www.referat.

ro

Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori valorici, privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii, acest lucru referindu-se la analiza soldurilor intermediare de gestiune. Pentru a ilustra cat mai bine analiza celor mai importanti indicatori ai soldurilor intermediare de gestiune in urmatoarele doua subcapitole se realizeaza o analiza diagnostic a cifrei de afaceri si a valorii adaugate. 4.1. Cifra de afaceri. Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor unei societati comerciale rezultate din vanzarea produselor realizate, respectiv a serviciilor prestate, intr-o anumita perioada de timp. Cifra de afaceri este considerata un indicator de volum de importanta esentiala, deoarece ea arata nivelul activitatii productive a unitatii, modul de utilizare a potentialului tehnico-productiv si modul de comercializare a produselor realizate, respectiv a serviciilor prestate. O crestere a volumului cifrei de afaceri atrage in consecinta premisa cresterii profitului in perspectiva viitoare. 4.1.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri si structurii ei. Determinarea si analiza cifrei de afaceri are, in principiu, urmatoarea structura: venituri din activitatea de baza; venituri din alte activitati care pot fi atat industriale, cat si de comercializare; venituri din prestari de servicii. Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elemente componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile

intervenite in structura cifrei de afaceri. De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru reglarea activitatii. In tabelul urmator se prezinta situatia firmei cu ajutorul unor indicatori structurali ai cifrei de afaceri: - mii lei Perioada precedenta 1997 29.260.262 2.262.024 1.894.255 4.236.500 37.653.041 Perioada curenta 1998 Ponderea structurala 1997 1998

Nr. Elemente crt. de structura 1. 2. Venituri din activitatea de baza Venituri provenite din alte activitati

Sporul de crestere +25.973.870 -1.656.448 +764.658 +263.750 25.345.830

55.234.132 77,71% 87,67% 605.576 2.658.913 6,00% 5,03% 0,96% 4,22% 7,15% 100

Venituri din activitati 3. industriale si comerciale 4. Venituri din prestatiile de servicii

4.500.250 11,26% 62.998.871 100

5. TOTAL Venituri

Pond erea veniturilor in cifra de afaceri pe anul:

Pe baza datelor prezentate, se poate explica evolutia fiecarei categorii de venit, a contributiei acestora la cifra de afaceri, precum si modificarile intervenite in structura acesteia. Se constata ca fata de perioada precedenta, veniturile totale au inregistrat cresteri sensibile (>> 59,76%), ceea ce influenteaza pozitiv cifra de afaceri. Se observa o crestere substantiala a veniturilor activitatii de baza cu >> 53% fata de perioada precedenta, ceea ce a dus si la o crestere a cifrei de afaceri deoarece aceste venituri au ponderea cea mai mare de >> 88%.

La veniturile din celelalte structuri se constata o scadere importanta la acele venituri din alte activitati, iar in ceea ce priveste veniturile din activitati industriale si comerciale si din prestatiile de servicii se observa ca au crescut, ceea ce denota ca activitatea firmei a fost bine orientata catre satisfacerea acestor cerinte. Cresterea substantiala a veniturilor din activitatea de baza se datoreaza faptului ca firma CONFORT S.A. este cea mai importanta din Galati, care are ca obiect de activitate constructiile de locuinte. In prezent, societatea isi desfasoara activitatea in Galati, detinand o cota de piata de aproximativ 90% din constructiile de locuinte. In perioada 1992-1996, societatea a avut un santier de lucru in orasul ASTRAHAN din Federatia Rusa, unde s-au realizat 260 de apartamente, 2 poligoane prefabricate si 40 vile de lux. In domeniul constructiilor concurenta este foarte puternica datorita existentei unui numar mare de constructori buni cum ar fi: VEGA, UNICOM, CMRSG. 4.1.2. Analiza cifrei de afaceri sub aspect factorial. In afara analizei structurale si comparative cu perioadele anterioare, cifra de afaceri poate fi analizata si din punct de vedere factorial, stabilindu-se astfel sistemul de factori care contribuie la evolutia ei. Dintre factorii importanti cu care se conjuga cifra de afaceri pentru stabilirea bunului mers al activitatii, intalnim in modul cel mai curent: forta de munca, respectiv, numarul de angajati in procesul de activitate, si ca o consecinta fireasca, nivelul productivitatii muncii. Dar nivelul productivitatii este, pe langa numarul de angajati, influentat hotarator si de gradul de inzestrare tehnica si, respectiv, de influenta pe care o are ponderea mijloacelor fixe productive asupra acestuia. In aceasta analiza se urmaresc pe langa alte influente, si cea a randamentului mijloacelor fixe active asupra productivitatii muncii. Tot in cadrul analizei cifrei de afaceri, sub aspect factorial, se urmareste, in mod, valorificarea productiei realizate.

