii m!ntuiasca! Nu, nu socotiti aceasta, caci, precum ce-
lor ce alearga In locul de nevointa nu le este destul numai a intra in lupta a
alerga, ci trebuie a alerga legiuit pfna Ia drumului, abia atunci sa ia
darul sau cununa doar acela care va alerga in acest chip va ajunge mai 1nt1i
decit ceilalti; tot i voi sfnteti datori sa aveti mare srrguinta sa vii nevoiti
pina Ia sflqitul vietii voastre ca sa luap cununile pe care acum vii pri-
mejduiti a nu le lua, fiindca vii socotiti fntru fi derai-
map pe fratii smintindu-i cu jertfele ce le m!ncati.
Alergap ca sii ajungepl
25 Si oricine se se lnfrfneazii de Ia toate:
175
175
Cinci nevointe, adicii jocuri, aveau Elinii cei vechi: a sari, a alerga iutrecindu-se, a
arunca piatra, a se lupta en sulita, a se trinti. Dar adeviirata nevointa este. a mult
mai grea decit aceste cinci nevointe ale Elinilor celor vechi- precum zice Coresi.
cu unt de lemn, Cretinul se nevoiete ca unul ce se - precum zice dumnezeiescul
onisie in capitolul II allerarhiei bisericeti. Cretinului siQ.t lumea, trupul
i diavolul; iar darul i cununa este fericirea cea :tm"il de lar oSebirea dintre ce
se nevoiete i nevoitorii cei din afara este aceea cii el, chiar daca: moare cu trupul, tot
iOljte; precum zicea Tertulian, in capitolul IV al carpi despre mucenici, ca, daca Elinii defiH
mau viata lor pentru o slavil deart8, cu cit mai v1rtos se cuvine a defliima Cretinii viata
aceasta vremehrica, ca sa dobindeascii viata: cea - daca Epaminonda, condud1toml
D$tii Tebanilor, murea pentru biruise vr3jmaii- cu cit mai virtos se cuvine
a muri Cretinii bucurindu-se, nl.unai pentru ca sa biruiasdi pe lor: lumea, trnpul i
diavolul? - dadi Brutus, ighemonul Romanilor, a poruncit ca fiii sa-i fie omoriji pentru cil
ajutasera vrAjmailor lui - cum nu se cuvine a ... omori poftele trupului pentru ca
ajuta vrAjmailor siii. diavoli sil-l omoare? [ ... ] Hrisostom zice ca. binrl6,$te fiira.
de r3zboi. Iar Ieronim (m epistola ciitre Iulian) a zis ca. ,este cu neputinta sa se bucure
nii i ai.ci, i intru imp3rAtia cerurilor''. De aceea, ce se nevoiete trebuie a se infrina
127
Zice: Datori slnteti voi, fra(ii mei a alerga In stadionul vie(ii
acesteia sporind lntru faptele bune, ca sa ajunge(i Ia deplinatate; ajungerea
aceasta lnsa Ia depliniitate nu se face fiirii dragoste, pe care voi nu o ave(i.
vii socoti!i di slnteti desiivlqi(i, nu slnteti cu adevarat. - vrlnd sa arate
cain multe nu erau impliniti Corintenii, fiindca vie(uiau cu llico-
mia plntece!ui, cu betii curvie - Pavel zice eli eel ce se In lupta
duhovniceasca, neviizutii, se cuvine a se lnfrlna ,de Ia toate", nu de una a se
feri, iar de cealalta nu. zice: dar, fra!ilor, cit slnteti de lipsiti de
deplinatatea pe care socotiti ca o aveti lnvatati-va chipulln care ati putea sa
va lncununatiJ Dar care este chipul acesta? Este a va lnfrlna de Ia toate.
176
aceia, ca sii ia o cununii. striclicioasli; iar noi, nestriciicioasli.
Apostolul ii pe acei ce aud cuvlntul acesta, fiindca cei ce se ne-
voiesc !ntru nevoin(ele se lnfrlneazii-de Ia toate ca sa ia cununastricii-
cioasii de frunzii de telinii, sau de dafin sau de miislin salbatic; iar noi,
nii, nu ne infriniim de Ia patimi, avem sa luiim cununii cereascii nestricii-
cioasa. Si dintre aceia- dupii Teodorit- doar unul din cei multi ia cununa iar
- zice- se pot incununa top, dacii se vor nevoi. ' '
de la mai ales de la poftele trupului; ciici din poftele acestea se face neputincios
slab nu se poate lupta cu vriijma&ii; insii fiirii dmnnezeiasca milii dumnezeiescul ajutor
Cretinul nu poate sa biruiasdi in riizboiul eel gindit.
Zice ji Sfintul Grigorie Nyssis: ,Stadionul (adici!locul de luptii) este objteasca via(il a
al carer este riiutatea cu multe chipuri, Otindu-se impotrivii cu
vtclenele lupte" (capitolul II al tilcuirii suprascrierii Psalmilor). Iar Isidor zice aa: ,Nu este
aici rasplatirea ostenelilor, ci cele de aici sint nevointe, iar cele de dupii acestea slnt daruri .si
riisp18tiri ale nevointelor. De aceea, sa nu se tulbure vrernile i sa se caute odihna in vremea
nevointelor" (epistola 179 ditre voievod). iariii: ,Cine ar putea sa arate di Vreun Cretin a
ciiutat cununi in vrernea nevointelor? [ ... ] Deci sa nu vindem buna-vremuire a lucrurilor, ca
nu cumva acolo sane diim tara folos" (epistola 60 ciitre diaconul Eftonie). iariii: ,Din ne-
vointele. care te irnpartileti, minunatule, incredinteazA-te cA cele de aici ne sint stadion
neviizut, intru care nu ne luptfun cu flare simpte, ci gind;ite, care, daca vor birui vttejia noas-
tra, nu opresc primejdia numai pinii la trup, ci aduc moartea asupra sufletului insui" (Epistola
193 catre anagnostul Timotei).
Iar purtiitorul de Dunmezeu Ignatie scria ciltre Policarp at Smirnei: ,Mai de sirg aleargii,
pinii aici biruiete! caci aici este stadionul, iar acolo cununile!" (epistola a opta). (n. aut.)
17
b Iar dumnezeiescul Grigorie Nyssis ne invatii chipul cum sa-i blluim pe far
acesta este a ne cli totdeauua de relele fiicute .si a ne curilta de patimi. Aceasta se face pricina a
biruintei celei neincetate asupra vriijma:ului, ciici necurmatii este lupta noastra toatA viata im-
potriva stiipinitorului intunericului acestei lumi. ( ... ) Fiindcii o singuci_ anna a vern impotriva a
toatii lovirea ispitirii, pocainta; eel ce a aceasta intru sin'e-.si totdeauna este biruitor asu-
pra venicului sau vrAjma" (Tilcuirea suprascrierii Psalmilor, capitolul 13). (n. aut.)
128
26 Eu deci a/erg, nu ca cum nu
Ce vrea sli zidi aceasta: ,nu ca cum nu Zice Eu toate lucra-
rile le fac cu scop drept, cu iconomie pliicutii lui Dumnezeu: cind l-am taiat
lmprejur pe Timotei, cind mi-am ras capul m-am curatit, acestea nu au
fast zadarnice rara folos, cum faceti voi lucriirile voastre. Caci ce scop drept
pHicut lui Dumnezeu este a mlnca voi jertfele -idolilor, In vreme ce fra(ii
se smintesc pier din aceasta? Cu adeviirat, aceasta e o fapta fiirii rost
vatiimiitoare de suflet. De aceea, voi alergati cu rarii tel rarii fa-
los. Si Pavel zice acestea ca din partea sa, punlndu-se pildii pe sine, ca un
prea-bun lnva(ator a! faptei bune.
mii lupt, nu ca cum bate aerul,
Zice: Eu nu rna nevoiesc nu rna lupt ca cum bate viizduhul, precum
fac aceia intru nevoin(ele cind bat vazduhul cu mlinile spre iscusire.
Nu, fiindcii eu 11 vad ginditor pe acela ce-llovesc ranesc, adica pe diavolul
pe neviizutii draci. Iar voi nu-l raniti pe diavol, ci in folositi deplina-
tatea pe care socotiti eli o aveti.
27 ci chinuiesc trupul meu il supun robiei;
Cu aceste cuvinte, Pavel le aratii Corintenilor eli erau birui(i de liicomia
plntecelui de aceea mlncau jertfele idolilor, se lndreptateau zicind ca
mlinincli. pentru deplinatatea lor. Deci eu - zice Apostolul - toatii
osteneala o rabd, numai sa traiesc cu lntreaga-lntelepciune cu curatie. Ciici
- zice - imi chinuiesc trupul, adica 11 dosac!esc 11 stapinesc atit de aspru,
incit mai ca ii pricinuiesc rani din acelel). ce le fac sub oshi c.ei ce se bat cu
pumnii unul pe altul. Cu zicerea aceasta, Apostolul arata multa nevointa pe
care o fiicea impotriva firii, fiindcii mare este tirania firii trupul e mare vraj-
a! omului.
177
Dar, fiindcii a zis eli 11 a pomenit de
171
In bun3 vreme se cuvine aici jeli pe noi in.sine, cei ce citim, i a zice: Vai noua,
vai! Dadi marele Pavel, omul acela i mai presus de om, se impila pe sine-.si
cu atita asprime,--cit de aspru se cuvine sA impilam noi trupul nostru'l Noi,. cei imp:'itimiti, care
nu stntem vrednici nici de unnele lui Pavel a ne atinge!
Pentru aceasta, avea dreptate Teologul Grigorie a zice cii foarte anevoie poate ciileva sa
biruiascii materia cea prea-grea a trupului, ,lncit abia poate cineva a se birui pe sine.si ori cu
indelungatil filosofie povilluindu-se cite pu(in chipul sufletului de raul celui im-
preunft-insotit cu 1ntunericul; ori norocindu-se de milostivirea lui Dumnezeu; ori cu amindouii
acestea mai ales tacind cugetare de a privi la cele de sus i a stapini materia cea dizuta"
(trupul adicii, pe care 11 cu urite numiri in stihurile sale).
129
rani, a adaugat !n grab5. ca ,supune trupul robiei", ca sa !nveti tu, eel ce
cii nu se cuvine sii-ti sugrumi sii-ti omori trupul, ci numai sa-l
sa-l supui ca pe un rob. Ciici a supune trupul este de despot de stii-
p!n a! trupului, iar a-1 sugruma a-1 omori este de potrivnic de
a! trupului. (Iar unii lnteleg ca zicerea ,chinuiesc" !nsemneaza da
cineva trupul sau foamei setei, ceea ce nu este ciici de ar fi lnsemnat
asta, ar fi trebuit sa zicii: ,lmi supun trupul", adicii II sttimtorez, iar nu: ,!! chi-
nuiesc". Ia aminte !nsii cii Ia Teodorit se scrie ,str!mtorez":)
ca !tU cumva, propoviiduind altora, sa ma fac eu insumi netrebnic.
Cu aceste cuvinte, Apostolulli face pe sa fie mai cu luare aminte.
zice: Ciici- dacii mie nu-mi este !ndestul spre m!ntuire a fi propoviiduitor
!nviitiitor allumii, de nu rna voi ariita neprins neprihiinit !n toate - cum vii veti
mlntui voi doar cu credinta, voi, care s!nteti biruiti de at!tea at!tea patimi?
178
Acela1i Teolog a1a se jelete pentru cii s-a legal imprennii en trupul acesta mlr!OV, zicind:
,Trup en care nu itiu cum m-am lnjugat imprennii! Cum de slnt liica1 a! lui Dumnezeu 1i cu
lutul rnii friimint lmprennii? Trup care, !i siiniitos fund, lmi da riizboi; iar daca ii dau eu riizboi,
il doare. Trup pe care i1 iubesc cape un i U uriisc ca pe un de care fug
ca de o temnitii rna ca de un 1mpreun3.-mo!enitor. MA silesc a-1 birui 9i nu am pe
cineva impreuna-lucriitor sa-l folosesc spre cele bune. 11 cmt cape o rudenie, 9i nu am cum sa
scap de ridicarea lui asuprd-mi! Vriijrna iubit imi este $i prieten 0, ce insofire
1i ce instriiinarel II ocrotesc pe eel de care rna tern, 1i rnli tern de eel pe care'! prlmesc! Mai
inainte de a-mi da -r3zboi; mi1 lmpac cu el; i, mai inainte de a mii impAca, rna departez. Care
este inl,lepciunea cea pe!ltru mine? $ice este taina aceasta mare?" (n. aut)
17
Din aceste cuvinte ale Apostolului., inviitiDn di niciodatA nu trebuie a se bizui cineva,
ci totdeauna se 'cuvine a se teme, ca nu cumva sa cada din darul riirninerii intru bine i sa se
faca Mtrebnic, adica si Se osindeasci'i. Ca.ci - dacii Pavei se teme de aceasta, Pavel, eel ce s-a
suit pina la_al trdlea cer i a auzit graiuri negf&te cu cit mai mult i mai :tara masura seen-
vine a ne teme de aceasta noi, cei ce ne tava.Ifm.in patimi i care, precurn luna, ne schimb3m
i ne prefacem in fiecare clipi'i? Vezi i subinsemnarea zicerii: ,Cu frici'i i cu cutremur lucrap.
mintuireavoastrii!" (Filipeni 2:12). Zice 1i marele Macarie: ,$i chiar,!'ind vreun.s.uflet iada-
rul, ji atunci este nevoie de rnulta pricepere i desluire, pe care lnsu1i Domnulle da sufletu-
lui celui ce le cere de Ia El, ca sa slujeasca Lui en buoii-placere intru dubul pe care II ia, pen-
tru a nu se birui de mutate intru nimic i a nu grei din netiintR- i din netemere i,a nu se aba-
te din pricina Ienevirii. ( ... ) Cllci, pedeapsii, moarte 1i plingere va fi unui astfel de suflet. De-
spre aceasta zice i Sfintul Apostol: <<nu cumva, propovAduind altora, sa rna fac eu insumi ne-
trebnic>>. Vezi, Apostol a! lui Dumnezeu fiind, 1i ce fricii are?" (cuvintul XV, capitolul VI).
in alta parte, acelai Macarie zice ca. semnul este acesta: daca cineva e pia-
cut lui DultUlezeu, sa seascunda de oameni; i, avind toate vistieriile lmp3ratului, se cuvine a
le ascunde i totdeauna a zice: Nu sint ale mele, clici ell sint sarac. Altul mi le-a dat i le ia de
la mine cind voiete. lar daca vreunul zice: Sint bogat, ajunge, am citigat, nu mai am trebuin-
tA!- acela nu este Cretin, ci vas at r.ltAcirii i al diavolului'.' [ ... ] Caci, cei ce au infocarea i
iubirea ci'itre Dumnezeu nebiruitA, cu cit se sirguiesc a spori i a mai aduna, cu atit se socotesc
130
CAPITOLULX
I Si nu voiesc sii nu ti(i voi, fra(ilor, cii piirin(ii notri
au fost to(i sub nor, i to(i au trecut prin mare.
Zice: Evreilor au fast sub nor, ciici ,!ntins-a - zice Psalmistul -
nor spre acoperirea lor".(Psalm 104:38), au trecut prin mijlocul Marii
Aici, Apostolul numiira cite daruri hiiraziri s-au !nvrednicit a primi de Ia
Dumnezeu Evreii. aratii cii, dupii at!tea daruri, cei mai multi dintre nu
au pliicut lui Dumnezeu
179
zice acestea aici ca sa vedem cii - precum pe
aceia nu i-au folosit cu nimic darurile primite, fiindcii nu au avut cugetare
bunii fapte !mbuniitatite -tot nici nouii, nu ne vor folosi cre-
dinta Tainele de care ne-am !nvrednicit, dacii nu ne vom face
vrednici de darn! lui Dumnezeu.
2 Si to(i, prin Moisi, au fost boteza(i in nor i in mare.
Adicli: Evreii s-au !mpreuna cu Moisi, at!t de umbrirea norului -
care !i acoperea ziua, ca sa nu fie de soare - cit de trecerea miirii. Ciici,
viizlndu-1 aceia pe Moisi cii a intrat !n mare a trecut printr-lnsa, au lndriiznit
ei sa intre au striibiitut-o. chiar aceasta ni se !nt!mplii nouii,
lor, alegoric dici noi, viizfndu-L pe Hristos ca a murit S-a
sculat din morti, ne boteziim, adicii ne afundiim In apa botezului, prin botez,
urmiim mortii !nvierii lui Hristos: prin cele trei afundiiri, urmiim mortii Lui
de trei zile, iar prin cele trei din apii urmiirri lnvierii Lui de a treia zi. Deci
Evreii s-au botezat ,prin Moisi", ciici chip a! botezului a fast a fi Proorocul sub
nor a trece prin mare.
180
Iar lnteleptul Fotie zice ca acest ,s-au botezat prin
Moisi" e !n lac de: ,urm!nd lui Moisi" (Amfilohia, lntrebarea 42).
pe sine-i saraci, i lipsip. i nimic avind, zicind aa: Nu sint vrednic ca soarele sa str.lluceasdi
peste mine! Si aceasta e smereuia" (cuvintull5, capitolul37). (n aut.) .. "
179
Iar Coresi zice ca. Pavel a zis acestea aici ca sa ne arate ca. - precum Evren, dupa
inchipuitorul botez 1i dupii mani!, au fost lipsiti de piimintul fiigiiduin!ei din pricina piicatelor
lor -tot aa i Cretinii vor pierde cununa fericirii dadi, dupii botez, nu se vor nevot a urma
invawturilor Mintuitorului Hristos. (n. aut.)
110
Iar cum cii cele ce s-au saviq:it atunci Evreilor au fast inchipuire a botezului nostru,-o
cinta. cu dulce cintare Biserica lui Hristos impreunii cu Sfintitul Cosma, in canonul dwnneze-
ietilor arntari: ;,Marea dar era inchipuire a apei, i norul- a Duhului." Iar cum cii Moisi a fOst
inchipuire a DoltUlului, marturisete marele Vasilie; zicind: ;,Moisi nu a fost a Du.;.
hului, ci a lui Hristos, dici prin el s-a preinchipuit atuhci, intru slujirea Legii, tvfijlocitoml in-
tre Dumnezeu i oameni" (Despre Sflntul Duh, capitolull4).
131
3 Si to(i au mfncat aceelli mfncare duhovniceascii;
i biiuturii tluhOI'niceascii au biiut,
Precum atunci, dupii ce au !recut Marea Evreii au mincat mana,
acum noi, dupii ce ne boteziim, minciim mana cea cereascii, adicii
Trupul Stiipinului Domnului Hristos. - precum atunci, dupii trecerea Mii-
rii Evreii au biiut din apa izvoritii din piatra cea virtoasii- tot noi,
dupii botez, bern Singele Domnului eel de viatii fiiciitor.
Jar Pavel a zis cii mana
181
apa din piatrii erau fiindcii,
erau simtite, nu se fiiceau urmind legea firii, ci cu darul Duhului eel mai
presus de fire; apoi, ele hriineau, impreuna cu trupul, sufletul povatulau Ia
credinta tainelor Preacuratului Trup Singe al Domnului.
4 cii beau din dultolniceflscfl piatrii care urma. I fir piatrfl era Hristos.
Apostolul nu a avut nevoie sa dovedeasca faptul ca mana era duhovni-
ceasca ca se fiicea in chip mai presus de fire, fiindcii ea dovedea de
Zice TeolQb'lll Grigorie (de Ia care a luat Sfiutul Cosma cele zise mai sus) cA: ,Abo-
tezat Moisi in nor in mare. Jar aceasta- precum i se pare lui Pavel - a fast inchipuire:
marea, a apei; nonll, a Duhului; mana, a P'tinii Vietii; biiutura, a Bauturi" ( Cu-
vint Ia du,mnezeietile ariitdri). Teodorit a zis c:l marea preinchipuia colimvitra botezului,
norul inchipuia darul Simtului Dub, Moisi 11 inchipuia pe preotul ce boteazii, toiagul inchipuia
crucea, lsrailitenii ii inchipuiau pe ce:i botezap., Egiptenii (cei ce s-au afundat) ii inchipuiau pe
diav:olii ce se ineaca in apa botezului iar Faraon il inchipuia pe satana (Ia Coresi).
Iar -Fotie- se pentru ce se zice ca. Evreii ,s-au botezat in mare", fiindc<l au tre-
cut -o fi'ira ude picioarele. tot el dezleag<l nedumerirea zice c3, Israilitenii nu au
fast acoperiti.de apa m3rii, -_fiindcii se aflau pe fundul marii, intru care s-ar :fi afundat
toti dadi apa ar fi nlmas in :fireasca ei stare _, pentru aceasta se zice sa s-au botezat in mare''
(Amjilohi.a,intrebatea 273). Deci- fiindcii Evreii, treclnd prin Marea s-au slobozit de
amara robie a EgipteniJ-or care ii goneau - marea a fost lnchipuire a colimvitrei ... celelalte
- zice Fotie intr-un glasco Teodorit mai sus. (Vezi Ia dunmezeiescul Damaschin, in cartea
a IV-a despre credinjii.) (n. aut.)
l8J Cu aceasta a asemiinat Tmpul Siiu eel de viatii fi'i.ciitor, zicind: ,Piirintii
au mincat mana in pustie, precum este scris: Piine din cera dat lor sa mfullnce. Zis-a
lor Iisus: Amin. amin! - zic voua. Nu Moisi v-a dat piinea din cer, ci Tatal Meu vii d3 vouii
piinea Cereascii cea adevarata" (loan 6:31). A3dar, mana a fast inchipuire a tainicului Trup al
Donumlui, in multe feluri: 1) mana s-a dat Evreilor dupii trecerea M3rii. iar tmpul Dom-
nului_ se dii Cretinilor dupii botez; 2) intarindu-se cu mana, Evreii i-au biruit pe Amalie i pe
celelalte neamuri; intarindu-se co tmpul Domnului, biruiesc pe diavolul pati-
mile; 3) maua se fiicea fiirii sAmlnjA; Ia fel, trupul Donmtdui s-a uAscut tot fiirii siimlujii; 4)
multi'i. sau puti.na, mana tot atit hrdnea; lucm il face trupului Domnului,
ori parte mare de ar loa ori o sfiirimi\tura; 5) mana era dulce alba; ce este mai
dulce mai stri!lucit dec!t trupul Stiiplnului? (n. aut.)
132
ca e schimbata fiicuta cu prea-slavire. Cit despre bautura, fiindca numai chi-
pul izvoririi apei era schimbat mai presus de fire, a trebuit sa dovedeasca
faptul ca era mai presus de fire. $i zice ca nu firea pietrei izvora apa- caci, de
ar fi fast ar fi izvorit-o mai inainte de a o lovi Moisi cu toiagul - ci alta
,piatrii", gindita duhovniceascii, a izvorit apa, adica Hristos. Jar zicerea
,care urma" arata ca Hristos-Dumnezeu, Cel inchipuit prin ,piatra", era in tot
locul de fata cu Evreii, nevazut, toate minunile.
182
5 Dar Dumnezeu nu a bine-voit fntru cei mul(i
tiici s-au llternut in pustie.
Zice: Macar ca Dumnezeu le-a aratat Evreilor atitea minuni semne de iu-
bire i-a !nvrednicit de atitea mari buniitati daruri, cei mai multi
nu au bine-mul[umit pentru acestea,
183
de aceea Dumnezeu ,nu a bine-voit"
intru ei. A zis !nsii: ,intru cei multi", fiindca nu toti au fost lepadati de Dumne-
zeu, ci cei mai multi; a mai zis-o inca pentru ca sa arate ca numiirullor mare
nu le-a folosit Evreilor, fiindca nu au aratat dragoste mulfumire catre Facato-
rullor de bine. zicind ca cei mai multi Evrei ,s-au in pustie", arata
pieirea pierderea ce au suferit-o toti, afara de Iisus a! lui Navi de Haleb; de
asemenea, arata bataile cu care au fost osinditi de Dumnezeu.
6 Si flcestea s-au fiicut incllipuiri pentru noi,
spre " nu fi poftitori de cele rele, precum flU poftit aceifl;
182
De accea, nu gr3iesc drept cei ce zic c3 Evreii au pus piatnl aceea in car i o tragcau
cu in di.h'itoria lor, bfnd apace curgea d.intr-insa. Fiinddi: l) dacd au avut cu pia-
tra cea curgatoare de ap3, cum dar au mai insetat dopa aceea de atltea ori, ei i dobitoacele
lor? C3cj au insetat la apa gffiirii-impotriv3, cind Moisi a lovit piatra de doua ori i le-a seas
apa, precum se vede in capitolul 20 al Numerilor, uude fiii lui Israil ziceau ciitre. ldnmei:
,.Vom merge pe drumul eel mare i de vom bea din apa ta, noi sau dobitoacele noastre, iti
vom pl3ti'' (stilt 19). in capitolul 5, carte, iar3i vedem ca norodul gr3ia impotriva
lui Dumnezeu, zicind ca nu este piine i.apa. Au insetat Evreii i cind au mers Ia pufldtmde a
zis Dumnezeu lui Moisi: ,Aduna norodul, i le voi da lor api'i sa bea" (Ia fel, capitolul 16).
daca ar :fi avut cu dinii piatra cea izvoritoare de apa, cum ar rnai fi insetat de atitea
ori? 2) Apostolul no zice aici ca piatra cea simfilil urma Evreilor, ci aceea duhovniceascil i
ginditil, adica Hristos, Cel ce eraJnchipuit de piatr3 - precum tilcuiesc Teofilact, Hrisostom,
Icumenie Teodorit. (11. aut.)
183
De aici, tilcuind zicerea aceasta: ,nu intm cei mai multi a binevoit Dumnezeu", Teolo-
gul Grigorie a zis: ,Tu numeri zecile de mii, iar Dumnezeu pe cei ce se mintuiesc. Tu soco-
cell nenumarata, iar Dumnezeu vasele alegerii" (in cuvintul ditre cei 150 de epis-
copi). Vezi subinsenmarea zicerii: ,caruia nu era lumea vrednicii" (Evrei 11:38). (n. aut.)
133
Zice: Precum facerile de bine ciitre Evrei au fost fnchipuiri ale darurilor
fiicute de Dumnezeu nouii, tot baH\ile pedepsele primite de
Evrei au fost lnchipuiri pilde pentru noi, ca sa nu suferim batai.
Apostolul arata ca, daca ne vom face ,poftitori de cele rele", noi, nu
vom fi oslnditi precum Evreii, ci mai mult declt ei .. Caci, cu cit slnt mai presus
lucrurile adevarul declt lnchipuirile cu atlt mai presus mai mari .au sa
fie pedepsele noastre, ale - cu cit mai multe daruri am luat
noi, decft Evreii - cu atlt mai multe munci pedepse vom primi,
daca nu vom pazi cele daruite noua.
Ziclnd lnsa ,sa nu fim poftitori de cele rele", Apostolul a vorbit de
despre toate rautatile, fiindca toate se nasc din poftii; apoi, mai jos, numara
riiutiitile dupii fel. Dar ce au poftit Evreii? Usturoi, ceapii, ciirnuri, castraveti
dumnezei osebiti,
184
precum lnsemneaza Apostolul slujirea !a idoli
politeismullor, In cuvintele urmatoare:
184
Caci zice Dumnezeiasca ScripturCJ: ,Strfiinii dintre ei incepurii arate poftele, i
,sedeau cu ei i fiii lui Israil i plingeau, zicind: Cine neva hrani cu came? C3.ci ne aducem
aminte de petele pe care-! mlncam ln Egipt .ln dar, de castraveji 1i de pepeni, de ceapi\, de
praz i de usturoi; acum insa sufletul nostru tlnjete; nimic nu mai este inaintea ochilor notri
declt numai manii'' (Numerii II :4-6). Despre aceasta zicea i David: ,i a poftit poftii ln pus-
tie" (Psalm 1 05). Au poftit Inca i dunmezei, precum mlirturisete aceeai scriptura: ,Scoa-
Ui.wte, a zis norodul cAtre Aaron, i fa-ne dumnezei care sA mearga inaintea noastrA!" (leirea
32: 11). Si, pentm aceasta poftii a lor (!i mai ales pentm ac"''a a ciimurilor), mare bataie a
unnat, ,si moarte i ocara netearsa venica. Fiindcil aceasta POrta rea a lor le-a dat un nume
necinstit, a se mutU adica pina Ia ,norod poftitor", i inse,si monnintele lor
ta acest nume priMnit i urit, cilci numit ,monnintele poftei", pe stllpi fiind scrisii nein-
frlnarea celor lngropa(i lntr-lnsele: .. ciimurile erau Inca ln din(ii lor i nu ispriivisera mea de
mtncat. cind se aprinse minia Donmului asupra poporului. i a lovit DOinnul poporul cu b3.taie
foarte mare. Si pus numele locului aceluia adicii morrnintele poftei>>,
ciici acolo au mgropat pe poporul eel aprins de poftii" (Numerii II :33-34). Tllcuind aceasta,
dumnezeiescul Chiril a1 Alexandriei zice ca. ,monnintele norodului sint prea-insemnate, c:lci
acolo a ingropat Dumnezeu norodul eel poftitor, dupii zicerea: Vor fi spre privirea a tot tru-
puh> (Ia Jsaia 66:24). nwnit (<norod poftitor dupii ceea ce zis despre cei a carer
faima este lntm ru1inea loD> (Filipeni 3:19). Caci de Ia plica! e nuurirea 1i nesfir1itii s-a scris
deasupra ocara pentru nevitejiile celor ce au murit cu jelanie. De aceea, sa ne inv:ltam i noi,
fratilor, sa ne indestulihn cu minciirile i cu biiuturile pe care le avem, i sa multumim lui
DuiiUlezeu, i sa nu poftim bucate indulcitoare, nici sane milmim cil nu le avem, cirtind asu-
pra lui Dumnezeu, ca sa nu piitimim aceleai rele ca norodul eel poftitor. Sa ascultfun ce ne
poruncete lnteleptul Sirah, ziclnd: Dupii poftele tale nu merge i de Ia poftele tale te
intoarce. De vei da sufletului tau pliicerea poftei, te va face pe tine bucurie vriijmailor tiii. Nu
te veseli cu multa desfiitare, nici te lega cu ingreunarea eh> Ciici- dacil vom mul-
tumi lui Dunmezeu pentru bucatele ce le aVem, chiar proaste i siirace de ar fi - multumirea
noastrii ni le indulcete i le face gustoase, pentru ci\ Donmul, bucurindu-Se de socotinta
noastril multuuritoare, stii de fata neviizut 1i blagosloveite masa noastra." (n. aut.)
134
r
I
I
7 nici sii nefacem slujitori Ia ido/i ca unii dintre dillii,
precum este scris: ,A ezut norodul ca sii miinince i sa bea,
is-a sculat sajottce" (Ieirea 32:6);
Cu aceste cuvinte, Apostolul fi atinge pe Corintenii care
mlncau fn idolilor. arata eli, precum Evreii au cazut fntru slujirea
idolilor din pricina liicomiei pfntecelui, tot - zice - vii primejduiti sa cii-
deti voi; fiindca mlncati jertfele idolilor In lor. Caci Evreii, dupa ce
au mfncat au baut, s-au sculat jucau In cinstea idolului vitelului. (De ace-
ea a zis marele Vasilie ca pedeapsa lor era slujirea idolilor, In cuvlntul asupra
betivilor.) Acestora- zice Apostolul- va primejduiti ale urma voi, Corin-
tenii. cum este paruta voastra de vreme ce va aruncii fntru sluji-
rea idolilor?
185
8 nici sii cunim, precum au curvit unii dintr-inii,
i au ciizut intru o zi douiizeci i trei de mii;
Aici, Pavel de curvie ca-sa aduca pedeapsa curviei In glndul celui
ce curvea In Corint cu mama sa vitregii, fiiclnd cuvlntul mai puternic aduca-
tor de roadii prin staruirea fnfruntiirilor. (Jar piicatul curviei se din laco-
mia plntecelui, precum am zis mai sus.)
Dar clnd au cazut acei douazeci trei de mii? Atunci clnd, dupa sfatul
vrajitorului Valaam, muierile Madianitilor s-au aratat lnaintea prin
curvie, i-au tras pe Evreii mai tineri a jertfi lui Beelfegor.
186
din
aceasta pricina s-au ucis douazeci trei de mii de Evrei. (Vezi istoria Ia capi-
tolul 25 al Numerilor.)
9 nici sa ispitim pe Hristos, precum unii au ispitit,
se pierdeau de cafre
Evreii - zice - L-au ispitit pe Dumnezeu atunci, pentru aceasta au fost
omorfti de catre
187
De aceea, noi sa nu-L ispitim pe Hristos acum, ca sa
185
Iar Sfintul Chiril al Alexandriei tilcuiete ,jocul" zis mai sus: ,lar ((jocul>} este
CUIVia, acoperitii de Dumnezeia.sca Scripturii cu numire cinsti.tA'' (Cuvfntul intfi Ia lns3.
nu e de necrezut sa fi urmat amindouii, adidi- dupii ce au mincat, i au bii.ut s-au imbMat -
Israilitenii s-au lnchinat vitelului, slujindu-1, i au cutvit cu neruinare. (n. aut.)
186
Ia aminte cii numele acesta e alciituit din ,.Veel", care este Cronos, intiiul dumnezeu al
Elinilor, pe care il cinsteau Madianip_i; i ,Fegor", care e locul tmde era cinstit idolul acestui
Vee!. (n. aut.)
187
Despre aceasta zice Sflnta Scripturii: ,De la muntele Hor au apucat pe calea Marii
ii, ca sa acoleasdi piimintul lui Edom, dar pe drum imputffiat cu sufletul norodul i a
135
nu fim pedepsi(i. Cu aceste cuvinte, Apostolul arata ca cei din Corint II ispi-
teau pe Hristos cerlnd de Ia El semne minuni.
188
10 nici sii cfrtim, precum au cfrtit unii dintr-fnii,
# au .fost pierdup de pierziitorul.
Cu aceste cuvinte, Apostolul da de lnteles ca cei din Corint nu sufereau
ispitele necazurile, ci clrteau, ziclnd: ,Cind vor veni cele bune
plna clnd ne vor fi noua necazuri rele patimiri?" Iar Teodorit zice eli cei din
Corint clrteau lmpotriva acelora care aveau daruri mai mari declt ei.
Iar Pavel aici ,pierzator" o oarecare Putere schingiuitoare de care
erau pedepsi}i lsrailitenii clnd clrteau asupra lui Dumnezeu. "
9
11 Si toate acestea ce li .<e fntfmplau acelora s-au scris ca fnchipuiri
spre s.fiituirea noastrii, la care a ajuns sfir#tul veacurilor.
inceput sii cirteasca. $i grd.ia poporul impotriva lui Dmm1ezeu impotriva lui Moisi, zicind:
Ne-ai seas din piimintul Egiptului ca sa ne omori in pustiu? Ciici aici nu este nici piine, nici
apa sufletul nostru s-a scirbit de aceasta hrana Atunci a trimis Donmul asuPra po-
ponilui erpi care poporul, i 3 murit mult-ime de popor din fiii lui Israil"
(Numerii 21:4-6). (n. aut.)
188
Teodorit zice di cei din Corint It ispiteau pe Dumnezeu pentru d'i cei ce grliiau in
limbi faceau aceasta spre mindrie, iar nu spre trebuinta i folosul fratilor. (n. aut.)
n
19
De multe ori vedem di fiii lui Isrnil cirteau: au c1rtit Ia Merra, pentru apa amara
rea alta data, au cirtit neavind apa 17:3; Numerii 20); au cirtit cind s-an intors
iscoadele din prunlntul fligilduinjei (Numerii 14:2), au cirtit cind s-au rlizvratit Core !i Datan
impotriva lui Moisi Aaron (Numern 16) i alte ori. au zis Moisi i Aaron ditre adunarea
fiilor lui lsrail: dirnineata veti vedea slava Domnului, ca El a auzit cirtirea voastra impo-
triva lui iar noi ce sintem de cirtiti impotriva noastrA?" (leirea 16:7). Si iariii:
,Norodul insii incepu sa cirteascii in auzul Dornnului, iar Domnul, auzind, se aprinse minia
Lui, izbucni lntre ei foe de Ia Domnul lncepu a mistui marginile taberei" (Numerii 11:1). Si
iarHi: ,Pinfi cind aceastii obte rea va cirti impotriva Mea? Cirtirea cu care fiii lui Ismil
cirtesc lmpotriva Mea, o and. Deci, Viu sint Eu, zice Domnul! Dupa cum ati zis in
auzul Meu, aa voi face cu voi: In pustia aceasta vor cadea oasele voastre" (Numeri i
14:27-29). Si ian'ii: ,$i au cirtit fiii lui Israil a dona zi impotriva lui Moisi i a lui Aaron,
zicind: Voi ati ucis norodullui Dunmezeu!" (Numerii 16:41).
De aceea zice Solomon: ,P3ziti-va de cirtirea nefolositoare i crutati li.J.nba de grAirea-im-
potrivil" {jnfelepciunea lui Solomon I: II). $i Sirnh zice: ,Bilrbatul!tiutor nu va clrti" (10:23).
lar marele Vasilie zice (in hotiirirea 29 pe larg) ca lucml miinilor fratelui ce cirtete in chino-
nu trebuie sii se amestece cu rucodeliile fmtilor ce lucreaza cu inima smerWi i fiird cirtire,
ct sa se osebeasca de acestea ca o jertfi'i mincinoasa, prihanitii i neprimitii de Donuml. Si zice
ca pretul acelei rucodelii sii nu se cheltuiasca pentru cei evlavioi. Zic'e i Sfintul Isaac:
,Dumnezeu rabdfi. toate neputinfele oamenilor, dar pe omul ce clrtete nu-l mbdii" (cuvintul
73, foaia 419). (n. aut)
136
Cu aceste cuvinte, Apostolul li lnspaimlnta pe ziclnd ca cele pa-
timite de Evrei s-au scris spre sratuirea lnvatatura noastra, inclt trebuie sa
ne !a pedepse batai mai mari dedt cele suferite de aceia, fiindca
am dobindit daruri mai mari. Ne lnspaimlnta Inca ziclnd ca am ajuns Ia
lumii cii nu vom primi pedepse vremelnice, ci nemuritoare
nice, care vor urma dupa sfiqitullumii. Caci acum - zice - Judecata este lln-
gii fiindca se veacurile lumii. Tot zicea Iacov, fratele lui
Dumnezeu: ,lata, Judeciitorul sta lnaintea (5:9).
190
12 De aceea, eel ciiruia i se pare cii stii sii ia seama sii nu cadii!
Aici, Pavel li aratii prin ghiciturii pe care se mlndreau lntru
lor se socoteau $i zice: tie, !i se pare
eli. stai, teme-te ca nu cumva sa cazi! Fiindca acest lucru, a socoti ca
stai, nu este stare adevarata. $i, chiar daca stai, sa ca lesne te vei povirni
vei cadea, daca te ca stai ca qti
191
13 Nu v-a cuprins ispitii,.fiirii numai omeneascii.Dar crellincios este
Dumnezeu, Care nu vii va /lisa sii fip ispitip mai mult decft pute(i;
ci, fmpreunii cu ispita, 1'0 face i sii o pute(i su.ferL
190
in(eleptul Fotie (in Artifilohia, intrebarea a 7-a)- alaturind zicerile acestea: .,Ia care a
ajuns veacurilor'' i: ,ca sa se arate in veacwile viitoare coviritoarea bogilpe a darurilor
Lui" (Efeseni 2:7) - zice: ,Noi acum s1ntem Ia sfiritul veacuriloD>, iar prin veacurile viitoa-
re trebuie sale ffi1:elegem pe cele care au sa se intinda hnpre1mii cu doblndirea venicelor buna-
t;lti. in veacurile acestea in care am ajuns noi, implinit taina de rnai inainte de veacuri>>,
dunmezeiasca inomen:ire, unirea i pogorirea lui Dllllmezeu in veacurile viitoare,
se va implini suirea oameniloi ciitre Dumnezeu unirea cea In veacurile acestea, ni
se cere lucrarea ponmcilor lui Dumnezeu i iscusirea fntru faptele cele bune; in cele viitoare,
vom lua r3sp1Atirea lucrarilor noastre i ne vom invrednici de cununi, cind bogfi.tia bunatatii a
milostivirii Sti1pinului are sa se reverse peste noi in chip negrliit i nepriceput. In veacurile
acestea, ne petrecem viata cu tmp stridicios i sintem blntuiti r3zboif.i de iar atunci, in
viitoarele veacuri, vom petrece co nestricaciune i nu vom afla nicidecum a fi pfi.cat, i nici a
tea sA fie." Vezi ji tilcuirea zicerii ,.iar acum o data, Ia Sfi11iitul veacurilor" (Evrei 9:26). (n. aut.)
191
Despre aceasta zice foarte frumos marele Macarie: ,Acesta este semnul cretinismu-
lui: oricite dreptati ar face, Cretinul sa se socoteasca pe sine ca i cum nu ar fi Iacut nimic.
postind, sa zica: Nu am postit! sa zica: Nu m-am rugdt! Departe sint de ue-
vointii i de osteneli! M3car drept de ar fi inaintea lui Dunmezeu, este dater a zice: Eu nu
sint drept i nu fac nimic, ci in toate zilele incepl>>'' (Cuvfntu/26, capitolulll). caci, avind o
astfel de snlerita Cretinul poate si1 stea, cu darullui Dumnezeu, intru faptele bone,
necazind intm mutate, precum poruncete aici dumnezeiescul Apostol.
Zicea inca i Sfinta Siuglitichia: ,Cel ce a ciizut are o grija, a se scuta. lar <<eel ce sUh> sa
nu-l defaime pe eel ce a cazut, ci sfi ia seama Ia sine, ca tm cumva, dizind, sa se pogoare in-
tru mai jos fund !i sii se strice desavlr!it." (n. aut.)
137
Apostolul i-a lnspiiimlntat ziclndu-le di ,eel diruia i se pare ca sta sa ia
aminte ca nu cumva sa cad a"; iar mai lnainte Corintenii suferisera multe ispi-
te. De aceea- ca sa nu zica ei: Ce ne sperii- o, fericite Pavele? Noi multe is-
pile am suferit, nu am cazut! - Pavelle zice aici Fratilor, nu ati avut is-
pita mare, ci ,omeneascii", adicii mica masuratii dupii firea neputinta
voastrii. Caci pretutindeni Pavel ,omenesc" lucrul mic, precum clnd
zice: ,omenesc lucru zic, pentru slabiciunea trupului vostru" (Romani 6: 19).
Apoi, el li mlnglie, lncredintlndu-i sa nadajduiasca In Dumnezeu,
este ,credincios", adicii adevarat, nu va minti ln cuvintele Sale, caci El
a fiigiiduit a zis: ,Veniti toti cei osteniti lmpoviiraji, Eu vii voi
?dihni!" (Matei 11 :28); ,Atunci vei striga, Domnul te va asculta!
Inca graind tu- zice- iatii, slnt de fata!" (Isaia 58:9); i iarai: ,Pentru ca ai
pazit cuvlntul rabdarii Mele, i Eu te voi pazi pe tine de ceasul ispitei" (Apo-
calipsa 3: I 0). Deci - zice - Dumnezeu ,nu vii va lasa sa fiti ispititi mai mult
declt puteti", va face ca ispita ce vine asupra-va sa fie potrivita masurata
cu puterea voastra. Adica, daca puterea voastra este mare, lasa a veni i ispita
mare; iar dacii puterea voastrii este putifla mica, putinii i mica lngiiduie sa
vina ispita. Ori - mai bine a zice - orice ispita este mai mare declt puterea
voastra daca nu va ajuta Dumnezeu, aduclnd lmpreuna cu ispita i izbiivirea
grabnica apropiata. De aceea a zis ca Dumnezeu va aduce izbiivire de is-
pita, aratlnd-o de suferit.
192
14 De aceea, frafii mel
93
, fugi{i de slujirea la idoli!
Fiindca i-a mustrat i i-a lnfruntat destul pe Cretinii din Corint, Apostolul
li lndulcete acum, numindu-i ,frati" ai sai. mai mult nu-i oprete de a
192
cu adeviirat sint pildele pe care le aduce marele Macarie impreuna cu
meon Metafrastul ca sa arate ca. Dunmezeu nu lasA pe nimeni sa patimeasca ispit8 mai presus
de puterea sa; zicind ,Niciodatl Dumnezeu nu lasa ca sufletul ce nfidajduiete intr-fnsul
sa fiedobqrit de ispite, ciici credincios este Dumnezeu- zice Apostolul- i nu va vaJ3.sa a fi
ispitifi mai inult decit putef.i>>. ( ... ) Nici vicleanul nu sufletul cit ii e voia, ci cit i se
lasa dadi oamenilor nu lee necunoscut 'cit3 greutate poate ridica asi-
nul, i ci'ta miigarul i clta marta poate lndirca camilei, atl"ta greutate pune asupra
lor; daca olarului ii este tint clta vreme trebuie a da vasele sale focului pentru ca, nici mai
raminind, sa se strice, nici iar3i, mai lnainte de. ardere sa fie -netrebnice;
dec1, daca omul are atita lntelegere, nu cu mult mai mult cu nem3rginire mai mult tie
ceperea lui Dumnezeu clta ispita trebuie a se Iasa .asuPra fiecami suflet, ca sa se facii ales i
iscusit pentru Imparap.a cerurilor?" (Despreslobozenia min,tii, capitolul 13). Jar pentliJ. ce is-
pita se numete ,ispita", vezi Ia sublnsemnarea zicerii: ,Prin credinpi, Avraam, clnd a .fast is-
pili!, a adus (jertfii) pe Isaac" (Evrei 11: 17). (n. aut.)
193
fntru. alte izvoade se zice: ,iubitii mei", in lac de: ,fraP,i mei" (n. aut.)
138
mlnca jertfe idoleti din pricina vatamarii fratilor, ci cu deosebire oslndete
fapta, numind-o ,slujire Ia idoli" cerlndu-le a se indeparta de aceasta In gra-
ba, caci zice: ,Fugifi de slujirea Ia idoli!"
15 Ca unor in{elep{i vd scriu,judecafi voi ceea ce zicl
Fiindca a zis ca mare vinovape au Corintenii, numind ,slujire Ia idoli"
ceea ce fiiceau ei, Pavel alina aici asprimea cuvintului i li pune judeciitori
chiar pe cei lnvinovatiti i mustrati. aceasta o face cineva care niidajduiete
cii cuvintele sale sint adevarate, i zice: Eu nu am trebuinta de alt judecator ca
sa judece ceea ce vii zic, ci judecati voi inii, ca nite lntelepti!
16 Paharul blagosloveniei, pe care il blagoslovim, nu este oare
impdrtdirea cu singele lui Hristos?
Apostolul numete ,pahar al blagosloveniei" paharul Euha-
ristii [multumiri]. Caci, tifllndu-1 pe acesta in mlinile lor, preotii binecuvlntea-
za multumesc lui Iisus Hristos ca varsat slngele pentru noi ne-a ln-
vrednicit de atitea negraite bunatap.
Nu a zis insa ca paharul este ,impreunare" cu slngele lui Hristos, ci ,lm-
partaire", ca sa arate ceva mai presus, adica desavlrita unire pe care o are
paharul cu slngele lui Hristos. lntelegerea cuvlntului este astfel: Ceea ce se
atla In potir - zice - este lnsui slngele ce a curs din coasta Mlntuitorului
Hristos i, blndu-1 pe acesta, noi ne lmpiirtaim, adica ne unim, cu Hristos.
- zice - oare nu vii ruinati voi, Corintenii, ca, dupa ce v-ati impartait
din paharul acesta care v-a izbavit de idoli, sa alergati i sa beti paharul idoli-
lor, adica ceea ce se aduce spre jertfii idolilor?
194
194
Vrednice de laudA slnt i cuvintele sCrise de dunmezeiescul Hrisostom In t:i:lcuirea zi-
cerii acesteia: ,Paharullmpartairii, pe care n blagoslovim, nu este oare lmpartairea singe-
lui lui Hristos?>> Ce zici, fericite Pavele? Vrind sa-i ru!inezi pe asculti!tori !i pomeirind de fn-
fricoia!ele Taine, numeiti <<pahar de blagoslovenie>> paharul acela lnspaimlnti!tor !i foarte
infricoat. Aa- zice- ca.ci, cind zic <<blagoslovenie, dezv3lui toata vistieria blagosloveniei
lui Dunmezeu i aduc aminte de acele marl daruri. Fiindct i noi, zicind asupra potirnlui
negraitele blagoslovenii ale lui Dumnezeu !i aduc!ndu-ne aminte de cite am a1a ne
apropiem de Dinsul i ne 1mpart3.im multumindu-1 ca a izbavit neamul o:menesc din r3t3.cire"
(cuvintul 24 la pricina aceasta) .. Deci, din cuvintele acestea ale dumnezeiescului Hrisostom,
tragem fncheierea ca fmpartitiri se siivfrete cu sfintenie nu prin
cuvintele Staplnului, ci prin chemarea i blagoslovenia preotului. Pentru aceasta i Hermon.
episcopul al treilea al cetil\ii Saxone Alverstat, tllcuind capitolul acesta a! celei dintli epistole
catre ,Corinteni, zice: ,Se pahar al blagosloveniei pentru ca se blagoslove,ste de
139
Piinea pe cure o.frfngem nu este oare trupului lui Hristos?
Ceea ce nu a patimit pe cruce, unde nu s-a frlnt nici un os din oasele Lui
(caci zice: ,os dintr-Insul nu se va zdrobi", leirea. 12:46 i Joan 19:36), ace-
ea o patimete Hristos acum, In p!inea sfintita a Euharistiei, sfiir!m!ndu-Se
pentru noi, cei care o frlngem.
195
Si a zis ca p!inea Euharistiei ,este lmpartiii-
rea trupului lui Hristos", ca adica, precum trupu) acela este unit cu Hristos, tot
aa i noi, prin plinea aceasta care s-a preracut In trupul lui Hristos, ne unim
cu Hristos.
17 Ciici o pfine este, i cei mul(i un trup sfntem;
Fiindca a zis mai sus ca plinea aceasta este ,lmpartiiirea trupului lui
Hristos", iar eel ce lmpartaete este osebit de eel ce se lmpartaete de Ia din-
sui, Apostolul arata aici lucrul eel mai mare i zice ca noi, eel ce ndmparta-
im, slntem lnsui trupullui Hristos cu care ne Caci ce este plinea
Euharistiei? Este trup a! lui Hristos. ce se fac cei ce se din pii-
nea aceasta? Se fac ,trup a! lui Hristos", nu multe trupuri, ci un trup! Pentru
ca, precum o p!ine se face din multe graunte de griu, noi, eel ce ne !m-
din plinea aceasta, multi fiind, nefacem un trup a! lui Hristos.
ciici top dintru o pfine ne impiirtiiim.
fiindca toti ne dintru una pline, una
slntem. Atunci, pentru ce nu pazim unirea dragostei, pentru ce nu ne facem
top una i dupa dragoste? Fiindca Dumnezeu- zice- pentru aceasta ne-a dat
trupul Sau, ca sane uheasca i cti i unul cu altul. Caci, de vreme ce
firea cea de mai lnainte a trupului n6stru omenesc s-a stricat s-a lipsit de
viata prin pacat, Hristos ne-a dat trupul Sau eel fiira de pacat, i de viatii
flicator i eel asemenea cu noi dupa fire, pentru ca noi, lmpartiiindu-ne de el,
faclndu-ne una cu d!nsul, sa ne vindecam i sa vietuim fiira pacat.
18 Privifi-1 pe Lruil dupii trup! Oure cei ce miinincii jer(fele .
nu sint piirtili ui}ert.felnicului?
preoti in altar." Vezi-l pe Arghetib, in cuvintul despre sfintenia Tainelor, partea a doua.
Vezi subinsemnarea zicerii ,luind piinea multumind" (1 Corinteni 11 :24). (n. aut.) -
195
Ia aminte ca., in vreme ce fiinta piinii se preface intmuestridatul trup al Domnului,
atunci cind piinea se sfiirima i se imparte, n\1 se rupe, nici nu se s.tarima san se imparte nestri-
catul trup al Domnului, ci plirf.ile piinii celei viizute, ciici zice: .,eel ce se imparte, nu se des-
parte", care totdeauna se maninca niciodata nu se pe eel ce se im-
piirtajesc de el. (n. aut.)
140
Zice: Cretinilor, !nvatati-va din pildele mai groase cii ceea ce face(i voi
mlnclnd jertfele idolilor este lmpartaire de idoli! Priviti - zice - Ia norodul lui
Israil eel trupesc, care viaza voi, care s!ntetl dupa duh, lsrail duhovni-
cesc!
196
Socotete lnsa ca Apostolul nu a zis despre Evrei ca se cu
Dumnezeu, ci di erau ,partai ai jertfelnicului"; fiindca jertfa aceea veche ce se
afierosea lui Dumnezeu nu se punea asupra jertfelnicului, ci se ardea. Dar de-
spre trupullui Hristos [Sfinta Implirtiianie] nu a zis cia zis di este ,lmpar-
tiiire a trupului lui Hristos"; deci noi, care ne nu ne facem
ai jertfelnicului, ci ai lui Hristos. - temlndu-se ca nu cumva cei ce aud
sa creada di idolii pot sa-i vatame pe acela care nu le jertfete, precum fiicea
Dumnezeu In Legea cea Veche Apostolul zice mai departe aa:
19 Deci, ce zic? Cii idolul este cevu? Suu ciijerifa hloleascii este ceva?
Nu vii opresc- zice- a mlnca jertfele idoleti pentru ell idolii ar fi ceva
ar avea putere sa vii vatame sau sa vii foloseasca. Nu, ci vii opresc sa le mln-
cati fiindca aceste jertfe nu se aduc Stiiplnului vostru Dumnezeu. Iar cui se
aduc? 0 zice mai departe:
20 Ci (zic) cii cele ce jerifesc neamurile, diavolilor le Jer(fesc,
iar nu lui Dumnezeu.
Zice: De vreme ce dobitoacele pe care le jertfesc neamurile slnt jertfite
diavolilor iar nu lui Dumnezeu" nu alergati voi Ia vrajmaii lui Dum-
ai Stap!nului vostru, adica' Ia diavolil Caci precum tu, Cretine, ai pa-
catui dacii, sa zicem, ai lasa masa cea lmparateasca i ai alerga Ia masa celor
oslnditi i vrajmai ai lmparatilor, nu pentru ca masa aceea ar vatama sau ar
folosi, ci pentru ca ar fi ocara i defiiimare a mesei lmparateti - tot aa paca-
i daca vei lasa dumnezeiasca masa a Tainelor i vei merge Ia masa
diavolilor, !mpartiiindu-te de jertfele lor!
Si nu voiesc eft voi Sft vii .fuce(i piirtlli ui diavoli/or.
Zice: De vreme ce e vadit ca cei ce manlnca de Ia duhovniceasca masa a
Tainelor se !mpartaesc cu Hristos, atunci i cei ce manlnca de Ia masa diavo-
lilor se !mpartiiesc cu diavolii!
197
196
Dupa Teodorit, .,Israil dupa trup" e numit eel ce a ramas in necredinta. iar cei ce au
crezut se numesc ,,Israil duhovnicesc". (n. aut.)
197
Vezi i tilcuirea stihului 6 al capitolului IV al epistolei ditre Timotei, fiinddi se potri-
vejte Ia aceasta. (n. aut.)
141
21 Nu putefi bea [#] paharul Domnului, paharul diavolilor;
Fiindca ace! ,nu vreau ca sa vii faceti al diavolilor" a fast zis ca un
sfat, ca sa nu fie deraimata sratuirea sa, Apostolulle zice acum cuv1ntul ac.esta
hotar1tor, adica: nu puteti sa beti paharul Domnului, paharul
dracilor totdeodata!
nu putefi a va impartai de masa Domnului #de mas a diavolilor!
Din singure numirile acestea cu totul prea-1mpotrivnice prea-osebite,
adidi a Domnului a diavolilor, Apostolul arata cum Corintenii
toji trebuie a se departa dejertfele idolilor.
198
22 Oare il vom intarita pe Domnul? Oare sintem mai tari decit El?
Apostolul a zis acest cuvint ca sa-i pe Corinteni. Si zice: Oare II
ispitim II intar1tam pe Dumnezeu ca sa vedem dacli ne poate pedepsi, de
aceea mergem Ia vrlij lui diavoli minclim j ertfele lor? Apoi, aduce cu-
vintul Ia necuviinta zice: ,Nu cumva sintem mai puternici decit Dumne-
zeu?" Cu cuvintele acestea le aduce aminte, cu chip foarte mustrator, de graiul
zis de Dumnezeu, prin Moisi, despre Iudeii cei ,lntliritatu-M-au pe
Mine cu eel ce nu e Dumnezeu, miniatu-M-au pe Mine intru idolii lor!"
(Deuteronomu/32:21).
23 Toate imi sint slobode, dar nu toate imi folosesc.
199
198
Din aceste cuvinte-ale Apostolului, tragem 'incheierea cii nu se cuvine a minca
nii din corbanurile (darurile) jertfite de Agareni [,rnusulmani", n. m.] Ia nici din
jertfele pe care le fac cind ii taie imprejur pe copiii lor, sau cind se_ 1nsoara sau din celelalte
jertfe spurcate ale lor. Ciici - dupa Solomon- ,jertfele necinstitorilOr de Dmlmezeu sint uri-
ciune inaintea Dornnului
11
(Pi/de 21:27); ,Uriciune sint inaintea Donumlui ciiile
piiginului" (Pi/de 15: 10). De aceea, tare pi'iciituiesc cei ce rniininca din aceste jertfe spurcate,
se cuvine a se certa a se cauonisi de ditre duhovnici. Zice rnarele Vasilie: ,Cei ce
ninca jertfele se fac ai mesei diavolilor. Fiinddi jertfa ce se aduce idolului s-a
cu ceva !lin diavolul caruia i se aduce, din slngele ce -spume gil, din aburirea
fripturii din arderile de tot lulnd diavolul o oarecare parte. eel ce bea din pahar dupii ce
se face lrnpiicarea>> bea din paharul diavolilor" (tilcuirea Ia Jsaia, la zicerea: ,Suspina{i, cei
ciopliJf (10:11). (n. aut)
1 9
Teodorit ca aceasta sa se citeascii dupii intrebare riispuns: ,,mi s'int toate slo-
bode? Dar nu toate imi folosesc! Toate lmi slnt slobode? Dar nu toate zidesc!" Adicii: lti e
slobod a le face pe toate pentru cuno$tinta pe care zici di o ai, dar nu tti folosesc, fiindcii ii
vatiimi pe alt-li, nu li zide9ti. Ca $i cum 1-ar fi intrebat cineva pe Pavel: Nu-mi sint toate in-
142
Ca sa nu-i zicli cineva: Eu, fiindca mlin1nc jertfele idolilor cu
curatii, .am ingaduintli a le mlnca! - Apostolul raspunde Ia aceasta Toate
sint in stlipinirea ta, fiindcli ai fast racut de Dumnezeu de sine-ti
stliplnitor, dar nu toate iti slnt de folos. Despre aceasta zice Sirah ca ,nu
tuturor le sint de folos toate, nu tot sufletul lntru toate (37:28).
De aceea nu-p este de folos nici a mlnca jertfele clici, mergind
inainte cite pupn indulcindu,te adeseori din mesele idolilor, vei doblndi
aplecare catre ei.
Toate imi sint slobode, dar nu toate zidesc.
A minca jertfele - zice - nu-ti este de folos nici tie, nici fratelui
tliu, precum ti-am zis mai inainte. Fiindca aceasta nu numai ca nu-l
nul pe fratele tau intru bine in credinta, ci il doboara li risi-
credinta. Atunci - de vreme ce aceasta nu te nici pe tine, nici
pe fratele trm - pentru ce o faci?
24 Nimeni sa nu le caute pe ale sale, ci.fiecare pe ale aproapelui!
Zice: sa nu cauti aceasta numai, eli tu mlinlncijertfe cu
curatli, ci dacli ceea ce faci 11 pe fratele tau spre
bine 111 credinta. Caci Pavel de mlntuirea fratelui nostru In multe
plir!i ale scrisorilor sale, zicind: ,fiecare sa placa aproapelui spre zidire intru
bine" (Romani 15 :2); ,precum eu lntru toate tuturor plac, necau-
tlnd folosul meu, ci peal celor multi, ca sii se m!ntuiascil'' (1 Corinteni 10:33).
Insli Apostolul nu sli nu cliutam folosul nostru nehotliri-
tor, ci spune ca, atunci cind folosul nostru 11 vatama pe aproapele, trebuie sli
alegem folosul fratelui mai mull declt pe al nostru.
200
25 Mincafi tot ce se vinde in maceldrie, nimic indoindu-vii
pentru
Apostolul a arlitat in multe chipuri intelepte cii nu se cuvine a minca jertfe
din Corint. De aceea- ca sa nu se facli ei mai iscoditori decit
giiduite mie, celui Ba da - li riispunde Apostolul - toate lti slnt Jngiiduite, lnsii nu
toate if slnt folos. (n. aut)
20
Aceasta se intelege insii pentru lucrurile ingiiduite nona. iar-nu pentru cele ponmcite,
pe care no avem ing3duintii a le calca. Ciici fratele nostru poate se tocmai dacii pii-
zim poruncile Domnulul. Atunci, se cuvine a defiiima, adidi a nu bRga in seama, viitamarea
fratelui nostru ce se TarA Vezi despre aceasta Ia subinsenmarea zice-
rii ,bine este ann minca came" (Romani 14:21). (n. aut.)
143
inainte, lncit sa se lepede de carnurile ce se vind In tlrg Ia ma-
celarie, de teama ca nu cumva acelea sa fie jerfite idolilor - Apostolul le
zice aici mlncati orice carne se vinde in mlicelarie, rara a-i
1ntreba pe cei ce o vind dacii este jertfita idolilor, ca cum, fiind mustrati de
ati vrea astfel sa o curatiti. Zicerea se poate tllcui nu
intreba despre aceasta, ca sa nu te lmpungii Fiindca, 1ntreb1nd
cercetlnd, s-ar putea sa afli eli este jertfita idolilor.
20
t
26 dici ,at Domnului este piimintul plinirea lui" (Psalmu/23:1).
intreg pamintul - zice - este al Domnului, nu al dracilor! De aceea, e vlidit
ca tot ale Domnului sint roadele, pomii, vietatile carnurile. Iar dacii
toate sint ale Domnului, atunci nimic nu e necurat dupa firea sa, ci se face ne-
curat din judecata banuiala ce are fiecare cii ar fi necurat.
27 Jar tlacii cineva tlintre necretlincio# vii cheamii Ia masii
i voi(i sii merge(i, m'inca(i tot ce este pus lnaintea voastrii,
ninlic 'indoindu-vii pentru contiin(ii
Apostolul a zis: ,dacli vep voi sa mergeti", fiindca nu voia nici a-i indem-
na pe spre aceasta,. nici a-i opri. zice: Nu cercetati nimic despre
bucatele ce vi se pun lnainte de ciitre cei intli, ca nu cumva, din
multa cercetare iscodire, sa creadii ca vii temeti de idoli, ca
cum ar fi ceva; al qoilea, ca sa va paziti curata neranita.
28 Iur de v-ar zice cine1a: Aceasta este tlin }ertfii itloleascii-
sii nu m'incu(i! - pentru aceta ce va spus i pentru contiinfii
Ciici ,a/ Domnului e piimintul # plinirea lui".
nu-ti poruncesc te departezi de carnurile jetfite idolilor pentru
ca ar fi viitamatoare, ci iti spun sa te a le mlnca pentru eel ce ti-a zis ca
sint jertfite idolilor, ca sa nu se vatlime acela 1n sa sa creadli ca
primesc inchinarea Ia idoli intorc fata de Iar eli eu
201
Aici, Apostolul arati'i d'i Ia maceHiri.i se vindeaujertfe ale idoliior. dup3:obiceiul Elini-
lor. Ciici !li Herodot scrie cii Elinii eel vechi trimiteau Ia ntilceli'i.rie vindeau dimii!litele din
jertfele i4olilor (Ia Coresi). Iar Teodorit zice: ,De vreme ce Apostolul oprise en
de jertfele idolilor, iar cetiifile erau pline fn vremea aceea de acest fel de Ciimuri,
urmat unii, nevoindu-se dupii legea Apostolului, sa nu mai Cumperecame de lac, iar
alp1 sii defaune legea din pricina Uicomiei pintecelui. De aceea, Pavel pentru
aceasta cele cuvenite." (n. ant.)
144
vii invat a va departa de jertfele nu pentru ca slnt necurate, nici pentru
cii slnt rapturi straine, iar nu ale. Stap!nului nostru Dumnezeu, este ariitat din
cea scrisa, ell ,al Domnului este pamintul plinirea lui", adica toate ce se cu-
prind pe pamlnt slnt avutii flipturi ale Domnului. Ori poate cit. zicerea se til-
Departeaza-te, de mincarea jertfita idolilor, pentru ca
tot piimlntul este avutie a Domnuh.ii ai stilJlinire sa-ti saturi plntecele din
alte mlncari clici toate slnt gata spre hrana ta?
02
, .
29 Jar contiintii" nu o numescpe a ta, ci pea ce/uilalt.
" y '
Adica: Pentru Elinului eel necredinclos iti zic tie, sate
de mlncarea jertfelor iar nu pentru a ta Caci - pre-
cum am zis - poaie acela s-ar sminti te-ar osindi ca pe un lacom de gitlej
sau pentru eli idolii tu, ca el. insli, poate cineva s-ar nedumeri
ar zice: De ce porti grija- o fericite Pavele! - pentru eel ce a vestit eli acea
carne era jertfita idolilor? Caci mai lnainte ai zis eli n-ai sli-i judeci pe ,cei din
afara" (pe (,Clici trebuie oare sli-i judec eu pe cei din
afara?", I Corinteni 5:12) La aceasta, Sfintul Apostol rlisppnde Eu nu
port grijli de ace! necredincios, ci de voi, cei ca sa nu fiti os!nditi
de catre cei (,din afara"). Despre aceasta, zice mai departe:
Ciici tle ce sii fie }udecatii slobozenia mea tle o a[(ii
' .
Aici Apostolul numete slobozeitie" a_ avea noi, viata nep_lnditli
' 'i , '
nelmpiedicatii de ceilalti,
203
Eu- zice...: eel implinitlntru credintii,
mlinlnc clirnurile jertfite idolilor cu slobozenie cu neluare aminte; tar Ehnul
(slujitorulla idoli), viiz!nd eli le manlnc, ma va osindi zice:
ciuna este credinta Fiindcli ei zic eli se de tdoh, tar
apoi miinlnca cu osirdie climurile jertfite idolilor!
202
Iar Fotie aratit ca Pavel a spus pentm a doua oara zicerea aceasta psalmic;eascii: ,AI
Domnului este p3mintul plinirea lui", ca sa arate ca, dadl tot pfunintul i toate cele pe
piimint slnt ale Donmului, cu mutt mai molt. este al Lui omul de pe De aceea -. Zice :
sa nu mincati .din jertfele ca sa nu -se vatrune aceta a vestit de.spre
idolilor cei1alti care-1 aud, d'ici ei sint ai Domnului. Ciict.al Domnulm e I cele
de pe dinsul, se cuvine sa lufun aminte pentru oamenii de pe pmuint ca pentru impreu-
nii-robi cu noi. ,..
Iar Teodorit zice: ,,;A pus zicerea lui David pentm a mtnca, .fii pentru_ a nu mmca,
inviitind ca, i daca mindim, daca nu mindim, trebuie sa fim lllcredintati ca toate
sint fi\pturi alelui Dumnezeu. (n. aut.)
2
1
03
Iar Teodorit ,slobozenie" darul credintei. (n. aut)
145
3 0 Dadi eu mii de dar,
de ce sii flu hulit pentru ceea ce multumesc?
Eu, eel lmplinit lntru credinta, rna !mpi'irta-
man!nc cu slobozenie din toate cele zidite de Dumnezeu, pentru darul
Iw Dumnezeu, care rn-a lntarit rn-a statornicit lntr-atlt, !nc!t nu rna pi'izesc
de nic! un fel de m!ncare. Dar Elinul (necredinciosul) rna va Iiuli, zic!nd ca rna
fiitarmcesc, caci li urasc pe idoli rna de ei, dar man!nc jertfele lor
din pricina lacomiei plntecelui. .
Iar zicerea ,pentru ceea ce multumesc" are aceasta lntelegere: Eu cu ade-
varat multumesc lui Dumnezeu ca, prin darul Sau, rn-a fiicut a cugeta atlt de
lnalt fata de smerita neputinta a Elinilor, lnc!t sa nu rna vatijm de
nici o mlncare; dar Elinul (necredinciosul) - precum am zis mai !nainte - ma
rna
31 De aceea, ori dte mincafi, ori de befi, ori altceva de facefi,
toate sii le facefi spre slava lui Dumnezeu! .
Zice: Toate voastre, fratii mei ,sa le faceti spre slava lui
fiindca cele pe care le facep acum _nu slnt spre slava Lui, ci spre
neslava hula! Caci cineva m1inlnc1i bea ,spre slava lui Dumnezeu'' atunci
c!nd nu pe altul, c!nd nu le face ca un !acorn de plntece iubitor de
lndulciri, ci pentru ca fine trupul cu hrana pentru lucrarea faptei
bune. cineva le face pe toate ,spre slava lui Dumnezeu" c!nd nici
nu-l vatama pe altul, smintindu-1, nici nu se vat1im1i pe sine, faclnd Iucrl!l pentru
pli'icerea oamenilor sau pentru vreo alta cugetare lumeasca.'
04

