04.10.

2011 Curs 1 Auditul financiar reprezinta activitatea desfasurata de auditorii financiari in vederea exprimarii unei opinii asupra situariilor financiare sau a unor componente a acestora, precum si exercitarea altor misiuni de asigurare si servicii profesionale potrivit Standardelor Internationale de Audit si a altor reglementari prevazute de Curtea Auditorilor Financiari din Romania. Auditul financiar contabil cuprinde si auditul statutar, desfasurat potrivit legii. Auditul financiar este considerat o profesie liberala. Cu toate acestea auditul financiar este reglementat atat din punct de vedere juridic cat si din punct de vedere al normelor profesionale. Din punct de vedere juridic reglementarea Auditului Financiar este data de cele 2 acte normative: O.U.G. 75 si O.U.G. 90. Prin O.U.G. 75 s-a infiintat CAFR , persoana juridica autonoma care functioneaza ca organizatie profesionala de utilitate publica fara scop patrimonial. CAFR este autoritatea competenta care organizeaza , coordoneaza si autorizeaza desfasurarea activitatii de audit financiar in Romania. O.U.G. 90/2008 a fost adoptata ca o cerinta de transpunere in plan national a unei directive a Consiliului Europei privind auditul statutar. Este structurat pe 3 titluri: -Titlul 1 : Auditul statutar - Titlul 2: Consiliul pentru supravegherea publica a activitatii de audit statutar - Titlul 3: Dispozitii finale si tranzitorii. Intreaga activitate a unui profesionist contabil se desfasoara in conformitate cu cerintele Codului Etic al profesionistilor contabili elaborat de catre IFAC. Acest cod etic este structurat pe 3 parti: 1. Aplicarea generala a codului 2. Profesionistii contabili in practica publica 3. Profesionistii contabili angajati.

1.

Aplicarea generala a codului

Un profesionist contabil (PC) trebuie sa respecte in activitatea sa urmatoarele principii fundamentale: Principiul integritatii conform caruia un PC trebuie sa fie onest in toate relatiile profesionale si de afaceri Principiul obiectivitaiii un PC trebuie sa fie impartial, sa nu se afle in conflict de interese sau sub influenta altor factori care pot sa intervina in rationamentele folosite sau de afaceri Principiul competentei profesionale si atentiei cuvenite un PC trebuie sa isi mentitna permanent cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente care se bazeaza pe ultimele solutii din practica, legislatie si tehnica. In furnizarea serviciilor profesionale un PC trebuie sa actioneze cu responsabilitate si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile. Principiul confidentialitatii un PC trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute ca urmare a relatiilor profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii fara a avea o autorizatie specifica, cu exceptia cazului in care exista un drept sau o obligatie legala sau profesionalaa de a dezvalui aceste informatii unei terte parti. Inforrmatiile confidentiale obtinute in cadrul unor relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate in avantajul personal al PC sau al unei terte parti. Principiul comportamentului profesional un PC trebuie sa se conformeze legilor si normelor relevante si trebuie sa evite orice actiune care ar putea sa discrediteze profesia.

Conformitatea cu principiile fundamentale poate sa fie amenintata de o mare varietate de situatii. Aceste situatii pot fi grupate in urmatoarele categorii: 1. 2. 3. 4. 5. Amenintari generate de interesul propriu care apar atunci cand PC sau un membru apropiat al familiei sale are un interes financiar Amenintari generate de autorevizuire care pot sa apara in cazul in care un rationament anterior trebuie sa fie reevaluat de PC responsabil de acel rationament Amenintari generate de reprezentarea care pot sa apara in cazul in care un PC promoveaza o pozitie sau o opinie pana la un punct in care obiectivitatea sa poate fi compromisa Amenintari generate de familiaritate care apar in cazul unor relatii stranse pe baza carora PC agreaza prea mult interesele altor parti Amenintari generate de intimidare care pot sa apara atunci cand un PC poate fi impiedicat sa actioneze in mod obiectiv prin intermediul unor amenintari reale sau presupuse

Exista o serie de masuri de protectie care pot sa elimine sau sa reduca la un mod acceptabil aceste amenintari. Aceste masuri pot fi grupate in 2 categorii: 1. 2. Masuri de protectie create de profesie, legislatie sau alte reglementari. Masuri de protectie aferente mediului de activitate.

Principiul integritatii impune tuturor PC de a fi onesti in relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implica tranzactii corecte si juste. Un PC nu trebuie sa fie asociat cu rapoarte evidente, comunicate atunci cand apreciaza ca informatiile in cauza: Contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare Contin declaratii intocmite neglijent Omit sau ascund informatii necesare a fi incluse in cazul in care o astfel de omisiune sau ascundere ar induce in eroare.

Obiectivitatea impune tuturor PC obligatia dea nu-si compromite rationamentul profesional sau de afaceri din cauza subiectivismului, conflictelor de interese sau influentei moderate a altor persoane. Un PC trebuie sa evite relatiile care pot influenta in mod nejustificat rationamentele sale profesionale. Principiul competentei profesionale impune mentinerea cunostintelor si aptitudinilor profesionale la nivelul necesar care sa asigure clientii sau angajatorii de primirea unor servicii profesionale competente. Competenta profesionala presupune 2 faze: 1. 2. Obtinerea unui nivel de competenta profesionala Mentinerea nivelului de competenta profesionala

Confidentialiatea, acest principiu impune profesionistilor contabili sa se abtina de la dezvaluirea unor informatii confidentiale in afara firmei sau organizatiei angajatoare, cu exceptia existentei unei obligatii legale sau profesionale de a face publice acele informatii. De asemenea, confidentialitatea presupune abtinerea PC de la folosirea informatiei confidentiale dobandite in relatiile profesionale sau de afaceri in avantajul lor personal sau al unei terte parti. Divulgarea de informatii confidentiale poate fi considerata ca fiind adecvata in urmatoarele situatii: Este permisa prin lege si este autorizata de catre client sau angajator Este autorizata prin lege - se poate face pentru a furniza documente sau alte probe in cursul unei proceduri judiciare sau pentru a aduce la cunostinta autoritatilor eventualele incalcari de lege Mai este permisa si in cazul in care exista o oblicatie profesionala sau un drept de a le divulga Pentru a se conforma controlului calitatii unei organizatii membre sau organismelor internationale Pentru a raspunde unei anchete sau unei investigatii din partea unei organizatii membre sau a unui organism international Pentru a proteja interesele profesionale ale unui PC in cursul procedurilor judiciare Pentru a respecta standardele tehnice si cerintele de etica

11.10.2011 Curs 2 2. Profesionistii contabili in practica publica Principalele aspecte sunt urmatoarele: a) b) c) d) e) f) g) h) a) Acceptarea unui client Conflictele de interese Opinii suplimentare Onorarii si alte tipuri de remuneratii Marketingul serviciilor profesionale Cadouri si ospitalitate Obiectivitate in toate serviciile misiunii Independenta in cadrul misiunii de audit Acceptarea unui client

Inaninte de acceptarea unei noi relatii contractuale cu un client, un profesionist independent trebuie sa ia in considerare daca aceasta acceptare ar putea crea amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. Astfel de masuri sunt: Dobandirea unui bagaj de cunostinte corespunzator afacerii clientului Dobandirea cunostintelor privind sectoarele relevante ale afacerii Dobandirea sau obtinerea unui experiente in domeniu relevante Alocarea unui personal suficient si competent Utilizarea serviciilor unui expert extern misiunii b) Conflictul de interese

Un profesionist independent trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru identifica toti factorii generatori de conflicte de interese, iar principalele masuri de protectie in acest sens sunt: Utilizarea unei echipe distincte in cadrul misiunii de audit Crearea de proceduri de impiedicare a accesului la informatii Indrumari pentru pentru membrii echipei din punct de vedere al sigurantei si confidentialitatii Examinarea modului de aplicare a acestor masuri c) Opinii suplimentare

In unele situatii profesionistul independent este solicitat sa ofere o opinie suplimentara fata de cea exprimata anterior. El poate realiza acest lucru daca elimina toti factorii care i-ar putea ameninta obiectivitatea si independenta in cadrul misiunii. d) Onorarii si alte tipuri de remuneratii

In pricesul negocierii valorii serviciilor profesionale un profesionist independet poate cere orice onorariu pe care il considera necesar. Auditorul trebuie sa elimine toti factorii de slabire a obiectivitatii in procesul negocierii: Natura misiunii Gama valorilor posibile ale onorariului Baza de determinare a onorariului e) Marketingul serviciilor profesinale

Atunci cand un profesionist independent solicita noi misiuni de audit prin publicitate sau alte tipuri de markenting , el trebuie sa elimine factorii de amenintare a independentei si sa tina cont de urmatoarele conditii: Sa nu exagereze din punct de vedere al calitatii serviciilor oferite, a calificarilor si a experientelor castigate Sa nu faca referiri compromitatoare la activitatea desfasurata de alti membri f) Cadouri si ospitalitate

In cadrul misiunii de audit este posibil ca unui profesionist independent sau afin al acestuia sa i se ofere cadouri si ospitalitate din partea clientului.Aceste practici sunt interezise cu desavarsire. g) Obiectivitate in toate serviciile misiunii