Relatiile matematice, de principiu, utilizate ca modele de analiza ale influentei acestor factori sunt urmatoarele:

in care:

CA cifra de afaceri; numarul de angajati; Qf valoarea productiei fabricate; valoarea medie a mijloacelor fixe; valoarea medie a mijloacelor fixe productive.

, in care:

Daca se ia in considerare fondul de timp de lucru exprimat in numar de ore anual, atunci se poate folosi relatia: CA = T Cah, T timpul exprimat in ore anual; Cah valoarea medie orara a cifrei de afaceri. De asemenea, daca se are in vedere valoarea medie a mijloacelor fixe din exploatare, se va lua in consideratie acest factor si vom avea relatia: CA CA = Ae , in care: in care:

Ae Ae valoarea medie a mijloacelor fixe din exploatare. Situatia acestor factori evidentiati mai sus se prezinta astfel: Nr. crt. Indicatori Simbol Prevazut (0) 850 Qf CA W CA/Qf 53.049.072 57.498.561 62.411 1,083 6.791.112 5.347.210 / 78,73% (%) 8. Gradul de inzestrare tehnica 9. Randamentul mijloacelor fixe Qf / productive / 7989,54 9,92 7287,6 10,46 701,94 +0,54 90% +11,27 Realizat (1) 879 60.339.958 62.998.871 68.646 1,044 6.405.794 5.767.706 Diferente (+/-) +29 +7.290.886 +5.500.310 +6.235 0,039 385.318 +420.496

1. Numar mediu salariati 2. Valoarea productiei marfa fabricate

3. Volumul cifrei de afaceri 4. Productivitatea muncii (Qf/N) 5. Nivelul de valorificare a productiei marja fabricata

Valoarea medie a mijloacelor 6. fixe, din care: productive 7. Ponderea structurii mijloacelor fixe productive

Din analiza datelor cuprinse in tabel se constata ca s-a obtinut o cifra de afaceri superioara celei prevazute cu 5.500.310 mii lei. Modificarea cifrei de afaceri este influentata de urmatorii factori: 1. Numarul mediu de salariati: Qf0 CA0 (N1 N0) , N0 Qf0 respectiv:

(879 850) 62.410,67 1,083 = 1.960.131,9 mii lei 2. Productivitatea muncii: Qf1 Qf0 CA0 N1 ( - ) , respectiv:

N1 N0 Qf0 879 (68.646,14 62.411) 1,083 = 5.935.451 mii lei Fiind vorba de principalii factori care au stat la baza nivelului productivitatii muncii, respectiv gradul de inzestrare tehnica, influenta ponderii structurale a mijloacelor fixe productive si influenta randamentului acestora, vom vedea cat din aceasta suma de 5.935.451 mii lei revine influentei fiecaruia dintre acesti factori. Astfel: a) cu privire la influenta gradului de inzestrare tehnica vom avea: Mf1 Mf0 Mf0 Qf0 CA0 N1 ( - ) , respectiv: N1 N0 Mf0 Mf0 Qf0 879 (-7.989,54 + 7.287,6 ) 0,78 9,92 1,083 = -5.170.393,5 mii lei b) cu privire la influenta ponderii mijloacelor fixe productive: Mf1 Mf1 Mf0 Qf0 CA0 N1 ( - ) , respectiv: N1 Mf1 Mf0 Mf0 Qf0 879 7.287,6 (0,9 0,78) 9,92 1,083 = 7.755.993,69 mii lei c) cu privire la influenta randamentului mijloacelor fixe productive, calculul va fi urmatorul: Mf1 Mf1 Qf1 Qf0 CA0 N1 ( - ) , respectiv: N1 Mf1 Mf1 Mf0 Mf0 879 7.287,6 0,9 (10,46 9,92 ) 1,083 = 3.349.850,81 mii lei 5.170.393,5 + 7.755.993,69 + 3.349.850,81 = 5.935.451 mii lei, adica, in total influenta provenita de la productivitatea muncii. 3. Nivelul de valorificare a productiei fabricate: Qf1 CA1 CA0 N1 ( - ) , N1 Qf1 Qf0 respectiv:

879 68.646 ( 1,044 1,083 ) = 2.395.272,9 mii lei Reconstituind analiza factoriala a cifrei de afaceri, constatam ca s-au realizat valori pozitive, la factorii privind numarul mediu de salariati si productivitatea muncii si valori negative, la gradul de valorificare a productiei fabricate, rezultand 5.500.310 mii lei per total (1.960.131,9 + 5.935.451 2.395.272,9 = 5.500.310 mii lei). De mentionat ca desi numarul de angajati a crescut, totusi, datorita sporirii volumului productiei fabricate, al imbunatatirii structurii mijloacelor fixe productive, a

unui randament superior al utilizarii mijloacelor fixe productive, s-au asigurat, o crestere a productivitatii muncii, compensandu-se astfel rezultatele negative obtinute la nivelul de valorificare a productiei fabricate si a gradului de inzestrare tehnica. Consecinta imbunatatirii structurii mijloacelor fixe productive prin investitii a creat premise nu numai pentru cresterea productiei, ci si imbunatatirea calitatii acesteia, influentand asupra cifrei de afaceri. O asemenea situatie se apreciaza favorabil , firma marindu-si cota de piata si in acelasi timp creand premisele necesare recuperarii in totalitate a fondurilor necesare investitiilor realizate in perioada respectiva si realizarea altora pentru dezvoltarea in continuare a activitatii. In continuare este prezentata evolutia cifrei de afaceri in valori nominale si actualizate: - mii lei Cifra de afaceri Anul Valori nominale 1996 1997 1998 20.692.153 37.653.041 62.998.871 Valori 1998 76.560.966 67.775.474 62.998.871 Valori nominale 1 1,75 2,02 Valori actualizate 1 0,83 0,52 Indici cu baza 1996

Evolutia cifrei de afaceri in valori nominale si actualizate.

4.2. Valoarea adaugata. Valoarea adaugata este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii intreprinderii.

Notiunea de valoare adaugata exprima prin continutul sau un plus de valoare care se obtine prin desfasurarea unei activitati tehnico-productive de catre o societate comerciala1[1]. Ca indicator care semnifica mersul pozitiv sau negativ al activitatii, valoarea adaugata poate fi considerata unul dintre indicatorii importanti, pentru ca, in fapt, ea reda aportul adus de societatea comerciala respectiva in cadrul general al activitatii productiei de bunuri si servicii necesare societatii umane2[2]. Valoarea adaugata reda in analiza diagnostic nivelul de performanta tehnicoproductiva, economica si financiara, putand contribui totodata la consolidarea financiara a statului, a bugetului sau de venituri si cheltuieli. Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru caracterizarea eficientei factorilor de productie (munca, capitalul), iar in cadrul fiscalitatii reprezinta baza impozitului datorat statului (TVA)3[3]. Valoarea adaugata (Qa) se poate determina prin doua metode mai importante si anume: a) Prima metoda metoda sintetica, potrivit careia, din productia exercitiului (Qe) se scad consumurile intermediare (M). De aici relatia de principiu este: Qa = Qe M Daca societatea desfasoara pe langa activitate productiva si activitate de comert, in aceasta situatie valoarea adaugata totala a intregii activitati se determina printr-o insumare a diferentei dintre valoarea productiei exercitiului (Qe) si consumurile intermediare (M), cu valoarea marjei comerciale (Mc). Marja comerciala este, de fapt, diferenta dintre valoarea marfurilor vandute (Qv) si costul acestora (Cv), respectiv: Mc = Qv Cv b) A doua metoda metoda de repartitie sau aditiva, care are in vedere insumarea urmatoarelor elemente: Cheltuieli efectuate, in general, cu salariatii societatii (remunerari si alte drepturi potrivit legilor); Valoarea cheltuielilor financiare, materiale, prin impozite si taxe; Valoarea amortizarilor; Valoarea profitului.

Analiza valorii adaugate vizeaza dinamica acesteia, gradul de realizare a nivelului prevazut si explicarea modificarii absolute, a schimbarilor intervenite in structura pe elemente, precum si directiile de actiune in viitor in vederea sporirii acesteia4[4].
1[1] 2[2]

F. Buhociu, GH. Negoescu, "Analiza economica", Ed. Evrika, Braila, 1999, pag. 63. F. Buhociu, GH. Negoescu, Op. Cit., pag. 63. 3[3] C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi, "Analiza economico-financiara", Ed. Economica, Bucuresti, 1996, pag. 65. 4[4] C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi, Op. Cit., pag. 66.