a tilcuit zicerea aceasfa ,si Teodorit, zicind: ,Bine le-a cuprins pe toate - a e--
dea, t a umbla, i a vorbi, i a milui, i a pedepsi - incit pe toate a le soc6ti spre slava lui
Dunmezeu>). Aa a poruncit Domnul, zicind: Aa sa lumineze lumina voastra inaintea oa-
rnenilor, tncit, viizind faptele voastre cele bune, sii-L sUiveascii pe PWintele vostru care este in
ceruri>> (Mate; 5:16)."
Jar marele Vasilie, ttlcuind zicerea: ,pumrea lauda Lui in gura mea" (Psa/thul 33), zice
aa: ;,Se pare aa Proorocul ar porunci ceva cu neputint3. C8ci cunaepoate ca lauda lui Dum-
nezeu sa fie pururea ln gwa omului? Clnd rostete vorbe lumeti, nu are Iauda lui
Dunmezeu in gura sa; clnd doanne, va tacea; apoi, rninclnd bind, cUm va rosti gura
sa lauda? Fata de acestea, zicem ca. este o gurii a omului din Iauntru, cu care omul se hrn-
ne!le de Cuvlntu! Vie!li, Care este <<plinea pogoritii din ceo> (loan 6:33). ( ... )
se poate sii se numeasci1 lauda a lui Durnnezew> gindul necurmat despre DWIUlezeu
intipiirit oarecum pecetluit in partea conduciitoare a sufletului (mintea). Sau, poate,
cum Apostolul, omul vredmc le face pe toate spre slava lui Dumnezeu, iricit toate
faptele, toate cuvintele i toate lucnhile ginditoare au ln ele puterea :laudei. Caci dreptul, fie
di mfulinca, fie cii bea, pe toate le face spre slava lui DumnezeiD> (1 Corinteni 10:31). Uhul ca
146
32 Fiice(i-vii nesmintitori i Jutleilor, Elinilor, Bisericii lui Dumnezeu!
Adica: Fratii mei nu dati nimanui vreo pricina de mustrare! Si
veti face aceasta daca nu veti sminti pe nimeni, nici pe Evreu, nici pe Elin
credincios), nici pe fratii Vezi !nsa ca Pavel a pus Ia urma
era mai !nsemnat: caci, !ntr-adevar, se cuvine sa-i tragem pe cet
Ia credinta lui Hristos dar totodata nu se cuvine sa-i gonim de Ia credinta pe
fratii ;mintindu-i. Cu acestea, Apostolul arata ca toti
Corint se sminteau din pricina celor ce m!ncau jertfe socotindu-se
desav!qi!i.
33 a cum# eu plac tuturor intru toate, neciiutintl folosul meu,
ci pe al celor mulfi, ca sii se mintuiascii - urmiitori ai mei fiice(i- vii,
precum eu allui Hristos!
Fiindca a poruncit Corintenilor un lucru mare, adica a nu sminti pe cineva -
arat!nd astfel ca s!nt vinovati pentru vatiimarea ce o pricinuiesc Evreilor,
Elinilor, - se pune aici ca pilda pe le spune sa-i
urmeze lui, pentru ca sa faca lucrul porunca lesnicioasa. Iar faptul ca Pavel
cauta folosul sau este aratat din cele ce a zis mal sus: ,tuturor m-am fiicut toate
(1 Corinteni 9:22), mai ales din cuv!ntul acela: fi vrut sa fiu eu lnsumi
anatema de Ia Hristos, pentru fratii mei, rudeniile dupa trup" (Romani 9:3)
205
acesta poate ca. doarme, dar lui privegheaza, dupa ceJ ce a zis in
Eu donn, inima mea privegheaziD> (5:3). Caci, de cele null multe on, niilucmle dm
somn sint rasunete ale gindirii din timpul zilei.
11
Sfint P3.rinte, intrebat despre aceasta, rAspunde: ... miinincii bea
spre slava lui Dumnezeu) dacii li aduce aminte de Bine:ffiditorul Im are de
flet ce este marturisitii din aezarea tmpului ca nu maninca :Iarii purtare de gnJ8, c1 ca unul ce
are privitor pe Dumnezeu; incii in lntelegerea mincarii, cind
indulcire, ca un rob al pintecelui, ci ca lUI. lucr3.tor al lm Dumnezeu, pentru mtiinrea lm mtru
lucriirile cele dupaporuncalui Hristos" (hotiirlrea 196 pe scurt). (n. aut) .
205
De aceea a zis Teologul Grigorie: ,Acesta este hotarul a toa.tii duhovmceasca purtare
de grijii, a trece totdeauna cu vederea foJosul tau pentru folosul (in cw;tntul
getic). Jar Fotie zice: ,De vreme ce unii cauta folosul celor multt o:t ca sii I: dobmdesdi
tenia, ori ca.sll fie !iluda\i de ori pentru altceva, Pavel aratil ca nu cauta celorlalti
pentm vreun scop al siiu, ci numai pentm mintuirea acelora." Despre ..Te?dont:
,lar nu cauta folosul strain, ci pe allor, i nici nllicar pe de
ceilalti se stricii pe sine-i. Iar dunmezeiescul Apostol nu ciiuta folosul sau, Cl mmturrea celor-
lal\i, prin aceasta bogiipa cea nestricilciosil." . . . . . .
Jar zicerea aceasta a Apostolului se mru ales 1
care se cuvine a c3uta folosul norodului lormai mult dech pe precum a z1s mru sus
Teologul Grigorie. Zice i marele Atanasie, in epistola sa ditre Dracontie: ,Mai inainte de a fi
147
Si Fiiceti-va urmatori ai mei voi, precum eu sint urmator
al_ lut Dar sii @ frate, cuvfntul acesta al Apostolului ca
0
ct sa 1-a zis pentru a-i fndemna pe Caci zice:
j)acaeu am urmat lut Hnstos am defiiimat viata mea pentru ca sa vii mfntu-
t!t vot, cit m_ai ;:irtos s1nteti voi datori a-mi urma mie? Ciici eu nu sfnt mai
sus dec!t vot attt ctt este mai sus declt mine Hristos, Cel cu neasemiinare mai
sus dectt toate
206
pentru iar dupa ce se va nu mai pentru
c1 pentru ace1a pe.ntru care a fast aezat"
se cuyine a nu c:'iuta cineva folosul situ mai ales atunci cind vede di vatamarea unuia
Ia J?e aceea a ,Clnd viitfunarea_unuia alearga Ia mulp, nu se
a ra?da mdelung, ruct a cauta cmeva folosul sau, ci pe eel al multora, c.<J sa se mtntu-
cei dirora lise pare case indrepteaza din fapte). (n.-aut.)
. lar Teodont ztce ca Pavel unna lui Hristos fiindca i Hristos vorbea intr-un fel Iudei-
lor I altfel Apostolilor, adica una gn'iia celor desiivfrifi alta celor neimplinip. (n. aut.)
148
CAPITOLUL XI
1 Fra(ilor, vii laud cil vii aduce(i aminte de toate ale mete
Dupii ce a cuvintele despre jertfele care erau mare piicat,
acum Apostolul fndrepteazii aici un pacat mai 'Si care era acela? Anume
cii femeile se rugau i prooroceau cu capetele descoperite ( ciici atunci prooro-
ceau femeile, asemenea celor patru fiice ale lui Filip, precum povestesc
Faptele Apostolilot 21:9), iar oarbatii riideau tundeau capetele,
ci crutau fiindca zaboviserii intru filosofia Elinilor care a
purta plete/
7
se rugau lui Dumnezeu prooroceau. Deci - fiindca 1i
sfiituise pentru aceasta, poate clod fusese in Corint, unii dintre ascul-
taserii tundeau piirul, iar altii ramiiseserii neascultiitori - Apostolul zice
celor ce au ascultat dl fi lauda pentru ca aduc aminte de toate ,poruncile
lui", miicar cii una era porunca pe care le-o diiduse, a nu purta biirbatii plete.
Insii Apostolul zice aceasta: ,va aduceti aminte de toate poruncile meie", pen-
tru cii, prin laude, obinuiete a-i domoli cu fntelepciune pe aceia ce niidiijdu-
ell se vor fndrepta astfel.
208
2 i (ine(i cum vi dat.
Din aceste cuvinte, este ariitat eli Apostolul Pavel a predanisit multe uceni-
cilor siii doar prin viu glas, nu prin scris; nu numai Pavel, ci toti ceilalti
Apostoli.
3 Si voiesc sa ti(i ca Hristos este capul oriciirui barb at,
Din urmarea cuvfntului, s-ar piirea cii Apostolul cu aceia
pe care i-a lliudat mai sus cii j:in sale Dupii adeviir fnsii,
fi fndrepteazii pe aceia care nu le piizeau.
Iar cfnd auzi eli Pavel zice aici eli ,Hristos este capul oricarui bar bat", sa
fntelegi cii nu al biirbatull1i' necredincios, ci al fiecarui credincios
Ciici noi, sintem trup allui Hristos, iar nu Elinii, deci Hristos este
cap a! nostru, nu al acelora.
207
Ca filosofii Elinilor, mai cu seruM cei ,cfineti" ( cinici), care aveau de cinste de
cucenticie cruJa perii capului [ ... ]. (n. aut.)
208
Jar Teodorit zice cii nici Ianda aceasta pe o face Pavel aici Corintenilor nu este
prea adevarata, pentru di mai jos ii mustrii _ca nu au pazit legile predaniile puse de el. -Vezi
i subinsenmarea 1 tilcuirea zicerli ,deci dar, fraplor, stati i tineti predaniile pe care
inviitat
11
(2 Tesaloniceni 2:15). (n. aut.)
149
iar cap al femeii - bilrbatul, cap a/lui Hristos - Dumnezeu.
209
Barbatul este ,cap al femeii" fiindca este incepator o pe ea ca
pe una ce e luata din coasta lui. Iar Dumnezeu este ,cap a! lui Hristos" pentru
ca e pricinuitor a! Lui, ca Parinte al Fiului. Fiindca nu se cuvine sa intelegem
cele zise Ia fel pentru Hristos, pentru noi. Caci Hristos este cap al nostru
pentru ca e fiicatorul nostru pentru eli noi sintem trup a! Lui
210
, iar Parintele
eel rarli de inceput este cap a lui Hristos ca pricinuitor inceput al-Lui dupa
dumnezeire, Dar - dacli vei intelege anume eli Parintele este cap a! lui
Hristos dupli firea Sa omeneascli, precum Hristos este cap al nostru a[ oa-
menilor - nu este socoteaH\ pagineascli necuviincioasa, fiindcli Tatat e n\1-
mit Dumnezeu a! .lui Hristos dupa omenire. -Clici - de vreme ce Fiul lui
Dumnezeu a primit a Se asemana cu noi a Se face frate al nostru, cap al
nostru - nu e lucru de mirare dacli smeritele noastre numiri ome-
numindu-Se cu acestea, dupli firea Sa omeneascli II are ca Du.mnezeu
inceplitor cap pe Cel ce Ii e Tatli dupli dumnezeire. '
4 Bilrbatul care se roagii sau proorocete avlnd acoperiimfnt pe.cap
ruineazil capul silu.
Aici, Apostolul nu-l pe barbat acoperi caput, ci ilindatoreazli
a fi descoperit atunci cind se roagli cind
Si nu a zis sa fie parbatul cu caput acoperit, ci sa aiba ceva pe cap, ca,' prin
acest cuvint, sli-i opreasd\ pe barbati acoperi capetele nu numai cu caciuHi
sau scufie, ci cu plete. Clici eel ce poartli plete are ceva pe cap, perii adicli.
Dar de ce barbatul caput sliu dacli se roagli sau
avind pe cap acoperlimint sau par? Fiindca, fiind zidit ca incepator stlipini-
209
Teodorit zice cit Arienii i Evnomienii se sirguiesc sa dovedeascA din cuvinml acesta
cil Fiul este zidire ji fiipturii, fiindca Apostolul zice: ,Dumnezeu este capullui Hristos". Teo-
dorit le raspunde aja: ,Aceasta lnseamna. ca !i femeia ar fi fiipturil a biirbatului, caci <q:ap al
femeii este barbatul>>. Dar- de vreme ce femeia nu e fiiptwil a bilrbatului, ci din fiinja bilrba-
tului - atunci nici'Fiul nu este fiipturil a lui Dunmezeu, ci din fiinja lui Dunmezeli.". (n. aut.)
210
Despre aceasta a zis i Teodmit ,Hristos este cap al oricarui baibat>Y, adici1 al celor
ce cred. lnsa este cap al nostru nu dupi1 dmnnezeire, ci dup4 firea Sa orneneascli, fiinddi ne .
nunrim trup a! Lui, iar capul trebuie a fide o seminpe cu trupul. Deci este cap al nostru dupil
omenire." [ ... ] (n. aut)
211
De aceea i marele Vasilie illaudA pe dmnnezeiescul Grigorie a,l Neochesariei ci1 se
ruga cu caput descoperit, zicind: ,Grigorie nu se acoperea in vremea rugiiciunilor. caci -cum
at fi fiicut aceasta- acel adevarat ucenic al Apostolului, Care a zis: B.rbatul care se roaga san
avind aciJper3mint pe cap necinstete capul s3.w> (Epistola ciltre clericii Neoche-
sariei). Prin aceasta, ii mustm pe clericii Neochesariei ca nu s:i:nt dupa chipul acesta ucenici ai
dumnezeiescului Grigorie. (n. aut.)
!50
1
'l
'
t.
t---.
'
tor al femeii el se face supus ei. Clici acoperi blirbatul capul este semn eli
are stlipinire' deasupra capului sau, fiindca acoperiimintul tine locul
rului este semn de supunere. Acoperlimintul capului se femen,
clici este sub stlipinire supusli barbatului, nu se blirbatulut,
este inceplitor stap1nitor a! femeii. Sau, se poate intelege Bar-
batul care se roagii capul acopent II pe Hr1stos, capul
sau. De ce? Pentru eli se pe sine aratli eli nu este neslobod, c1
sub stlipinire. Clici, de ar avea cineva un cap mare un trup mic,
capul eel mare cu trupul lui eel mic. Tot biirbatul, eel ce s-a fiicut de
Dumnezeu slobod de stlipinitor inceplitor, dacli acopera, capul,
se face pe sine sub stlipinire, supus prea-mic; din aceasta II
neaza pe capul sau eel mare, pe Hristos, caci Apostolul a ZIS mal sus ca ,Hns-
tos este cap al oricarui barbat", care estetrupul Lui. .
Insa e lucru de nedumerire de intrebare de ce Apostolul vmo-
vatie a avea ceva barbatul pe cap cind se roagli. raspundem Ia aceasta eli
Ia Dumnezeu ni s-au dat multe semne barbatului semn de inceplitone
de stlipinire, iar femeii semn de supunere de a fi stapinire .. P: linga
acestea, s-a mai dat ca barbatul sli ajungli dm _fire, sa
acopere capul cu peri (ciici doar biirbapi ajung 1ar femen I. s-a
nu ajunge din fire, ci a avea peri acope:i capul
niciodatli nus-a viizut femeie

Dec! cum sa nu fie vmovatie a ca!ca
legile acestea ale firii pe care le-a rinduit Dumnezeu? Sau cu':l sli nu fie
ca barbatul crute pletele acopere capul nu numa1 cu acestea, c1
cu invelitori, iar pe care firea a acoperit-o cu peri, a}bii caput
descoperit de buna voie? Pavel surpli aceasta aiel, ca fimd
un. semn de obrliznicie care nu putin vatlima cele Caci, din acestea
au izbucnit eresu. ri fiindcli toatli lumea calcii cele legiuite.
'
5 Jar femeia care se roagil sau proorocete cu capul descoperit
ruineazil capul silu, ciici este Ia fel cu cea rasil.
Intru acea vreme erau - precum am zis - femei care aveau darul prooro-
ciei, asemeni celor patru fiice ale Apostolului celui dintre cei dia-
coni(precum se aratli in Fapte 21 :9), asemem altora multe. . , . . _
Iar femeia ce se roaga ori cu capul descopent
capul fiindcli aratli prin aceasta cum ,capul sau", barbatul sau, nu
mai are stlipinirea ce i s-a dat de Ia Dumneze': e1;. ynn
rea capului, femeia arata eli nu mai este supusa barbatulut, c1 ca ea !l
te pe barbat.
212 Precum zice loan Zonam in tilcuirea canonului XVll a1 Sinodului din Gangra. (n. aut.)
!51
Se di Apostolul vrea ca barbatul sa fie cu capul descoperit numai !n
vremea rugaciunii a proorociei. Insa pe femeie o a se descoperi nu
numai c!nd se roagii ci totdeauna, !n !oatil vremea In tot locul.
Ciici aceasta sa arate cu ceea ce a zis, cii ,femeia cu capul descoperit -
adicii go! - este Ia fel cu cea rasa". Fiindcii- precum a se rade femeia este tot-
deauna lucru de necuviincios, de vreme ce perii capului i s-au datln
Joe de firesc acoperiim!nt - lntocmai totdeauna este de necu-
viincios a fi ea cu capul descoperit. femeia care leapadii acoperiimlntul
capului este asemenea cu aceea ce leapiidii perii capului, adicii se rade.
213
6 Jar dacli femria nu-i acoperli capul, atunci sa se i tundli!
far dacii fi este ruine a se tunde sau a se rade, sli-i acopere capul!
Apostolul staruie aratlnd cii, Ia femei, descoperirea capului este lntocmai
cu raderea ca, de vreme ce raderea este de necuviincioasa femeilor,
tot este pentru ele descoperirea capului. Astfel, prin acestea arata ca
descoperi femeia capul este totdeauna spre ei.
213 D . . , D
espre aceasta Cltnn m umnezeiasca Scripturii ca, atunci cind din cas3,
ile cele vechi acopereau nu numai capul, ci fata. Old Tamar, nora Patriarhului Iuda, s-:-a
lnfilli!'lt lnaintea lui luda cu faja acoperitii: ,$i-a acoperit- zice- fafa sa" (Facerea 38: 15). De
asemenea, i Susana: ,Jar acei tara de lege i-au poruncit sa se dezveleasca, fiindc8 .era imbro-
boditii, ca sa se sature de frumusetea ei" (Susana 32). $i pinii in ziua de azi femeile Otomanilor
umbHi cu obrazele invelite. Sii audii acestea femeile i sa se ntineze! Pentm cAfe-
meile cele vechi ale Israilitenilor i ale piiginilor ii inveleau i pinA acum ii invelesc capeteJe
i fetele, ca sii nu se intimple sa sminteascii pe cineva cu frumusetea lor, iar femeile Cretine
umbla prin tirguri i pe drumuri lara ruinare, nu numai cu capetele cu fetele ctescoperite; ci
cu pieptul deschis, i din aceasta smintesc multe suflete ale fraplor Vail Vail C3ci
mai este acest lucru cel fac decit a fi cu totul rase. De aceea, sa se siltmsca, pentni dragosw
tea lut Dumnezeu, sa indrepteze aceastii necuviintlt de acmn inainte i, c1nd ies din casii, sa fie
invelite pe cap en cinste i cuviinf3, precum se cuvine femeilor Jar de nu, se vor
in ziua Judecapi de ditre femeile Israilitenilor ale paginilorl
aici i ceea ce zice Gheorghe Coresi, anume ca Pavel nu le oprete pe femeile
calugiiri(e tunde piirul capului, fiindcil ele leapada podoabele (dintre care slnt
perii capului), de vreme ce ele nu se supun barbatului, ci lui Hristos, Mirelui celui gindit,
privete Ia frumusetile cele gindite ale sufletului, iar nu Ia frumusetea trupului. De aceea,
Canonul XLIII a! Soborului VI a toata lumea sa se tundil atit monahii biirba(i, clt
1 monahiile femei; caci i schima monahilor se numete ,tundere".
Mai adaug di i femeile Elinilor ii aveau capetele invelite - precum marturisete Plutarh
in Apoftegmata i femeile vechilbr Cretini - precum marturisete Tertulian i Valerie.
(Vezi i in cuvintul Val Hristoitiei, unde zicem case cuvine a se inveli femeik) Si Platin is
torisete ci1, din porunca Apostolului Petru, Episcopul Clement a invdtat in Roma ca nici o few
meie sa nu intre in biseridi cu capul i pieptul dezvelite (foaia XII a Omiliilor). (n. aut.)
!52
7 Ciici blirbatul nu este dator a-i acoperi capul,
jiind chip i slavli a lui Dumnezeu,
Mai sus, Pavel a spus ca pricina cea dintli de a acoperi biirbatul ca-
pul este aceea ca are drept cap al siiu pe Hristos. Iar acum spune aici a doua
pricinii, anume ca ,biirbatul este slava a lui Dumnezeu", adica este
[trimis] a! lui Dumnezeu ,chip a! Lui". De aceea, eel ce este ofiter a! Impii-
ratului a toate se cuvine a se ariita lnaintea Lui cu semnele slujbei ale stapl-
nirii sale, adica cu capul descoperit. Caci capul descoperit aratii ca barbatul nu
este supus sub staplnirea a ceva de pe pamlnt, ci el este lncepator
toate fiipturile ca unul ce este ,chip a! lui Dumnezeu".
Pentru cii Dumnezeu a zis despre d!nsul dintru 1nceput: ,Sa facem om dupii
chipul Nostru dupii asemanare! sa stap!neascii peste marii, peste
pasarile cerului, peste dobitoace, peste tot piim!ntul peste toate tlr!toarele
ce se tlriisc pe pam!nt" (Facerea 1:26)?
14
mai ales, capul descoperit arata
ca biirbatul este staplnitor al femeii sale, celei de o fiinta cu dlnsul.
iar femeit este slavii a blirbatului.
Adicii femeia e staplnita de catre biirbat se cuvine a se arata ea !nain-
tea lui Dumnezeu cu semnul 1nchipuirea supunerii, care este avea capul
acoperit.
8 Clici nu blirbatul este din .femeie, ci .feme ill clin blirbat
9 Fiimlcli nu s-a zidit blirbatul pentru .femeie, ci femeia pentru blirbat.
Aici, Apostolul spune pricinile pentru care barbatul mai mult
dec!t femeia: I) caci femeia s-a zidit din coasta biirbatului 2) ciici nu s-a zi-
21
.
4
Despre aceasta zice Teodorit: ,B3rbatul este chip allui Dunmezeu 1111 dupa tmp,
nici dupA suflet, ci numai dupa puterea lui sUipinitoare. Deci, se chip allui Dunme
zeu ca linul dimia i sa incredintat sti'ipinirea peste 'toate cele ce sint pe p3rnint. Jar femeia,
ca W13 ce se atlii sub st3pinirea biirbatului, este slava a bi'irbatului oarecum chip a1 chipu
lui, dici i ea peste celelalte, dar i sa poruncit a se supune Mrbatului."
lar Fotie zice cii bi'irbatul este ,slavA a lui Dunmezeu fiindci1 este lucml celmai cinstit ai
incepatoriei a1 st3pinirii lui Dumnezeu, caci pentm el Sa sHivit Dunmezeu mai mult decit
pentm orice altceva. La fel, ,femeia este slava a biirbatului", fiindcii ea este lucrul eel mai
cinstit. a1 stiipinirii biirbatului, prin care se poate impodobi i sliivi mai mult decit priu. orice
altceva din cele ce stiipinete. dupii acelai Fotie- biirbatul se numete ,slava a lui Dum
nezeu" ,fiinddi b3rbatul e dator a se supune lui Dumnezeu spre slava lui Dunmezeu. De asew
menea, femeia se nutnete slava a bi'irbatuluh) fiinddi se stlpune biirbatului spre slava lui.
ce insemneaza spre slaviD>? Adici'i a face ccle pliicute lui Dunmezeu cu buua supunere, de
voie i cu bucurie" (Ia lcumenie). (n. aut.)
!53
dit barbatul pentru femeie, ci femeia pentru blirbat. Caci Dumnezeu a zis: ,Nu
este bine a fi omul singur, sii-i facem lui ajutor!" (Facerea 2: 18). Deci cum
sa-i acopere biirbatul caput, de vreme ce s-a cinstit de Dumnezeu atit de
mult? Caci, dacii li acoperii caput, riipete chipul femeii celei supuse, ca i
cum ar primi cununii 1mpiiriiteasca pe cap i ar arunca-o, in locul ei luind chip
.
10 De aceea, .femeia este datoare sii aibii (semn de) stiipinire
asupra capului ei, pentru fngeri.
Zice: Pentru pricinile zise, ,femeia e datoare a avea (senm de) stapinire asu-
pra capului ei", semn ca e staplnita de catre biirbat, adica sii-i aiba caput ace-
peril. Si, daca nu se ruineazii de altcineva, avindu-i capul gal, atunci macar de
Ingeri, ca sa nu se arate lor ruinata i rara omenie. Caci, precum acoperiimlntul
capului le face pe femei a-i tine caput plecat i ochii in jos, i sa se ruineze i
sa pazeasca chipul supunerii, tot aa i descoperirea capului arata neomenie de
care se 1ngrejoeaza i Ingerii care 1i piizesc pe cei credincioi. Caci Jngerii lor
- zice- pururea viid faja Piirintelui Meu ce este in cer" (Matei 18: 10). . .
Iar Climent Stromatul, prin ,lngeri", i-a injeles pe invajatorii din Biserica.
Si zice ca femeia trebuie sa-i acopere caput ca sa nu-i sminteasca pe acetia
spre pofta trupeasca
215
11 fnsii, nici biirbatul fiirii.femeie, nici.femeia .fiirii biirbat, in Domnul.
Fiindca, mai sus, Apostolul a dat biirbatului multa covirire i stapinire -
ariit!nd ca femeia este luata din coasta lui, i ca se afla sub dinsul i ca pentru
d!nsul s-a racut - acum zice aici ca blirbatul sa nu se inalje pe sine mai sus de
cuviinja i sa le smereasca pe femei afara de masura. Cu adevarat - zice - Ia
inceputul zidirii totului, femeia s-a zidit din coasta blirbatuiui dar acum nici
barbatul nu se nate rara femeie. Insii ,lntru Domnul", adica Dumnezeu este
Cel care face totul i da viata saminjei biirbatului i imputernicete p1ntecele
femeii spre naterea de fii.
215
Sinodullocal din Gangra le anatematizeaza pe femeile care,- pentrn paruta nevoinf3,
tund p3rul capului, ziclnd ,Dadi vreuna din femei, pentru piirut3 nevoinfii, tunde pe-
rii capului pe care i-a dat Dumnezeu spre aducerea aminte de supunere, ca una ce dezleaga
pomnca supunerii, sa fie anatema!
11
(Canonul XVII). Pentru aceasta i impAratul Teodosie.a
legiuit sa fie izgonite din Biserica femeile care ii tund parol capului, iar arhiereii care le-ar
primi pe acelea sa fie caterisif.i de arhierie- precum scrie Sozomen (Cartea a VI-a, capitolul
16). Iar femeile care tuns p3rul capului pentru adevllrata nevointa, precum se vad multe
ca acestea in istorii, nu sint supuse ponmcii Apostolului, nici certfuii zisulUi canon, fiiu:ddi au
fiicut aceasta pentru adevru-ata nevointa, cu smerenie !li nefiind ar3tate, ci necunoscute de
cei multi. (n. aut.)
154
12 Ciici, precum .femeia este din biirbat, biirbatul prin .femeie,
Femeia- zice- s-a flicut ,din biirbat", i cinstea aceasta, adica de a fi fe-
meia din biirbat, riim1ne intreaga barbatului. Dar i biirbatul se nate ,prin fe-
meie", adicii femeia slujete la naterea biirbatului. Insa lucrarea cea mai
multa este a semintei biirbatului, i de aceea nu se zice eli barbatul se nate din
femeie maicli, ci din barbat tata prin femeie maica, ce se face slu]itoare i or-
gan [,instrument", n. m.] al naterii lui. Despre Domnul !nsa, Pavel nu a zis:
,Care S-a nliscut prin femeie", ci ,din femeie" (Galateni 4:4), dici s-a temut a
ca sa nu ereticilor sa sp.unii ca a
trecut pnn F ecwara ca pnntr -o jeava. $1 a z1s aceasta I pentru ca smgur
Hristos a fast rod alp!ntecelui Fecioarei, flira siiminta barbiiteasca.
217
iar toate din Dumnezeu.
Isprava aceasta nu este a biirbatului, adica a nate el om, ci este a lui
Dumnezeu, Care da viaja samlntei biirbatului. Deci, daca to ate se fac' cu pute-
rea lui Dumnezeu i Dumnezeu a legiuit cele pentru biirbaji i pentru femei,
atunci - tu, Cretine, tu, Cretino - nu graiji impotriva legiuirii lui Dumne-
zeu i supuneti-va ei!
2 8
13 Judeca(i intru voi
Apostolul !i face judecatori pe Corintenii lnii, ca mai mult sa is-
priiveasca ceea ce
este oare cuviincios ca .femeia sii se roage lui Dumnezeu cu caput des-
coperit?
216
Marele Vasilie (ln Cuvintul despre Duh) tilcui"'ite zicerea aceasta ,[Var
bind despre nil$erea Pamnului], Apastalul a ales graiul mai adicil pe nu.pe
prim>, zicind: Care S-a din femeie. Caci zicerea prin femeie unna a arata
gerea na!lterii treclitoare, iar zicerea <(din femeie aratA imparui!lirea firii Celui ces-a naSCii
cu firea celei care L-a niiscut." (n. aut)
217
Adicii Mintuitarul a fast nascut ell trupul daar din Feciaaril, neavind tatil piimintesc,
cum Eva a fast daar dtn Adam, neavind mama. (n. m.)
218
Ce este zicerea ,.din DumnezeuT
1
Dupa deosebite chipuri se zice de catre teologi, pre-
cum arata IosifVrienie ca ,se zice ori dupii pricina, de pilclii ca. toate Iapturile sint din Dum-
nezeu ca din.lucrarea lui Dumnezeu; di dumnezeie!ltile lucrari sint din Dumnezeu'ca din :fiinta
firea lui Dumnezeu; cil Fiul Duhul sint din Dumnezeu ca din ipostasul lui Dunine-
zeu-Tata.I., Fiu1 dupa iar Duhul dupa purcedere din Tatal. Ori se zice ;,din Dumnezeu
11
dupa chipul apropierii, precum zice Domnul: Cel ce este din Dumnezeu aude graiurile lui
Dumnezeu; de aceea nu auzifi voi, caci nu sinteti din Dumnezeu})" (loan- 8:47) (Vrienie, to-
mul I, Cwintul a/X-Iea, foaia 185). (n. aut.)
155
Cu aceste cuvinte, Apostolul aratli aici un alt riiu, mai lnfhco-
anume eli ocara necinstea de a acoperi femeile capetele lntru ru-
gaciuni se suie la Dumnezeu.
14 Oare nu ne fnva(a pe noi ca este necinste
pentru un sa poarte plete?
15 Si ca pentru o .femeie, lac a poarta parullung, este cinste?
Caci parul i-a .fost fat ca acoperamfnt
firea - zice - ne lnva(ii cii, dacii biirbatul piistreazii pletele pe cap,
necinste 1i este lui. Dar de ce este necinste biirbatului a purta plete? Pentru ci[
ia chip de femeie, astfel eel ce a fostrlnduit de ciitre Dumnezeu a le supune
pe femei pe caput siiu semnul femeii celei supuse. Iar femeii li este
slavii plirul capului, caci cu acesta rlnduiala ei. Si fiecaruia li este
cinste c!nd fireasca sa dnduialii. Dar - de vreme ce Apostolul zice
cii perii capului s-au dat femeii de la fire, In loc de acoperiimlnt este ariitat
ell firea nu a flicut-o pe nici o femeie, precum am zis)- atunci pentru
ce mai trebuie ca femeia acopere caput cu legiitoare, cu lmbrobodire
adaugatii din afarli? Riispundem eli femeia se acoperli ca sa mii.rturiseascii nu
numai din fire, prin perii capului, supunerea ce o are ciitre biirbat, ci din
voia sa, prin lnvelitoare.
16/ar tie se pare cuiva a fi prigonitor in cuvinte,
noi obicei ca acesta nu avem, nici Bisericile lui Dumnezeu.
Din acestea, lnvlitlim cii a se impotrivi cineva prin cuvirtte ca sa biruiascii
este a prigonirii, iar nu a in(elepciunii dreptei cugetiiri. Poate di cei
din Corint se impotriveau sfaturilor de mai sus ale Apostolului, dovedind cu
silogisme eli a purta ori a nu purta blirba(ii plete e un lucru nici folositor, nici
vlitlimiitor, adica neutru. De aceea zice Apostolul: Apostolii; nu avem
acesi obicei, adica a vrea sa biruim dacii se cuvine cruta pletele biirbatul
sau a se acoperi femeia, nici Bisericile lui Dumnezeu nu au aces! obicei a se
prigoni in cuvinte.
219
Astfel lnc!t, voi, cei ce vre(i a birui In aceasta privintli,
219
Ia aminte di Pavel a zis di bisericile-lui Dwnnezeu nu au obicei a se prigoni 'in cuvinte
spre deosebire de Evreii eel tari in cerbice, care totdeauna au fost iubitori a birui in tulM
bur3tori i minio.si. De aceea a zis Duumezeu ditre Iezechiil: ,Toata casa lui Israil, prigonitori
in cuvinte sint
11
(capitolul 3:7). pentru ca prigonirea in cuvinte (adidi cearta pentru cuvinte)
pricinuiete ura, precum a zis Parimistul: ,Cearta atlt3 ura
11
(Pi/de 10: 11); iar neiubirea de
cearta pricinuiete dopa pentru ca iubirea de a bimi in cuvin:t este
rea oamenilor iu(i Ia millie: ,BArbatullesne minios atWi cearta" (Pi/de 29:22). Zice marele
156
I
I
I
I
nu vii impotriviti numai nouii, Apostolilor, ci tuturor Bisericilor lui Hristos,
care primesc cele zise vouii. Aceste cuvinte pricinuiesc astfel li in-
deamnii pe cei ce le aud a nu face nimic afarli de apostoleasca predanie.
17 Jar acettsta poruncindu-va, nu va lau1,
Precum care au crezut la inceputul propoviiduirii aveau toate lu-
crurile de mlncau toti impreunii, tot - chiar dacli nu cu amiinun(i-
me, dar dupa oarecare urmare a acelora - din Corint, In
oarecare zile rfnduite, poate in cele de praznic, aveau obicei ca, dupii ce se
cu Taine, sa intinda masii in pridvorul
bisericilor, mincau to(i lmpreunii. Si bogatii aduceau bucatele, iar siiracii cei
flirii avutii erau chemati de cei bogati se ospiitau. Apoi, din pricina prigoni-
rilor dezbiniirilor dintre Corinteni, s-a stricat acest obicei minunat, iubitor
de frati filosofic, nu se mai pazea de top
220
Deci Pavel scrie ditre
Vasilie: .,Zicerea impotrivii aratii di st3pi11irea de sine [,.voia proprie", n. m.] i nesupunerea
este dovadii de mindrie 9i de cugetcrre inaWi, iar nu de smeritii-cugetare de ascultare .intru
toate.
11
lar Sfintul Isaac zice: ,,ndreptiitirea in cuvinte nu este a vietuirii i nu e in-
semnata intru lui Hristos.
11
Zice loan Sciirarul: ,Cel ce voiete intfui prin vo-
ro:ava [,discutie", n. m.] cuvintul sau, incicar 9i adeviiml daca zice, sa tie cii bolete de boala
diavolului. Si, dadi face aceasta in voroava cu cei deopotrivci, poate cA se va indrepta din
certarea celor mai marl decit el; iar dacii se aflii tot aa 9i ditre cei mai mari i mai intelep(i,
aceasta boalii este nevindecata de oameni" (Despre Ascultare, cuvintul IV). (n. aut.)
220
Ia aminte ca mesele acestea de care se Iaceau la biserici se numeau ,dragoste"
(agape), fiinddi se Iaceau din dragoste i-i triigeau Ia dragoste i la unire pe fra(ii ce se adu-
nau hnpreunA. lnsa, fiindcii mai in unna aceste ,dragoste" au dizut in rea intrebuintcrre - incit
unul raminea fliimind de la acele mese, iar altul se imbata - bisericile lui Dumnezeu erau de-
fi'iimate -?i siiracii erau De aceea, al VI-lea Sinod a toata lumea a oprit aceste mese
prin Canonul LXXIV, iar Sinodul din Laodichia prin Canonul XXVIII. Dar Cano-
nul XLIX a! Sinodului din Cartaghen ii pe episcopi, pe clerici pe credincio!i a face
bancheturi prin biserici, afara muuai daca s-crr intimpla a trece vreun strain i nu ar avea unde
sa miinfnce in alta parte. De aceea, i marele Vasilie, tilcuind cuvintele acestea ale Apostolu-
lui, incheie zicind ca nu se cuvine a minca in biserica cina cea obteascii (HotGrireil LXXI in
scurt). Ia aminte insa ca, dei canoanele opresc sa se faca in biserica acest fel de ospete, nu
opresc a se face acestea in casele obinuite. Pentrn aceasta, Canonul XXVII al Sinodului diu
Laodichia poruncete sa nu m3n1nce din lacomie clericii i credincioii, cind sint chemati Ia
aces! fel de ,dragoste" [agape]. Jar Canonul XI a! Sinodului din Gangra Ji pe
cei ce defaima pe aceia ce fac acest fel de ,dragoste" din afara bisericii (care pentru cinstea
Domnului ii adun3. impreuna pe frati) 9i nu vor sa meargii Ia dinsele. l)i ia aminte insa ca
unele din ospetele aces tea se nwneau de ,natere" ( cele ce se fi'i.ceau Ia pomenirile Mucenici-
lor, care se numeau ,natere"), altele se numeau ,nunteti" (care se fiiceau Ia nun(ile mirilor),
a!tele ,pomeui" (care se fllceau Ia !ngroparea mof\ilor) a!tele altfel. Baga de seamii !nsa ca
i la ludeii cei vechi, cind priiznuiau vreun praznic, cei bogati trimiteau bucate s3racilor ce nu
aveau, ca i aceia sa se bucure -?i sa se veseleasca. Aa citim in Cartea Esterei, unde zice: ,De
157
ca sa Jndrepteze lucrul acesta. Si, mai sus, fiindcii avea multi care se supuneau
poruncilor lui, Apostolul a lnceput cu laudii, ziclnd: , Vii laud, fratilor, cii vii
aduceti aminte de toate poruncile mele"; iar acum, fiindcii lucrul urma altfel,
lncepe ,Iar aceasta poruncindu-vii, nu vii laud", ci cu totul vii poruncesc
pentru ceea ce vreau sa vii zic! Ciici se cuvine- zice- ca rarii porunca mea,
de Ia sine-vii, sa socotiti sfint obiceiul acesta al cinei de sa nu-l
cal cap.
ciici nu spre mai bine, ci spre mai riiu vii aduna{i fmpreunii.
Se cuvenea - zice - a spori voi a merge inainte, fliclnd mesele
( agapele) de mai lnainte inca mai Voi insii ati impupnat obiceiul
ce apucase a se tine, vii adunati Ia bisericli, dar nu mai mlncati impreunii;
ciici aceasta este ,mai rliu", adicli faptul eli acum v-ati miqorat.
18 Ciici mai fntfi aud cii, atunci cfnd vii adunafi fn bisericii,
fntre voi sfnt dezbiniirL
Apostolul nu indatli despre mesele pe care le fliceau ci
mai intli 1i cearHi pentru dezbiniirile ditttre ei. Si, intr-adeviir, tocmai pentru eli
erau dezbinap despiirtili unul de altul minca fiecare deosebit. Ciici, dacli ar
fi fost uniti In cugetare prin dragoste, nu ar fi suferit a face aceasta .
fn parte, cred
Ca sa nu zica din Corint: Si ce ne pasa nouli- o, fericite Pavele!
- dacii cei ce clevetesc eli avem dezbiniiri mint ne osindesc rarli dreptate? -
Apostolul zice aici Eu nici nu cred to ate cite se spun lmpotriva voastra
(ca sa nu-i fac!i sa se obriizniceascli mai mult cu cuvlntul acesta), nici nu zic
ca nu le cred (ca sa nu se creadli eli li ceartli in zadar rarli pricina binecuvln-
tata). le zice: Cred unele din cele pe care le aud. Totodata, se poate sa
nu fi calcat toti obiceiul acela bun al meselor ci numai unii ..
aceea, Iudeii din provincie, care locuiesc in sate neintarite, petrec ziua de paisprezece ale lunii
Adar in veselie i ospete, ca zi de sarbiitoare, trimitindu-i danui unii altora; iar cei ce tr3iesc
in o:ra.lje petrec i ziua de cincisprezece ale lunii Adarin mare veselie, trimit]nd darurfvecini-
lor" (caJ?ilolul 9: 19). $i, jos:. ,Sa faca dar dill ele zile de petrecere i de veselie, trimi(in-
du-1 UfU1 altora daruri 1 dind milosterue Ia si!rac1" (9:22). Aadar, dacii Iudeii trimiteau p!irti
din bucate siiracilor in zilele s3rb3.torilor lor, oare nu cu mult mai vhtos si':nt datori Cretinii sa.
trimitil bucate frajilor si!raci In zilele pmznicelor !mpi!rateti i ale altor sarb:l.tori, ca sa ma-
nince i aceia i sii se veseleascA, sliivindu-L pe Hristos-Dumnezeu care se prainuiete i bi-
necuvlntind pe frajii ce i-au impllrti!it din mlnciirile lor? Cu Cretinii ce fac aceasta
fac un lucru prea-potrivit prea-bine pliicut Stapinului nostruJiristos! (n. aut.)
158
!
I
I
19 Ciici trebuie sii fie fntre voi i eresuri,
Pavel nu aici de eresurile dogmelor credintei, ci de eresurile dez-
biniirilor de prigonirile In cuvinte ce se fliceau pentru mesele Dar
ce lnsemneazli zicerea ,trebuie"? Aceasta e In Joe de: Se lntlmpla a fi dezbi-
niiri prigoniri lntre voi
221
- sau: Fiind de a nu umbla toti drept a
nu fi toti de o cugetare In pricina aceasta, caci slnteti oameni cu fire neputin-
cioasa, de aceea cred cii cele ce vii oslndesc slnt adeviirate. Tot a zis
Domnul: ,trebuie a intra sminteli" (Matei 18:7), adicii: ,trebuie sa vinii smin-
telile lntre oameni", ca cum ar zice: Fiindca In lume se afla oameni rai,
nu se poate sa nu vina sminteli de Ia
ca sii se fnvedereze lntre voi cei
Aici, acest ,ca" nu este cuvlntare de pricina ( cauzal), ci aratiitor de isprava
a lucrului (de scop ), precum se vede in alte piifti ale zicerii Apostolului.
Caci se ia zicerea ,ca": Fiindca cei mlndri dintre Corinteni nu primeau sa
manlnce lmpreuna cu siiracii, din aceasta a urmat a se ariita cei ce erau
lntru dragoste, adidi aceia care sufereau de defliimarea bogatilor, pentru cii
mai lnainte nu se vedea rabdarea biirbiitia lor. Sau, 1i pe
aceia care nu stricasera ace! bun obicei al meselor ci inca 11 pazeau,
caci nu top 11 lepiidaserii. Deci, fiindcii aceia care 11 lepadasera s-au aratat ne-
din aceasta s-au aratat cei ce II piizeau.
2oand vii adunafi deci laolaltii, nu este spre a mfnca cina Domnului,
Zice: Fratilor, adunarea voastra de arata dragoste lmpre-
una-adunare frateascii, dar scopul pentru care. vii adunaji nu se
fiindca nu mlncati lmpreuna. Clici ,cinli a Domnublti" a mlnca toti
lmpreunii, pentru di se aseamiina cinei aceleia pe.
Domnul a dat-o ucenicilor Sai In noaptea lntru cate trebuia sa fie vlndut. De
aceea a numit Apostolul ,cinli" gustarea d.e dimin,eata prlnzul pe care-! fli-
ceau Corintenii la biserici pe la amiaza, ca sa le aduca aminte de cina aceea a
Staplnului din seata.'Joii celei Marf2
22
Si zice: Vedeti de
ce mare dar v-ati lipsit neurmlnd mesei a Domnului?
. .
221
Atil"..t" d" a cw..,,e ztcerea aceasta Teo de Ia care a !nat-o i 'Teofilact. (n. aut.)