Un profesionist independent trebuie sa aiba in vedere toti factorii interni si externi care ameninta obiectiviatea, factori care rezulta din interese in relatiile cu clientul, directorii sau personalul angajat al intreprinderii auditate. Principalele masuri sunt urmatoarele: Retragerea din echipa misiunii Proceduri de supraveghere Terminarea relatiei financiare cu entitatea auditata Discutarea cu organele superioare ale entitatii h) Independenta in cadrul misiunii de audit

Independenta se clasifica in 2 categorii: Independenta de spirit ( de drept) Independenta in aparenta ( de fapt)

Independenta de spirit presupune emiterea unei opinii fara a fi afectata de influente care compromit judecata profesionala si permit individului sa actioneze cu: Integritate Obiectivitate Scepticism profesional

Independenta in aparenta presupune evitarea faptelor si situatiilor care sunt importante pentru o terta persoana externa asfel incat aceasta ar crede ca informatiile furnizate nu sunt relevante. 3. Profesionistii contabili angajati

Principalele aspecte sunt urmatoarele: a) b) c) d) e) Conflictele potentiale Intocmirea si raportarea informatiilor Luarea de masuri in cunostinta de cauza Interese financiare Stimulente, acceptarea si emiterea de oferte

a)

Conflictele de interese

Un profesionist angajat are obligatia de a se conforma principiilor fundamentale si de a elimina totalitatea factorilor de conflict . Acestia pot proveni din: b) Incalcarea legilor sau a reglementarilor Incalcarea standardelor tehnice si a celor profesionale Facilitarea strategiilor lipsite de etica in afaceri Inducere in eroare voluntara sau involuntara Intocmirea si raportarea informatiilor

Profesionistul angajat desfasoara in mod curent activitati de intocmire si raportare a informatiilor financiare, care pot fi utile urmatoarelor categorii de beneficiari: c) Interni managementul (pentru intocmirea planului de afaceri) Externi investitori, angajati, clienti, banci, stat, publicul larg Luarea de masuri in cunostinta de cauza

Principiul fundamental al competentei si prudentei solicita unui profesionist angajat sa se implice numai in misiunile semnificative pentru care detine experienta si competenta adecvata. Factorii care ar ameninta obiectivitatea deciziilor luate de profesionistul angajat sunt urmatorii: d) Insuficient timp pentru pregatirea lucrarilor Insuficiente informatii, restrictionate sau inadecvate in luarea deciziilor Insuficienta de pregatire profesionala si competenta Resurse limitate in realizarea activitatilor atribuite Interese financiare

Un profesionist angajat poate avea interese financiare in entitatile auditate sau in alte entitati, iar in acest sens el trebuie sa identifice si sa elimine factorii de amenintare a independentei. Masurile sunt urmatoarele: Realizarea de proceduri si politici de catre un comitet independent Prezentarea informatiilor relevante Consultarea cu organele superioare ale firmei

Relatiile cu afinii nu pot exista pana la gradul 4 de rudenie. e) Stimulente, acceptarea si emiterea de oferte

Un profesionist angajat poate accepta un anumit stimulent sau oferta numai in conditiile in care aceasta activitate nu da nastere unui factor care sa ii afecteze independenta si obiectivitatea in cadrul misiunii.

18.10.2011 Curs 3 ISA 200 Obiective generale ale auditorului independent si desfasurarea unui audit in conformitate cu Standardele Internationale de Audit (ISA)

Acest standard ISA 200 trateaza raspunderea generala a auditorului in efectuarea unui audit al situatiilor financiare in conformitate cu ISA. Standardele internationale de audit sunt scrise pentru auditarea situatiilor financiare de catre un auditor financiar. In cazul in care ele sunt aplicate pentru auditarea altor informatii financiare istorice petrecute, ele trebuiesc adaptate. Scopul unui audit este acela de a imbunatati gradul de incredere al utilizatorilor situatiilor financiare. Aceasta se realizeaza prin exprimarea unei opinii de catre auditor cu privire la faptul ca situatiile financiare sunt elaborate, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu cadrul de raportare financiar. Situatiile financiare supuse auditarii sunt cele care apartin unei entitati si care au fost pregatite de conducerea acelei entitati sub supravegherea persoanelor insarcinate cu guvernanta. Faptul ca situatiile financiare sunt supuse auditarii nu restrange responsabilitatea conducerii sau persoanelor insarcinate cu guvernanta. Opinia auditorului se refera la situatiile financiare privite ca un intreg si ca urmare el, auditorul, nu este responsabil pentru detectarea denaturarilor care nu sunt semnificative la nivelul situatiilor financiare ca intreg. Standardele internationale de audit contin obiective, cerinte si aplicatii care au ca scop sustinerea auditorului in obtinerea unei asigurari rezonabile. Auditorul trebuie sa exercite rationamentul profesional si sa isi pastreze scepticismul profesional, atat in planificarea auditului cat si in efectuarea propriu-zisa auditlui. Astfel, auditorul trebuie sa identifice si sa evalueze riscurile de denaturare semnificativa pe baza intelegerii entitatii si a mediului in care aceasta actioneaza, inclusiv a controlului intern al entitatii. Auditorul trebuie sa obtina suficiente probe adecvate cu privire la faptul ca denaturarile semnificative exista prin elaborarea si implementarea unor raspunsuri adecvate la riscurile evaluate.

Auditorul trebuie sa isi formeze o opinie cu privire la situatiile financiare, opinie bazata pe concluziile trase prin ultilizarea probelor de audit obtinute. Auditorul ar putea avea si anumite responsabilitati privind comunicarea sau raportarea fata de utilizator, faza de conducere sau fata de persoanele insarcinate cu guvernanta.

Obiectivele generale ale unui auditor sunt: 1. 2. Sa obtina asigurari rezonabile cu privire la masura in care situatiile financiare privite ca intreg sa nu contina denaturari semnificative Sa raporteze cu privire la situatiile financiare si sa comunice in conformitate cu cerintele ISA

In toate situatiile in care asigurarea rezonabila nu poate fi obtinuta, iar o opinie modificata in raportul auditorului nu este suficienta pentru raportarea catre ultilizatorii situatiilor financiare, standardele internationale de audit cer auditorului sa anunte imposibilitatea exprimarii unei opinii, sa demisioneze sau sa se retraga din misiune acolo unde retragerea este permisa de lege sau de alte reglementari aplicabile. Cadrul de raportare financiar contabil reprezinta acel cadru de raportare adoptat de conducere sau persoanele insarcinate cu guvernanta pentru intocmirea situatiilor financiare si care este acceptat tinand seama de natura entitatii si a obiectivelor situatiilor financiare, sau care este impus de lege sau alte reglementari. Probele de audit sunt informatii folosite de audit pentru a ajunge la concluzii pe baza carora va fi formulata opinia auditorului. Suficienta probelor de audit se refera la cantitatea probelor de audit si este afectatata de evaluarea auditorului cu privire la riscul de denaturare semnificativa si la calitatea probelor de audit. Gradul de adecvare al probelor de audit reflecta calitatea probelor de audit, respectiv relevanta si credibilitatea lor ca suport pentru concluziile din opinia auditorului. Rationamentul profesional aplicarea pregatirii relevante, a cunostintelor profesionale si a experientei in contextul dat de audit, de contabilitate si de standardele etice pentru a lua decizii in cunostinta de cauza. Scepticismul profesional o atitudine care cuprinde o gandire rezervata dandu-se atentie unor conditii care ar putea indica o posibila denaturare datorata fraudei sau erorii, precum si o evaluare critica a probelor de audit. Asigurarea rezonabila ( in contextul unui audit al situatiilor financiare) un nivel de asigurare ridicat dar nu absolut. Riscul de audit - riscul ca auditorul sa exprime o opinie neadecvata de audit atunci cand situatiile financiare sunt denaturate semnificativ. Riscul de nedetectare riscul ca procedurile efectuate de auditor pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil de scazut sa nu fie in masura sa detecteze o denatuurare care exista si care ar putea fi semnificativa. Riscul de denaturare semnificativa riscul ca situatiile financiare sa fie denaturate in mod semnificativ inainte de auditare. El implica 2 componente: a) b) Riscul inerent care consta in susceptibilitatea unei afirmatii cu privire la o clasa de tranzactii sau solduri de conturi de a fi denaturate in mod semnificativ inaintea luarii in considerare a oricaror controale legate de acestea Riscul de control se refera la riscul ca o denaturare semnificativa care ar putea aparea la nivelul unei clase de tranzactii sau solduri de conturi sa nu poata fi prevenita sau detectata si corectata de catre controlul intern al entitatii.

Opinia auditorului cu privire la situatiile financiare se refera la masura in care situatiile financiare sunt pregatite sub toate ascpectele semnificative in conformitate cu cadrul general de raportare financiara aplicat. O astfel de opinie se refera la situatiile financiare in ansamblu. Opinia auditorului nu asigura insa viabilitatea in viitor a entitatii si nici eficienta sau eficacitatea cu care conducerea a organizat activitatea entitatii. In legile sau regelmentarile aplicabile exista responsabilitati pentru conducerea entitatii in legatura cu raportarea financiara. Standardele internationale de audit subliniaza faptul ca persoanele insarcinate cu guvernanta si conducerea entitatii au inteles faptul ca isi asuma responsabilitatea pentru: Pregatirea situatiilor financiare in conformitate cu Cadrul General de raportare financiara Organizarea de controale interne in scopul elaborarii de situatii financiare care sa nu contina denaturari semnificative A oferi auditorului informatii pe care conducerea le considera relevante in pregatirea situatiilor financiare Accesul la informatii suplimentare pe care auditorul le solicita conducerii Acessul nerestrictionat la persoanele din cadrul entitatii de la care auditorul considera necesar sa obtina probe de audit.