In tabelul urmator se prezinta situatia unor indicatori de la societatea CONFORT S.A. care cuprind: indicatorii valorii adaugate; structura valorii adaugate; dinamica si gradul de realizare a unui program prevazut: - mii lei Nr. crt. Specificatie Prevazut Realizat 1998 Ponderea structurala Prevazut Realizat 59,81% +1.699.614 10,18% +199.297 6,24% +360.955 0,83% 74.556 6,04% +302.064 33,32% +1.069.834 100% +2.996.956 115,12 113,81 109,94 136,41 70,69 130,04 117,43 116,08 ( ) %

Cheltuieli totale cu personalul din care: 11.240.532 8.245.981 1. salarii 2.003.459 C.A.S. 991.092 protectia sociala 2. Amortizare Alte cheltuieli 3. cuprinse in valoarea adaugata 4. Profitul obtinut 5. Valoarea adaugata 254.394

12.940.146 61,00% 2.202.756 11,00% 1.352.047 179.838 5,31% 1,36% 5,39%

9.385.343 44,24% 43,38% +1.139.362

1.005.405 1.307.469

6.137.285 7.207.119 32,25% 18.637.616 21.634.572 100%

Se constata o sporire a valorii adaugate cu 2.996.956 mii lei, fapt ce se apreciaza in general ca o situatie favorabila, deoarece s-a obtinut in cea mai mare masura pe seama rezultatului exploatarii. Este o conditie esentiala ca ponderea structurala a unor cheltuieli ce pot fi riguros controlate sa scada, aceasta reflectandu-se favorabil in sporirea valorii productiei exercitiului care inglobeaza toate economiile la diverse elemente de cheltuieli, marindu-si astfel ponderea in totalul valorii adaugate obtinute5[5]. Amortizarea a inregistrat o scadere de 74.556 mii lei ca urmare a reducerii valorii medii a activelor fixe si, respectiv, a modificarilor intervenite in structura acestora. Rezultatul exploatarii a inregistrat o crestere de 1.069.834 mii lei, ceea ce a dus la sporirea valorii adaugate, aceasta situatie fiind favorabila pentru firma. Pe baza rezultatelor analizei valorii adaugate obtinute, se iau toate deciziile corespunzatoare privind cresterea productivitatii muncii si reducerea valorii materialelor de la terti, consumate, respectandu-se in acelasi timp, calitatea productiei, element esential in competitia concurentiala.
5[5]

F. Buhociu, GH. Negoescu, Op. Cit., pag. 66.

Valoarea adaugata si elementele sale componente ne dau posibilitatea sa determinam si alti indicatori cum ar fi: gradul de integrare pe verticala ca raport intre valoarea adaugata si cifra de afaceri (Qa / CA); aportul factorului uman la formarea valorii adaugate, ca raport intre totalul salariilor inclusiv elementele aferente si valoarea adaugata (Fs/Qa), care ne arata modul de utilizare a fortei de munca si contributia sa la valoarea adaugata; aportul mijloacelor fixe active, ca raport intre valoarea amortizarii cuvenite perioadei analizate si valoarea adaugata (Aap/Qa).

Prin prisma ultimului indicator, analiza valorii adaugate ne poate duce la concluzii privind problemele de retehnologizare si de modernizare a procesului de productie, la cerintele eventuale ale acestuia, in raport de solicitarile pietei. Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori Gradul de integrare pe verticala Contributia factorului uman la formarea valorii adaugate Aportul mijloacelor fixe

1996 0,470 0,790 0,006

1997 0,410 0,630 0,020

1998 0,350 0,590 0,008

Din analiza tabelului se observa ca intreprinderea nu are un grad de integrare pe verticala prea ridicat, acesta scazand de la 0,47 din 1996 la 0,35 in 1998. Contributia factorului uman la formarea valorii adaugate a scazut cu >>20% fata de 1996, fapt datorat in primul rand numarului mai mic de angajati care a scazut in 1998 cu >>35% fata de 1996, si un nivel al salarizarii scazut. Prin prisma ultimului indicator, analiza valorii adaugate ne poate duce la concluzii privind problemele de retehnologizare si de modernizare a procesului de productie. Datorita faptului ca dupa 1991 investitiile in constructii s-au redus foarte mult, odata cu acestea s-a redus si activitatea societatii. In aceste conditii procesul de retehnologizare si modernizare s-a desfasurat anevoios. S-au gasit insa unele resurse necesare pentru achizitionarea de utilaje de mica mecanizare si scule de lucru, acest fapt reusindu-se sa se realizeze din resurse proprii. Un alt aspect al valorii adaugate se refera la analiza factoriala, care permite punerea in evidenta a factorilor care au determinat modificarea acesteia, precum si directiile in care trebuie sa se actioneze in viitor. Modelul utilizat pentru analiza factoriala a valorii adaugate este urmatorul:

6[6]

, unde:

Qe = valoarea productiei exercitiului; M = cheltuielile cu materialele aferente productiei exercitiului; y = valoarea adaugata ce revine la leu productie a exercitiului. Factorii principali care compun sistemul factorial pentru analiza valorii adaugate cuprind, in general, indicatori ce privesc: forta de munca; fondul de timp de lucru; productivitatea muncii; structura productiei exercitiului; valoarea medie adaugata la 1 leu si la 1 leu productie pe produs.

Datele din tabelul de mai jos, ne dau posibilitatea analizei valorii adaugate a societatii prin utilizarea factorilor mentionati mai sus: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Indicatori Valoarea productiei exercitiului Consumul de materii de la terti Numarul mediu de salariati Fondul total de timp muncit Numarul mediu de ore /salariat Productivitatea medie orara y Qa T t Simbol Qe M U/M mii lei mii lei pers ore/om ore lei lei mii lei Propus 77.521.400 58.883.784 850 1.852.150 2.170 41.854,81 0,240 18.637.616 Realizat 81.939.900 60.792.448 879 1.835.352 2.088 44.645,33 0,260 21.634.572 % 105,69 103,24 103,41 0,991 0,980 106,66 108,33 116,08

Valoarea medie 7. adaugata la 1 leu productie 8. Valoarea adaugata factori:

6[6]

Sporirea valorii adaugate cu 2.996.956 mii lei se explica prin influenta urmatorilor

C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi, Op. Cit., pag. 68.

1. Influenta valorii productiei exercitiului (Qe): Qe = (Qe1 Q0) y0 = +1.060.440 mii lei Aceasta influenta de +1.060.440 mii lei se datoreaza: 1.1. Modificarii fondului de timp de munca (T): T = (T1 T0) y0 = 168.738,50 mii lei

La randul sau aceasta influenta de 168.738,50 mii lei s-a realizat datorita urmatoarelor modificari: 1.1.1. Modificarii numarului mediu de salariati = (N1 N0) t0 :

y0 = +634.763,35 mii lei

1.1.2. Modificarii numarului mediu de ore /salariati (t): t = N1 (t1 t0) y0 = 803.501,85 mii lei ):

1.1.3. Datorita influentei productivitatii medii orare ( = T1 (

) y0 = +1.229.178,50 mii lei

ca urmare a imbunatatirii valorii productiei exercitiului. 2. Influenta valorii medii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului (y), potrivit relatiei: y = Qe1 (y1 y0) = +1.936.516 mii lei Aceasta relatie se datoreaza urmatorilor factori: 2.1. Modificarii structurii productiei exercitiului (gi): gi = Qe1 (y y0) = +2.100.395 mii lei, unde: y = valoarea medie adaugata recalculata per 1 leu productie. 2.2. Inflatiei valorii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului pe produse (y): y = Qe1 (y1 y ) = 163.879,18 mii lei Aceste calcule se pot exprima intr-o schema arbore 7[7] a corelatiilor dintre factorii care influenteaza modificarea valorii adaugate, schema pe care o expunem mai jos, cu simbolurile si valorile respective: - mii lei

7[7]

Ibidem, pag. 70.

N = +634.763,35

T = 168.738,50 Qe = +1.060.440 t = 803.501,85 = +1.229.178,50 Qa = +2.996.956 gi = +2.100.395 y = +1.936.516 yi = 136.879,18

Din corelatia indicatorilor si modul cum acestia se influenteaza reciproc, ne dam seama ca principalii indicatori care influenteaza valoarea adaugata sunt: valoarea productiei exercitiului (Qe); valoarea medie adaugata ce revine la 1 leu productie a exercitiului (y).