222
Iar Teodorit zice di ,cinii Donmeascii" numete Taina stllpineasca. fiindcii dintm.ace-
ea top se impartaesc asernenea: i s;lracii, i bogatli, i slugile, i st3pinii, i incepiitorii
n. m.] i cei de sub stapinire. Deci - zice - trebuie ca mesele fie obteti,
unnind mesei stapineti, care este pusii inainte deopotrivii tuturor. Acum - zice- insii nu fa-
159
2 I ciici jiecare f# pune cina sa mai inainte spre mfncare,
Zice: Voi ati fiicut ca cina cea de stap!neasdi sa fie a fiediruia In
parte. Caci, efta vreme era

cu dreptate se numea ,stap!neasdi", fi-

inddi toate cele ale stap!nului, m!ncarile ori celelalte, s!nt pentru toti
robii lui, ori saraci, ori. bogati. Dar voi ati necinstit cina aceasta, fiindca fie-
care apuca mai !nainte, miin!ncii bucatele sale deosebi In singuratate nu
sa vina saracii ca.sa miin1nce ei din.bucatele lui.
unul este iar altul se imbatii.
La cina - zice - pe care o faceti In biseridi, siiracul este flam!nd, iar boga-
tul se 1mbatii. Astfel, s!nteti vinovati de douii piicate: ca saracii s!nt trecuti cu
vederea, fiind lasati flam!nzi !nsetati, eli voi va !mbatati, m1nc!nd singuri
bucatele pe care le aduceti, din care se cuvine a m1nca fratii saraci. a zis
cii ,se !mbatii" In chip prea-ariitator certator, ca sa arate cii bogatii m!ncau
beau singuri atft de mult, !nc!t se saturau de m!ncari se !mba(au de bauturi,
iar fratii saraci ramfneau flam!nzi, !nsetati lipsiti de cele de nevoie.
22 N-ave(i, oare, case ca sii minca(i i sii be(i?
Zice: De vreme ce voi, boga(ii, nu m!ncati de !mpreuna cu saracii,
de ce va mai adunati Ia bisericii sa m!ncati, nu In casele voastre sa
m!ncati sa beti singuri?
Oare dispre(ui(i Biserica lui Dumnezeu?
ceti -aa, clci fiecare se apucii a-i ,minca cina sa. Iar ,ciriii", dupa obiceiu1 de attmci, .nlimete
prinzul. $i marele Vasilie ,.cirta Domneasdi" a 1nteles in lac de dunmezeiasca cini'i a Tai.t;telor
(Hoti1rirea IXXl pe scurt). ):.a fel Sinodul din Cartaghen, In Canonul XLVIII, dunmeze-
iescul Hrisostom i Teofilact au inteles prin ciilli obteasca pe aceea care se face dupa. :umm-
rea celei domneti.
Despre Domneasca cina, vezi lla Eustratie Arghentul (foaia 308), care zice: ,Yn Biserica
cea din inceput era obiceiul ca, vrind a s3viri donmeasca cina, aduca fiecare de
acasii-piine i vin i sale dea diaconului, care le punea inaintea preotul,..Ji i ac,ii;:Sta le sfintea.
Apoi, el rupea piinea i o irnp3J:tea credincioilor, d,e asemenea i paharul. Acest obicei este
prea-din inceput - zice Arghent - i se cit de cit pina azi in multe biserici ale Eladei,
i ale ostroavelor i ale Ras3ritului." Deci Corintenii, aduclnd Ia biserici't piine i vin dupa
obiceiul acesta, nu le dadeau djaconului, nici la obte, ci, dupa blagoslovirea .sfinteltiilor daru-
rilor, luau iariii fiecare lucrul sau i-1 minca i-1 bea sin&JUr. citi siiraci i lipsiti erau, care
nu aveau de unde sa manince i sa bea, .rfuuineau i se mihneau i se ruinau; iar ce.-
ilalti, care aveau, rnincau, se sdturau i se irnbdtau, i se facea necuviinta in bisericii. Aceast.'l
cu dreptate nu a pliicut lui Pavel. (n. aut.)
160
Zice: Clici, atunci clnd tu, man!nci singur In biserica, adica faci
osebita stapineasca masa cina cea de cu aceasta
Biserica sfintitulloc.
Ciici pe cei ce nu au.
Saracii - zice - nu se m!hnesc at!ta pentru ca nu-i braniti Ia masa voastra
din biserica, cit. se sc!rb.esc pentru pe care le-o facep: dici voi Ia
masa, m!ncap cu !ndestulare cu desratare, beti vii !mbatati, iar neno-
rocitii sint batjocori(i !naintea tuturor, pentru eli nu au ce sa man!nce,
ca saraci ce s!nt.
Ce vii voi zice? Vii voi liiuda? fntm aceasta nu vii laud!
Dupa ce le-a dovedit Corintenilor necuviinta lucrului, Sfintul Apostol le
mai cu bl!ndete. put!nd a zice eli cele ce raceau ei erau vrednice
de nen';!mlirate mmp, el le spune doar at!t: ,Sa vii laud? La aceasta nu vii
laud!" lnsa aceasta o face cu iconomie, ca sa-i !mbl!nzeasca fata de saraci.
dacli i-ar fi certat p!na Ia i-ar fi siilbaticit mai mult asupra
saracilor, par!nd ca d,in pricina acestora au fost necinstiti de catre Apostol.
23 Ciici eu de fa Domnul am primit ceea ce v-am dat vouii.
Pentru care pricina Apostolul aici de Tainele Domnului vor-
de seara aceea a Joii celei Mari !ntru care a fost v!ndut Domnul? Pavel a
fiicut aceasta din multa nevoie, ca sa-l!nvete pe fiecare sa eli, daca
Stap!nul Hristos i-a fiicut pe top ai mesei a Tai-
nelor Sale, cum tu, eel bogat, 11 de Ia masa tape fratele tau
Dar de ce zice Pavel ca a luat Tainele de Ia Domnul, de vreme ce el nu era
ucenic al Domnului atunci, ci prigonitor al Lui? Ca sa !nve(i tu, eel ce
cii astiizi este Hristos care dii Tainele. asupra mesei
celor ce se cu ele, precum le-a dat atunci.
223
'
24 Ciici Domnullisus, in noaptea intru care era a luat piine,
mul(umimf2
4
, a frint-o fi a zis:
223
Iar Icwnenie spune cii zicerea ,am prirnit
11
insenmeazii i ,am fnvatat''. Aadar, poaie
di.Pavel a inviitat rinduiala Dumnezeietilor Taine prin oarecare inviiptura rnai dumnezeiasca
a Domnului. (n. aut.)
224
Ia aminte cii - dupii Evstratie Arghentie - ,blagos1ovenia" ,euharistia" [mult:umi-
rea, n. m. ], ca unele ce insenmeaza acelai lucru, se iau la tainele pe care siivirit Donmul.
161
,Luap, minca(i, acesta este trupul Meu, care se fringe pentru voi!
Zice: Fratii mei aduceti-va aminte ca Domnul v-a dat aceasta
dumnezeiasca lnvatatura tainica a Tainelor cea mai de pe urma cu totul la
lntru noaptea In care urma a fi junghiat, clnd avea pe vinzato-
rul Iuda lmpreuna-mesean.
225
Iar tu, cum nu judeci vrednic de masa
ta pe fratele tau sarac? Prin Taina aceasta a Euharistiei, tu ai invatat cu
adevarat sa lui Dumnezeil, precui:rqi Hristos a multumit lui Dum-
nezeu cind a predanisit-o, ca sa ne dea noua pilda sa multumim. Deci cum
poj:.i sii faci acum Iucruri nevrednice de multumirea aceasta Biserica
lui Dumnezeu, bind lmbatindu-te in vremea clnd altul este flamlnd? Si
Ciici - dupii Evanghelistul Mirrcu - se scrie cii ,Domnul, lu"md piinea, a b/agos/ovif'. La fel 1i
dupa Matei. Iar Pavel zice aici ca. ,a luat piinea i a mul,tumlt". De asemenea, _Marc1,1 zice ca.
Domnul a mu/Jumif la pahar, iar Pavela zis mai ili.ainte: ,pahaml blagosloveniei pe Care fl
blogoslovim." Deci $i dumuezeie!tii Evangheli!li, 1ii'avel fdlosesc blagoslovenia 1i mul\Wfii-
rea ca pe unele ce insemneaza aceleai lucnlri, 'prin care se sfiviresc Tainele. Iar dac3 acestea
se savi:resc prin blagoslovenie i prin.e"Qharistie, adicii prin "multumire", inseamna ca. nu se
siiviresc prin cuvintele dumnezeieti. Vezi i_ subfnsernnarea zicerii:. ;,paharul_blagosloveniei
pe care ll blagoslovim" (/ Corinteni 10: 16). (n. aut.)
225
Iar eli Domnul avea impreuilii-meseail pe luda hi ob.steasca masa cind minca cu-uceni-
cii 1n seara Joii Mari e ariitat descoperit de Sfinjii Evangbelil;ti Matei 1i loan 1i de ceilalji doi.
Iar dacii 1-a avut 1i !mpreuni\'piirtal Ia dnbovniceasca masii a Dumnezeie1tilor Taine 1i daca
i-a dat
0
i lui din cinstitul Si\u Trup 1i Singe, aceasta e !ndoielnic. Hrisostom, lsidor Pelusiotul,
Teofilact, Teodorit ji cei mai mulji dintre Pilrinji vor sa fi fost de faji\ 1i Iuda c!nd a predanisit
Domnul Tainele 1i sii se fi dintr,insele 1i el. Jar Sfinjilor Apo,sto/i
(Cartea V, capitolul4) zic 01: ,,D!ndu-ne nouii lnchipuitoarele Taine ale cinstitului Siiu Trup
1i Singe, luda nefiind de fajii cu noi, a ie1it 1n Muntelfl Maslinilor." [ ... ]La fel aratii 1i Dioni-
sie Areopagitul, eel intocmai cu Apostolii (in Despre- ierarhia intr-un cuvint pe
care ln!eleptul Maxim Miirturisitorulll IDcUie1te a1a: ,Jar din cele de aici, en drept cuvint ar
zice cineva ca Hristos a predanisit ucenicilor Taina dupa ce a de lb. cina Iuda" mai
jos, acest dumuezeiesc Piitinte zice: ,insemneazii ca !i lui.Iuda i-a impiirjit din tainica (poate
din cea de ob1te) 1i din pahar. Jar dupii ce a ieljit ludll de Ia cinii, a dat Tainele uceni\illor,
nu lui ca unul nevrednic de acestea." Se. ime!le !ntr-un glas cu ace1tia li Sfintul Kiril a! Ale-
xandtiei, zicind: ,,Dupa ce a ie$it Iuda, Iviintuitonil predanisit rnintuitoarea TainA celor un-
sprezece" (In !irultllcuirii laMatei, capitolul26, stih 26). (n. aut.)
Cind insa a predanisit Domnul tainica cinii? Dopa ce a dat lui.Iuda piirlea, precum zice
Evangbelistulloan: ,Si, !ntiog!nd piinea, a dat lui luda a! lui Simon lscatioteanul. Acela dar,
lu!nd piinea, .indatii a ie1it" (8:26). Ciici plinea aceea nu a fost trupul Domnului, nu, ci ob-
lteasci\ din cea de pe masil, precum zic !njeleptul Fotie oi Kiril a! Alexaodriei. Ci\ci acesta,
tiilcuind zicerea ,acela ce va intinde rnina in blid impreunA cu Mine
11
, spune ,adidi eel
impreurui cineaza i este impreuna-mesea'n parta de masa i de sare
11
Caci aa e insertinat
el i prin glasul fericitului David cind zice: ,iar tu, omule eel intocmai la suflet..." celelalte
(Psalmul 54:13). Tar loan a fiicut aceasta mai descoperitii, zicfnd: ,A zis Domnul: Acela este
ciliruia Eu, i-o voi da." (n. aut.)
162
Domnul a zis tuturor: ,Luati, mlncati!" - nu altceva, ci tru-
pul Sau, pe care 1-a fdnt In plinea pusa lnainte deopotriva pentru toti, dlnd
226 . - . . .... . . ... .... . . . ..
aceasta la moartea Sa - mr tu apuct mat mamte, mantnct smgur ntct
plinea aceasta nu o pui la mijloc ca sa manlnce fratele tau; nu o
frlngi pentru a se da la multi saraci, ci o pentru tine singur.
Aeeasta facep fntru pomenirea Mea!"
Ce mai zici, omule? Caci - zice - daca ai face pomenirea vreunui fiu al
tau sau a parintilor thl, te-ar mustra dadi nu ai implini acele
milostenii legiuite mese precum e obiceiul a se face la pomenirile
celor adormip In Hristos, daca nu i-ai chema pe saraci sa-i ospatezi, casa-L
roage pe Dumnezeu sa-i ierte; iar acum, radnd pomenirea Patimilor Domnu-
lui, nu pe vreun sarac sa man!nce nici din masa ta cea simpla? Nu
te cutremuri pentru nelegiuirea aceasta?
25 Asemenea i paharul, dupii Cina, zicind:
,Acest pahar este Legea cea Nouii fntru sfngele Meu.
227
Au fost !n Testamentul eel Vechi pabare vase, lntru care preotii tumau
slngele dobitoacelor necuvlntatoare dupa ce le jertfeau, stropeau cu el.
Deci - In locul slngelui necuvlntatoarelor dobitoace, cu care Dumnezeu a pe,
cetluit Testamentul eel vechP
28
, Pavel Il aduce acum pe Domnul, Care zice:
Eu viirs acum slngele Meu ca sa pecetluiesc Testamentul eel Nou. Sa nu te
tulburi lnsa- o, Evreule! - auzind de singe. Caci, daca ai primit slngele dobi-
toacelor necuvlntatoare In Vechiul Testament, cu cit mai ales se cuvine sa pri-
acum s!ngele lui Dumnezeu 1ntru aces! Nou Testament?
Aceasta sa.faeep ori de cite ori vep bea, sprepomenirea Mea!
226
Ia aminte, di- dupii Coresi, in cuvintul despre Taine - cinci lucdiri s-au fiicut in vre-
mea Cinei:- ,Luarea piinii, blagoslovenia,; fringerea, impiir(irea mincarea. Iar cele t,rei lucrari
din mmii, care pre!nchipuie dumuezeiescul Tmp, s!nt intru Eubaristie (adicii muljumire>>)."
[ ... ] Vezi 1i frumoasa sub!nsemnare despre jertfa Trupului Domnului de Ia Evrei 10: I. (n. aut.)
227
Cuvintele acestea-se afl3. aproape la fel 11i:in Evanghelia lui Luca (22:20). (n. aut.)
,
228
caci zice Dumnezeiasca Scripturii: ,Dupa aceea, luind Moisi singele, a stropit noro-
dul, iicind: ,Acesta este singele legiimintului pe care 1-a incheiat Donmul cu voi dupa toate
cuvintele acestea
11
(Ieirea 24:8). De aici zice !li Proorocul Zaharia ciitre Sionul eel nou,
intinzindu-se ciitre Biserica: ,lar pentru tine, pentru singele legiimintului tau, voi da drumul
robilor tiii diir fintina tara apA" (capitolul 9: 11). Vezi despre aceasta in epistola ciit;re Evrei
(9:20). (n. aut)
163
Zice: $i prin pahar faci aducere aminte pomenire de moartea Domnului,
Deci cum bei singur te lmbeti, de vreme ce pahar a!
slngelui Domnului, din care bei tu, se da Ia toti ca sa bea?
26 Caci, de cite ori ve(i minca aceasta piine # ve(i bea acest pahar,
moartea Domnului o vesti(i pina cind va venL "
Zice: Clnd va cu Trupul Slngele Domnului, voi,
slnteti datori sa aveti o astfel de aezare ca cum v-ati afla chiar In seara
aceea a Joii celei Mari ca cum ati edea chiar Ia masa unde Domnul
sa socotiti ca luati jertfa aceasta neslngeroasa a Tainelor din mlinile
Mlntuitorului Hristos. Pentru ca lnsai cina aceea pe care a predanisit-o Dam-
nul atunci o i noi lntru fiecare Liturghie, i lnsiii moartea aceea a
Lui ovestim, adica o'aratam, prin Taine, plna Ia a doua venire a Sa.
229
2 7 Aadar, oricine va mine a piinea aceasta sau va bea paharul Domnului
cu nevrednicie, va.fi vinovat fa(a de Trupul i Singele DomnuluL
229
Cdci- dup:l Fotie- pin:l atunci vestim moartea Domnului, iar de atunci incolo nu ne
vom mai din aceste Sflnte Taine, ridicindu-ne spre o mai i mai tainidl
vieplire i indulcire. poate de aceea zice chiar Pavel in epistola ci.itre Romani ca Domnul,
ezind de-a dreapta lui Dimmezeu-Tat31, Se roaga pentru noi prin pomenirea morfii Sale care
se face in sfinf.itele Taine. De aceea, i noi, cei vii i cei ce au adormit intru Hristos, prin
aceastii pomenire a morpi Domnului, ne folosim 1i ne impiirliijim de plaple cele vreduice ale
Domnului, pe care le-a dobindit prin Cruce i prin moartea Sa. De aceea zice i Sfintitul Au-
gustin: ,Lua(i din piine trupul care era spiuzurat pe Cruce! Lua(i din potir slngele care a curs
din coasta lui Hristos!" Jar In alt loc, zice lntru a!Murare: ,Cind se fringe jertfa, clnd se toamil
din pahar Slngele In gurile credinciojilor, ce alta lnsemneazi! decit jertfa trupului Domnului
pe Cruce i viirsarea singelui din coasta Lui?
11
Bagii de searrui cc'i.- dei in DuliUlezeiasca Euharistie mai cu osebire se veste!ife moartea
Domnului 1i junghierea Lui, precum zice aici Pavel sa ne lmpiirtiijim de vrednicele plap ale
morp.i Domnului - totodata se face pomenire i de invierea, Wilf:area, i a doua venire a Lui
i de toatii iconorriia intrupihii, precum dogrnatizeaza despre Taina aceasta stinfitii teologi, di
toate ale iconomiei intrupfuii se siiviresc tainuit asupra piinii ce se pune ina-
inte. De aceea, nici trupul cu care ne impartiiim nu este aceta piitimitor .si striciicios de pe
Cruce, eel de mai inainte de inviere, ci aceta tara de patimii i nestrici1cios, de dupi1 inviere.
Ci!ci - dacii, in Taina Euharistiei, moartea ji junghierea Domnului s-ar face In chip simp! -
unii ar putea zice di i aceta en care ne impartaim este striciicios i pi1timitor. Dar- fiindci1,
in Taina Euharistiei, moartea i junghierea Dotimului se face duhovnicete i tainuit, adicii cu
chip duhovnicesc, prin lucrarea Preasfintului Duh (mi!car eli lntr-adevilr ne impi!rtiljim de
pline lntru lnsuji trupul acela care a murit ji s-a junghiat), iar cele duhovnicejti slnt nemuri-
toare 1i nepiltiuritoare, fiind silvlrjite prin Duhul Sfint - pentru aceasta !i duhovnicescul Trup
cu care ne impiirtiijim este nes1riciicios. Jar Evstratie Arghentul adaugil cii Pavel aratii prin
ace_ste cuvinte cii Cina Donmului moartea lui Hristos nu numai ca pe o jert:fii., ci i
ca pe o impilrtiijire, impi!rtiljindu-se de catre credincioji (foaia 324). Si adevereazil aceasta
cuvintele de mai sus ale Sfinptului Augustin. (n. aut.)
164
Cu aceste cuvinte, Apostolul arata Corintenilor ca se lmpartii-
eau cu Dumnezeietile Taine cu nevrednicie, caci li treceau cu vederea pe cei
saraci nu-i din mesele pe care le raceau. Dar cum este
,vinovat Trupului Slngelui Domnului" acela ce se lmpartaete cu nevred-
nicie? Acesta se face vinovat i sub judecata Ia fel cu acela care nu ar voi sli
manlnce Trupul Domnului sau sa bea Slngele Lui, ci ar voi doar sa-L omoare
i sa-l verse slngele. Caci - precum oslaii care au lmpuns trupul Domnului
(adica mlinile, picioarele coasta) nu !-au lmpuns ca sa bea slngele Lui, ci
pentru ca sa-l verse spre necinste i spre deraimare- tot aa i acum, cine bea
cu nevrednicie tainicul Singe al Domnului nu ia nici un folos dintru aceasta,
1-a varsat In zadar. Caci Evreii, rastignind trupul Domnului, s-au arlitat ca i
cum ar fi spil)tecat hlamida Imparatului; iar care se lmplirtaete cu
nevrednicie cu Trupul Domnului este asemenea cu acela care ar arunca hla-
mida Imparatului In mijlocul noroiului, clici noroiul este sufletullui necurat
cu care o De aceea - Iudeii, care au rupt hlamida 1wparatului,
care au aruncat-o In noroi- slnt vinovati i oslnditi ca unii ce L-au
necinstit pe Imparat Ia fel.
230
28 Sa se cerceteze insa omul pe sine i sa manince din piine
i sa bea din pahar!
Dumnezeiescul Pavel, clnd alatura In mijlocul oarecarei pricini o alta pri-
cina, sa o povesteasca pe aceea, precum a racut i acum. Caci,
avlnd lnaintea sa pricina despre mese cazlnd In cuvlntul despre Dumneze-
Taine, II pe acesta cu amanunpme, fiind mai de nevoie, ara-
ta ca este capul bunatatilor a se apropia cineva de Taine i a
se lmpartai cu contiinta curata. Caci zice: Eu nu-ti pun alt judecator pe,
Cretine, ca sa te judece pentru aceasta, ci chiar pe tine te pun judecatot 'al tau
lnsuti. Deci - zice - judeca-te te cerceteaza pe sine-ti cu ta, i
apropie-te de Dumnezeie!tile Taine i nu clnd este praznic, ci
clnd te vei afla pe sine-ti curat vrednic!
29 Caci eel ce maninca i bea cu nevrednicie judecatalui-i
manfnca i bea,
Zice: care se lmpartaete de Trupul Slngele Domnului cu ne-
vrednicie o face spre a sa oslnda, nu din pricina firii Tainelor (pentru ca aces-
230
Iar Teodorit zice ca. prin cuvintele acestea, Apostolul ii trnpunge pe Corintenii eel
iubitori de argint, pe eel ce cmvea cu mama sa vitregii pe cei ce mincau jertfele cu
neMgare de seamii. (n. aut)
165
tea de sine s1nt pricinuitoare de viata de m!ntuire ), ci pentru nevrednicia lui.
Caci soarele este luminos dulce celor ce au ochii iar celor ce !i
au stricati bolnavi li se face vatamator pagubitor.
nesocotind Trupul Domnului
Adica: ce se cu nevrednicie o face spre os!nda sa, fi-
indca nu cerceteaza nu lntelege marimea tainei. Caci - daca am cerceta am
socoti bine Cine este Acela Care Se afla lnaintea noastra pe Sfinta Masa, Cine
este Acela cu Care ne ca adica este de fata Iisus Fiullui Dum-
nezeu, tainuit cu dumnezeirea omenirea Sa sub chipul sfintitei p!ini -
nu am avea trebuinta de alta lnvatatur1i; caci socotinta aceasta ne-ar face sa
ne temem, sane trezvim sa filii culuare-aminte c!nd he
30 De aceea, mul(i dintre 1oi sfnt neputincioi # bolnavi,
# mul(i au murit
Zice: Din relele primejdiile care urmeaza voua, luati dove-
zile a ceea ce va zic. Caci de aceea urmeazii Ia voi morti napraznice
mai lnainte de fireasca vreme boli de ani !ndelungati, fiindca multi dintre
voi se cu nevrednicie. Dar poate ar zice cineva: Apoi ce? Cei ce
nu se nu mor lnainte de vreme, ci ajung Ia ad!nci batrlnete,
nu pacatuiesc? ):-a aceasta raspundem ca pacat'!iesc acetia. Dar
- care nu se !mbolnavesc, nici nu .mor mai !nainte de vreme, caci nu
s!nt pedepsiti aici - vor fi pedepsiti. mai rau !ncealalta viata. Noi lnsa, daca n.u
vom pacatui, nu vom fi pedepsiti nicj aici, nici acolo.
231
Despre aceasta zice
mai departe:
291
insenmam aici ceea ce zice mafele Vasilie, primejdie este a folosi cineva
torii pentru toate neputintele bolile ce .. Fiindca nu toate neputintele i se fac
din fire san din dieta cea rea i tara rinduiaHi a Omului, neputintifla care trebuie i ajuta me-
teugul doctorului; ci sint neputinte i bqli care urmeaza din pedeapsa i b3taia Domnului, ca
sa ne intoarcem de la p3catul pe care-.1 facem $i sa ne poc3im. Aa sint pedepsip.-tle--certarea
Domnului i se imbolni\vesc cei ce se imp3rt3esc cu nevrednicie de Dunmezei6tile Taine,
pentru piicatele lor, i destui credincioi chiar mor, precum zice aici Apostolul. ,De aceea -
zice dui1U1ezeiescul Vasilie- cei ce piitimesC de astfel de bali, nu din ftre sau din rea dieta, ci
din p.edeapsa i certarea Do11U1ului pen,tru lor, nu -se cuvine a _chema doctori
ca sii-i ajute, ci trebuie sii se i sii sufere cu multumire boala, mfuturisind ca. bolesc
din pricina pilcatelor lor, i sii se indrepteze i sa facii roade vrednice de pocainta Deci unii ca
acetia, linitindu-se i Hisindu-se de 'iscusintele doctorilor, trebuie a riibda cele ce au venit
asuprii-le, dupii eel ce a zis: UrgiaDomnului ovoi suferi>) (Miheia 7:9). arata indreptarea
prin a face roduri vrednice de pociiintii i a-i aduce aminte de Domnul, Care a zis: <<lat?, te-ai
166
31 Ciici, dacii ne-amJudeca pe noi inine
232
, nu am mai fi osindi(i.
Nu a zis: ,daca ne-am pedepsi noi pe noi ci numai: ,daca ne-am
judeca", adica: Daca ne-am pacatele ne-am oslndi pe noi cu
ocara de sine cu pocainta, nici aici nu ne-am oslndi de Dumnezeu, nici aco-
lo, ci am scapa de vremelnicele munci de aici de cele de
Caci - precum zice dumnezeiescul Hrisostom ,eel ce se pe sine II
pe Dumnezeu de doua ori: pentru ca cunoscut pacatul pen-
tru ca se face mai a urma pacatului" ( cuv!ntul 28 Ia aceasta pricina).
32 Dar, jiind Judeca(i de Domnul, sfntem pedepsi(i,
ca nu jim osindi(i fmpreunii cu lumea.
Zice: noi, nu facem acest lucru lesnicios - adica a
ne cerceta' a ne plr! pe noi !naintea lui Dumnezeu a ne
os!ndi ca calcatori ai poruncilor - cu toate
acestea Dumnezeu nu ne cearta cu nemilostivire cu urgie, ci ne
aici, ca sa ne miluiasca acolo. Caci- zice - aici s!ntem pedepsiti de Dumne-
Iacut siiniitOs, de acurn sa nu mai ca sa mHi fie ceva mai raul>/' (hotarirea 55 pe
larg). \n. aut.) . .
23
lntru alte izvoade se scrie: ,de am

Iar Teodorit zice: ,de ne-am judecau._
cit de bine este a, zice: ,de ne-amjudeca", iar nu: ,,de am deslui", i cit de bine este a ne ju..;
deca pe nOi inifie i a ne osindi, aratii Apostolul i, iritpreurlli cu Apostolul, Teologtd Grigo-
rie, zicind: ,Sa nu ateptam a fi viiditi de altii, ci mai ales singuri sane facem cercetiitori ai
Mare doctorie a rautajii este marturisirea i fuga de gteeali'i
11
(Cuvintul al XVI-a). Zice
i cuviosul Nil: Jnceputul mlntuirii este osindirea de sine." Si marele Antoniezice:
10
Aceasta
este Iucrarea cea mare a omului, sii1i spunii inaintea lui Dunmezeu sa atep.te_ ispi-
tii pinii Ia riisuflarea cea maf de pe unna.
11
uri alt Parinte- fiind intrebat: ,Ce ai a:flat, Piirin-
te, in calea aceasta?" -a riispuns: ,Sa rna osindesc pe sine-mi in toate.
11
Si eel ce a intrebat a
liiudat lucrul a zis: ,Cu adeviirat, alta cale afara de aceasta nu estet" Avva PiineR a zis:
,Toate buniit3.tlle au intrat inlumea aceasta cu suspin. Ia o faptii bunii afar.1 de aceasta, cu
ostenealii sta omuJl
1
Si 1-au intrebat care este aceasta, a zis: ,,Ca omul sii se pe
sine." A zis iar: ,Cel ce se pe sine - orice i s-ar intimpla, ori pagubii',l'dri necinste,
ori necaz- maiinainte apuclnd, se credevrednic de aceasta nu se tulburA niciodatii.
11
Baga
de seamiiCa ceea-ce zice Pavel aici: ,Ciici, de ne-amjudeca pe noi inine, nu atn rnai fi osin-
difi11;1ilai'fnainte ap'ucind, a zis-o inteleptul Siral1: ,Mai inainte de judecata, cerceteazii-te pe
tine insup., in ceasul cerce'tlirii te vei afla curAtit!
11
( 18:20). Cercetarea aceasta a
ue e mai tot lucru cu ceea ce Filon Iudeul a numit ,judet a1 contiintei". SfitrP,tul
Augustin a Zis: ,Fii-te judecator al pacatelor tale, iar nu avocat! (adicii ap8riitor)." lar Teolo-
gul Grigorie a zis ,Cerceteazfi .. te mai mult pe sine ..ti dec'it pe cele ale aproapelui, cu
aceea tu insufi, iar cu cealatta eel de aproape. Mai buna este socoteala faptelor decit a
banilor, dici banii sintai pieirii, iar faptele bune rc1min.
11
Vezi i subinsemnarea zicerii ,i prin
cugeti'irile lor intru pirindu-se
11
(Romani 2: 15). -(n. aut.)
167
zeu, adica ne !nteleptim ca de catre un tatli, nu ne muncim
233
, ,ca sa nu fim
os!nditi !mpreuna cu lumea", adica pentru a nu ne munci acolo !mpre-
una cu pag!nii
234
. Caci fiind iubiti lui Dumnezeu,
cei mai multi primesc pedeapsa pentru pacatele lor aici, daca nu vor face pli-
cate mari de nevindecat.
23
33 De aceea, fra(ii mei, adunfndu-vii fmpreunii ca sii minca(i,
ateptap-vii unii pe alpi!
Dupa ce a vorbit despre masa duhovniceascli a Taine,
Sfintul Apostol a venit Ia cuv!ntul despre mesele zice: Fratii
mei - dacli voiti a nu vii cu nevrednicie, fiic!ndu-vli vinovati Trupu-
lui S!ngelui Domnului, deci dacli voiti sa nu cadeti In felurite neputinte
bali din pricina aceasta- sa nu vii apucati a m!nca mai !nainte singuri cind
de!i mlncati Ia bisericli, ci sa vina fratii sliraci sa mlinlnce Ia
masa voastrl'i! Vezi eli nu le-a zis sa lmpartli unul altuia bucatele care
se aduceau Ia mesele acelea, ci sa adunare a tuturor fratilor
sliracilor.
34/ar daciifliiminzqte cineva, sii miinfnce acasii,
Cuv!ntul acesta al fericitului Pavel este lndemnator pricinuitor de ru-
caci Apostolul cu Corintenii ca cu copii care se mlhnesc
pl!ng de foame, prin urmare li mustrli ca pe lacomi de plntece. De
aceea zice: Jar dacl'l este flam!nd cineva - adica cine este !acorn de plntece
nu sa vinli ceilalti frati ca sa man!nce !mpreunli to!i -
acela sa se duca sa mlinlnce acasa, iar nu In biserica In locurile sfintite ale
bisericii!- zisa aceasta fiind nu putina dosada ocarii a acelora.
ca sii nu vii adunap impreunii spre judecatii.
233
Despre aceasta a zis Apostolul: ,Rllbda(i spre ln(eleppre, Dumnezeu Se poartil
cu voi ca fata de Iii. Caci care este fiul pe care tatal silu nu-l (Evrei 12:7). (n. aut.)
234
Teodorit zice: am cerceta cele !acute de noi in viata; dadl. am da hotarire
dreaptii asupra nu am primi de la Dumnezeu hotarirea muncii, ciici Stapinul
pedepsete miisurat chiar i greelile cele ca sii nu tim dati pieirii lmpreunii cu
paginii." (n. aut.)
235
Bine a, zis Sfintitul Teofilact: ,.dacii nu vor face piicate mari ide nevindecat
11
Oici cei
ce fac astfel de pacate mari se muncesc i acolo; i, cu cit nu sint pedepsip_ aici, cu atit mai
mull vor fi acolo. De aceea a zis Teologul Grigorie: ,Crujarea de aici 1i dil pe cei riii dreptelor.
judecilti de acolo." inteleptul Nil zice: ,Plinge-1 pe pilciltos cind II vezi bine-norocit, cil sa-
biajudecatii se lntinde asupra lui." (n. aut.)
168
Adidi: Fratilor, vii zic voua, celor lacomi, sa va duceti sa mlncati Ia casa
voastrli, ca vii adunati lmpreuna In biserica spre oslndirea vatlirnar:a
voastrli. Fiindca adunlirile, mesele dragostele [,agapele", n. m.] dm
biserica ale s-au r!nduit a se face ca sa vii folositi din aceastli lm-
preuna-adunare cu iubirea de oameni a unora clitre alpi, Iar dacli nu vl'i folositi
- zice - din mesele acestea mai bine e a a mlnca In casele
voastre nu In biserica. Insa Apostolulle zice aceasta nu pentru ca sa-i lndemne
sa rlirnJna sa manlnce In casele lor, ci pentru ca mai mult sa-i traga Ia lm-
preuna-adunarea din bisericli, precum se cuvine, sa man!nce to!i lmpreunli.
iar celelalte le voi rindui cind voi veni.
Apostolul zice cuvintele acestea ori c_are le
fiiceau Corintenii, care aveau trebumta de nndmre mvatatura ose-
bita, ori pentru pricina a meselor Caci poate dintre Co-
rinteni s-au dezvinovatit Ia cuvintele zise de Apostol ma1 sus, de aceea z!Ce
el aici: Deocaindata plizip ceea ce v-am spus, iar de are cineva ceva de zis de-
spre acestea, sa le plistreze plna voi veni eu. Si li sperie eli are sa
rint, ca sa se sfiasca sa se lndrepte, dacli vor face vreun lucru necuvuncJOs
nu bun.
CAPITOLUL XII
1 Jar cit cele nu vreau, frafilor,
sii.fifi in
Adicii: Nu voiesc a nu voi, fratilor, despre darurile Sfintuiui Duh.
pricina este aceasta: care credeau atunci, Ia !nceputul proppvaduirii,
se botezau primeau toti Duhul' Sfint; fiindca Duhul Sfint ,este neviizut
dupa ftrea Sa; .celor ce II primeau li se da un semn simj:it vazut a! ll)crarii
Sale. Pentru aceasta, cei ce se botezau vorbeau In limbi striiine, ori prooroceau
ori fliceau minuni. erau dezbiniiri !ntre Corinteni pentru daruri!e acest.ea ale
Sfintului Dub, fiindca cei ce primeau daruri mai mari se m!ndreau fatii de cei
care le aveau pe cele mai mici. lar cei care primeau darurile mai mici sem!h-
neau !i zavistuiau pe cei ce aveau darurile cele mari. Osebit de aceasta, se
gaseau !ntre unii vrajitori prooroci care se deosebeau cu
anevd'ie de proorocii adeviirati Deci to ate acestea !e. !ndrep-
teaza aici Apostolul mai !nt!i despre vrajitori despre proorocii

2 Stifi cii, pe cind era(i piigini, vii ducea(i Ia idolii cei mu(i,
ca cum erafi sii vii duce(i
Aici, Apostolul arata care este semnul vrajitorului a! proorocului minci-
nos care eel a! adeviiratului Prooroc. zice ca proorocii care
vrajeau !ntru idoli, insuflati fiind de duhul necurat, erau legali de dia-
vol ca cum s-ar fi s-ar fi purtat de altcineva; spuneau multe, !nsa
flira a ce spun, ciici erau uimiti din minte.
236
Acesta este semnul eel
236
De aceea zice Platon: ,Prevestitorii zic multe bone, dar nirnic din cele ce nu
Si, fiindcil diavolul intra fn ornul care vr3jea, i il arunca la pfunint i i1 zbuciuma, 1m alt
poet zice celor ce vdijeau: ,Dezlega(:i-1 pe eel zbuciumat, pe zeu nu-l mai incape!
11
De aceea
zice i Virgilio ca inima vcl.jitoarei se umfHi cu siilb3ticie i cu nebunie. Jar Fotie- intru ceea
ce zice despre cele zece - Ia sfirit spune aa: ,Se zice di acestea, ieindu-i din minte,
vesteau cele ce or sa fie. lnsii, neavind sa scrie menirile prevestirilor, dar pen-
tru di nu puteau scrie intocmai din pricina grabei griiirii cuvintelor, se intl:mpla ca multe din
vestiri sa incit nu se mai puteau indrepta. Fiindca ferneile diitiitoare de rneniti,
dupa ce fncetau sa meneasdi, nu mai aveau simpre de cele zise nu ce l'nsearnna
11
(in-
trebarea !59 din Amjilohia). Ace!ea1i lucruri le zice despre sibile 1i Justin, dumnezeiescul fi-
losof Mucenic. De aceea :mii rni:r _cum se intirnPia aceasta cu sibilele care spuneau proorocii-
le despre Hristos, de vreme ce acestea nu se taceau de diavoli, ci de Dumnezeiescul Duh.
Ci!ci Montan birfea zicind ca toj.i Proorocii vorbeau fiind stiipini\i de Sfintul Duh, dar nu 1tiau
ce spun. vezi <;lespre aceasta Ia tilcuirea zicerii: ,Caci, dacA rna rog intr-o liml,Ja striiirul,
170
dint!i a! proorocului mincinos, care e de diavoli, nu insuflat de Duhul
Sfint. Iar adevaratul Prooroc nu era ci graia cele zise cu minte curata
d
. ' d ' . 237
cu gm un statormce.
3 De aceea, vii fac cunoscut cii - precum nimeni, dacii in Duhul
lui Dumnezeu, nu zice: Anat(!ma fie lisus! -tot nimeni nu ponte
sii zicii: Domn este lisus! - dt!cit doar in Duhul Sfint.
duhul meu se roa'g3, dar mintea mea estefiirii-de rod", 1 Corinteni 14:14). Dar poate ca.- pre-
cum multora dintre cei vechi li se diidea darullimbilor de ciitre Sfintul Duh, dar nu 1i darul
tiUmiicirii, precum zice Pavel intru capitol- tot li s-a dat sibilelor sii_ grdiasca de-
spre Hristos cu limbii poetica, tara a li se da darW tairniicirii. Sau - Iruii bine zis - fiindcii
Proorocii purtiitori de Dumnezeu aveau adevciratului Dumnezeu i credeau fn El
din voin\ii 1i din dragoste, Duhul Sfint Iuera intru diniii prin credinta 1i voia lor, inclt ei ve-
deau cele ce li se aratau de ciitre Duhul Stint cu minte curata, $i grlliau cite le
grruau cu ginduri statornice. Jar pe sibile, fiindcii nu credeau in adev.iiratul Dumnezeu 1i nu-I
dadeau indu,pleCarea vointei, Duhul Sfint le :tacea iasii din minte _cind descopereau meni-
rile despre Hrlstos, silind in oarecare chip lor, precum a silit $i' voia Valaan1
spre a binecu.vtnta norcidul israilitean."
frtsetnn3m aici.Cii Sfintul Maxim zice ca. Proorocii vedeau cele aratate de Sfintul Duh cu
minte_ curatii, dar nu intelesurile, mai ales cehi adinci, ale 9e 1i se ariitau, dadi nu
le cereau nu 1i se descopereau de catre Sfintul Duh. El zice ca. ,acestea sint aratate invederat
de toti sfin\li, care, dupa dumnezeiejtile deseoperiri, cereau intelesurile lor" ( capitolul XIII a!
sutei a din cele teologice). Despre aceasta citim la Proorocul Daniil: ,$i cind eu, Daniil,
am vazut vedenia m-am striiduit sa o lnteleg, iata ca atunci a stat inaintea mea cineva cu
chip de om. Atunci am auzit un glas de om deaJ>upra fluviului Ulai, glas care striga 1i spunea:
Gavriile, tilcuie!le celui de acolo vedenia!" (capitolul 8:15, 16). Bagii insa de seamii.ca
Teodorit altfel zicerea aceasta, zicind ,Mai inainte de a se arii:ta lumina bu-
nei-cinstiri de Dwnnezeu, fiit:t.dcii slujeau inca m,inciunii, oamenii erau purtati lncolo in-
coace ca necuvinti\tori, fiind robij.i.amagirii nesimj.itorilor idoli. Ciici Elinii, piiriisind pe
unu1 Dumnezeu, dadeau altora IDlllti dunmezeiasca cinstire, socotind ca. Acela nu le poate pe
toate. Si pe unul II socoteau dati\tor de intelepciune, pe altul diitator de iscusire ostajeasca, iar
pe altul de 1tiinjil coriibiereascii." (n. aut.) ..
237
De nici Marele Vasilie, intr-un gfas cu dumnezeiescul Hrisostom cu Sfintitul
Teofilact;_ nu-i pe cei ca. Proorocii erau din minte nu ce gra,iesc,
di.ci acest lucru este .al puterii nu al puterii Sfintului Dub. Fiindcii lwnina nu face
intuneljc, ci ce se aflii in om; la fel, nici Duhul nu aduce intone-
care -in suflete, ci mintea care s-a curiitit de intinaciunile. pdcatului cAtre vederea
celor gi:ridite. Ca puterea cea rea este tulburiitoare a minpi, fuii aceasta
nu e de necrezut; dar este lucru piiglnesc a zice aceasta o face venirea Dumnezeiescului
Duh dacii sfinj.ii sint intelepj.i, cum sa nu cele proorocite de.ei? ,lnima celui
intelept dii in(elepciune gurii lui, 1i pe buzele sale spqrejte cuno1tinta" (Pi/de 16:23). Jar dacii
cineva ar zice ca. David. a spus: ,iar eu intru uimirea mea
11
ca. despre Isaac este scris:
uimit pentru intrarea fiului s3.u
11
, Ia aceasta raspuude Vasilie ca. ,Scriptura a numit
uimire fnspaimintarea mirarea, precum Isaia: S-a uimit cenA pamintul s-a infri-
". (n. aut)
171
Aici, da a! dailea semn a! vriijitarului, de a-L anatematiza, adica a-L huli
a-L prihlini pe Iisus Hristas. Iar semnul Proarocului dumnezeiesc zice eli
este a lauda el cu cuvinte bune numele lui Iisus a-L numi pe El Damn
Stapln. Dar paate ell cineva s-ar nedumeri cum de II numesc ,Damn" pe Iisus
catehumenii, care Inca nu s-au luminat cu Sfintul Batez nu au luat Duh
Sfint? Raspundem ell nu e acum cuvlntul Apostolului despre cei ce se catehi-
zeaza, ci despre

Dar cum se poate ca, de multe
ori, diavalii sa-L numeasdi pe Iisus ,,Damn", ,Sfint" ,Fiu a! lui Dum-
nezeu", precum se vede In Evanghelie (Marcu 1 :24; Luca 4:34)? Riispundem
ca diavblii zic acestea fiind batuti siliti In chip nevazut, iar de vaie fiira a
fi batuti nevazut nu le zic niciodata
239
4 Darurile sint osebite, dar acetlli Duk
Dupa ce a aratat care este asebirea praorocului mincinas a vrajitorului
de adevaratul dumnezeiescul Praoroc, Apastalul acum clespre
darurile Sfintului Duh, pentru ca sa-i lndrepteze pe cei care erau dezbinati din
pricina lor. $i, mai !ntli, I! vindeca lllndrepteaza pe eel ce are darul. mai mic
se pentru aceasta, zic!nduci: Frate, de ce te ca nu ai pri-
mit un dar Ia fel de mare precum celiilalt? Au doar aceasta e datorie !i se da-
tara a primi atlt, nu mai putin? Nu, aceasta e hiiriizire (diiruire) a Sfintului
238
Ori riispundem i Catehumenii, dei nu niiscut inca prin Sfintul Botez, totui
s-au zanuslit in credinjii ji se afla inaintea Uiilor bunei-cinstiri de Dumnezeu - dupii Teologul
Grigorie (Cuvfnt Ia botez). De aceea, ei sint ca niste nffidulare ale Bisericii, ca unii ce au pri
mit credinta, 1i pentru aceasta sint numiti Cre1tini de catre caooaoe, 1i sint ca in lege 1i legea
le lor. Fiind astfel, ei II numesc pe Iisus ,,Domn'' i fi da11 :i celelalte cinstite nurniri,
caci cred i ei. Vezi i Canimul XIVal intiiului Sinod a toatii CanOnul XJXal celui din
Cartaghen 1i Canonul V a! celui din Neochesaria. (n. aut.)
239
Caci - de vreme ce, dupa cuvintele Domnului, diavolul ,de la incepnt a fost ucig;ltor
de oameni 1i nu a stat intru adeviir, pentru nu este adev!ir inlrn el. C'md graieite minciuna,
griliejte dintru ale sale, ci!ci este mincinos 1i tatiil minciunii" (loan 8:44) - cum putea ,tatiil
minciunii" sa marturiseasca adev3rul de bunavaie .$ide Ia sine? De aceea. este silit de neva-
zuta biitaie a lui DinUnezeu, 1i propovi\duiejte adevarul fiir.l a voi. lar Teodorit tilcuieite rice-
rea aceasta a1a: ,lar la noi (Ia Crejtini adicii) prea-multil unire ii invoire este cil Fiul eel unul
niiscut nu invata altceva decit Preasfintul Dub; ci, cum in durnnezeie.$tile Evanghelii
Stiipinul Hristos ne invatii sa cunoa1tem vrednicia Sfintului Duh, tot astfel stiipinirea Lui e
de catre Durnnezeiescul Dub. De aceea, nu este cu putinta ca aceta ce este insu-
flat de Dunmezeiescul Duh s4-L nurneasca pe Hristos strnin de firea dunmezeiasca. La fel, nu
e cu putinta a-L numi ,Dumnezeu" eel care nu e lUmina! de acela1i dar a! Sfintului Duh." T"li-
cuind zicerea aceasta, purtatorul de Dumnezeu Maxim zice i el: ce a putut
desavir1ita dragoste 1i toatii viata sa a indreptat-o ciltre aceasta, acela II nurneite ,Domn" pe
Iisus cu Duhul Sfint" (capitolul XXXIX a! sutei a patra despre dmgoste). (n aut.)
172
Duh! lui Dumnezeu ca ti-a dat acest dar fiira a-ti fi datar
cu ceva! Caci datator, Dumnezeu, Care i-a dat aceluia darul eel mare,
ti !-a dat tie pe acesta mic. Fiindca nu vreun Inger ti-a dat tie darul, iar ace-
luia Dumnezeu, ci Sfint Duh vi l-a dat Ia am!ndoi, !nclt, chiar daca s-a
fiicut aarecare osebire dupa dar, nu este nici o deasebire dupa Datatorul dam-
lui dupa izvor, fiindca unul este Datatarul izvarul, Duhul eel
Sfint.
5 $i sintfelurite slujiri, dar aceta# Domn.
Aici, Pavel il arata pe Fiul ca datator a! bunatatilor al darurilor. $i a
varbit de ,slujiri" casa-l mlnglie mai mult pe eel care se sclrbea fiindca avea
dar mai mic. Caci eel ce aude vorbindu-se de ,dar", iar apai un dar
mai mic declt al altuia, se paate m1hni; iar eel ce aude de ,slujire", nu se m!h-
Ia fel, caci slujirea are osteneala sudori. Deci zice: De ce te
tu, ca ai primit un dar mai mic, caci altuia Dumnezeu i-a poruncit sa
se osteneascii mai mult cu slujirea ce i-a dat, iar de tine 1-a fast mila nu !i-a
dat at!ta ostenealii? Astfellnc!t, chiar daca acela are ceva mai mult declt tine,
dupa osteneala a are
240
6 $i tucriirile sint osebite, dar este aceta# Dumnezeu
care lucreazii toate fn to(i.
Aici, Pavel II arata pe Tatal, Care lucreaza toate !ntru tali
$i iata cum, din cuvintele acestea ale Apostalului, dumnezeiasca
Sfinta Treime Se arata deplin.
241
240
De aceea numit Pavel ,slujb3." darul sau apostolesc- dupa Teodorit: ,,cad ( ... ), in'"
trucit sint eu apostol a1 <<neamurilom, slavesc slujba rnea
11
(Romani 11:13). $i lui Timotei ii
scria, zicind: ,slujba ta fii-o deplin" (2 Timotei 4:5), iar altii datil: Jti aduc aminte a mai invi-
om darn! lui Dumnezeu" (2 Timotei 1:6). (n. aut.)
241
Jar inteleptul Fotie zice di- de vreme ce Pavel a vorbit mai sus de buhul, iar apoi,
minind in aceeai fom1a i noirnd a cuv1ntului, a zis ,Dornn" i ,Dunmezeu", unnind. ca rnai
jos sa uneasca i sa zica: ,Fiecfuuia se da affitarea Duhului spre folos
11
- i:nsearnnU ca a dat
mirile de ,Dom:n" i .,Dumnezeu" tot Duhului. pe Acesta Damn i
zeu invederat. Iar dadi se socotesc numirile ,Domn" i ,Dumnezeu" pentru Fiul i pentru Ta
W, i prin aceasta iariW se marturisete domnirea i dunmezeirea Duhului, fiindca cele ce
creazA Duhulle lucreazii i Domnul cu domnirea, i Dumnezeu cu dumnezeirea. Prin unnare,
i dornnirea Fiului, i dumnezeirea TataJ.ui sint i ale Domnului i Dunmezeului Duh, Cel ce
le pune in lucrare. De aceea - zice Fotie - a i folosit Pavel nome ipostatic pentru Dulml ( d\ci
,Duhul" este ariltator a! ipostasului [persoanei] Duhului), iar pentru Fiul !i pentru Tatiil a fo-
losit numele ale celor trei Ipostasuri, adica ,Damn" i ,Dunmezeu", ca, vazind ca.
173
Jar ,slujire" ,lucrare" slnt unul lucru, rnacar ca. se osebesc
dupii numiri,
242
clici acestea slnt tot daruri ale Sfintului Dub,. ale Fiului
ale Tatiilui. Ciici, precum fiinta celor trei Ipostasuri este una, tot darurile
date de Cele trei Persoane slnt Vezi lnsii cum Pavel aratii mai intli pe
Duhul la pe Tatiil, pentru cei ce iscodesc r!nduiala Sfintei Treimi
voiesc a fi numit totdeauna mai lntli Tatiil la sfiqit Sfintul Dub.
243
cele trei Ipostasuri au putere, sa lntelegern ca Ele si:nt de o fiintii ca numirile de
,Domn'' ii ,Dumnezeu" sint ii ale Duhu!ui Sfint. (n. aut.)
242
Dupa Fotie, unele se nurnesc ,daruri", fiind rnilostiviri ale Duhului. Iar ,)slujirile" se
nuniesc- fiinddi se dau spre slujirea folosul aproapelui. De aceea, cei ce le au nu Se cu-
a _se n:rlndri, ci trebuie sa shijeasdi cu. i cu fraplor.pentru care.au
p$rit darul a9esta. Iar_,lucdiri" sint faptele, adicii ispriivile,; ce se lucrea.za din_ daruri
intfuc6i diiniip., precurii'imbunatalirea ;firii altele. Teodorit rnai 'zice ca ,Apostolul a nu-
mit d3ruri>>-, slujbe i <<lucrari aceleai lucruri, care se osebesc ins a dupii numiri - precum
a zis fiFotie. lar cliitiitoare a acestor daruri a ariitat Pavel pe Sfinta Treime.!' Iar purtiitorul de
I)urpnezeu Maxim zice ca. ,;dumnez.eiescul Apqstol daruri osebite osebitele Jucr4ri
ale Sfinll)]ui Duh, car.e se lucreazii a<Qcii de unul ii acelaii Duh" (capitolul 96 a! sutei a treia
din cuvinfele t.eologice). (n. aut.) . . .
243
Baga insa de seani3 ca - dei Apostolul schirnbii uneori ririduiala i urn:larea
Treirni, Aceasta fiind mai presus de rlnduialii - se cuvine insa ca noi sa piistrnm
rlnduiala Ei, precum ne-a 13.sat nouA Donuml in Evanghelie precum ne invata marele
Vasilie, zicind: ,E nevoie a se aceasta trebuie _q. W.gi de cei ce schimbil ur-
marea pe care ne-a predanisit-o Domnlll, 'ca de unii ce Se luptA vildit impoftiva adevarului
pun pe Fiul inaintea Tatlilui, iar pe Duhul Sfint inaintea Fiului. se cU.vine a piizi noi ur-
marea neclintitii nestrlimutatli pe care am luat-o din glasul Domnului, cind a zis:
Merg"md, inviltati toate nearnurile, botezindu-le in numele Tatalui, ii a! 'Fiului !i; al Sfintului
Duh. Amin!" (scriso;rre catre Evstatie)._.Acelai. Sfint Parinte zice in alti1 parte despre
aceasta: ,Dar,. fiinddi Apostolul a pomenit aici mai intii de Duhul, al doilea de fiul i al trei-
lea de Dunmezeu-Tatal, nu trebuie a socoti cumva cii a strfunutat tinduiala cu totuL Cad din
felul cum judecam noi a luat incepfiturli. Fiindca, primind darurile, sintern intimpinati mal
intii eli di!tatorul (adicii cu Duhul); apoi, II intelegem pe .Cel ce le-a triluis (ailicii pe Fiul);
apoi, suim aducerea aniinte !a izvorul ii pricina bliililta(ilor (adicala Tatal)" (Despre Sfintul
Duh, caj)itOlUl XVI). Ciici, cind:he Suim; de'la cele dejos .. lncepem de lit Dlrhul i ajungem la
Tatiil prin Fiul. lar cind ne coborim de la cele de sus, incepem de la Tatiil $i ajungem 1a Duhul
Sfint priri Fiul. ne invata- i marele Vasilie, ziclnd: ,,Deci calea Durnnezeu
este de '!a unul Duh, prin rinul Fiu, !a Tatill. ilimpotriva, fireasca bunatate, sfintenia dupi!
fire ii impiiri!teasca vreduidie vine de !a Tata!, prin Cel Unul Nascut, !a Duhul. Astfel, Iposta-
surile se martutisesc dogma cea de Dumnezeu mi cade" -(Despre Sflntul
Duh, capito!u\ XVIII).
Dar in-epistola canonica despre Sfintei Treimi zice aa: ,Schimbarea rlnduie-
lii Sfmtei Treimi e stricare lepiidare de toata credinta." Iar marele Atanasie tllcuiete
,Stiind aceasta, fericitul Pavel nu desparte Sfinta Treime, ca voi, ci, inviitffidu-ne unirea
Acesteia, scria Corintenilor despre cele zicind di sint osebite daruri, dar _ace-
lai Duh; sint osebite slujbe, dar acelai Donm; i sint osebite lucrari, dar acelai Dumnezeu
care,lucreaza toate intru caci cele ce lucreaza Duhulln fiecare se dau.de la 1;'atiil prin
174
\
7 Si fieciiruia se dii ariitarea Dultului sprefolos.
Pentru a nu zice cineva: ce-mi pasii eli este Dub, Damn
Dumnezeu care dii darurile, de vreme ce eu am primit mai putine de-
cit ceilalti? - Apostolul zice aici A primi mai putin dar e spre folosul tau,
frate, pentru eli, neputind a-1 purta pe eel mai mare, te-ai fi viitiimat. lar ,arii-
tare a Dubului" a numit semnele minunile, ciici din semne se ariita credin-
eli Sfintul Dub lntru cei botezafi. zice: de ce te
eli ai un dar mai mic? Fiindcii - darurile slut osebite, ori mari,
ori mici - dovada ciitre este una, astfel lnclt cu multul, cu pu-
tinul ariiti eli ai primit Dub Sfint. Deci mlnglie-te cu aceasta!
244
8 Ciici unuia i se dii prin Dultut cuvfnt de in(elepciune,
Adicii precum Teologul loan, ,Fiul Tunetului", Petru ceilalti Apostoli,
mai ales acest Apostol Pave,l, aveau un asemenea dar al ,cuvlntului lntelep-
toate ale Tatiilui fiind ii ale Fiului De aceea, 1i cele ce se dau de !a Fiul prin Drihul
sint daruri ale Tatiilui. -Caci Duhul, fiind intru n6i, intru Acesta este Tatal, FiuL Precum e
sCris: <<Eu i Tatal voiD veni NevoiD face la el." (in cele dftre Serapion). lar pentru
ce pune Pavel altfel rinduiala numelor Sfintei Treimi vezi in subinsemnarea zicerli ,d.arl,tl
Domnului nostru Iisus Hristos" (2 Corinteni. !3: !3). (n. aut.) .
244
Iar Teodorit aceasta zicind aa: ,Nu a zis darul, ci ariitarea}>. Ciici darul
i acum se da celor ce se invrednlcesc de PreasfiTitui- Botez, dar nu aratat; iar in 3cea' Vreme
indata gri3.iau in limbi st:raine i fiiceau rninuni, ar3tindu-se prin acestea i inviitind adeviirul
inviit3turii." Jar Teologul aceasta zicind: ,Duhul e unul, nu
sint la fel, fiindca nici vasele Duhului nu sint Ia fel: caci unuia, prin Duhul, i se cUi cuvint de
intelepciune i de; y_edere a eel or dmunezt;:ieti; altuia, cuvint de sau de
perire; altuia, credin!A adevliratii i fiiril stinjeuire; altuia, lucrarea puterilor !i minuuilor mai
inalte; altuia, darul t3IDiiduirii,- saU apararii sau ocirmuirii, adica pedagogii trupeti; iar altuia
neamuri de limbi, tiHmiiciri de limbi, daruri mai marl i mai mici, dupa masura credintei"
(Cuvint despre buna rinduiali:i intru cuvinti:iri). Sfintul Chiril lerusalimiteanul zice aa:
,Curatete aadar vasul tau, ca sa primeti mult dar! C3ci iertarea s_e da tuturor
celor ce se boteaza, iar impartairea Sfintului Duh se da dupii miisura credintei fieCaruia: dadi
osteneti pupn, pu!in vei lua; iar daca vei Iuera mull, multa!p va fi plata!"
Si purtatorul de Dumnezeu Maxim zice: ,Deci;dacii fieciiruia i se da ariitarea Duhului
dupii m3sura credintei, intru impartii.irea acestui dar fiecare din credincioi primete lucrarea
Duhului miisuratii dupA miisura credintei !i a aieziirii sale sufleteiti, care se di!ntieile lui spre
lucrarea potrivitii porunci in parte" (capitolul 96 a1 sutei a treia din
ce). Jar marele Vasilie zice ca e nevoie de trei lucruri peutru a primi cineva lucrarea Duhului:
!) curapa !i pacea despre patimi, 2) credinta !i 3) foiosul. [ ... ]
Neinteleasa este lnsii oamenilor pricina pentru ce unul ia un dar, iar altul alt dar - dupa
acelai Vasilie, care zice: ,fnsa este cu neputinta firii omeneti sa arate cuvintul. L,rapunea",
n. m.] osebitei lucrari care se face de ciitre Dumnezeiescul Duh intre cei vrednici, cuvint dupa
care unuia i se incredinteazii proorocia, dupa masurli; iar altul primete darul tiimiiduirii,
acesta dupa miisur3. ( ... ) Caci acestea le singur Cel ce privete vrednicia fieciirui suflet i
Care lmparte fiecaruia rri<isurile cele nev3zute ale dreptiitll." (n. aut.)
175
ciunii", cu care nu numai di tainele ascunse ale lui Dumnezeu, ci pe
ceilalti li lnvatau prin cuvlnt. Fiindca lntelepciunea lnvata pe cei ce o au,
luminlnd descoperind cele ascunse, iar ,cuvlntul 1ntelepciunii" le
za celorlalfi.
ia aminte ca Pavel pentru Sfintul Duh prepozitia ,prin" mai
jos, pe ,dupa" pe ,,n", ca sa arate cii folosirea prepozitiilor este flirli osebire
- precum zice Fotie, marele Vasilie (In capitolele despre Sfintul Duh)
Teologul Grigorie (In cuv1ntul despre Sfintul Duh).
Iar Teodorit zice eli Pavel nu ,cuvlnt de 1ntelepciune" buna-lim-
butie [,retorica", n. m.], ci adevlirata 1nvlitatura. [ ... ]
iar altuia, cuvlnt de Duh.
Precum multi aveau un asemenea dar de adica aveau
de multe taine dar nu puteau sii-i lnvete pe altii
prin cuvlnt. Iar Pavel pune toate darurile In seama Sfintului Duh pentru ca sli-i
mlnglie cu aceasta pe cei ce avea daruri mai mici. lar marele Vasilie, vorbind
despre darul acesta, zice eli ,e nevoie de cuvlntul spre a vedea
cu mintea cele negrli.ite ale Duhului" (Ia lnceputul tllcuirii Ia Isaia). Iar purta-
torul de Dumnezeu Maxim, tilcuind zicerea ,duh de spune
este cuprinderea cuvinte lntru faptele
cele bune" (capitolul38 al sutei a patra din cuvintele teologice).
9 Si unuia i se dii credin(ii, lntru Duh,
Prin ,credin!ii'', Pavel nu o lnfelege aici pe aceea a dogmelor, ci pe a sem-
nelor minunilor, ce poate muta muntii, despre care a zis Domnul: ,De ati
avea credinta ca griiuntele de ati zice muntelui acestuia: Muta-te! -
s-ar muta" (Matei 17:20). Apostolii II rugau pe Domnul tot pentru aceasta
credinta, ziclnd: ,Adauga noua credinta!" (Luca 17:5)_2
45
iar altuia darul tiimiiduirii, lntru acelai Duh;
,Darul tiimaduirii" e a vindeca orice boala de multi ani grea, cit 'toata
neputinfa, adicli boala de scurta vreme, cum Domnul a dat acest
dar Apostolilor, dupiiEvanghelia de Ia Matei (10:1).
10 unuia lucriiri de puteri,
245
Teodorit zice ci1 Pavel nu aici de credinfa cea de obte, ci de osebitul dar
de a striimuta muntii. (n. aut)
176
\
\
Cel ce avea ,darul puterilor" putea sa-i certe pe cei cum Pa-
vell-a orbit pe Elima vrajitorul Petru i-a omorlt pe Anama pe Safira. lar
acest dar nu 11 avea acela ce lua dam! tiimiiduirilor.
altuia, proorocia; unuia, deslu#rea duhurilor,
Dam! duhurilor era a cineva care om este duhovnicesc care
nu ci sufletesc sau tmpesc; care este Proorocul eel adeviirat, insuflat de Dum-
care vrajitorul proorocul mincinos, insuflat de diavoli.
aceasta, Apostol scria Tesalonicenilor: ,Prorociile sa nu le
Toate sale cercati. Ce este bun, tinefi" (1 Tesaloniceni 5:20, 21). atunct,
precum se aflau multi Prooroci adeviirafi - cum era Agav, care,
Duh, a proorocit ca se va face in toata lumea foamete mare, care s-a flicut m
vremea chesarului Claudiu (precum zic Faptele Apostoblor, I !:28); cum erau
cele patm fiice ale lui Filip, care prooroceau (capitolul 21:9) -Ia fel erau
multi prooroci Fiindca se silea _1\ngii
adeviirati ai lui Dumnezeu sa dovedeasdi cu flitarmme ca proorocule mmct-
noase vrajirile lui au fiinta aratata (precum zice ma,rele Hrisostom).
Astfel incit dam! duhurilor era al doilea dupli darul proorociei.
246
iar aftuia neamuri (feluri) de fimbi, altuia tiilmiicirea limbilor,
Mult era, mare lntins !a multi Corinteni, darn! limbilor, pentru care se
flileau ei mai mult declt pentru toate celelalte daruri. Fiindca acest dar_ s-a
dat mai Jntli Apostolilor de catre Sfintul Duh, In chip de limbi de foe, de
aceea se socotea mai mare decit toate. Dar nu este adeviirul, caci darul
lnvataturii eel al talmacirii limbilor este mai mare declt acela a! In
limbi. De aceea 1-a pus Apostolul pe eel din urma ca fimd mat sus. Fund-
eli, pe atunci, unul primea darn! de a grai In felurite limbi, dar nu pe acela
246 C:lci zice marele Vasilie: ,Cu adev3rat, esie mare 11i intii dar, avind de suflet
rn.p.t, pentru a J:nci'ipea dumnezeiasca insuflare spre a prooroci cele ale lui Iar al
tea dupa acela este, nici acesta rnic nevoie_ de nu mica de gnJa, a as:utta
vriia celor zise de catre Duhul i de a nu rastalmaci intelegerea lor, ct a se povapn drept mtru
dtnsa de ciitre DuhUl ce a iconomisit a se scrie proorocia mintea celor ce au
prirnit darul Despre aceasta a zis Cel ce a.re ur:chi de sa audii!>)
(Matei II: 15). Prooroeul Osie ziee: <<Cine este ln(elept ea sa pneeapa
ea sa poatii patnmde cuvintul eel adine!>> (eapitolull4:!0). [ ... ] Cliet eel ee se da pe
organ [,instrument", n. m.] vrednic lucrfuii Duhului este Iar mte-
in puterea eelor ee se fiigaduiese are darul deslu!Jnt duhunlor: despre
acesta Corintenilor, Apostolul zice: <ar Prooroci sa vorbeascii dot sau tret, ceilalp. sa deslu-
(I Corinteni 14:29)" (mareleVasilie Ia ineeputul filcuirii la!saia). (n. aut.)
177
de a le tiilmiici. Adica tia limbile pe care le graia . fntelegea ce z
1
c da
P
utea I t"l - 1 ' , r nu
, e a macea.sca a t?ra. Iar altul primea amfndouii aceste. daruri _ i
a gra. m oseb.te hmb1, ale tiilmaci - sau i se da numai a Je tiilmaci.
potnvit a num1t ,neamun osebitele hmbi care sfnt fmpiirj:it d - "!
I neamurile Iumii. ' e upa nat11 e
1! le i acelai Duh,
lmparfind oseb1t fiecaruia dupa cum voiete.
Sfintitul Apostol!i mfngfie iarii$i'pe aceiai, zicfnd; ca i mai sus catoate
darunle adicii mici, mari i mai mari - sfnt lucrate de unul ;i acelai
D11h, nefimd mc1 o osebire fntre d1nsele-dupii diitiitorul i izvorull . d.
se 1 b. . . . . . v or, m care
revarsa a ce1 ose ItJ. S vezi cum astupii gura Cretinulu
1
c 1
' p'""'rt d .
1
' 'f aruta nu-1 pace
Im a. ,m:a or Duhului: eli Duhul fmparte acestea precum sodo-
voJete I_ II place. Dec.- z1ce- tu cine 'i:ti de nu-Ji place aceasta? ia
_:unmte.- o, - la ,precum voiete", spusii pentru Iuptiitorii
1mpotnva Duhulu1, care nu-I.: numes.c Dumnezeu pe Duhul Sfimt c p 1
n D h 1 , . . . ac1 ave
.... u a zts. , u_ u tmparte precum I se poruncete", ci ,precurri voiete'' adica
Sale d?mnete, stiip!nete i dumnezeiete, ca Doinn, Stip!n
I Dumnezeu. S nu a z1s cii Duhul Se lucreazii" cum zic Iuptiito .. '
Duhul ""
1
... , " . ' n1 tmpotnva
. m, c1 ca , ucreaza , precum lucreaza i Tatal, cum a zis mal sus ace-
laI Dumnezeu care lucreaza toate fntru tojl"

. "
247D .. ul
unmeze1esc Marcu Postnicul zice aa despre darul Duhul :. Cu d ' x
riesch b t st. d l . , w. , a ev.rat, unul 11
tm a e e aru Duhulm, lucreaz:l in fiecare precum voie.ste" (Des r -
!esc ca mintuirea ar fl din fapte, capitdlul 115). $i Precum plo'a . x:./ ducez ce soco-
m!nt x sad -
1
aJ" .. " " , Vruom -se pe pi!-
' tm or umeze a potrlVlta, tot aa punind darul!n ll1irnil' din
f Duhul di!ru' , . e ere CIOIlor, filri!,pre"

1
.
1
"'lle m chip ljlcri!rile fuptelor buneJ' (la fel, capitolul 116). ia-
r e ce darul i se face hrana; celui ce inseteaza, bautura
P w ulce, ce fng, imbrii7aminte; celui ce odihnii; celui ce se
roaga, incredmtare; 11 celm ce plmge, m!ngii_ere" (la fel capitolul 117) z
1
ce
1
ct' . u1
Hrisostom L d , . ' 'I Wllllezetesc
duPa a de Dunmezeu .este,,simpla i nu_are raze ose"bite dupa fire, ci
.- . act so: uct:ea de Dun:mezeu este una singura, dar n.oi vin multe i oSe-
raze, str3.luct:ea proorociei, altuia stralucirea apostoliei iar .altuia stra.J.u-
(CUVlJJ/ .nvna buna cinstire de Dumnezeu i Ia orbul din
Zice. ,Precum culorile 11 bunele vopsele ale hainei impx-xte<ti' pnm _es " . '
1
l,
.:;:' " b' - - illa 'i c raza soare ut
,1 o m ose t!e raze dupa cwn este vopseaua (. ) ca Ins' x_ -
-... , lilli:l "-9 raza S<:1 se tmpartit-tot
:a 1 simpla fiind,. se imparte impreunA cu cei ce
0
Primescn (la fel)
M'?'ele AtanaSie Z!Ce aja: ,Ci!zllld pe pi!rnint, ploaia ri!sare semanaturi de multe feluri: ,i
gnu, t clumen, t rna.Iat II secar.l; una este ploaia care se coboara iar sernanaturile c
desc sint multe" (Cuvfnt fa siiminfii). (n. aut.) ' are ro-
178
12 Caci, precum trupul unul este, i are madulare multe, iar toate
mddularele trupului, multe.fiind, sfnt un trup
248
, aa ti Hristos.
Apostolul fl mfng!ie i aici pe acela care se mihnea ca avea dar mai mic,
cu pilda trupului ariitindu-i ca nu este mai prejos decit cei ce au darurile mai
mari. Si zice: Caci - precum trupul este una, de sine adicii, dar i multe, pen-
tru ca are osebite madulare- tot aa.i madularele sint de sine multe, dar i
una, fiindcii alcatuiesc un trup. Deci, dacil madularele sfnt una, unde mai este
osebirea dintre ele, care este mai mare sau mai mic? Negreit nu au nici o
osebire, n11 este mai mare i mai mic, pentru ca toate sint una, ca unele ce al-
catuiesc un trup. La fel este i ,Hristos;', adica trupullui Hristos, aadar Bise-
rica, fmpreuna-adunare a tuturor Cretinilor. Fiindcii, prin ,Hristos", Pavel a
numit trupul Bisericii, de vreme ce Hristos este Capul trup11lui Bisericii. Caci,
precum trupul capul alcattiiesc 11n 001, tot aa Biserica i Hristos, fiind trup
i cap, una s1nt. Deci Pavel zice ca toti sintem una intru o Bisericii fiindca al-
ciituim trupul ei eel unul, chiar dacii trupul acesta unul al Bisericii e flicut din
osebite miidulare (cete).
13 Pentru eli fntr-un Duh ne-ll!l botezat top intru un singur trup
-fie ludei, .fie Elini, fie robi, fie liberi-
Cu aceste cuvinte, Pavel aratii acum cii Biserica se aseamanii cu un trup i
zice: Eu, Pavel, i noi toti, am fast botezati de unul i acelai Sfint Duh ,fntru
un trup", adica spre a fi un singur trup. Caci nu m-am botezat eu intru un Duh,
iar tu fntr-altul, ci intru unul i acelai Duh. Drept aceea, nici eu, Pavel, nu am
ceva mai presus decft tine, fiindca ne-am botezat fntr-un trup, adicii pentru a fi
248
TIIcuind aceasta, Teologul Grigorie zice 313.: ,,Fratilor, sane cucerim de aceasta rindu-
iala, pe aceasta sa o piizint adica unul sa fie ca o ureche, altul ca limbi\, altul ca m!nii iar altul
ca altceva. Unul sa invete. iar altul sa se invete; unul sa lucreze binele cu miinile sale, ca sa
imparta cele de trebuinta celui lipsit; unul sa inceapa [,sa conduca", n. nt] i sa hotarasca, iar
altul sa se indrepteze prin ascultare. sa nu fim top limba, dici oare toti sintem PrOoroci, oare
toti Apostoli, oare loti tilcuint? Mare lucm e a 1nV'ata pe al\iil - iar a ne inviita este fiirii pri-
mejdie. De ce te faci pe sine-ti pastor, nu eti? De ce te faci cap, fiind picior? De ce te
apuci a povatui oastea, fiind rlllduit intre soldati? Rlnduiala inti!rete tot: rlnduiala le tine pe
ce.le cerelti pe cele paminteti; rinduiala intru cele g"mdite, rinduiala intru cele simp.te; rin-
duiala intre lngeri; rlnduiala in stele, in micarea, in rnari.mea, in tffierea tllleia de alta in
strli.lucire. Oriunde stapinete, rinduiala (adica regula) e podoaba frumusete nestramutata.
Iar neregula nu e podoabii .i a izvodit 1n aer fulgerele, in pamint cutremurele, in mare vifo-
rele, in cet3.ti i in case gllcevi i r3zboaie, in trupuri bali li in suflete pacate" (Cuvintul 32).
Aceastii zicere a Ai:)Qstolului o pomenete i Canonul 64 al celui de-al VI-lea Sobor a toata
lumea. (n. aut.)
179
atlt Iudeii, cit Elinii ,neamurile"; atlt robii, cit cei slobozi. Iar
daca Sfint ne-a unit pe noi, care eram departati unul de
altul, ne-a fiicut cu mult mai vlrtos nu se cuvine a ne mlhni acum, dupa
ce ne-am fiicut una prm Sfintul Duh, ca cum ar fi vreo osebire fntre noi. 249
# w(i intru un Duh ne-am addpat
.. vede ca ai'::i pentru duhovniceasca masa a Tainelor, a
cact, ZICmd ca ,ne-am adapat lntru un Duh", le arata pe
St.ngele Domnulm pe care-! bern, Trupul Lui pe care-!
Insa nmma cea mai adevarata este ca ,Duh" aici venirea
Sf'mtulm Duh care se face lntru noi de Ia Sfintul Botez mai lnainte
Inca a. ne cu Taine. Caci, fndata c: se boteaza,
Sfintulw Duh m mtma lor ca lntr-o apa ce salta. Si a zis:
.de Ia metafora [,comparapa", n. m.] pomilor,
care adapa(t de una ploaie. Deci - zice - un Duh ne-a adapat,
ne-a saturat ne-a fiicut un trup pe noi top.
14 Cdci nici trupul nu este un mi1dular, ci multe.
Zi':_e: nu te mira dacanoi, cei alit de multi, sintem un trup. Ciici
se mttmpla cu trupul omulut, care e alcatuit din multe madulare.
15 Dacii piciorul ar zice: Fiindcii nu sint minii, nu sint din trup!
- pentru aceasta nu este el din trup?
16 Si - dacii urechea ar ziee: Fiindcii nu sint ochi, nu fac parte din
trup!-pentru aceasta nu este ea din trup?
Cu Apostolul lnchipuie aici ca madularele trupului omenesc
vo;besc ca cum ar fi cuvlntatoare ar clrti pentru ca unele din-
tr;nsele smt mat prejos declt celelalte. Prin aceasta, arata ca, precum clrtirea
:st; f'ara .. cuvfnt [,temei", n. m.], Ia fel e aceea a
care ctrtesc_ca mat declt dupa daruri, li Si
nu ca ar ctrtt ar vorbt mtre ele miidularele care se afla Ia marginile
omenesc, precum este piciorul urechea sau piciorul ochiul, ci ca
.cu cfrtind asupra ei, mfna fiind putin mai sus in
d;ctt ca urechea cu ochiul asupra
ochml mtrecmd cu putm urechea. Pentru di noi, oamenii, totdeauna
249
V''b'
ez1 su msemnarea stihului 3 al capitolului VI a1 epistolei catre Romani. (n. aut.)
180
I
I
I
!.
nuim a-i zavistui nu pe cei ce slnt cu mult mai sus declt noi, ci pe cei ce ne
fntrec doar cu pufin. Deci - chiar dad\ piciorul ar zice: Fiindca eu nu slnt
mlna nu slnt Ia mijlocul trupului, ci slnt picior dedesubtul tuturor, nu slnt
parte a trupului! - nu cumva din pricina aceasta piciorul nu mat face parte dm
trup? Nu, dici nu locul, mijlocul sau marginea trupului, a fi a nu fi
ceva parte din trup, ci ceea ce face ca partea sa fie a trupulm este cu tot
trupul; precum, dimpotriva, ceea ce face ca sa nu fie parte dm trup este
despar(irea de tot trupul. Tot daca urechea ar Fiindca. eu nu slnt
ochi atunci nu slnt parte a trupului! - oare ea nu ar mat fi parte dm trup? Ba
ar fi: avlnd ea dintru lnceput Joe rlnduit de Ia Dumnezeu lucra-
rea sa. Prin urmare tu, ce ai luat un dar mai mic mai
clrti, pentru ca tu parte a trupului Bisericii lui Hristos,
locul rlnduiala mai de jos. Caci nu mai madular al trupulm
atunci clnd te vei rupe te vei despar(i pe sine-ti de Bisericii de unirea e1.
unirea aceasta, dadi a fi miidular al Bisericii lui Hristos.
17 Dacii tot trupul ar Ji ochi, unde ar fi auzul?
Sau, dacii ar Ji tot auz, unde ar fi mirosul?
Fiindca mai sus dumnezeiescul Pavel a vorbit de ,picior", de ,m1na", de
,ureche" .,ochi", fiiclndu-i pe Corinteni sa s: co-
a din lntelegerea aceasta urmmd a se .mthm
In Joe sa se mlnglie - acum el aratii ca era de folos ca darurile sa fie osebtte m
Biserica lui Hristos. Caci, daca tot trupul ar fi fost un singur miidular, unde ar
fi fost celelalte miidulare? Tot daca doar unul ar fi avut In Biserica toate
darurile, ceilalti ce ar mai fi avut? Deci zice: Nu te tu,
ca slnt altii mai presus de tine, ca prin aceasta cautt sa scott dm
Biserica atltea frati ai tiii? De ce vrei sa fi tu singur lntr-lnsa sa ai
darurile tuturor?
18 Dar acum Dumnezeu a pus miidularele, pe fiecare din efe,
in trup, cum a voit
Cu cuvlntul acesta, Apostolul astupa foarte mult gurile
ziclnd cii Dumnezeu a voit a.rinduit fiecare madular al trupulmla locullm
firesc(ciici aceasta lnsemneaza zicerea ,a pus"); ca .nici piciorul. nu. are
dreptate a se mlhni di s-a rinduit sii aiba locul eel mat de JOS a! trupulm, fimd-
cii Dumnezeu a voit e de folos; nici capul nu are dreptate a se
mlndri ca are locul eel mai de sus al trupului, fiindcii isprava aceasta nu e a sa,
ci a lui Dumnezeu, Care a rinduit locul madularel or In acest fel. Deci Dumne-
181
zeu a r!nduit la fel in Biseridi, anume ca unul sa fie jos, iar celiilalt sa fie
sus, pentru ca ii e de folos fiecaruia. se cuvine ca acela sa pri-
measca locul de jos, acesta sa nu se mindreasca pentru locul de sus. .
19 Dacli. toate ar fi un singur madular, unde ar fi trupul?
20 Dar acum sfnt multe madulare, insa un singur trup.
V ezi intelepciunea mare lui Pavel? Caci ii mingiie pe Corinteni prin
ceea ce ii mihnea, aratind pricina de unire ceea ce li se .parea a fi pricina de
deosebire, anume ca se cuvine ca Sn Biserica darurile sa nu fie toate de
cinste, ci osebite. Caci, daca nu ar fi fast miidularele, nu ar fi fast nici trupul;
daca nu ar fi fast trupul, nici madularele nu ar fi fast de cinste. Iar
acum madularele sint de cinste pentru ca alcatuiesc un trup. De aceea,
trupul se pentru a fi osebite miidularele, iar miidularele au
cinste pentru a fi un trup. Astfel, to ate sluj esc implinesc un trup intreg de-
,caci - zice - multe madulare sint, dar un singur trup". Prin urmare,
voi, daca nu ati fi avut daruri osebite nu ati fi fast un trup ne-
fiind un trup, nu ati fi fast cinste, fiindca .cinstea cea
unirea voastra se fiinddi sinteti un trup
250
21 Si nu poate ochiul sa zicii miinii: N-am trebuin(ii de tine! -
sau caput sa zicii picioarelor: N-am trebuin(ii de voi!
Dupa cei-a potolit i-a mingiiat prin cuvintele de mai sus pe c.ei ce aveau
daruri mai mici, sfintul Apostol acum cu aceia care aveau daruri mai
mari se mindreau fata de cei mai de jos. Caci zice: Precum ochiul nu
sa spuna miinii celorlalte madulare ale trupului ca nu are trebuinta de ele
251
250
Vrednice de Iancia sint asernAnarile pe care le aduce dunmezeiescul: Chiprian. care
zice: ,Fratii adica, se unesc ca osebite raze intru soare,- ori
ca osebite crengi intru rAd3cin3, ori ca osebite jghjaburi de apii.intru acelai
izvor, ori ca osebite m3dulare intm acelai trup. Adicii soarele intru care se unesc este
credinta. de Ia care ian luminA; riid3.cina este cea din care cresc, izvorul este intet'epciunea lui
Dunmezeu din care se lumineazii iar trupul este Biserica de care atlmii ei." lar dunmezeiescul
Ambrozie zice di fr3:fia duhovniceascii o covlrete pe aceea trupeasca Gupa -trei hicruri: 1)
trupeasca fratie vrajbii, iar cea duhovniceascii nu; 2) cea trupeascii le desparte pe
cele ob.steti, iar cea duhovniceasca le face obteti i peale sale;--3) cea trupeascA H defaim3.
pe ai sill, iar cea duhovniceascii ii pe cei striiini Qa Coresi). (n. aut.)
251
Jar Sfintul Grigorie Nyssis tropologic [,moral", n. m.] aceastii zicere a Apos-
tolului: ,Ochiul nu poate sa zica miinii: am trePuinta de tine!
11
Sfintul Grigorie zice di
dumnezeiescul Pavel aratl ca. se cuvine ca trupul Bisericii sa faca bine prin amindoua, i prin
puterea stravazatoare a adevarului, i prin cea li.J.crcltoare. CAcf nici puterea de a Vedea c:ele
182
I

- fiindca, daca ar lipsi un singur miidular, chiar eel mai de trupul ar
opata nu ar fi intreg implinit - tot nici cei ce au darun ma1 se
pot m!ndri zice celor cu daruri mai mici ca nu au trebumta de e1. F1mdca au
trebuinta de nefiind ei singuri indestui rara de !ipsa sp:e. a z1d1 B1se:
rica. bine a zis eli ochiul nu poate sli zicli cele de ma1 sus, cac1, ch1ar daca
ochiul ar voi sa nu aiba trebuinta de celelalte madulare, aceasta este cu nepu-
tinta in chip firesc.
22 Ci cu mult mai mult miidularele trupului care par a fi mai slabe
sint mai trebuincioase.
23 Si pe cele ale trupului care ni se par mai de necinste
, pe acelea cu mai multa cinste le imbrac.iim; .
i cele necuviincioase ale noastre au mm multa cmste.
Acum Apostolul arata ca miidularele pe care le socotim ca sint mai de jos,
acelea si;t trebuitoare. Caci ele par a fi mai injosite, dar dupa adevar nu sint
Dar care sint madularele trupului ce p_ar a fi mai mai ne-
cinstite decit celelalte, dar siilt mai trebmtoare? Unu z1c ca smt pf111Ile cele
nascatoare racatoare de prunci, care par a fi ne-cinstite, dar sint atit _de_ tr:-
buitoare incit rarii ele oamenilor vJata lor nu ar fi putut sa raml-
na. le dam mai multa cinste decit celorlalte,

chiar ar fi gal
peste tot trupul, nu poate lasa goale aceste pfU1!. Iar altu z1c pf111Ile
neputincioase mai de nevoie sint ochii, pentru cii miCI,
mai slabi mai decit toate celelalte madulare, _smt msa _prea _de
nevoie. Iar mai ne-cinstite zic ca sint picioarele. ochilor le dam
multa purtare de grija cinste, dar picioarele le acoperim le purtam de
grija, ele sint mai jos par a fi ne-cinstite
253
Se pot intelege dec1 tre1
(care se aratii 'prin ,ochi") nu singura sufletul daci! nu slnt de !alii
(care Se .insemlleazA prin ,Jllin3."), viata filosofia
e de ajuns, cele ce se fac nu se afla adevarul bune1 cmstin de Dumne;eu: e
voie de iinPrellnA-lucrarea ,ochil?r" cu. ,miinile", adidi a credintei cu faptele (m irul tilcumi
capitolului 28, stih 20, a! E:vanghidiei lui Matei). (n. aut.) . "
252 Precwn se vede, de aceea Adam i Eva, dupa ce au cMcat porunca lm va-
.zi:p.du-i goliciunea. au cusut frunze de smochin i i-au ca sii-I
pi!r\ile nllsciitoare de fii (Facerea 3:7). copiii, lndata ce mat cresc, acoperii pllrtile ace
lea. (n. aut.) . , . . . . da
253 Jar Teodorit zice di partfle cele mai de nevme smt splma !il cre1erul, Ia care se a uga
plaminii, inima i celeiatte maruntaie, i c.a acestea s-au de aparare de la
{'i\ci\torul, ciici oasele pieptului ale capului, care le cupnnd, smt mat tan deCit Jar
inai se vad a fi picioarele, pentru care avem insa multii. purtare de gTIJ3,
du-le cu col!Wli [,ciorapi", n. m.! cu lncliltilri. (n. aut.)
183
rlnduieli ale miidularelor trupului, adica: unele, precum ochii, slnt slabe i de
nevoie; altele ne-cinstite, precum picioarele; iar altele grozave Ia vedere pre"
cum s1nt piir!ile cele nascatoare.
254
'
24 lar cele cu bun chip nu au trebuintd de noi
ar.putea Ce cuvlnt este acesta- o fericite Pavele! -sa purtiim
de l sa miidularele noastre cele fiirii chip, adica grozave i
Jl sa le pe cele cu bun chip i cinstite? De aceea, Apos-
tolul z1ce ca nu defiiunam miidularele cele cu bun chip i cinstite, dar acelea
nu au trebuinta de vreo cinste de purtare de grija de Ia noi fiindcii au buna
lnchipuire din fire. '
Cilci Dumnezeu a fntocmit trupul
Aadar, dac1i Dumnezeu a lntocmit trupul, lnseamnii cii 1-.a fiicut sa fie
una. Pentru cii lucrul ce se lntocmete se faee una ceea ce a fost lnainte nu
se. mai vede. unde a riimas mai multulla unul, mai marele sau mai
m1cul? Negreit, nu a dimas!
25 dfndu-i mai multd cinste celui lipsit, ca sd nu fie dezbinare in trup,
Pavel nu a zis cii Dumnezeu a dat mai multii cinste madularului celui ne--
cinstit f'ara chip, fiindca de sine dupii firea sa nici un miidular al trupulul
nu este fiira chip ne-cinstit; ci a zis ca a dat cinste miidularului care era lip sit
multa cinste?
5
Deci i tu, eel ce ai un dar mai mic dupii cinste, nu te mih-
m, pentru cii Dumnezeu te-a cinstit mai mult.
256
.

254
F?tie. adauga ca. ,nu urmeaza a fi mai mici eel care primesc darurile cele m.ici, $i
c: _au ?aruri mari. Pentru ca multi, primind daruri marl, s-au ariitat
lllllll nnc1 dec1t aljil care nu au luat daruri nicicum. De ce zic cil s-au ariltat mai lnjosiji?
F1mdcil, nepilzind darurile primite, s-au ticiUoit cu totul. Aa a fost Iuda, care a primit daruri
I a :tac:,ut nunuru; .aa au fost cei ce ziceau: Doamne, intru numele Tau puteri multe am !a-
cub>, carora le-a zts Dornnul: Adevar zic vou3: Nu V<l voi,' ci de Mine"
(Matei VII). (n. aut.)

Teodorit - zicerea aceasta: cele cu bun chip nq au trebuinta
de not, cact a intocllllt trupul _dindu-i mai multa cinste celui lipsit" .:..:. ziCe:
nu acoperiirnlnt, tar miidularele niisdtoare de copii stnt acoperite, $i
de cu haina, I d': fire cu piirul, care e pus imprejurul lor ca o lngrildire, 1i cu pi!Jjile ezu-
acopera madularul adicii pe eel nasciitor de copii." (n. aut.)
lnteleptul Folie arata mai descoperit cum cinstete Dunmezeu pe acela cilruia ii dil dar
mai mic. Ciici, celui lipsit injosit, Dwnnezeu ii cia rnai mult dar, Ca unuia slab; iar celui tare
i in stare a se chivemisi pe sine, ii dii Ull dar mai mic. De aceea, cei ce' au luat darul mai mare
184
'

'
'
Iar pricina pentru care Dumnezeu a dat mai multa cinste madularelor lip-
site de cinste este ca sa nu se faca dezbiniiri despiir!iri In trupul eel unul.
Ciici - daca unele miidulare ale trupului nostru ar fi fost ocrotite cinstite i
de fire, i de purtarea noastrii de grijii, iar altele, dimpotriva, de fire, nici
de noi - acelea s-ar fi despiir!it unul de altul nu ar firabdat fireasca
Iegiiturii $i unire dintre ele. Iar daca s-ar fi despiirfit, atunci madu-
lare s-ar fi viitamat tot trupul s-ar fi dezbmat. Dec1 - z1ce - 1 vm, frafl]or
care aveti daruri mai mari, nu vii mlndriti nu-i defiiimati pe cei ce au daruri
mai micl, ca nu cumva aceia sa se despartii de voi din pricina despaqirii
lor, sii vii vatiimati voi!
ci mddularele sd poarte grijd intocmai unul pentru altuL
Zice: Dumnezeu a dat mai multi\ cinste madularelor celor lipsite
257
nu nu-
mai pentru a nu fi dezbinari In trup, ci pentru a fi unire
dulare pentru ca mai mare sa poarte de gnJii pentru eel ma1 m1c,
dar nu Ia lntlmplare, ci ,lntocmai", adica pentru ca eel mic sa doblndeasca
aceeai purtare de grija de care se i eel mai mare. ca
atunci clnd s-ar lnfige un ghimpe In cii!cliul piciorului tot trupul ar s1mt1 du-
rerea s-ar lngrijora. Ciici atunci capul se pleacii spre durerea calcliului, spi-
narea trupului se lntoarce In jos, plntecele i miiruntaiele se string, ochii cauta
cu multaluare aminte ca sa vadii ghimpele, m!inile se toate piitimesc
plna 11 scot. La fel se lntlmpla clnd alt miidular al trupului e viitamat i simte
durere, pentru ca toate madularele se lngrijesc ca sa-l ajute pe acela.
26 Si, dacd un mddular pdtimete, toate mddularele suferd impreund;
iar dacd un madular este cinstit, toate mddularele se bucurd
impreunil.
Pentru ce toate miidularele patimesc lmpreuna cu miidularul ce patimete
se bucura lmpreunii cu miidularul ce e slavit cinstit? Pentru cii amanunjita
nu trebuie a se mindri acesta fiind semnul neputintei lor pentru care au avut trebuin(:A a lua
mai multdar. Iar cei au luat darul mai mic cu alit mai mult trebuie a se bucura i a seve-
seli, pentru cii, fiind puternici tndestutap. spre a se rindui pe sine-i, au primit un Qar mai
mic, neavind trebuinta de unul mai mare. (n. aut.) . . .
,
257
Hrisostom zice ca., cum a dat mai multii cmste m3.dularelor celor lipslte, tot astfel
DunmeZeu a dat cu mult mai mult Clar oamenilor eel or mai mici. tilharul a fast incununat
mai mainte de Apostoli; fiul eel curvar a primit mai rnulta cinste dec1t eel
bunatap.t; a a, oaia cea ratiicitA. L-a pe Pastor s? lase cele. nmia de 01
sa alerge sa o caute, aflind-o, se purta pe grumazul Lw; venmd. m al XI-lea ceas, ace-
eai plata au luat i cei dintii, 1i muJti al(ii. (n aut.)
185
uni;e dintre madulare face ca atit relele int!mpliiri patimile, cit bunele no-
r?cm sa in.tre dinsele. Astfel - precum am zis mai sus _
cmd c_alcuul unghta degetulm piciorului e ranit patimesc !m-
toate La cfnd .capul se !ncununeaza, se slavesc se
bucura :oate madularele; tar cmd ochu sint curap, toatii fata tru-
pul se vad frumoase.
27 Jar voi sfnte(i trup a/lui Hristos (fiecare) miidulare din parte.
.. nu zica 0, fericite Pavele! - ce asemiinare avem noi, Cre$ti,
cu pilda. $1 a pe Cll;re dat-a?- Apostolul zice:
vm,_ trup al lm Hnstos madulare ale Lui. Drept urmare,
nu se ca trupul omului sa fie dezbinat, cu mult mai virtos nu se
cuvme a fi dezbmat trupullui Hristos!
258
. nu numai Corintenii singuri !mplineau ,trupul" lui Hristos, ci
tott aflau - _Apostolul nu a zis doar ca ei s!nt ,trup" al
lm Hrtstos, a adaugat smt ,madulare". Caci, ei nu alciituiau !ntreg
trupullm Hristos, erau madulare ale Lui; iariii, nu toate miidularele Lui ci
,,n Pllrte:', c!teva adica. zice: Dacii sinteti socotiti doar intru Biserica v;as,
a Conntului, sinteti ,trup allui Hristos", fiindca alcatuiti o Biserica
dm parte. Asemiinindu-va !nsa cu catolica (adica peste 'tot cuprinzatoarea)
Btsencii, a! ciirettrup se Bisericile lumii are drept cap
Hnst?s, atunct_- ztc- vat, smtett doar clteva madulare, pentru
ca Btsenca voastra este parte a Btsencu celet atot-cuprinzatoare.
28 S,i pe unii i-a pus Dumnezeu in Bisericii,mai inti'i Aposto/i
al doilea, Prooroci; '
258
Til . ul
. cuu . aceasta, rn ..arele zice: ,Voi insii sintep. trup allui miidulare
din diet stapmete fiecare rniidular irnpreuna cu ceUilalt ciitre unirea
unulm Cap, Care

(in precuvintarea cuvintul despre Jitde_cata lui
Nic_?lae tflcumd Tainele Bisericii, zice ,Biserica nU --se inchi-
pme .cam sau ci"precum miidularele. in inima, precum
crengtle :adii:ma dupa ztsa Donmulm - ca mHidifele in vita viei. Ciici aiei nu
este numru sau asemi'inarea ci a Iucrului. Fiindc:l Tai-
nele slnt Trup Singe ale lm Hristos, fii!ld Bise.ricii rn!ncare bautlll'a adeviirate; Jmparti!-
tndu-se ea de acestea, ele nu se prefac m trupul omenesc, ca o oarecare alta: mincare ci tru;.;
pul se preface acelea, biruind cele mai btme. Ftindcii :-Ia fel cum, intilniridu-se focul,
fierul se I el foe, tm cii focul ar fi tier, ci pentru di insuirile fierului se piel'd 'ell
de :c>c tot aa cmeva ar putea sa: vadii cii i Biserica lui Hristos, fiind imita tu
Dmsul .. Lu.i, este.lnsui Trupul Domnului. Despre aceasta scrie
Pa'::el, <<Vot smteti trup al lut Hnstos madulare din parte.>>" [ ... ] (capitolul XXXVIIJ
a! tilcutru Ll!urghiei). [ ... ] (n. aut.)
186
Zice: Dumnezeu i-a rinduit in Biserica pe toti, deci cum te tu,
rinduirii lui Dumnezeu? Pavel ii pune mai !nt!i pe Apostoli, c.a
datatori ai tuturor hunatatilor prin evanghelica propoviiduire ca temeiuri ale
credintei
259
; al doilea, li pune pe Prooroci, nu pe ai Testamentului Vechi (fi-
indca aceia au proorocit despre venirea lui Hristos, pina Ia botezullui loan), ci
pe cei care prooroceau In Noul Testament, dupa venirea lui Hristos, cum erau
cele patru fiice ale Apostolului Filip (Faptele Apostolilor 21:9), cum era Agav
Proorocul (Faptele Apostolilor 11:28; 21:10), cum erau cei ce prooroceau in
Antiohia multi altii. Caci darul proorociei s-a dat cu !mbelugare fiecarei
Biserici a de atunci. a numarat- zicind: ,intii", ,al doilea"- ca
sa rinduiasca Ia urma darul limbilor, astfel sa-i smereasca pe cei care se
mindreau cu acesta.
al treilea, inviifiitori;
Invatatorul este al do ilea dupa Apostoli i primul dupa Prooroci gentru ca.
Proorocul de Ia Sfintul Duh, tot darullui fiind dumnezeiesc
60
, iar !n-
vatatorul zice multe de Ia sine i din priceperea sa, unite insa cu Dumneze-
iasca Scripturi:i. De aceea - precum zice tot Pavel, in alt Joe:
,preotii cei ce tin bine dregatoria, de !ndoita cinste sa se invredniceascii,
mai ales cei ce se ostenesc in cuvint In invatatura" (1 Timotei 5: I 7) - tar
Proorocul nu

259
Teodorit zice ca Pavel ii lnfelege aici nu nmnai pe cei 12 Apostoli, cii pe cei 70 i pe
ceilalti din unna care s-an invrednicit de apostolescul dar, cum au fast insui Pavel, V amava,
Epafrodit (numit ,Apostol a! Filip<milor", Fi/ipeni 2:25) nenUI113ra(i al\ii. (n. aut.)
260
Bagii. de seamii di- dupa dUmnezeiescul Hrisostom - prin .,Prooroci", Pavel ii lute-
lege aici nu pe cei care doar prooroceau, ci pe aceia care inviitau prin proorocie spre folosul
obtesc; de aceea rinduit pe inaintea invii(Atorilor. (n. aut)
261
Despre aceasta, durrinezeiescul Hrisostom - tilcuind zicerea aceea a lui ls'aia: ,lata
Stiipinul, Domnul Savaot, va lua din Ierusalim ( ... ) pe Prooroc i prezicatorn ( capitolul 3: 1,
2)- zice ,Una este prevederea, i alta proorocia. Cad Proorocul Puh dumne-
zeiesc, neadlluglnd nimic de Ia sine; iar lnvil\iitorul, lulnd pricinile ln\elegerea
din cele_ fiicute acum, vede multe din cele ce au sa fie, precum se poate prevedea .fiind om
(ele[1i. multii e osebirea tntre unul al()Jl, clta e lntre ln\elegerea omeneasca 11 darul dum-
nezeiesc" (t11cuirea lalsaia).
Se vede insa di Apostolii prooroceau, cum fiicea Pavel, care zice despre sine: ,Jar
acorn, frat.ilor; dacii ru; veni Ia grrund In limbi, de ce folos fi, dacli nu vorbi sau
in descoperire, sau in sau in proorocie, sau in invatatura'l" (1 Corinteni 14:6). De
aici, incheiem d\ darul apostolesc era mai osebit decit acela al Proorocilor, ciici nimic nu
oprea ca unul i acelai sa fie i Apostol, i Prooroc. Eu insii socotesc ca top. cei
Apostoli, i mai ales ciipetenia Petru, au fast i Prooroci, i inviitatori, ca au avut .1 putert, 1
daruri de tlluliiduiri, ca au grilit In limbi striiine au tabniicit; credincio!ii!nsa nu le aveau
pe toate acestea, ci fiecare avea dar osebit. (n. aut.)
187
apoi, cei care au puteri; apoi, cei care au darurile tiimiiduirilor,
,,Puterile" li tlimliduiau pe cei bolnavi, dar 1i pedepseau pe cei nesu-
lmpotrivitori; iar ,darurile tamaduirii" doar vindecau. De aceea, a pus
puterile lnaintea darurilor tamliduirii, ca pe unele ce erau mai sus declt aces-
tea. Iar deasupra acestora doua l-a pus pe eel ce este lnvliJlitor lntru adevar,
adica pe eel ce li lnvata pe altii cu lucrul, cu cuvlntul.
26
ajutorarilor, ocfrmuirilor,
,Ajutorarea" este darul de a-i aplira a-i ajuta pe cei iar
,oclrmUirea" este darul de a clrmui, adica de a iconomisi cele dupa placerea
fratilor voia lui Dumnezeu. Caci - zice - acestea, slnt fapte ale ale-
gerii silintei noastre, slnt totodata daruri ale lui Dumnezeu. Prin aceasta, ne
lnvata sa fim bine-multumitori catre Dumnezeu, Care ni le doar
catre El sa privim sa nu ne mlndrim lntru acestea ca cum ar fi ispravi ale
noastre.
felurilor limbilor.
A pus darul limbilor In urma tuturor ca sa-i smereasca pe aceia care se
mlndreau lntr-acesta- precum am zis mai sus.
29 Oare top slnt Apostoli? Oare top sint Prooroci?
Oare top invii(atori? Oare to(i au puteri?
30 Oare top au darurile tiimiiduirilor? Oare to(i vorbesc in limbi?
Oare top pot sii tiilmi1ceusci1?
Fiindca urmau sa se mlhneasca Corintenii dupa ce s-au aratat darurile cele
mai mari cele mai mici, precum le Apostolul, acum el li mlngl-
ie pe cei ce aveau daruri mai mici zice eli nu este cu putinta a fi toti Apos-
toli, sau Prooroci sau lnvatatori, ci fiecare are un dar osebit. Drept aceea -
zice - de ce te tu, eli nu ai darul Apostolilor sau a! Prooro-
cilor? eli tu ai un alt dar pe care nu-l are altcineva. $i 1ti este de
folos a avea fiecare dar osebit, pentru ca fiecare sa aibli trebuinta de ceilalti,
cum se lntlmpla cu mlidularele trupului, unde un madular nu are lucrarile
262
Iar Teodorit zice: .. nu degeaba a pus -invatatura inaintea puterilor a darurilor tama-
duirii, ci invilfind cA acelea erau pentru inWtfitur3, iar nu invi'itatura pentru acelea. Qici inv3.tii-
tura a mintuirea; dar, fiindca oamenii nu primeau invAtatura tara seume minuni, a
fast nevote ca, celor ce veneaula credinta. sa lise dea rninmtile ca lll1 oarecare zAlog. (n. aut.)
!88
I
'
i
.,
I
\
I
tuturor celorlalte, ci fiecare are lucrare osebita, pentru a avea trebuintli unul de
l
.. ,. 263
a tul- precum am z1s mal mamte.
31 Rivni(i insii la darurile cele mai bune/
264
Prin cuvlntul acesta, Apostolul da de !nteles eli ei slnt pricinuitorii
faptului ca primesc daruri mai mici, iar nu mai mari. Clici, ziclnd: ,sa rlvniti",
cere mai multli silintli os1rdie 1ntru cele Vezi 1nsli eli nu a zis
sa r!vneasca darurile ,cele mai mari", ei ,cele mai bune", adica pe cele mai
folositoare lor fratilor lor.
Si vii arlit inctl o cafe, mai co1ir#toare!
$i - zice - lmpreuna cu darurile pe care le aveti ( caci aceasta lnsemneaza
zicerea Inca") eu va arlit o cale mai - care adica le lntrece pe
fiind p;ea-lnalta- ce vli aduce catre toate darurile, daca s!nteti r1vni-
tori dori!i unele mai bune. $i care e calea aceasta? Dragostea!
263
Vezi- subinsemnarea zicerii: ,precum trupul este unu1, iar mildulare multen (:rruti sus,
lnapoi Ia stihul12). (n. aut.) . . . . . ,
264
Ia arninte cil Fotie, Teodorit i Ghenadie al Constantmopolet au cttit Zicerea aceasta m
chip Jntrebiltor, adica: ,,R!vniji ji poftiji numaidecit darorile cele mai buoe? Eu vii voi arata o
cale prin care aveji sale dobindiji, anume dragostea." (n. aut.)
189
CAPITOLUL XIII
I De tl grai in limbile omeneti i ingereti, iar dragoste nu a mea,
m-am facut arama rilsunatoare i chimval rilsunator.
Dumnezeiescul Apostol nu le arata lndata calea darurilor pe care lea fllga-
duit-o, ci dragostea cu darul ce li se parea lor mai mare, adica eel al
limbilor strlline. arata ca dragostea e mai lnalta dedt acesta declt toate ce-
lelalte, flldnd-o vrednidi de dorit de catre top. zice: ,daca grlli osebitele
limbi ale oamenilor", adicil. ale tuturorginplor neamurilor lumii. i adaugil.,
caci nl;! s-a lndestulat numai lntru aceasta: ,daca grai In limbile Ingerilor",
nu eli Ingerii ar avea limbi, ci vrind sa arate o 1ntelegere mai dedt
lilnbile Pentru ca ,limbii a ingerilor" a .nilmit puterea glnditoare pe
care o au Ingerii spre unul altuia lntelegerile i-a
zis de la metafora asemanarea organului limbii noastre, prin care ne 1m-
unul altuia lntelegerile ce le av!'m In adlncul inimii noastre
265
Tot !a
fel a vorbit de ,genunchii" Ingeri, zidnd ca ,tot genunchiul se va
pleca, al celor ... " (Filipeni 2:10). Fiindcil. Ingerii nu au oase nervi, ca
sa aibii genunchi, ci Apostolul a voit sa arate cu zicerea aceasta nemarginita
supunere 1nchinaciune a lor ditl'e Hristos.
zice: ,De nu voi avea dragoste, m-am fllcut arama rasunatoare", adicil.
s!nt numai glas slobod In zadar graiesc atlfea limbi, fllc1ri.du-ma supiiril.tor
lngreuietor pentru multi, dacil. slnt raril. de dragoste. Pentru ell. nu folosesc pe
nimeni cu atltea limbi, lipsit fiind de dragoste, care-i pe top. Vezi,
iubitule, unde a aruncat Apostolul darn! limbilor celor osebite, !ntru care se
fllleau Corintenii?
2 ,Yi- de a avea darul proorociei, i a cunoate toate tainele
i toata cunotin(a,
Zice: Chiar dacil. avea proorocie, nu de orice fel, ci proorocia cea mai
descoperirea care toate tainele lui Dumnezeu toatil.
265
Marele Vasilie zice ,ca, dadi am vietui doar cu sufletul, ne-am inf.elege indata unii cu
alpi din noirne (ginduri, inlelesuri). Dar, fiindca sufletul nostru lucreaza inlelegerile acoperit
cu invelitoarea trupului, el are nevoie de mnniri ca sa arate i altora cele ascunse in adinc"
(cuvint Ia zicerea ,ia andnte de sine-ti"). De aceea- dupii sflntul acesta- lngerii, fiind
ndn!i lipsite de trup, vorbesc unii cu alpi numai priu intelegeri, fiirii a avea nevoie de limbii
de cuvint graitor. Jar di lngerii gr.liesc anwne griiiesc este ariitat din Scripturi: dici Isaia
i Iezechiil i-au auzit liiudindu-L pe Dunmezeu: iar mai tnainte i-au auzit vorbind unii c8tre
alJii Daniil, Zaharia Miheia; iar mai irndnte de lor - precum
Teodorit. (n. aut.)
190
lucriirilor nimic mi' s!nt fllrii dragoste. Vezi 1nsii - o,
-eli, vorbind de darul gril.irii In lini.bi, Pavel a zis ca nu este nici un
iar pentru proorocie a zis cil.lntelege to ate tainele toatil.
i a avea toata credin(a,
Pentru a nu numil.ra toate darurile unul cite unul, aril.t!ndu-se 1nsil.rcinil.tor
!ngreuietor multora, Apostolul s-a suit Ia maica izvorul tuturor darurilor, la
credinta adica. zice: De avea credinta
incit a stramuta mun(i, iar dragoste nu am--: nu sint nimic.
Fiindca oamenilor li se pare Iucio mare. a stril.muta cineva muntii,
Apostolul arata aici cum credinta numai aceasta, cil.ci
Domnul a zis ell. o mica parte de credinta stramutii muntii, spunlnd ;,De
ati avea credinta ca un graunte de ap zice muntelui acesta: Ridid-te
In mare!" (Matei 17:20)
266
Vezi 1nsil. cil., !mpreunil. cu proorocia
cu credinta, Pavel a cuprins toate celelalte daruri. Fiindcil. toate mfnunile d,a-
rurile se fi.e cu cuvintele proorociei, fie cu faptde pe care le sav;r-
credinta. nu a zis: ,slnt mic daca nu am dragoste", ci: ,nu smt
nimic" .
267
266
Unul ca acesta a fast dumnezeiescutGrigorie al Neochesariei, faditorul de minun.i .care a
striimutat o stlocii mare de pialrii cit W. munte (precum zice Grigorie a! Nyssei In Viafa lui), Cu-
viosul Marcu din Tracia, loacltim a! Alexandriei, (elite, in vremile cele mai de pe UOnii, a strii:
mutat in Egipt un munte ce se In Durdag) mulji al!ii. Pilllind inainte aceste
cuvinte despre tlragoste ale ApostolWui. marele Vasilie zice aceste ':orb::
cii Apostolul a spus acestea hotiitltor, arointe de Domnul, cmd a zts ca vor
veni tn ziua aceea i vor zice: Doamne, Doanme, au nu intru munele Tau am prooroc1t am
fiicut multe ndnuni? Si le voi riispunde lor: Niciodatii nu v-am cunoscut!. Depiirtati-vii de la
Mine, lucriitorii fiiriideJegiil>> Jncit e ariita( 1i fiirii griiire impottivii cii- de S":lr !1 face pomncile
indreptiirile Domnului darurile cele mati de s-ar Iuera, dar f"ara dragoste - s-ar socot1 cii sint
fiiriidelege, nu din pricina darurilor a Jndreptiirilor, ci a! scopulu1 celor ce acestea
ditre voile lor'' (Cuvfntul despre botez, CUI!I se boteazii cinevtJ intnt
Din cuvintele acestea ale Apostolului, trebuie sa incheiem eli, desparptii de dragoste, ere
dinta:cade; iar.credinta unita,cu dragostea i care ,prin se a
Pavel :in alt Ioc, Galateni 5:6)- este mai presus de toate, fimdca nu cade mcwdata. Vezt
subinsenmarea acestei ziceri. (n. aut.) . . . .
267
lntrebat fiind de ce zice Pavel ca. nu este nimic, macar ar avea toata
toata prboi'Ocia ar griD in toate limbile lngerilor, marele ffispuude: ,Nu. a
telege ca. Apdstolul este nirnic, ci ca. d.arurile acestea sint l111Cl fata de dragostea $1
eel ce este 1ntru masurile acestea cade, iar eel ce are acea dragoste poate cad a ( cuvlntul
27, lntrebarea 14). (n. aut.)
191
3 Si - dacii Uf da toate avufiile mele
Nu a zis: ,de a da ca milostenie o parte din avutia mea", ci: ,de a da toa-
te avutiile mele", adidi: ,nu numai sa dau milostenie Ia saraci, ci i sa-i slu-
jesc cu toata oslrdia pe saracii ce slnt miluiti de mine".
1i de Uf da trupu' meu ca sii fie ars, iar dragoste nu am -
nimic nu-mi folosefte.
Nu a zis: ,de a muri", ci a pomenit de ceea ce este mai grea declt toate
muncile, adica a fi ars de viu. Dar - zice - nici aceasta nu rna va folosi, daca
nu voi avea dragoste. Dar poate s-ar nedumeri cineva ar zice: Curri este cu
putinta ca cineva sa dea avutiile sale !Dilostenie i sa se arda de viu rara a avea
dragoste? Rlispundem ca Apostolul a lnchipuit aici ceea ce nu ca i cum
ar fi i ceea ce nu se poate face ca i cum s-ar putea, Ia fel ca atunci clnd zice:
,Ci macar i noi sau Inger din cer de va va binevesti voua afara de ceea ce am
binevestit voua, anathema sa fie" (Galateni I :8), cu toate ca nici el lnsui, nici
vreun Inger nu vestea altceva. In alta parte zice: ,Sint lncredintat ca ( ... )nici
Ingerii, nici Incepatoriile, nici Puterile, ( ... ) nici vnio alta zidire. nu va putea sa
ne desparta de dragostea pentru Dumnezeu" (Romani 8'38), cu toate ca Ingerii
nu-l desplifteau de Dumnezeu nici nu mai e vreo alta zidire afara de aceasta,
ci a zis ceea ce nu era ca i cum ar fi, cu forma cov!qitoare, ca sa arate cov!r-
itorul sau dar.
Sau zicerea aceasta se 1ntelege altfel, ca cineva poate a-i da avutii!e
milostenie i rara dragoste, Cine;! nu Ie da pentru !mpreuna-patimirea catre sa-
raci i pentru milostivire, ci pentru lauda lumii pentru placerea oamenilor.
Caci milostenia se face cu dragoste atunci c!nd cineva o face ,patimind i
dur!ndu-1 inima i arzlndu-i-se pentru saraci.
4 Drago$fea indelung rabdii, se fmbuniitii(efte,
De aici, Apostolul !ncepe a numara semnele ispravile dragostei. Clitre
aproapele. ca lnt!i semn a! ei punelndelunga-rabdare, radacina oricareifi-
losofii, caci lndelung-rabdator se numete acela care are suflet Iarg i, soco-
teala vitejeasca a inimii
268
Insa, fiindca de multe ori unii se arata a fi !nde-
2611
De aceea arata .i isaia di indelunga-nlbdare este potrivnidl impu{:iniirii Q.e suflet, zi-
c!nd: ,Cii aa zice Dornnul ( ... ): Siiliil;luiesc lntr-un Joe lnalt !i. sfint i slnt cu cei smeriji i
lufrinti, ca sa !nviorez pe cei cu dultul umilit i sa lmbiirbiitez pe cei cu inima frlntll" ( capitolul
57, stih 15). Solomon vorbete foarte lntelept de cellndelung-riibdiitor, ziclnd cii ,biirbatul
lndelung-riibdiitor e mai bun declt eel tare" (Pi/de 16:32) i mai bun dec!t omul cu dregiltorie:
192
lung-rabdatori lu!ndu-i !n r!s pe cei ce se mlnie asupra lor i-i fac a se aprinde
mai mult de mlnie, Apostolul a adaugat di dragostea ,se lmbunatatete", adica
are naravuri bune, tara rautate i batjocura, nederaimator, precum acela ce se
arata lndelung-rabdator cu fiitarnicie. Apostolul a zis acestea mustrlndu-i pe
prigonitorii pe ipocritii care se aflau In Corint.
nu rfvnefte,
Adica dragostea nu-i zavistuiete nu-i pizmuiete pe cei mai . buni,
fiindca este zavistie i lntru cele bune, clnd cineva e !ndelung-rabdator dar !i
r!vnete pe altii. Ci dragostea fuge i de zavistie, i de pizma. Apostolul a zis
aceasta pentru zavistnicii pizmuitorii ce erau 1n Corint.
nu se seme(efte,
Adica dragostea nu se arata semeata, ci 11 face 1ntelept statornic !ntru
cugetare pe eel ce o are. Caci se.met este acela ce se !nalta cu cugetarea, eel
UOf de minte tr!ndav !n naravuri. zice aceasta pentru cei i de-
erti ce erau In Corint.
269

nu se trufefte.
Adica dragostea nu se m!ndrete. Pentru ca este cu putiri!a a avea cineva
toate buniitatile i' semnele de mai sus ale dragostei, dar sa se trufeasca 'i sa se
m!ndreascilpentru ele. Iar dragostea, pe l!nga bunatatile zise, are !nca i sme-
rita-cugetare.
5 Dragostea nu se poartii cu necuviin(ii,
,Mai bun este cellndelung-riibdiitor dec!t cellnalt" (Ecc/esiast 7:9). purtatorul de Durnne-
zeu Maxim, hotilrind ce lnsearnnil ,lndelung-rabdiitor", zice: ;,lndelung-riibdiitor este eel ce
ateaptii sfiritul ispitei, lulnd lauda riibdiirii" ( capitolul 23 al sutei a patra despre dragoste).
iariii: ,Biirbatul lndelung-riibdator este mult lntru lntelepciune, ciici sufera toate cele de
sclrbii glndindu-se Ia sfirit a$ept1ndu-t Iar sflritul este viata venicii, dupii Apostolul" (Ia
fel, c'l!'itolul24). (n. aut.)
2
Jar marele Vasilie zice cil ,tot ce nu se ia pentru trebninli!, ci pentru podoabii, e
de semejie" (hotiirirea 49 pe scort). Jar pururea-pomenitul i mult-lnviitatul Dosjtei al Jerusali-
mului zice cii ,semef.ia este arlee lucru zadamic i tara vreme. Iar zicerea aceasta a Aposto-
lului se trage de la cei truf3$i, care in zadar i tara vreme osteneau iubind fete nevrednice.
Pentru aceasta a.i zis: dragostea nu se semetete, adidi nu face nimic in zadar
11
(foaia 314
a celor douilsprezece ciirji). Jar Stlntul Grigorie Nyssis aratif cit, ,prin zicerea <<nu se sume-
tete, Apostolul a aratat de unde este nemtndria dragostei" (Cuvfntulla zicerea, cind se
vor supune Lui toate ... ", tomul II). (n. aut.)
193
Adicli dragostea nu numai eli nu se dar, chiar dacli ar suferi pa-
timile cele mai de mai rete, nu le 'de necinste, pentru omul
iubit, Ia fel cum Hristos, pentru dragostea noastril., nu numai eli a primit
moartea Crucii cea necinstitli cia slavli cinste a Sa.
Insli vei lntelege zicerea, anume eli dragostea nu nu .zice
cuvlnt nu face lucru mlrJ,av. Clici ce altceva este mai grozav mai rarli cu-
viintii declt omul ociirltor?
70
nu le cautii pe ale sale, nu se intiiritii,
Aici, Pavel chipul In care dragpstea nu face necuviintil., eli
dragostea nu cautli folosul sliu, ci folosul fratelui. $i se eli face ne-
cuviintli atunci clnd nu va slobozi pe fratele sliu de necuviintele ce le face, ori
prin cuvlnt, ori prin fapte. Apostolul zice aceasta pentru Corintenii care !i tre-
ceau cu vederea pe fratii lor nu-i lndreptau.
$i, pentru eli nu face necuviinta, dragostea- zice - nici nu se !ntiirlta nu
se spre m!pie: Caci eel mlnios este cuviinta- dupli Parimistul,
care -zice: ,Biirbatul mlnios nu este bine-cuviincios sau .cu bun chip" (Pilde
9:25). Apostolul zice aceasta pentru care erau ociirlti de altii nu su-
fereau ocara.
nu raul,
,]:ice: Dragostea, chiar d.acli ar plitimi .toate relele, nu. numai cii nu lupta
!mpotriva celor ce,[j fac rliu, dar nici mlic.ilr nu de. Pntin eli este
rau ceea ce Vezi !nsli- o, cititorule! - ca, arlitind semnele dragos-
tei, Pavel nu zice eli dragostea r!vnete pizmuiete, eli luptli !mpotriva piz-
mei, sau eli se micii spre m!nie i eli o staplnete .o oprete. Nul - ci zice eli
nu lasa cit de putin sa rasara vreo rautate i patimil., i nu socotete deloc raul
ca rliu: Pavel zice aceasta pentru ce slnt ociifiJi de. alpi, !nvajindu-i sa
nu-i ei pe cei o9iifiisc ..
6 nu se bucurii de nedreptate,
Adica dragostea nu se bucurli clnd e nedreptatit cineva, i h!ntuit de altii
patimete vreun rau, pentru eli aceasta nu este lnsuirea dragostei, ci a bucuri-
ei de rau i a pizmei. "' '
270
tntrebat fiind ce vasa zicii: ,dragostea nu face necuviintii", marele:Vasilie riispuiu:le:
,Aceasta este !ntoemai cu a zice: Dragosteanu cade"dib. chipui siim>. Jar <<cllipui dragostei>>
s1nt 1nsujirile dragostei, numiirate una dupii alta de Apostol1ntru Joe" (hotarirea 24 7
pe scurt). (n. aut.)
194
ci impreunii se bucurii cu adeviirul
Zice: Nu numai cii dragostea nu se bucura de nedreptate, ci - ceea ce e mai
mare- se bucura !mpreuna cu aceta ce $i, c!nd se i se slii-
adeviirul celorlalti, atunci se i dragostea, sporirea acelora
slava adeviirului le ale sale. Pavel a zis aceasta pentru cei ce pizmu-
iesc i se m!hnesc c!nd aflii ca altii se lnvrednicesc de binefaceri i sporesc.
271
7 To(lte le suferii,
Dragostea le sufera pe toate: ociirile, { necinstirile, ranile, i
mmirtea; pentru eli rabdarea aceasta !ntru toate o dragostei !nde-
lunga-riibdare, pecare a spus mai sus Pavel eli o are dragostea. Apostolul zice
aceasta pen\JU ce! ce s!nt de clitre altii, !nvatlndu-i sa sufere orice
ar piitimi de Ia aceia.
toate le crede,
Zice: I>ragostea crede orice i-ar spune prietenul iubit i nu eli
acesta ori altul ar grlli vreo minciuna vreun cuv!nt ratarnic.
toate le niidiijduiete, toate le rabdii.
Zice: Dragostea nu se dezniidajduiete nu se pentru prietenul
sati eel iubit, ci totdeatina eli aceta se va preface va spori spre
mai bine. a zis aceasta pentru Cretinijce se deznlidiijduiesc pentru cei-
lalti. Caci dr.agostea suferii toate meteluiele prietenului siiu iubit, nlidajduind
schimbarea, chiar dacii aceta ramine lntru riiutatea sa, ea nu se desparte de
dragostea lui, fiindcii - zice - ,toate le rabda". Aceasta a zis-o pentru cei iu-
biti care se despart unii de altii cu lesilire;''pentru metehne omeneti. '
. ,,, -, ' ,_, . '
271
Pentru aceasta zice dumllezeiescul 'Grigorie al Tesalonicului di se nate din
faptele bune, dar faptele bline se nasc din drag<iste; cii nici faptele bune nu folosesc fiirii
dragoste, nici, dragostea singora nu folosete filrii faptele bune. Si spune
aa: ,Cineva:_poate vedea insii cii se din faptele bune, dar cii faptele bllne se
nasc din dragoste. Despre aceasta zice -i Dotimul in Evairghelie: Cel ce are ponincile Mele
le acela Mii iubejle>>; irt altii parte: <<Cel ce Mil piizi poruncile Mele>>.
Si, tara dragoste, nici lucrlllile faptelor bune nu sint Hiudate i folositoare celor ce le fac, nici
dragostea filrii de fapte, pe care Pavel le aratii Corintenilor prin muite numiri, scriind: De
face acelea i acelea, iar dragoste nu a avea, .tiimic nu rna folosesc! Iar ucenicul-Iui Hristos
eel itibit mai cu osebire iice: Sii nu iubim numai cu cuvintul. nici nmnai cu limba, ci cu fapta
en adevitrul!" (capitolul 58 din cele filosoficqi teologice). (n. aut.)
195
8 Dragostea nu catle niciotlatil.
Adica dragostea nu se niciodatii, ci le pe toate. Ori
se lntelege mai bine, ca dragostea nu se niciodata, nici nu se rupe,
nici nu lnceteaza, ci ramlne In veacul acesta, lntru eel viitor, dnd toate ce"
lelalte au sa lnceteze au sa se.faca nelucratoare, precum zice mai departe:
292
Si proorociile se vor face nelucriitoare, tlurullimbilor va inceta,
Dupa ce a numl\rat In semnele, ramurile ispravile dragostei, marele
Apostol o lnalta aici, In alt chip, zicind ca proorociile vorbirea In
limbi vor lua doar dragostea are sa ramlna Caci,
272
Dupa Fotie, nu cade niciodat3, aclica nu din (ci -tara
voie), ci pururea afla prilejuri bui1e i folositoare prin care-l tine pe eel ceo folosete a sdi-
rui $i a nu se dezbina din iubirea $i unirea catre altul, chiar dadi celAlalt s-ar feri $i ar da pri-
cini de despiii\ire; dlci dragostea 11 suferi!, rabdil pe eel ce i-a grey!". Jar ma-
rele Macarie rnai lnalt mai v3z3tor de cele dunmezeie$ti tilcuiete aceastA a Appsto-
lului, cum di ,cei ce au toate darurile pe care le-a nurnarat mai sus ApostQlul - adica a avea
toata _credint:a, a-i da toate avufiile milostenie pentru Hristos, a-i da trupul spre mucenicie
pentru Hristos i a face minuni- top acetia- zice- pot sa cad8, ca unii ce nu ciu ajuns lri dra-
gostea cea iar eel ce are dragostea cea nu cade, caci nu poatecadea. Si
iti spw1 - zice - ca am vazut oameni care au ajuns Ia toate darurile s-au :tacut parta{li Duhu-
lui, dar au neajungind Ia dragostea cea desiivir!ilii" (covlntul27, rilspuusull4). apoi
sfintul aduce pilde spre adeverirea cuvintului siiu, auume com uu evghenit (nobil) intelept -
dupii ce !i-a vinduttoate avutiile peutru Hristos, dat silracilor, i-a slobozit pe robii sai
i s-a fiicut vestit pentru viata sa imburuttdtit:a - in urrna a cii,zut in inverunilri [,cUIVii i
sodomii", n. m.] in neuumilrate rilutiip, fiindcil s-a mindrit. Altul, avlnd el multi! credin(li
in Hristos, s-a Iatut rnarturisitor in vi"emea prigoanei, suferind munci. Mai tirziu, cind s-a fa-
cut pace, a fust slobozit era fiindcii genele ochilor sili erau viltilmate, pentru cii fu-
sesera afumate de ciitre tirani. Apoi, sHivit fiind de top, a ajuns intru at1ta netemere de
Dumnezeu, incit s-a filcut ca cind nu ar fi auzit cindva cuvintullui Dumnezeu. Altul dat
trupulla mucenicie i a fost spinzurat i zg1riat cu unghii de :tier, apoi a fost aruncat in temni-
lii. slujindu-i in tenmi(li o cillugihita, a cil2ut cu dinsa in corvie. Un all nevoitor intelept era
alit de bogat intru darullui Dumuezeu, incit darul fierbea in ioima lui, vindeca felurite boli
ale oamenilor i izgonea draci prin punerea miinilor. La unna insa, fiindcii s-a lenevit i s-a
inaltat din pricina slavei lwnii, s--a rnindrit i a cazut in adincurile piica:tuluL Jar eu ac\aug aici
i pilda tidilosului i putredului Saprichie, care, mikar cii a suferit atitea mucenicii pentru
Hristo& i era gata sa primeascii: cununa Lui, ftindca nu a voit sii-1 ierte pe S:tintul Nichifor,
care-i unna cerindu-i iertare- vail -a fost lepiidat de Hristos i a motenit munca de veci,
ticMosuJ,.ca unul ce nu avea dragoste. De aceea urmeazii marele Macarie i zice: ,Vezi cii,
mai inainte de a ajunge Ia misurile dragostei, cad? Ciici eel ce a ajuns Ia dragostea
pentru Dumnezeu s-a legat, s-a imbiitat, s-a afundat i rob este, ca intnt cealaltli lume, ca
cum nu $i-ar simp :firea sa
11
(la fel). Vezi despre dragoste subinse:rnnMile zicerii ,plinirea
Legii este dragostea
11
(Romani 13:10) i a zicerii ,rodul Duhului este dragostea
11
(Galateni
5:22). (n. aut.)
196
proorociile vorbirea In osebite limbi s-au dat de catre Duhul Sfint pen-
tru a se primi a se Iati credinta lntru neamuri, dupii ce credinta se va Iati, vor
lnceta proorociile limbile, fiind de prisos Inca In viata aceasta mai ales,
In cea viitoare.
.ve va face nelucriitoure.
9 Ciici in parte cunoaJtem Ji in parte proorocim
I 0 far cintl va veni atunci cea tlin parte se va stric-
Aici, cu dreptate s-ar nedumeri cineva, caci, daca are sa lnce-
teze are sa se strice - precum zice fericitul Pavel - atunci cum o sa petre-
cem tara veacul viitor? Spre dezlegarea nedumeririi, raspundem ca
Pavel zice aici ca In veacul acela are sa lnceteze cea
aceea ,din parte", clnd va veni cea lntru viitoarea viata.
Caci atunci nu vom numai cit acum, ci mult mai multe mai cu
Precum, de pilda, acum ca Dumnezeu este pretutindeni, dar
cum este pretutindeni nu sau, acum ca Fecioara a nascut, dar nu
In ce chip a niiscut. Iar atunci, In viitoarea viatii, avem sa de-
spre acestea ceva mai mult, cit ne este de folos.
273
II anti eram prune,
Fiindcii, mai sus, a zis cii atunci clnd va veni ,cea se strica
lnceteaza ,cea din parte", Pavel aduce acum Ia aceasta pilda, cu care arata
273
Dumnezeiescul Hrisostom zice ca, dei avea atit de multii cunotinlA a duhovnicetilor
i dumnezeietilor lucr.lri cita nu a avut cindva vreun alt om, Pavel cugeta insii smerit i nu se
inalta pentru cunotinta aceasta: ,CAci- zice- atita era intru dinsul cunotinta. cit 41tru nici
unul din oamenii ce s-au niiscut cindva, dar intru insiii aceasta se i de aceea zice;
din parte cuuoa!lem i din parte proorocirm>" (cuvlntul V Ia Apostolul Pavel). Jar nmrele
Vasilie zice cil ,aceasta, adicii fa(li ciitre fatJI a fost fiigiiduitil celor
vredliici in viitorul veac. Jar acorn - ma.car Pavel de, ar fi cineva, m3car Petru - vede en
adeviimt, i nu se n1tiicete, nici nu se n31ucete, dar caprin oglinctii ca Si,
primind cu multumire acorn cunotinta din parte, o ateaptii cu bucurie pe cea des3viritih>
intru veacul viitor. Apostolul Pavel ne incredinteazil de aceasta inchipuind cuvlnntl i zicind
Cind eram prune, inviitam literele inceputului cuvintelor lui Dumuezeu, ii griiiam !i so-
coteam ca Wl prune. Jar de cind.m-am facut biirbat i rnA silesc a ajunge Ia miisura virstei pli-
nirii lui Hristos am Uisat cele ale pruncului, i atita sporire am intru intelegerea celor dunme-
zeieti, incit cw1otinta slujirii iudaice o socotesc micare de minte prunceasca, i potrivita bi'ir
batului desilvh9il din evanghelia tuturor. Tot intru asemiluarea cuno!tintei ce se
va descoperi celor vrednici in veacul viitor, aseamiind i ceea ce pare acum deplin intru cu-
ca fiind ceva alit de pu(io spre deosebire de fatii ciltre fata, incit pare a
vedea caprin oglinda i prin ghiciturii)>" (Cuvint despre credinfli, in cele ascetice). (n. aut.)
197
cltli osebire e intre veacului acestuia cea a veacului viitor. Caci -
zice - acum, in viata aceasta, sintem ca prunci neimplini!i, iar atunci ne
vom face barbati impliniti.
ea un prune griiiam,
Aici, a zis ,graiam" pentru darul grliirii in limbi, intru care se flileau
Corintenii.
ea un prune eugetam,
Aici, a zis ,cugetam" pentru darul proorociei, fiindca aceasta se lucreaza
cu mintea cu cugetarea mintii.
ea un prune soeoteam.
Aici, a zis ,socoteam" pentru daruJ.
Jar cfnd m-am fiieut biirbat, am lepildat eele ale pruncului.
Zice: Aa cum, clnd m-am flicut biirbat au incetat t
0
ate
le pe care le aveam ca prune, tot astfel In veacul viitor, clnd am sa primesc
mai inalta minte mai biirbliteasca mai va lnceta ne-
implinita putina pe care o aveam aici, care se asemiina cu aceea a
pruncilor.
IiCiici acum vedem caprin oglindi1 in ghiciturii,
Aici, A.postolul descopera mai curat pilda despre prune pe care a adus-o
mai sus. arata ca pe care o.avem acum, in viata aceasta, este pu-
tinii !ntunecatii, iar aceea care va veni mai descoperita mai curatii,
cum privirea soarelui cu ochii, flira mijlocire, este mai curata declt aceea ce se
face prin oglir\da.
274
Dar, fiilldca soar1e se vede in oglinda mai inchipuit, Pa-
214
Frumos i bine a sclis condeiul retori.C al dWllllezeiescului Grigorie al Nyssei chipul in
care II vad mtru pe Dumnezeu, ,caprin oglindii'', cei curati cu inima, zic!nd ,Cel
ce se privete pe sine vede intru sine ceea ce i se face <<fericit eel curat cu ini-
rna>>. Caci, privind !ntru lnsaji curlltia, !ntru icoaua curata vede l.ntliul chip [durnnezeirea].
Caci - precum cei ce privesc soarele in oglincta nu-l viid cu nimic mai pu'(:in in stralucirea
oglinzii decit cei ce privesc la insui discul soarelui ..:... tot aa i voi, chiar dacii sUibiti ciitre in-
telegerea [vederea cu rnintea]luminii, daca vii veti intoarce catre darul chipul\ti celui !ntipiirit
din !nceput intru voi [chipul lui DurnnezeiD>, dupa care sintern flicup], veti avea !ntru sine-vii
198
vel a adaugat i zicerea ,prin ghiciturli", ca sa arate di de acum este
mult mai nedesavirita prea-putina fata de aceea ce va fi, clici ,ghicitura"
urt cuvint nedescoperit intunecat.
iar atunci fa(ii ciitre fa(i'L
Pavel :nu zice aceasta pentru ca Dumnezeu ar avea fata, ci ca sa arate cu-
lui Dumnezeu cea flira mijlocire i f'ara perdea.
Acum cunosc din parte, iar:atunci voi
precum am fost eunoseut
Dumnezeiescul Apostol doboara mlndria Corintenilor in chip indoit. lntii,
arata eli pe care .o avem in lumea e ,din parte",


Apoi, spune eli nici aceasta de acum
ceea ce ciiutati. CB.ci Dunmezeirea este curiipe, nepiitimire i instrdinare de tot riiul" .(cuvintul
VI Ia ,fericiri", in tomul I). .
$i dunmezeiesc-ul Calist, cei cu prea-"maltii minte, aratii cum il viid pe Dunmezeu in viata
acea'sia cei v:lzlitori cu mintea, punfnd rnaiilte aceastii zicefe apostoleasca i zicind-: ,fntru cele
ce sint f Se fac de f3.tii, cei viiziitori cu minfea privesc ca in oglinda i in ghiciturli. aezarea
ceior fiitoare [care sint>>, Venice, n. m.] i a celor ce se vor face. Ciici- precum oglinda
nu arata grosimea lucrului riisfrint intr-insa, dar nici nu este cu totul nimic ceea ce arata, ea in-
tatiind chip de prea-invederat lucru, inc1t oricine iubete adeviirul va marturisi cii ceea ce se
vede in oglindii este - tot 33 cu adeviirat f cele ce sint i cele ce se fac nu aratii grosimea,
[ ... ] lnsiUrrata fi1d1 de-indoiala chip\ni de lucrUri adevarate celor ce au primit putere de a privi
a povatui flirii catre losuji adeviirul{capitolul 59 din mauuscrisele cele In um1a aflate).
Jar Marele Grigorie al Tesalonicului privirea in oglinda ,Cei curati cu ini-
Iila fl v3d-pe Dunmezell, dupa nemincinoasa zitere a Domnului: <(Fericiti -cei curati_ ... . Si -
dupii Teologul loau -Durnnezeu, Care e lurninii, Se Se lntru cei ce
II Iubesc slot iubip de El, dupa adeviimta Sa fligiiduinjii. Deci Durnnezeu Se pe
in rnintea cea curata ca !ntr-o oglindi!, rarninlnd !nsii neviizut dupii fiinta. Ciici este
privirea In oglinda: se vede cu adevarat eel din oglinda, dar nu se vede fata catre fapi, fiind cu
neputirttA a' Vedea pe cineva r3sfrint in oglinda totodatii, pe omul- aceta.
Astfel, in viata, aceasta de acorn, Dunmezeu Se vede cain oglind5>> intru cei ce s-au curapt
cu dragostea deE!, iat in cealalt1l viata Se va ariita fata ciitre fata, dupa Apostol" ( cuvintul I
Ia muarea inbisericA).
Jar Teodorit zicerea aceasta aa: ,Apostolul zice di acestea de acorn sint umbra
a celor Ce vor fi. C3ci acum vedem chipul invierii intru Sfmtul Botez, iar atunci vom vedea
invierea; aici vedem simbolurile st3p:inesclllui trup, irir acolo il vorn vedea. pe lnsui
Stiip:inul, dici ateasta insemneaza zicerea ,fatii ditre fati'i
11
Vom vedea in'sii m-r firea Lui cea
neprivita neariitata nirniiuui, ci pe aceea luatii dintre noi [ <<omeneascii)>, n m.]." (n. aut.)
275
Despre aceasta, Teologut Grigorie zice: ,,t ascultiim pe Pavel zicind cii din parte cn-
noatem dill parte proorocim)>, acestea i cele ca acestea fiind marturisite de eel care nu era
prost [,sirnplu",-n. m.] cu $ide aceea aceasta nu e nimic mai mult
199
nu o avem de la noi, ciici zice: Nu eu L-am cunoscut pe Dumnezeu, ci Dum-
nezeu m-a cunoscut a alergat dupii mine. Tot astfel, In cealaltii viatii, eu II
voi pe Dumnezeu voi alerga dupii Dlnsul mai mull declt L-am cu-
noscut am alergat dupii El acum. se lntlmplii de pildii. cu eel ce
In lntuneric: plnii ce nu vede soarele, nu aleargii dupa frumusetea razei lui, ci
raza li aratii frumusetea sa, clnd II lumineazii; iar dupii ce va vedea va primi
acela raza soarelui In ochii sai, atunci aleargii el dupii lumina.
aceasta lnsemneaza zicerea ,precum am fost cunoscut". Nu ca II vom cu-
f"ara schimbare pe Dumnezeu, precum ne-a cunoscut Dumnezeu, ci eli,
precum a alergat Dumnezeu In urma noastrii ne-a apropiat de Sine-Si,
noi vom dori atunci sii ne apropiem de El.
276
Si, ca sii luminez zicerea aceasta,
voi da o pildii. Sa zicem cii cineva ar afla un prune de bun neam frumos Ia
fatii aruncat In drum. Si 1-ar lua sii-1 hraneascii, cresclndu-1 cu bunii
iar apoi 1-ar lmbogiiti cu bogatie l-ar biiga In curtile Copilul
acela, cit este prune, nu simte nici una din binefacerile acestea nu
. iubirea de oameni pe care a aratat-o ciitre el omul acela. Iar clnd se va face
biirbat va ajunge In atunci va binefacerea
lui va iubi dupa cum se cuvine. La fel noi, care In vi<tta aceasta nu am
cunoscut frumusetea slava Faciitorului de bine Ziditorului nostru Dumne-
zeu, o vom atunci, dupa putinta omeneascii, ne vom apropia
vom iubi.'
77
De aceea, Teodorit zice cii acest ,am fost cunoscut" e In loc de:
,m-am apropiat".
decit oglindiD> ghiciturii>>, fiind aldituitii din mici inchipuiri ale adevi'imlui" (Cuvintul a/
doilea despre teologie).
Iar dmtmezeiescul Maxim se pentru cii Pavel zice aici ca ,din parte" cu-
in vreme ce Evanghelistul loan spune ca. a vazut ,,slava Lui Hristos, slava ca a Unuia
Niiscut de Ia TatAI, plin de dar de adeviir". Apoi, dezleg!nd nedumerirea, zice: ,S;fintul Pa-
vel spune di are din parte cuno$t;inta Dunmezeu-Cuvintului, Care e cunoscut numai din !n-
criiri, Lui dupl fiin(ii dupii ipostas fiind necuuoscutl oamenilor, tnturor In-
gerilor. Iar loan Evanghelistul, fiind tnv3tat desiiv1r$it despre inomenirea Dumnezeu-CtiVintu-
lui, zice ca. a vazut <<slava Cuvintului celui intrupat>>, adicii pricina i scopul dupi1 care Dum-
nezeu S-a filcut om. spuue cAL-a viizut <<plin de dar adeviir>>, !nsii Cel Unul Nascut nu
era plin de dan> dupii dumnezeire, ca Dllllmezeu fiind de o fiintii cu Tatiil, ci. dupii firea noas-
trii omeneascii, pe care a luat-o prin iconomie pentru noi, cei ce avem trebuintii de dar" (capi-
tolul 77 diu suta a doua a color teologice). (n. aut.)
276
intru 1lll glas zicerea aceasta Fotie, zicind: ,Atunci 11 voi cunoa$f.e II voi
dori pe Dumnezeu aa cum rn-a cunoscut El acum, caci noi L-am cunoscut pe El cu ade ..
varat, iar El ne-a cunoscut i ne-a tras ditre lac atunci Il vom cunoate i vom alerga
catre El, dobindind mai mulm foame de dulceata Lui." (u. aut.)
277
Iar Teologul Grigorie zice cii, inca in viata aceasta, cei ce au ajuns la marginea
nepl'itimirii i a curii(:iei it cunosc pe Dumnezeu precum au fast cunoscuti i ei de Dinsul, prin
dumnezeiascii rJpire, striilucire i unire mai presus de minte. Rareori ins3, cind ei ajung mai
200
131ar acum riimin credin(a, niidejdea, dragostea, acestea trei;
i cea mai mare din acestea este dragostea.
Acum - zice - lucreazii darul vorbirii In limbi, al proorociei a!
tintei, cu toate cii lntunecat." Dar, dupii ce credinta se va lati In lume, atunci
toate acestea vor lnceta, ca lucruri de prisos. Insii credinta, nadejdea
dragostea au sa lucreze mai departe, fiindcii acestea slnt mai statomice declt
vorbirea In limbi, proorociile Ciici, cu cuvlntul ,iar acum
ramln", arata stiiruirea acestor trei fapte bune teologice. Iar din acestea trei,
cea mai mare- zice- este dragostea, fiindcii cele douii, credinta niidejdea,
riimln numai lntru acest veac, nu lntru eel viitor, iar dragostea are sa riimlna
sa lucreze lntru tot nemiirginitul veac viitor.
278
(Vezi tllcuirea la capitolul
cinci, stihul opt, al epistolei fntli ciitre Tesaloniceni.)
de fire. [ ... ] Vez;i. i subinsemnarea zicerii ,iar acwn, cunosci:ndu-L pe Dumnezeu i,
mai ales, cunoscindn-vii de Dunmezeu (Galateni-4:9), ca sii te inveti cii indoitii este cunotinta
!ntru Duumezeu. (n. aut.)
278
inalt i Stnibiitiitor Gr(gorie al Nysscii ziCerea aceasta a ApostOiului, zitfnd:
,Cind va veni ceea ce se nactiijduiete, toate celelalte incetind, lucrarea dragostei va ramine
( ... ].De aceea merge mhl departe decit isprnvile faptei bune sau dec!t poruncile Legii. Ast-
fel, dacA sufletul ar ajnnge cindva sa aibii dragoste, le va avea pe celelalte, fiindca
ar citiga plitrirea tuturor. se pare di intru dragoste se piizete chiar insuirea fericirii dum-
[ .. .]. lucrarea dragostei nu are hotar, fiindcii nu se poate ajunge Ia vteo margine a
binelui, ca, impreunA cu acesta, si1 se sfireascii i dragostea. Cii numai taului, care e potrivni-
cul binelui, i Se pune margine, firea bine.lui fiind neprimitoare de riiu i sporind inainte ciitre
nemiirginire" (Cuvint despre sujlet).
Teodorit zice i el: ,A ariitat cii. vor inceta darurile i numai dragostea va dimine, c:lci
credinta va fi de priSos in viitoarea viata, in care lucrurile se vor ara.ta invederat. Cii.ci, daca
Credint:a eSte adeverirea celor niidiijduite, dovedirea eel or nev8zute (Evrei 11: I), irtseamna
ca nu mai e nevoie de credinta cind acele lucruri se arata. Tot aa, acolo e de prisos i nii.dej-
dea, c3ci mldejdea care se vede nu mai e niidejde. Cum niid3jdui cineva ceea ce vede?>)
(Romani 8:24). lar dragostea are acolo mai multii st8.pinire, cii.ci, incetind patimile i trupurile
fiicindu-se nestriciicioase, snfletele numai aleg acum unele iar apoi altele:" (n. aut)
201
CAPJTOLUL XIV
1 Vina(i dragostea!
Fiindcii a dovedit mai sus di dragostea este mare faptii bunii- riimlnlnd
In veacul acesta, In eel viitor - Apostolulli lndeamnii acum pe cii-
tre aceasta. nu zice: Urmati dragostea - o fra!ilor! - ci: , vlna!i dragostea",
cu aceste cuvinte cerlndu-le sa arate silin!ii s!rguin!ii
garea dragostei: Zice: Fratilor, dragostea a fugit de Ia voi, de aceea aveti ne-
voie sii alerga!i mult ca sii o ajungeti.
Rlvni(i lnsii eele iilr mai ales sii prooroci(il
Ca sii nu socoteascii cei din Corint cii a lniiltat a miirit dragostea ca sii.
stingi'i sii defaime celelalte daruri, Apostolul urmeazii zic!nd: R!vniti, fratilor,
darurile iar mai cu osebire darul proorociei!
279
zice aceasta ca
sii arate darul griiirii In limbi mai lnjosit, flindcii lntru acela se mlndreau ei.
2 Ciiei eel ee In limbi nu oamenilor, ci lui Dumnezeu;
i nimeni nu-lln(elege, fiindeii el, in Duh, taine.
3 Jar eel ee oamenilor spre zidire,
lndemnare mlngliere.
Aici, Pavel limbile cu proorocia arati'i ci'i acestea nu slnt cu
totul netrebnice nefolositoare, dar nici folositoare de sine. Ciici ceH:e are
darullimbilor ,nil cu oarnenii, ci cu Dumnezeu", adicii nu spune cu-
vinte ariitate lesne de lnteles oamenilor, ci, cu darul Sfintull)i Duh,
lucruri tainice cu anevoie de !nteles celor ce aud, care din pricina ,aceasta
nici nu se folosesc
280
De aceea, eel ce In limbi, pentru cii o face prin
279
Fotie aceasta aa: ,Apostoll4 zice: Sii nu par.tsiti irici. resttii
dragostea este mai mare trebuie sa o '\'lnati, dar nu se cuvine a le,Jiis;> pentru ea pe <;l')elalte,
maiales darulproorociei.". (n. aut.) . , ......
l"'Iltuind aceasta, Teodorit zice: :,Doua _lucruri face aici Apostolul:
Corintenllor !nvata Ia ce darullimbilor. Fiindcii darullimbilor s-a dat propovii!!ui-
toiilor. din feluriJl1ii ljmbilor neamurilor ciitre care Pentru
ca, de In limba evreiasca, sa ..i. intoarca la pe Hvrei; in
lirilbi pe,lj;anii, sa-i !ntoarcii pe Persanl; ori, vorbind In limba Romaililor Egipteni\(rr, sii-i
trtto.arca ,pe pe- Egipteni. Deci: era de ca din. Corint' sA Ytjrb;:as.ca in
)3':'ieilor, a Per_Upr, a Romanilor S3JJ.(l Egiptenilor, de vieme c_e ln Corint nu era nici_
ludeu, Pe\'s, Roman Sa\1 Egiptean care sa a.udii sii vioii Ia credinta lui Hristos .. De aceea a
.. Zis ca, in Corintenii flu vorbesc cu oant_enii, ci Cu Dumnezel)., .tUnpca
202
Sfintul Duh, are mare lucru dar; iar pentru ci'i nu-i pe oameni, este
mai prejos declt eel ce Fiindcii proorocia, lucrlndu-se tot din Du-
hul Stint, este folositoare, cilci !i !i In credinti'i In fapta
bunii pe cei ne!ntiiriti, li lndeamnii li cheamii pe cei trlndavi li
mlnglie pe cei putini cu sufletul mlhni!i. Ciici totdeauna pretutindeni
dumnezeiescul Pavel spune cii eel mai mare dar este acela care se aratii mai
folositor.'
4 Cel ee griiiete intr-o limbii striiinii pe se
iar eel ee Biseriea.
Multi graiau in vremea aceea In limbi osebite, lnsii nu aveau darul de a
le tiilmiici altora. Deci se foloseau doar pe nu pe altii; iar eel
ceproorocea li folosea pe tojl cei ee-l auzeau. Pentru cii- dupa.Teodorit-
vi'ii'md ci'i, prin proorocie, li se descoperii cugetiirile se aratii cele !a-
cute de In ascuns, .luau mare !ndreptare folos. Deci dtii osebire este
lntre a-1 folosi cineva numai pe unul fa!i'i de a.folosi o Bisericii !ntreagii, atlta
este lntre darullimbilor darn! proorociei.
5 Voiese ea sii griiip to(i in limbi striiine, lnsii mai mult sii prooroei(i.
Fiindcii multi griiiau In felurite limbi lntre Corinteni, ca sii nu para ci'i nimi-
darul acela din zavistie, Pavel zice: Voiesc sii griii!i tojl In limbi - nu unul,
sau doi sau trei - dar mai mult vreau sii proorociti toji, ca mai mult sa folositi.
Ciiei mai mare este eel ce declt eel ee in limbi,
afarii numai daeii le ea Biseriea sii ia zidire.
Zice: Cel ce este mai mare declt acela care doar In
limbi felurite, dar nu sii le tiilmiiceascii. Dacii insii va sii tiilmiiceascii
cele graite, el este asemenea proorocului, pentru cii el Biserica o
lntru fapta bunii, ca pr'!orocul, tilcuind descoperind cele pe care
le nedescoperit In limbi. Insii t!lcuirea era dar a! Sfintului Duh care
unora se da, iar altora nu.
6 Jar aeum, fra(ilor, de veni la voi griiind In limbi,
eu ee folosi daeii nu griii vouii In deseoperire,
sau In sau in proorocie sau in lnvii(iiturii?
in Corint nu erau strnini care sa-i auda. Insa, ca sa nu spunA cineva ca darullimbilor era za-
daruic de prisos, a adiiugat cii ace! ce cu limba, cu Duhul gnlie1te Iaine>>. (n. aut.)
203
Voiti - zice - sa cit de nefolositoare e vorbirea In limbi, daca
nu este talmacita descoperita? lntelegeti din aceasta: de pilda, daca eu- Pa-
vel, lnvatatorul vostru - veni la voi grai In felurite limbi, nici
un folos nu aduce voila, celor ce ati ascultat, declt daca grai vreo
noima tainica prin descoperirea Sflntului Duh, precum a face cei
ce se lnvrednicesc de descoperirea dumnezeiasca a lntelegerilor pe care le au
ceilalti In inimile lor. Sau daca grili ,lntru precum fac cei ce
au talmacesc tainele lui Dumnezeu celor ce aud. Sau daca
grai ,lntru proorocie", precum graiesc cei ce au darul proorociei vorbesc
despre cele trecute, despre cele ale vremii de fata
281
, sau despre cele viitoare,
caci proorocia este mai cuprinzatoare declt descoperirea. Sau daca grai
,lntru lnvatatura", adica cu cuvlnt lnvatatoresc, clnd se despre fapta
buna i despre dogme. [ ... ]
7 Ciici, precum cele nefnsufle(ite care dau sunet, .fie fluier, fie chitarii,
de nu vor da osebire sunetelor, cum se va ce este din fluier
# ce este din chitarii?
$i ce sa spun - zice - ca noua, oamemlor, ne este nefolositor cuvlntul eel
nedescoperit i lntunecat, i folositor eel descoperit curat? Caci orga-
nele cele nelnsufletite, fluierul i lauta- de nu ar avea ,osebire", adicli deslu-
i descoperire a glasurilor, ci ar fi amestecate - negreit nu
s-ar cunoate care e clntarea fluierului care a liiutei sau chitarei, i acestea
nu ar mai pricinui bucurie i dulceatii celor ce asculta.
8 Ciici, dacii trfmbi(a ar da glas neariitat, cine s-tir giiti Ia riizboi?
De Ia organele [,instrumentele", n. m.] indulcitoare i de prisos, acum a
venit Ia cele mai de nevoie. $i zice ca, daca obteasca trimbitli nu va arata lup-
tlitorilor cu glasul siiu giitirea de oaste, ci ar da un sunet nellimurit, care
ar asculta s-ar giiti spre rlizboi? Negreit, nici unul! - de aceea glasul ei
nu ar fi de nici un folos. Iar dacii trlmbita arata giitirea de rlizboi, atunci i os-
se giitesc a se bate i astfel se folosesc de glasul ei. [ ... ]
281
fnsernneaza ca., dupa unii Parinp., descoperirea celor de fatii nu se chiar
,proorocie", ci ,strlivedere", atunci cind cineva vede cu duhul stravederii cele ce se fac in -toe
departat sau noime ascunse intru adincul inimii, i vorbete despre ele. Apoi, descoperirea
celor ce au sa se faeii dupa puP,na vreme se numete ,menire", iar ,proorocie'' aceea a lucruri-
lor ce vor fi dupil multi ani. lar Apostolul, Ia stihul 25, zice ca proorociei este a cu-
noa$e cele ascunse ale inimii. (n. aut)
204
I
I
9 voi, dacii nu ve(i da prin vorbirea in limbi cuvfnt
bine-fn.emniitor, cum se va ce ati griiit?
Veti fi ca cum a(i griii in vfnt!
$i - ca sa nu zicii Corintenii: $i ce ni se potrivete noua pilda fluierului i
a trimbitei, fericite Pavele? - Apostolul zice: Si voi, avind daiullimbilor, daca
nu dati glas curat aratat, atunci griiiti In i rara folos, fiindca nimeni
nu lntelege ce ziceti. Caci totul este ca darul pe care-! aveti sa se fadi spre fo-
losul celorlalti.
Dar cineva ar zice: Dacli darul vorbirii In limbi era nefolositor, atunci pen-
truce se da? Riispundem eli de darul acesta se folosea numai eel care-I avea,
iar pentru a fi de folos tuturor, trebuia ca acela fie sa cearli de Ia Dumnezeu,
cu viatli lmbunlitafitli, sli primeascli darul de a talmaci Jimbile pe care le
grliia, fie sa mearga la altul care avea darul tlilmiicirii limbilor sil-l roage sli
tiilmiiceascli ceea ce grliia el. De aceea zice Pavel acestea, ca sa-i uneascli unul
cu altul sa nu socoteasca acei ce grliiau in limbi eli nu au trebuinta de altul,
ci sii-i ia cu ei i pe cei ce puteau sa tlilmaceascii ce vorbeau ei in alte limbi,
pentru eli atunci se racea mai folositor darullimbilor.
I 0 Atft de multe neamuri de glasuri sint in lume,
# nici unul dintr-insele nu e neglasnic.
Adicli: Atitea glasuri i limbi s-au intimplat a fi In lume: a Evreilor, a Eli-
niJar, a Scitilor, a Indienilor, a Perilor i ale altar neamuri. $i toate semintiile
- zice - grliiesc in limba lor i aratli o intelegere oarecare, fiindcli lii:nbile lor
nu sint ,neglasnice", adica rarli inteles, ci sint lnsemnatoare i aratatoare de
lucruri de intelegeri, mai ales Ia cei de un neam i de o limbli cu
II Deci, dacii nu voi puterea glasului, voi.fi varvar
pentru eel ce i eel ce mrvar pentru mi.ne.
Daca - zice - nu . voi cunoate puterea vreunui glas (limbii), sli zicem al
Elinilor sau al Indienilor, cu adeviirat mi se va piirea eli eel ce grliiete
sau este varvar, ca adicli rara minte cuvinte ce nu au lnte-
les. La fel i eu, care- sa zicem- graiesc evreiete, voi piirea aceluia ce vor-
sau indienete eli sint varvar eli rostesc cuvinte lipsite de in-
teles rara minte. Si aceasta se intimpla nu pentru eli limbile pe care le graim
noi slnt rele, ci pentru eli nici aceia nu inteleg limba mea evreiascii, nici eu nu
lnteleg limba elineascli ori indieneascli pe care o gdiiesc ei.
205
12 i voi, jiindcii sinte(i rfvnitori de duhuri [daruri
n. m. ], ciiutap sii prisosi(i [intru ele, n. nL] spre zidirea Bisericii!
Unii fac stare Ia zicerea voi", o t1lcuiesc astfel: Tot voi, fi-
indca vorbiti 1n limbi, .nedescoperite ne1ntelese, pareti celor ce vii awl cii
s1nteti Vl!l"Vari ca graip Apoi, citesc ca de Ia 1nceput, adica: ,F),
indca s1nteti .rlvnitori. .. " lar ferjcitul loan Hrisostomul a citit zicerea unita: Si
zice- fiindca r1vnip iubiti darurile atunci eu, Pavel; vr,au
aceasta o laud, precum am zis mai fnainte. Insa cautap sa prisosip [fntru
dl!fUri, n. 1)1.) spre folosul Bisericii! Ciici, nu numai ca nu vii opresc
a griii dar voiesc sa prisositi lntru acestea, nu.mai sa le folositi spre
folosul a! fratilor
13 De aceea, eel ce ,In limbi sii se roage sii i tiilmiiceascii!
(\ici, Apostolulle spune Corin.tenilor chipul In care darul limbilor s-ar
face spre. foJ
0
sul multora ... Sizice: Cel ce In limbi sttaine sa se roage
ca sa ia dar de Ia Dumn.ez.iu a le talrnaci. Deci cu aceasta anita ca ei
erau pricinuitorii faptu!ui ca nu aveau darul talinacirii limbilor, fiindca
nu-l cereau de Ia Dumnezeu.
14 Ciici, de mii rog cu limba, duhul meu se roagii,
dar mintea mea I(Ste neroditoare.
In' vremeaveche, erau care dar de rugiiciuD'e 1n limbi
striiine - sa zicefu ..: in 'sau latina, dar mintea lotnu ce
graia gura.
282
beci zice Pavei - ,duhul meu, adica darul di\:IIDvnicesc care
limba mea, se roliga, dar mintea mea ramtne neroditoare;,, fiindca nu
282
Fotie zice cB; acest ,filA rog
11
insemneitzi aid a gr& cev3 rune folOs; ;fihictcfi fuga-
ciunea este cuVint DeCi Apo.Stoful ziee: 'baca gffiiesc [in limbi],,_dar nu t3J:niaceSc celor ce
aud, ,.duhul men se roag3", adicA dobindesc binele acela pe care il spun i rna folosesc, dar
nuni.ai pe sine-:nli, iar altul nu se folosete'.' De 'ai::eea, -i mintea - care este -parte a-sufletului
maj..presus de minie, de poftii de celelalte puteri i care iubete folosul- ramlne
_ _ ,,
illquire _cu a Fotie face Marele Vasilie, zicfnd: ,Ca.ci, daca
graiurile rugikitinli vor fi necunoscute celor ce se afla de fat3, rnintea celui 'ce se roaga este
neroditoare, fiindca nimeni nu se foldsejte. lar cind cei de fajii lnteleg rugachmea astfel se
pot folosi de ea, atunci cel-ce. se roaga are ca rod imbunataprea. acelora care se_ folosesc (asw
cuJ.tind). La fel se intlmpH1 en mice gliisuire a graiurilor lui DnillJlezeu, caci scris este: ci
mai dacii este vreun cov!nt bun spre credintei>> (Efeseni, 4:29)" (hotiirirea 278 pe
scurt). Mai le spune Teodorit ttlcuind zicerea aceasta. (n. aut.)
206
1ntelege nimic din cele ce zic. Vezi cum, merg1nd 1nainte dupii rlnduia-
la, Pavel a aratat ca eel ce numai 1n osebite limbi este netrebnic ne-
folositor nu n.umai altora, ci lui
a tilcuit zicerea aceasta Sfintul loan Hrisostomul. lar unii (marele Va-
silie Fotie, precum am zis mai 1nainte) o t11cuiesc astfel: Dacli graiesc- zic
ei -In limbi felurite, dar nu le tlilmacesc, ,duhul meu", adica sufletul meu, se
iar ,mintea mea este neroditoare" fiindcii nu pe alpi. Cei
ce t1lcuiesc zicerea lntr-acest chip s-au temut de b1rfrrea ereticului Montan, a!
ciirui eres zicea ca Proorocii, fiind st1lplniti de Duhul Stint, rosteau. cuvinte,
dar nu lntelegeau ce graiesc. Insli b1rfirea aceasta nu are Joe aici nu se cuvi:
ne a se teme cineva de dinsa, fiindcii. nu despre Prooroci a spus Apostolul ca
nu 1nteleg ceea ce zic, ci despre cei ce graiesc In limbi osebite, nici despre
toti, ci numai despre unii.
283
15 Ce este Mii voi ruga cu duhul, dar mii voi ruga cu mintea;
voi cinta cu dar voi cinta cu mintea.
Deci - zice - ce este mai de folos ce se cuvine a cere cineva de Ia Dum-
nezeu? A se ruga ,cu duhul", anume cu darul eel duhovnicesc, dar ,cu
mintea", adica a lntelege cu g1ndul cele spuse. a le talmaci celorlalti; de
asemenea, a clnta cu duhovnicescul dar ce i .g-a dat, daqi a lntelege cu mmtea
cele ce clnta a le ta!maci celorlalti.
284

16 Fiindcii, dacii vei binecuvfnta cu tluhul, cum va riispuntle ,amin"
la mul(umirea ta eel ce locul celui tie rind,
citii vreme el nu ce zici?
Clnd tu, cfnti pe Dumnezeu ,cu duhul", adica cu
duhovnicescul dar ce II ai, lntr-o limb a necunoscuta celor ce aud, cum va zice
,amin" dupli rugliciup.eaJa .eel ce locul celui de rind", mireanul
adica? De pilda, clnd vei zice rara 111telegere cu altalimbii catre
,Bine Doan;:me, in veaCl,llveacului !", va raspm:_J.de Ia
aceasta zicere mireanul care nu lntelege ce zici? Astfel, el nu se fo-
nicicum de rugliciunea de multumirea ta spusa 1ntru alta limba.
283
Vezi i sublnsemnarea zicerii: eli, pe .c"md erati pag!ni, va duceati Ia idolll cei
muti ca icum erati trai sii va duceti" 1 Corintent!2:2). (n. aut)
2
84
Teodorit nume$te ,.duh" darul eel duhovn_icese, deseoperi-
rea tileuirea eelor zise. Deci Pavel zice di eel ee eu hmba. st:rainR mtni :rugiietmle,
ori tntru eintare, ori tntru inviifAtur3, se cuvine a-lntelege ce zice t31m3.ci spre folosul eelor
ee-l ascultil, sau sii ia pe altullmpreuni!-lucri!tor ca sii ti!lmiiceasca. [ ... I (n. aut.)
207
17 Caci tu dar celalalt nu se zideteo
Ca sa nu para ca in vreun fel darul vorbirii in Iimbi, Apostolul
zice: Tu, lui Dumnezeu in Iimbi stritine, dar multu-
mirea ta este netrebnica, fiindca fratele tau ce te aude nu se neintele-
gind ce zici.
18 Mulfumesc Dumnezeului meu ca griiiesc in limbi
mai mult decit voi to(i;
Ca sa 1,1u creada Corintenii ca Pavel darul Iimbilor pentru ca el
nu 1-ar fi avut, Apostolul Ie zice cii In limbi mai mult dec!t ei top,. prin
dumnezeiescul Duh.
19 ci in Biserica vreau sa graiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca sa
imaf pe al(ii, decit zeci de mii de cuvinte intr-o limbii strainii.
Eu, eel ce graiesc 1n Iimbi mai mult dec!t voiesc aleg ca In adunarea
sa gritiesc numai cinci cuvinte, dar ,cu mintea mea" - adidi ln-
teleglnd cele ce zic putlnd a Ie tllcui, ca sa-i folosesc pe cei ce rna aud -
dec!t sa graiesc nenumarate cuvinte intr-o limba straina pe care nu o pot tal-
miici, pentru di atunci folosul riimlne numai Ia mine nu trece Ia ceilalti.
Iar prin aceste ,cinci cuvinte" in chip alegoric invatiitura aceluia
dintre lnviitiitori care doctoriile potrivite fieciiruia din cele cinci
sim(Uri ale omului.
285

20 Fra(ilor, nufi(i copii cu mintea! Ciface(i-vaprunci
"in privinfil rauta(ii, iar cu mintea fi(i desavir5i{il
Dupii ce a aratat care este darul Iimbilor, Apostolul aici un cuvlnt
mai certiitor mustra pe Corinteni ca pe unii ce cugeta Caci, cu
adeviirat, este copiilor a se mira de lucnitile darurile mai mici,
precum este gritirea Iimbilot straine, a defiiima Iucrurile darurile cele
285
Oarecari insa dintre Parinf.ii trezviti .au inteles cii aceste ,cinci cuvinte" sfnt cele care
alcatuiesc mgdciunea ce se cugeta -in inima, adicii: ,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dum-
nezeu, -ln care ,Fiullui Dumnezeu" se iau fiecare ca un
cuvint
Jar Teodorit tilcuie$te aceasta ,M-arn lnvrednicit - zice Pavel - de darul acesta (al
limbilor) inaintea voastrii, iar prin mine v-ap lnvrednicit de el $i voi. Dar,lngrijindu-mli de fo-
losul celor multi, cinstesc mai mult invatatura descoperitii decft pe cea nedescoperitii. '' (n. aut.)
208
mari, precum slnt proorociile, care pentru cei multi nou
de mirare. Deci Apostolul li aici pe dm Connt le porun-
sa nu se mlndreasca sa nu nici c!t de pufin ce este pte-
cum nici pruncii nu o din pricina nevinovatiei lor. Iar In ce mm:
tea,le sa fie ,desav!qiti", adica sa sa mat
mari mai folositoare daruri.
286
Cii.ci este ,prune 1n , ce
nu face riiu nici unui om, precum slnt fiira rautate pruncuo Iar cu
[\lintea" e eel ce, pe 11ngii ca nu face riiu nimiinui, !i mai pe a!tn;
eel ce nu numai ca fuge de riiutate, dar face totodata fapta buna se
de a se vatama Zicerea aceasta a lui Pavel este asemenea cu cuvln-
tul pe care 1-a zis Domnul: ,Fi!i lntelep!i ca simplii ca porumbeii!"
(Matei 10: 17).
21 In Lege este scris:, Voi grai acestui nor01 in alte limbi
i prin buzele altora, # nici 05 nu vor a.culta de Mine-
zice Domnul" (lsaia 27: 11)o
Aici, Pavel masoara grairea In limbi cu proorocia arata ca aceasta
din urma cum va zice mai odeparte. ,
0
_
0
zice eli cele scrise Ia Proorocul Isaia slnt , Lege ,
a numi ,,Lege" toata Scriptura Veche. Iar pnn nu Ma
vor asculta - zice Domnul", Pavel aratii. ca darul vorbtru m hmbt ce s-a dat
Apostolilor vremii aceleia avea putere a
]a credinta, dar Evreii ,neamurile" nu au crezut dm aceastoa, vmovat1a fimd
deci a iar nu a minunii grairii In Iimbi. Cact Dumnezeu face
286
: De aceea Isidor Pilusiotul zice prea-frumos despre
nevinoviip.a, intelepciunea un lucnl dumnezeiesc o buna.
Iar daca ele se despart, una cade intru riiutate, iar cealaltii neburue; dic1 pnn!a se
pleacii spre a face riiu, iar a doua este plecatii spre amiigirea de si_n;. S1 de duumezetasca
invi\ti'iturii nu a printr-o singura inchipuire aceasta, dic1. t!'tru
vintiitoare nu este intelepciune unitii cu nevinoviip.e, cia zis: FitL ca
vap ca pontmbeii! Dar nu ca sa urmam ( cAc1
tiitesc ca jerpii
0
i ca puii de vipere) - fimdca pilda se 13 din parte, altfel pddli, c1
asemilnare [,comparape", no m.]) - ci ca sa-llepiidlim pe omul eel vech1, adica_ rliutatea, ca pe
0 piele de $arpe $i sil pazim credinta precum i
0
i pazejte jarpele capul. [ ... ] sa avem nevmo:
vap.a porumbelului, dar nu unnind nesocotintei acelma ( ca
e ca un porumbel nepriceput !i nejtiutom, Osie 7: II), CI $1 nerliutajltlm (Ep!sto-
/a 175 cdtre Martinian). Vezi zicerea ,va vreau insa a fi spre b.me
novap, n. ml spte rau." (Romani 16:19). Tilcuind ,Fraplor,
toarceti rinduia}a pe dos! 88. flU rivnifi nici neintregtmea nunpt COplllOt, Cl nerAutatea lor, DlCl
sa aveti rautatea bilrbaplor implini!i in vlrstii, ci agerimea minpi lor." (n. aut.)
209
totdeauna ceea ce este al Sau aratli purtarea de grija ce are pentru m!ntuirea
oamenilor, eli ei nu se vor 1ndupleca, pentru ca aceia sa ram!na tara
rlispuns 1n ziua Judeclitii.
22 Aa cii vorbirea in limbi semn nu pentru cei credincioi,
ci pentru cei necredincioi;
Zice: A grlii cineva 1n limbi strliine nu este semn minune celor ce erect,
ci fiindcli 1i 1nspliim1ntli 1i face sa se minuneze. Dar
aceasta nu 1i 1nvata, nici nu 1i ba de multe ori le este chiar spre
vatamare. Caci ei se vatlimli auzindu-i pe unii grliind 1n limbi straine f"arli a tlil-
maci, precum Pavel a zis mai 1nainte eli le vor zice acelo-
ra ce vorbesc 1n limbi eli au 1nnebunit. Cu toate acestea, semnele s-au dat ne-
pentru eli cei nu au trebuintli de semne de mi-
nuni, fiind 1ntliriti !n credinta.
287
iar proorocia nu este pentru necredincioi, ci pentru cei ce cred
Proorocia - zice - celor fiindca 1i catehizeaza 1i
1nvata, ,nu este pentru adica pentru folosul necredin-
Dar Pavel zice mai jos eli, daca ar prooroci top 1n biserica ar intra
287
lnteleptul Fotie pune 'inainte o nedumerire, intreblnduse de ce zice Pavel aici cii vor-
birea in limbi i celelalte senme nu se fac pentm cei credincioi, ci pentru cei nectetlincioi,
iar Donmul zice dimpotriva: ,Iar celor ce vor crede le vor unna aceste semne
11
(Mil'rcul6: 17);
iarili;i: nu a fiicut (lisus) acolo (ln patria sa, Nazare!) multe minuni, din pricina necredio-
tei lor" (Matei 13:5 8). inteleptul Folie dezleagi\ nedumerirea cu aceasti\ osebire, zicind ci!
semnele i mimmile sint nefolositoare i zadamice alit celor ce cred cu adevarat i nu au nici
o indoiala despre taina bunei-cinstiri de Dumnezeu i a cretinismului; cit i celor ce sint sta-
pini!i cu de necredio!ii nu vor a fi povi!prili Ia buna-ciostire de Dumnezeu.
dimpotrivA, minmtile i - zice - stnt folositoare i ajutatoare acelora c.&re au fost
cresculi hriini!i intru necredin!ii, dar s-au pulio. c1te putio 1i lji supun cugetiirile lor
de D_lll1U).ezeu. De aceea, Ponmul nu cere credinta nici de Ia cei cu totul
fiindca nu o afla nici de Ia cei ce creel in Hrisios cu curiipe, fiindc3
deja a de Ia ci cere- credinta. de Ia cei ce s-au mutat de la necinstirea
zeu Ia buna-cinstire de Dumnezeu se chinuiesc a credinta intru sine-le. Deci celor
dincioi nu li se dau senme i minuni, pentru di acestea le sint de prisos; i nu se dau nici
acelora care nu se str3mu din necredinta in credintii, se dau celor de Ia rnijloc, adic3. ace-
lora ce se mutii din Ia crediolii, a ci!ror credinlii trebuie a se desiivlrji. cu-
vintele Apostolului nu sint impOtriva cuvintelor Donmului: fiindca Domnul, Cel ce face totul
pentru mlntuirea oamenilor, nu i-a aflat vrednici de minuni pe cei orbiti cu inima; frlnd cu
totul nesimfitori; nu face minuni nici celor ce cred cu cura:p.e, care nu antrebuinta de ele
pentru a crede; ci le face acelora care inca nu au crezut dar, v3zind senme i minuni,. le
mesc spre povii!uire se muti\ Ia credinlii (Amfilohia). (n. aut.)
210
'
I
).
i
I
I
!
I
I
I
i
t
un necredincios acela s-ar folosi. Prin urmare, iata, proorocia este pentru
Caci Apostolul nu a zis eli proorocia este
nefolositoare celor ci a zis ca nu este semn
e vorbirea 1n Iimbi. ca sli cuprindem totul!n scurt, vorb1rea _m hmb1
semn i minune pentru cei a-i sa se
sli se 1nspaim1nte; iar proorocia este trebumc1oasa folos1toare allt credmcw-
c1t fiindca aratli g!ndunle lor c_ele_ ascunse,
nu se zice cil proorocia este semn minune pentru ce1
23 Deci - dacii s-ar aduna Biserica toatii laolaltii, .
to(i ar vorbi in limbi, i ar intra cei de rind sau necredincioi,
nu vor zice oare cii sinte(i nebuni?
Pavel aratli cite pupn ca vorbirea 1n limbi strliine numai eli nu
ci vatama, dacli nu este cineva ca sli tlilmaceascli. z1c: a:easta ca
sa doboare m!ndria Corintenilor, care se fiileau cu gra1rea m hmbt. Fnndca e1
socoteiu\ eli darul acesta 1i face a fi laudati de ciitre iar
cu totul dini.jiotrivli, eli vorbirea 1n este. spre
fiiimarea lor caci 1i face a fi socotiti de catre eel nebum
din minti. Dar ca sii nu creadli cineva ca aceasta grliire de rau s-ar dm
Apostolul arata ca aceasta va _ fi cei f"arii de
minte de Caci - zice - cei ce spun ca vorb1toru m hm? ar fi
nebuni s1nt oameni de r1nd
288
sau Ia fel cum erau ace1a care,
Ju!n\\u-i 1n 'ris, ziceau despre Apostoli ca s!nt ,plini _beti
(Faptele A.postolilor 2:13). Caci cei 1ntelepti darul hmb:m,
erau aceia care se minunau de Apostoh awnc e1
rile lui Dumnezeu: ,Caci s-au spliim1ntat- ztce- se u_nn ca:
tre altii: Au nu toti care grliiesc s1nt Galileeni? Atune cum u auz1m no
graind 1n limbile noastre maririle lui Dumnezeu?" (Faptele Apostolilor 2:7)
289
24 Jar dacii ar prooroci to(i Ji ar intra un necredincios sau un netiutor,
s-ar viidi de ciitre toli s-ar judeca de to(i;
288 Jar Teodorit zice di ,oamenii de rind a numit aid pe cei neinviitati in credint3. adicl
. . . : ... ,..
289 Unnarind tncuirea acestui capitol, nu trebme sa mtam ruc1 o cA m
limbi striiioe a incetat de din pricioi bioecuvintate, precum a ari!tat mat sus CMvmsul
d'im. Sa nu credem cumva ca. vmbirea In Iimbi a ,penticostalilor'' este dar
cum! _ aceasta e unul din ,darurile" pe care diavolulle face
eretici au dat na$ere cumplitei !i totodatii _caraghioaSelllll)elan a crncl-
zecimii", din care fac parte a cum eretici Cretini ortodoct. (n. m.)
211
25 lla cele a.vcunse ale inimii lui s-ar face ariitate astfel,
ciizind cu fa(a Ia piimint, el s-ar inchina lui Dumnezeu,
vestind cii Dumnezeu este intru voi cu adeviirat
Vezi- o, cititornle! - ca proorocia este mai folositoare declt vorbirea in
limbi? Pentrn ca proorocia, aratlnd gindurile cele ascunse i cugetiirile inimii,
11 face pe necredincios sa-L cunoasca pe Dumnezeu, i sa cada cu faja Ia pa-
mlnt inchinindu-se Lui i sa miirturiseasca: ,Dumnezeu Se afla lntrn voi cu
adeviirat." Una ca aceasta s-a fiicut i cu lmparatul Nabucodonosor, caci, des-
coperindu-i Proorocul Daniil visullui i talmacindu-i vedenia, el s-a indemnat
sa zica aceste cuvinte: ,Cu adeviirat, Dumnezeul vostrn este Dumnezeu care
descopera Iaine!" (Daniil 2:47)
290
Din cuvintele acestea ale Apostolului, !n-
vaja-te aadar, iubitule, ce lnsemna zicerea de mai sus a Apostolului, de Ia
stihul 6 adica: ,de a veni Ia voi intru descoperire"; caci, iata, de aici se aratli eli
descoperirea este un fel de proorocie. Mai !nvaja-te inca i aceasta, ca Duhul
Stint este Dumnezeu, caci zice: ,Dumnezeu este intrn voi", lntrn cei care proo-
rocesc adica. Cu adevarat, Duhul Stint este Cel care arata lntrn dinii cele ce or
sa fie i cele ascunse ale inimii, caci mai sus Pavel a zis ca proorociile seJac cu
Duhul Stint: ,iar altuia proorocia, lntrn acelai Duh (1 Corinteni 12: 10).
26 Ce e.<te deci,fra(ilor? Cind vii aduna(i fmpreunii,
fiecare din voi are psalm, are invii(iiturii, are descoperire,
are limbii, are tiilmiicire; toate spre zidire sii se.facii!
Deci- zice - ce este de folos i ce se cade a face, fraii!or? Daca cineVa
,are psalm" ( caci din vechi erau Cretini care, din darul Stintului Duh, alcatu-
iau psalmi
291
), sau are invatatura ( caci se da dar de invatatura), sau desc<lpe-
290
Dupii Teodorit, aa s-a \nfunplat !i clnd Apostolul Petru, prin Stlntu! Dub, a ariitat fur-
fitcut intrn ascuns de Anania i de Safira i, prin tnustrare, amlndoi au cAzut $i au
rit, i s-au spaimintat toti citi au auzit ,i s-a :tacut frica mare - zice - intru toata adm13fea i
asupra tuturor citi au auzit act;;stea" (Faptele Aposto/i/or 5:11). $i marele Vasilie zjce: ,Proo-
rocii vAd nu numai cele viitoare, ci i cele netiute a1e vremii lor, precum zice 'Pavel: Iar
dacii ar prooroci top_ i ar intra un necredincios san un ne$fiutor, ( ... ) cele ascurise ale inimii
lui s-ar face ar3tate)); precum zice Elisei: Au doar inima mea nu te-a cind omul
acela s-a datjos din dirutA i a venit in int1mpinarea ta?)) (Cartea a patra a fmpiirafilor 5;26).
Este insa proorocie inainte-cunotinta prin visuri, cum s-a Iacut lui Iosif in Egipt i lui
Daniil in Babilon. Dar cum de proorocesc Valaam Caiafa? FiindcA .si aceia aveau
t3tori,. Caiafa ca arhiereu, iar cel313.It ca vrajitor, dar Ia acetia nu a fost cur3.tie a sutletului
( ... ), c1 cuv!ntul a lucrnt 1ntr-1njii dupi! iconomie, nu dupi! vrednicia lor" (!a inceputul tilctiirii
!a Isaia). (n. aut.)
291
(." .. ] Teodorit [ ... ] spune di din psalmii este zicerea eel ce
donni, scoal3.-te din morti te va lumina Hristos
11
(tilcuirea acestei ziceri din epistola catre
Efeseni, capitolul5, stih !4). (n. aut.)
212
i
l
t.
t
I
I
t
f
I
'
rire (adica proorocie, de Ia parte numind lntregul), sau are darn! vorbirii In
limbi ( caci Pavel11 pomenete i pe acesta, ca sa nu se creada ca darnllimbi-
lor este cu totul defiiimat i ca nu e in rindul darnrilor), sau are darn! talmacirii
limbilor; cei ce au darurile acestea- zic- sale foloseasca spre zidirea i folo-
sul celorlalti, pentru ca aceasta este insuirea a-i zidi i a-i folosi
pe fratii slii. Dar cum poate a-i folosi eel ce are numai darnllimbilor? Peate,
daca se va lntoviirai cu eel ce are darul talmacirii; uniji impreuna i aratind
darn! pe care il au, ei vor fi de folos celorlalti.
2 7 Dacii cineva intr-o limbii striiinii, sii fie cite doi,
sau eel mult trei, pe rintl sii griiiascii, iar unul sii tiilmiiceascii.
Zice: Frajii mei, nu vii opresc sa graiti In limbi osebite dedt numai daca
nu e cineva care sa le talmaceasca. $i zice sa nu graiasca In limbi toti, pentrn a
nu se face tulburare i ner!nduiala, ci ,doi sau eel mult trei". Iar aceia sa nu
grliiasca deodata, ci ,pe rind", adica: dupa ce va inceta unul, sa inceapa cela-
lalt. Insa numaidedt i neapiirat trebuie sa fie unul care sa talmaceasca ceea ce
vor grlii acei doi sau trei.
28 Jar dacii nu va fi tiilmiicitor, sii tacii in Bisericii sii griiiascii
fntru sine # lui Dumnezeu.
Zice: Cind nu se afla talmacitor de limbi In Biserica, sa taca eel ce are da-
rnllimbilor, ca sa nu se arate varvar catre cei multi, piir!nd cii graiete lucrnri
nepricepute. Iar daca este atlt de iubitor de slava dearta lndt nu poate rabda
sa tacii., ,sa graiasca intrn sine i lui Dumnezeu'', adica in linite, f'ara glas, ln-
dt numai lui Dumnezeu sa-l fie auzite cele ce zice, nu i oamenilor. Vezi- o,
cititornle! - lntelepciunea purtatorului de Duh Apostol; caci, chiar cind pare
ca-i lndeamna pe Corinteni sa grliiasca In limbi, In vreme li i oprete
de Ia aceasta.
29 Jar proorocii sii vorbeascii doi sau trei, ceilal(i sii
Am zis mai lnainte ca, !mpreuna cu adeviiratii Prooroci ai lui Dumnezeu,
erau amestecati i prooroci mincinoi i vrajitori ai diavolilor, care nu erau cu-
noscuji. De aceea spune aici Apostolul adeviiratii Prooroci ai lui Dum-
nezeu trebuie sa-i deslueasca ceilalti daca s!nt cu adeviirat astfel i nu cumva
se ascunde lntre ei vreun prooroc mincinos sau vrajitor. Caci era i darn! des-
precum am spus mai lnainte- cu care se cunotea cine e prooroc min-
cines i cine adevarat. $i sa prooroceasca doi sau trei Prooroci, nu
top lmpreuna, lntli pentrn buna rlnduiala, i al doilea pentrn ca sa nu se lntlm-
213
pie a se ascunde printre ei vrajitori prooroci (Vezi subinsem-
narea zicerii ,unuia i s-a dat proorocia, iar altuia duhurilor", I Co-
rinteni 12:10, fiind de nevoie.)
30 Jar dacii se va descoperi ceva altuia care sii tacii eel dintfi
31 Ciici pute(i sii prooroci(i top cite unul, ca to(i sii fnve(e #
to(isii se mfngiie.
Cu aceste cuvinte, Apostolul invata buna rinduiala smerita-cugetare,
caci zice: Cind va insufla Stintul Duh altuia in inima lui vreo descoperire
proorocie
292
, atunci tu, care ai inceput a griii, taci'! Caci, daca Duhul Stint ar fi
voit sa mai tu, nu 1-ar fi pe acela.
292
Cu ce chip se tacea de Ia Dunmezeu descoperirea. proorocia insuf18rea inti:U cei
vrednici, nirneni nu ,e cu amrunmpme, tara numai singur Dumnezeu i cei ce erau fcilosif.i de
Dumnezeu Ia cele de acest fel, precum zice Teologul Grigorie [ ... ]inA/ doilea cuvfnt teo/o-
gic. Jar marele Vasilie tilcuiete oarecum In ce chip se face lntru Prooroci glasul de la,Dum-
nezeu, zicind: ,Ce este aadar-glasul Domnului? Care din doua se intelege: lovitea aerului
sau aerullovit care ajuoge pirul ia auzul celui ciitre care se indreaptll glasul? Sau nici una din-
tre acestea, ci glasul Dornniilui este altceva, o inchipuire a pat'fii cirmuitoare a sufletelor
oamenilor' cih'ora Dumnezet;t vrea sale facti cunOscutglasul S3.u?- inchipuire ce are analogie
cu inchipuirile pe care adeseori le avem in vise. Dupa cum nu din lovirea aerului lu3m
tinta 1n inchipuirile din sonm de unele cuvinte i sunete i nici nu primim glasul din vis cu
zul, ci acesta este prius de tnsiii inima noastra, tot aa trebuie sa socotim i glaSul care levine
Proorocilor de Ia DuronezeU:'. (In tilcuirea psalmulni 28).
Acelai Sfint . Pilrinte tilcuiete oarecum In ce chip se 11lcea aratarea lui Dumnezeu
Proorocilor. zice ca pentm aceasta se cer dona luciuri: curapa sufletulul i 3. inimii i luciul,
adidi pe care o are oglinda. C!ci - precum chipul omului nu se rdsfringe in Oin3.t,
pentm lipsa de netezime a o:matului, ci se inchipuie in oglinda cea curata, pentm neteZirea i
luciul oglinzii -tot se arata celor ce au inima nu nwnai curata. dar i neteda,
dreapta i simplil. $i zice a1a: ,Cum prooroceau sufletele cele curate ji strll.vazatoare? PAcln-
oarecum oglinzi ale dumnezeietii lucnlri, a ciirei aratare era curata i nicicum tulburata.
de patimile trupului. Cilci Sfintul Duh este de fatA tuturor, dar nu l1i aratii jmterea Sa decit
celor curafi de patimi; iar la cei cu mintea tulburata de patimile pacatului, nu inca. Fiindcii, pe
llnga curii\ie, trebuie a se arata ji netezirea aeziirii celei drept-stlltll!oare. ( ... ) CAci- precum
ariitarea fetelor nu se face in toate materiile, ci doar intm cele ce au oarecare. lucire
stmvedere - tot aa, nici lucrarea Duhului nu se face intru toate sufletele, ci doar intru acelea
care nu au nimic strlmb ori sucit. Zilpada este stcllucinl, dar nu aratii lnchipuirile celor de dea-
stipra ei, fiindcil este aspnl, alci\tuitii din spume !nghe(ate. Laptele este alb, dar nu prlmejte
inchipuirile, caci i intm acesta sint oarecari de apii care se topesc cu neagra
ire. Tot a1a, nepotrivirea vie!ii nu este prielnicil primirii dumnezeietii lucnlri'' (Ia lnceputul
tilcuirii lui lsaia). La aceasta se potrivele ji ceea ce zice Sfintul Ioao Sciirarul, ca ,Dumnezeu
Se arata ilitm simplitate i smerenie
11
(Cuvintu/ 26; despre desluire sau dreapti:i judei::atii): lar
marele Vasilie adauga ji acestea: ,Deci, cind sutletul se da pe sine-ji ciitre iscusirea faptei
buoe "!' puterea cea mare a iubirii de Duumezeu, nelncetat pilzele lntipiiritii !ntru sine porne-
1rliea lui Dumnezeu, i in acest chip va face sa locuiasca oarecum Dumnezeu intru sine.
214
i
I
t
I
t
I
I
[
I
I
Apoi, ca sa-l mingiie pe eel ce tace, arata ca pot prooroci toti, unul dupa
altul, Nu te mihni ca ai tacut, pentru ca tu, altul, to!i puteti proo-
roci osebit cite unul. Caci - zice- oare darul proorociei se cuprinde numai in-
tru unul? Nu, ci se da tuturor, ca sa se invete toata Biserica (adunarea
nilor) sa ia indemnarea spre fapta buna din proorocirea tuturor.
32 Si dnhul Proorocilor se supune Proorocilor.
Apostolul a zis acest cuvint tot spre mingiierea celui caruia, mai sus, i-a
poruncit sa tacii atunci cind altul ar fi pornit de ciitre Stintul Duh spre prooro-
cie. Iar intelegerea cuvintului este astfel: sa nu - zice - pen-
tru ca tu ai tacut altul s-a pornit de Duhul Stint ca sa graiasca. Pentru ca -
zice - insui ,duhul", adica darul lucrarea Stintului Duh ce se afla intru
tine se supune duhovnicescului dar al celuilalt ce s-a pornit sa prooroceasca.
Si, daca ,duhul", adica darul duhovnicesc, se supune, cu mult mai virtos
dator sate supui sa nu cirteti tu, eel ce ai acest dar duhovnicesc
29
J
Unii insa au lnteles zicerea aceasta Vrajitorii Elinilor, dupa ce erau
porniti din launtru de diavoli, nu mai puteau sa taca, chiar daca ar fi voit. lar
Sfinfii Proorocii notri aveau stapinire a grill ori a tacea. Si aceasta est'e intele-
celor zise aici de Apostol, anume ca ,duh11rile" Proordcilor, adica daru-
lor se supun Proorocilor acestora, care au stapinire a tacea
ori a nu tacea. De aceea, ca sanuzica acela ce are darul proorociei: Cum pot
sa tac, precum imi ponmceti- o fericite Pavele! -de vreme ce graiesc fiind
pornit de Duhul Stint?; ca sa nu zica aceasta, Apostolul ii raspunde: Cu ade-
varat, pomit de duh, dar duhul care te pomete ti se supune
2
i
astfel stain P.uterea ta a tacea nu cirti in zadar ca te Diihul Stint.
94
33 Ciici Dumnezeu nu este al nerinduieli} ci al piicii;
precum fn toate Bisericile sfin(ilor.
29
fel din putemica privire c8tre Dwnhezeu i din iubirea cea negrruta de Dumnezeu,. face
de darul proorociei, DumneZeu dindu-i putere dunmezeiasca i ochii su-
fletului spre ln(elegerea vedeniilor pe care le voiete" (Ia fel). (n. aut)

293
Dupil Teodorit, aa se supunea lisus a! lui Navi lui Moisi, Elisei lui llie i mul(imea
proorocilor lui Elisei; aa i se supuoeau 1i Apostolului Pavel Timotei, Tit !i cei!al(i. (n. aut.)
294
Dar aici cu dreptate ar zice cineva: Pentrii ce Proorocului leremia, care spunea ca. nu
va mai grai Intru numele Domnului, i se ardea din U\untru inima de lucrarea duhului i nu
tea suferi sa nu griiiasca? ,De aceea mi-am zis: Nu voi mai pomeni de El i nu.voi mai gratin
Lui! Dar, iata, era in inima mea ceva ca un fel de foe aprins, inchis in oasele mele, i
eu mil silearn sil-l infrinez, 1i nam putut" (capitolul20:9). Rijspuodem cillntr-adeviir lucrarea
dubulni II ardea pe Ieretuia 1i-l pomea din ca sa griliascil, dar nu aturtci clnd alp Proo
roci i prooroceau cu munele Domnului, precum zice aici Pavel. (n.
95
Lipsete zicerea ,pacea petrece". (n. aut.) .
215
Cu cuvintele acestea, Pavel arata ca lui Dumnezeu Ii este placut a tacea
unul clnd altul se de catre Duhul ca sa graiasca, ziclnd ca Dumnezeu
llu este Dm_nnezeu al tulburarii al nerlnduielii (care urmeaza cind prooro-
cesc top), c1 este Dumnezeu al pacii al bunei-rlnduieli, ca aceastll pace
se tine in toate ,Bisericile" (adunarile Sfinti]or, adidi ale Cre-
tJmlor, ciici sint impreuna-aduniiri ale Elinilor i ale Evreilor). zice
- ruinati-va, Corintenilor, care petreceti afarii de pacea i buna rinduialii a
celorlalte Biserici ale Cretinilor!
34 voastre sii tacii in biserici, ciici lor nu le este ingiiduit a griii,
Cl a se supune, precum zice Legea. .
Fiindca pe toate le-a rinduit i le-a inviitat bine cerescul caliitor Apostol -
despre vorbirea In limbi, i despre prooroci, ziclnd sa nu multi
impreunii, pentru a nu face tulburiiri i nerlnduialii - acum el potolete i tul.
burarea femeilor din biserici. zice ca femeile trebuie sa taca i sa nu gra-
i&sca nimic, nici sll clnte, nici sa invete. Apoi, zice i lucrul mai mare, eli mai
potnv1t le este lor a se supune, caci supuner@a insenmeaza tacerea cea cu fricll
i ruinarea, precum fac i slujnicele, care, clnd se afla stiipfnullor de fata se
tern, tac ruineaza. zice ca este scris In ca femeile sa. se suptin&,
,Lege" numind Cartea Facerii a lui Moisi, intru care despre Eva, lntiia
meie, se scriu acestea: ,Atrasii vei fi ciitre biirbatul tau i el te va stapini" (Fa-
cerea 3: 16). Deci, dacii. femeii i s-a poruncit sa se supunii biirbatului siiu cu
mult mai virtos se cuvine a se supune dasciililor duhovniceti ai Bisericiit
296

35 Jar dacii voiesc a invii(a ceva, sii-i intrebe acasii pe biirba(ii lor,
Ca i cum ar fi intrebat cineva: Dacii nu vor grai'in Biserica, cufu vor ln-
vata femeile ceea ce nu tiu?- Pavel raspunde: Ca sa lnvete, sii-i intrebe biir-
batii acasli! Aceastli lndatorire a Apostolului le face pe femei mai cucernice i
mai impodobite, iar pe barbati mai cu luare-aminte Ia cele ce se lnvatii i se
zic in Biserica, tiind ca trebuie sa le predaniseascli femeilor lor clnd ii vor in-
treba acasa. .
. Si ia aminte din aceasta ca femeilor nu le este ingiiduit a griii in Biserica
nu numai despre cele zadarnice, ci despre lucrurile de nevoie i folositoare
lor de suflet.
296
Teodorit zice: ,Atunci li se da darul Duhului femeilor, unele prooroceau, iar
altele. grfuau in did zice: Voi tuma din Duhul Men peste tot trupul, $i fiii
votti vor prooroCI, 1ar fhcele voastre vor vedea vedenii (foil 3:1). Drept unnare, aceste fe
mei voiau i ele sa se infiitieze in BiSeridi, sA graiascii in limbi i sa prooroceascA, i de
aceea a trebuit ca Apostolul sii rinduiascA i aceasta." (n. aut.)
216
I
I
I
ciici este ru#ne ca .femeile sii griiiascii in
Fiindcii femeile aveau poate drept impodobire i fapta de lauda a grai in
Biserica, chiar cuvinte i duhovniceti, Pavel zice dimpotriva, ca
ceea ce ele socotesc ca lauda le este cu adevlirat necinste i ruine.
3 6 Oare de Ia voi a ieit cuvintullui Dumnezeu,
sau doar Ia voi sing uri a ajuns?
Cuvintul acesta s-a inchipuit de Apostol ca un raspuns catre cei ce griiiau
impotriva legiuirilor de mai sus. De ce - zice - vii impotriviti Ia aceasta, Cre-
tinilor, i socotiti eli nu este bine sa tacii femeile voastre in Bisericii? Oare voi,
Corintenii, slnteti cei dintli lnviitiitori ai bunei-cinstiri de Dumnezeu, oare de
Ia voi a ieit intii propovaduirea evangheliei lui Hristos i a mers Ia celelalte
neamuri? Ori doar Ia voi a ajuns i nu se cuvine sa primiti i voi cele pe care
le-au primit atitia alti Cretini? Ba, cu adeviirat nu sinteti cei dintii Cretini
nici singurii, i de aceea se cuvine sll primiti i voi ceea ce primete toata lu-
mea. aa cum in celelalte Biserici ale femeile tac, tot astfel se
cuvine sa tacii i 1n Biserica voastrii!
37 Dacii i se pare cuiva aft prooroc sau om duhovnicesc, sii cunoascii
cum cii cele ce vii_scriu porunci ale Domnului! '
Pavel a plizit i a pus Ia urma incredintarea cea mai puternicii din toate,
anume ca cele scrise Corintenilor erau porunci ale Domnului. Si zice: Iar eli
acestea vii sint poruncite prin mine
297
de Domnul, negreit se va cunoate dacii
se va arata cineva Ia voi ca este prooroc sau eli are vreun alt dar duhovnicesc
de cunOtinta.
38 Jar dacii cineva nu cunoate, sii nu cunoascii!
Adicii: Eu am zis, cine sa se supuna cuvintelor mele! Chipul
smerit in care graiete Apostolul aratli un blirbat care nu vrea intiireascli
voia sa, ci Ia folosul obtesc. Iar Pavel a face
aceasta atunci cind nu are pricina prea de nevoie sii stea impotriva celor ce
grltiesc altminteri.
298
Caci de ce ar fi trebuit Pavel sa-i induplece pe toti a
297
lar despre faptul di legile Apostolului sint legi ale lui Hristos, vezi Ia subinsetnna
rea zicerii .,eu zic, nu (1 Corinteni 7:12) i la: ,de vreme ce cautatiispitirea lui Hris
tos, Celui ce lntru mine" (2 Corinteni 13:3). (n. aut)
298
Iar Hrisostom zice col Pavel- nu gtiiiete in acest chip smerit pretutindeni, ci doar atunci
cind credincioilor nu sint prea mari. Fiindca, atunci cind e vorba despre pacate
217
crede cii cele zise de el sint porunci ale lui Dumnezeu? - mai ales dupii ce a
zis ca acela care este duhovnicesc va ca spusele sale sint dumneze-
incit e vadit cum, pentru a arata cii sint toti ar fi niivalit a
zice intr-un glas cii, intr-adevar; ceea ce spune e de Ia Dumnezeu!
39 Deci, fra(ii mei, rlvnifi a prooroci # nu opri(i a se grili In limbil
Dupa ce i-a invatat despre daruri, dumnezeiescul Apostol 'a alaturat apoi
despre femei; de aceea, acum despre darurile duhovni-
Sipune mai int!i darul proorociei, ziclnd: Fratii mei, sa riVniti iubiti
a prooroci! lar darullimbilor ll pune al doilea. Insa nu a zis: Indemnati-i pe
sa graiasca in ci: ,nu:i opriti a ce a
ztce despre lucrun ce nu smt de nev01e, despre care mct nu indemnam, nict nu
oprim a se face.
40 Toate sil se facil cu bunil-cuviinfil # tlupil rinduialil!
Cu acest Cuvint de incheiere cuprinzator, dumnezeiescul Pavel indrep-
teaza toate lucrurile pe care le-a vorbit mai inainte. Si spune 'ca toate s-ar fi fii-
cut ,cu buna-cuviinta dupa rinduiala" Ia Corinteni daca cei ce griiiau in
limbi ar fi grait cu ttlcuire tiilmiicire, dacii cei ce .ar fi 'ilat loc
vreme celorlalti a prooroci dacii femeile ar fi tiicut in BisericiL
marl, nu zice Dar cwn? ,,Nuvi'i ami'igif.i, nici curvarii, nici malahienii ( .. -.) mt'Vor moteni
impat"iif.ia lui DW1Ulezeu" (1 Corinteni 6:9); iari'i.i: ,De va vep taia imprejur, Hristos Voua:
cu nimic nu vii va folosiu (Ga/ateni 5:2). Aici insa, cuvintul fiilld pentni tacerea feful::ilor iri
Bisericii, nu se i nu-i infnmtii prea mult. [ ... ] Vezi i subinsemnarea- iicerii ,iar
eel duhovnicesc Je judecii pe toate" (1 Corinteni 2:15). (n. aut.)
218
,<
CAPITOLUL XV
1 Vd fac cunoscutil, fra(ilor, evanghelia pe care v-am binevestit-o-
Aici, Apostolul incepe cuvintul despre inviere, care este capul drept-sliivi-
toarei noastre credinte. Caci, dacii nu este inviere a trupurilor, atunci nici Hris-
tos nu a inviat; dacii nu a inviat, atunci Hristos nici nu S-a intrupat,
se pierde se stinge desaviqit toata credinta noastrii, a Deci Pa-
vel se aici pentru dogma invierii'
9
, fiinddi aceasta nu
umbla drept, adicii nu se cugeta drept cu deplinatate intru Corinteni. Caci
din Corint ce aveau intelepciunea lumeascii primeau to ate dogmele,
afara de invierea morj:ilor, aceasta piirindu-li-se lor a fi cu neputinta
300
Aici, Pavel le aduce aminte Corintenilor de acele dogme
evanghelice pe care apucasera a le crede. Si zice: Fratii mei, nu vii scriu vreo
dogma sau evanghelie nouii, ci vii aduc aminte de aceea pe carev-arn bi-
nevestit-o mal inainte, fiindcii ati uitat-o- ciici aceasta insernneazii zicerea ,vii
fac cunoscuta". Si, numindu-i ,frati", ii dar totodatii le aduce
arninte din care pricinii ne-am fiicut fraj:i, adicii din arlitarea cu imp a lui Hris-
tos, care se primejduia a nu fi crezutli, de Ia botezul. cu care ne-arn botezat,
inchipuire a ingropiirii a invierii Domnului, in care ei nu credeau. Si, pome-
nind de ,evanghelie", le-a adus aminte de nenumiiratele bunlitiiti pe care le-arn
dobindit prin aratarea cu trup a lui Hristos prin invierea Lui; caci ,evanghe-
lie" va sii zicli ,vestire" fiiciitoare de bucurie - precum am zis alta data.
(Vezi subinsemnarea zicerii ,lntru evanghelia lui Dumnezeu", Romani I :1).
pe care a(i primit-o,
299
Despre aceasta zice dunulezeiescul Dionisie, in partea ce despre viata dum-
nezeiascii: ,( ... ) - ceea ce e mai dumnezeiesc - ne-a fiigiiduit ca. pe noi inlregi, suflete
trtipuri unite cu ele, neva striimuta la viata desiivirita i la nemurire. E un luCru care eel or ve-
chi li se pare impotriva firii, dar mie, i -p.e i insui adevarului ni se arata ca dumnezeiesc i
mai de fire. Zic mai presus de fire, fiind unita i cu firea noastra, nu munai cu viata
dumnezeiasca atotputemica Qici, fiind a tuturor vieptitoarelor prin fire i rnai ales a celor
dU11Ulezeieti, nici o viata: nu e impotrivnicA firii sau mai presus de fire. Deci scrierile nebu-
niei lui Simon impotriva acestui fapt sa se anmce departe de Hicaul dunmezeiesc i de sufle-
tul tAu sfint!" (Despre numirile dumnezeieli, capitolul6). (n. aut.)
300
Iar dumnezeiescul Hrisostom zice ca., de vrerne ce toatii niidejdea sUi intru
inviere, diavolul pomit asupra acesteia pe multi, care uneori tiig3duiau invierea cu totul,
iar alteori ziceau ca. invierea s-a i fiicut, precum erau Imeneu Filitos, despre care Pavel
scrie ca. ,de la adevAr am riitacit, zicind cii invierea acum sooa fficut i rastoarna credinta oarew
dirora" (2 Timotei 2:17). Iar alteori ziceau ca. trupul nu se va scula din morp, ci ca invierea
estc curaprea sufletului." (n. aut.)
219
Nu a zis: ,evanghelia pe care ati auzit-o", ci: ,pe care ati primit-o", adica
nu numai din cuvlnt, ci din fapte minuni. $i Apostolul a zis aceasta ca
sa-i lnduplece pe din Corint sa tina nesmintit evanghelia pe care o
primisera, ca pe o vistierie cape un zillog.
lntru care i sta(i, prin care vii i mintui(i -
Corintenii se clatinau intru evanghelia credintei, Pavel zice aici ca ei
stateau intr-!nsa, fliclndu-se ca nu nimic; apuclnd mai lnainte, li prinde
cu aces! fel de cuvinte. Pentru ce? Pentru ca ei sa nu poata tagadui lor
Ia urma, chiar daca voiau mult aceasta. Dar care este de a sta in evan-
ghelie? Este ca sa se mintuiasca printr-lnsa!
2 cu ce cuvint v-am bine-vestit-o,
Noima acestui cuvint este astfel: Despre faptul ca lntr-adevar este inviere,
nu vii aduc aminte - zice - pentru ca nu v-ati clatinat intru aceasta. Dar poaie
aveti nevoie a In ce chip v-am bine-vestit cava fi invierea, adica cum se va
face lnvierea, aceasta vii aduc aminte acum.
dacii o (ine(i, fiirii numai dacii nu a(i crezut in zadar.
Fiindca le-a zis mai sus ca ,stateau" in evanghelie, ca sa nu-i faca mai
trlndavi, Pavel zice aici Daca tineti evanghelia aceasta pe care ati pri-
mit-o, tineti-o cu adevarat! - doar daca nu ati crezut In Hristos in zadar, adica
doar daca nu vii numip In zadar! Caci tot capul se inte-
meiaza in dogma invierii, eel ce nu crede aceasta crede in zadar.
3 Ciici v-am dat intii de toate ceea ce am primit # eu,
Zice: Fiindca dogma despre inviere este atlt de mare, pe aceasta v-am
dat-o mai intii, ea fiind ca o temelie a intregii credinte. Iar eu - zice Pavel -
am luat dogma aceasta de Ia Hristos. Deci, precum o tin eu, tot sinteti da-
tori sa o tinep voi sa nu vii lndoiti acum de ea, daca nu pentru altceva,
macar pentru ca e cea dintli pe care ati primit-o.
cii Hristos a murit pentru piicatele noastre- dupii Scripturi;
E viidit ca aceste cuvinte sint ale lui Hristos, ale Celui ce lntru Pa-
vel! Caci - de vreme ce ereticii manihei urmau sa spuna ca Pavel
,moarte" pacatele, iar ,,nviere" slobozirea din pacate - Domnul a bine-voit sa
220
I
I
I
fie lnfruntati aceia sa li se astupe gura prin cuvintele acestea. Caci zice: A
murit Hristos! Cu ce moarte? Cu moarte trupeasca, lntr-adevar!
301
Pentru ca
nu a murit cu moartea pacatelor, fiindca ,nu a filcut pacat nici nu s-a aflat
in gura Lui" (Isaia 53:9). Deci ereticii slnt flira clnd spun ca
El a murit cu moartea piicatelor, de vreme ce Pavel zice aici cii ,a murit pen-
tru piicatele noastre". Caci, daca ar fi fost pacatos, cum ar fi putut muri ,pen-
tru pacatele noastre"? Apoi, ziclnd ca ,Hristos a murit dupa Scripturi", Pavel
li pe prea-aratat; caci Dumnezeietile Scripturi miirturisesc
pretutindeni ca. Hristos a murit cu moarte trupeasca, iar nu cu moartea glndi-
tqare a pacatelor, precum birfesc ereticii de mai sus. Caci David zice: ,sa-
pat-au miinile Mele picioarele Mele" (Psalm 21:18). Zice Zaharia: ,Vor
vedea intru Cine au impuns" (capitolul 12:20). $i Isaia: ,Iar El a fost strapuns
pentru pacatele noastre" (capitolul 53:5); ,Pentru pacatele norodului
Meu a fost adus Ia moarte" (53:8).
4 i cii S-a lngropat;
Jar daca Hristos a fost lngropat, atunci El avea trup, caci trupul este ceea
ce se !ngroapa.
Jar Pavel nu a mai adiiugat aici zicerea ,dupa Scripturi'', fie pentru ca
morm!ntul era aratat tuturor, fie pentru ca zicerea ,dupa Scripturi" se 1ntelege
aici din afara [,context", n. m.]. Caci sctie Isaia: ,Din pricina rautatii, a pie:
rit Cel Drept. El intra cu pace !n groapa" ( capitolul 57: I, 2).
i cii S-a sculat a treia zi - dupii Scripturi;
Dar unde zic Scripturile ca Domnul S-a sculat din mof!i a treia zi? Aceasta
s-a pre!nchipuit prin ce s-a lntlmplat cu Iona, care dupa trei zile a neva-
301
.Vrednice de lauda sint .$i cuvintele dunmezeiesctilui parinte, Hrisostom cu care dove
acestea trei pe le zice Pavel aici: anurne ca. Hristos a murit, S-a :Qigropat i a inviat.
Caci, tilcuind. zicerea: ,lar a dona zi care este dupil vineri ...
11
,(Matei 27:62), el spune
,Totdeauna lnjeliiciunea se prinde ln propriile ei la(uri 1i, fiirii sa vrea, dii mini\ de ajutor ade-
v3rolui. CAci, iat:'i! - trebuia sa se creadA ca:Hristos a murit, ca a fast ingropat i caa inviat. $i
despre toate acestea durnanii Lui ne fac dovada. Privete ca insei cuvintele lor ne dau rnAr-
turie de toate acestea. Ei spun: Ne-am ados aminte ca arn3gitorul acela a zis, 'inci1 fiind viu
(deci a mwitl): pupa trei zile Ma voi scula! Poruncete aadar sa se pazeasca monnintul (deci
a fast tnmormintat!), ca nu cumva sa vinii ucenicii Lui sa-L furel>> Deci,_ dadi ,va fi p3.zit
monnintul, nu se va p"Q-tea face nici o viclenie. Nici una. Prin unnare, dovada invierii a ajuns
de nezdruncinat tocmai prin cele puse inainte de voi: nu s-a fiicut nici o viclenie, pentru di
mormintul a fast pecetluit. Jar dacii nu s-a :facut nici o vicleirie i_ s-a g:lsit mormintul gol,
atunci negre,sit Hristos a inviat. Ai vazut cum arhiereii i b3trinii norodului, chiar ram. voia
lor, au luptat pentru dovedirea adevilrului'?" (m tilcuirea laMatei). (n. aut.)
221
tarnal din plntecele chitului.
302
[Caci zice Domnul]: ,Precum a fost Iona In pln-
tecele chitului trei zile trei nopti, va fi Fiul omului In inima pamlntului
trei zile trei nopti" (Matei 12:40)
30
Iar mai lnainte de Iona s-a !nchipuit In-
302
Despre aceasta a ziS i dumnezeiescul Epifanie ca ,,Domnulnostru S-a sculaf cu insui
trupul acela pe care 1-a avut mai !nainte de fnviere. Domnul nostru a i'nviat din mof\i nendi-
cind alt trup, ci chiar pe acela ce era, !nsii scbimblndu-lln subjirime dubovniceascil" (Eresul
44, despre Orighen). Amfilohie al lconiei zice cii ,Domnul, dupii i'nviere, le aratil pe
arni'ndouii: cii trupul care s-a sculat din mof\i este 1i totodatii nu este acela1i care a fost i'ngro-
pat Cilc1, prin semnele cnielor, aratii 1i dovedejte ca acela este, iar prin i'ntrarea dincolo de
incuiate aratii cii nu este acel01i. [Hristos] a inviat cu acel01i trup ca sa pliiieascii chipul
iconomiei, lnviind pe eel omorit. [Pe de alta parte, trupul invierii] nu mai e ca !nainte de
moarte, ca sii nu cadi! iarii1i in striciiciune 1i sii sulere iarii!i moartea" (Ia Teodorit. alii -a cu'
vint dinAduniltorul). (n. aut.) 1l
303
Unii Parinf.i au inteles in chip osebit num3rarea celortrei zile ale ingroparii i invierii
Domnului. lar numilrarea (luatll de Ia Sever) pe care o face dumnezeiescul Anastasio Sinaitul
(in cartea ce se numejte Povii{Uilor, intrebarea 152) este mai potrivitii 1i mai nimeritii declt
toate, fi.ind unita cu: 1) Dumnezeiasca Scripturti, 2) al aselea sinod ecumenic, 3) ri'nduiala
Sfintei Biserici !i 4) cu ob!lescul obicei a! oarnenilor. Deci Sfintul acosta zice cii obi1nuim a
numiira fiecare zi de Ia o searii pfnii Ia seara nmtiitoare, astfel i'ncit ziua [ ziua-lmninii, n. m.] sa
se uneasca cu noaptea dinainte, Illl cu cea Urmiito"are, ziua [calendaristica, n. in;]:frind alctltui-
tll din noaptea care a inceput 1i din urmiitoarea zi[luminii, n. m.], adicii cele douazeci 1i patru
de ceasuri ale nopjii de mai !nainte li ale zilei [lmninii, n. m.] nmtiitoare sii se facii 1i sii se nu,
measc:l o zi [calendaristicR, n. m.]. Astfel,_cel ce face vreun lucru intr-un ceas din cele 24 ofi-
care ceas ar fi acel3, se zice ca a :ta.Cut acellucrul inziua aceea. . . .. ,.
Astle!, Domnul, dupii ce dat sufletul pe Cruce in ceasul al nbuluba [ora trei dupii
arniazii, n, m.] al vinerei, S-a jlOgon"t In ,inima piimintulni" prin dumnezeiescul Siiu suflet
ipostatic (precum spusese El !nsu1i mai Jnainte) 1i in ,piirjile cele cole. maio de jos ale
piimintulni" (precum zice Apostolul). De atunci se nuntiirii acele trei zile 1i trei nopji ale
ingropitrii 1i invierii Sale. fiindcll Vinerea cea Mare [ziua luminA, n .. m] (care IncA sta
cind Pomnul dat sufletul, ciici nu era searii, ci ceasul al nouiilea) fiindcii, zjc, Vinerea cea
Mare impreuna cu noaptea.de mai inainte fac o zi de 24 de ceasuri- de aceea zicem ca Dam-
nul a stat in pintecele piimintului toatii ziua de vineri [ ziua calendaristicii, ce prinde 1i
dinainte, socotitii in vremea noastrii a fi noaptea zilei de jot! - n m.]. Apoi, dupii apusul soa-
relui, a inceput noaptea sintbetei, [urmatll de ziua-lunrinii a slmbetei, n. m.], iritnl care Dliin-
nul a fost sub piimint lmpreunii cu dunmezeiescul Sllu sullet 1i trup. Iar c!nd s-a sfir!it sim-
biita, dupii apusul soarelui, a incepui noaptea Duminicii, ciireia i-a urmatziua [lunrinii, n. m.]
a Duminicii. aceasta fiind acea a treia noapte zi fn Care S-a sculat din morti Doinnul. Aa-
dar, Domnul S-a pogorit in inima piiminmlui intru a doua parte a zilei de vineri [alciituitii din
noaptelzi-lunrinii, n. m.], Dumioicii S-a allat in inima piimintului nmnai intru intlia pane a zi-
lei, iar shnbata S-a aflat in inima pamintului toatii ziua, intru cele 24 de ceasuri ale in acea
zi de plingere plinind toatii vremea priiznutrii iudaice.
Acest dumnezeiesc Anastasio (care a stlltut 1i slinpt Mucenic, precum se aratii Ia foaia
Ill a tomulni I a! lui Adam Zornicavie, in sublnsemniirile domnului Evghenie), fntrebat fiind
(fntrebarea 87) care merge fnainte, ziua sau noaptea?- rcispunde: ,Dupa Facerea lui'Moisi,
este cu neputinta. a zice ca. noaptea merge inaintea zilei, .d.ci mai intii a fost tlcuta frrea lumi-
nii, apoi s-a iacut noaptea, apunind lumina. Dar - fiindc3 ((este o nona zidire in Hristos,
222
precum zice Apostolul- Biserica lui Hristos nu mai unneazii lui Moisi. Apoi, ca sa nu
se spuna di Hristos a inviat din morf.i in ziua simbetei, Durnnezeu a iconomisit i a poruncit
ca i Iudeii sa inceapa simbi.ita de cu seara, de la apusul soarelui de vineri, ca sa nu 8.ib3. prilej
sa cirteasca asupra noastra ca. incepem Duminica din seara simbetei. Iar Dunmezeti a -Iacut
aceasta ca sa invep. ca. din intuneric am venit la lumina, i de aceea incepem de la tntuneric i
ajungem Ia Iunrinii"
Dar 1i marele Atanasie (Ia intrebarea 52) zice: ,Fiirii de indoialii, a1adar, lumina merge
tnaintea l'ntunericului. irtsa, ca sa nu zicii Iudeii ci.itre noi ci.i Hristos S-a sculat din morp. sim-
biitll, Dumnezeu le-a astupat gura mai inainte, legiuind 1i lor ca sii lnceapii ziua s!mbetei de cu
sear3.
11
Iar la fntrebarea 53 zice: ,De vreme ce Dumnezeu i-a chemat pe oameni la lumiria
cunojtinjei de Dumnezeu 1i a Evangheliei din }ntunericul necunotinjei 1i din Lege, dupii cu-
viinta ponmcit sa tncepem ziua Invierii Sale de cu seam i sa o tncheiem la
lumina Cici ar fi fest necuviincios nepotrivit a incepe de Ia hunina a sfiqi in intuneric i
noapte ce e allui Hristos. n '
Aceastii numiiriitoare ariitatii de marele Atanasie 1i de Anastasio a acelor trei nopji-zile
ale ingroparii 11i invierii Domnului este cu adev3rat minunatii i mai coviritOare declt toate
celelalte. Iar cum ca. n1lilllirarea aceasta este unita cu 1) Dumnezeietile Scripturi -este -aratat
din multe locuri. Ciici Sflnta Scripturii adicii Dunmezeu, prin Moisi - pomncOjte ca Evreii
sa pffiznuiascii nu numai ziua Pashei - care era semn i" inchipuire a adev3ratuhii al
nostru, al lnvierii Domnulni - ci 1i slmbetele 1i celelalte siirbiitori ale lor din seaiil plliii In
searii, iar nu de dintineajii pmii in dimineajii. zice a1a despre praznicul Pashei: ,;lncepin-
du-se ziua a patrusprezecea a primei luni, de cu searii vep. minca azime piniiin ziua adoua-
zeci 1i una a lunii, pmii seara (leirea 12:18). Jar despre tuielul ce se jertfea Ia Pasha, zice a1a:
fl vajungbia toatii mulpmea aduniirii frilor lui Israil ciitre searii (leirea'I2:6), adicii atunci
cind se incepe cintarea de searii a praznicului Pashei. lar despre celelalte siirbll.toii s-a scris a1a
in Levitic: ,Din acea sear! pinA in seara zilei a zecea a Iunii sa pri.iznuiti odihria voastrau
(capitolul 23:32). Este ariitat ajadar cii Dumnezeu nuntiirii aici inceputul viitoarei zile de o
noapte o zi din seara ce purcede inainte, de unde a predanisit nelucrarea i odilma simbe
tei incepind din seara de vineri. Evreii paZesc aceasta ptna in ziua de astiizi, ci.ici,.incfuta ce
vine seara vinerei, inceteazii toatA lucrarea i o cinstesc cu Ama!and, aCel
Iudeu nevetejit, cinstind nelucrarea s"lll1betei, nu h voitl sa a puce ctnna corabiel Vineri seara .-
precum scrie Sinesie. '\..:_7 :. '
2) Numiirarea aceasta a celor trei zile 1i trei nopji ale ingropiirii ii invierii Domnului este
unitii cu sfintul !i Sobor al VI-lea a toatii lumea, pentru ca li acosta, urmiild zicerilor db mai
sus ale Sjintelor Scripturl. ponmcete sa se pr3znuiasdi fnvierea Donmului din seara sinlbetei
pinii in seara Duminicii, i impreurul sit se numere noaptea dinaintea Duminicii cri ziua ['lu-
minii, n. m.] a Duminicii, incit incepind zill'l de Ia intuneric, sao ispriivim in lmninii. zice
Sfintul Sinod aja: ,Facem cunoscut credinciojilor ell, dupii mtrarea preojilor in altar in seara
simbetei, dupii obiceiul ce se jine, nimeni nu trebuie a-1i pleca genunchii pinii in searaDnmi-
nicii viitoare. ( ... ) Caci, luind ca inainte-mergatoare a invierii Mintuitorului nostiu noaptea de
dupii slmbiitii, de aici incepem dubovnicejte zilele, din intuneric incheind prazniculla lmninii,
ca de alci sa priiznnim lnvierea Domnului !ntru o intreagii noapte 1i zi" (Canonu/90).
3) Nllllliirarea aceasta a celor trei zile este unitii cu rinduiala intregii Biserici a lui Hristos.
Cilci aceasta, urmind proorociilor Sfintei Scripturi !i canonului de mai sus al Sinodului a toatii
Iumea, de Ia inceput obil'mie!le a priizuni siirbiitorile ei dintru o searii pinii in cealaltil searii li -,-
simplu a zice- fiecare zi incepe de cu seara. [ .... ] Iar dear zice cineva cit dumneZciescul Dioni-
',- .,
, . ,. 223
r
,.
' .
;
. ' ;, j
f.\\
vierea de a treia zi a Domnului prin Isaac, care dupa trei zile s-a mlntuit a
fost dat viu maicii sale, fiira a fi junghiat. S-a pre!nchipuit !nca prin multe
sie al Alexandriei (san i altii oarecari) o nutnete .,noapte a simbetei" pe cea dinaintea Dumini-
cii; r3spundem di acesta o numete aa pentru cii se cu postire pinA la ceas, iar
de Ia al ceas se face lnvierea Domnului $i se cintil slujba cea de diminea(ii a Duminicii.
4) Numararea aceasta este unita i cu obiceiul obtesc al oamenilor, dupa care se no-
mara zilele. Ciici, daca se intimpla sil moara cineva in oricare ceas al zilei, obinnim a socoti
ziua aceea impreuna cu noaptea cea trecuta; apoi, liisind o singura zi Ia mijloc, ziua unniitoare
ii facem pomenire de trei zile. La fel facem i cind se nate cineva in oricare ceas al nopf.ii,
dici unim noaptea aceea cu um1iitoarea zi i o facem inceput al naterii lui - precum zice
dumnezeiescul Jsidor Pelusiotul (in tilcuirea Ia Matei, capitolul27). Dar de multe ori $i Dum-
nezeia,sca Scripturiiincepe o zi [calendaristidi, n. m.] nude la zi [ziua lumina., n. m.], ci de la
noapte, i unete urnilltoarea zi cu noaptea. Caci Isaia zice: ,noaptea ziua nu se va stinge
11
(capitolul34: 15). Si laMarcu scrie: ,sa se scoale noaptea 1i ziua" (capitolul4:27). Si Ia Luca:
,.a sluji noaptea i ziua" (capitolul2:27). Pavel zice: ,noaptea ziua nu am incetat" (Fap-
te/e Aposto/ilar 20:31). Si iaril$i: ,noaptea i ziua lucrind" (I Tesa/oniceni 2:9). Si ln alte
prea-multe locuri, pe care nu le mai
Dar de ce zic acestea? Caci chiar de la inceputul facerii luntii simtite se an1tii_ cii.
intunericul este rnai intii, apoi lumina. Ciici Ia inceputul Facerii citim _,ft}irU a
flicut Durnnezeu cerul i pilmintul. Jar pilntintul era netocmit $i go!. Si lntuneric era deasupra
adincului Si Duhullui Dwnnezeu Se purta pe deasupra apei" (Facerea 1:1). De aceea se mirA
teologii cum intunericul acela ce era rnai intii a tinut pinii la al aselea ceas at zilei celei dintii,
adica __ pi:rtii 1a amiaza, intelegind aceasta de Ia zicerea ,Se purta pe deasupra apei", care e Ia
tirnp nedesRvirit (imperfect), care insemneaza vreme zlibavnica i indelungata. Si ei zlc eli 1a
amiaz3. s-a fiicut lumina. Jar de vreme ce Dumnezeu a numit intunericul ,.noapte" i lumina a
numit-o ,zi"- dupa capitolull al Faceri[- inseamna ca. noaptea merge inaintea zilei.
Jar daca am zice dimpotrivil, cil o zi [calendaristicii, n. m.] incepe de diminea(ii $i nude
cu seam, unneazA aceste douii marl necuviinte: intii - dupii dUilli).ezeiescul - s-ar
zice di Hristos a inviat din morf.i in ziua simbetei, i deci invierea Lui ar fi a doua zi, nu a
treia. Ciici, daca ziua ar incepe de insearnna ca. din dirnineata Vinerei celei _Marl,
intru al ciireia al noua.J.ea ceas a murit Hristos, pina in dimineata Sirnbetei celei MarLar fi o
Ia fel, din dimineata Slmbetei celei marl pina in dimineata Duminicii Pa$1ilor ar fi o.altil zi, $i
iatii. doua i, fiindca Donmul a inviat dupa al 3Selea ceas al noptfi, atunci ar inSerima
inviat a doua zi, nu intrn a treia, macar dear tot micora-o cineva Cit ar voi cu gindul sau.
eel ce voiete, sii citeascii in Istoria bisericeascii a lui Meletie ca. aceasta este socotealii a Ar-
menilor: ,Ziceau (Annenii) cii Hristos nu a inviat Dumirrica, ci simbiita; deci mi a treia ii
dupil rilstignire, ci a doua zi" (tomul al patrulea, capitolul 34). Din aceasta insi! ce urtneazil?
A-L face pe Domnul i cine nu vede citii necuviintii este intm aceasta'l- c3.Ci Ela
zis: ,Dupa trei zile Ma voi scula", iar Apostolul: ,S-a sculat a treia zi" i Simbolu.l Credinfel:
,i a inviat a treia zi".
AI do ilea, dacil vom spune cil o zi, lncepe de diminea!ii, inseamnil cil Biserica lui Hristos
se cuvine sa faca dirnineata liturghia sfintului pclznuit in acea zi, sa zicern a Sfintului Gheor-
ghe, apoi sa clnte slujba de searii a sfintului in seara zilei aceleia, unnind s3.-i cinte slujba de
dimineataln noaptea zilei viitoare, i a1a sa savlreascil sluJba sfintulni. Adicil sa inceapa din
lwnina i sa sfireasca in intuneric. Oricine vede insa ca. aceasta este-o rasturnare, o stricare i
o intoarcere pe dos a intregii rinduieli a slujbelor Sfintei Biserici a lui Hristos. (n. aut.) 9-" 4r
si<Ot1 I' (IW.(Ii.i (. f.. ... o.c c-1 ,....,,... .. -il<>l'"!u'V .. ..:
' .. if 1 ' - ' 224,. t _. of. I /, ,
/wti.(.MA"'

,.,.en. Qw,ol ,..,,_vJ, .. u,

l;._,_.J,....,;:-"'">( 4.1''1 /,t.t.J , ... .-" ..... h.-t .s.. p ,.. ... ,.
UJ,. ... :,_._,:y_.. .... ,.:o,.,. ... ..... , .... ,.,.,._,
alte.cuvinte ale Scripturii Vechi. Clici Isaia zice: ,Si Domnul a-L curiiti
pe El de rana a ariita Lui lumina" (Isaia 53). Si David zice: ,Nu vei lasa su-
fletul Meu In iad" (Psalmul 5: 16). Si Osie: ,Si dupii doua zile ne va da viata
din nou, iar In ziua a treia neva ridica vom trlii In fata Lui" (Osie 6:2).
5 #S-a ari1tat lui Kif a,
II pune mai lntli pe Petru, Apostolul eel mai vrednic de crezare dintre toti.
Si, mlicar ca Domnul S-a arlitat mai lntli Mariei dupa ce S-a sculat din morti
(Matei 28), .dintre biirbati S-a aratat mai lntii lui Petru, ca.unuia ce-i lntrecea
pe ceilalti ucenici.'
04
Pentru ca trebuia sa vada lnvierea lui Hristos mai !nt!i
acela c.;e II miirturisise eel dintli care se lepadase de El, ca p;in aceasta
Hristos sa-i arate ca El nu 1-a lepadat.
apoi celor doisprezece;
Apostolul Malia a fostales a intrat In locullui Iuda dupa lnaltarea Dom-
nului, nu)ndatli dupli lnviere: Deci cum zice aici Pavel eli Hristos S-a atatat
,eel or doisprezece"? La aceasta zicem eli se poate sa Se fi aratat Domnul
lui Matia, dupa lnaljare, cum S-a aratat lui Pavel 1-a chemat - precum
spune mai jos chiar Pavel. De aceea, Pavel nu a arlitat nici vremea !n care S-a
aratat Domnul celor doisprezece, ci a zis nehotiirltor.
Unii zic lnsa eli aici s-a fiicut de scriere In Joe de a se scrie un-
sprezece, s-a scris doisprezece
305
Sau ca Domnul, cunosclnd cu cichiul eel
lnainte-cunosclitor ca Matia are sa se numere lmpreuna cu cei unsprezece
304
Caci dumnezeiescul Evanghelist Luca i eel care era impreunii cu el,
sculindu-se indatii, s-au tutors in Ierusalim i-au at a unap pe cei unsprezec_e pe cei im-
preunA cu dinii, zicind ca. ,intr-adevar S-a sculat ul i S-a ariitat lui Simon
11
(Luca
24:35). Jar lghisip (in cartea despre cilderea Jernsalimului) zice ca Domnul S-a mai ari!tat lui
Petru 1i cind acesta se afla Ia Roma. (n. aut.)
305
De aceea, i loan Damaschinul scrie ,unsprezece" in loc de in tilcuirea
epistolelor lui Pavel.
lar dumnezeiesculloan Evanghelistul vorbete de doisprezece Apostoli. dupa pieirea lui
Iuda: ,Jar Toma, unul din cei doisprezece ...
11
, pentru cinstirea nwniirului pe care 1-a ales
Domnul de la inceput, voind ca ati(ia sa fie ucenicii Sill. De aceea, vedem ca i ceilalti Evan-
gheliti 11 pun pe Juda intre cei doisprezece 1i dupil ce el s-a dus Ia arhierei $i s-a tocmit pentru
vinzarea Domnului: .,lata, Iuda, unul din cei doisprezece ...
11
(Matei 26:47). Si vedem ca.
Domnul poarta grijil pentru cei doisprezece i dupil vlnzare, zicind ca putea sa-L roage pe Pa-
rintele sau sa-l trimita spre ajutor ,mai rnult deeit dou(Jsprezece- nu unsprezecel -legiun,i de
Jngeri" (Matei 26:33). Apoi, pentru a se pilzi intreg acest numilr ales de Domnul, cei unspre-
zece Apostoli au purtat grijii $i 1-au ales pe Matia dupii iniil(m:ea Domnului, $i au fost iaril$i
, . ' . d9i!)'rezece. (1\. aut.) .. . . .
-&: .... .....,. 1>, .. .... ,. .. .. '#.-i._"_ '7'"' .. "' ...
' p,.tw',.. '"'f. "'"'" U'r' :, .d,J: 2'25 :U..I'-1>-:'"' <t/ ........ ..,,, '
., ti.,., ol""' '1-4.. ... .,. o<' .. o/(.(c ......
t.,.n oo;.oc., 37 ...
1 ,. "' '""- ...... .A....;.,i.w """'.( ..... ... . ""-tt'". t....l,f ol .......
(pentru a se plini numi\rul de doisprezece ), S-a aratat i lui dupa lnviere, ca sa
nu fie mai prejos declt ceilalti Apostoli. 0 astfel de lntelegere lnsemneaza i
Evanghelistulloan, ziclnd: ,Iar Toma, unul din 'cei doisprezece ... " (capitolul
20:24). Caci mai adevli.rat era sa zica cineva eli. loan a numarat aici lmpreuna
cu ceilalti unsprezece pe Matia dupa i'nainte-cunotinta, dec!t eli. 1-a numarat
pe Iuda dupa ee-L vlnduse pe Domnul i se splnzurase.
6 dupii ilceea, S-a ariitat deodatiila mai sus de Cincisute de fra(i,
Dupii ce a dov'edit !nvierea Domnului din Scripturi, marele Pavel!i aduce
acum ca niartoti ai lnvietii Lui chiar pe Apostoli pe alti oameni. Iar unii au
iriteles cii zicerea ,mai Sus" insemneazii ,de sUS, din ceruri,, fiindca Domnul
S-a aratat deasupra capetelor lor, ca sa-i lncredinteze nu rlumai de lnvierea Sa,
ci de lniiltare. Iar altii au lnteles ca ,mai sus de cinci sute" arata ca S-a ara-
tat Ia mai multi declt cinci sute.
. dintre care mul(i riimfn pfnii acum, iar u,nii au adormit;
Am - zice - martoti ailiivierii lui Hristos oameni care slnt !ncii vii. Si,
ziclnd ca ,urlii au adormit", Apdstolul a pus !rlceput cuvfntului despre
rea de ob$te, pentru ca eel ce doarme, acela se i scoala.
j,
7 tipoi, s-a ariitatluilacov, .
Iacov este fratele Domnului, care a fost Domnul episctip
a1 Ierusalimului, precum mli.rturisete despre aceasta i Hrisostom.
306
apoi, Apostolilor;
\ . '
Caci mai erau i alti Apostoli, cum erau cei
' '
8 iar in urma tuturor, ca unui niiscut fiirii de vreme,
mi
306
!a aminte cum Climent Stromatul (in Cartea a VII-a a subt1lcuirilor), inllljindu'l pe
lacov, iJ numete ,ftate allui Dumnezeu". Dreptului lacov, lui Ioau 1i lui Petru, le-a dat Dom-
nul cunojtinja dupA inviere, 1i ace1tia au predauisit-o celorlalji Apostoli; iar ceilalji Apostoli
au predanisito celor 70. De aceea zicea Isihie cii ,,Petru vorbea poporului iar:lacov le-
giuia." Vezi 1i subinsemnarea zicerii: ,iar pe altul din Apostoli IlU am vAzut, alarAde Iacov,
ftatele (Ga/ateni 1:19). [Am zis acestea] ca sa cuno1ti faptele bnue li darorile
, 1- acestui (n. ,
1
lto'l'll.' ; .. 410d<tr.-/ L
.. ...
1
, ---:r_-.
. . : .. . '
' - - . " . , .
,
"
'oh ..
"'"
,
'
. ,.
'
, ..
..
\ ...
\ . __ .;,,_

'
'

i,
Cuv!ntul acesta al Sfintului Apostol este plin de smerita-cugetare. o fo-
aici cu lnjelepciune, pentru ca atunci clnd va zice cuvlntul acela mare,
anume ca ,a ostenit mai mult declt toj:i", sa fie crezut, iar nu socotit ca
te din m!ndrie.
se numete pe ectroma (adica groziivie [,monstru", n. m.]), nu-
me care arata pe unul ce se nelmplinit i ciuntit, fiind lepadat lnainte de
vreme de femeia !nsli.rcinata. Deci, fiindca el se lepadat i nevred-
nic de a fi Apostol al Domnului, Apostolul s-a numit pe lepadatura, ca
un ne!mplinit ciuntit pentru vrednicia apostoleasca. Unii zic !nsa ca ectroma
este naterea cea mai de pe urma .a femeii, ca Pavel se pe sine-i
pentru eli. L-a vazut pe Domnul In urma tuturor Apostolik>.r.
307
9 Giici eu sfnt eel mai mic dintre Apostoli, care nu slnt vrednic sa mii
numesc Apostol, pentru eli am prigonit Biserica !ui Dumnezeu.
Apostolul aici pentru' sine i zice cii este nu numai afara din nu-
mi\rul celor doispreiece Apostoli a1 celorlalti dar c :1 nici nu e
vrednic a se numi ApostoL Vezi i'nsa- o, cititorule! - cum Pavel aduce
aminte de pacatele ace lea ( adicii: de goanele !mpotriva de care s-a
slobozit prin Sfintul Botez, pentru ca, prin aceasta aducere aminte, sa arate ce
mare dar i-a fi\cut Dumnezeu
308
301
Iar Coresi zice di Pavel s-a numit pe ectroma pentru di.la intoarcerea sa a fast
orbit, apoi pentm cA a fost fiicut Apostol f'ari\ vreme, dupi\ ce S-a iniiltat Domaul, li pentm cii
era afaffi din num3rul celor doisprezece Apostoli, dici, cum zice Suetoniu in viafa lui Oc-
tavian Augustus, Romanii aveau obiceiul a numi ectroma pe cei ce erau fi\cuf.i sfetnici (sena-
tori) ai impMii)iei din hatir. ... . = . ; . .
Jar Teodorit tllcuiete aa: ,Vrind a se nunu pe SI e-1 mm nemsenmat decit totJ,
14sindu-i pe top cei impliniti in pintecele maicilor lor in _ dupaJegea firii, se aseamfutii
pe sin"e-i cu unprunc neimplinit, care nicinu inti! in catalogql

(n. ..
308
De aceea noi, toti cei ce am tacut p8cate, sa ne aducem ammte de ele 1 sane poca-
im lnaintea lui DumneZeu mThnindu-ne suspinind, chiar cta:ca le-arn mruturisit i am primit
de la parintele no:Stru duil.dvnicesc potrivita- canonisire. Ciici intru aceasta avem pilda ... pe
ApostOlul Pavel, care, avea iertare de Ia Dumnezeu pentru goanele pe care Im-
potriva Bisericii lui Hristos;; cu to ate aces tea ii aduce aminte de ele 'iadi. Ciki pum-
neieu ne poruncete sa facetn zicind prin Isaia: ,Eu slut Cel ce terg piicatele tale I nu le
voi pomenil Tu insa pornenete-le, i ne vorn judecal - zice Domnut Spune tu piicatele tale
int!i, apoi tO vei indrepta" (lsaia 43 :25). .
Pentru aceasta ne sfiituiete i ritorul eel aurit al Bisericii, zicind aa: ,Trebme sa avem
p:lcatele n.oastre inaintea ochilor notri, dei Dumnezeti., pentru iubirea de oameni, nile-a ier-
tat. Dar tu, pentru folosul sufletului tau, sii-ti ai pAcatulinaintea di.ci pomenirea.ce.lor
trecute te departeazA de cele viitoare, i eel ce pllnge pentru cele trecute le mat -bme
pe cele urmiitoare. De aceea zice i David: Jar p3catul rneu inaintea mea este pururea>>, pen-
227
Dar de numiira Apostolul metehnele? Pentru ca astfel sa se faca mai
vre,dnic de crezare. Caci eel ce 1i spune metehnele cu adeviirat
face hatlr acela nu I-ar face har nici lui Hristos, spun1nd altceva
dec1t adevarul.
I 0 insii cu darullui Dumnezeu sfnt ceea ce sfnt;
Cu cuvintele acestea marele Pavel arata eli metehnele le ia asupra sa, iar
ispravile le da darului lui Dumnezeu.
i darul Lui fntru mine nu s-a fdcut deert,
cdci am ostenit mai mutt decft to(i.
Fericitul Pavel a zis cuvlntul acesta cu sfiala smerenie. Caci, nu spune
ca a fiicut fapte vrednice de darul dumnezeiesc, ci eli darul qat lui de Dumne-
zeu nu s-a aratat zadarnic nefolositor. Cum In ce chip? Astfel, caci am
ostenit - zice - mai mult dec1t toti ceilalti Apostoli. nu a zis eli s-a primej-
duit, ci un cuvlnt mai smerit, ca ,a ostenit", cu numele ostenelii,
fiicut lauda. Insa dumnezeiescul Apostol spune acestea ca sa se arate vrednic
de crezare, fiindca lnvajatorul se cuvine a fi vrednic de crezare lnaintea uceni-
cilor slii care 11 asculta.
Dar nu eu, ci darullui Dumnezeu care este cu mine.
Zice: Insa aces! lucru, a osteni eu atlta, nu este isptava a mea, ci a darului
lui Dilmnezeu.'
09
II Deci ori eu, ori aceia, aa propovdduim i voi a a(i crezut
Zice: Dar "" chiar daca eu am ostenit mai mult dec1t ceilalji, sau ceilalti
Apostoli mai mult decit mine -toti ne lnvoim intru propovaduire. nu a zis:
.,
tru c;a, avind cele mai-nainte !acute inaintea ochilor siii; sa nu cada intr-altele viitoare" (Cu-
vifttul a/ doi/ea desprepociiinfii). Iar in altii parte zice: ,Nu e lucm mic, nu e putffi spre in-
dreptare a aduna cineva toate piicatele sale dupii fel a le pomeni adeseori. Oici eel ce face
aceasta se va umili intr-atit, indtnu se va mai socoti nici macar vrednic de.a fi viu. [ .. ,_] Deci
adunii-le toate i scrie-le ca intr-o carte! C3.ci, dacii le vei scrie tu, Dunmezeu le va $terge; $i
iaffii, dacii tu nu le vei scrie, le-a scris Durnnezeu i-ti va cere dare de seamii! [ ... ]" Vezi i in
a mea Carte folositoare de sujlet despre cum se cuvine sa se pocaiasca i de care pacate tre
buie a-1i aduce \l)llinte piiciitosul. (n. aut)
309
Teodorita tilcuit aceasta, ziclnd: ,Nefiind silit a-1i descoperi ale sale, !i-a adus
atninte de cugetarea sa cea smeritii, caci ascunde minunile i aratii osteneala, dar aceasta
zice ca. este a darului durnnezeiesc." (n. aut.)
228
De nu rna credeti pe mine, incredinjati-va de ceilalti! - caci, dadi ar fi zis
s-ar fi nimicnicit pe nu s-ar mai fi aratat martor de
de adeviir. Ci zice eli el singur este de ajuns spre a fi crezut, aceta smt de
ajuns spre a fi crezuji, de asemenea. , _
Dar cu aces! propovaduim" a aratat ca cele zise el_ smt adeva:
rate. Caci - zice - nu graim in vreun ungher lac ascuns, ct aratat, de. fata
inaintea tuturor. \
Apoi, pe !1nga celelalte, miirturia adevarului cre?inta l?r.
Fiindca voi - zice - nu ati fi crezut Ia intimplare unor cuvmte mm-
cinoase plasmuite, nu v-ati fi incredintat ca cele spuse de noi,
Iii, sin! adeviirate. a zis: ,voi afi crezuf', ca sa arate ca nu mat
credeau fiindca se cllitinau In credinta mai ales in dogma invteru.
I2 Jar dacii se propovdduiete cd Hristos a fnviat din mor(i,
cum zic unii rlintre voi cd nu este fnviere a morfilor?
Prea-bun silogism face aiei Pavel: caci- dupii ce a dovedit mai i?tii caHris-
tos S-a sculat din morti eli e propovaduit de el, de ceilaltt Apostoh -
de Ia invierea lui trage incheierea eli toji oamenii vor invia de
caci trupul, adica Biserica, urmeazii Capului, care este Hrist?s
310
nu-i'osin:
pe toji Corintenii pentru ca ar taglidui invierea mortt!or, ca sa nu-t faca
mai f'ara mai obraznici, ci spune ca ,unii" dintre zic aceasta.
13 Jar dacd nu esteinviere a mor(ilor, atunci nici Hristos nu a fnviat!
Ca sa im spuna Corintenii eli Hristos a inviat cu adeviirat, dar ca nu .va fi !nvi-
ere a mor(ilor, Apostolul face silogism de Ia cuv1ntul lor zice: Daca
nu este inviere, cum ziteti voi, inseamna eli nici Hristos nu a !nviat! Fiindca
una o intemeiaza o pe cealalta: caci pentru ce ... ar ,f!inviat
Hristos daca nu ar fi urmat ca 1nvierea Lui sa se faca inceput al1nviertt'noastre?
'
I4 Jar dacii,Hristos nu a inviat, zadarnicd este atunci propovdduirea
noastrd, este credinfa voastrd!
Zice: Caci, dacii Hristos a murit, dar apoi nu S-a din morti; atunci nici
pacatul nu s-a omor!t nici moartea nu s-a stricat; prin urmare, zadarni-
cii a fast noastrii, iar voi ati crezut lucruri zadarnice!
311
310
Zice Teodorit ca. ApostoJulf punind ca temelie invie.rea lui Hristos, asupra acesteia
zideste cuvintul despre lnvierea de objte, folosind silogisme foarte putemice. (n. aut.) .
3
11
Jar Sfintul Grigorie al Nyssei spune di ,Apostolul, prin impletirea celor ce se tm una
de alta, intemeiazll nesmintitul adevar, zicind intru tncheieri [,concluzii", n. m. 1 ca, dadl nu
229
15 Ne ajlam inca martori mincilioi ai lui Dumnezeu, pentru cii
ammiirturisit impotriva lui Dumnezeu ca a inviat pe Hristos,
pe Care nu L-a inviat, daca deci mor(ii nu inviaz/1.
Zjce: martori ne noi, Apostolii care am pro-
povapuit, voi, care ati crezut, pentru .. ca L-am pe Dumnezeu aJ;ll
marturisit In chip mincinos ca L-ar fi !nviat pe Hristos; caci, daca mortii nu
!nvie, !nseamna ca nu L-alnviat pe Hrjstos. De aceea, fiindca
este necuvjincios sa zicem Dymneze)l nu L-a ridicat pe H.ristos din morti,
atunci nu se. cuvine sa credem nici ca. molfii nu vpr In via.
16 Caci, daca morpi nu inviaza, nici Hristos na inlliat.
17 Jar dacii Hristos n-a inviat, zadarnica este credin(a voastra,
,, __ -''.''' - :'!''. ' . _., --. . '
Apostolullupta rud cu silogism I zice: De aceeaa !nviatHris-
tos, ca sa faca !nvi'erea tuturor morfilor; iar daca nu se face mortilor,
!nseanmi\.ca nici Ifustos nu a tl)Viat; iar dacl! 1lf :tLaa, atunci credinta voastra
este zadarnipa i socoteala ce este ..prea
0
fiirli cuviinta ...
.
... inca sintep intru patatele voastre.
Daca Hristos nu a ittunci nici nu a murit. lar daca nu a n'llltit atund
nici nu a stricat pacatul," 2aci moartea 'Lui a fost Ca'ci
zice loan despre Hristos: ,lata Mielullui Dumnezeu,Cel ce ridica pacatullu-
mii!" (loan I :29), rtt\inindu-L ,Miel" pentru junghii!rcla ce urina sa' b sufere
pentru pacatele lumii .. l!!fAaca pacatul nu s-a dezlegat, !nseamna eli voi va
in pacat! Si attmci, Cfll;ll de ati crezut cay"ati de .pacat prin
Sfintul Botez, .de vreme, ce acesta se faqe !ntru moa,tJ;ea i !nvierea Domnului?.
18. Si. atu!!ci i cei ce adpiloriJiit in Hristos au pient
Daca nu este !nviere a mortilor - zice - inseamna eli i fratii ce au murit
pentru Hristos, care au fosqi ei au pierit dlntret10tcr>aca nu este in-
este i.._viet:e Hristos nu a inviat; iar dacii nu a inviat. zadamicii
este credinta lrhr-lnsill dci, dacA e adevAtatii propunerea [ preml!a". n. m.] ahume cii Hris-
tos alnviat din mor!i, atnnill ceea ce se (ine de aeeasta trebWesafie adeVAratll, ann-
me c_a este-inviere a'morrilot; Cclci, prin dovada din parte, se'dovedete
(aceasta lnsA se lnjelege dupA faptul cA Hristos, fiind nou1 Adam, cuprinde lntru Sine toatii
omenirea). dimpotriva, dadi cineva spune ca. este mincitiria.'iicerea cea peste tot cU:J?rinz:l-
toare [,gener-ala", n.- m. ], oii:adfca nu e iD.viere a mortilor, atunci hegreitca s-ar afla iteadeva-
rata i cea din parte; anume :ca. Hristos S-a sculilt din morp; Ciicl ceea' ce este cti neputinta tu-
turor e cu neputinta oriciri. [' ... r:(CUVint Ia zicerea ,lar cintt se vor supUne Lui toate ... " (to-
mulll). (n. aut.)
230
viere a mortilor, inseamna di loti cei ce au adonnit intru credinta lui Hristos,
dudnd viata str!mtorata i au pierit i in zadar s-au lip sit
de lucrurile cele veselitoare i pricinuitoare de bucurie ale lumii, de vreme ce
dupa moarte nu nadajduiesc sa dob!ndeasca vreun
191ar dacii,,pada)duim intra
sintem mai ticiiloi
1
eft
ristos numai in via(a
o(i
Daca credinta noastra se marginete numai Ia viata aceasta vre-
melnicii, i daca noi, care nadajduim in Hristos, privim numai Ia aceasta viat[
vremelnicii, iar dincolo nu este viata venica, atuncicu adevarat s!ntem mai tica-
i mai nenorociti dedt toti necret!incioii necinstitorii de Dumnezeu! Pen-
tru ca noi nu ne indulcimnici de bunatatile de aici, ca necinstitorii de Dumnezeu
(precum a zis mai sus), i, daca nu !nv'iem, s!ntem lipsiti de cele viitoare.
Darpoate cineva ar ziceca, trupurile nu vor invia, sufletul!nsa, fiind
nemuritor, se va !ndulci singur de bunatati. Raspundem eli aces! cu-
vint nu are nici o adevarata socoteala crezamint, pentru ca sufletul nu a os-
tenit singur, cia ostenit i trupu1.
31
;\- Aadar, ce dreptatear,fiaceasta, ca trupul,
care a. suferit cea mai multa .osteneala, sa se duca !ntru a nu fi i sa nu .se odih-
neasca, nici sa se !ndulceasca de vreo bunatate, doar sufletul.sa se incunu-
neze. i sa se !ndu\ceasca de bunatati? Aceasta ar fi o

20 Dar acum Hristos a inviat din morp,
facfndu-se celor. adormi(L
Dupa ce a aratat cite necuviinte urmea.Za dintni '&u crede ca este !nviere a
mortilor, Apostolul repeta aici cuvlntul des pre inviere i zice eli acestea ar fi
daca nu s-ar face invierea mortilor, fiindca atunc'i nici n-a !nviat

Intr-llll glas zice 9i Hrisostom: ,Ce zici - 0 'feridte Pavele? ca. dadi
tnlpurile nu se vor scula din' morfi, inseamna di M.dajduim numai in viata aceasta, :macar c3.
sdfletele r3.min, fiihd nemuritoare? este - zice- sufletul lipsit de trup - chiar dad ar
rarnine, chiar daca ar fi nemuritor, Clllll este cu adevamt - nu ar dobindi bun3t3.tile acelea
negraite i nici nu s-ar munci, cu toate se va ar3.ta pentru ca noi toti trebuie sa ne ar3.Him
_iuaintea .divanului lui Hristos, ca sa primeasca fiecare dupii cum. a fiicut, cele ce lucrat
'prin tmp- ori bine, ori riiu>> (Epistd/a a doua ci:itreCorinteni 5:10). De aceea zice: Dac:l
nadiijduinHn Hristo!i numai in viata aCe'asta, Sinten'rmai'jalnici decit toti oamenii; dlci, daca
trupul nu in ViC, sufletul _va taniine nein:cununat, afara de fericirea" ce va fi in ceruri. lar dad se
Va' intimpla aceaSta; .nu Vmri. dObiiidi nirtllt-atunci i lnseamnii ca. riispiatirile sint intru aceasta
Viat3." \CUV1nttitt391a.Epistola lhtii ciitre Corinteni). . .t :
Si 1a amiu.te ca. din cuvintele acestea ale'lui Pavel, ale lui Hrisostom ale lui Teofilact se
doboara socotinta a:pusenilor, care zic di rasplntirea bunatafilor i a ra:utap.Ior se face acum.
Vezi i zicerea ;;deci mi 'se pfistrea:za -cununa dreptiitii
11
(2: Timotei) i zicerea ,toti acetia,
mi'irturisit-i fiind prin credinta, nu auluat iagadtiinta
11
(Evr.ei 1 1:.39). (n. aut.)
231
_:\OO.m fnsii, de ce a fnviat cu adeviirat, fnseamnii cii se va fuce
mvterea necuvnntele acestea nu vor urma. Ciici, dacii Hristos
,;S-a fiicut fncepiiturii celor adormiti", atunci trebuie ca aceia sa fnvie-
ze; fii_?dcii !ncepiitura are pe cei ce urmeaza ei, de pildii clnd unul din cei
multt. m.cepe a face un lucru mai !ntfi, iar apoi ceilalti fl fac dupii el.
.acteseori ca Hristos a !nviat ,din morti", ca sa astupe gurile eretici-
ziceau eli Hristos nu a murit ci gin:ditor - cum .am
zts mat mamte.
21 Ciici, de vreme ce printr-un .om a venit moartea, .
tot printr-un Om# invierea mordlor.
22Ciici, precum In Adam to(i mor, in Hristos top vor in via.
Aici, dumnezeiescul Apostol spune pricina cu care adevereazii cele zise
mai sus: Trebuia - zice - ca firea omeneasca, ce fusese biruita intru Adam sa
.care cazuse fusese biruit, sa biruiasca sa
se ndtce Fundca, cum intru Adam, adicii pentru piicatul lui
au clizut in moarte toti oamenii niiscuti dintr-insul, Ia fel se vor ridi-
tojt intru Hristos; pentru eli Hristos a fost gasit fiira de piicat, nefiind
vmovat mortii, El murind din voia Sa. (Pe l!nga aceasta, a inviat fiindcii nu
em cu putinta a fi stapfnit de.moarte fncepiitorul vietii- precum a spus capete-
ma Apostohlor, Petru, in Faptele Apostolilor 2:24).
Acestea toate s!nt fnsii !mpotriva ereticilor manihei care nu miirturiseau
Hristos a in vi at trupete, ci ginditor- precum am zis inainte. .
23 Dar fiecare in rindul t;etei sale:
Fiindcii dumnezeiescul Apostol a zis mai sus ca toti vor invia, ca sa nu so-
coteti ? cititofl!le!.- pacatoii se vor mintui, el zice acum fn ce
mvterea, tott vor invta - dreptii - fnsa fiecare se va rin-
dut dupii a sa ceatii !n parteade care este vrednic
314

De a:,eea a ..zis 9 ... ai Nyssei cil .Snvierea 111.,1 este altceva decit tn
Ia mc.eput ( la Iar Teodorit zicerea aceasta ,Privi(i
Ia temeha ne.amulm, Ia Adam, 1 pe striinepop unnlnd striimoului i top flicinctu-se
de vre:ne ce La fel, toata firea oa,menilor va, urma Stapiitului
de El intli n}iscutdin moqi, precum. vechiul t\dam
a- fos_t mtil plasmmt. S1 m clup potnvlt L-a nmmt acum pe Hristos ,om", tiindu-L i Dwm
1
e-
zeu, ca, are fire omeneasca,. sa adevereze cuvlntul inviere." (n. aut.)
ztce ca aa invata i Ponmulin sfintitele Evanghelii, cape oi.leva pune de-a
dreapta, 1ar pe capre de-a stinga. (n. aut.) . .
232
Hristos ca incepiiturii, apoi cei ai lui Hristos, intru venirea Lui,
apoi sfiritul,
Hristos - zice - S-a fiicut ,!ncepatura" cale a lnvierii, iar dupll El se vor
scula din morti ,cei ai lui Hr(stos)', adica Lui, cei ce au
sporit lntru fapta buna. Ylnvia !ntru Hristos mai lntli, c!nd va veni
Hristos;din cer,
315
ciici aceasta !nsemneaza zicerea ,lntru venirea Lui". Fiind-
ca dreptii vor avea oarecare cinste vrednicie chiar lntru lnvierea pe
care o vor dob!ndi, ei scul!ndu-se din morti !naintea tuturor, fiind rapiti In nori
spre !ntimpinarea Domnului In viizduh, precum zice tot Pavel (1 Tesaloniceni
4:16). Iar nu vor fi rapi!i !n nori, ci fi vor pe Judeciitor jos, ca
oslnditi ce slnt. ,Apoi, va urma tuturor oamenilor, fiindca toti
au sa !nvieze de obte. Ciici nu se va fntlmpla atunci precum s-a lnt!mplat
acum, clnd Hristos a lnviat, iar oamenii lucrurile au ramas Ia locul
lor nestriimutate; atunci vor lua toate cele
24 cind Domnul va da impiirii(ia lui Dumnezeu-Tutiil,
Doua lmparatii ale lui Dumnezeu Sfinta Scripturii: pe una dupa apro-
piere, iar pe cealaltii dupii facerea totului. Caci Dumnezeu cu ade-
varat peste toti- peste Elini [,paglni", n. m.], peste.Evrei, peste diavoli
- chiar rara a voi ei, dupa cuvintul [,ratiunea", n. m.] zidirii lumii, fiindcii toti
s!nt fiipturi ale Sale se supun !mpiirlltiei Sale chiar rarll sa vrea. Pe de alta
parte, Dumnezeu peste peste Sfinti, care I se supun de
bun:iivoie, dupa cuvintul apropierii, anume pentru eli s!nt casnici
prieteni ai Lui. Despre lmpllriipa aceasta a zice Dumnezeu-Ta-
tiil ditre prin David: ,Cere de Ia Mine, voi da Tie nea-
murile a Ta" (Psalmul 2:8). tot despre aceasta zice Hristos, dupll
fnvierea din mor(i: ,Mi s-a dat toatii stiiplnirea In cer pe pam!nt" (Matei
28:18). Deci !mpiirlltiaaceasta, a celor o dll Tatalui Fiul- precum
zice aici Pavel - adica o El face aceasta cum, de pildii, un

[ ] Jar Teodorit zice:. ,$i li numete ai lui Hristos nu numai pe cei ce au crezut
intr-insul dupa lntruparea Sa, ci i pe aceia ce s-au aflat intru buna-cinstire de Dumnezeu i au
stralucit intru fapta bunii in vremea Legii i mai inainte de Lege, adica pe aceia care s-au
siivirit in credinta Hristosului ce unna sa. vie." Vezi i subinsemnarea zicerii ,i cei morti in-
tru Hristos vor invia mai intli
11
(1 Tesa/oniceni 4:16). $i Sfmtul Grigorie Nyssis zice: ,( ... )
dupa cum, in trupul nostru, lucrarea unui singur simt intreaga noast:ra simpre, tot aa,
ca cwn intreaga omenire ar fi socotitii ca o singur.l fiint3, invierea unei pi'ifti (Hristos adidi)
cuprinde acea lntreagA fire, datorita legaturii i unirii pfu"tilor ei, invierea unei piirti revarsin-
du-se asupra intregului" (in Marele cuvint catehetic, capitolul 32). (n. aut.)
233
imparat ar incredinta fiului sau sa dea razboi unor neamuri ce s-ar fi orazvratit
impotriva lui; clnd fiul va birui va supune neamurile razvratite, atunci se
zice ca ii da razboiul tatalui sau, aratind adica tatalui sau ca a ispravit
incredintae
16
Deci Pavel zice aici ca se va face clnd Fiulle vit stipune
pe toate. Caci atunci Hristos va impara!i peste noi, cei cu toata de'
plinatatea, de vreme ce nu v<lm mai fi impiir!iti intre Dumneieu satana, sta-
pinitorul lumii, ca acum, ci vom fi ,casni'oi ai lui Duinnezeu" - precum zice
Teologul Grigorie (Cuvlntul a/ doilea despre Fiul).
da Tatal\Ji toata imparatia sloboda; adica pe al caror lmparat este,
lmparatie care ,mai inainte era rapita robita de apostatul diavol" precum
zice durnnezeiescul Chiril a! Alexandriei, in cartea a IV-a asupra lui Iulian.
cfnd va strica toatli fnceplitoria, # toatil stlipfnirea puterea.
1! 1'
- zice- va fi atunci cind Fiul va va opri toate, puterile cele
rele ale apostatilor diavoli. Caci acum diavolii inca lucreaza stapinesc in
parte pe multi oameni,iar atunci ya inceta stapip.irea lor.
Despre aceasta a zis tot Pavel: ,Lupta noastra nu este impotriva singelui a
trupului, ci impotriva incepatoriilor a stapinirilor ... " (Efeseni: 6: I 2); in
alt Joe: ,ca, lntru.numele .Jui Iisus, tot genunchiul sa se piece: a! eel or
a! celor 'Ill celor dintru adinc" (Filipeni2:10).
25 Clici Eltrebuie a implirlip pfnli ce-i va pune pe top
sub picioarele Sale.
317
316
fiUf da im}larapa,--dar El n.u Se de -dinsa (pentru acea:sta este o
teala foarte -:ilebunea.Sca, 'a.-cugeta- cirteva ci'i impatiitia era: a Lui atunci cind se r3zvrl'ltise I
avea nizPQi;. ca apoi, 4upa ce;a impiicat:-o, sii fie lipsit-d,e' ea);-_ ci o dii ca fadi lmpreu-
nli-piirta! a! ispriivii Sale !i pe Tatlli, fijndcii toate !lie d1]lll(1ezeiO!ti\ Treirni sint objlejti.
dacii Fiul S-_a_nitrupat a:fficut-o cu buna-yointa a S(Iittului
Duh. ne aceea, isPdvile pe care le-a Iacui "Fiul intrupiridu-Se,. tastignindu-Se inviind sint
ale intregii Treimi.
1
-,
Dupii injeleptul Folie, se zice cii Fiul dii Tatiilui impiiriijia nu pentm cii Se lipse!le de
dinsa ca. nu o mai are, ci fiinddi II cu isprava, acufu El a se rnilmi,
nici a se ojli ii a birtii pentm dinsa. Ori - dupii Teodorit - ,,Fiul dii Tatillui impiirajii nu. dez-
briicindu-Se de impiiriijie, stiptinlndul pe tiranul diavol jipe imptoimii-lucriitdrii _lui, ji pe
top fadndu-i sa SC'plece sa c\.mOasca pe Durrinezeul a toate
11
(n. aut.) . ,, '
317
Tilcuind aceasta,- Teodorit zice ,Daca cei ce cugetii ale lui Arie ale lui
1
Evnomie
zic ca acest pin.3 ce se afla nurnai la Fiul, sa-L auda pe DuiiUlezeu-1'at8l'CA,-zice:j Ell,sin.t
acelaji pinii ce veji imbiitrlni (lsaia 46:4). lar dacii lnjelegem cuvintul precum vor ereticii de
rnai sus, DuiiUlezeu-Tatal .va fi aflat fiintarea:miisurata: impreuna. cu ba:trlnete:i oa-
menilor; dar a birfi cineva aceste"ci este _ de oameni nebuni. Deci, precum Dumne-
Tat:M este pururea-Vecuitor tara de tot pururea;.vecuitor tara de este
234
l;
26 eel din urmli care se va strica va ji moartea.
De vreme ce Pavel a zis cii Hristos va birui va strica razvratitele puteri
ale diavolilor, era de sa zica clnd; caci poate ar slabi pina a le face
pe toate nu va putea sa le ispraveasca. De aceea zice Pavel aici ca trebuie
impiirati", adica a se puita ca un imparat puternic, ,,pfnii it va supu.ne pe vraJ-
Siii", pentru ca apoi, in urma tuturor, sa supuna moru:tea. Ciic,t acela care
11 va supune pe diavol e vadit ca va supune lucrul dtavolulut, care este
moartea. Dar cum se va arata ca a fast supusa, dacii. moartea nu va varsa tru-
purile inortilor pe care Ie tine intru stapinirea sa? Caci atunci va H_ biruita
moartea cu adevarat cind i se vor rapi jafurile pe care le-a luat, adtca trupu-
rile moarte, precum zis Dorimul: ,sau cum poate dneva sli intre in casa celui
tare vasele lui sale jefui\isca de nu va !ega lnt1i pre eel tare?" (Mater 12:29).
Deci, auzind tu - o, cititorule! - cii. Hristos are sa strice ,toata lncepaton
1
a
stapinirea", sa nu te temi ca va sliibi nu va ispravi acestea; cact
va face pe toate impara!ind oclrmuind razboiul, ;,pina ce-i va supune pe tott
Vezi, iubitule, ca Pavel nu ,pinii." spre. a arata
ci pentru pricina de mai inainte, zic!nd ca iQ1paratia 1m Hrtstos tme,
nu va slii.bipfnii ce leva ispravi pe toate; isp;avindu-le, at\Jnct cu mult
mai vlrtos va impii.ra!i, fiindca ,lmpiiratia Lui nu va avea precum a zts
Arhanghelul catre Pniacurata Fecioara (Luca I :33).
Iar Grigorie Teologul zice ca Fiul in viata aceasta. ,ca Cel
ascultarea noastra catre El ne pi.me sub imparatia Lut pe nm, cet
ce primim sa firn lmpiirii!iti de El" (AI doilea cuvfnt teologjc desP.n; Fiul).
Daciilntelegem inseamnii. ca, dupa ce ne vom supune Lm, atunct
za aceasta lmparli.t\e, adica silinta llicrarea pe care o facem spre a ne
rati de Dlnsul. Cli.ci - precum un zidar o casa pfnli ce-i pune acopen-
iar dupa aceea inceteaza lucrul zidirii -tot Fiul adicli
Iucreaza impii.ratia Lui asupra noastra, pfnii ce noi ne vom impiira!i de catre El
cu deplinatate. '
27 Clici toate le-a SUI]JUS subpiciotii'ele Lui". Dar, cind zice eli .,toate 1-au
L'
fast supuse Lui", este ariitat eli afarli de Cel care 1-a supus Ul toate.
Fiul. $i El are impiiriijie vejuicii, precum a,zis ariitat Proorocul Daniil; ,impiiriif.ia Lui este
impiiriifie qe nu se va strica in veac
11
(Danii/ 1: 14). .'-
1
..
. Iar Sfintul Grigorie J'lyssis zice ca aces! ,va lmpiiriiji" e in Joe de: ,va btnn": ,Ftmdcii
zice c3. trebuie a imparAti El pinii ce-i va pe ...
Cel putemic intru r3zboi va inceta din lupt3. atunc1 cmd n.va runnel pe top cet stau unpotri-
va binelui, cind va aduce toatii impiiriijia Sa inaintea.Jui Dllllll1ezeu-Tatlll, Ullllldu-le pe toate
ciitre Sine-$i" {cuvint Ia zicerea ,iar cind se vor supune Lui toate", tomul a! doilea). (n. aut.)
235
Fiindeli a spus despre Fiul eli are sli-i striee are sll-i biruie pe
Apostolul s-a temut ca nu eumva sli se ereadli eli Fiul este un alt 1neeput ne,
nliseut afarli de Tatlil. De aeeea, le dli Tatillui pe t6ate, ziclnd eli Tatill 1-a su-
pus Fiului pe fiindcli scria eatre Elini - care credeau eli
Zeus s-a seulat asupra lui Hronos, lui, i-a luat 1mplirlitia - Pavel s-a
temut eaim eumva, sa banuiasea una ea aeeasta Corintenii despre Fiul Dum-
nezeului ee!ui adevlirat, eli adiea S-a ridicat asupra Parintelui Sau. De. aceea
zice ca toate s-au Fiului, afara numai de Tatill
318
, Care 1-a supus Fiului
pe toate. Baga de seama 1nsa ca supunerea aceasta este mlntuitoare clitre cei
ee se supun -.dupli Sfintul Grigorieal Nyssei, care zice: ,Cu numele supune-
rii se aratat eli Ia (adiea Ia cei este mlntuirea;' ( euvlnt
Ia zieerea: ,Iar clnd se vor supune Lui toate ... ", tomul al !I-lea).
28 Jar cind vor ji supuse Lui, atunci i Fiul insui Se va supune
Celui ce 1-a supus Lui toate,
. Pentru a .1\U zice eineva eli, Tatill nu S-a supus nimic nu
(:a Fiul. sa fie. mai pu\e'rnie declt Tatlil, Apostolul surpa
aceasta bant,da!ii, zieind eli Fiul Se va supune Tatalui", .ca prin cuvlntul
aeesta sa arate multa unire a Fiului eu Tatill. Prin urmare, sli-ti fie - o,
cititorule! Tatill este pricinujtorul izvorul puterii a Fiului eli
Fiul nu este o putere potrivn.ieli Tatlilui. .
Si sa nu te miri, eititorule, eli a folosit smerita. zicere,a. supunerii mai
mult declt se, cuvine, elici, atunci elnd urmeazli sa smulgli din rlidliciltii vreq
cugetare ereticli, el 11 folosi: mu]tli .. De pildli, vrlnd sa
arate eli ferneia credincioasli nu se Vlltlimli de Iocuirea. 1mpreunli cu blirblltul ei
necredincios; el a. zis eli ,blirba.tul necredincios. se 1ntru femeia. cte-
dincioa.sa'' (I Corinteni 7:14). Dar el nu vrea sa spunli ca bi\J1batul necredin-
cios se face sfint, ci aratli eu aceastli zieere eli femeia eredineioasli
nu se vatlimli dacli 1mpreuna eu blirbatul sliu neeredineios. La fel
aicj, cu numele supunerii smulge din radacinli reaua blinuiala eli Fiul ar fi poa-
te mai puternic declt Tatill, de vreme ce a putut atltea lueruri mari.
318
Aici,- marele lntre cuvio$i Varsanufie aduce istoria aceasta, Zicind ca Ia oafecari din
Elini era obiceiul aa: cind venea in virstii fiul imparatului lor, ei se adunau omoffiti pe
imparat. Deci
1
,, ca nu cumva cei ce Primeau propovaduirea sa judece Ia fel i pentru Fiul lui
Dunmezeu, dupa obiceiul lor, Apostolul a departat intelegerea aceasta de Ia dinii, ;spunin-
dule ca atunci "cind se vor supune Lui toate, Fiul Se va supune Celui ce la supus Lui
toate". Aproape lucruri cu Sfin\itul Teofilact cu dumnezeiescul Varsanufie le spune
Teodorit Ia tiiCuire3 acestei ziceri. (n. aut?
236

Iar Teologul Grigorie (1n Cuvintul a/ doilea despre Fiul) ziee ell Fiul,
toate cele ale noastre, a Sa supunerea noas-
trli. Caci acum, 1n viata aceasta, oamenii eei se lupta se 1mpo-
trivese lui Dumnezeu, leplid!ndu-se de El; iar noi, slujim
patimilor, cu aeeasta slntem lui Dumnezeu. Jar c!nd
II vor pe Dumnezeu, pe Care acum II tligliduiese, iar noi, credineio-
vom !lisa patimile acestei vieti, atunci se va arlita cu adevlirat cii Fiul S-a
supus Tatlilui, de vreme ce El S-a 1mbrlicat cu ehipul nostru omenesc soco-
ale Sale metehnele noastre.
319
319
Despre aceasta purt3torul de Dunmezeu Maxim, luind din Cuvintul a/ doi-
lea despre Fiul al Teologului Grigorie: ,Cit sint eu de nedesavirit de nesupus - neascul-
tind de Dumnezeu prin lucrarea poruncilor, nici fiiclndu-ma desiivirit cu mintea dupa CUllO.!j-
tintft -Ia fel de nedes3virit i nesupus ca mine Se socotete i Hristos pe din pricina
mea. C3ci en II micorez, marindu-mA pe mine impreuna cu El dupa Duh, _ dici slnt trup al lui
Hristos parte din parte" (capitolul 30 din suta a doua a cuvintelor teologice). Spune, fratele
meu care citeti acestea, ce infricoat cuvint zice aici Sfintul Maxim 1 Cel ce nu se
supune lui Dumnezeu - zice - i nu p3zete poruncile Lui, aceta. din partea sa, II face ncsupus
lui Dunmezeu i pe Stap:inul Hristos! Vezi nude se suie hula i nesupunerea ta, iubitule? De
aceea, siletetc cit poti ate supune lui Dunmezeu i a pazi poruncile ca sa nu Se necin-
sa Se ocilrasca din pricina ta Capultiiu, Care este Stiipinul Hristos!
Iar marele Vasilie zice: ,Dumnezeiete, Fiul Se supune Tatalui de la.lnceput, de cind este
i Dunmezeu. Iar daca [Apostolul zice] ca Se va supune Ia um1i1, El Se va supune
te; pentru noi, iar nu dumnezeiete" (Cuvintul a/ patrulea impotriva lui Evnomie). ,., .
Iar marele Atanasie (:in tomul al doilea despre trupeasca ar3tare a Dumnezeu-Cuvmhiim),
vorbind impotriva Arienilor. zicerea aa: ,Fiul Se va supune Celui cel-a supus Lui
toa.te, adica atunci clnd ne vom supune toti Fiului, ne vom afla :m3dulare ale Lui ne vom
face Lui ca fti ai lui Dumnezeu. Fiindca voi - zice - unul sintet:i in Hristos lisus. Atunci El
Se va supune impreuna en voi Tatalui, precum capul impreunii cu m3dularele sale. Caci, de
vreme ce mi'idularele Lui inca uu s-au supus toate, nici El, Capullor, nu supus inca Tata-
lui, a!leptlndu-le pe madularele Sale. Jar ar fi fost unul din cei S-ar fi supus Tala-
lui dintru lnceput, nu ar face aceasta Ia Ciici noi ne supunem Tatiilui impreuna cu El
!mpiinl.tim intru El."
Teodorit zice: ,.Precum Hristos a luat pacatele noastre i a purtat bolile noastre, ca
uuul ce S-a fiicut incepiitura a fuii [omeneti], tot aa. li i noa.stra de
acutn [din viata aceasta] supunerea de atunci [de dopa lnvierea tuturor]. de vreme ce noi
ne vom supune [chiar Iar.l voie, n. rh.] dup:'i scaparea de stric3ciune [a trupuhti], se zice cii El
Se supune.
11
Despre aceasta zice i Grigorie Teologul: ,Ciici, dupa cuvintul men, aceasta este supune-
rea.lui Hristos: lmplinirea voii parinteti" (Cuvintul al doilea despre Fiul).
Jar Grigorie de Nyssa zice: ,Deci, c1nd va veni prin toate binele, atunci tot tmpul Lui
(a.dica Biserica) se va supune_ sti1p1rririi celei fiiciitoare de via.t:3, de aceea se zice ca
supunerea acestui trup este supunere a Fiului, a Celui ce S-a flicut partm;; cu trupul Siiu, care
este Biserica.
11
(cuvint Ia zicerea ,cind se vor supune Lui toate
11
, tomulli). Si ,Dec}, Cel
ce ne-a unit pe noi cu Sine El S-a unit en noi, fiiclndu-Se una cu noi prin toti, li in-
suete toate cele ale noastre" (Ia fel).
237
ca sii fie Dumnezeu toate intru to(i.
Adica sa fie to ate atlrnate de Tatal. Apostolul zice aceasta pentni. a nu
socoti cineva ca slnt doua lncepatorii f'ara de lnceput 1ntru dumnezeire, osebite
una de alta. Deci, c!pd vor fi sub picioareleFiului- Fiul nelm-
potrivindu-se Tatlilui, ci supunlnducSe precum se cuvine a Se supune Dumne,
zeu-Fiullui Dumnezqu-Tatal - atunci Dumnezeu-Tatal ,va fi toate
lntru toti''. Unii (precum este Sfintul Grigorie a!. Nyssei) au zis lnsa ,ca prin
cuvintele acestea se arata stricare. pierzare a rautatii. Fiindca, .de
vreme ce top se vor supune lui Dumnezeu, atunci nu va mai fi pacat Dum-
nezeu ya fi lntru top. C1nd adica- precum a zis Grigorie ,nu vom
mai fi lmpiirJ:iti prin patimi ca acum, c!nd nu avein nimic a!. lui
Dumnezeu; sau foarte putin; ci vom fi lntregi, asemenea lui Dumneieu;
lncaplnd In noi pe Dumnezeu lntreg numai. pe El" (AI doilea_ cuvint teologic
despre Fiuf). Fiindca atun,9i Dumnezeu neva fi noua to.ate: i hrana, i
re, i lmbracaminte;. lntelegere
320
29 vor face cei care se boteaziipentru morp? Dacii morpi nu
inviazif nicidecum
321
, pentru cr mai boteazii pentru ei?
320
lnalt strdbatator aceasta Simtul Grigorie al Nyssei: , noastrJ
se petrece acum in multe feluri chipuri, cfici, cu adevarat, multe sint cele de care ne imp:1r-
tiljim: de vreme, de aer,de Joe, de mlncare,.de biluturi\, de acoperiim!nl, de soare, de luminaji
de multe altele trebuincioase viefii; dintre care nirnic nu este Dumnezeu. Iar fericir.ea pe care
o ateptiim nu are trebuinta de nici una din acestea, dici toate vor fi noi in-locul tuturor;
dumnezeiasca fire Se va face' noua spre. toata treb_uinta vief.ii aceleia, pe potrivit itn-
p3rpndu-Se. Aceasta este ar:ltata din -cu.vipte. di Dumnezeu li Se face celor
vrednici toC; casa, imbtacihninte, Irrana, biiutufa, Iwnina,
tie, toata inf.elegerea numirea celor ce ne ajuta ditre :viata cea buna. '
Iar Cel ce Se face toate .(Dumnezeu adidi) Se face intru toti. intru aceasta mi. se pare
di pieirea r3utiiP,i. CRci, daca Dumnezeu va fi intm-toate
cele ce sint, atunci riiutatea J,lU va mai fi intm ele. '-' ( Cuvint de.rpre sujlet, tomul al:treilea). [ ... ]
Iar Teodorit splllle;cii ceea_ ce zice Pavel aici despre Tatru.: ,sa fie Dumnezeu toate intrn
toP,
11
, a spus despre zit:ind: ,;ititrn Care nu este Elin Itidt:n1,- tiiiere -iinptejllr neta-
iere imprejur, varvar san Scit, ci toate intm toti HriStos
11
(Co/oseni 3-: 11), ca sa aratec<lf-iul
este de o-.cinste.cu TatAI. Si adauga: ,,Deci va fi Dunmezeu toate intru toti>>, cind toti se
vor izbftvi de a se vor intoarce ci\tre EI,. nemaiprimind plecare ditre rau.
11
---
lnsa, de vreme ce_ Dumnezeu va fi atunci ,toate intm toti", din ce se vor cb:eptii?
Vezi dezlegarea-nedu'Qleririi acesteia Ia subinsemnatea .. zicerii: .. :se:va strica
acest cart, locuintanoast:ra pfuninteascii..." (2 Corinteni 5:1). (n. aut.)
321
11lcuind aceasta, Fotie zice: ,Dacii moqii nu inviaza, ce vor face aceia cate se botea:za
cu nadejdea lnvierii? De ce se mai boteazii ca- sa invieze, dadi nu lnviaz3.?" Pavel insa zice
mai infrunti'itor: ,De ce se boteazii pentm morfi?" Adicii: De ce se boteazii pe care voi,
238'.
Ereticii marchianiti aveau un astfel de eres lnclt, atunci c!nd cineva dintre
murea se ascundea sub patul celui mort un om viu. $i, mer-
glnd ei llnga pat, ll!ntrebau pe eel mort daca vrea sa se boteze, iar eel ascun:s
sub pat raspundea ca voiete, i 11 botezau pe eel viu In locul mortului.
322
Apoi, fiind mustrap lntrebati pentru ce fac aceasta, raspundeau ca a zis
Apostolul, aduceau spre marturie zicerea de fata, care nu se 1ntelege precum
o tllcuiau acei rau-credincioi. DIU' cum se In Biserica lui Hristos
este dnduiala ca toti cei ce vor sa se boteze sa zica mai lntli Simbolul credin-
fei. Jar In Simbol se aflll scrisa, pe llngll celelalte, aceasta: ,cred i atept ln-
vierea morfilor".
323
Deci Apostolul lntreaba ce vor face aceia care au crezut.ln
lnvierea trupului mof!ilor dnd s-au botezat, iar aclim cred ell s-au amagtt?
Adicll de ce se mai boteaza cu nadejdea ca au sa lnvteze, de vreme
ce mortii nu vor!nvia?
324
30 De ce mai sfntem i noi in primejdie in tot ceasul?
Zice: Daca nu primiti spre dovada lnvierii marturia Simbolului, pe care o
marturisesc top Cretinii c!nd se. boteaza, primiti macar marturia faptelor i a
lucriirilor. $i care este aceast.a? Anume ca noi, Apostolii top, ne aflam In pri-
mejdii In toata vremea. $i pentru ce ne-am primejdui, daca nu ar fi lnviere? $i
cu socoteala ce o aveti, i-ap ardtat ca. sint morfi pentru viata de veci, dici nu vor lnvia nicio-
datii? ca sa nu-i impunga mai ml.;llt sii-i faca mai sa.Ibatici, nu a vorbit ciitre a. dona per-
soana: De ce vA botezap pentru voi, care slnteti moqi, dici -nu vep. invia niciodata?- cia ln-
tocmit covintul ciltre a treia fatii [,persoaoil", n. rn.], ca sil-l facii bine-primit. (n. aut.). "
322
Coresi zice ca fa pta i cugetarea 'ereti.ca a marchionifilor e ariitatd . .i de dumnezeiescul
Ambrozie, de lrineu, in cuvintul despre eresuri, Tertulian :in eel despre inyiere. (n. aut.)
323
Despre care Simbo/ a/ credinfei aici SfinP,tul Teofllact, intru care. este scris:
,cred in invierea mor{ilor''? E vorba<de eel cunoscut acum de di.tre toti drept-sl.3.yitorii, pe
care 1-a inceput intiiul Sinod !i 1-a eel de al doilea. Se vede ajadar cii !I m vremea
Apostoli era oarecare simbol a1 credintei, pe care-1 marturiseau cei ce voiau
sa se boteze, lntru care era scrisii aceasta: ,Cred lntru invierea mor{ilor,.., Unii zic ca. acest
Simbo/ ar fi fast alc3.tuit de ciitre Apostoli cind urmau sa se desparta i sa se
ducii la .propov3duire, i de aceea :n nmnesc ,apostolesc". Si acesta se vede a fi eel cuprins in
cartea a VII-a, capitolul 42, despre care vezi in tilcuirea noastr.l
canonului lntii a1 Soborului a1 VI-lea, .in cartea noastrii canoniceascii [Pidalionul, n. m.]. S1
Grigorie Teologul, mea mai inainte de simbolul cunoscut acum, a alciituit (in Cuvintu/ _despre
botez) o inviitAtur.i'i. de zece cuvinte catre cei ce voiau sa se boteze, Ia al direi zice
aceasta: ,Pe lingii acestea, :invierea!
11
(n. aut.)
324
Iar Hrisostom zice cii ceea ce martur:isete eel ce se boteaza, crezind in invierea trupu-
lui mort, aceea i-o arata i preotul prin lucruri. In ce chip'? Prin apii, ,caci a se-afunda apoi a
din apa este inchipuire a a pogoririi tn iad a de acolo. De aceea,- Pavel
botezul i mormint, zicind ca <dmpreuni'i cu El ne-am lngropat prin botez intru moarte.
Din aceasta face vrednicii de crezare i-viitoarea inviere a mo$1or
11
(Cuvintu/40). (n. aut.)
239
ce am avea sa doblndim spre rasplatirea atltor primejdii? Caci, sa zicem ca ci-
neva sa se primejduiascii pentru slava dar numai o.data sau
de on. Iar ate primejdui in toata vremea, precum facem noi, aceasta este
cea ma1 mare dovada eli sintem prea-incredintati In privinta fnvierii.
31 in toate zilele mor! Mii.iur pentru lauda voastrii,
pe care o am in Hristos lisus Domilkl nostru!
Zidnd mai sus ca se primejduiau,. Pavel a aratat primejdiile pe care Je su-
1ar acum, ZICind ,ca moare In toate zilele, a aratat mof!ile cele de toata
zma care le lncerca. Ins a cum murea fn fiecare zi? Cu hotiirlrea, cu oslrdia
w pe_c.are le avea __intru sine de a primi moartea, daca i s-ar fi lntimplat.
S1, flmdca pa!!mea _ aceste_ rele care fi pricinuiau moarte, zice spre ade-
venrea sau: ,rna jur pentru lauda voastra", adica: Sa nu am parte de
sponrea mtru care mii laud, daca nu spun adeviirul; ziclnd eli mor In
SI _Iauda

fiindca lauda lnvatatorului este sporirea lntru

mvatatura a ucemc!lor lm. Astfel, le aduce aminte, zidnd:
Pre_ cum rna laud . clnd sporiti lntru lnvatatura credintei, tot rna daca
veti riimfue pfna fn fntru nu veti -crede fn invierea mortilor!
"
325
[ ... ] Iar.aici se nate o pentru ca, pede o parte, Legea cea Veche p_orun-
Ce!te a nu lua cmeva lm Dumnez7u in de1ert (lelrea 20:7), iar Evanghe/ia, pede alta
parte, a nu met cer, mel pe pamtnt, nici pe Ierusa1im, nici p'e
sau --CI, m locul oncanu Jurammt, sa. ztcd numai: ,Da, da i nu, nu, fiindc3 orice ar zice
mm mull este de Ia vicleanul" (Mate/ 5:54). Atunci- zic- de ce Legea Veche !i Evanghelia
:,.Majur pe lnviit:ltura:voastra
11
? fn.ca i ciitre Tesaloniceni
,,Va!ur pe Domnul." Spre dezlegarea nedunieririi acesteia, marele Hrisostom
raspunde ca toate ztcenle acestea in care Apostolul ia numele lui Diunnezeu spre adeverirea
spuselor doar chipuri de jurlimint, iar nu i jur3mint.
: Iar nm ztcem ca poate. Pavel vorbe3 33, mai -inti\; din multii nevoie i smt Apoi, el zice
acestea nu pentru lucru ori ci pentru primejduirea credintei,
t lucrun dullUlezeteti. le zicea dup4 iconomie i pogoriimint.
Cact, Sar Jura - sa zicem - pentru toate milioanele galbenilor,
aceta se_tmpotrivete po!"ncu a treta din cele zece, dupa ar3tarea de mai sus, a
lua cmeva numele lm Dunmezeuin deert. -Fiindcii: lumea toat:l -i cele din Iume sint zadar
ruce, ca ce sint vremelnice i stricacioase - precum zice Ecclesiastul: ,.Deert:lciunea
toate sint deiertiiciune" (capitolul 1). [ ... ]
-. tilcuind zicerea ,eel ce se jura aproapelui silu nu se leapada" (Psalmul 14)- ma-
Vastlie :nee: ,Sint unele chip de juramint, dar nu sintjur3mint, ci:mingi
I ere d\tre cez and. Astfel, Iostf, tmpneteninduse cu Egipteanul, se jura pe siinatatea lui Fa-
raon. Tot 3$3, Apostolui. ar3.tlndni iubirea ciitre Corinteni, a zis: Mit jur pe Janda voastril
pe o am in Iis?s nostm. ?u s-a Iacut neascultator inviitliturii
ghelice canna 11 e!a mcredintata :va!lghelia, ct. a dat in chip de juriimint un cuvint gol,
pnn care vma sa arate ca lauda pentru di'nn it era mmvrednica deeit.orice.
11
(n. aut.)
240
Apoi, afierosind lauda aceasta lui Hristos, zice: , ... pe care o am In Hris-
tos Iisus", caci al Lui e lucrul acesta, nu al meu!
32 Dacii m-am luptat cu Jiarele in Efes, ce folos fmi este?
Eu- zice- m-am luptat cu fiare, nu cu oameni, lntr-atit de rai de sal-
batici erau. Dar, cu toate ca Dumnezeu rn-a slobozit de lor, ce folos
!mi este mie ca am suferit acestea, daca nu este lnviere? Iar ,lupta cu fiarele"
lupta pe care a avut-o In Efes cu Evreii cu argintarul Dimitrie. Ciici
ce osebire aveau aceia de fiare? nici una! (Vezi In Faptele Aposto-
lilor, capitolul 19
32
") Vezi In Epistola a doua ci:itre Timotei cum Pavel 11
pe imparatul Nero ,leu", care este lmpiirat al fiarelor, cum 1-a iz-
biivit Dumnezeu de dlnsul (, ... am sciipat din gura leului", 2 Timotei 4:17).
Iar cum eli lupta,cu fiarele" lupta cu oamenii, aratat pur-
tatorul de Pumnezeu Ignatie, scriind catre Romani acestea: ,Din Siria p!na
Ia Roma rna lupt cu fiarele pe uscat pe mare, lnlantuit !ntre zece leoparzi,
adica o ceata de care, chiar dnd le fad bine, mai rai se fac" (Epistola
catre Romani 5: 1 ).
,Dacii invie, sii. minciim sli hem, ciici miine vom muri!"
(/saia 22:13).
Daca mortii nu invie - zice - dincolo nu e nici un lnseamna ca
postul, lnfiinarea depiirtarea de cele rele sfnt de prisos - precum zice
Teodorit. Si atunci sa doblndim btinata\ile lumii acesteia: sa m!ncam, sa bern
sa benchetuim, fiindcii numai pe acestea avem sa le dobindim. Pavel a luat
acest cuvlnt de Ia Isaia,. ca sa batjocoreasca ace! ora .ce zic ca nu
este inviere. Caci Isaia aratii ca aceste cuvinte le ziceau unii deznadajduiti:
,lata bucuria veselia: boi taiati oi junghiate; toti manlnca din carne
beau vin. Sa mlncam sa bern, caci miine vom muri!" (Isaia 22: 13). Dar ,,sa
mlncam sa bern, caci mline murim" era parimie veche ce se zicea de catre
Laconi, precum arata Fotie (Amfilohia, lntrebarea 172). Pentru
aceasta un yoievod de al Lacedemoniei, urmlnd a doua zi de dimineata
sa inceapa razboiul cu lndemna ,Sa in!ncam sa bern,
caci mline vom cina lmpreuna cu Pluton
327
!"
33 Nu va amagi(i, intilnirile rele strica obiceiurile bunel
326
Unii zic insii cit Apostolul a fost oslndit in Efes a se lupta aievea cu flare i c_a a fast
izbiivit din moartea acestora ditre Donmul. (n. aut.)
327
Sau Hades, zeul infemului !i al moqii, Ia Elini. Unul din chipurile satanei. (n m)
241
I
I
I:'
"
j
.. lntoarce cuvlntul In sfiituire lnvatatura $i ,. _
Conntem m chip potrivit, cape neintelegatori uo . ; t u mustra_
lesne de amagit - caci aceasta arata cu . . , - '-n. '.n ru socoteala
b
, ztcerea , nu va amagtft" Iar b . .
une - dupii Hrisostom - cu numir , . - . ,o tcemn .
lesne de amiigit. Aici arata !nsa eli l!i. '" _ e mfll pe acelea care s!nt
cii nude Ia sine au ciizut !ntru acestfel' etla cugetliri,
. a necuvuncwasa.
' 34.Detepta(i-lii cu drentate i nupiiciit .,.,
C" . .. r ,. Ull.
acz umz au necunotin(a de Dumnezeu;
. Pavel zice acest ca unora beti C , , . j ..
- veniti In simtire Ia am. t d. . . , or, trezttt-va - zice
adiiugat:. cu drep.tate" adica" c.u- fi lm e betta aceas.ta ce vii $1 a
. " ' o os cact este cu put t" fi
hia aminte cu nedreptate pentru a, ' _ a t treaz a
- . . . . ' 1ace vreun rau $t nu p" -
1
'fi"
l
cact d:npncina plicatelor pe care h; faceti nu nici !n;:;a, UI). - ztce,;-
or. CaCI cet c'e caau piicate i sin . . , . . mortt-
credinteaza eli este !nviere ; de aceta hu se in-
Dumnezeu" au aceia care cred ;::se _se ;tor munci .. Iar de
nemlirginita putere a lui Dumnezeua e mvtere a mof!ilor ca.nu
moarte topite. Nu a zis !nsa a 'n u care EI. poate face vn trupunle cele
, .. , ve necunottnta de Dumnezeu" ..
au 'ca sa fadi mustrarea mai ' ct: ,,unu
spre v-o spun.
Fiindca i'a mustrat destul c d
acum, zic!nd: Fratilor, acestea fi mfngfie
a! vostru, ci ca sa vii fac sa vii ru in::f nu ca sa va ocarasc, ca un vraj
tare sa vii aduc 1 - d . } _ '

astfel, cu aceasta lnfrun-
, a m reptare sa va fac a cugeta ceea ce se cuvine.
35 Dar ar zice cineva: Cum fnviazii mortii? <'z' . . '. .
. , .,.. cu ce ""P au sa vznii?
_!'ave! nu azis eli ei ziceau acestea, ci eli ar zice cineva" - -
cuvmtul fnslircinator greu. lar aici sfnt nedumeriri 'ln't:II.a scahi.lluls: faca
. ,, . , pu Inv.le-
nl
I cumd aceasta, in!eleptul Teodorit Ap lu
de Dunmezeu>>. necrezarea invie '? firescosto Iva ntirnit cu multa infelepcitme
-' L rn.
01
e sa creadii aceasta 1
w pe Dutnnezeu, pentru ci! dreptului 1i trebuie _ . . . . ce ce mru'w"'eite
dreapta rasplatire. Deci eel ce miirturis"!le cii cred
0
raspliitire, Jar m )'lata aceasta nu vedem
cei ce ...au necunotinta de puterea

a in'?erea.
11
aceea a lw lov; ,In deert deschide ra lui ... ezeu I tara se va zice
35:10). aceea a lui Solomon: Ciici defe'f!i sint ;n!f" n=.oillnlii ingreumzii gtaiuri" (lov
Dunmezeu" (lntelepciunea lui 131) ( oamennla care se afla necunotinta de
.. n. au.
242
rii: cum vor mai lnvia trupurile, de vreme ce s-au topit cu totul?; a doua: cu
ce trup lnvie mortii, cu all
0
r, ori cu altul? Dumnezeiescul Apostolle dezleaga
pe amlndoua cu pilda grauntelui semiinaturilor:
36 Nebunule, ceea ce semeni tu nu fnvie dacii nu va muri!
Aici, Apostolul dezleaga prima din nedumeririle pe care le-arn zis de la o
pildii care se aratii In toate zilele. De aceea li pe Corinteni nebuni
fiirii mil]te, fiindcii nu un lucru atft de viidit. $i zice: Tu, omul eel strica-
cios, eli .ceea ce setp.eni fnviaza, iar despre nestricaciosul Dumnezeu te 1n-
eli ar putea sa lnvie trupurile lngropate In pammt? $i tu eli ceea ce
nu va lnvia daca nu moare mai lntli dacii nu In pamlnt.
Atunci cum nu crezi eli vor lnvia trupurile care putrezesc In piimlnt? Caci,
ceea ce slnt jgheaburile brazdelor pentru holdele semaniiturilor, lucru
s!nt mormintele pentru trupurile Vezi fnsa - o, cititorule! - cum
Apostolul nu cuvinte potrivite semaniiturilor, ci trupurilor, caci nu a
zis: ,ceea ce semeni nu riisare daca nu se va topi", ci ca "nu inviazii daca nu
va muri''. vezi ca a intors cuvlntullmpotriva a ceea ce cugetau Corintenii:
ciici .ei nu se dumireau cum putem lnvia dupa ce murim, iar Pavel zice diiTl-
potriva, cii tocmai de aceea fnviem, fiindcii murim, fn alt chip ffil e cu putin-
ta a fnvia, decft daca vom muri fnainte.
\
3 7 Si ceea ce seme11i nu este trupul care se va face,
ci griiunte gol, poate de grfu, sau de altceva din
Cum am zis mai sus, doua au fost nedumeririle despre inviere: una, In ce
chip vor lnvia mortii? - iar cealaltii: cu ce trup? Pavel a dezlegat-o pe cea
dintli ziclnd cii tnorfii vor invia prin moarte, precum grauntele gr!ului a!
celorlalte seminte prin moarte rasare din plimlnt. Iar acum dezleagii a doua
neduinerire, adiCa: cu ce trup vor lnvia cei mo!fi? - zice ca trupul ce
a murit se va scula din morti, adicii un trup de fiinta cu eel mort, mai
striilucit .fnsa mai fiumos. lar ereticii zic ca nu va lnvia trupul acesta, aduc
spre marturie tocmai zicerea de fata a Apostolului: ,Nu semeni trupul ce se va
face ... " Insa Apostolul n11 intelege zicerea aceasta. Dar cum? El spqne ca
nu spicul aceta ce are sa se facii din siiml11!li, striiluciqi fru-
mos, ci doar grauntele grlului.
329
lar spicul ce rasare din grauntele gol nu .este
329
Ia aminte cii Pavel a pomenit aici hot!ln1or !i anume de grlu, 1i nu de vreo alta siimin
Iii pentru cii trupul mai de objte, cu grlu se lu:ilne1te 1i se inliire!te 1i e asemiiniitor
griului. De aceea ii Donmul cu grlul a asemiinat sfintul Siiu trup, zicind: ,Griluntele de griu,
243
cu. semanat. Pentru ca nu s-a semanat spic, cu
pamllm, cu gaoacele mustattle lm cu restul frumusetii lui, ci doar un gra-
unte go!. pe .de a!tii part:, !piculrasarit nu este cu totul deosebit de grii-
unte!e semanat, fimdca nu a rasant dm altceva, ci din grauntele care s-a
semanat.
38/ar Dumnezeu ii da lui trup precunia voit,
_ Daca - zice - da spicului ce rasare un trup mai fiumos declt a]
grauntelut a voit" - ce mai mult;
cu ce trup mvte mortn? mat ales, auzmd de voia puterea lui Dumnezeu
c: ne.crezlnd lnvierea? Ciici Dumnezeu lnviaza trupul ce
toptt, mat frumos mai duhovnicesc, cum vedeni ca se fntlmpla
cu semanatunle, ceea ce riisare fiind mai fiumos declt grauntele semiiliat.
, fiecarei semiiniituri trupul sau.
, .A:est astupl\ fiirii griilre-fmpotrivii gurile ereticilor care spun ca nu
trupul acesta, ci altul. Caci, iata, Pavel zice aici ariitat ca Dumne-
zeu da fieciitei seminte ,trupul ei".
330
.
39 Nu toate trupurile sint trup, ci unul este trupul oamenilor
altul este trupul dobitoacelor, i altul este trupul pasarilor '
# altul at
331
'
pe piimint, . va muri, rii.mlne singur. Jar de va rnuri, mult rod aduce" (loan
12.24). De idllsen:a drept-sliivitoare a lui Hristos, siivirjind pomenirile !i panihidele
celor .. nu seminte, ci din griu, spre inchipuirea trupurilor ceror
lu'dlllte i' mtartte cu gnu. griul acesta e fiert ii topit in apil pentru a fi dat de
CretuulorA tar mai t3inuif; ca sa se arate ca., trupurile celor adonnip_ sint
toptte "I pammt, au sii se scoale totui din monninte cu puterea lui DunmeM
zeu, c1rta jl m chpeala och!lor" -precmn zice Gavriil al Filadelfiei. (n. aut.)
Despre aceasta ztce t Teodont Precum din grin riisare grin .:;:i din J
1
'nte 1 1 fi
d' d' " . - . " . . , " , me, I e-
care . m et_- aa i tntpurile noastre, insa cu mai multa slava, cu
1 cu Dec1 ,chiar acelai trup se scoala din morp, Insa nu 1a fel" .....
a zts dumnezetescul Amfilohie. Vezi i Ia intiia sublnsemnare.a zieerii i a inviat-a
Ireta ZI (1 Corinteni 15:4). (n. aut) "
331
1

. a ca ngone a inteles. ca vorbete aici despre trupurile -oame-
mlor, ale dobttoa.celor, ale pasanler 1 ale petilor, mr mai jos despre trupurile cereti ca sa
:ate ca ce pe ... nefiint:l fi, Acesta cu mult maivirtos in-
a trupurile cu clupullor eel dmtu. Sfintul Grigone zice a1a: ,Apostolulle arata Corinte-
244
f
f{
f
I
I
I
I
I
!
I
I
--.
I
Fiindca a vorbit mai sus despre grlu, pentru a nu socoti cineva di Ia oa-
meni e ca Ia griu, Ia care toate spicele ce riisar dintr-fnsul sint asemenea de-
opotriva, pentru a nu socoti - zic - ca cei ce vor invia vor fi top de
cinste, cu aceste cuvinte vrea sa arate ca este osebire lntre aceia ce au sa
lnvieze ( ceea ce a ariitat mai lnainte, zicind: ,fiecare lnsii intru
a sa rlnduiala", stih 23). zice cii, cum nici un trup nu este Ia fel cu altul,
tot astfel nicfcei inviati nu se vor scula din morti cu aceeai cinste top, ci vor
avea osebire. Cea dintli, aceea pe care o au dreptii fata de cei -
cum ,trupurile se deosebesc de ,trupurile A doua,
aceea cii- lntre cei drepp slnt osebiri de multe trepte - cum va spune mai jos
Apostolul, aduclnd asemiinarea soarelui, a lunii a stelelor. a treia,
aceea cii intre va fi multii osebire, caci - zice - precum este osebire
lntre trupurile oamenilor ale dobitoacelor, aa va fi intre cei dupii
munci cazne. Deci tot ce a zis Pavel acum este despre osebirea
iar despre osebirea dteptiJor va vorbi mai jos, cind va numiira trupurile
40 Sint trupltri # trupuri
dar alta este slava celor #alta a celor pliminteyti.
Cu aceste cuvinte, Apostolul aratii osebirea dintre trupurile dreptilor tru-
purile Ciici a numit tnipurile dreptilor, iar pe ale pacato-
le-a nuniit zice cii ,alta este slava trupurilor celor ce-
ale dreptilor, ,alta a trupurilor ale Dar nu e
vorba de slava ( ciici aceasta nu se cuvine a se socoti aici), ci de petrecere, ciici
trupurile nu vor avea slava.
41 Alta este slava soarelui, alta slava lunii # alta slava
eli stea de stea se in slavii.
332
nilar ca.- precum intelepciunii lui nui-a fast cu neputint3. a face nemli11iirate feluri
de trupuri de Ia inceput [din nimic, 1l m.]:de cuvintatoare, de necuvintlitoare, de zbun'itoare in
aer, de tiritoare i merg3toare pe pAmint i de cele vazute de noi pe cer, ale soarelui: i ale ce-
lorlalte stele, fiecare din acestea fiicli.te cu putere dunmezeiasca - tot aa va fi cu
neputintd lui Dumnezeu a ne face dovada invierii trupurilor noastre. Gici - daca cele zidite nu
au fast aduse intru a fi din vreo aarecare materie infiintatii. ci voia lui Du11Ulezeu s-a flicut
materie i fiinta a lor - cu mult mai virtas paate acum voia durnnezeiascA sA intaarca Ia chipul
sau ceea ce'este, decit a aducem fiintd ceea ce Ia inceput nu era" (cuvint.Ia zicerea .,lar cind
se var supurte Lui toate ... "). (n. aut.)
332
Spre luare aminte, insemnam aici cA - dupa abteasca socotinta a astronam.ilor -
ner3tiicitele stele ale cerului nu au una i aceeai marime, nici aceeai luminA. Astfel,
stelele cele mai aratate i mai bine cunoscute se impart in ase rinduieli i trepte: cele mai
245
-!
cum, putin mai sus, a aratat osebirile ce vor avea trupurile
- incepind de Ia trupurile oamenilor numarind inainte trupurile pasarilor,
ale dobitoacelor ale ( caci racindu-se oameni din Ia
inceput, au dizut pe urma, din voia lor, intru asemanarea dobitoacelor necu-
vintatoare)- Apostolul arata aici osebirile pe care le vor avea trupurile drepti-
lor. Caci to!i dreptii au sa invie cu slava, insa- precllm una este lunW!a, soare-
lui, adica mai stralucita mai slavita, alta este lumina lunii, mai prejos de-
cit a soarelui, alta lumina stelelor, mai prejos decit alunii- tot dreppi
vor avea osebire intre dupa lumina slavii. Fiindcil, stelele se
osebesc intre ele dupii ,slava", adicii dupa lumina (caci slava este
lumina) unele sint mai striilucite decit altele
333
marl i mai str3.lucite -se tmmesc stele ale intiii marimi - precum este Ciinele-:cel Mare,
Spicul Feciop.ei} Inima Leului i altele; cele pufin mal mici declt acestea se numeSc. stele
de _a doua rnari_me; cele i mai mici se numesc.stele de a treia marime i tot aa p:iy3,1a
stele de a asea mBrime. Deci, precum stelele cerului se impart in ase cete .si marimi, tot
in ase cete se impart i Sfintii, in cerul eel gindit. Astfel, sint:,
Mucenici, Prooroci, Ierarhi, a.tvioi i Drepp - curil cinta Biserica lill HristoS. $i, Pfecum
stelele fiecdrei marimi rtu au toate. una i ace6ai miirime i lumirul, tot aa- nici Apostolii,
intre dinii, nu au aceeai slavA i la fel, nici M1.1cenicii nu sint toti
asemenea in privin(a Jwninii, nici Proorocii, nici lerarhii; nici Cuvioii, nici Preppi, ci
fiecare are osebita l,:Uminii,intre ceide Q tagmi1 cu dinsul. Si- precum se afla in cer i stele
ce :pu sint _care sint din a aptea i m;lrime, dupii astronomi ....:. tot aa
putem zice ca. in cer se afl3 i cei care au piiciituit i au cMcat poruncile lui DUrnnezeu,
insii au murit intru actevArata pocainta. Vrind a ariita aceste' osebiri ale slavei' dieptilor,
Domnul zicea: .Jn casa P3rintelui Men sint multe (loan- 14:-2); .Despre aceasta i
Grigorie Teologul - tilcuind zicerea: ,Dumnezeu a statut intru adunare de dumnezei _i in
mijloc pe dumnezei ii va judeca" (Psalmul 81: 1) - spune aa: ,Dumnezeu sta in mijlocul
dumnezeilor>>, adicii a celor ce se mintuiesc, desluind _ i osebind pentru cinste i
loca este vrednic :fiecare" (Cuvintul a/ doilea despre Fiu't). Iar marele Vasilie' Zice: '-,<<Stea
de stea se osebete in privinta slavei, inSA firea tuturor stelelor e lina. Si multe liicauri
sint la Tatiil, adidi osebiri de vrednicii, insi1 firea celor sHiviti este Wla" (Cuvfntul a/
111-lea asupra lui Evnomie). Deci sa ne mg3m i noi, fraP,lor, lui Dumnezeu i sit ne
nevoim pentru ca sii ne afHim in cer i sit ne numiiriim in rinduiala a aptea a stelelor
(n. aut.)
333
lar cum cA trupurile drep(ilor vor fi luminate, a ariitat Doumul, ,Atun1:J dreppi
vor striiluci ca soarele intru slava Parintelui Ior
11
(Matei 1.3:43), zicere pe care Chiril_ ..
limului o tilcuiete aa: ,Mai .inainte vtizi:nd necredinta oamenilor, J\.fintuitorul Dumn_ezeu a
dat unor preamici viermi n. m] sa st:raluceascii seara cu striiluciri Iuminoase din
trup, ca, din cele ce .se aratii, oamenii sit creada. ceea ce se ateaptii. Olci Cel ce a dat partea
poate sa dea 1i intregul, Cel ce 1-a racut pe vienne sii striiluceascA luurinii cu ml,llt 111l!i vlrtos
va face luminal pe omul eel drept" (Cateheza 18). Zice .Grigorie Teologul: ,Jmpreuna cu
cei ce stau nu tree, vom fi mici lumini diin\Uind injurul Luminii celei marl" (Cuvintdeasu-
pra mormintului tatiilui). marele Macarie zice: ,lmpiirapa luminii luuri,neaza li
acum ti'iinuit in sufletul sfintilor. Ascuns de ochii oamenilor, Hristos este privit num_ai ochii
246
!
I
Unii insa, prin ,trupuri i-au inteles pe Ingeri, insa nu au inteles
bine, ciici Apostolul a vorbit dupa de soare, de luna de stele, incit de-
spre acestea e cuvintullui, nu despre lngeri.
42 A$a este i invierea mor(ilor:
Zice: va fi invierea mortiJor. Cum Adica cu multii osebire,
precum s-a aratat din pildele din asem1marile de mai sus.
se sea.miinii ititru stricij.ciune, inviazii'tntru
Mai sus vorbind despre seminte, dumnezeiescul Apostol folosea. cuvinte
potrivite pedtru trupuri, ca atunci dnd zicea: ,Ceea ce semeni tu nu va invia
daca nu moare mai intii". Jar acum, dimpotrivii, vorbind despre trupurt, folo-
cuvinte potrivite semintelor, zicmd ca ,se seamcma intru striciiciune". Iar
semanare'' aici nu ziimislirea in pintece, ci ingroparea trupunlor
in pamint, ca cum ar zice: Se pune in pamint trupul s!ri'
ciiciune", adicii pentru ca sa se strice, iar apoi sa inviecu S1 bme
a zis lnvie" iar nu disare" ca sa nu tu, eel ca mv1erea tru-
lucr;ea a firii, iar nu a puterii lui Dumnezeu.
43 se seamanii intru necinste, va invia intru slavii;
Apostolul zice cii trupul mort e ,ne-cinstit", dici ce este mai de-
cit mortul? Insii acest trup ne-cinstit va invia cu cinstea cu slava nestnciicm-
nii, trupurile drep!ilor nu au sa dobindeasca una cinste slava
- am zis.
se seamiina filtru neputin(ii, va invia intru putere;
Caci tnipul mort a! ornului. atit .de neputincios, !ncit, c:
in mortnint nu ap\Jcii a trece cmc1 z1le el nu poate sta tmpotnva stncacmnu,
ci se Insa trupul acesta dezlegat to pit invie cu puterea nestricaciu-
nii riiminind nevatamat de striciiciune in veac. Macar eli, Ia
aceasta are sa fie pentru mai multli munca, fiindcii, raminind
nestricati se vor tnunci in veac.
. ',
in Ziua lnvierii; cind insu$i trupul se va. :i va si.avi cu lumina
nului, ca el sA impiirii!eascA impreunii cu sufletul, odihnindu-se luminindu-se cu lununa
(Cuvlntul a! doi/ea, capitolul X). (n. aut)
247
44 se seamiinii trup sujletese, inviazii trup duhovnieese.
,Trup sufletesc" este acela care se de puterile adica
eel peste care are staplnire sufletul.
334
Iar ,trup dubovnicesc" este eel ce are
este lmbogat:it lntru totul cu lucrarea Sfintului Dub, oc1rmuindu-se de Sfintul
Dub !ntru toate
335
Caci, Sfintul Dub lucreaza lntru noi !nca de acum, to-
nu lucreaza aut c!t o va face. atqnci. De aceea Se departeaza de Ia noi
c1nd Dar c!nd darul Sfintqlui Dub este cu noi, tot sufletlll oc!rmu-
trupul nostru !n viata aceasta, nu Dubul eel Sfint. Iar atunci, !ntru lnviere,
Dubul eel Sfint va ram!ne pentru totdeauna !n trupj!rile drepj:ilor.
Simplu spus, ,dubovnicesc" trupul eel nestricacios nemuritor,
ca unul mai subj:ire atlt de lnc!t va putea sa umble pe aer, lnsa nu pre-
cum cugeta Origben, ca va fi!n cbipul aerului a! vi\zduhului, adica din fiin-
ta, firea ace! ora.
Daca lnsa nu crezi ca trupulse va face nestricacios, vezi. trupurile
adica trupul cerului, a! soarelui, a! lunii a! stelelor - care acum s!nt pururea
tara a 1mbatr1ni sau a osteni, macar ca acestea se yor schimqa
se yor preface !n bi.ne; vei eli D)Jmnezeu, <;:are a rac11t astfel trupu-
rile va face nestric.acioase i stricacioasele noastre trupuri.
Este trup sujletese
Adica acela pe avem acup1, 1n viata aceasta, precum am zis mai sus.
este trup duho11nicese.
Adica eel pe care-! vom lua Ia In veacul viitor, trup care VII. fi ace-
lai cu adevarat, lnsa nu Ia fel cum este acum, ci ,duhovnicesc", nestricacios.
Vezi sublnsemnarea zicerii: ,ca a 1nviat a treia zi" (I Corinteni 15:4).
45 este scris: ,S-a fiieut omul eel dintfi, A.dam, t;U sujlet viu"
(Faeerea,):7), iar Adamee( de pe urmii, eu Duhfiiciitor de via(ii.
;
334
Iar Fotie zice ca. trupul eel muritor este ,;sufletesc" frinddi s-a supuspatimilor sufleteti;
faptele trupului izvorul !i najlerea in suflet [ .. J (Vezi tllcqirea zicerii: _,Omulsu-
fletesc nu primejle cele ale Duhului", I Corinteni, 2:14, !i subinsemnarea acesteia.) (n. aut)
335
A<i a tilcuit Sfintul Metodie, In cuvtntul despre lnviere: ,,Duhovnicesc- zice- se
spune di este acela ce cuprinde- toata lucrarea impartalrea Sfintului- Duh, precum i vaslll
de vin i eel de untdelernn se numesc de la ceea ce- cuprind Deci, priri analogie, a
numit sufletesc pe eel. ce se poviifuiete de ciitre suflet, iar nu de Duhul Sfint" (la
Icumenie). (n. aut)
248
Cum zice Pavel ca slnt scrise am!ndoua acestea, de vreme ce e scris numai
ca s-a tacut omul cu suflet viu"? Raspundem eli, nu scris ca
cel'de pe urma e cu Duh racator de viata", aceasta se vede dm ceea c: s-a m-
t!mplat. Tot aa, Proorocul Isaia a zis eli sa se nu-
meascli ,cetate a dreptajii" (Jsaia 1 :26), 1ar a ca are sa se numeas-
ca ,cetate adevarata" (Zaharia 8:3), cu toate ca Ierusahmul num1t cb1ar
cu aceste nume. $i Isaia a numit pe Domnul Emmanml; El msa S-a num1t
aa dar faptele 1-au dat aceasta de aceea a z1s: .,S1 vor chema
faptele adica) numele lui Einmanuil" (Isaia 7:14). . _
Deci omul eel dint!i Adam" a fast om sufletesc, ad1ca avea trup ce se
de ci\tre ptiteriie' de pe ur_ma-
- e cu Dub de viata fiicQtor". Nu a z1s: ,dub vm , ct: ,Dub fiicat?r de_ vtata ,
Care le !nviaza pe celelalte, ceea ce este mai mult declt a fi Fnndca Dam:
nul este nedespiirtit de Sfintul Duh, Cel unit cu Sine dupa fimta, pnn Care a
!nviat trupul Sau va dliruhrestricaciunea arvu-
nele p!rga vietii acesteia stricacioase le-am luat mtru Adam, tar
nele nestricaciunii ce va sa fie Je::am luat 1ntru Hnstos, urmmd ca Ia sa
luam nestriciiciunea
46 Dar nu este intii eel duhovnieese, ci aeela sujletese,
apoi eel duhovnieese.
Pentru a nu zice cineva: Si pentru ce avem acum trupul eel sufletesc, ma!
lnjosit, nu [-am luat pe eel duhovnicesc i nestricacios? :- ca
s-au rlnduit i !nceputurile acestor douli. trupun. ma1 fost
Adam, eel sufletesc; iar Hristos, Cel duhovmcesc, a vemt_ m mma. ur:
mare, toate lucrurile noastre sporesc spre bi.ne, de ac:ea sa cr;z1, mb1tule,
stricaciunea rele ale trupulm afl!l acum mtru tme au sa
se prefacli atunci lntru nestricaciune 1ntru mal bme.
47 Omul eel dintii este din piimint, piimintese;
Omul eel de-al doilea, Domnul, este din eer.
Pentru a nu se lenevi despre petrecerea cea placuta lui
zeu, Apostolulli va sfiitui despre aceasta. Si aici zice ca :,omul dint!i a !o;t
din partlint, piimiD.tesc", ceea ce ii arata i numele, ciic1 m
,din pQmlnt".
336
Iar ,a! doilea om, Domnul, a fast dm cer . Pe mtnul
336 Sfintul Grigorie al Nyssei zice cii, ,etimologi.c, :<adanD> se
mlnt, precum zic cei ce tin graiul Evreilor. De aceea I Apostolul, mm cu osebue fimd mva-
249
Adam, Pavel 11 de Ia partea mai !njosita a omului, adica' de Ia trupul
eel pam!ntesc; iar pe a! doilea Adam, pe Hristos, II de Ia partea mai
buna, adica de Ia dumnezeire. Caci nu zice eli omul-Iisus, adica firea cea ome-
neasca a Domnului, a fost din cer, precum hlrfea nebunul Apolinarie! Sa iui
fie! Caci omul-lisus era de o fiinta cu noi, S-a zamislit din Duhul Sfint.
Dar - fiindca persoana Dumnezeu-omului, adica a lui Hristos, avea iritru sine
amindouii firile - de aceea se zice eli ,omul'', adicii firea omeneasca a lui
Hristos, este din cer, pentru ut1irea personala pe care a luat-o cu
zeu-Cuy!ntul eel ceresc, ,Din pricina se zice eli
,S-a rastignit", fiindqa intru a! Sau ipostas avea unita firea pa-
timit s-a rastignit. (V ezi subinsemnarea zicerii ,caci, daca ar fi cunos-
cut-o, nu L-ar fi riistignit pe Domnul slavei'', 1 Corinteni 2:8.)
337
48 Cum afost eel piimfntesc, aa sfnt i ceipiimfnteti;
Adica, precum a murit stricat Ad<t!)J. c.el vo;-.muri
vor strica oamenii cei striinepotii lui. Sau zice eli
pironiti ciitre pam!nt, vor muri moartea pacatului.
# cum este Cel ceresc, aa sfnt # cei cereIL
Adica, precum noul cerescul Adam, Hristos, ramine nemu-
ritor, tot vor strii.luci vorriim!ne nemuritori cei ce cred !ntr-Insul
s-au racut fii ai Lui dupa dar. Caci a! doilea Adam, Domnul, a murit dtl)'>a
firea Sa omeneasca, El a murit [tocmai] ca sa strice moartea. Sau sa !ri-
telegi zicerea: eli Ia fel' cti Hristos se vor slavi aceia care au vietuit-1n chip
dumnezeiesc, asemanarea lui Hristos, caci cugetau cele cere$ti, iar nu
cele


. ' .
tat parinteasca limbii a lsrailitenilor, il pa.miritesc>>_ omul_ eel facut din piimlnt"
(Cuvint despre facerea omului, capitolul22).
Jar Zonara (in tllcuirea Octoihului) zice ci! (iirlna p,e care luat-o Dumnyzeu.din piimjnt 1i
lwa flicut pe om a fast cea mai curata i mai subfire a piDnintului, cum ar zicie cineVa faina cea
mai aleasii 1i mai albi\ a gr!ului. De altfel, 1i Latinii 11 numesc pe om homo" de 1a hum tis"'
care insernneaza ,panullt". (n. aut.) " ' ". '
;
337
Alfi Parin:ti zic cii Dornnul Swa numit ,.din cer'' pentru petrecerea Lui cea,cereascii:Iar
Teodorit cii zicerea ,al doilea Om, Domnul din cer'' insenmeaza a dona venire a
DollUlulni, ciici de acolo. adidi ,din cer", Se va arata nona Domnul. (n. aut.)
338
Coresi zice cit Hristos Se nume,ste ,ceresc" peritru nepiic8tuire; iar Ambrozie; Ilarie i
alp.i, pentru cii S-a nascut din Fecioara tarn sfun1nta, :firea omeneasca nnindu-se cu Dunme-
zeu-Cuvintul i fi'icindu-se nestriciicioasa.
250
'.f
r
I.
49 $i, precum am purtat chipul celui piimfntesc,
sii purtiim i chipul Celui ceresc!
Aici, Apostolul arata curat ca In chip sratuitor iar
nu dogmatic. Si ,chip a! celui Eam!ntesc:' faptele. rele, _tar ,,chip
a! Celui ceresc", faptele bune.
39
Deci z1ce: Precum am cu. rautate,
fii ai lui Adam eel' pamlntesc ca unii ce cugetiim cele tot
vietuim cu fapte IJune, piizind chiplil petrecerii cerescului Adam, a Domnulut
nostru Iisus Hristos.
Jar daca se dogmatic, atunci ,chip a! celui piimintesc" est.e
,;Pamlnt In piimliit te vei lntoarce" (FapteleApostolilor 3: 19); 1ar ,chip
a! celui ceresc" este lnvierea din morti nestricaciunea - precum ztce S fintul
Metodie In cuvlntul despre lnviere. Astfel, zicerea aceasta, cii ,vom purta
pul Celui ceresc", nu mai trebuie lnteleasa In chip sratuitor moral, ru,- hum I
vietuirea, petrecerea pllicuta lui Dumnezeu, ci ca este aratatoru:e a inv1ern ce va
sa. fie eli adica noi, cei ce am vietuit dupii urmarea lm Hnstos, vom purta
chipul ceresculuiHristos, lnviind nestricati straluciti cu cereasca Lui slava
50 Aceasta fnsii zic, fra(ilor: Carnea # sfngele nu potmoteni.
fmpiirii(ia lui Dumnezeu,
Fiindca a vorbit mai sus de ,chipul celui pamlntesc", acum, de. parca ar til-
cui ce lnseamna aceasta, Apostolul zice ca este ,carnea s1ngele", adica fap-
tele ale grosimii trupului, care nu vor putea lmparatia lui
Dumnezeu.
nici striciiciunea nu motenete nestriciiciunea.
Adica rautatea, care strica evghenia [,bobletea";n. m.] sufletului, nu poate
sa slava aceea cereasca bunlitatile acelea nestriciicioase.
Jar Grigorle' Tedlogul (In epistola intii ciitre Clidonie) spune di ziterile: ,a! doi!ea Om:
din cef' cum este Cel ceresc, 33 sint i cei ,,nimeni riu sutt In cer, dec1t nnmm
Fiul Cel ce S-a pogorit din cer" i cele de acest fel, trebuie socotite di se zic pentm
uWrea en Cel ceresc
11
. (n. aut.) . . .
339 Jar Chiril a! A!exandtiei tilcniejte ,chipul Celui ceresc" zicl!jd ci\ vmta !n-
tru sfintenie, petrecerea fi\rii de prihanii intru toate. [ ... j . .
Iar purtatorul de Dunmezeu Maxim zice ru;a: ,Cel ce a purtat clupul ceresc
pururea se s!rgui01te a unna cu dulm!Sjintei Scripturi, dtih pnerea sufletulut
prin fapta buni! 1i prin cunotin(ii. Jar eel ce a purtat chipul parnmtesc>> m armnte nmrun
slova, Jutru care este slujirea ciitre trup dupii simpre, fi!cind patmule" ( capitolul 86 a! a 4-a
din cuvintele teologice). (Vezi i sublnserrmarea zicerii ,Caci, pe care i-a cunoscut mm mamte,
pe aceia mai inainte i-a ji hoti!iit a fide un chip cu chipul Fiului Siiu", Romani 8:29). (n. aut.)
251
Po!i nu se zic doar despre vie(uire, in chip
n;oral, ct despre _chtp Si atunci, prin zicerea ,carnea
smgele pot Jut Dumnezeu", se intelege ca trupul acesta
alcatutt dm carnun dm smge, nu va dobindi imparapa lui Durnnezeu in
vutorul veac, pentru ca acolo nu sint minciiri bauturi din care e ne;,oit el sa
s? braneasca. La fel, intelegem ca ,nici stricaciunea - adidi trupul acesta strica-
ctos - nu nestricaciunea", daca ramine De aceea trebuie
ca trupul nostru sa se faca duhovnicesc nestricat pentru ca eel asemenea sa Je
dob!ndeasca pe cele asemenea, adica bunata!ile nestricate34o Sa
msa ca marele. a inteles ca Apostolul zice sfii\Uitor mo-
ral, pentru buna-vtetutre, tar nu pentru inviere, in chip dogmatic.
51 lata, tainii vii spun vouii:
Apostolul se !ntoarce iar Ia cuv!ntul despre inviere zice ca are sa spuna
o _taina negraita. Cu cuvintul acesta Je arata dragoste
face multa cmste, caet tama- dupa Teodorit- este aceea care nu se arata
tuturor, ci De aceea Domnulle-a zis Apostolilor: ,Pe voi
v-am numtt pnetem, cact tot ce am auzit de Ia Tatill Meu am fiicut cunoscut
voua" (Joan 15:15).
nu to(i vom muri, fnsii toti ne vom schimba
. '
Nu to!i - zice - vor muri, dar toti se vor schimba - adica cei ce nu au mu'
rit s_a se prefadi ei intru nestricaciune. Deci tu ai sa
man, sa .te temt ca nu vei invia! Caci tie iti zic, ca aceia care se
vor vu m ceasul lumii, nu vor muri, ca sa aiba nevoie de ingro-
pare de toptrea vremu. Insa nu Je e destul lor aceasta spre inviere, ci au sa
se schtmbe, veni intru nestricaciune nemurire. - precum
ce se vor afla vu nu le va folosi Ia nimic ca nu au murit, acelora
schtmbarea le va fi ca moartea, murind intru stricaciunea schimbin-
du-se intru nestricaciune - tot nici pe voi nu va va vatama daca veti muri
mai inainte va veti topi; pentru cil voi va veti schimba Ia fel cu aceia adi-
ca va ve!i scula din moqi nestricati nemuritori.intru cirta de vr;me.
52 intru o cirtii, fn clipirea ochiului, Ia trfmbi(a de apoi.
340
o T d . (d l ' .
. . .,1 eo e . a care Teofilact s-a imprumutat) a inteles dogmatic zicerile acestea,
ca fitnd despre mvtere, mr nu moral, despre vietuire. (n. aut.)
252
I
i
I
I
r .,
Toate acestea - zice - se vor face in necurmata nedespartita vreme a
unei clipiri de ochi, lucru care cu adevarat este plin de mare mirare lnspai-
mintare. Caci nu trebuie sa se mire cineva doar pentru ca trupurile putrezite
topite de ati!ia ani au sa invie, sau ca fiecare om are ia trupul sau, ci
pentru ca au sa se scoale atit de grabnic incit nici nu se poate spune
34
t Iar unii
au inteles zicerea ,Ia trimbita de apoi" precum se de Apocalipsa
Evanghelistului loan (capita lui 8). Caci Evanghelistul zice acolo ca sint
tti'mbite, dintre care trimbitele dintii saviqesc Jumii pieirea oameni-
lor; fiindca nu au sa piara to!i deodatii, ci pu!in cite putin, unii dupa altii, po-
trivit iconomiei lui Dumnezeu, pentru ca, vazind oamenii din urma cum se
omoara se pierd cei de mai inainte, sa se pocaiasca de rauta!ile lor. Iar trim-
bita cea mai de pe urma va invierea schimbarea moqilor, care au sa
invie atunci in necurmata vreme a unei clipiri de ochi.
Ciici trfmbi(a va suna, mor(ii vor fnvia
Pent.ru a nu se indoi cineva cu credinta de faptul ca lucrarile cele atit de
mari minunate au sa .se faca in clipeala ochiului, Pavel arata ca cuvintul sau
este vrednic de crezare fiindca acestea vor fi de puterea lui Dumne-
zeu. a zis David: ,El a zis; s-a fiicut; El a poruncit, s-a zidit" (Psal-
. mu/148:5). Caci ,trimbita" nu arata altceva decit porunca lui Dumnezeu, care
ajunge indata peste tot. (Despre trimbita, vezi subinsemnarea zicerii: , ... intru
trimbita lui Dumnezeu, Se va pogori din cer", 1 Tesaloniceni 4: 16).
# noi ne vom schimba.
Pavel nu zice aceasta pentru sine, ci pentru cei care se vor afla vii in vre-
mea sfiqitulullumii. Dar, fiindca ca cum aceia .ar fi de fata, se nu-
mara el impreuna cu ei.
53 Ciici trebuie ca acest trup striciicios sii se fmbrace fn nestriciiciune,
# acest (trup) muritor sii se fmbrace fn nemurire.
341
Vrednice de laudA slnt $i cele zise despre gr3birea aceasta de Ghenadie Scoliastul,
cind locurile ,Va veni cef!Su}, i acum este, cind :m,orpl vor auzi glasul Fin-
lui i, cei vor auzi vor invia
11
i: ,Toti cei ce sint in monninte.vQr auzi
glasul Lui vor Aadar_; el zice: ,Adica, din puterea glasului,. se.vor scula intr-a cirtA de
vreme odatii cu ie1rea ghtsului, va urma i invierea loi [ .. ,]" (din manuscrisul cqvintQlui
despre a doua venire a lui Hristos, manuscris ce s.e aflii in sfinp.ta m3n3st:Q:e Paritocrator). Vezi
!i tilcuirea.stihului 16 a! capitolului 4 al celei dintii epistole ciltre Tesaloniceni. (n, aut.)
253
Fiinddi a zis mai sus ca lmparaj:ia lui Dumnezeu nu va fi de car-
ne de singe ca mort:ii se vor scula ca sa nu socoteasca cine-
va ca trupurile nu vor lnvia din pricina ca In viata aceasta slnt alcatuite din
carne singe, Apostolul zice aici ca trupurile vor lnvia cu adevarat, lnsa nu
vor fi carne singe, adica groase stricacioase, ci ca au sa se schimbe In
subj:iriitate In nestriciiciune. $i spune aceasta pentru cei care zic ca nu vor
lnvia trupurile acestea, ci altele. Caci Apostolul zice cii va lnvia trupul acesta
striciicios muritor, nu altul. Astfel, trupul riim!ne ciici ilcesta
buie sa se lmbrace cu nestricaciunea cu nemurirea, iar stricaciunea maar-
tea trupurilor se pierd. Moartea se lnsa destricaciune, fiindca nu .mar
declt fiipturile lnsufletite simtitoare, iar de stricat se stricii cele neln-
sufletite nesimtitoare. Deci, fiindca In trupurile noastre se afla -cite ceva
asemiiniitor cu cele nelnsufletite nesimj:itoare, precum slnt perii unghii)e,
lnseamna ca acestea vor primi nestricaciunea.
..
54 Jar cind acest (trup) striciicios se va imbriica in nestriciiciune # acest
(trup) muritor se va imbriica in nemurire, atunci va ji cuvintut 'care
este scris: ,Moartea a fost inghifitii de biruin(ii" (Osie 13:15).
. Clnd se vorface toate acestea, atunci se. va plini cuvlntul scris
cui Osie. Ciici, de vreme .ce a zis lucruri i!e mirare, Apostolul le
le lncredinte!!Zii cu .marturia Sjintei Scripturi. Iar ,lntru biruinf1i'' lnsemneaza
ca Ia moartea va fi lnghitita lntru toata deplinatatea, ll).cit, dupa ce va fi
biruita se va pierde nu-i va mai ramlne nici 0 nadejde sa se mai
lmputerniceasca.
55, Unde este, moarte, boldul tiiu? Unde este, iadule, biruin(a ta?-"
. (Osie 13:14),
Aici, dumnezeiescul Apostol iese din sine ca cum ar privi lucrurile
fiiclndu-se lnaintea sa, striga clntarea de biruinta a Prooroc Osie.
$i, cum ar avea-o pe moarte doborita sub dlnsul, se ei o
calcii cu picioarele, ziclnd: Ce s-a fiicut cu boldul tiil.l, moarteo? $i Unde a pie-
rit biruinta ta, iadule?
342
Se lnsii iadul de moarte, fiindca iadul tine
342
Teologul Grigorie i!i iese dirt 'sine 1i, iotru un glas cu fericitul Pavel, striga 9llltatea
de bifllin!ii asupra !lll]lelui celui giodit, al diavolului, 1i epitaful [inscripjie Ia motihiot,
n. m.] celui care a ziimislit moartea jinea sutletele in iad, ziclnd pentru diosul: ,$ice
epitaf i s-ar fi cuveuit de Ia noi? Unde iti este, moarte, boldul? Unde ifi este, iadule, bi11.liil'
ja?>> Cu Crucea ai fost doborit, cu moartea cea de viata fl!catoare ai fost omorit! E!ti lara
flare, mort, nelucrntor, deji inca fii Ia vedere chipul !lll]lelui, batjocoritinsal"
254
sufletele, iar moartea trupurile, caci sufletele slnt nemuritoare nu
pot fi staplnite de moarte, care e potrivitii trupurilor.
56 Si boldul morfii este piicatul,
Piicatul este bold al morj:ii, fiindcii moartea are putere sii-i staplneasca pe
oameni doar prin pacat, folosindu-1 pe acesta cape tin bolcl arma cu care lo-
$i, mai lntli, 1i omoara apoi Caci- cum scar-
pia este o vietate mica nebagatii In seamii, dar ar.e putere In, boldul ei - tot
moartea, avlnd ca bold al ei pacatul, e tare biruie; Ins a, rara de pacat,
e totul neputincioasa nelpcriitoare. Aceasta o arata Domnul, caci, ve.nind
Ia Dlnsul neafllnd pacat, moartea a fast biruitii a riimas nelljcriitoare
343
iar putereapiicatului, Legea.
Cum este Legea putere a pacatului? caci pe clnd nu era Legea, care
sa nlj facem pacate, nu ne oslndeam atlt de mult, fiindcii pacatuiam
lntru Iar dupa ce s-a dat Legea, ea a ariitat greutatea pacatului
ne-a oslndit mai 111ult, fiindcii pacatuim lntru ciilclnd Legea lui
Dum,nezeu. Legea a fiicut ca piicatul sa fie puternic, riu din firea ei -
pentru ca Legea este buna sfintii, fiind dar a! lui Dumnezeu- ci din lenevi:
rea noastrii. Caci noi nu am folosit bine doctoria daruitii r!oua de Dumnezeu,
ca sa ne virideciim de pacat, ci am folosit-o rau, sporind greutatea pedeapsa
piicatului, cum aratii Apostolulpelarg In epistola sa catre Romani (capita-
lui 7). Deci, omule, nu te lndoi despre lnviere, dici, 1atii, pacatul, care era' ar-
ma mort:ii, se ridicij. din mijloc, iar Legea, care ajunsese a fi putere a piicatului,
s-a fiicut nelucriitoare. Aadar, este ariitat ca trioartea, fiind dezarmatii, nu mai
are putere, ci ramlne nelucriitoare .
57 Dar sii diim mul(umire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruin(a
prin Domnul nostru lisus Hristos!
Riizboiul - zice - a fost al Dotnnului nostru Iisus Hristos, iar biruinta ni
s-a dat nouii, nu pentru vreo riispliitire a faptelor noastre bune, nici
(Cuvtnt Ia Pafti). $i ia aminte ci1 zicerea ProOrocului Osie este aa: ,Unde e osinda ta. Maar-
teo? Unde e boldul tau, iadule?" (n. aut) . '

Despre aceasta zice dumnezeiescul i prea-retoricul Grigorie al Nyssei: ,Deci, fiinddi
toatii firea ri1ut:api s-a pierdut intru Acela care piicat nu a fiicut ..... precum zice Proorocul--i
io a Ciirui gud nus-a aflat viclejug>> (lsaia 53:9), iotru Hristos ajadar, impreuna cupiicatul
s-a pierdut i moartea ce urma pacatului. Ciici nu este altii na1tere a morfii dec!t numai paca-
tul" (Cuvlnt Ia zicerea ,cind se vor supuneLui toate"). (n aut.)
255
dupli datorie, ci dupli darul iubirea de oameni a lui Dumnezeu-Tatlil, Care a
flicut sa biruim moartea, plicatul, pe diavol prin rlizboiul dat de Fiul
Sau, Domnul nostru Iisus Hristos.
58 De aceea, iubi(ii mei fra(i, fifi tari, neclinti(i,
sporind totdeauna fntru lucrul Domnului,
Zice: Iubitii mei frati, de vreme ce ati cunoscut din cite am zis eli va fi ln-
viere a mortilor rlisplatire a faptelor bune, fiti lntliriti! - caci Corinte-
nii se clatinau In dogma despre lnviere. Si - fiindca se leneveau despre viata
cea buna placutli lui Dumnezeu din pricina eli, dupa socotinta lor cea
tli, nu nlidajduiau In lnviere - Apostolulle zice ,sa sporeasca totdeauna In lu-
crul Domnului". Adica nu doar s5.-l faca, ci sa se osteneasca lntr-insul cu co-
cu prisosinta. Iar ,lucrul Domnului", pe care 1l Domnul $i pe
care 11 cere de Ia noi ca pe o datorie, este fapta buna paza poruncilor Lui.
344
ca osteneala voastra nu este zadarnica fntru
Adlca: Voi, oriel( ati osteni lntru lucrul Domnului, nadlijduind
eli se va face lnvierea, sa ca nu veti pierde osteneala, ci Domnul vii va
plati pentru toate. Caci mai lnainte - zice - vii leneveati despre buna
despreporuncile Domnului fiinddi nu credeati eli va fi lnvieni nu voiati sa
osteniti"ln zadar; iar acum, dupa ce v-ati lncredintat ca va fi lnviere, oriclt ati
osteni, eli nu este In zadar.
Iar ,lntru Domnul" lnsemneaza ori ca osteneala lor se flicea cu ajutorul Dom-
nului, ori ca nu se zlidiirnicea de Domnul, ci aveau sa ia de Ia Dlnsul raspll\tirile.
344
Marele Vasilie, intrebat fiind cum prisosete cineva in lucrul Donmului, r8spuitde cA
prisosete atonci c!nd inmul!ete dam! dat lui de Dumnezeu, [ ... 1 sau cind [ ... 1 atatli roai mul-
tli silin!ll a sa in lucrul Domnului (hotiirirea 290 pe scurt). Jar Cuviosul Marcu zice ca ,lucra-
rea dupil Dwnnezeu se fapta bun3
11
(Despre cei ce socotesc cii se vor;indrepta din
fapte, capitolul i02). (n. aut.)
256
I
i
I
!
I
)_
I
!
CAPITOLUL XVI
I at despre adunarea pentru sfin(i, cum am rinduit bisericilor Galatiei
aa sa face(i i voi.
Oupii ce a plinit cuvlntul despre dogma lnvierii, vrlnd sa intre In cuvlntul
moralizator, fericitul Pavel a Jlisat toate celelalte a venit Ia capul faptelor
bune, Ia milostel)ie. Ciici ,adunare" numete .strlngerea banilor ce se diideau
milostenie sliraci. Si Apostolul aratli de Ia lnceput, de Ia numire,
lnlesnirea lucrului, pentru ca. ceea ce se adunli de Ia multi nu lmpovlireazli pe
nimeni. Apoi, li pornete spre rlvna milosteniei povestindu-le ce au savlrit
altii, ziclnd: cum Galatenii adunii milostenii pentru ,sfinti", adicli pentru
sliraci ce se aflii In Ierusalim
34
', tot astfel sa adunati i voi! Si nu a
zis: l-am sflituit pe Galateni sii facii aceasta- ci: ,am rlnduit", adicii ,am po-
runcit lor", ca sli te lnveti tu, Cretine, eli adunarea aceasta pentru Cretinii sii-
raci este porunca lmparateasca i de aceea nu se cuvine a o defliima, ci a o lm-
plini ca pe o datorie.
2 in ziua intii a sabatului, fiecare dintre voi sa puna deoparte,
stringind cit poate,
,Ziua lntli a sabatului" numete Ol!fllinica, fiindca ,Sabaton" este nu nu-
mai ziua a aptea, ci i toate zilele saptamlnii luate lmpreuna. Si Apostolul li
lndeamnii sa stringli milostenia In ziua aceasta, aduclndu-le aminte de Tainele
cele flicatoare de viata cu care se lmpartaesc Cretinii Duminica. Caci, daca
Cretinii se lmplirtaesc In ziua Duminicii cu nestriciiciosul Trup i Singe al
Domnului, cum nu este drept a lmpartiii i ei pe Cretinii' saraci cu stricacioa
sa milostenie din averile lor? Si Apostolul portmcete ca fiecare Cn!$tin sa
lnvistiereascii ceea ce s-ar lnlesni cu multa purtare de grijii. Ciici nu le-a cerut
sa aduca milostenia numaideclt, plmtru a nu se ruina cineva eli aduce prea
putin, ci a zis: Cretine, pune de o parte In fiecare Duminicii milostenia ta cea
dupli putintii i pastreaz-o acasii, aduclnd-o clnd se va fi strlns de ajuns.
ca sa nu se faca stnngerea abia atunci cind voi veni
Zice: Cretinilor, adunati milostenia mai dinainte, nu atunci clnd trebuie
trimisa Ia siiraci In Ierusalim. Si, ziclnd: ,clnd voi veni", Pavel il face mai
345
Vezi i subinsenmarea. zicerii ,ca sa ne 8ducem arriinte de cei Siiraci
11
(Galatenl 2:1 0).
(n. aut.)
257
oslrdnici spre adunarea milosteniei, fiindca aceasta avea sa se dea sa se nu-
mere lnaintea lui.
3 Jar cfnd voi pe cei pe care fi ve(i socoti,
pe aceia fi voi trimite cu scrisori sa duca darul vostru Ia Jerusalim.
Jar. de voi veni - zice - atonci voitrimite Ia Ierusalim milo stenia pe care
a-# adunat-o, lmpretina cu scrisori, prin fratiipe 'eare i-ati afla. vredfiici perttru
aceasta. bine a:zis dumnezeiescul Apostol eli va trimite prin aceia pe care
i-ar afla potrivi#, feriildu-se de smintelile ce urmeazii din aceasta, penthl a nu
banui cavor opri ceva din banii adonati.
. -o, .Cit!tcirul.e!- Ia acest ;,1i,ve# socoti"' apoi ,pe
aceJa 11 vm tnm1tepnn scnson , pentru a.fi mteiegerea cuvlntului astfel: Pe
cei ce li veti cerca, pe li voictrimite cu scrisorile mele - ca cum ar
zice: C&ci i eu a voi sa.merg cu prin scrisorile mele, mil voi lm-
plirtai cu lntru aeeastli slujbL Si a numit milostenia ,filotimie", adicli
rlvnli a vointei, ca sa arate di cei ce miluiesc fac aces! mare biile cu oslrdie
iar nu cu sclrba i cu sila. i-a spus ,dar", iar nu ,milostenie", socotind eli
lucru nevrednic !I 9 numi astfel, pentru acei sfmti Cre.tini care aveau sa o
primeascli.
4$i, de va ft. cucuviin(il sa mergfi eu, vormerge fmpreuni1 cu mine.
, , L ','L
Dacli ceea. ceweti str'inge va fi atlt de mult lnclt,milostenia sa fie vrednica
de a sluji i eu Ia dqcerea ei,, voi merge, cuJ)ucurie i eu.Ja Ierusalim. Cu acest
cuvlnt, Apostolul 'ii lrtdeamnli sa facamilostenia mai Insli Pavel
voiete sij,aibli ml\fiori eli nu va lqa nimic dip banii adunati, aceea zice ca
nu va merge singur, ci lmpreuna cu aceia pe care li vor alege Corintenii.
' - ,.
5 Ci voi veni Ia voi cfnd voi tree e. prin Macedonia,
caci prin Moiedonia tl:ec. ,
6 $i voi rilmine lavoi sau poate voi ierna,
ca sa mil petrecefi oriunde voi merge.
7 Caci nu voiesc sa. va vad acum do(lr in veacilt,
ci nildiljduiesc sa rilmfn_ Ia voi cftilva vreme, daca va rindui Domnul.
Apostolul nu a zis ca merge In Macedpnia, ca Sa nu spuna Corintenii ca .n
cinstete mai mult pe Macedoneni declt pe ei, ci a zis ca trece prin Macedo-
nia, eli adica 1i va vedeape yretinii din Macedonia cu grabire In treacat, iar
Ia ei va ramine vreme lndelungata. Cu cuvlntul acesta arata ca li pretuie(e
258
:j
I
I
mai mult declt pe Macedoneni, ca: pe ucenicii sai mai adevlirati i mai vrednici
de cuvint (caci mare era Biserica din Corint), i totodata li lnspaiminta peace-
ia dintre ei ce paclituiau. Dar adauga: ,poate", pentru netiinta, fiinddi nu tia
daca i se va lngadui de catre Duhul Sf'mt sa ramlna la dlnii, caci unde voia
Sfintul Duh, acolo mergea i el. Iar atunci se afla In Efes, urmlnd sa strabata
In grabli Macedonia i apoi sa mearga in Corint. Si Pavel li arata dragostea
catre Corinteni prin multe semne, dar mai ales prin aceea ca nu voia sa-i vada
pe ei In treacat i ca voia a fi petrecut d.e dinii acolo unde avea a merge.
8 Voi rilmfne fnsa In Efes pfnii Ia Cincizecime .
Si cuvlntul acesta este a! wui om care mult 1i pe ai sal; ale spune adi-
ca unde are sa petreaca i plnA qlnd. Alt semn de clragoste.este i eli pen-
tru ce pricina ,ate sa ram ina In Efesplna la Cincizecime, caci mai depaQ;e zice:
9 Cilci mi s-a deschis mare spre lucru mult, dar sfnt mul(i potrivniei.
Adicii: 1\fulti vor sa "inii la credinta lui Hristos i de aceea s-a deschis o
ua mare, ca sii intre acetia. Si Ua aceasta este deschisa ,spre Iucfll mult"
pentru ca cei ce se afla aici li au glndul i osirdia lucratoare foarte, inflorind
In credintii ( ciici inviitatorul eel bun socotete strimtorare. a nu avea ucenici
osirdnici). Iar potrivnicii;... zice slnt multi, pentru ca inultLprimesc credinta,
i diavolul, viizlndu:se lipsit de robii i slujitorii sai de mai inainte, setulbura
mai i scoalii pe multi impotriva propoviiduirii mele evanghelice.
10 Jar de va veni Timotei, vede(i sa fie filril teamil Ia voi,
Fiindca urma sa mearga in Corint, era de ateptat ca Timotei sa-i mustre i
sa-i certe pe cei ce pacatuiau. De aceea, Pavel II apiira dinainte, lndatorindu-i
pe Cprinteni i zidndu-lb sa nu se scoale asupra lui Timotei cei bogati i cei
lilvatati intru filosofie. Nti pentru ca Timotei ar fi fast rara biirbatie $i mic de
suflet i irr fi ciizut de !fica, ci pentru a nu s