Scepticismul profesional include acordarea atentiei cu privire la probe de audit care contrazic alte probe de audit obtinute: Informatii care pun la indoiala fiabilitatea documentelor si raspunsurile la investigatie care vor fi folosite ca probe de audit Conditii care ar putea indica o posibila frauda Circumstante care sugereaza nevoia de a efectua proceduri de audit suplimentar fata de cele impuse de Standardele Internationale de Audit

Rationamentul profesional este necesar in legatura cu dovezile legate de aspecte cum ar fi: Pragul de semnificatie si riscul de audit Natura, momentul si intinderea procedurilor de audit folosite pentru a indeplini cerintele Standardelor Internationale de Audit si a strange probe de audit Evaluarea masurii in care au fost obtinute suficiente probe de audit Evaluarea judecatii conducerii in aplicarea cadrului general de raportare financiara Tragerea de concluzii pe baza probelor de audit obtinute

25.10.2011 Curs 4 Suficienta probelor de audit. Riscul de audit Probele de audit sunt necesare pentru a sustine opinia auditorului si raportul acestuia. Se obtin in principal ca urmare a procedurilor de audit efectuate pe parcursul auditului. Totusi, pot proveni si din alte surse, de exemplu: Auditurile precedente, cu conditia ca de la data precedentului audit pana la data auditului curent sa nu fi avut loc schimbari importante Inregistrarile contabile ale entitatii auditate sau informatii pregatite de un expert angajat sau un alt colaborator al entitatii auditate Cea mai mare parte a muncii auditorului in vederea formarii opiniei de audit o reprezinta obtinerea si evaluarea probelor de audit. Suficienta si gradul de adecvare al probelor de audit se afla intr-un raport de interdependenta. Suficienta releva cantitatea probelor de audit. Auditorul este acela care in functie de riscurile de denaturare apreciaza cantitatea probelor de audit. Cantitatea probelor de audit este influentata si de calitatea lor, raportul fiind unul invers proportional. Gradul de adecvare indica masura in care probele de audit au calitatea corespunzatoare, adica sunt relevante si credibile. Riscul de audit este o functie a riscului de denaturare semnficativa si riscului de detectare. Riscul de denaturare semificativa se poate manifesta la 2 niveluri: La nivelul situatiilor financiare in general La nivelul de afirmatie al claselor de tranzactii, soldurilor de conturi sau prezentarilor

Riscul de control functie a eficacitatii, proiectarii, implementarii si mentinerii controlului intern din entitatea auditata. Acesta , indiferent cat de bine este proiectat si aplicat poate doar sa reduca, dar nu sa si elimine total riscul de denaturare semnificativa a situatiilor financiare. Limitarile interne ale unui audit Nu este asteptat si nici nu este posibil ca auditorul sa reduca riscul de audit la 0, astfel incat nu se poate obtine o asigurare absoluta in legatura cu faptul ca situatiile financiare nu contin denaturari semnificative. Exista limitari inerente ale unui audit, care rezulta din aspecte precum: Natura raportarilor financiare Necesitatea ca auditul sa fie efectuat intr-o perioada rezonabila de timp si la un cost rezonabil Alte limitari inerente ale unui audit pot fi generate de aspecte precum: Frauda in special cea care implica persoane din conducerea entitatii Existenta relatiilor si tranzactiilor intre partile afiliate Situatii de nerespectare a legilor si reglementarilor Evenimente sau conditii viitoare care ar putea sa conduca la incetarea activitatii, tinand seama de principiul continuitatii activitatii ISA 230 Documentatia de audit Acest standard trateaza responsabilitatea auditorului de a intocmi o documentatie de audit corespunzatoare pentru un audit al situatiilor financiare. Documentatia de audit furnizeaza dovada existentei unei baze pentru concluziile auditorului si justifica faptul ca auditul a fost planificat si efectuat in conformitate cu cerintele ISA. Aceasta serveste si in alte scopuri, cum ar fi: Sprijinirea echipei misinunii in planificarea si efectuarea auditului Sprijinirea membrilor echipei misiunii de audit responsabile cu supervizarea si indrumarea activitatilor de audit si indeplinirea sarcinii de revizuire Mentinerea unei evidente a aspectelor cu semnificatie continua si pentru auditurile viitoare Permite efectuarea inspectiilor si revizuirilor controlului de calitate in concordanta cu cerintele ISQC1 Permite efectuarea unor inspectii exterioare in conformitate cu dispozitiile legale

Forma, continutul si amploarea documentatiei de audit Auditorul trebuie sa intocmeasca o documentatie de audit suficienta astfel incat orice auditor cu experienta, fara nici o legatura anterioara cu auditul respectiv, sa inteleaga aspecte cum ar fi: Natura Plasarea in timp procedurilor de audit realizate in vederea conformarii cu cerintele ISA Amploarea Rezultatele procedurilor de audit efectuate si probele de audit obtinute Aspectele semnificative care au aparut in timpul auditului, concluziile la care s-a ajuns pe baza lor si rationamentele profesionale semnificative pentru a ajunge la acele concluzii In vederea asigurarii procedurilor de audit efectuate, auditorii trebuie sa inregistreze aspecte cum ar fi: Caracteristicile de identificare a elementelor sau problemelor specifice testate Persoana care a efectuat activitatea de audit si data la care aceasta activitate a fost finalizata Persoana care a revizuit activitatea de audit efectuata, precum si data si amploarea revizuirii In situatia in care auditorul parta discutii cu managementul entitatii auditate sau cu persoane insarcinate cu guvernanta, el trebuie sa consemneze aspectele cele mai semnificative ale acestor discutii. Pot aparea situatii in care auditorul, dupa data intocmirii raportului de audit, sa indeplineasca proceduri de audit noi sau aditionale, formuland pe aceasta baza si unele concluzii noi. In acest caz, el trebuie sa documenteze aspecte cum ar fi: Circumstantele intalnite Procedurile noi sau aditionale indeplinite Probele de audit obtinute Concluziile la care s-a ajuns, precum si efectul lor asupra raportului deja intocmit In ce moment si de catre cine au fost efectuate si revizuite modificarile la documentatia de audit Alcatuirea dosarului final de audit Auditorul intocmeste documentatia de audit intr-un dosar de audit final printr-un proces administrativ, ulterior datei raportului auditorului. Dupa finalizarea acestui dosar, auditorul nu va elimina sau inlocui documentatia de audit de orice natura inainte de expirarea duratei de pastrare. In conditiile in care auditorul considera nencesar sa modifice documentatia existenta sau sa adauge noi documente, ulterior alcatuirii dosarului final, el trebuie sa intocmeasca o scurta documentatie in care sa precizeze motivele specifice pentru care au fost realizate modificari, precum si data si persoana care a efectuat si revizuit aceste modificari. Forma, continutul si amploarea documentatiei de audit depind de factori precum: Dimensiunile si complexitatea entitatii Natura procedurilor de audit ce urmeaza a fi efectuate Riscurile unor denaturari semnificative identificate Semnificatia probelor de audit obtinute Metodologia si instrumentele de audit folosite Documentatia de audit poate fi inregistrata in mod clasic pe hartie, sau intr-un mediu electronic. Exemple:programe de audit, analize, rezumate ale unor aspecte semnificative, scrisori de confirmare si reprezentare, corespondenta privind aspecte semnificative. Auditorul poate sa includa ca parte a documentatiei si unele rezumate sau copii ale unor documente. In anumite situatii, auditorul poate considera util sa intocmeasca si sa pastreze ca parte a documentatei si un rezumat memorandum de finalizare, in care sa descrie aspecte semnificative identificate in timpul auditului si modul lor de tratare. Astfel de memorandumuri sunt utile, mai ales, pentru a facilita efectuarea unor inspectii sau examinari ulterioare. ISQC1 standardul de calitate dispune de faptul ca firmele de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri pentru a finaliza la timp dosarele de audit. Un termen uzual in acest scop e de 60 de zile de la data intocmirii raportului. Totusi, dupa finalizarea alcatuirii dosarului de audit mai pot fi efectuate anumite modificari in cadrul acestui proces de intocmire a dosarului. Exemple : eliminarea unor dorcumente primare, sortarea, colationarea, stabilirea unor referinte pentru foile de lucru, semnarea listelor de verificare aferente finalizarii procesului de alcatuire a dosarului. ISQC1 prevede si cerinte pentru firmele de audit in ceea ce priveste stabilirea de politici si proceduri pentru pastrarea documentelor misiunii. Perioada de pastrare a documentatiei aferente unei misiuni de audit nu este mod obisnuit mai scurta de 5 ani de zile de la tata raportului auditorului.

01.11.2011 Curs 5 ISA 250 Rolul legislatiei si reglementarilor in vigoare in cadrul unei misiuni de audit financiar contabil Principalele aspecte sunt urmatoarele: a) b) c) d) e) Cadrul general al standardelor Responsabilitatea conducerii in legatura cu conformitatea legislativa Consideratiile auditorului privin conformitatea legislativa Raportarea conformitatii Retragerea din angajament

a) Cadrul general Scopul acestui ISA este de a stabili norme si de a oferi reglementari privind responsabilitatea auditorului din punct de vedere legislativ in cardul misiunii de audit. In procesul de planificare si efectuare a procedurilor legislative de audit, auditorul trebuie sa recunoasca faptul ca lipsa conformitaii legislative poate influenta semnificativ situatiile financiare.

Prin neconformitate se intelege activitatea de omitere voluntara sau involuntara a unor operatiui sau tranzactii realizate de catre entitate, care pot influenta semnificativ situatiile financiare b) Responsabilitatea conducerii in legatura cu conformitatea legislativa Responsabilitatea pentru prevenirea si detectarea situatiilor de neconformitate legislativa apartine exclusiv managementului entitatii. Urmatoarele politici si proceduri pot sprijini managementul din punct de vedere al prevenirii si detectarii situatiilor de neconformitate: Monitorizarea cerintelor legale si asigurarea ca intreprinderea le aplica si le respecta Instituirea si functionarea unor sisteme de control intern adecvate Elaborarea, prelucrarea si respectarea codului de etica intern Asigurarea unei pregatiri profesionale corespunzatoare angajatilor societatii Angajarea de specialisti externi din alte domenii

c) Consideratiile auditorului privind conformitatea legislativa Auditorul nu poate fi si nu este considerat responsabil pentru neconformitatile legislative regasite in activitatea intreprinderii. Un audit este supus inevitabil riscului ca anumite denaturari semnificative sa nu fie detectate cu ocazia realizarii misiunii de audit.

Riscul este cu atat mai mare, cu cat sunt prezenti urmatorii factori: Existenta unui cadru legislativ normativ voluminos si complex Eficienta probelor de audit este afectata de limtarile inerente ale sistemelor contabile si de control intern Multe dintre probele de audit au un caracter mai mult general decat specific

Neconformitatea poate implica si actiuni de ascundere a acesteia de catre management Pentru a obtine o intelegere generala a conformitatii legislative, auditorul trebuie sa: Foloseasca cunostintele existente specifice sectorului de activitate aferent entitatii Investigheze politicile si procedurile contabile aferente intreprinderii Sa discute cu managementul alternative ale unor aspecte nereglementate national Auditorul trebuie sa fie atent la faptul ca procedurile aplicate pot denatura conformitatea legislativa in procesul obtinerii probelor de audit. d) Raportarea conformitatii Auditorul trebuie sa raporteze situatiile de neconformitate consiliului de administratie, iar daca acesta considera ca este implicat in situatii de neconformitate, raportarea trebuie facuta catre organul ierarhic superior. In cazul in care neconformitatea este considerata intentionata si semnificativa, acest aspect trebuie mentionat in raportul de audit. De asemenea, tipul opiniei va fi unul negativ cu rezerve, nefavorabila sau imposibilitatea exprimarii unei opinii. e) Retragerea din angajament Auditorul poate ajunge la concluzia ca retragerea din angajament este necesara in cazul in care managementul nu ia masuri de remediere a neconformitatii legislative. In acest sens se disting 2 situatii: Daca misiunea de audit nu a fost contractata, auditorul va trebui sa nu semneze contractul de audit In conditiile in care misiunea este in derulare, acesta este obligat sa rezilieze unilateral contractul de audit

8.11.2011 Curs 6 ISA 260 Comunicarea cu persoanele insarcinate cu guvernanta Acest standard se aplica indiferent de marimea si structura guvernantei unei entitati, dar sunt necesare niste considerente speciale, atunci cand toate persoanele insarcinate cu guvernanta sunt implicate si in conducerea entitatii, precum si in cazul entitatilor cotate la bursa. Comunicarea cu persoanele insarcinate cu guvernanta prezinta importanta deoarece: Sprijina atat auditorul cat si persoanele insarcinate cu guvernanta in intelegerea aspectelor legate de audit Sprijina auditorul in obtinerea unei informatii relevante din partea celor insarcinati cu guvernanta Sprijina persoanele insarcinate cu guvernanta in realizarea responsabilitatilor care le revin in privinta procesul de raportare financiara Obiectivele pe care auditorul le urmareste in cadrul acesei comunicari se refera la aspecte cum ar fi: Comunicarea catre cei insarcinati cu guvernanta a responsabilitatilor ce revin auditorului in legatura cu auditarea situatiilor financiare, precum si un rezumat al planificarii auditului Obtinerea de la cei insarcinati cu guvernanta a unor informatii relevante pentru auditul situatiilor financiare Furnizarea in timp util catre persoanele insarcinate cu guvernanta a unor observatii care pot sa apara ulterior auditului, dar care au insemnatate pentru cei insarcinati cu guvernanta care sunt responsabili de supravegherea procesului de raportare financiara Deoarece structura guvernantei difera de la o tara la alta in functie de cadrul cultural si juridic specific fiecareia, nu este posibila o identificare universala a persoanelor insarcinate cu guvernanta carora auditorul sa le comunice problemele de itneres. De aceea, auditorul trebuie sa faca uz de rationamentul sau profesional pentru a identifica acele persoane carora le va comunica problemele de audit care intereseaza guvernanta. Mai mult decat atat, in anumite situatii, daca rationamentul profesional al auditorului nu este suficient, el trebuie sa incheie un acord cu entitatea auditata in care sa fie specificate persoanele insarcinate cu guvernanta , carora li se vor comunica aspectele relevante rezultate din audit. In mai multe jurisdictii exista si comitete de audit. In legatura cu comunicarea auditorului cu comitetele de audit, principiile de buna credinta sugereaza aspecte cum ar fi: Aduitorul va fi invitat sa participe in mod regulat la sedintele comitetului de audit Presedintele comitetului de audit si uneori chiar membrii acestui comitet vor lua legatura periodic cu auditorul Comitetul de audit se va intalni cu auditorul in absenta conducerii entitaii cel putin o data pe an In comunicarea sa cu persoanele insarcinate cu guvernanta, auditorul trebuie sa aiba in vedere aspecte cum ar fi: Responsabilitatile auditorului in legatura cu auditul situatiilor financiare Planificarea domeniului de aplicare si momentului auditului Constatari semnificative rezultate in urma efectuarii auditului Independenta auditorului Aspecte suplimentare 1. Responsabilitatile auditorului in legatura cu auditul situatiilor financiare Aceste responsabilitati se regasesc in scrisoarea de misiune sau intr-o alta forma de acord scris in care se mentioneaza termenii conveniti ai misiunii de audit. Prin punerea la dispozitie a unei copii a scrisorii de misiune sunt aduse la cunostinta celor insarcinati cu guvernanta aspecte cum ar fi: Responsabilitatea auditorului de a efectua auditul in conformitate cu cerintele ISA, in scopul emiterii unei opinii asupra situatiilor financiare Inexistenta in cadrul ISA a unor preveder cu scopul de a identifica aspecte suplimentare in vederea comunicarii lor persoanelor insarcinate cu guvernanta Auditul situatiilor financiare nu absolva conducerea sau persoanele insarcinate cu guverntanta de responsabilitatile ce le revin in domeniul raportarii financiare 2. Planificarea domeniului de aplicare a momentului auditului Comunicarea acestor aspecte poate sa conduca la intelegerea mai clara din partea persoanelor insarcinate cu guvernanta a consecintelor auditului, la discutarea problemelor legate de riscuri si de conceptul de prag de semnificatie. In situatia in care toate persoanele insarcinate cu guvernanta sunt implicate in conducerea entitatii, auditorul trebuie sa manifeste o atentie sporita si o anumita prudenta in ceea ce priveste comunicarea detaliata, analitica a naturii si plasarii in timp a procedurilor de audit financiar pentrua nu le face prea previzibile. Auditul privind controlul intern al entitatii si masura in care va utiliza aspecte de lage de informatiile provenite de la auditul intern al entitatii. Raspunsurile formulate de persoanele insarcinate cu guvernanta la comunicarile anterioare cu auditorul financiar. 3. Constatari semnificative rezultate in urma efectuarii auditului Aceste probleme se refera la: Punctul de vedere al auditorului cu privire la aspectele calitative ale practicilor contabile ale entitatii, inclusiv politicile contabile. Eventualele dificultati semnificative intamplinate pe parcursul auditului cum ar fi: Intarzieri semnificative din partea conducerii entitatii in furnizarea informatiilor solicitate Necesitatea depunerii unui efort suplimentar pentru obtinerea unor probe de audit suficiente si adecvate Eventualele retratari impuse auditorului de catre conducerea entitatii

Aspecte semnificative discutate sau care au facut obiectul corespondentei cu conducerea entitatii 4. Independenta auditorului Auditorul va comunica, in special in cazul auditarii unor entitati cotate, urmatoare aspecte: Declaratia potrivit careia echipa misunii de audit si alte persoane din cadrul firmei au respectat cerintele relevante legate de independenta Trebuie sa semnaleze toate relatiile si aspectele din firma care conform rationamentul sau profesional ar putea avea un impact asupra independentei. Acest aspect vizeaza in primul rand onorariile totale aferente exercitiului financiar auditat primite de firma pentru serviciile de audit si nonaudit masurile de protectie care au fost aplicate pentru eliminarea amenintarilor la adresa independentei sau pentru reducerea lor la un nivel acceptabil 5. Aspecte supimentare In cazul in care auditorul considera necesar sa comunice celor insarcinati cu guvernanta unele aspecte suplimentare rezultate din auditul sau, el trebuei sa aiba in vedere sa comunice si urmatoarele aspecte: identificarea si comunicarea acestor aspecte suplimentare este incidenta scopului auditului, care este acela de a formula o opinie asupra situatiilor financiare nu au fost realizate proceduri in scopul de a stabili existenta unor aspecte suplimentare Pentru ca acest proces de comunicaer sa fie eficace trebuie avute in vedere aspecte cum ar fi: scopul comunicarilor forma in care se vor efectua comunicarile persoanele din cadrul echipei de audit si din randul celor responsabili cu guvernanta care vor comunica in legatura cu anumite aspecte specifice asteptarile auditorului cu privire la reciprocitatea comunicarii In legatura cu formele de comunicare, acestea pot sa imbrace forma unor prezentari structurate si rapoarte scrise sau forma unor comunicari mai putin structurate, inclusiv a unor discutii. Constatarile semnificative ale auditului trebuie communicate celor insarcinate cu guvernanta in forma scrisa. Documentatia procesului de comunicare Cand procesul de comunicare cu persoanele insarcinate cu guvernanta se realizeaza verbal, auditorul trebuie sa treaca in documentatia sa o copie a minutelor (proceselor verbale) elaborate cu aceasta ocazie. In cazul in care comunicarea se realizeaza in scis prin rapoarte, mai mult sau mai putin structurate, auditorul trebuie sa pastreze o copie a acestor rapoarte ca parte a documentatiei de audit.

15.11.2011 Curs 7 ISA 300 Planificarea misiunii de audit 1. Obiectivul acestui standard consta in stabilirea normelor si recomandarilor necesare pentru realizarea misiunii de audit al situatiilor financiare. Acest standart are in vedere, in principal, 2 directii de actiune: - auditarea sumelor/ valorilor exercitiului curent - auditarea valorilor exercitiului anterior, in conditiile in care se realizeaza prima misiune de audit Planificarea misiunii de audit trebuie sa se realizeze intr-un mod cat mai eficient, astfel incat aceasta sa presupuna elaborarea unei strategii generale si a unei abordari detaliate privind caracterul, momentul de exercitare si volumul procedurilor de audit. 2. Planificarea lucrarilor si etapelor misiunii de audit Planificarea lucrarilor de audit contribuie la acordarea unei atentii marite pentru fiecare sectiune de audit, precum si la determinarea principalelor probleme si executarea rapida a acesora. Planificarea ajuta la repartizarea eficienta a lucrarilor pe fiecare membru al echipei de audit. In cazul in care se considera necesar, din cadrul echipei de audit pot face parte si alti experti externi din diferite domenii. Volumul planificarilor depinde de urmatorii factori: marimea entitatii auditate complexitatea misiunii de audit experienta anterioara a auditorului cu entitatea auditata cunoasterea activitatii entitatii

Obtinerea informatiilor privind activitatea clientului reprezinta o componenta importanta a misiunii, in sensul ca auditorul intelege mai bine evenimentele,tranzactiile si valorile care au un caracter semnificativ in situatiile financiare. Auditorul poate discuta planul si programul de audit cu reprezentantii managementului entitatii auditate, dar responsabilitatea misiunii ii revine auditorului. 3. Planul general de audit Auditorul trebuie sa elaboreze si sa documenteze planul de audit astfel incat sa fie prezentate cat mai detaliat metoda de exercitate si sfera de aplicabilitate a procedeelor si tehnicilor de audit. Planul de audit trebuie sa fie suficent de detaliat pentru a servi ca baza de recomandare pentru programul de audit. Forma si continutul planului de audit depinde de urmatorii factori: volumul activitatii agentului economic amplitudinea misiunii de audit metodologia si tehnicile specifice utilizate de auditor

Elaborarea planului de audit este influentata de: a) b) c) d) e) cunoasterea activitatii clientului sistemele contabile si de control intern utilizate de entitate riscul in audit si caracterul semnificativ al acestuia caracterul, momentul de exercitare si volumul procedurilor de audit coordonarea, gestiunea, supravegherea si verificarea etapelor misiunii de audit

a) Cunoasterea activitatii clientului este influentata de: - factorii economici generali si de ramura in care clientul isi desfasoara activitatea - caracteristicile activitatii clientului, in special principalii indicatori financiari si cerintele de raportarea informatiilor semnificative in situatiile financiare - nivelul de competenta al membrilor echipei de management a clientului b) Sistemul contabil si de control intern sunt influentate de: - politica de contabilitate a clientului si actualizarea periodica a acesteia - influenta noilor acte normative si legislative privind contabilitatea si auditul - cunostintele acumulate referitoare la aplicarea tehnicilor si procedeelor de audit la nivelul sistemelor contabile si de control intern ale entitatii auditate. c) Riscul in audit este influentat de: - riscul inerent si riscul de control, din punct de vedere al evaluarii si cuantifcarii lor - determinarea sistemelor si domeniilor semnificative pentru audit - determinarea caracterului semnificativ al informatiilor furnizate de situatiile financiare - posibilitatea existentei unor denaturari semnificative luan in considerare experienta perioadelor anterioare - identificarea informatiilor financiare care se bazeaza pe valori estimative d) Caracterul, momentul de exercitare si volumul procedurilor de audit este influentat de: - schimbarile potentiale intervenite in domeniile de activitate ale entitatii - influenta tehnologiilor informationale asupra auditului - realizaera unei relatii de cooperare intre membrii echipei de audit intern si cei ai echipei de audit extern e) Coordonarea, gestiunea, supravegherea si verificarea etapelor misiunii de audit depinde de: - atragerea altor auditori si experti din alte domenii in cadrul misiunii de audit - realizarea planificarilor auditului in functie de elementele componente ale organigramei clientului - stabilirea necesarului de personal in functie de fiecare etapa si activitatea misiunii de audit Planificarea auditului mai este infl de alti factori cum ar fi: - respectarea principiului continuitatii activitatii - studierea tranzactiilor realizate cu partile afiliate - natura si de predare a documentatiei de audit, atat din partea auditorului, cat si din partea managementului - actualizarea planului de audit in functie de principalele modificari legislative si normative 4. Programul de audit Auditorul trebuie sa elaboreze si sa documenteze programul de audit astfel incat sa prezinte caracterul si volumul procedurilor de audit utilizate intr-un mod cat mai detaliat. Programul de audit consta in elaborarea unui set de instructiuni pentru fiecare membru al echipei de audit. In acest sens auditorul trebuie sa ia in considerare momentul in care sunt aplicate testele si procedeele de control aferente fiecarei etape. Aplicarea acestora poate fi realizata prin intermediul membrilor echipei cat si cu ajutorul altor experti din alte domenii. Planul si programul de audit trebuiesc revizuite atat in timpul exercitarii misiunii cat si in afara acesteia. Planul de audit necesita o revizuire continua si sta la baza actualizarii programului de audit, in acelasi timp influentandu-l.

22.11.2011 Curs 8 ISA 315 Identificarea si evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa prin intelegerea entitatii si a mediului sau Afirmatii se inteleg declaratii ale conducerii care sunt incluse in situatiile financiare si care sunt utilizate de auditor pentru a lua in considerare posibile denaturari ale informatiilor care pot sa apara. Riscul afacerii un risc rezultat in urma conditiilor, evenimentelor, circumstantelor, actiunilor sau inactiunilor care ar putea sa afecteze in mod negativ capacitatea entitatii de a isi indeplini obiectivele si strategiile. Proceduri de evaluare a riscului procedurile de audit efectuate pentru obtinerea unei intelegeri a entitatii auditate, inclusiv a controlului intern al acesteia in vederea identificarii si evaluarii riscurilor semnificative la nivelul situatiilor financiare si al afirmatiilor. Risc semnficativ un risc de denaturare semfnificativ identificat si evaluat si care potrivit rationamentului contabil al auditorului necesita o atentie speciala. A. 1. Cerinte pe domenii de activitate Proceduri de evaluare a riscului si activitatilor conexe. Auditorul trebuie sa efectueze proceduri de evaluare a riscului pentru a-si crea o baza de identificare si evaluare a riscurilor semnificative la nivelul situatiilor financiare si a afirmatiilor. Aceste procedee de evaluare a riscului trebuie sa contina aspecte cum ar fi: Interogari ( discutii ) cu conducerea entitatii auditate si cu alte categorii de personal ale entitatii care potrivit rationa mentului profesional al auditorului pot sa detina informatii cu privire la identificarea riscurilor de denaturare semnificativa

2. 3.

B. 1.

Proceduri analitice Observarea si inspectia In cazul in care auditorul intentioneaza sa utilizeze informatiile rezultate din auditurile anterioare, el trebuie sa determine masura in care modificarile intervenite de la auditurile anterioare la auditul curent afecteaza in mod esential relevanta acestor informatii. Intelegerea entitatii si a mediului sau, inclusiv a controlului intern al entitatii Auditorul trebuie sa obtina o intelgere exacta a entitatii utilizand urmatoarele aspecte: Sectorul de activitate al entitatii, de reglementare a acesteia, inclusiv cadrul de raportare financiara aplicabil Cunoasterea naturii entitatii auditate: operatiunile entitatii, structurile ei de proprietate si de guvernanta, tipurile de investitii realizate sau care vor fi realizate in viitor, modul in care entitatea este structurata si finantata Selectarea si aplicarea politicilor contabile de catre entitate, inlcusiv motivele unei eventuale schimbari a politicilor contabile. Auditorul trebuie sa evalueze masura in care politicile contabile ale entitatii auditate sunt in concordanta cu Cadrul General de Raportare Financiara Obiectivele si stragetiile entitatii si acele riscuri aferente afacerii care pot avea ca rezultat riscuri de denaturare semnficative Evaluarea si revizuirea performantei financiare a entitatii Controlul intern al entitatii. Auditorul trebuie sa aiba o intelegere clara a controlului intern a entitatii pentru a putea aprecia in ce masura acesta este relevant pentru misiunea de audit. In acest scop auditorul trebuie sa evalueze modul in care au fost concepute controalele interne, precum si masura in care acestea au fost influentate. In acest context auditorul trebuie sa evalueze si mediul de control din entitate, urmarind in special masura in care conducerea si cei insarcinati cu guvernanta au creat si mentinut o conducere bazata pe onestitate si comportament etic. Subdomeniile. Ingelegerea entitatii Procesul de evaluare a riscului entitatii.

Auditorul trebuie sa aiba o intelegere clara cu privire la faptul ca entitatea are un proces definit: 2. 3. Identificarea riscurilor afacerii relevante oentru obiectivele de raportare financiara De existenta unui sistem de estimare semnificativa a riscurilor De existenta unui sistem de evaluare a probabilitatii riscurilor De existenta unui proces legat de deciziile cu privire la actiunile de abordare a acestor riscuri Sistemul informational, inclusiv procesele aferente relevante pentru raportarea financiara si pentru comunicare. Auditorul trebuie sa dobandeasca o intelegere clara a urmatoarelor aspecte: Clasele de tranzactii din operatiunile entitatii care sunt semnificative pentru situatiile financiare Procedurile, inclusiv cele IT cat si cele clasice, prin care tranzactiile sunt initiate, inregistrate, procesate, conexate si apoi transpuse in situatiile financiare Inregistrarile contabile precum si conturile specifice din situatiile financiare utilizate pentru a initia, inregistra, procesa si raporta tranzactiile Modul in care sistemul informational inregistreaza evenimentele si conditiile, altele decat tranzactiile si care sunt semnificative pentru situatiile financiare Procesul de raportare financiara utilizat pentru intocmirea situatiilor financiare ale entitatii, inclusiv a estimarilor contabile si a prezentarilor semnificative Monitorizarea controalelor. Auditorul trebuie sa aiba o intelegere clara a activatii intreprinse de entitatea auditata pentru monitorizarea controlului intern. In cazul in care entitatea are si o functie de Audit Intern, auditorul trebuie sa se convinga de masura in care Auditul Intern poate fi relevant pentru misiunea sa de audit. In aces scop, auditorul trebuie sa inteleaga natura responsabilitatilor functiei de Audit Intern si modul in care aceasta este corespunzatoare pentru entitate. De asemenea, auditorul trebuie sa cunoasca activitatile care au fost desfasurate sau care urmeaza a fi desfasurate de catre compartimentul de Audit Intern. Identificarea riscurilor de denaturare semnificative. Auditorul trebuie sa identifice si sa evalueze riscurile de denaturare semnificative, atat la nivelul situatiilor financiare cat si la nivelul afirmatiilor pentru clasele de tranzactii, soldului de conturi si prezentarilor. Pentru aceasta, auditorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: Identificarea riscurilor si baza intelegerii entitatii si a mediului sau Evaluarea riscurilor identificate si masura in care acestea pot influenta situatiile financiare, ca intreg sau numai o serie de afirmatii Trebuie sa realizeze o corelare a riscurilor identificate cu ceea ce ar putea functiona gresit la nivelul informatiilor Sa ia in considerare probabilitatea denaturarii sau posibilei existente a unor denaturari si masura in care acestea ar putea avea ca rezultat o denaturare semnificativa.

C. -

Ca parte a evaluarii riscului, auditorul trebuie sa determine masura in care oricare dintre riscurile identificate pot deveni riscuri semnificative. In aplicarea rationamentului sau profesional in acest domeniu, auditorul trebuie sa tina seama de urmatoarele aspecte: Masura in care riscul identificat este un risc de frauda Masura in care riscul identificat este legat de aspecte recente semnificative Complexitatea tranzactiilor Masura in care riscul identificat implica tranzactii semnificative cu partile afiliate Gradul de subiectivitate in evaluarea informatiilor financiare aferente riscului, in mod deosebit acele evaluari care implica o gama larga de incertitudini de evaluare Masura in care riscul implica tranzactii semnificative care sunt in afara activitatii normale a entitatii sau care par a fi neobisnuite

Documentatia. Auditorul trebuie sa includa in documentatia de audit urmatoarele elemente: Discutia din cadrul echipei misiunii, precum si concluziile semnificative desprinse din discutie Elementele principale ale intelegerii obtinute de catre auditor cu privire la entitatea auditata, la mediul sau specific si la Controlul Intern. In acest context trebuie mentionate si sursele de informatii utilizate precum si procedurile de evaluare a riscurilor aferente. Riscurile identificate si evaluate de denaturari semnificative la nivelul sistuatiilor financiare si la nivelul afirmatiilor

Riscurile identificate si controalele aferente cu privire la care auditorul a obtinut o intelegere suficienta

29.11.2011 Curs 9 ISA 320 Pragul de semnificatie al audituluiPrincipalele aspecte ale ISA 320 sunt urmatoarele: 1. 2. 3. 4. 5. 1. Obiectivul ISA 320 Conceptul de prag de semnificatie Relatia dintre pragul de semnificatie si riscul de audit Evaluarea efectului prezentarilor eronate Comunicarea erorilor Obiectivul ISA 320

Auditorul trebuie sa ia in considerare pragul de semnificatie si relatia acestuia cu riscul de audit pe toata durata misiunii. Informatiile sunt semnificative daca omiterea lor sau prezentarea eronata ar putea influenta deciziile utilizatorilor luate pe baza informatiilor furnizate de situatiile financiare. Pragul de semnificatie depinde de dimensiunea elementului sau a erorii apreciate in circumstantele omiterii sau prezentarii lor eronate. 2. Conceptul de prag de semnificatie

Obiectivul unei auditari a situatiilor financiare este acela de a oferi auditorului posibilitatea de a exprima o opinie asupra situatiilor financiare auditate din punct de vedere al probelor semnificative obtinute in cadrul misiunii.

In procesul proiectarii planului de audit, auditorul stabileste un nivel de semnificatie acceptabil astfel incat sa detecteze prezentarile eronat semnificative atat din punct de vedere calitativ cat si din punct de vedere cantitativ. Exemple: Descrierea inadecvata a unei politici contabile astfel incat un utilizator al informatiei din situatiile financiare sa ia o decizie eronat semnificativa O eroare a unei proceduri la sfarsitul unei luni sa fie in mod repetat pe parcursul intregului an calendaristic

Auditorul trebuie sa ia in considerare pragul de semnificatie: a) b) Atat la nivelul general, referitor la intregul situatiilor financiare Cat si la nivel particular din punct de vedere al tranzactiilor si soldurilor conturilor anumitor informatii ale situatiilor financiare.

Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de catre auditor in urmatoarele puncte de vedere: a) b) 3. Stabilirea naturii, a momentului si amplorii procedurilor de audit Evaluarea prezentarii efectului informatiilor eronate Relatia dintre pragul de semnificatie si riscul de audit

Atunci cand se planifica misiunea de audit trebuie avut in vedere factorii care pot conduce la prezentari eronat semnificative in situatiile financiare. Cunoasterea si intelegerea de catre auditor a mediului in care isi desfasoara activitatea entitatea si a riscurilor specifice il ajuta pe acesta sa stabileasca pragul de semnificatie aferent: Intregii misiuni Tranzactiilor specifice derulate de intreprindere

Evaluarea pragului de semnificatie ajuta auditorul sa decida asupra principalelor aspecte privind: Elementele examinate din punct de vedere al utilizarii esantionarii sau al procedurilor de examinare analitica. Intre pragul de semnificatie si riscul de audit exista un raport direct proportional, in sensul ca daca riscul e audit este mare si nivelul pragului de semnificatie este unul corespunzator.

Auditorul compenseaza acest raport prin: a) b) Reducerea riscului evaluat de prezentari eronate Reducerea riscului nedetectarii externe prin modificarea naturii, momentului si amplorii procedurilor de audit aplicabile

Evaluarea realizata de auditor a populatiei semnificative si a riscului de audit poate fi diferita sau revizuita in functie de fazele misiunii: a) b) 4. Evaluarea la momentul initial al demararii misinunii de audit Evaluarea pe parcursul derularii misiunii Evaluarea efectului prezentarilor eronate

Pentru a evalua daca situatiile financiare sunt intocmite conform cadrului legislativ acceptat national, auditorul trebuie sa aprecieze daca erorile semnificative au fost corectate in situatiile financiare: Pe parcursul realizarii misiunii La finalizarea misiunii

Caracterul semnificativ poate fi apreciat prin urmatoarele tehnici: a) b) Prezentari eronate specifice identificate de catre auditor, inclusiv cele din exercitiile anterioare Auditorul trebuie sa analizeze cea mai buna estimare referitoare la efectul acestora in situatiile financiare.

Daca auditorul concluzioneaza ca prezentarile eronate ar putea fi semnificative, acesta ar trebui sa ia in considerare reducerea riscului de audit prin extinderea procedurilor de audit sau prin cerinte catre management de ajustare a situatiilor financiare. Daca managementul refuza sa ajusteze situatiile financiare, iar rezultatele unor proceduri extinse nu ii permit auditorului sa aprecieze caracterul semnificativ al informatiilor eronate, acesta trebuie sa emita un raport de audit modificat in conformitate cu ISA 700. Daca totalul prezentarilor sunt identificate in situatiile financiare ca fiind apropiate de un nivel de semnificatie agreat, auditorul trebuie sa evalueze impactul acestor erori asupra intregului set de situatii financiare. 5. Comunicarea erorilor

Daca auditorul a identificat o prezentare eronata, ea trebuie comunicata in principal catre 2 directii: a) b) Catre managementul entitatii Catre persoanele insarcinate cu guvernanta corporala a entitatii

La finalizarea misiunii de audit, probele de audit vor fi clasificate in functie de pragul de semnificatie in 2 categorii: a) b) Semnificative cele care depasesc valoric sau ca rationament profesional nivelul minim al pragului de semnificatie Nesemnificatice cele care sunt sub acest nivel

Setul acestor probe de audit este discutat cu managementul, iar in functie de rezultatele discutiei, opinia va fi prezentata astfel: a) b) Opinie cu rezerve daca managementul nu a dorit ajustarea situatiilor financiare cu efectul probelor de audit semnificative Opinie fara rezerve daca managementul a agreat ajustarea situatiilor financiare sau in acel set au ramas numai probe de audit semnificative

Opinia fara rezerve poate fi exprimata la randul ei in 2 variante: a) b) Opinie fara rezerve simpla Opinie fara rezerve insotita de o scrisoare confidentiala in care sunt mentionate probele nesemnificative

Curs 10

ISA 330- Procedurile auditorului ca reactive la riscurile relevante Princip elem ale standardului sunt urmat: 1.Obiectivul stand. : ob acestui ISA este de a elabora standard si directii privind det reactiilor gen atat ale membrilor echipei de audit cat si ale manag privind procedurile utiliz in det riscurilor semnif. Princip directii ele ISA sunt: -reactii generale: aceasta sectiune cere auditorului sa se det reactiile gen ale manag privind gestionarea riscurilor prezentate eronate in sit fin. -proceduri de audit utiliz pt det prezentarilor eronate : aceasta sectiune cere auditorului sa proiecteze si sa realiz proceduri de audit privind testele de eficacitate si controale substantive astfel incat sa se det prezentarile eronat semnif. -evaluarea eficientei si a gradului de adecvare a probelor de audit: aceasta sectiune cere auditorului sa estimeze daca probele de audit obt au un caracter semnif -documentatia procedurilor de audit: acesta sectiune cere auditorului ca procedurile sa aiba la baza un cadru legislativ si normativ actualizat. 2.Reactii generale sunt prez pe 2 paliere: reactii gen privind membrii echipei de audit; reactii gen ale manag. Reactiile generale include urmat aspecte:-accentuarea scepticismului professional in colectarea si evaluarea probelor de audit; -numirea personalului cu mai multa experienta in cadrul echipei de audit; -utiliz unor experti straini; -oferirea unei supravegheri cuplimentare a procedurilor de audit deja aplicate; -luarea in calcul a unor elem suplimentare in conditiile unui mediu eco imprevizibil. Evaluarea riscului prezentarilor eronate semnif depind de modul in care auditorul cunoaste si intelege mediul de active al intrepr. Un mediu eficace de control poate permite auditorului sa aiba incredere in activ departam de audit intern si sa utiliz in cadrul misiunii sale probe de audit obt in acest departam. Daca exista puncte vulnerabile in mediul de control intern, auditorul va crea proceduri suplimentare de audit care se refera atat la fiecare etapa a misiunii cat si al niv de ansamblu al acesteia. Modelele de det a prezentarilor eronate semnif sunt urmat: a)metode generale bazate pe controale substantive b)metode mixte bazate atat pe controale suvstantive cat si pe teste de eficacitate. 3.Proceduri utilizate ca reactie la riscurile prezentate eronat In cadrul acestei sectiuni auditorul treb sa proiecteze si sa realiz proceduri de audit ulterioare al caror natura, moment si amploare repr o reactie la riscurile semnificative. In acest sens auditorul treb sa ia in considerare urmat aspect: -importanta riscului; -probabilitatea producerii unor prez eronate semnif; - carcateristicile claselor de tranzactii, soldurilor sau prezentarilor de info semnif; -daca auditorul preconizeaza sa obt probe de audit pt det eficacitatii controalelor realiz in vederea obt de probe eficiente si adecvate. Evaluarea realizarii ofera metoda de lucru prin care auditorul isi creaza propriile procedure de audit. Atunci cand se analizeaza momentul realizarii de probe suplimentare, auditorul treb sa ia in considerare urmat elem: mediul de control; mom in care info relevante sunt disponibile; natura riscului; perioada sau data la care se ref aceste proceduri. Cand se aprecieaza daca este adecvat sa utiliz probe de audit privind eficacitatea controalelor si a procedurilor utiliz, auditorul treb sa ia in considerare urmat aspect: -eficacitatea altor elem ale mediului de control intern si evaluarea riscului de control intern; -eficacitatea controalelor IT; -riscul prezentarilor eronat semnif datorate mediului de control intern; -un mediu de control intern slab, cu caracter formal. 4.Probe de audit: pe baza procedurilor de audit realiz, auditorul treb sa analiz daca evaluarea riscurilor la niv sit fin este una adecvata. In acest sent el treb sa analiz procedurile create anterior, astfel: natura, momentul si amploarea procedurilor substantive; probele de audit dpdv al relevantei lor in cadrul exprimarii opiniei de audit. Factorii care influenteaza caracterul suficient si adecvat al probelor de audit sunt urmat: -importanta eventualelor prez eronate in sit fin; -eficacitatea reactiilor si controalelor conducerii pt gestionarea riscurilor; -experienta acumulata pe parcursul auditarilor anterioare referitor la eventualelor probe de audit asemanatoare; -sursa si credibilitatea info disponibile; -relevanta probelor de audit; -cunoasterea si intelegerea entitatii dpdv al mediului de control intern. Daca auditorul nu ar obt probe suficiente si adecvate, el treb sa aiba in vedere urmat aspect: -realiz de proceduri suplimentare a.i. sa det noi probe de audit suficiente si adecvate; -daca nu pot fi create proceduri de audit noi el treb sa emita o opinie nefav sau un refuz de opinie. 5.Documentatia privind determinarea riscurilor semnificative Documentele in procesul obtinerii probelor de audit si a crearii de proceduri specifice treb sa se bazeze pe urmat elem: -utiliz unui cadru legislativ-normativ specific obiectului de activ al intrepr; -utiliz unor tehnici matematic-statistice prin care pot fi obt probe de audit semnif. Procedurile de audit treb sa se bazeze pe cadrul general a ISA, pe rationament profesional si tehnicile utiliz in ex anterioate pt tranzactii similar.

Curs 11 ISA 500 Probe de audit Princip elem component ale standardului sunt: 1.Obiectivul stand: scopul acestui stand este de a stabili reguli si de a oferi recomandari privind modul de obtinere si de utiliz a probelor de audit. Auditorul treb sa obtina probe de audit suficiente si adecvate pt a-i permite emiterea de concluzii rezonabile pe care sa se bazeze opinia in rap de audit 2.Conceptul de probe de audit: Probele de audit repr totaliatatea info utiliz de auditor pt emiterea unei concluzii pe care este bazata opinia de audit si include:info continute in sit fin si evidente ctb; info care nu au un caracter fin. Evidentele ctb include in general: registrul jurnal; docum justificative si cele ctb; corelatii din sit fin. Informatiile nefin includ, de regula: procesele verbale ale sedintelor AGA si CA; confirmari de la terte parti; rapoarte ale analistilor; date comparabile cu privire la concurenta; info obt de auditor. 3.Caracterul probelor de audit: probele de audit servesc pt fundamentarea opiniei la finalizarea misiunii, iar pt aceasta ele treb sa fie suficiente si adecvate. Gradul de suficienta este repr de cantitatea probelor de audit, iar gradul de adecvare de calitatea acestora. Credibilitatea probelor de audit este infl de sursa si natura acestora, iar de vol lor depinde eficienta procedurilor de audit. In acest sens, credibilitatea este infl de: -probele de audit sunt mai credibile at cand sunt obt din surse independente din afara entitatii. -probele de audit sunt mai credibile daca au fost anterior controlate de departam de control intern -probele de audit sunt credibile daca sunt obt dir de catre auditor; -probele de audit sunt credibile daca sunt prez pe suport de hartie sau in mod electronic; -probele de audit sunt credibile daca sunt furniz prin docum originale. 4.Utiliz asertiunilor in obtinerea probelor de audit Concurenta este rept pt prez fidela a sit fin conform cadrului legislativ normativ care a stat la baza intocmirii lor. Auditorul treb sa utiliz asertiuni care se ref la: -princip categ de tranzactii realiz de soc; -verificarea dif solduri cu val mari din sit fin; -prez si descrierea de info in vederea creerii bazei de eval a riscurilor soc auditate. Asertiunile sunt clasif pe categorii: a.Asertiuni cu privire la categ de tranz si evenim asociate perioadei supuse auditului: aparitie, exhaustivitate, acuratete, separarea ex fin, clasif info. b.Asertiune cu privire la soldurile contractului de la sfarsitul per auditate: existenta, drepturi si obligatii, exhaustivitate, eval si alocare; c.asertiune cu privire la prex si descrieri de info: aparitie, dr si oblig, exhaustivitate, clasif si inteligibilitate, acuratete si evaluare. 5.Proceduri utilize pt obt probelor de audit: auditorul treb sa obt probe de audit cu scopul de a ajunge la concluzii rezonabile pe baza carora sa-si fondeze op de audit. In acest sens, el treb: sa obt o intelegere a entit si a mediului in care-si desf activitatea; -sa testeze eficienta operational a controalelor privind previziunile si detectarea erorilor semnif; -sa detecteze erorile semnif din sit fin. Princip procedure de obt a probelor de audit se refera la: insp inreg ctb si a doc justificative; insp imob corporale; observarea; investigarea; confirmarea; recalcularea; reefectuarea procedurilor de obt a probelor; aplicarea procedurilor analitice si revizuirea ulterioara a acestora.

Curs12 ISA 700 Raportul de audit Continutul stand se ref la: 1.Obiectivul stand: scopul acestui stand este de a oferi recomandari cu privire la intocmirea si prez rap de audit, fie la nivelul sit fin individuale, fie la nivelul sit fin consolidate. In conditiile in care ulterior finalizarii misiunii de audit, auditorul constata o eroare la raportul emis anterior, el are posib de a emite un nou raport modif conform ISA 701. OG 75/1999 distinge intre: notiunea de audit statutar; notiunea de audit fin. Auditu statutar se ref la intreg setului de sit fin prezentate de OMFP 3055/2009. Auditul fin presup auditarea unei singure situatii din setul prezentat anterior. In acest sens baza de raportare a acestei misiuni se realiz conform ISA800. 2.Caracteristicile raportului de audit: rap de audit fin este nec sa contina o opinie cu privire la misiunea realizata si la sit fin auditate. Opinia care poate fi exprimata in cadrul rap de audit, poate fi: fara reserve; cu reserve; defavorabila; imposibila exprim unei opinii. At cand se exprima o opinie fara rezerva, aceasta poate fi prezentata: sin fin prez o imag fidela a patrimoniului si performanta; sit fin prez in toate punctele semnif cu fidelitate sit patrimoniale si perform realiz de entitate. Daca se prez o opinie contrara, auditorul treb sa-si argumenteze acest tip de opinie in fct de probele de audit semnif pe care le-a depistat in cadrul misiunii. Alegerea tipului de opinie contrara se realiz in fct de: rationam profesional al auditorului; amploarea semnificatiei si naturii erorilor constatate. Auditorul treb sa eval concluziile rezultate pe baza probelor obt in vederea formarii cu obiectivitate a tipului de opinie. Aceasta evaluare include: prez politicilor ctb selectate si aplicate; prez estim ctb utilize in rap fin; prez gradului de relev si credib a info furnizate de sit fin.

3.Elementele component ale rap de audit: -titlul rap de audit; -destinatarul rap de audit; - paragraful introductiv; -responsab conducerii pt sit fin; -responsab auditorului; -opinia auditorului; -alte responsab de raportare; -semnatura auditorului; -data rap si adresa auditorului. 4.prezentarea rap de audit: rap de audit se prez in fct de tipul misiunii realizate, astfel: misiunea de audit privind sit fin individuale; misiunea de audit privind sit fin consolidate. In sit unei misiuni de audit pt sit fin individ, auditorul treb sa aiba in vedere elem: a)daca SI sau numele din ex anterior au fost auditate a.i. sa se asig comparab cu sit fin ale ex anterior; b)existenta dosarului permanent realiz de auditorul primei misiuni si actualizarea de auditorii ulterior c)existenta unui dosar al ex pt fiecare perioada auditata in parte; d)comunicarea cu auditorii anteriori pt misiunile anterioare, respective cu auditorii viitori in cazul schimbarii auditorului in misiunile urmat. In cazul misiunii de audit privind sit fin consolidate, auditorul treb sa aiba in vedere: -daca acesta a realiz auditul la soc mama sau la una dintre soc fiice privind sit fin individ, acesta nu mai are dr sa auditeze sit fin consolidate -daca se realiz un audit al sit fin consolidate, in mod obligatoriu, atat la soc mama cai si toate soc fiice treb auditate la niv sit individ indifferent ca indeplinesc sau nu cond de auditare impuse de Directiva4 5.Raportul de audit conform cu ISA convertit la alte cadre de audit Auditarea sit fin se realiz avand la baza urmat tipuri de cadre: cadrul legislative- normative privind ctb; cadrul legislative normativ privind auditul. Daca soc mama isi auditeaza propriile sit fin avand la baza cadrul national ctb si de audit, soc fiica treb sa realiz o conversie, atat a sit fin proprii, cat si a rap de audit care sa raspunda cerintelor impuse de soc mama. In acest sens se pot ivi urmat sit: -rap de audit ale SF fara reserve, care conform cerintelor SM vor fi converitite in rap cu reserve, precum si invers; -rap de audit care corespund aceluiasi cadru de ctb si de udit, atat la SM, cat si la SF.

Curs13 Misiunile conexe de audit Princip misiuni conexe sunt urmat: I.misiuni de examen limitat al sit fin(ISRS 2400) II.misiuni de examinare a info din sit fin pe baza de proceduri convenite (ISRS 4400) III.misiuni de compilare a info din sit fin (ISRS 4410) ISRS 2400 Princip aspect ale astand sunt urmat: 1.Obiectivul si principiile generale: obiectivul acestui stand este de a permite auditorului sa concluzioneze ca info din sit fin contin sau nu erori semnif. In acest sens, rap final va prez o asig care poate fi: asig pozitiva (info contin erori semnif); asig neg (info nu contin erori semnif) Auditorul treb sa planifice sis a execute examenul limitat tinand cont de specificul active intrepr si de cerintele managementului. Princip obiective mentionate in scrisoarea de misiune si contarctu de audit sunt: -obiectivul misiunii -responzab managementului pt info fz de sit fin -intinderea examenului limitat -accesul nelimitat al auditorului la orice info sau doc justificativ -continutul rap emis de auditor -faptul ca aceasta misiune nu constituie un audit si ca atare nu poate fi expr o opinie in rap final. 2.Procedurile de realizare a examenului limitat treb sa tina cont de urmat factori: -cunostiintele obtinute cu ocazia misiunilor de examen limitat anterior -caracterul semnif al tranz si al soldurilor analizate -cun active intrepr, a principiilor si politicilor ctb utiliz. Procedurile examenului limitat presup urmat aspect: -cunoasterea active si sect din care face parte intrepr -analizarea info cu character nefin -primirea in lucru a procedurilor analitice destinate anaiz tendintelor elem neobisnuite cum ar fi: comparatia cu sit fin anterioare; com cu sit fin planificate; studiul dif dintre val curente si cele precedente sau planificate. 3.Raportarea: raportul de examen limitat treb sa contina o concluzie care treb exprimata sub forma unei asig. Elem obligatorii ale rap sunt: titlul rap; destinatarul; pragraful de prex al sit fin , al auditorului si al manag; paragraful intinderii examenului limitat; exprimarea asig; data rap; adresa si semnatira acestuia. ISRS 4400 1.Obiective si principia de raportare: ob acestui stand consta in punerea in lucru a unor proceduri care au fost stab de comun accord intre auditor si management. Rap final se adreseaza numai partilor care au stab efectiv aceste proceduri, el neavand un caracter public cum este rap de audit fz de ISA 700. Aceste proceduri treb sa contina urmat elem: -nat misiunii, in sensul ca aceasta nu repr un audit si in consecinta nu va fi exprim o opinie -obiectivul misiunii -identif info fin care vor fi supuse acestor proceduri -natura, calendarul si introducerea procedurilor specific ce vor fi aplicate -forma rap cuprizand constatarile efectuate. 2.Poceduri de realizare: aceste proceduri sunt stab de comun acord cu manag si se rel la: cereri de info, explicatii si analize; o verif si o compozitie a rez, calculelor si controalelor; obs si inspectii; cereri de confirmare externe. 3. Raportarea info: rap privind misiunile pe baza de proceduri convenite treb sa cupr in princip urmat aspecte: titlul rap; destinatarul; identif info fin si nefin care vor fi supuse procedurilor convenite; mentiunea faptului ca in aceasta misiune auditorul nu e independent; ob misiunii; lista procedurilor convenite; data rap; adresa si semnatura auditorului. ISRS 4410 1.Obiectivul si principiile generale: ob acestui stand consta in utiliz competentelor ctb in vederea clasif si sintetizarii info din sit fin. O misiune de compilare cupr in general pregatirea sit fin dar si colectarea, clasif si sintetizarea info din sit fin. Profesionistul ctb treb sa aiba in vedere urmat fact in aplicarea procedurilor de lucru: -nat misiunii( nu constituie un audit) -faptul ca nu poate ca misiunea sa descopere erori semnif -nat info vor fi fz -responsab manag in leg cu info fz -referentialul care sta la baza info fz -ob si difuzarea info compilate -forma rap final. 2.Proceduri de realiz a misunii sunt realiz la nivel de relationament profesional, dar nu obliga auditorul sa:- procedeze la investigatii pt a det fiabilitatea si exhaustivitatea info fz -sa evalueaze controlul intern -sa verif datele primite -sa verif temeinica datelor fz. 3.Raportarea info: rap privind misiunile pe baza de proceduri convenite treb sa cupr in princip urmat aspect: titlul rap; destinatarul; identif info fin si nefin care vor fi supuse procedurilor convenite; mentiunea faptului ca in aceasta misiune auditorul nu e independent; ob misiunii; lista procedurilor convenite; data rap; adresa si semnatura auditorului.