Productia exercitiului care reprezinta factorul extensiv a contribuit cu >>36% la sporirea valorii adaugate, in timp ce valoarea adaugata ce revine la 1 leu productie a exercitiului ca factor intensiv, calitativ, cu 64%. Rezulta ca sporul valorii adaugate este efectul sporirii volumului productiei exercitiului ca efect al cresterii nivelului productivitatii medii orare, care reflecta aspectul calitativ al folosirii potentialului uman. In ceea ce priveste influenta favorabila a cresterii valorii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului se constata ca este efectul pozitiv al modificarii structurii productiei, ca urmare a cresterii ponderii produselor cu o valoare adaugata ce revine la 1 leu productie mai mare decat media, dar si influentei negative a valorii adaugate ce revine la 1 leu productie pe produs. 4.3. Excedentul brut de exploatare.

EBE este un indicator corespunzator rezultatului economic brut legat de activitatea operationala a intreprinderii ca diferenta dintre veniturile exploatarii susceptibile a genera un flux de lichiditati ca urmare a unor incasari imediate sau viitoare si cheltuielile de exploatare susceptibile a genera un flux de lichiditati ca urmare a unor plati efectuate sau de efectuat. Pentru calculul excedentului brut al exploatarii se pot utiliza 2 formule: 1. EBE = Valoarea adaugata + Subventiile de exploatare Impozite taxe si alte varsaminte asimilate Cheltuieli de personal. 2. EBE = (Veniturile exploatarii care dau loc la incasari imediate sau decalate + + Venituri din vanzari + Subventii de exploatare) (Cheltuieli de exploatare care dau loc la plati imediate sau decalate + Costul de achizitie al marfurilor vandute + Consumul de la terti + Impozite, taxe + Cheltuieli de personal). Aceasta ultima formula permite caracterizarea EBE ca un surplus monetar potential generat de activitatea curenta a intreprinderii si are o importanta analitica deosebita. Importanta informatiilor exprimate de EBE: EBE masoara eficienta intreprinderii prin activitatea sa curenta, astfel incat fondurile realizate sa permita reinnoirea elementelor de activ supuse deprecierii, si eventual remunerarii aporturilor de fonduri; EBE constituie un indicator monetar in masura in care este determinat pornind de la elementele legate de circuitul monetar efectiv, reprezentand un surplus monetar potential; EBE este degajat pe toata durata exercitiului si repartizat in acelasi timp diverselor mijloace in afara exploatarii (finantarea investitiilor, rambursarea datoriilor financiare, etc.); EBE stabileste legatura intre analiza statica a rezultatelor intreprinderii si analiza dinamica pe baza fluxurilor financiare datorita elementelor componente care sunt evaluate omogen. Excedentul brut al exploatarii in functie de costul factorilor. - mii lei 1996 Valoarea adaugata Impozite si alte varsaminte asimilate Cheltuieli de personal EBE 93.728.286 99.807 7.735.748 1.892.731 1997 15.548.992 157.968 9.835.117 5.555.907 1998 21.634.572 230.081 12.940.146 8.464.345

Analizand datele din tablou se constata o crestere a capacitatii potentiale de autofinantare a investitiilor, datorita surplusului monetar generat de activitatea curenta a intreprinderii. 4.4. Profitul exploatarii. Profitul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si a celor calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si a celor calculate). Calculul profitului exploatarii este urmatorul: Profitul exploatarii = EBE + Reluari asupra provizioanelor + Alte venituri din exploatare Amortizari si provizioane calculate Alte cheltuieli de exploatare. - mii lei 1996 EBE Alte venituri din exploatare Cheltuieli cu amortizari si provizioane Alte cheltuieli de exploatare Profitul exploatarii 1.892.731 1.557.110 64.707 1.576.423 1.808.711 1997 5.555.907 2.871.062 339.100 2.870.524 5.217.345 1998 8.464.345 3.703.837 179.838 4.781.225 7.207.119

4.5. Profitul curent si profitul net. Profitul curent este determinat atat de rezultatul exploatarii cat si de cel al activitatii financiare, este deci, rezultatul activitatii curente. Profitul curent = Profitul din exploatare + Venituri financiare Cheltuieli financiare. - mii lei 1996 Profitul din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare 1.808.711 105.124 366.365 1997 5.217.345 202.537 726.158 1998 7.207.119 240.020 362.635

Profitul curent

1.547.470

4.693.724

7.084.504

Diminuarea profitului curent fata de profitul din exploatare se datoreaza in principal cheltuielilor privind dobanzile explicate prin apelarea la credite bancare si in acest fel s-a ajuns la un rezultat financiar negativ. Profitul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare, cu care sunt remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma de dividende, in raport cu numarul de actiuni vandute sau sa se reinvesteasca in intreprindere. Profitul net = Profitul curent + Rezultat exceptional Participarea salariatilor Impozitul pe profit. - mii lei 1996 Profitul curent Rezultat exceptional Impozitul pe profit Profit net 1.547.470 153.463 362.864 1.338.065 1997 4.693.724 939.598 1.844.678 1.910.078 1998 7.084.504 633.632 3.425.674 3.025.198 - mii lei Repartizarea profitului net Fond de dezvoltare Dividende Dividend net /actiune 1996 572.775 438.270 542,88 1997 961.183 574.332 711,42 1998 1.698.585 813.911 1.008,18

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune - mii lei 1996 553. 502 458. 678 94.8 24 1997 1.89 4.255 1.59 7.728 296. 527 1998 2.658 .913 2.171 .793 487.1 20

Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfurile vandute Marja comerciala

Venituri din productia vanduta Venituri din productia stocata Venituri din productia imobilizata Productia exercitiului Consumuri intermediare Valoarea adaugata Impozite, asimilate Cheltuieli de personal Excedentul brut al exploatarii Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli din exploatare Cheltuieli provizioanele Rezultatul de exploatarii Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul curent Venituri exceptionale Cheltuieli exceptionale cu amortizarea si taxe si varsaminte

20.1 38.651 6.04 3.930 38.0 72 26.2 20.653 16.5 87.195 9.72 8.286 99.8 07 7.73 5.748 1.89 2.731 1.55 7.110 1.57 6.423 64.7 07 1.80 8.711 105. 124 366. 365 1.54 7.466 407. 461 253. 998

35.7 58.186 11.7 20.034 10.0 01 47.4 88.221 32.2 35.756 15.5 48.992 157. 968 9.83 5.117 5.55 5.907 2.87 1.062 2.87 0.524 339. 100 5.21 7.345 202. 537 726. 158 4.69 4.354 595. 756 1.53 5.354

60.33 9.958 21.11 3.488 486.4 54 81.93 9.900 60.79 2.448 21.63 4.572 230.0 81 12.94 0.146 8.464 .345 3.703 .837 4.781 .225 179.8 38 7.207 .119 240.0 20 362.6 35 7.084 .504 2.706 .239 3.339 .871

 Rezultatul exceptional Impozitul pe profit Rezultatul exercitiului

153. 463 362. 864 1.33

939.598 1.84 4.678 1.91

633.632 3.425 .674 3.025

8.065 0.078 .198 Pe baza indicatorilor prezentati mai sus se poate calcula un alt indicator foarte important de performanta ce permite aprecierea rentabilitatii intreprinderii si permite analiza dinamica a echilibrului financiar si anume: capacitatea de autofinantare. Capacitatea de autofinantare exprima din punct de vedere financiar ansamblul resurselor proprii degajate de intreprindere ca excedent al veniturilor sale care corespund unei incasari imediate sau viitoare fata de cheltuielile sale corespunzand unei plati imediate sau urmatoare. Pentru determinarea CAF-ului se folosesc doua metode: 1. Metoda deductiva. Potrivit acestei metode, capacitatea de autofinantare se calculeaza pornind de la EBE, la care se adauga alte venituri si din care se deduc succesiv cheltuielile platibile ale intreprinderii. 2. Metoda aditionala. In aplicarea acestei metode se foloseste ca punct de plecare rezultatul net al exercitiului, la care se adauga cheltuielile privind amortizarile si provizioanele si se scad veniturile din provizioane. - mii lei Indicatori EBE + Alte venituri de exploatare Alte cheltuieli de exploatare + Venituri financiare Cheltuieli financiare + Venituri exceptionale din operatiile de gestiune Cheltuieli exceptionale din operatiile de gestiune Impozit pe profit 1996 1.892.731 +1.557.110 1.641.130 +105.124 366.365 +307.365 123.425 362.864 1997 5.555.907 +2.871.062 3.209.624 +202.537 726.158 +489.924 1.243.121 1.844.678 1998 8.464.345 +3.703.837 4.961.062 +240.020 362.635 +2.625.130 2.923.402 3.425.674

= Capacitatea de autofinantare

1.405.772

2.249.178

3.205.036

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate