1

PROIECT DE LICENTA

PAG.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
SPECIALIZAREA AUTOVEHICULE RUTIERE

PROIECT DE LICENTA
PROIECTAREA UNUI MOTOR CU APRINDERE PRIN SCANTEIE AVAND PUTEREA
DE 90 KW SI TURATIA 5800 rot/min

BRASOV

2
PROIECT DE LICENTA

PAG.

REZUMATUL PROIECTULUI DE LICENTA

Lucrarea intitulat Proiectarea unui motor cu aprindere prin scanteie avnd puterea de
90kw i o turaie de 5800 rot/min
Lucrarea contine 6 capitole i o lista bibliografic.
n capitolul 1 se prezint studiul de nivel asupra unor motoare alese ca model in
proiectare.
n capitolul 2 se prezint calculul termic al motorului avand ca date de intrare Pn=90Kw
i nn=5800 rot/min.
n capitolul 3 se prezint calculul si construcia principalelor elemente componente ale
motorului: calculul cilindrului, calculul pistonului, calculul bolului de piston, calculul bielei,
calculul arborelui cotit i calculul mecanismului de distribuie.
n capitolul 4 se prezint instalaia de ungere cu care este echipat acest motor.
n capitolul 5 se prezint procesul tehnologic de fabricare a supapei.
n capitolul 6 se prezint studiul instalatiilor de ungere.
n capitolul 7 se prezint studiul economic al acestui motor.

3
PROIECT DE LICENTA

PAG.

CUPRINS
CAP. 1. STUDIUL DE NIVEL............5
CAP. 2. CALCULUL TERMIC AL UNUI MOTOR CU APRINDERE PRIN
SCANTEIE...................
6
2.1. Alegerea parametrilor initiali.....
6
2.2. Parametrii procesului de schimbare a gazelor...
7
2.3. Parametrii procesului de comprimare........
7
2.4. Parametrii procesului de ardere.....
8
2.5. Destinderea .......................
10
2.6. Parametrii principali ai motorului ........
10
2.7. Dimensini fundamentale ale motorului..
11
2.8. Diagrama indicat ......
12
2.9. Cinematica mecanismului biel-manivel......
17
2.10. Calculul dinamic al mecanismului biel-manivel....
22
2.11 Caracteristica externa..........................................................................
45
CAP. 3 CALCULUL ORGANOLOGIC ..........................................
3.1. Blocul motor si chiulasa ............
3.2. Calculul cilindrului motorului ...
3.3. Calculul pistonului.....
3.4. Calculul boltului de piston .
3.5. Calculul segmentilor ..................
3.6. Calculul bielei.
3.6.1. Calculul suruburilor de biela ......
3.7 Calculul arborelui cotit ..................
3.8. Calculul mecanismului de distributie.
3.8.1.Calculul arborelui de distributie ..

48
48
49
50
52
57
59
67
68
76
82

CAP.4. CALCULUL INSTALATIEI DE UNGERE...............................

4.1 Rolul instalatiei de ungere .............................
4.2.1 Calculul fusului maneton pe baza teoriei hidrodinamice a ungerii ............
4.2.2 Calculul vscozitatii uleiului ...
4.3 Calculul debitului de ulei al instaltiei ............................
4.4 Calculul pompei de ulei .............................

83
83
83
84
87
88

CAP.5. PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A SUPAPEI........

5.1. Conditii tehnice, materiale, semifabricate ...................................................
5.2 Succesiunea Operatiilor ..............................................................................
5.3 Reconditionarea supapelor ...........................................................................

89
89
90
95

CAP.6. STUDIUL INSTALATIILOR DE UNGERE.................................... 96

6.1 Constructia instalatiilor .................................................................................... 96
6.2 Filtrele de ulei ................................................................................................... 99
6.3 Radiatorul de ulei ............................................................................................. 102
6.4 Aparate de siguranta si control ........................................................................ 104
6.5 Amplasarea filtrelor in circuit ......................................................................... 104
6.6 Consumul de ulei ............................................................................................. 107
CAP.7. CALCULUL ECONOMIC ................................................................... 108
BIBLIOGRAFIE........................................................................................

109

4
PROIECT DE LICENTA

PAG.

CAP. 1. STUDIUL DE NIVEL

Tabelul 1 pentru alegerea modelului de motor ales mine in proiectare

Tabelul 1
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.

Marca
Alfa Romeo
Alfa Romeo
Alfa Romeo
Audi
Audi
BMW
Chevrolet
Fiat
Ford
Ford
Ford
Honda
Honda
Honda
Honda
Honda
Mazda
Mazda
Mercedez-Benz
Mitshubishi
Nissan
Opel
Peugeot
Renault
Toyota
Volkswagen
Volkswagen
Volvo

Model
145 1.7 16V
155 1.8 T. Spark Sport
156 1.8 TS
A4 1.8
A4 1.8 T
320i
Cavalier 2.2 Sedan
Coupe 1.8 MPI 16V
Taurus 3.0 V6 Sedan GL
Mondeo 20i CLX 4x4
Scorpio 2.0 16V Turnier
Domani 1.8i
Civic 1.6i SR VTEC
CRX ESi
CRX VTi
Integra 1.8i Coupe LS
323 F 2.0 V6
Cronos 1.8i V6 24V VG
C 200
Galant 2000 GLSi
Maxima Qx 2.0 SLX
Astra GSi 2.0i 16V
406 SV 2.0 16V
19 16V 1.8
Camry 2.2 GL
Golf GTI 16V
Passat 1.8
850 2.0-10V

Cilindree
cm3
1712
1773
1747
1781
1781
1991
2190
1747
2985
1988
1998
1834
1590
1590
1595
1834
1995
1845
1998
1997
1995
1998
1998
1764
2164
1984
1781
1984

kW

rot/min.

95
93
106
92
110
110
90
96
107
100
100
103
93
92
118
104
106
103
100
101
103
100
97
99
100
110
92
93

6.500
6.000
6.500
5.800
5.700
5.900
5.200
6.300
4525
6.000
6.300
6.300
6.500
6.500
7.600
6.300
6.000
7.000
5.500
6.000
6.400
5.600
5.500
6.500
5.400
6.000
5.800
6.100

5
PROIECT DE LICENTA

Fig. 1.1 Alegerea modelului de motor functie de Pn

Fig.1.2 Alegerea motorului functie de cilindree

PAG.

6
PROIECT DE LICENTA

PAG.

CAP. 2. CALCULUL TERMIC AL UNUI MOTOR CU APRINDERE

PRIN SCANTEIE
Calculul termic al unui motor, cunoscut i sub denumirea de " calculul ciclului de lucru
al motorului ", se efectueaza n scopul determinri anticipate a parametrilo proceselor ciclului
motor, a indicilor energetici i de economicitate, a presiunii gazelor n cilindrii motorului.
Aceste date ale clculului permit stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului, trasarea
diagramei indicate i efectuarea calculelor de rezisten a principalelor piese ale motorului.
Aceast metod se poate aplica att in stadiul de proiectare, ct i incel de perfecionare
a prototipului. Datele iniiale necesare pentru calculul ciclului de lucru al unui motor in stare
de proiect se estimeaz dup rezultatele cercetrilor efectuate pe motoare
analoage.Coincidena rezultatelor calculului cu acelor obinute prin ncercarea motorului
depinde de alegera corect a parametrilor iniiali, estimate dificil ndeosebi cnd se
realizeaz motoarele de construcie originala.
In cele ce urmeaz se prezint calculul termic al motorului in tabelul 2.1 avnd
urmatoarele caracteristici:
Tabelul 2.1
90
Kw
n
5800
rot
nn =
min
4
numarul
de cilindrii
i=

P=

2.1.

Alegerea parametrilor initiali

Aceste valori sunt trecute in tabelul 2.2:

Tabelul 2.2
Temperatura initiala:
Presiunea initiala:
Temperatura gazelor
reziduale:
Coeficientul de
exces de aer:
Raportul de
comprimare:
Presiunea gazelor
reziduale:

T0=
p0=

293
1,02*10^5

Tr=

900

pr=

1,1*10^5

K
N/m2
C

N/m2

7
PROIECT DE LICENTA
2.2.

PAG.

Parametrii procesului de schimb a gazelor

Se alege urmatoarele marimi care sunt trecute in tabelul 2.3:

Tabelul 2.3
Presiunea la sfarsitul
admisiei:
Preincalzirea
amestecului:
Coeficientul de
postardere:

pa=

0,86*10^5

T=

25

p=

1.05

N
m2
C

In continuare se calculeaz coeficientul gazelor reziduale:

r =

T0 +
Tr

pr
293 + 25
0.11 10 6
=

= 0,0587
( 9 0,085 1,05 0.11) 106
p a p p r
900

Temperatura la sfritul admisiei va fi:

Ta =

T0 + T + r Tr 293 + 40 + 0,0673 900

=
= 364,44206 K
1+ r
1 + 0,0673

Coeficientul de umplere:

p
Pr T0
0.11 10 6 293
9
1,05
v =

=

=
6
P0Ta 1 1 + r 0.085 368.794 10 8 1 + 0,0673 0,9673795

2.3. Parametrii procesului de comprimare

Se adopt pentru coeficientul politropic de comprimare n1 = 1,39
Presiunea la sfritul comprimrii:

pc = pa n1 =

0.085*10^6*9^1,39 = 4716321

N
m2

Temperatura la sfaritul comprimrii:

Tc = Ta n1 1 = 368.7947 9 0.39 =

858,58455K

8
PROIECT DE LICENTA

PAG.

2.4. Parametrii procesului de ardere

Se adopt urmtoarea compoziie a benzinei care este trecuta I tabelul 2.4:
Tabelul 2.4
0,854 kg
0,142 kg
0,004 kg

c=
h=
o=

Qi =
coeficientul de utilizare a
cldurii:
masa molara a combustibilului:

43500

Kg

Tabelul 2.5
0.9

=
Mc=

Se vor mai alege urmtorii

parametrii care sunt trecuti in
tabelul 2.5:

1/114=0,0087719

Aerul minim necesar arderii a 1 kg de combustibil se calculeaz :

Lmin =

1 c h o
1 0,854 0,142 0,004
Kmolaer
+ + =

+
+
= 0,5049603
0,21 12 4 32 0,21 12
4
32
K g comb

Cantitatea de aer necesar arderii:

L = Lmin = 1 0,504 = 0,5049603

Kmolaer
K g comb

Coeficientul teoretic de variaie molar a incrcturii proaspete <1 :

h c
0,142 0,854
+
0,9 1 0,504 +
+
2
12
2
12 = 0,9907839
0 =
=
1
Lmin + M c
1 0,504 +
114
Coeficientul real de variaie molar a incrcturii praspete :
0,9 Lmin +

f =

0 + r 0.9907 + 0,06738
=
= 0,9912949
1+ r
1 + 0,06738

Cldura specific molar medie a amestecului iniial :

9
PROIECT DE LICENTA
C'mv=20+17,4*10^-3*Tc= 34,939371

PAG.

Kj
KmolK

Cldura specific molar medie a gazelor de ardere pentru >1 :

C ' 'm v = ( 1 8,4 + 2,6 ) + ( 1 5,5 + 1 3,8 ) 1 04 Tz KmolK

Kj

C ' 'mv = (18 ,4 + 2,6 +1) + (15 ,5 +13,8 1) 10 4 Tz = 18 + 29 ,3 10 4 Tz

Caldura specifica degajata de ardera incompleta :

Qai=Qi-Qai=Qa-61000*(10-l)=43500-61000*(1-0,85)= 43500 kj/kg
Temperatura la sfritul arderii rezult din urmtoarea ecuaie :

Qai
0,9 34350
+ C V 'TC = Cv Tz =
+ 32,53 720.88 =
1
[ Lmin + M c ] (1 + R )

1 0,504 +
(1 + 0,0673)
114

= ( 20,61 + 27,23 10 4 Tz ) 1.058 Tz

Tz= 2960 K
Presiunea la sfritul arderii :
Pz = Pc

Tz
2960
N
= 1,530 10 6 1,058
=
Tc
829 .83 6573706,7 m 2

Tinand cont de rotunjirea diagramei:

P ' z = z Pz = 0,85 5,774 10 6 = 5587650,7 N/m^2

Coeficientul de corectie a presiunii :

z= 0,85
Gradul de crestere a presiunii:

P z 5,774 10 6
=
=
Pc 1,530 10 6

3,6474917

2.5 Destinderea

10
PROIECT DE LICENTA

Se adopt coeficientul politropic al destinderii:

n2=1.3
Presiunea la sfritul destinderii:
p z 5,774 10 6
pb = n2 =
=

91,3

377828,8

N
m2

Temperatura la sfritul destinderii:

Tb =

Tz

n2 1

2980
= 1531,1543K
91,31

2.6 Parametrii principali ai motorului

Se adopta urmatoarele valori care sun trecute in tabelul 2.6 :
Tabelul 2.6
coeficientul de rotunjire al diagramei:
r=
0,97
randamentul mecanic:
m=
0,98
Presiunea medie a ciclului teoretic :
p
1
1
1
p 'i = c
1 n 2 1
1 n1 1
1 n2 1

n1 1
1,530 10 6
p 'i =
9 1

3.77
1
1
1
1,3 1 1 91,31 1,39 1 1 91,39 1 = 1287973,7 N/m^2

pi = r p'i = 0,97 1,287 10 6 = 1249334,5 N/m^2

Randamentul indicat al motorului:
pi M 1 T0
1,249 10 6 0,441 293
= 8,314
= 0,3126862
p0 v Qi
0,102 10 6 0,767 43500
Presiunea medie efectiv:
N
pe =m pi = 0,98 1,249 10 6 =1224347,8 m 2

i = RM

Randamentul efectiv al motorului:

e =m i = 0,98 0,31 =0,3064324

Consumul specific efectiv de combustibil :
ge =

3600
3600
=
= 0,2700713 kg/kWh 270,07 g/kWh
e Qi 0,30 43500

PAG.

PROIECT DE LICENTA

PAG. 11

2.7 Dimensini fundamentale ale motorului.Se adopt raportul curs

alezaj
S
= 0.9
D

Capacitatea cilindric necesar:

Vh =

120000 pn
120000 90
=
=0,445 dm^3
pe n i
0,842 106 5800 4

Se determina alezajul i cursa:

D=3

4 Vh 3 4 0,4
=
=84 mm

3.14 0.9

S = D = 0.9 84 = 76 mm
Viteza medie a pistonului:

Wm =

m
S n 76 5800
=
= 11.2
s
30
30

Cilindreea total a motorului:

Vt = i Vh = 4 0,44 = 1.78 l
Puterea litric:

Pi =

Pn
90
Kw
=
=
Vt 1.78 41,666667 l

2.8 Diagrama indicat

12
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Volumul la sfarsitul cursei de admisie:

Va = Vh

9
= 0.445 = 0,675l
1
8

Volumul la sfritul compresiei:

Vc =

Va 0,67
=
=

0,075l

Se traseaza izocorele: Vb=Va

Vc=Vz
Politropa ac care reprezint procesul de comprimare se traseaz prin puncte:
V
p x = pa a
Vx

n1

Politropa destinderii zb se traseaz analog:

V
p x = p z z
Vx

n2

Valorile sun trecute in tabelul 2.7

Tabelul 2.7
alfa
grd
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130

Xp
m
0
0,0008334
0,0032918
0,007254
0,0125277
0,0188648
0,0259792
0,0335667
0,0413253
0,0489722
0,056259
0,0629805
0,0689792
0,0741445

Vx
l
0,075
0,079615899
0,09323334
0,115179412
0,144390248
0,179491243
0,218897565
0,260924823
0,303898996
0,34625518
0,386616402
0,42384631
0,457072845
0,485683481

px
N/m^2
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000

13
PROIECT DE LICENTA
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320
330
340
350
360
370
380
390
400
410
420
430
440
450
460
470
480
490
500
510
520
530
540
550
560
570
580
590
600
610

0,0784075
0,0817321
0,0841054
0,0855268
0,086
0,0855268
0,0841054
0,0817321
0,0784075
0,0741445
0,0689792
0,0629805
0,056259
0,0489722
0,0413253
0,0335667
0,0259792
0,0188648
0,0125277
0,007254
0,0032918
0,0008334
0
0,0008334
0,0032918
0,007254
0,0125277
0,0188648
0,0259792
0,0335667
0,0413253
0,0489722
0,056259
0,0629805
0,0689792
0,0741445
0,0784075
0,0817321
0,0841054
0,0855268
0,086
0,0855268
0,0841054
0,0817321
0,0784075
0,0741445
0,0689792
0,0629805

0,509295948
0,527711098
0,540856446
0,548729623
0,55135056
0,548729623
0,540856446
0,527711098
0,509295948
0,485683481
0,457072845
0,42384631
0,386616402
0,34625518
0,303898996
0,260924823
0,218897565
0,179491243
0,144390248
0,115179412
0,09323334
0,079615899
0,075
0,079615899
0,09323334
0,115179412
0,144390248
0,179491243
0,218897565
0,260924823
0,303898996
0,34625518
0,386616402
0,42384631
0,457072845
0,485683481
0,509295948
0,527711098
0,540856446
0,548729623
0,55135056
0,548729623
0,540856446
0,527711098
0,509295948
0,485683481
0,457072845
0,42384631

80000
80000
80000
80000
80000
113355,6
115655,74
119679,68
125736,85
134313,61
146140,78
162304,85
184430,01
214976,18
257725,56
318562,58
406645,79
535834,94
725092,71
992750,51
1331824,9
1658675,6
1802254,1
6573706,7
4953901,3
3763593
2805373,8
2114139,9
1633340,6
1299929,9
1066208
899859,7
690000
583698,23
552145
523659
493654
470214
442156
412535
355000
315000
270000
250000
244000
230000
220000
215000

PAG.

14
PROIECT DE LICENTA
620
630
640
650
660
670
680
690
700
710
720

0,056259
0,0489722
0,0413253
0,0335667
0,0259792
0,0188648
0,0125277
0,007254
0,0032918
0,0008334
0

0,386616402
0,34625518
0,303898996
0,260924823
0,218897565
0,179491243
0,144390248
0,115179412
0,09323334
0,079615899
0,075

210000
200000
195000
190000
185000
160000
150000
140000
110000
110000
110000

PAG.

15
PROIECT DE LICENTA

Fig. 2.8.1 Diagrama indicata

PAG.

16
PROIECT DE LICENTA

Fig. 2.8.2 Cronomanograma

PAG.

17
PROIECT DE LICENTA

PAG.

2.9. Cinematica mecanismului biel-manivel

Analizele cinematice i calculul dinamic al mecanicsmului biel-manivel sunt necesare
pentru determinarea forelor care acioneaz asupra pieselor motorului. Cercetrile de detaliu
ale cinematicii mecanismului biel-manivel din cauza regimului variabil de funcionare, sunt
foarte complexe. La determinarea sarcinilor pe piesele motorului se folosesc ns formule
simplificate obinute n ipoteza unei viteze unghiulare constante a arborelui cotit i la regim
stabilizat, care dau o precizie suficient i uureaz esenial calculul.
La o vitez unghiular constant de rotaie a arborelui cotit, unghiul de rotaie este
proporional cu timpul i prin urmare toate mrimile cinematice pot fi exprimate n funcie de
unghiul de rotaie a arborelui cotit.
n calcule se consider c poziia iniial pentru msurarea unghiului este poziia
corespunztoare pentru care pistonul este la distana maxim de la axa arborelui cotit.

Figura 2.9.1 Mecanismul biela-manivela cu piston axat

- unghiul de rotaie al manivelei la un moment dat,care se msoara de la axa cilindrului in
sensul
n
1 - viteza unghiulara de rotatie a arborelui cotit, n s-1;
=
30
n - turatia arborelui cotit, n rot/min;
R - raza manivelei (distanta dintre axa arborelui cotit si axa fusului maneton), n m;
S = 2R - cursa pistonului (distanta dintre p.m.s. si p.m.i.) n m;
l - lungimea bielei, n [m].
raportul =R/l - raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei.

18
PROIECT DE LICENTA
S=
S
R= =
2
1
=
=
3.6

0.076
0.038

m
m

0,27777778

R
l =
=0.154 m

max= 15
Deplasarea pistonului

S x = R [(1 cos + sin 2 )]

2
1
sin 2 = [1 cos( 2 )]
2

S x = R [(1 cos + (1 cos( 2 )]

4

S x =R

=0,00524 m

sin( 2 ))
2
1
1
1
vmax = arccos[ ( ) 2 + ] = 1,32374
4
2 4
S n 2 R 76 5800 13,8667 m/s
Vmed =
=
=
=
30

30
S n 76 5800 22,5333 m
Vmax = 1.625 Vmed = 1.625
=
=
s
30
30
Vmax

= (sin vmax + sin( 2 vmax ) = 1.6265 m/s

Vmed
2
2
V = R (sin +

n
30

3.14 5800
607,3185307
=
30

Expresia deplasrii pistonului:

X p = R [(1 cos +

(1 cos( 2 ) ]
4

Expresia vitezei pistonului:

PAG.

19
PROIECT DE LICENTA

V p = R [(sin +

sin( 2 )
2

Expresia acceleraiei pistonului:

a p = R 2 (cos + cos 2 )
Valorile sun trecute in tabelul 2.9.1
Tabelul 2.9.1
alfa
grd.

Xp
M
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320
330

0
0,000833351
0,003291835
0,007253963
0,012527667
0,018864777
0,025979167
0,033566739
0,041325266
0,048972222
0,056259009
0,062980471
0,068979167
0,074144511
0,078407489
0,081732148
0,0841054
0,085526818
0,084
0,085526818
0,0841054
0,081732148
0,078407489
0,074144511
0,068979167
0,062980471
0,056259009
0,048972222
0,041325266
0,033566739
0,025979167
0,018864777
0,012527667
0,007253963

Vp
m/s
0
5974,99
11652,63
16758,572
21062,09
24392,206
26647,736
27800,364
27890,653
27017,697
25323,821
22976,297
20148,288
17001,307
13671,191
10259,125
6828,5631
3408,1576
0
-3408,158
-6828,563
-10259,12
-13671,19
-17001,31
-20148,29
-22976,3
-25323,82
-27017,7
-27890,65
-27800,36
-26647,74
-24392,21
-21062,09
-16758,57

ap
m/s^2
21691,19723
21148,9198
19564,22387
17059,14322
13822,98975
10092,9481
6130,120956
2193,772584
-1483,296791
-4715,477658
-7378,902327
-9418,303497
-10845,59861
-11730,61631
-12185,32154
-12343,66557
-12339,69296
-12286,72069
-12260,24191
-12286,72069
-12339,69296
-12343,66557
-12185,32154
-11730,61631
-10845,59861
-9418,303497
-7378,902327
-4715,477658
-1483,296791
2193,772584
6130,120956
10092,9481
13822,98975
17059,14322

PAG.

20
PROIECT DE LICENTA
340
350
360
370
380
390
400
410
420
430
440
450
460
470
480
490
500
510
520
530
540
550
560
570
580
590
600
610
620
630
640
650
660
670
680
690
700
710
720

0,003291835
0,000833351
0
0,000833351
0,003291835
0,007253963
0,012527667
0,018864777
0,025979167
0,033566739
0,041325266
0,048972222
0,056259009
0,062980471
0,068979167
0,074144511
0,078407489
0,081732148
0,0841054
0,085526818
0,084
0,085526818
0,0841054
0,081732148
0,078407489
0,074144511
0,068979167
0,062980471
0,056259009
0,048972222
0,041325266
0,033566739
0,025979167
0,018864777
0,012527667
0,007253963
0,003291835
0,000833351
0

-11652,63
-5974,99
0
5974,99
11652,63
16758,572
21062,09
24392,206
26647,736
27800,364
27890,653
27017,697
25323,821
22976,297
20148,288
17001,307
13671,191
10259,125
6828,5631
3408,1576
0
-3408,158
-6828,563
-10259,12
-13671,19
-17001,31
-20148,29
-22976,3
-25323,82
-27017,7
-27890,65
-27800,36
-26647,74
-24392,21
-21062,09
-16758,57
-11652,63
-5974,99
0

19564,22387
21148,9198
21691,19723
21148,9198
19564,22387
17059,14322
13822,98975
10092,9481
6130,120956
2193,772584
-1483,296791
-4715,477658
-7378,902327
-9418,303497
-10845,59861
-11730,61631
-12185,32154
-12343,66557
-12339,69296
-12286,72069
-12260,24191
-12286,72069
-12339,69296
-12343,66557
-12185,32154
-11730,61631
-10845,59861
-9418,303497
-7378,902327
-4715,477658
-1483,296791
2193,772584
6130,120956
10092,9481
13822,98975
17059,14322
19564,22387
21148,9198
21691,19723

PAG.

21
PROIECT DE LICENTA

PAG.

C in e m a tic a m e c a n is m u lu i
40000

0 ,1

Xp

30000

0 ,0 8

0 ,0 6
20000
0 ,0 4

Vp
Xp[m],Vp[m/s],ap[m/s^2]

10000

0 ,0 2

0
0

90

180

270

360
- 0 ,0 2

-1 0 0 0 0

ap

- 0 ,0 4

-2 0 0 0 0
- 0 ,0 6
-3 0 0 0 0

- 0 ,0 8

-4 0 0 0 0

- 0 ,1
a lf a [ g r d ]

Fig.2.9.1 Cinematica mecanismului

22
PROIECT DE LICENTA

PAG.

2.10 Calculul dinamic al mecanismului biel-manivel

Prin calculul dinamic al mecanismului biel-manivel se urmreste determinarea
mrimii si caracterului variatiei sarcinilor care actioneaz asupra pieselor motorului.
Cercetarile n detaliu sunt foarte complexe din cauza regimului variabil de functionare. De
aceea se folosesc relatii simplificate, obtinute n ipoteza unei viteze unghiulare constante a
arborelui cotit si la regim stabilizat.

Forele care acioneaza in mecanismul biel - manivel

Asupra mecanismului biel-manivel, actioneaz fortele date de presiunea gazelor din
cilindru si fortele de inertie ale maselor mecanismului aflate n miscare. Fortele de frecare vor
fi considerate neglijabile. Fortele de inertie sunt constituite din fortele de inertie ale maselor
aflate n miscare alternativ de translatie si forte de inertie ale maselor aflate n miscare de
rotatie.
Pentru calculul organelor mecanismului biel-manivel, al sarcinilor n lagre, pentru
cercetarea oscilatiilor de torsiune, etc., trebuie determinate valorile maxime, minime si medii
ale acestor forte. De aceea mrimile fortelor se vor determina pentru o serie de pozitii
succesive ale mecanismului, functie de unghiul de rotatie al arborelui cotit.
Pentru determinarea fortelor din elementele mecanismului biel-manivel este
recomandabil s se nceap cu determinarea fortelor care actioneaz dup axa cilindrului ,
cercetnd separat fortele de presiune a gazelor si fortele de inertie.

Figura 2.10.1.1 Fortele si momentele care actioneaza in mecanismul biela-manivela

23
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Forta de presiune a gazelor

Forta data de presiunea gazelor pe piston se determina cu relatia:

Fg =p g Ap
p g =p x pcart

[N]
.

Ap - aria suprafeei capului pistonului;

pg - presiunea gazelor n cilindru dup diagrama indicat;

Ap =

D2
4

2
= 0,005541769 m

D=0.084 m
Forta de presiune a gazelor este ndreptat dup axa cilindrului si poate fi considerat n
axa boltului de piston. Aceast fort este considerat pozitiv cnd este orientat spre axa
arborelui cotit si negativ cnd este orientat invers.
Calculul valorilor fortelor Fg se face tabelar 2.10.1.1.2 si se construieste curba Fg = f()
graficul 2.10.1.1.1
Fortele de inertie
Fortele de inertie sunt produse de masele aflate n miscare accelerat si anume: piston
asamblat (piston, bolt, segmenti, sigurantele bolului), biel si arbore cotit.
Fortele de inertie sunt ndreptate n sens opus acceleratiei si sunt date de formula general:

F = - ma

[N]

m - masa elementelor n miscare, n [kg];

a - acceleratia maselor, n [m/s2].
n functie de felul miscrii elementelor mecanismului motor distingem urmtoarele
tipuri de forte de inertie:
a) Fortele de inertie produse de masele elementelor aflate n miscare de translatie (Fj);
b) Fortele de inertie produse de masele neechilibrate ale elementelor aflate n miscare de
rotatie (Fr).
Fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie
Aceste forte sunt produse de masele pistonului asamblat (piston, segmenti, bolt de biel
si sigurantele acestuia) si o parte din masa bielei si sunt considerate concentrate n axa
boltului.
Determinarea fortelor de inertie ale maselor aflate n miscare de translatie se face cu relatia:

F j = - m j a p [N]

mj - masele pieselor n miscare de translatie, n [kg];

ap- acceleratia pistonului, n [m/s2].

24
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Masele aflate n miscare de translatie se determin cu relatia urmtoare:

m j = m p + m1b [kg]
mp - masa pistonului asamblat, n [kg];
m1b - masa bielei concentrat n axa boltului si care se consider c execut miscare de
translatie, n [kg].
Fortele de inertie Fj se pot exprima, tinnd seama de expresia acceleratiei pistonului pentru
mecanismul biel-manivel axat.
2
F j = - m j R ( cos + cos 2 ) [N]

Calculul valorilor fortelor Fj se face tabelar 2.10.1.3.1 si se construieste curba Fj = f()

graficul 2.10.1.3.1
Masele pieselor in miscare ale mecanismului biela manivela
Pentru simplificarea calculelor, masele pieselor n miscare pot fi nlocuite cu mase
reduse concentrate n articulatiile mecanismului biel-manivel.
Masa bielei este considerat ca fiind concentrat n cele dou axe n care este articulat,
respectiv n axa ochiului bielei (m1b) si n axa capului bielei (m2b).
Componenta m1b a masei bilei se consider c execut miscare de translatie si este luat
n calculul fortei de inertie Fj. A doua component m2b se adaug maselor rotitoare ale
mecanismului.
Pentru majoritatea motoarelor de autovehicule, repartizarea masei bielei pe cele dou
componente este:

m1b = 0,275 mb ;

m 2b = 0,725

m b

n aceste conditii, masa elementelor aflate n miscare de translatie alternativ se poate

determina cu relatia:

m j = m p + m1b = m p + 0,275

mb ;

mp - masa pistonului asamblat, n [kg];

mb - masa bielei , n [kg].
Fortele sumare care actioneaza in mecanismul biela manivela
Prin nsumarea algebric a fortelor de presiune a gazelor Fg si fortelor de inertie Fj,
determinate pentru diferite pozitii ale manivelei, se obtin valorile fortei sumare care
actioneaz n lungul axei cilindrului.

F = F g + F j [N]
Calculul valorilor fortei F se face tabelar 2.10.1.3.2 si se construieste curba F=f() graficul
2.10.1.3.1
Tabelul 2.10.1.3.1
Tipul motorului
Masa pistonului din aliaje
Masa bielei
de Al, ( kg/m^2 ; g/cm^2)
( kg/m^2 ; g/cm^2)
M.A.S cu D=60 120 mm
100 - 150 ( 10 - 15 )
120 - 200 ( 12 - 20 )

25
PROIECT DE LICENTA

PAG.

pcart.=1*105 N/m2= 100000 N/m2

Se alege: mb=130[kg/m^2]
mb=130*Ap= 0,720430027kg
mp=150[kg/m^2]
mp=150*Ap= 0,831265416kg
m1b=0.275*mb= 0,198118258kg
m2b =0.725*mb= 0,52231177kg
mj=mp+mb= 1,66 kg
Rezultatele acestor calcule sunt trecute in tabelul 2.10.1.3.2
alfa
grd
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320
330
340
350

px*10^5
N/m^2
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
80000
113355,6
115655,74
119679,68
125736,85
134313,61
146140,78
162304,85
184430,01
214976,18
257725,56
318562,58
406645,79
535834,94
725092,71
992750,51
1331824,9
1658675,6

pg
N/m^2
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
-20000
13355,60132
15655,73573
19679,67838
25736,84634
34313,61483
46140,78495
62304,84512
84430,00902
114976,1802
157725,56
218562,5848
306645,7863
435834,9418
625092,7136
892750,5098
1231824,935
1558675,559

Fg
N
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
-110,8354
74,013663
86,760478
109,06024
142,62767
190,15814
255,70159
345,27909
467,89164
637,17148
874,07869
1211,2235
1699,3602
2415,2968
3464,1197
4947,4175
6826,4898
8637,8206

Tabelul 2.10.1.3.2
Fj
F
N
N
-22328,56429
-22439,39968
-21770,35276
-21881,18815
-20139,09264
-20249,92803
-17560,40352
-17671,23891
-14229,15997
-14339,99536
-10389,516
-10500,35138
-6310,246429
-6421,081818
-2258,233681
-2369,06907
1526,8815
1416,046111
4854,035715
4743,200326
7595,721585
7484,886196
9695,047853
9584,212465
11164,28214
11053,44676
12075,30491
11964,46952
12543,37105
12432,53566
12706,36781
12595,53242
12702,27847
12591,44308
12647,74968
12536,91429
12620,49286
12509,65747
12647,74968
12721,76334
12702,27847
12789,03894
12706,36781
12815,42805
12543,37105
12685,99872
12075,30491
12265,46305
11164,28214
11419,98374
9695,047853
10040,32694
7595,721585
8063,613229
4854,035715
5491,207197
1526,8815
2400,960188
-2258,233681
-1047,010228
-6310,246429
-4610,886181
-10389,516
-7974,219234
-14229,15997
-10765,04027
-17560,40352
-12612,98603
-20139,09264
-13312,60286
-21770,35276
-13132,53218

26
PROIECT DE LICENTA
360
370
380
390
400
410
420
430
440
450
460
470
480
490
500
510
520
530
540
550
560
570
580
590
600
610
620
630
640
650
660
670
680
690
700
710
720

1731186,6
6573706,7
4953901,3
3763593
2805373,8
2114139,9
1633340,6
1299929,9
1066208
899859,7
720000
610000
552145
523659
493654
470214
442156
412535
355000
315000
270000
250000
244000
230000
220000
215000
210000
200000
195000
190000
185000
160000
150000
140000
110000
110000
110000

1631186,629
6473706,667
4853901,271
3663592,976
2705373,834
2014139,877
1533340,586
1199929,938
966207,9568
799859,6958
620000
510000
452145
423659
393654
370214
342156
312535
255000
215000
170000
150000
144000
130000
120000
115000
110000
100000
95000
90000
85000
60000
50000
40000
10000
10000
10000

9039,6602
35875,79
26899,202
20302,788
14992,558
11161,899
8497,42
6649,7351
5354,5017
4432,638
3435,8971
2826,3024
2505,6833
2347,8205
2181,5397
2051,6406
1896,1497
1731,9969
1413,1512
1191,4804
942,1008
831,26542
798,0148
720,43003
665,01233
637,30349
609,59464
554,17694
526,4681
498,75925
471,0504
332,50617
277,08847
221,67078
55,417694
55,417694
55,417694

-22328,56429
-21770,35276
-20139,09264
-17560,40352
-14229,15997
-10389,516
-6310,246429
-2258,233681
1526,8815
4854,035715
7595,721585
9695,047853
11164,28214
12075,30491
12543,37105
12706,36781
12702,27847
12647,74968
12620,49286
12647,74968
12702,27847
12706,36781
12543,37105
12075,30491
11164,28214
9695,047853
7595,721585
4854,035715
1526,8815
-2258,233681
-6310,246429
-10389,516
-14229,15997
-17560,40352
-20139,09264
-21770,35276
-22328,56429

PAG.
-13288,90407
20235,33654
6760,109093
-2742,384078
3569,235644
4563,365898
4969,369877
5523,369284
6881,383229
9286,673734
11031,61864
12521,35027
13669,96549
14423,12541
14724,91076
14758,00844
14598,42813
14379,74659
14033,64407
13839,23011
13644,37927
13537,63322
13341,38585
12795,73494
11829,29448
10332,35134
8205,316223
5408,212659
2053,349597
-1759,474432
-5839,196027
-10057,00983
-13952,07149
-17338,73274
-20083,67494
-21714,93507
-22273,14659

27
PROIECT DE LICENTA

PAG.

F o rt e le d e in e rt ie
40000

F j - F o r e le d e in e r ie
F g - fo rta d e p r e s iu n e a g a z e lo r
F -s u m a fo rte lo r
Fg

30000

20000

Fg[N],Fj[N],F[N]

10000

0
0

180

360

540

-1 0 0 0 0

Fj

-2 0 0 0 0

-3 0 0 0 0

-4 0 0 0 0
a lfa [g rd ]

Fig. 2.10.1.3.1 Fortele de inertie

Forta F aplicat n axa boltului se descompune n dou componente, una de sprijin,

normal pe axa cilindrului (N) si una dup axa bielei (B):
N = F tg [N] 2
F
B =
[N] 3
cos
Calculul fortelor N si B se face tabelar (vezi tabelul 2.10.1.3.3) si se reprezint grafic
curbele N=f() si B=f()(graficul. 2.10.1.3.2).
n axa fusului maneton, forta B se descompune n dou componente, una radial (Z) si
una tangential (T), expresiile lor fiind urmtoarele:
sin( + )
T = B sin( + ) = F
4
cos

720

28
PROIECT DE LICENTA

PAG.

cos( + )
5
cos
Pe baza calculului tabelar al valorilor fortelor T si Z (vezi tab. 2.10.1.3.3) se traseaz curbele
T=f() si Z=f() (graficul. 2.10.1.3.3).
Forta tangential T este singura fort care produce momentul motor. Expresia momentului
motor este:
sin( + )
M = TR = F
R [N m] 6
cos
Pe baza calculului tabelar al valorilor fortelor M (vezi tab. 2.10.1.3.3) se traseaz curbele
M=f() (graficul. 2.10.1.3.4).
= arcsin( sin )
Z = B cos( + ) = F

Tabelul 2.10.1.3.3
alfa
grd
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320

beta
grd
0
2,7647694
5,4516419
7,9835561
10,285436
12,285911
13,919749
15,130934
15,876081
16,12762
15,876081
15,130934
13,919749
12,285911
10,285436
7,9835561
5,4516419
2,7647694
1,95E-15
-2,764769
-5,451642
-7,983556
-10,28544
-12,28591
-13,91975
-15,13093
-15,87608
-16,12762
-15,87608
-15,13093
-13,91975
-12,28591
-10,28544

N
[N]
0
-1056,68234
-1932,598115
-2478,359067
-2602,253509
-2286,742195
-1591,406045
-640,59627
402,732316
1371,531787
2128,74816
2591,571024
2739,495071
2605,59445
2256,110184
1766,500477
1201,693118
605,430374
4,25727E-13
-614,3570706
-1220,551131
-1797,340439
-2302,105676
-2671,144124
-2830,337889
-2714,904377
-2293,341725
-1587,823558
-682,8480017
283,1115628
1142,765713
1736,606988
1953,512754

B
[N]
-22439,4
-21906,69
-20341,94
-17844,19
-14574,2
-10746,47
-6615,351
-2454,15
1472,2024
4937,5144
7781,7151
9928,4122
11387,867
12244,903
12635,584
12718,803
12648,656
12551,524
12509,657
12736,589
12847,15
12940,851
12893,186
12552,952
11765,494
10400,907
8383,3928
5716,1648
2496,1753
-1084,612
-4750,388
-8161,126
-10940,85

T
[N]
0
-4840,257408
-8741,931474
-10981,94137
-11211,01318
-9513,625379
-6356,522997
-2445,293551
1464,466922
4743,200326
7001,520718
8119,844236
8202,818154
7490,471562
6263,199213
4767,93192
3177,30501
1580,779794
1,53262E-12
-1604,087415
-3227,166042
-4851,171544
-6390,887535
-7678,911466
-8474,827082
-8506,269152
-7542,874214
-5491,207197
-2483,059519
1080,697642
4564,527424
7224,875788
8416,112092

Z
[N]
-22439,39968
-21365,27277
-18367,72045
-14064,56228
-9312,377443
-4997,749616
-1832,342846
-208,3057551
-150,7200805
-1371,531787
-3396,14454
-5713,273888
-7899,195702
-9686,613913
-10974,07453
-11791,30129
-12243,0894
-12451,58227
-12509,65747
-12635,17316
-12435,2186
-11997,15647
-11197,80383
-9930,302789
-8161,136381
-5985,169668
-3658,732454
-1587,823558
-255,5516449
-92,06074186
-1315,778953
-3795,411187
-6990,805484

M
[N*m]
0
-100,0124626
-180,631322
-226,9158243
-231,6490511
-196,5765499
-131,342502
-50,52620329
30,25974258
98,0070077
144,6698532
167,7773617
169,4918213
154,7728651
129,4141869
98,51802754
65,65148743
32,66307277
3,16679E-14
-33,14466958
-66,68174762
-100,2379774
-132,0525638
-158,6665296
-175,1122419
-175,7619179
-155,8556418
-113,4627992
-51,30654762
22,3300588
94,31515508
149,284957
173,8990356

29
PROIECT DE LICENTA
330
340
350
360
370
380
390
400
410
420
430
440
450
460
470
480
490
500
510
520
530
540
550
560
570
580
590
600
610
620
630
640
650
660
670
680
690
700
710
720

-7,983556
-5,451642
-2,764769
-3,9E-15
2,7647694
5,4516419
7,9835561
10,285436
12,285911
13,919749
15,130934
15,876081
16,12762
15,876081
15,130934
13,919749
12,285911
10,285436
7,9835561
5,4516419
2,7647694
5,85E-15
-2,764769
-5,451642
-7,983556
-10,28544
-12,28591
-13,91975
-15,13093
-15,87608
-16,12762
-15,87608
-15,13093
-13,91975
-12,28591
-10,28544
-7,983556
-5,451642
-2,764769
-7,8E-15

1768,948314
1270,518649
634,1938443
9,04493E-13
977,2011746
645,1664457
-384,6143713
647,7028583
993,7992518
1231,612599
1493,519039
1957,108164
2685,311044
3137,460912
3385,773078
3387,975163
3141,034833
2672,103425
2069,7838
1393,234319
694,4240947
1,43277E-12
-668,3215715
-1302,182488
-1898,628399
-2421,037615
-2786,625506
-2931,78179
-2793,867774
-2333,642938
-1563,825068
-583,9853888
475,7618814
1447,191006
2190,192298
2531,857655
2431,725682
1916,731373
1048,653676
3,03199E-12

-12736,43
-13373,09
-13147,84
-13288,9
20258,918
6790,8258
-2769,223
3627,5284
4670,326
5119,7174
5721,7312
7154,279
9667,1198
11469,101
12971,032
14083,548
14761,187
14965,398
14902,443
14664,761
14396,504
14033,644
13855,358
13706,377
13670,124
13559,277
13095,652
12187,188
10703,419
8530,7153
5629,7702
2134,7795
-1822,663
-6015,86
-10292,73
-14179,94
-17508,42
-20174,93
-21740,24
-22273,15

7838,447192
5747,075336
2904,999296
3,25618E-12
4476,184608
2918,351629
-1704,277855
2790,429623
4134,542934
4919,406854
5701,082954
7116,687821
9286,673734
10319,20919
10608,21786
10144,5498
9029,736799
7418,040211
5586,518868
3683,744473
1813,142558
5,15799E-12
-1744,988823
-3443,001279
-5124,556186
-6721,055111
-8010,893295
-8778,578631
-8753,675252
-7675,426189
-5408,212659
-2123,562601
1816,085287
5780,4876
9111,944967
10907,73417
10775,30259
8670,15971
4803,481173
1,09152E-11

-10038,69216
-12075,2117
-12822,8929
-13288,90407
19758,22711
6131,76471
-2182,667093
2317,857759
2171,980663
1418,07714
485,654734
-732,4356363
-2685,311044
-5005,416305
-7464,13999
-9769,055302
-11677,17858
-12997,53104
-13815,70212
-14194,54939
-14281,87141
-14033,64407
-13745,03393
-13266,89516
-12673,24848
-11776,30748
-10359,61886
-8453,644747
-6159,249216
-3723,027867
-1563,825068
-218,5529229
-154,705768
-1666,293838
-4786,736669
-9060,460108
-13799,92018
-18216,9204
-21202,93961
-22273,14659

PAG.
161,9629578
118,7497086
60,02493438
6,72812E-14
92,48975989
60,30082874
-35,21486789
57,65762329
85,43054336
101,6478985
117,7993849
147,0495088
191,8871314
213,2220327
219,1937126
209,6131097
186,5781378
153,2762426
115,4321893
76,1158602
37,4642993
1,06578E-13
-36,05606369
-71,14147193
-105,8868239
-138,8746953
-165,5261483
-181,3885487
-180,8739793
-158,5945146
-111,7479135
-43,87839473
37,52510382
119,440094
188,276775
225,3825083
222,6461231
179,1483283
99,25256872
2,25536E-13

30
PROIECT DE LICENTA

Fig. 2.10.1.3.2 Fortele aplicate in axa boltului

PAG.

31
PROIECT DE LICENTA

25000

PAG.

n a xa fu s u lu i m a n e to n , fo ra B s e d e sc o m p u n e n d o u c o m p o n e n te ,
u n a ra d ia l (Z ) i u n a ta n g e n ia l (T )

20000
Z
15000
10000

T,Z [N]

5000
0
0

180

360

540

-5 0 0 0
-1 0 0 0 0
-1 5 0 0 0
-2 0 0 0 0
-2 5 0 0 0
a lfa [g rd ]
Fig. 2.10.1.3.3 Fortele aplicate in axa fusului maneton

720

32
PROIECT DE LICENTA

PAG.

M o m e n tu l m o to r
800

600

400

200

0
0

180

360

540

-2 0 0

-4 0 0

-6 0 0

-8 0 0
A lf a [ g r d ]

Fig. 2.10.1.3.3 Momentul motor

Momentul total al motorului policilindric

Momentul motor total se obtine prin nsumarea momentelor obtinute pentru fiecare
cilindru al motorului tinnd cont de ordinea de functionare a acestora si de configuraia
arborelui cotit. De asemenea, se poate obtine suma momentelor ce actioneaz asupra fiecrui
fus palier al arborelui cotit.
Se stabileste variatia momentului motor total functie de unghiul de rotatie a arborelui
cotit, precum si valoarea momentului mediu. Cu valoarea momentului mediu se calculeaz
puterea dezvoltat de motor care se compar cu puterea obtinut la calculul termic.
Ca pozitie de pornire (=0) se consider pozitia corespunztoare p.m.s. a primului cilindru,
aflat la admisie.

720

33
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Alegerea ordinii de lucru

Pentru realizarea unei succesiuni optime de functionare a cilindrilor motorului si o
echilibrare natural ct mai complet a fortelor de inertie si momentelor acestora, trebuie
stabilit o anumit pozitie relativ a manivelelor arborelui cotit.
Succesiunea optim de functionare a cilindrilor se stabileste din conditia distributiei
uniforme a exploziilor succesive dintre doi cilindri vecini, pentru a nu rezulta sarcini medii
prea mari pe fusurile paliere dintre acestia. Trebuie s se aib n vedere si circulatia
ncrcturii proaspete n conducta de admisie, adic asigurarea unui numr minim de
schimbri de directie a curentului n conducta de admisie si evitarea interceptrii ncrcturii
destinate unui cilindru de ctre un cilindru vecin cu canal de admisie mai scurt. Aceast
interceptare provoac o crestere a neuniformittii umplerii cilindrilor.
Pentru o echilibrare natural ct mai complet a fortelor de inertie si a momentelor
acestor forte trebuie cutate acele pozitii relative ale manivelelor arborelui cotit pentru care
fortele cetrifuge si fortele de inerie de ordinul unu si doi se anuleaz reciproc. De asemenea,
pentru echilibrarea momentelor date de fortele de inertie, trebuie ca manivelele s fie dispuse
"n oglind", adic manivelele egal deprtate de mijlocul arborelui cotit s se afle n acelasi
plan si orientate n acelasi sens.
Tinnd seama de cele prezentate mai sus, pentru un motor cu numr cunoscut de cilindri
si timpi, se stabileste o anumit form a arborelui cotit si o ordine de lucru optim a
cilindrilor motorului.
Ordinea de lucru a cilindrilor 1-3-4-2
0 180

360

540

720

alfa
1
2
3
4

A
C
E
D

C
D
A
E

D
E
C
A

E
A
D
C

Calculul momentului total al motorului

n timpul unui ciclu, cilindrii motorului parcurg n mod diferit fazele ciclului motor, n
functie de ordinea de lucru aleas si de geometria arborelui cotit.
Pentru calculele ulterioare este necesar att determinarea momentului motor total ct si a
momentelor de torsiune care solicit fiecare fus palier n parte.
Tinnd cont de cele expuse mai sus, momentul motor policilindric este alctuit din dou
componente:
component creat de forta tangential care actioneaz asupra cotului corespunztor
cilindrului dat si care depinde numai de unghiul de rotatie al arborelui cotit;
o component dat de momentul sumar al fortelor care actioneaz n cilindrii anteriori
cotului respectiv si depinde de numrul de cilindri si de ordinea lor de lucru.

Momentul total al motoarelor cu cilindrii n linie

Calculul momentului total se exemplific pe un motor cu 4 cilindri n linie, n 4 timpi.

34
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Unghiul de decalaj intre doua aprinderi succesive este dat de relatia :

720
i

720
4

=180

RAC

T ' = ( Z1 + Z 2 cos + T2 * sin ) / 2

Z ' = (T1 + T2 cos Z 2 * sin ) / 2
- unghiul de decalaj
= 180
Insumarea momentelor
M 0
M
1 =
S
M1 =
T (0 )
2
M

=
T (5
4
0

M 1
=
M
2

M3 =
T (1
8
0
M 1
M3
3 =
M

=
T (3
6
0

M 1
=
M
4

S
)
2
+
M 0
1

S
)
2
+
M 1
2

S
)
2
+
M 1
3

Pe baza calculului tabelar al valorilor fortelor M (vezi tab.2.10.1.6.1) se traseaz curba

M1-4=f() (graficul. 2.10.1.6.1).
Se determin valoarea medie a momentului motor, ca medie aritmetic a valorilor instantanee
ale momentului motor (tab.4.5, coloana 13):
m

M med =

( M 1- 4 )
1

= 354.4 [N*m]

7
Cu ajutorul momentului mediu se calculeaz puterea indicat a motorului:

Pi =

M med n = 215 [KW]

8
9,55 103

Puterea indicat calculat trebuie s fie egal cu puterea indicata calculata in functie de
presiunea medie indicata dup formula:

Pi =

pi V t n
= 215 [kW] 9
120000

35
PROIECT DE LICENTA

PAG.

unde: pi - presiunea medie indicat, n [N/m2];

pi = 1.249 * 106 [N/m2]
Rezultanta fortelor maneton
Rm = (T 2 +Z 2 )

Rezultanta fortelor palier

2

R p = (T ' + Z ' )
Tabelul 2.10.1.6.1
Alfa
grd.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320
330
340
350
360
370
380
390

M0-1
N*m
0
-100,012
-180,631
-226,916
-231,649
-196,577
-131,343
-50,5262
30,2597
98,007
144,67
167,777
169,492
154,773
129,414
98,518
65,6515
32,6631
0
-33,1447
-66,6817
-100,238
-132,053
-158,667
-175,112
-175,762
-155,856
-113,463
-51,3065
22,3301
94,3152
149,285
173,899
161,963
118,75
60,0249
0
92,4898
60,3008
-35,2149

M1
N*m

M2
N*m

M1-2
N*m

M3
N*m

0
-33,1447
-66,6817
-100,238
-132,053
-158,667
-175,112
-175,762
-155,856
-113,463
-51,3065
22,3301
94,3152
149,285
173,899
161,963
118,75
60,0249
0
92,4898
60,3008
-35,2149
57,6576
85,4305
101,648
117,799
147,05
191,887
213,222
219,194
209,613
186,578
153,276
115,432
76,1159
37,4643
0
-36,0561
-71,1415
-105,887

0
-36,06
-71,14
-105,9
-138,9
-165,5
-181,4
-180,9
-158,6
-111,7
-43,88
37,525
119,44
188,28
225,38
222,65
179,15
99,253
0
-100
-180,6
-226,9
-231,6
-196,6
-131,3
-50,53
30,26
98,007
144,67
167,78
169,49
154,77
129,41
98,518
65,651
32,663
0
-33,14
-66,68
-100,2

0
-136,0685
-251,7728
-332,8026
-370,5237
-362,1027
-312,7311
-231,4002
-128,3348
-13,74091
100,79146
205,30247
288,93192
343,04964
354,7967
321,16415
244,79982
131,91564
0
-133,1571
-247,3131
-327,1538
-363,7016
-355,2431
-306,4547
-226,2881
-125,5959
-15,45579
93,363306
190,10742
263,80698
304,05782
303,31322
260,48099
184,4012
92,688007
0
59,34509
-6,380919
-135,4528

0
-33,1447
-66,6817
-100,238
-132,053
-158,667
-175,112
-175,762
-155,856
-113,463
-51,3065
22,33006
94,31516
149,285
173,899
161,963
118,7497
60,02493
0
92,48976
60,30083
-35,2149
57,65762
85,43054
101,6479
117,7994
147,0495
191,8871
213,222
219,1937
209,6131
186,5781
153,2762
115,4322
76,11586
37,4643
0
-36,0561
-71,1415
-105,887

M1-3
N*m
0
-169,2132
-318,4545
-433,0406
-502,5763
-520,7692
-487,8433
-407,1621
-284,1904
-127,2037
49,48491
227,6325
383,2471
492,3346
528,6957
483,1271
363,5495
191,9406
0
-40,66737
-187,0122
-362,3687
-306,044
-269,8125
-204,8068
-108,4887
21,45361
176,4313
306,5853
409,3011
473,4201
490,636
456,5895
375,9132
260,5171
130,1523
0
23,28903
-77,52239
-241,3397

M4
N*m
0
92,48976
60,30083
-35,2149
57,65762
85,43054
101,6479
117,7994
147,0495
191,8871
213,222
219,1937
209,6131
186,5781
153,2762
115,4322
76,11586
37,4643
0
-36,0561
-71,1415
-105,887
-138,875
-165,526
-181,389
-180,874
-158,595
-111,748
-43,8784
37,5251
119,4401
188,2768
225,3825
222,6461
179,1483
99,25257
0
-100,012
-180,631
-226,916

M1-4
N*m
0
-76,72
-258,2
-468,3
-444,9
-435,3
-386,2
-289,4
-137,1
64,683
262,71
446,83
592,86
678,91
681,97
598,56
439,67
229,4
0
-76,72
-258,2
-468,3
-444,9
-435,3
-386,2
-289,4
-137,1
64,683
262,71
446,83
592,86
678,91
681,97
598,56
439,67
229,4
0
-76,72
-258,2
-468,3

36
PROIECT DE LICENTA
400
410
420
430
440
450
460
470
480
490
500
510
520
530
540
550
560
570
580
590
600
610
620
630
640
650
660
670
680
690
700
710
720

57,6576
85,4305
101,648
117,799
147,05
191,887
213,222
219,194
209,613
186,578
153,276
115,432
76,1159
37,4643
0
-36,0561
-71,1415
-105,887
-138,875
-165,526
-181,389
-180,874
-158,595
-111,748
-43,8784
37,5251
119,44
188,277
225,383
222,646
179,148
99,2526
0

-138,875
-165,526
-181,389
-180,874
-158,595
-111,748
-43,8784
37,5251
119,44
188,277
225,383
222,646
179,148
99,2526
0
-100,012
-180,631
-226,916
-231,649
-196,577
-131,343
-50,5262
30,2597
98,007
144,67
167,777
169,492
154,773
129,414
98,518
65,6515
32,6631
0

-132,1
-158,7
-175,1
-175,8
-155,9
-113,5
-51,31
22,33
94,315
149,28
173,9
161,96
118,75
60,025
0
92,49
60,301
-35,21
57,658
85,431
101,65
117,8
147,05
191,89
213,22
219,19
209,61
186,58
153,28
115,43
76,116
37,464
0

-74,39494
-73,23599
-73,46434
-57,96253
-8,806133
78,424332
161,91549
241,52377
303,92826
335,86309
327,17528
277,39515
194,86557
97,489234
0
56,433696
-10,84064
-141,1017
-81,21707
-80,0956
-79,74065
-63,07459
-11,54501
80,139218
169,34364
256,71882
329,0532
374,85491
378,65875
338,07831
255,26419
136,71687
0

-138,875
-165,526
-181,389
-180,874
-158,595
-111,748
-43,8784
37,5251
119,4401
188,2768
225,3825
222,6461
179,1483
99,25257
0
-100,012
-180,631
-226,916
-231,649
-196,577
-131,343
-50,5262
30,25974
98,00701
144,6699
167,7774
169,4918
154,7729
129,4142
98,51803
65,65149
32,66307
0

-213,2696
-238,7621
-254,8529
-238,8365
-167,4006
-33,32358
118,0371
279,0489
423,3684
524,1399
552,5578
500,0413
374,0139
196,7418
0
-43,57877
-191,472
-368,0175
-312,8661
-276,6722
-211,0832
-113,6008
18,71474
178,1462
314,0135
424,4962
498,545
529,6278
508,0729
436,5963
320,9157
169,3799
0

PAG.
-231,649
-196,577
-131,343
-50,5262
30,25974
98,00701
144,6699
167,7774
169,4918
154,7729
129,4142
98,51803
65,65149
32,66307
0
-33,1447
-66,6817
-100,238
-132,053
-158,667
-175,112
-175,762
-155,856
-113,463
-51,3065
22,33006
94,31516
149,285
173,899
161,963
118,7497
60,02493
0

-444,9
-435,3
-386,2
-289,4
-137,1
64,683
262,71
446,83
592,86
678,91
681,97
598,56
439,67
229,4
0
-76,72
-258,2
-468,3
-444,9
-435,3
-386,2
-289,4
-137,1
64,683
262,71
446,83
592,86
678,91
681,97
598,56
439,67
229,4
0

37
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Fig. 2.10.1.6.1 Insumarea momentelor

Pe baza calculului tabelar al valorilor rezultantei fortelor din maneton Rm (vezi tab.
2.10.1.6.2) si valorilor rezultantei fortelor din palier Rp (vezi tab. 2.10.1.6.2) se traseaz
curbele Rm=f() (graficul. 2.10.1.6.2) si Rp=f() (graficul. 2.10.1.6.3). Pe baza tabelului
2.10.1.6.2 se vor trasa si diagramele polare ale fusului maneton (graficul. 2.10.1.6.4)
respective fusului palier (graficul. 2.10.1.6.5)
Rm med= 11247,44 N
Gradul de soc pe fusul maneton

Rm max
= 1.9
Rm med

Gradul de soc pe fusul palier

Rpmax
= 3.48
Rpmed

38
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Tabelul 2.10.1.6.2
alfa
grd.

T
N

10

-4840

20

-8742

30

-10982

40

-11211

50

-9514

60

-6357

70

-2445

80

1464,5

90

4743,2

100

7001,5

110

8119,8

120

8202,8

130

7490,5

140

6263,2

150

4767,9

160

3177,3

170

1580,8

180

190

-1604

200

-3227

210

-4851

220

-6391

230

-7679

240

-8475

250

-8506

260
270

-7543
-5491

Z
N
22439,
4
21365,
3
18367,
7
14064,
6
9312,3
8
4997,7
5
1832,3
4
208,30
6

Rm
N
22439,4
21906,69
20341,94
17844,19
14574,2
10746,47
6615,351
2454,15

150,72
1371,5
3
3396,1
4
5713,2
7

1472,202

7899,2
9686,6
1
10974,
1
11791,
3
12243,
1
12451,
6

11387,87

12509,7
12635,
2
12435,
2
11997,
2
11197,
8

12509,66

9930,3
8161,1
4

12552,95

5985,17
3658,7
3
1587,82

10400,91

4937,514
7781,715
9928,412

12244,9
12635,58
12718,8
12648,66
12551,52

12736,59
12847,15
12940,85
12893,19

11765,49

8383,393
5716,165

Rm med
N
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4

T1
N

Z1
N

alfa
[grd]

T2
N

Rp
N

22439,4

540

4202,88

-4840,3

21365,27

550

-1744,99

4112,44

-8741,9

18367,72

560

-3443

3677,54

-10982

14064,56

570

-5124,56

3010,18

-11211

9312,377

580

-6721,06

2560,79

-9513,6

4997,75

590

-8010,89

2784,23

-6356,5

1832,343

600

-8778,58

3525,19

-2445,3

208,3058

610

-8753,68

4336,17

1464,47

150,7201

620

-7675,43

4906,6

4743,2

1371,532

630

-5408,21

5076,62

7001,52

3396,145

640

-2123,56

4831,26

8119,84

5713,274

650

1816,085

4202,23

8202,82

7899,196

660

5780,488

3343,53

7490,47

9686,614

670

9111,945

2580,6

6263,2

10974,07

680

10907,73

2511,65

4767,93

11791,3

690

10775,3

3167,14

3177,31

12243,09

700

8670,16

4057,65

1580,78

12451,58

710

4803,481

4662,94

12509,66

720

4881,74

-1604,1

12635,17

10

-4840,26

4655,3

-3227,2

12435,22

20

-8741,93

4049,91

-4851,2

11997,16

30

-10981,9

3234,98

-6390,9

11197,8

40

-11211

2587,88

-7678,9

9930,303

50

-9513,63

2631,36

-8474,8

8161,136

60

-6356,52

3336,95

-8506,3

5985,17

70

-2445,29

4186,51

-7542,9
-5491,2

3658,732
1587,824

80
90

1464,467
4743,2

4833,18
5118,35

39
PROIECT DE LICENTA

280

-2483

290

1080,7

300

4564,5

310

7224,9

320

8416,1

330

7838,4

340

5747,1

350

2905

360

255,552
92,060
7
1315,7
8
3795,4
1
6990,8
1
10038,
7

2496,175
1084,612
4750,388
8161,126
10940,85
12736,43
13373,09

12075,2
12822,
9
13288,
9

370

4476,2

-19758

20258,92

380

2918,4

6790,826

390

-1704

-6131,8
2182,6
7

400

2790,4

-2317,9

3627,528

410

4134,5

-2172

4670,326

420

4919,4

-1418,1

5119,717

430

5701,1

5721,731

440

7116,7

450

9286,7

-485,65
732,43
6
2685,3
1

460

10319

11469,1

470

10608

480

10145

490

9029,7

5005,42
7464,1
4
9769,0
6
11677,
2

500

7418

510

5586,5

520

3683,7

530

1813,1

540

12997,5
13815,
7
14194,
5
14281,
9
14033,
6

550
560

-1745
-3443

13745
13266,

13147,84
13288,9

2769,223

7154,279
9667,12

12971,03
14083,55
14761,19
14965,4
14902,44
14664,76
14396,5
14033,64
13855,36
13706,38

4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4

PAG.

-2483,1

255,5516

100

7001,521

4995,51

1080,7

92,06074

110

8119,844

4504,1

4564,53

1315,779

120

8202,818

3760,94

7224,88

3795,411

130

7490,472

2948,59

8416,11

6990,805

140

6263,199

2263,93

7838,45

10038,69

150

4767,932

1767,75

5747,08

12075,21

160

3177,305

1287,62

2905

12822,89

170

1580,78

687,646

13288,9

180

389,623

4476,18

-19758,2

190

-1604,09

16479,5

2918,35

-6131,76

200

-3227,17

9778,81

-1704,3

2182,667

210

-4851,17

5153,33

2790,43

-2317,86

220

-6390,89

8169,6

4134,54

-2171,98

230

-7678,91

8456,11

4919,41

-1418,08

240

-8474,83

8233,57

5701,08

-485,655

250

-8506,27

7805,77

7116,69

732,4356

260

-7542,87

7474,39

9286,67

2685,311

270

-5491,21

7409,29

10319,2

5005,416

280

-2483,06

6827,51

10608,2

7464,14

290

1080,698

6023,31

10144,5

9769,055

300

4564,527

5064,45

9029,74

11677,18

310

7224,876

4042,89

7418,04

12997,53

320

8416,112

3044,54

5586,52

13815,7

330

7838,447

2198,69

3683,74

14194,55

340

5747,075

1478,93

1813,14

14281,87

350

2904,999

911,149

14033,64

360

372,37

-1745
-3443

13745,03
13266,9

370
380

4476,185
2918,352

17038
10207,5

40
PROIECT DE LICENTA

570

-5125

580

-6721

590

-8011

600

-8779

610

-8754

620

-7675

630

-5408

640

-2124

650

1816,1

660

5780,5

670

9111,9

680

10908

690

10775

700

8670,2

710

4803,5

720

9
12673,
2
11776,
3
10359,
6
8453,6
4

13670,12
13559,28
13095,65
12187,19

6159,25
3723,0
3
1563,8
3

10703,42

218,553
154,70
6
1666,2
9
4786,7
4
9060,4
6
13799,
9
18216,
9
21202,
9
22273,
1

2134,779

8530,715
5629,77

1822,663
6015,86
10292,73
14179,94
17508,42
20174,93
21740,24
22273,15

4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4
11247,4
4

PAG.

-5124,6

12673,25

390

-1704,28

5517,03

-6721,1

11776,31

400

2790,43

8501,67

-8010,9

10359,62

410

4134,543

8725,72

-8778,6

8453,645

420

4919,407

8442,24

-8753,7

6159,249

430

5701,083

7954,48

-7675,4

3723,028

440

7116,688

7545,7

-5408,2

1563,825

450

9286,674

7368,81

-2123,6

218,5529

460

10319,21

6665,9

1816,09

154,7058

470

10608,22

5716,85

5780,49

1666,294

480

10144,55

4601,62

9111,94

4786,737

490

9029,737

3445,47

10907,7

9060,46

500

7418,04

2630,52

10775,3

13799,92

510

5586,519

2594,4

8670,16

18216,92

520

3683,744

3203,27

4803,48

21202,94

530

1813,143

3769,73

22273,15

540

4119,75

Continuare Tabelul 2.10.1.6.2

Rp med
N

Z2
N

T1/2
N

Z1/2
N

T2/2
N

4885,54
4885,54

14033,6
13745

0
-2420,1

11219,7
10682,64

0
-872,494

4885,54

13266,9

-4371

9183,86

-1721,5

4885,54
4885,54
4885,54

12673,2
11776,3
10359,6

-5491
-5605,5
-4756,8

7032,281
4656,189
2498,875

-2562,28
-3360,53
-4005,45

4885,54

8453,64

-3178,3

916,1714

-4389,29

4885,54

6159,25

-1222,6

104,1529

-4376,84

4885,54
4885,54
4885,54

3723,03
1563,83
218,553

732,233
2371,6
3500,76

75,36004
685,7659
1698,072

-3837,71
-2704,11
-1061,78

4885,54

154,706

4059,92

2856,637

908,043

Z2/2
N
7016,82
2
6872,517
6633,44
8
6336,62
4
5888,154
5179,809
4226,82
2
3079,62
5
1861,51
4
781,9125
109,2765
77,3528
8

T'
N

Z'
N

-4202,88
3810,119

0
1547,634

2550,413

2649,465

695,6569
-1231,97
-2680,93

2928,693
2244,979
751,366

-3310,65

-1211,03

-2975,47

-3154,19

-1786,15
-96,1466
1588,796

-4569,95
-5075,71
-4562,54

2779,284

-3151,88

41
PROIECT DE LICENTA
4885,54

1666,29

4101,41

3949,598

2890,24

4885,54
4885,54
4885,54
4885,54

4786,74
9060,46
13799,9
18216,9

3745,24
3131,6
2383,97
1588,65

4843,307
5487,037
5895,651
6121,545

4555,97
5453,87
5387,65
4335,08

4885,54

21202,9

790,39

6225,791

2401,74

4885,54

22273,1

6254,829

4885,54
4885,54

21365,3
18367,7

-802,04
-1613,6

6317,587
6217,609

-2420,13
-4370,97

4885,54

14064,6

-2425,6

5998,578

-5490,97

4885,54

9312,38

-3195,4

5598,902

-5605,51

4885,54

4997,75

-3839,5

4965,151

-4756,81

4885,54

1832,34

-4237,4

4080,568

-3178,26

4885,54

208,306

-4253,1

2992,585

-1222,65

4885,54
4885,54

150,72
1371,53

-3771,4
-2745,6

1829,366
793,9118

732,233
2371,6

4885,54

3396,14

-1241,5

127,7758

3500,76

4885,54

5713,27

540,349

46,03037

4059,92

4885,54

7899,2

2282,26

657,8895

4101,41

4885,54

9686,61

3612,44

1897,706

3745,24

4885,54
4885,54
4885,54
4885,54

10974,1
11791,3
12243,1
12451,6

4208,06
3919,22
2873,54
1452,5

3495,403
5019,346
6037,606
6411,446

3131,6
2383,97
1588,65
790,39

4885,54

12509,7

6644,452

4885,54

12635,2

2238,09

-9879,11

-802,044

4885,54
4885,54
4885,54
4885,54

12435,2
11997,2
11197,8
9930,3

1459,18
-852,14
1395,21
2067,27

-3065,88
1091,334
-1158,93
-1085,99

-1613,58
-2425,59
-3195,44
-3839,46

4885,54
4885,54

8161,14
5985,17

2459,7
2850,54

-709,039
-242,827

-4237,41
-4253,13

4885,54

3658,73

3558,34

366,2178

-3771,44

4885,54
4885,54

1587,82
255,552

4643,34
5159,6

1342,656
2502,708

-2745,6
-1241,53

833,146
9
2393,36
8
4530,23
6899,96
9108,46
10601,4
7
11136,5
7
10682,6
4
9183,86
7032,28
1
4656,18
9
2498,87
5
916,171
4
104,152
9
75,3600
4
685,7659
1698,07
2
2856,63
7
3949,59
8
4843,30
7
5487,03
7
5895,651
6121,545
6225,791
6254,82
9
6317,58
7
6217,60
9
5998,578
5598,902
4965,151
4080,56
8
2992,585
1829,36
6
793,911
8
127,7758

PAG.

3116,451

-1211,17

2449,939
956,8072
-1004,31
-2986,92

810,7367
2322,267
3003,685
2746,427

-4375,68

1611,351

-4881,74

-4365,05
-2966,25

-1618,08
-2757,38

-1033,7

-3065,38

942,7132

-2410,06

2466,277

-917,357

3164,397

1059,152

2888,432

3030,488

1754,006
108,1459

4503,671
5117,204

-1570,3

4742,29

-2810,61

3519,573

-3291,71

1819,145

-2945,6

132,7979

-1991,63
-876,305
-83,9388
185,6553

-1076,46
-1535,26
-1284,89
-662,11

389,6233

-16196,7

-3040,14

-9283,49
-4907,24
-6757,83
-6051,14

-3072,76
-1573,45
-4590,66
-5906,73

-4789,61
-3235,41

-6697,12
-7103,68

-1463,15

-7329,78

548,7437
2374,932

-7388,94
-6401,13

42
PROIECT DE LICENTA
4885,54
4885,54

92,0607
1315,78

5304,11
5072,27

3732,07
4884,528

540,349
2282,26

4885,54

3795,41

4514,87

5838,589

3612,44

4885,54

6990,81

3709,02

6498,766

4208,06

4885,54

10038,7

2793,26

6907,851

3919,22

4885,54

12075,2

1841,87

7097,275

2873,54

4885,54

12822,9

906,571

7140,936

1452,5

4885,54
4885,54
4885,54

13288,9
-19758,2
-6131,76

0
-872,49
-1721,5

7016,822
6872,517
6633,448

0
2238,09
1459,18

4885,54
4885,54
4885,54
4885,54
4885,54

2182,67
-2317,86
-2171,98
-1418,08
-485,655

-2562,3
-3360,5
-4005,4
-4389,3
-4376,8

6336,624
5888,154
5179,809
4226,822
3079,625

-852,139
1395,21
2067,27
2459,7
2850,54

4885,54

732,436

-3837,7

1861,514

3558,34

4885,54
4885,54
4885,54

2685,31
5005,42
7464,14

-2704,1
-1061,8
908,043

781,9125
109,2765
77,35288

4643,34
5159,6
5304,11

4885,54
4885,54

9769,06
11677,2

2890,24
4555,97

833,1469
2393,368

5072,27
4514,87

4885,54
4885,54
4885,54

12997,5
13815,7
14194,5

5453,87
5387,65
4335,08

4530,23
6899,96
9108,46

3709,02
2793,26
1841,87

4885,54

14281,9

2401,74

10601,47

906,571

4885,54

14033,6

11136,57

46,0303
7
657,8895
1897,70
6
3495,40
3
5019,34
6
6037,60
6
6411,44
6
6644,45
2
-9879,11
-3065,88
1091,33
4
-1158,93
-1085,99
-709,039
-242,827
366,217
8
1342,65
6
2502,708
3732,07
4884,52
8
5838,589
6498,76
6
6907,851
7097,275
7140,93
6
7016,82
2

PAG.

3686,04
4226,638

-4763,76
-2790,01

3940,884

-902,431

3003,363

499,0359

1888,505

1125,964

1059,669

1031,665

729,4893

545,9284

372,37
16751,63
9699,33

0
3110,587
3180,676

5245,291
7047,083
6265,8
4935,861
3322,452

1710,139
4755,742
6072,718
6848,993
7227,379

1495,296

7396,057

-560,743
-2393,43
-3654,72

7347,443
6221,386
4396,066

-4051,38
-3445,22

2182,031
-41,1041

-1968,54
-7,89097
2011,186

-1744,85
-2594,39
-2493,21

3460,534

-1495,17

4119,751

43
PROIECT DE LICENTA

Fig. 2.10.1.6.2 Rezultata fortelor maneton

PAG.

44
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Rezultanta palier Rp
18000

16000

Rp

14000

12000

Rp

10000

8000

Rpmed

6000

4000

2000
0
0

180

360
alfa[grd]

540

Fig. 2.10.1.6.3 Rezultanta fortelor palier cuprins intre manetonul 1-2

720

45
PROIECT DE LICENTA

Fig. 2.10.1.6.3 Diagrama polara a fusului maneton 1

PAG.

46
PROIECT DE LICENTA

Fig. 2.10.1.6.4 Diagrama polara a fusului palier 1

Fig. 2.10.1.6.5 Diagrama de uzura fus maneton

PAG.

47
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Fig. 2.10.1.6.6 Diagrama de uzura fus palier

2.11 Caracteristica externa

Puterea efectiva
Pex=Pemax[a*n/np+b*(n/np)^2-(n/np)^3]=
Consumul specific
c=cs[c-d*n/np+k*(n/np)^2]=
cs=270,07 g/kWh consumul specific efectiv de combustibil
Consumul orar
C=Pe*c*10^(-3)=
Momentul motor
Me=3*10^4*Pe/(*n)=
= 3,647491657 gradul de crestere a presiuni
Constante
Tabelul 2.11.1.1
Motor
MAS

a
1

b
1

c
1,2

d
1

k
0,8

48
PROIECT DE LICENTA
Tabelul 2.11.1.2
n
[r/min]
1000
1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
2800
3000
3200
3400
3600
3800
4000
4200
4400
4600
4800
5000
5200
5400
5600
5800
6380

Pe [kW]
17,731
21,676
25,702
29,787
33,909
38,046
42,175
46,275
50,323
54,297
58,176
61,936
65,556
69,014
72,287
75,354
78,191
80,778
83,092
85,111
86,812
88,173
89,173
89,790
90,000
88,11

c [g/kWh]
150,582
147,142
143,974
141,079
138,457
136,106
134,029
132,223
130,691
129,430
128,443
127,727
127,285
127,114
127,216
127,591
128,238
129,158
130,350
131,815
133,552
135,561
137,843
140,398
143,225
152,9643

C [kg/h]
10,680
12,758
14,802
16,809
18,780
20,713
22,611
24,475
26,307
28,111
29,889
31,644
33,377
35,091
36,784
38,458
40,109
41,733
43,324
44,875
46,375
47,812
49,168
50,425
51,561
53,911

Me
[Nm]
240,478
244,982
248,986
252,489
255,492
257,994
259,996
261,498
262,499
262,999
262,999
262,499
261,498
259,996
257,994
255,492
252,489
248,986
244,982
240,478
235,473
229,968
223,962
217,456
210,449
187,300

PAG.

49
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Caracteristica externa
350
90

Pe

300

80

Me
70
250

200

50

c
150

40

30
100

20

50
10

0
1000 1400 1800 2200 2600 3000 3400 3800 4200 4600 5000 5400 5800

n[rot/min]

Fig. 2.11.1.3 Caracteristica externa digrama

Pe[kw], C[kg/h]

Me[Nm] , c[g/kwh]

60

50
PROIECT DE LICENTA

PAG.

CAP. 3 CALCULUL ORGANOLOGIC

3.1 Blocul motor si chiulasa
Blocul de cilindri preia eforturile de explozie si fortele de inertie ale mecanismului
biela manivela. Conditia esentiala pe care trebuie sa o aiba un bloc este aceea de a asigura o
rigiditate maxima.
Blocul de cilindri se realizeaza prin turnare. In ce priveste constructia se recomanda ca
el sa fie realizat sub forma unui corp cu zabrele. Acestea vor fi constituite din nervurile piesei
turnate, iar peretii vor fi atat de subtiri cat permite tehnologia de fabricare.
In partea superioara a blocului se fixeaza suruburile pentru prinderea chiulasei.
Diametrul lor variaza in limitele F=(8-10) mm, iar adancimea de insurubare esre de (1.5-2)F
cand blocul este din fonta.
Daca eforturile ce trebuie preluate sunt mai mari, atunci se mareste numarul de
prezoane nu si diametrul lor
In jurul camasilor se va cauta sa se faca sectiuni pe cat posibil mai mici pentru trecerea
apei, cu scopul de a mari viteza de curgere. Aceasta nu trebuie sa depaseasca insa 3.5 m/s
pentru ca exista pericolul antrenarii depozitelor inevitabile ce pot astupa canalele.
Pentru a avea dimensiuni minime pentru carter se descrie infasuratoarea conturului
bielei la o rotatie completa apoi se traseaza sectiunea carterului astfel ca locurile cele mai
strimte dintre perete si corpul bielei sa fie de minim (8-10) mm din cauza barbotajului si a
corpurilor straine
Din motive de rigiditate grosimea peretilor va fi de (4.5-5) mm pentru blocurile turnate
din fonta
Un indice de apreciere a calitatii blocului motor este greutatea acestuia. se recomanda
ca greutatea blocului sa nu depaseasca 25% din greutatea motorului.
Compactitatea motorului este determinata in principal de distanta intre axele
cilindrilor ; aceasta este determinata de arhitectura arborelui cotit, de lungimea fusurilor
maneton si palier, de tipul si grosimea camasilor de cilindru, de marimea interstitiului camerei
de apa dintre cilindri.
Blocurile de cilindri se confectioneaza din Fonta cenusie Fc 200; Fc210; Fc240; Fc250;
Fc280 STAS568-87 Daca blocul nu are camasile amovibile el se toarna din fonta de calitate
pentru cilindri.
Chiulasa se toarna frecvent din aliaje de aluminium.Un astfel de aliaj se compune din
5% Si; 1.3% Cu; 0.5% Mg; restul aluminiu.
Chiulasele se toarna din aluminiu si nu se recomanda turnarea sub presiune
Capacele lagarelor arborelui cotit se toarna din otel pentru motoarele mai putin solicitate
si se forjeaza la motoarele mai intens solicitate.
Prezoanele se executa din oteluri aliate, de imbunatatire, cu crom ori nichel.

51
PROIECT DE LICENTA

PAG.

3.2 Calculul cilindrului motorului

Se alege solutia constructiva cu camasa prelucrata direct in blocul cilindrilor. Aceasta
solutie ofera avantajul unei prelucrari usoare a blocului motor si cheltuieli minime la montaj.
Are dezavantajul ca blocul motor trebuie turnat in intregime din fonta de calitate ceea ce
implica o oarecare crestetre de pret. Un alt dezavantaj al acestei solutii este faptul ca odata
uzat operatiile de reparatie sunt mai mari si necesita un volum mai mare de munca.
In ciuda acestor avantaje solutia sa extins la motoarele actuale fiind foarte folosita
datorita faptului ca asigura o rigiditate mare blocului motor ceea ce duce la coborarea
nivelului de zgomot al motorului si ofera a racire foarte eficienta a cilindrului.
Calculul grosimii cilindrului
Grosimea cilindrului se determina considerindu-l ca un vas cu pereti subtiri supus la
presiune interioara.
In urma calculului termic am obtinut:

Fig. 3.2.1 Schema de calcul pentru cilindru

S=76 mm
In continuare se adopta pentru fonta cenusie: Fc200

Se adopta grosimea
Verificarea tensiunilor sumare

52
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Tensiunea de intindere in sectiunea transversala este

Tensiunea de incovoiere se calculeaza astfel

mm3

:=

t + i

Tensiunea sumara totala nu trebuie sa depaseasca 59 MPa

3.3Calculul pistonului
Calculul de rezistenta al pistonului se face dupa stabilirea principalelor sale dimensiuni pe
baza datelor statistice ale motoarelor existente si care s-au comportat bine in exploatare

Fig. 3.3 Schema de calcul a pistonului

D:= 84 mm

53
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Verificarea capului pistonului

Capul pistonului se verifica la rezistenta ca o placa circulara incastrata pe contur si
incarcata cu o sarcina uniform distribuita. Solicitarea capului pistonului e data de formula:

af

30 Mpa

Verificarea sectiunii slabite

Pistonul se verifica la compresiune in sectiunea x-x, deoarece forma constructiva, cu
gauri in dreptul segmentului de ungere, duce la slabirea acestei sectiuni
mm2
2

D
c

pmax
:=
4
Aa

Efortul unitar admisibil la compresie este ac=20-40 MPa

Verificarea mantalei
Suprafata de frecare (ghidare) a pistonului se verifica la uzura
N
mm2

Valoarea maxima a presiunii nu trebuie sa depaseasca 1.5 MPa

Determinarea diametrului pistonului la montaj
Diametrul pistonului la montaj se determina in astfel incit sa asigure jocul la cald necesar
functionarii normale
- pentru aliaje din aluminiu

- pentru racirea cu apa Tc = 370 K

temperatura cilindrului

Tp = 200 K

temperatura pistonului

- jocul pistonului la partea superioara

54
PROIECT DE LICENTA

PAG.

3.4 Calculul boltului de piston

Boltul de piston este solicitat in timpul lucrului de o sarcina mecanica variabila ca valoare
si sens iar in unele perioade de functionare ale motorului caracterul solicitarii se apropie de
cel de soc. Miscarea oscilanta si temperatura relativ ridicata de la umerii pistonului determina
conditii nefavorabile pentru realizarea unei frecari lichide : de aici si uzura accentuata a
boltului. Aceste conditii impun ca boltul de piston sa aiba miez tenace
si strat superficial dur, cu un grad de netezime foarte mare. in functie de otelul din care se
executa, boltul de piston se cementeaza la suprafata pe o adancime de (0.5-2) mm ori se
caleste superficial prin C.I.F. pe o adancime de (1-1.5) mm Duritatea stratului superficial
trebuie sa fie HRC=58-65 , iar a miezuluiHRC=36
Pentru calculul boltului se considera o grinda pe doua reazeme incarcata cu o forta
uniform distribuita
pe lungimea piciorului bielei. Schema de incarcare se vede in figura. Conventional forta ce
actioneaza asupra boltului se considera a fi forta maxima de presiune a gazelor diminuata de
forta de inertie data de masa pistonului.
Boltul se verifica la uzura in piciorul bielei si in umerii pistonului, la incovoiere in
sectiunea mediana, la forfecare in sectiunile dintre piciorul bielei si partea frontala a umarului
pistonului si la ovalizare
Verificarea la uzura
-se face calculind presiunile specifice de contact, care caracterizeaza conditiile de ungere, atit
pentru piciorul bielei cit si pentru umeri .

Fig. 3.4.1 Schema de calcul al boltului

d = 0.24 *D

d = 20.18 mm

di = 0.43 * d

di = 10.9 mm

55
PROIECT DE LICENTA

PAG.

l = 0.8 * D
mm
lb = 0.36* D
lb = 30.24 mm
Se adopta:
-diametrul boltului d =20 mm
-diametrul interior di =11 mm
-lungimea boltului l = 65 mm
-lungimea de contact cu piciorul lb = 30 mm
-grosimea bucsei boltului j = 2 mm
Verificarea la uzur
Presiunea pe suprafata piciorului bielei

Presiunea pe suprafata umerilor pistonului

La motoarele existente presiunea specifica variaza in limitele:pb=(40-90) MPa si pp=(25-54)

MPa
Verificarea la incovoiere

Fig. 3.4.2 Schema de calcul la verificrea la incovoiere

Efortul unitar maxim la incovoiere este:

56
PROIECT DE LICENTA

In continuare se calculeaza efortul unitar mediu si amplitudinea eforturilor unitare

Se verifica valoarea imax<a=(25-50) MPa

In continuare se calculeaza coeficientul de siguranta c2max=(1-2.2)
coeficientul efectiv de concentrare la sarcina variabila
factorul dimensional
coeficientul de calitate al suprafetei
rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere
0

:= 1.5
rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere

coeficientul tensiunilor

Verificarea la forfecare
Efortul unitar de forfecare se calculeaza cu relatia urmatoare:

adm=150-220 MPa - otel aliat

PAG.

57
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Calculul la ovalizare
In ceea ce priveste calculul la ovalizare se pleaca de la ipoteza ca boltul este incarcat cu o
sarcina distribuita sinusoidal. Pentru a corecta inexactitatile ipotezei rezultatele obtinute se
majoreaza cu coeficientul k
Solicitarile maxime apar la diametrul interior al boltului. Valorile acestor eforturi se
calculeaza astfel:

Fig. 3.4.4 Repartitia sarcinii la ovalizare

1, 2, 3, 4,k sint coeficienti care depind de raportul

1
Fmax
:= l db 2

Fig. 3.4.5 Variatia tensiunilor unitare de ovalizare in blot

Valorile maxime admisibile pentru aceste eforturi sunt a=(150-300) MPa

58
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Calculul deformatiei de ovalizare

max := 0.0045 mm
Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decit jocul radial la cald

Calculul jocului la montaj

ol - coeficientul de dilatare al materialului boltului

ol := 12 10

al - coeficientul de dilatare al materialului pistonului

tb - temperatura boltului
tp - temperatura pistonului
t0 - temperatura mediului ambiant

Jocul montaj

59
PROIECT DE LICENTA

PAG.

3.5 Calculul segmentilor

In ansamblul lor segmentii realizeaza etansarea pe baza efectului de labirint, cu alte
cuvinte spatiile dintre segmenti permit destinderea treptata a gazelor si prelungesc drumul
parcurs de acestea. astfel in zona ultimului segment viteza de curgere si cantitatea de gaze
scad pina la valori practic neglijabile
Se considera o eficienta normala, daca presiunea gazelor dupa ultimul segment
reprezinta 3-4% din valoarea presiunii in cilindru, iar volumul de gaze scapate este cuprins
intre 0.2-1% din volumul incarcaturii proaspete admise in cilindri. Aceste valori se determina
experimental
Calculul segmentului urmareste stabilirea urmatoarelor obiective: determinarea presiunii
medii elastice pentru stabilirea formei segmentului in stare libera si montata: determinarea
celor doua dimensiuni de baza a segmentului: verificarea eforturilor unitare ce apar in
segment la deschiderea lui astfel incat la montaj sa nu depaseasca valoarea
admisibila:determinarea jocurilor la rece si la cald precum si verificarea rosturilor la cald
pentru a preveni impactul intre capete in timpul functionarii.

Fig. 3.5.1 Schema de calcul al segmentului

60
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Se adopta:
-grosimea radiala a segmentului t =3 mm

pe=0.1..0.4 MPa segmenti de compresie

Realizarea unei anumite repartitii a presiunii segmentului asupra oglinzii cilindrului
impune o curbura variabila a fibrei medii a segmentului in stare libera. trasarea fibrei medii a
segmentului in stare libera se poate face luind in consideratie deplasarile relative radiale si
unghiulare.
3.5.2 Tensiunea la montajul pe piston
La montaj prin desfacerea segmentului in sectiunea opusa capetelor apar tensiuni
unitare maxime care trebuie calculate pentru a preveni ruperile
m - coeficient care depinde de metoda de montaj a segmentului

'max

138.553 MPa

Valorile admisibile pentru 'max=230 MPa

3.5.3 Grosimea radiala t

61
PROIECT DE LICENTA

PAG.

t = 3.4 mm
x=D/t=22-24 pentru D=50-100 mm

3.5.4 Tensiunea maxima:

Tensiunea maxima admisibila max=30-45 MPa

3.5.5. Jocul la capetele segmentului in stare calda:

Jocul la capetele segmentului :

3.6 Calculul bielei

In timpul functionarii biela este solicitata de fortele de presiune a gazelor si de fortele
de inertie variabile ca marime si sens. Datorita acestor forte, biela este solicitata la
compresiune, intindere si incovoiere transversala
3.6.1 Calculul piciorului bielei
Dimensiunile principale ale piciorului bielei se iau orientativ conform datelor din
literatura de specialitate
Ochiul bielei este solicitat la intindere de forta de inertie a ansamblului pistonului, la
compresiune de forta de presiune a gazelor.
Pentru a efectua calculele de rezistenta se considera piciorul bielei ca o bara curba incastrata
in regiunea de racordare C-C cu corpul bielei.
Forta de inertie se considera ca actioneaza uniform repartizara pe jumatatea superioara
apiciorului bielei
In sectiunea periculoasa C-C va apare momentul incovoietor

62
PROIECT DE LICENTA

Fig. 3.6.1 Schema de calcul a piciorului bielei

Se adopta:
-diametrul exterior al piciorului:

dc = 34 mm

-diametrul interior al piciorului:

di = 24 mm

-diamtrul boltului:

d = 20 mm

-latimea piciorului:

a = 30 mm

-grosimea bucsei :

hc = 2 mm

-grosimea raadialapiciorului bielei : hp = 7 mm

-raza corespunzatoare fibrei medii: rm = 17 mm
-aria sectiunii piciorului: Ap = 120 mm2
-masa pistonului:
-masa bielei:
-masa piciorului:
-masa capului:
-masa capacului de biela:
-raza manetonului:
Unghiul de incastrare:

PAG.

63
PROIECT DE LICENTA
Forta de intindere:
n = 5800 rot/min

Modulul de elasticitate al materialului bielei:

Solicitarea de intindere:

Fig.3.6.2 Schema de calcul pentru solicitarea de intindere

Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare sint:

Tensiunile in sectiunea de incastrare in fibra interioara si exterioara sint:

in cazul in care nu exista bucsa in piciorul bielei

PAG.

64
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Tensiunile trebuie sa se incadreze in intervalul 150-450 MPa

Solicitarea de compresiune:

Fig.3.6.2 Schema de calcul pentru solicitarea de compresiune

Piciorul bielei, asa cum s-a precizat este solicitat si la compresiune de forta Fc.

In ipoteza ca aceasta se repartizeaza dupa o lege sinusoidala pe jumatatea inferioara a

piciorului bielei, se vor obtine niste eforturi unitare de compresiune in fibra interioara si
exterioara cu o varitie precizata.
In sectiunea de incastrare C-C va apare un moment incovoietor M'c calculabile cu
urmatoarele relatii:

Eforturile de compresiune in piciorul bielei vor fi:

-in fibra exterioara

-in fibra interioara

65
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Intervalul pentru valorile admisibile ale tensiunilor de comprimare 150-300 MPa

- Calculul deformatiei:
Deformatia produsa piciorului bielei sub actiunea fortei de inertie se determina astfel:
N/mm2

3.6.2.1 Calculul corpului bielei

Calculul la intindere si compresiune:
Calculul corpului bielei se face in cel putin doua sectiuni : in sectiunea mediana I-I, iar
daca sectiunea variaza pronuntat in lungul corpului bielei se face calculul si pentru sectiunea
II-II.
Corpul bielei este solicitat la intindere compresiune si flambaj
Efortul unitar de intindere se calculeaza astfel :

Fig.3.6.2.1 Schema de calcul pentru corpul bielei

66
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Se adopta:
-lungimea corpului bielei:

l = 132 mm

-lungimea dintre picior si corp l1 = 94 mm

-latimea corpului bilei :

b = 10 mm

-grosimea corpului bielei :

g = 5 mm

-pentru sectiunea I-I

mm2
aria sectiunii care se calculeaza
Efortul unitar de compresiune si efortul unitar de intindere se calculeaza astfel :

adm=150-300 MPa

Calculul la flambaj:
In sectiunea I-I forta Fc poate provoca flambajul bielei. Eforturile la flambaj in cele doua
plane sunt aproximativ egale pentru dimensiuni ale sectiunilor judicios alese ; considerand
corpul bielei ca o bara articulata la capete eforturile de flambaj sunt:

adm=150-300 MPa

67
PROIECT DE LICENTA
Calculul coeficientului de siguranta:

c = 2.186
c recomandat 2-2.5

3.6.3.1 Calculul capului bielei

Capul bielei se verifica la intindere sub actiunea fortei de inertie.
Ipotezele de calcul sunt :
-forta de inertie se repartizeaza pe capac dupa o lege sinusoidala.
-sectiunea periculoasa se afla in dreptul locasurilor suruburilor de biela
-capul bielei este o bara curba continua,capacul fiind montat cu strangere.

PAG.

68
PROIECT DE LICENTA
-cuzinetii se deformeaza impreuna cu capacul bielei preluind o parte din efort
proportional cu momentul de inertie al sectiunii transversale.
In aceasta situatie efortul unitar de intindere infibra interioara este :

Fig. 3.6.3.1 Schema de calcul a capului bielei

Se adopta:
-diametrul exterior al capului bielei D1= 74
-diametrul interior al capului bielei D2 = 62
-distanta dintre axele suruburilor de biela l3 = 82 mm

mm4
mm4

-momentul de inertie al capacului:

-momentul de inertie al cuzinetului:
-aria sectiunii capacului:
-aria sectiunii cuzinetului:

mm2
mm2

-momentul de rezistenta al capacului:

adm=160-300 MPa
Calculul coeficientului de siguranta:
Coeficientul de siguranta pentru ciclul pulsator:

c = 2.895

mm3

PAG.

69
PROIECT DE LICENTA

PAG.

c recomandat 2.5-3
Calculul deformatiei:

3.6.4 Calculul suruburilor de biela

Suruburile de biela sunt solicitate la intindere de forta initiala Fsp si de forta de inertie
a maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se afla deasupra
planului de separatie dintre corp si capac.
Pentru a asigura strangerea necesara cuzinetilor, forta de strangere initiala a
suruburilor trebuie sa fie mai mare decat forta de inertie care revine unui surub

Fig. 3.6.3.2 Schema de determinare a coeficientului de sigurant a suruburilor de biel

Tinand seama de fortele ce solicita suruburile de biela, acestea se dimensioneaza in functie de
solicitarea la intindere si se verifica la oboseala
Diametrul fundului filetului se determina astfel:
-coeficient de siguranta
-factor ce tine seama de solicitarile la torsiune
-factor ce tine seama de curgerea materialului
-limita de curgere a materialului suruburilor

Diametrul partii nefiletate

70
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Calculul coeficientului de siguranta:

Aria surubului la diametrul fundului filetului:

mm2

Pentru ciclul de solicitare de tip pulsator, coeficientul de siguranta se determina astfel:

c recomandat 2.5-4

3.7 CALCULUL ARBORELUI COTIT

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la
presiune specifica si incalzire, la oboseala si la vibratii de torsiune.
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se
prin prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti.
Verificarea fusurilor la presiune si incalzire
Pentru apreveni expulzarea peliculei de lubrifiant dintre fusuri si cuzinet trebuie sa se
limiteze presiunea maxima pe fusuri.
Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se calculeaza
astfel;

71
PROIECT DE LICENTA

Fig. 3.7 Schema de calcul a arborelui cotit

dp= 0.72 D = 60.08 mm
lp= 0.7 D =42.1 mm
dm= 0.61 D=51.8 mm
lm= 0.6 dm =33.5 mm
h= 0.27 dm = 14.04 mm
b= 1.9 dm=98.8 mm
r= 0,1 dm = 5.1 mm
Se adopta:
-diametrul fusului maneton: dm = 52 mm
-diametrul fusului palier: dp = 60 mm
-lungimea fusului maneton: lm = 34 mm
-lungimea fusului palier: lp = 42 mm
-latimea bratului: b = 99 mm
-grosimea bratului: h =14 mm
-distanta dintre brat si lp a = 26 mm
-raza de racordare r= 5 mm

-forta maxima ce incarca fusul maneton

Rmmax := 22439.4
Rpmax :=

17038

-forta maxima ce incarca fusul palier

pmmax

ppmax

12.947 Mpa

7.043

PAG.

72
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Presiunea specifica medie conventionala pe fusurile manetoane si paliere se determina cu

relatiile:

Rmm:= 11247.44 N
Rmm si Rpm reprezinta mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile paliere si
manetoane
Rpm := 4885.44 N

Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui ciclu simplificat si

acesta se refera la determinarea coeficientului de uzura.

Verificarea prin aceasta metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai regimului

hidrodinamic de ungere.
3.7.1 Verificare la oboseala
Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea calculul
impune adoptarea unor scheme simplificate de incarcare si deformare care considera arborele
cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu numarul coturilor.
Calculul se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele ipoteze simplificatoare:
a) fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme.
b) reazemele sunt rigide si coaxiale.
c) momentele de incovoiere in reazeme se neglijeaza.
d) fiecare cot lucreaza in domeniul amplitudinilor maxime ale momentelor de incovoiere si de
torsiune si a fortelor variabile ca semn.
e) In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune egal cu suma
momentelor coturilor care preced cotul de calcul

73
PROIECT DE LICENTA

PAG.

3.7.2 Calculul fusului palier la oboseala.

Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusului este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si in aceste conditii se
renunta la verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara a arborelui cotit
sunt solicitate la momentede rasucire mai mici decat acelea ce actioneaza in fusurile dinspre
partea posterioara a arborelui si mai ales asupra fusului final, deoarece in acesta se insumeaza
momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul trebuie dezvoltat pentru fiecare
cilindru in parte, ceea ce implica insumarea momentelor de torsiune tinandu-se cont de
ordinea de aprindere.

Fig. 3.7.2 Schema de calcul la oboseala a fusului palier

Mpmin

Mpmax

Wp

302.36 Nm

1107.42 Nm

dp3
32

= Mpmin 10
pmin
Wp

MPa

74
PROIECT DE LICENTA

= Mpmax 10
pmax
Wp

PAG.

MPa
_1 =

180 MPa
pmax pmin
pa =
2
= 1.2

0 = 1.8 _1
x = 2.5
2 _1 0
r =
0

Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia:

.3.7.3 Calculul fusului maneton la oboseala

Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru un cot
ce se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu forte concentrate. Deoarece sectiunea
momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, coeficientul de siguranta se
determina separat pentru incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de siguranta
Reactiunile din reazeme se determina din conditia de echilibru a fortelor si
momentelor. Este convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului sa se descompuna in
doua directii: una in planul cotului cealalta tangentiala la fusul maneton.
Calculul fusului maneton la torsiune se face pe baza urmatoarelor relatii:

75
PROIECT DE LICENTA

Fig. 3.7.3 Schema de calcul la oboseala a fusului maneton

Mtmax

Mtmin

Wpm

507350 Nm

259376 Nm

dm

16

mm3

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea la torsiune este dat de relatia:

PAG.

76
PROIECT DE LICENTA

3.7.4 Calculul fusului maneton la incovoiere

Fig. 3.7.4 Schema de calcul la incovoiere a fusului maneton

mm3

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de incovoiere este dat de relatia:

Coeficienul de siguranta global:

PAG.

77
PROIECT DE LICENTA

PAG.

3.7.5 Calculul bratului arorelui cotit.

Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune, incovoiere
si torsiune.Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in mijlocul laturii
mari a sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi unitare. In planul
cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere
Tensiunea totala se calculeaza astfel:

Fig. 3.7.5 Schema de calcul al bratului arborrelui cotit

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de incovoiere este dat de relatia:

Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune

78
PROIECT DE LICENTA

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea la torsiune este dat de relatia:

Coeficientul de siguranta global:

3.8 CALCULUL MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

3.8.1 Parametri principali ai distributiei

Fig. 3.8.1 Fazele de distributie

PAG.

79
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Fig. 3.8.1 Schema pentru alegerea dimensiunilor constructive ale supapelor

Se adopta:
-diametrul talerului supapei de admisie: da = 26 mm
- diametrul canalului de admisie:
dca = 22 mm
-diametrul talerului supapei de evacuare: de = 30 mm
- diametrul canalului de evacuare
dce = 26 mm
-diametrul tijei supapei: d = (0.16) dced ; d= 6 mm
-lungimea tijei l = (0.250.35) dce; l = 89 mm
-raza de racordare rc = (0.160.25)dce; rc = 6 mm
3.8.1.2 Viteza de curgere a gazelor prin canal:

i = 4 -numarul supapelor de admisie si evacuare

Se recomanda urmatoarele valori ale vitezelor pentru regimul puterii maxime:

- admisie 40..80 m/s
- evacuare 70..100 m/s

80
PROIECT DE LICENTA
3.8.1.3 Aria sectiunii efective de trecere:

3.8.1.4 Viteza de curgere a gazelor pentru hmax:

inaltimea maxima de ridicare a supapelor

Se recomanda urmatoarele valori ale vitezelor pentru regimul puterii maxime:

- admisie 70..90 m/s
- evacuare 80..100 m/s
3.8.1.5 Determinarea profilului camei

PAG.

81
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Se foloseste o cama profilata dupa metoda polinomiala cu soc , care considera pentru fiecare
portiune a camei o variatie a acceleratiei de tip polinomial avind termenii polinomului de
grade corespunzatoare unei progresii aritmetice.
mm ;
; p = 10mm ;
; q = 18mm
; r = 26mm
; s = 32mm

82
PROIECT DE LICENTA

PAG.

3.8.1.6 Calculul de rezistenta al pieselor mecanismului

Masele reduse ale mecanismului.

Calculul arcurilor supapei.

Arcurile trebuie sa mentina supapa inchisa si sa asigure legatura cinematica intre ea si
cama cand fortele de inertie tind sa desprinda tachetul de pe cama, la orice regim de
functionare.
Forta minima a arcului (F0) se deternina din conditia nedeschiderii supapei de evacuare la
depresiunea din cilindru
N/m2
- presiunea in cilindru in timpul evacuarii
- coeficient de rezerva

Dimensiunile arcului

Diametrul sarmei
N/mm2 - rezistenta admisibila pentru otelul de arc

Numarul de spire active:

- modulul de elasticitate transversal:

N/mm2

83
PROIECT DE LICENTA

PAG.

i = 7 - numarul spirelor active

Pasul arcului este:
- jocul minim intre spirele arcului
t=3
Calculul tachetului :
Const n verificarea presiunii specifice pe suprafata lateral. Acelasi calcul se efectueaz si
pentru tachetul mecanismului cu actionare direct (n cap), a camei. Aceast presiune
specific se calculeaz cu relatia:

q max =

6 M max
= 76 daN/ cm2
d0 l 2

Valoarea maxim admis este <=100daN/cm2.

3.8.2 Calculul arborelui de distributie

Fig. 3.8.2.1 Schema de calcul al arborelui de distributie

84
PROIECT DE LICENTA

PAG.

N/mm2
adm=600...1200 N/mm2
Sageata de incovoiere

Solicitarea de torsiune :
Atinge de obicei valoarea maxim la sfrsitul primei perioade de ridicare a supapei, cnd
punctul de tangent este cel mai ndeprtat de axa tachetului. Schema de calcul este
prezentat n figura 3.8.2.2. Relatia cu care se poate calcula momentul maxim pentru o cam
este:

Fig. 3.8.2.2 Schema de calcul pentru solicitarea de torsiune

M max = ( Fr + F jmax )max

ls
OB 1 = 230 MPa
lT

CAP.IV. CALCULUL INSTALATIEI DE UNGERE

4.1 Rolul instalatiei de ungere

-Instalatia de ungere al unui motor m.a.i. are rolul de a:

Micsora
mbustibil refrecarea, uzurea pieselor aflate n miscare relativa si
consumul de cospectiv marirea randamentului
mecanic al motorului.
Racirea si spalarea de impuritati a pieselor cu care vine in
contact uleiul.

85
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Protejare mpotriva coroziunii a pieselor.

Pelicula de ulei dintre segment-piston-cilindru mareste
etansarea camerei de ardere de carter.

4.2.1 Calculul fusului maneton pe baza teoriei hidrodinamice a ungerii

- Calculul se face pe fusul maneton pentru ca este mai mult solicitat
fata de fusul palier si consta printr-un calcul la ncalzire si incarcare.
-Date de intrare
rezultanta medie a fortelor care actioneaza asupra fusului maneton:
Rmmed= 11247 N
diametrul fusului maneton:
dfm= 52 mm
lungimea fusului maneton:
lfm= 34 mm
presiunea medie pe fusuri:
Rmmed
11247
p med =
=
= 12.9 10 6 N / m 2
3
3
d fm l fm 45 10 24 10

nn 5800
=
= 543,6rad / s
30
30
Alegerea cmpului de tolerante si a ajustajului lagarului.
viteza unghiulara a fusului: =

Calculul jocului relativ si a lungimii relative

Se alege ajustaj H8/f7 avnd abaterea superioara As= 76 m si as = 0,
iar abaterea inferioara ai = 58 m si Ai = 100 m .
Toleranta ajustajului este:T = As ai = 76 (58) =134 m
76
100
jocul diametral : = dc df = 45 0 45 58 =134 m
d f 134
d
= =
jocul radial : = rc rf = c
=67 m
2
2
2
2

134 10 3

=
=
=
= 0.0004
jocul relativ din lagar :
rf
df
45

excentricitatea : e = 24 m

excentricitatea relativa : er =

e 24
=
= 0,358 m
67
distanta minima dintre cuzinet si fus : hmin = - e = 67 24 = 43m
hmin 43
=
= 0,641 m
distanta relativa minima : Hmin =

67
distanta maxima dintre cuzinet si fus : hmax = (1 + er ) = 67 (1 + 0,358 ) = 90,986
m
lf

24
= 0,533
d f 45
Adoptarea uleiului si a temperaturilor la iesirea din lagar
-Se adopta ulei M20W40 avnd vscozitatea cinematica:
= 12 oE50
lungimea relativa a lagarului: =

86
PROIECT DE LICENTA
-Se adopta temperatura de intrare a uleiului n lagar:

tui = 80 oC
= 1030 C

t ue1

0
t ue 2 = 108 C
-Se adopta temperaturile de iesire a uleiului n lagar:
0
t ue3 = 113 C
t = 118 0 C
ue 4

Fig.4.2. Epura de presiune

4.2.2 Calculul vscozitatii uleiului la temperaturi adoptate pentru
uleiul care iese din lagar
u
daN s
-Vscozitatea dinamica: u = (0,1 t ) 3 m 2

ue
tue temperatura uleiului la iesire
u =1 cifra caracteristica a uleiului

pmed 2
-ncarcarea lagarului: =
pentru fiecare valoare a lui u functie de tue.
u
unde coeficientul de ncarcare al lagarului
- jocul relativ
Coeficientului frecarii lichide din lagar.
-Se calculeaza l = u(er,) pentru fiecare valoare a lui u(er,) functie de tue.
4.2.3 Determinarea debitului de caldura degajata din lagar n urma frecarii
lichide

= L = 0,52310-3pmedlfd f 2nnl [kJ/s] pentru fiecare

-Se calculeaza Q
fl
fl

PAG.

87
PROIECT DE LICENTA
valoare a lui l functie de t
fl lucrul mecanic de frecare din lagar
unde: L

Bilantul termic al lagarului.

-Pentru determinarea bilantului termic se pleaca de la ipoteza ca o parte
din caldura rezultata n urma frecarii din lagar este preluata de ulei,
restul disipndu-se n lagar.
Q fl = Q u + Q l
unde:

debitul de caldura preluata de ulei

Q
u
debitul de caldura evacuata n lagar
Q
l

unde: v(er,) se determina din diagrama 4.7.1

-Caldura evacuata prin lagar: Q l = (0,10,15) Q fl

-Caldura evacuata prin ulei: Q u = u V ul cu (tue tui )

-unde: u - densitate ulei
ul debitul de ulei prin lagar din teoria hidrodinamica a ungerii
V
tue,tui temperatura uleiului la intrarea, respectiv la iesirea din lagar
cu - caldura specifica a uleiului
u+cu=1674 1883 [kJ] =1700 kJ
-Rezultatele calculate la punctele anterioare se trec n tabelul 4.7.1

Tabelul 4.7.1

PAG.

88
PROIECT DE LICENTA
tue1

tue 2

tue 4

tue3

0.001015 0.000914 0.000802 0.000798

6.0102
6.6744
7.6065
7.6446
0.84
0.86
0.87
0.88

er
u

1.75

1.7

1.6

1.55

2.55675
116976.5
805666.5
131598.6
31501560
31633159
5.65

2.4837
113634.3
805666.5
127838.6
38349725
38477564
5.7

2.3376
106950
805666.5
120318.7
45197891
45318209
5.68

2.26455
103607.8
805666.5
116558.8
52046056
52162615
5.6

Q fl

Vul

Ql

Qu

Q l+ Q

PAG.

Tup <120
120000

60000000
50000000

115000

a
t
ta
l
o
110000
v
z
e
d
a
105000
r
u
ld
a
C
100000

40000000

103

108

11330000000
118
20000000
10000000

95000

103

108

113

118

Temperaturile de iesire din lagar

Qfl

= f (tue) si (Q u + Q l ) = f (tue), determinnd punctul

Se traseaza curbele Q
fl
de intersectie al celor doua curbe, care reprezinta valoarea reala a temperaturii
uleiului la iesirea din lagar si se verifica conditia: tup< 120 oC
unde: tuptemperatura peliculei de ulei
-Din diagrama rezulta:
-Cu aceasta valoare se calculeaza:

tup = 110 oC < 120 oC

coeficientul de ncarcare al lagarului:

p med 2 12,9 10 5 (2,977 10 3 ) 2
=
=
= 4,1
u
0,75 10 3 523
u
1
vscozitatea dinamica: u = (0,1 t ) 3 = (0,1 110) 3 = 0,00075
pu

Din diagrama 7.3, functie de si se determina excentricitatea relativa:

Ql+Qu

89
PROIECT DE LICENTA
er= 0,87
Rezulta: excentricitatea fusului fata de cuzinet:
e 0,87 134
=
e= r
= 58,3 m
2
2
jocul minim din lagar: hmin = e = 67 58,3 = 8,7 m > 4,5 m
-Se recomanda: hmin hadm unde hmin= (69) m si hadm= (47) m
Coeficientul de siguranta
-Verificarea fusurilor se face verifcnd relatia: =

hmin
1,5
hadm

unde coeficientul de siguranta la ungere =

8,7
= 1,933 > 1,5
4,5

4.3 Calculul debitului de ulei al instalatiei.

-Se determina din doua conditii:
a). asigurarea debitului necesar ungerii tuturor lagarelor
u = (27)b V
ul = 392626,6805 = 720,3757 [l/h]
V
unde: b = 9 numarul total de lagare (paliere si manetoane)
ul = 1,04710-3nndf2 v(lr,) =1,04710-35800134(4510-3)24,9510-6
V
ul =7,0310-6 [m3/s]
V
ul = 7,0310-63600103 = 253,1 [l/h]
V
b). preluarea cantitatii de caldura care trebuie disipata prin ulei
u = (920)Pe = 1350 = 650 [l/h]
V
Se compara cele doua valori si se alege cea mai mare:
u = max ( V
ua , V
ub ) = max (253,1; 650)
V
u = 650 [l/h]
V
Capacitatea instalatiei de ulei se determina din ipoteza ca uleiul trebuie
sa efectueze un anumit numar de treceri timp de o ora.
Vu
650
Vu =
=
= 3,61 [l]
100...250 180

4.4 Calculul pompei de ulei.

Se alege solutia cu dou roti dintate cilindrice cu angrenare exterioara.

PAG.

90
PROIECT DE LICENTA

pu = (1,52,5) V
u
Se recomanda V
pu = 2,3650 = 1495 [l/h]
Se adopta V
Determinarea diametrului de divizare a rotilor.
Se calculeaza din conditia ca viteza periferica a rotilor dintate s
respecte conditia: wpu<(56) m/s.
w pu
5 60 10 3
=
Diametrului de divizare: Dp=
= 26,8 mm
np
3000
unde np= 3000 rot/min turatia pompei de ulei
Se adopta: Dp= 26 mm si numarul de dinti: z =12 dinti
Calculul pasului danturii si alegerea modulului.
pasul: p =

D p 32
=
= 8,37 mm
z
12

p 8,37
=
= 2,66 mm.

Se adopta conform STAS 82261: m = 2,5 mm

naltimea dintelui: h = (22,3)m = 22,5 = 5 mm
Determinarea latimii danturii.
modulul: m =

pu = pDpnphl
V
V pu

1495 60 10 6
=
= 22,03 mm
rezulta l =
p D p n p h 0,75 26 3000 5 3600
unde p = (0,750,85) randamentul volumetric al pompei.
Determinarea puterii de antrenare a pompei de ulei.
1 1495 10 3
1

=
5 10 5
Ppu = pu pu
= 236 W
m
3600
0,88
rezulta Ppu = 0,236 kW
unde pu = (38) [daN/cm2] = (38)105 [N/m2]
m = (0,850,95) randamentul mecanic
Rotile pompei au un joc axial de: a = (0,050,15) mm
joc radial de: r = (0,050,18) mm.

PAG.

91
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Cap.5. PROCESUL TEHNNOLOGIC DE PRELUCRARE Al

SUPAPEI
5.1. Conditii tehnice, materiale, semifabricate
Conditii tehnice. La executia supapelor se impun conditii riguroase privind pozitia
relativa a suprafetelor talerului si a cozii supapei in raport cu tija precum si asupra
rectilinitatii tijei.
Duritatea 262...302 HB
Trecerea de la tija la taler trebuie sa fie continua
Pe portiunea tijei supapei de la conul 1: 5 pana la extremitate se admite subtierea ei cu
0,05 mm sub cota de pe desen
Materiale: Datorita conditiilor de lucru pentru supape se utilizeaza oteluri speciale
termorezistente si anticorozive la care cromul este elementul principal de aliere pentru
rezistenta sa ridicata la oxidare si coroziune.
In cazul supapelor de admisie unde conditiile de lucru sunt mai putin severe se
utilizeaza oteluri martensitice Cr sau Cr-Ni obisnuite (de exemplu 40C10X, 41CN12X, STAS
791-79). O buna utilizare o au otelurile Cr-Si, denumite silicrom (3,75% Si, 9% Cr).
Pentru supapele de evacuare se folosesc oteluri Cr-Ni austenitice (12...15% Cr,
12...15% Ni, 2...3,5% W) care au bune proprietati anticorosive si de rezistenta macanica la
temperaturi ridicate.
Pentru a mari rezistenta la uzura a fatetei cat si a capatului tijei supapei, in unele
cazuri, acestea se acopera cu un strat de material dur din categoria stelit, eatonit, nicrom cu
continut ridicat de Cr, Ni, Co, W, pe grosimea de 1,5 ... 2,5 mm.
In vederea imbunatatirii calitatilor de alunecare ale supapelor din oteluri austenitice
cat si pentru evitarea tendintei apre gripare tija supapei se cromeaza cu un strat in grosime de
10 ... 20 m.
Pentru ridicarea rezistentei la coroziune, rezultate satisfacatoare se obtin prin
aluminizarea suprafetelor expuse.
Semifabricate. La executia supapelor, semifabricatele se obtin prin deformare plastica,
electrorefulare, urmata de matritarea de precizie si extrudare, asigurandu-se fibrajul necesar
pentru obtinerea unei inalte stabilitati dimensionale.

5.2. Succesiunea operatiilor

92
PROIECT DE LICENTA
1. Rectificarea de degrosare
Masina unealta: Masina de rectificat

Control automat
2. Rectificarea de degrosare a capetelor
Masina unealta: Masina bilaterala de rectificat

3. Rectificarea de semifinisare a tijei

Masina unealta: Masina de rectificat fara centre

4. Strunjirea fatetei

PAG.

93
PROIECT DE LICENTA
Masina unealta: Strung automat

5. Stunjirea zonei de racordare

Masina unealta: Strung automat

6. Profilarea capatului tijei

PAG.

94
PROIECT DE LICENTA
Masina unealta: Strung automat

7. Roluirea tijei
Masina unealta: Masina de roluit

8.Rectificarea tijei

PAG.

95
PROIECT DE LICENTA
Masina unealta: Masina de rectificat fara centre

8. Rectificarea de degrosare a fatetei

Masina unealta: Masina de rectificat

9. Recificare de finisare a capetelor supapei

Masina unealta: Masina bilaterala automata de rectificat

10. Strunjirea de finisare a capului

PAG.

96
PROIECT DE LICENTA
Masina unealta: Strung automat

11. Roluirea tijei

Masina unealta: Masina de roluit

PAG.

97
PROIECT DE LICENTA

12. Rectificarea fatetei

Masina unealta: Masina automata de rectificat

13. Control automat al principalelor suprafete

5.3 Reconditionare supapelor

1. Uzura tijei - a) rectif. la o cot de repararaie;
b) cromare dur i rectificare la cota nominal.
2. Uzura suprafeei conice de etanare - Rectificare la curat i rodare.
3. Uzura capului tijei - Rectificare la curat sau ncrcare cu
sudur i rectificare la cota nominal.

PAG.

98
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Cap.6. Studiul instaltiilor de ungere

Motorul cu ardere intern cu prinde n ansamblul su o instalaie de ungere, care asigur
ungerea suprafeeleor pieselor aflate in micare relativ, pentru a diminua frecarea respectiv
uzura, racirea pieselor solicite termic, protecia mpotriva coroziunii.
Uleiul mpreuna cu ansamblul piston-segment-cilindru contribuie la etanarea cameri
de ardere.
La funcionarea motorului, uleiul din instalaia de ungere este supus solicitarilor termice
(T=100....300C) i mecanice (p=50...200 MPa), contaminat permanent cu gaze i
combustibil, oxidat intensiv de concentraia mare de oxigen, sufer o pierdere partial din
aditivi.
Astfel de condiii nefavorabile de lucru ale motorului impun uleiului din instalaia de
ungere anumite cerine:
vscozitate ridicat i o variaie mic a ei n funcie de temperatur;
stabilitate chimic;
detergen ;
temperatur de congelare ct mai redus.
6.1. Construcia instalaiei de ungere
Ungerea se poate realiza cu ulei sub presiune, prin stropire cu jet de ulei, prin cea de
ulei sau mixt. Motoarele pentru autovehicule utilizeaz ungerea mixt, unde anumite
componente (lagrele, bolul, tacheii hidraulici, ntinztorul de lan) se ung cu cea de ulei
sau prin stropire cu jet.
Instalaiile de ungere pot fi cu carter umed, n acest caz uleiul se afla n baia plasat n
partea inferioar a motorului. La autovehicule se utilzeaz sistemul de ungere cu carter umed,
iar n cazuri speciale se utilizeaz carter uscat.
Instalaia de ungere const din:
rezervor de ulei;
pomp de ulei;
conducte interne i externe;
radiatorul de ulei;
elemente de siguran i control.

99
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Fig 6.1. Instalaia mixt de ungere a motorului de tractor A-01M

Pompa de ulei cu roi dinate cu

angrenare exterioar

Fig 6.1.2. Pomp de ulei cu roi dinate

Aceast pomp este alcatuit dintr-o carcas prevazut cu orificii de intrare i ieire n
care se monteaz dou roi dinate cu dantur dreapt sau elicoidal. Una din roi este
antrenat de arborele cu came sau de la arborele cotit, cealalt fiind antrenat de la prima
roat n sens invers. Camerele A i R reprezint camera de aspireie respectiv refulare. Uleiul
ptrunde in camera de aspiraie A, umple spaiul dintre dantur i carcas, este antrenat de
dantura roii i apoi este refulat n camera de refulare R.
Aceast pomp, datorit faptului c este simpl, are gabarit si mas redus, este sigur
n funcionare, creeaz presiuni ridicate la turaii scazute i gasete o larga aplicabilitate n
construcia motoarelor pentru autovehicule.

100
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Pompa cu rotor cu lobi

Fig 6.1.3. Pomp de ulei cu rotor cu lobi

Se compune din dou rotoare (2) i (3) montate intr-o carcas (1). Rotorul (2) prevzut
cu 4 lobi este antrenat prin intermediul arborelui de comand de la arborele cu came sau
arborele cotit. Rotorul (3) exterior este prevzut cu 5 lobi si este dezaxat fa de rotorul (2) i
arborele de comand. La rotirea rotorului interior este antrenat in micarea de rotaie n
acelai sens i rotorul exterior. Uleiul aspirat in spaiul dintre rotoare este transportat de catre
lobii rotorului interior i exterior n sapiul care se micoreaz datorit excentricitaii. Fiind
comprimat, uleiul este rfulat sub presiune n instalaia de ungere.
Aceast pomp are gabaritul si masa reduse, prezint siguran in funcionare, asigur
presiuni ridicate la turaii reduse.
Dezavantajul acestei pompe este c are o execuie complicat.
Pompa de ulei cu palete

Fig 6.1.3. Pomp de ulei cu palete

Aceast pomp se compune din cascas (1) prevzut cu orificii de aspiraie A i
refulare R i rotorul cilindric (3) montat excentric fa de corp. n rotor sunt practicate canale
diametral opuse n care culiseaz dou sau patru palete, presate pe carcas datorit forei
centrifuge n timpul funcionrii si de arcuri n repaus.

101
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Datorit excentricitii rotorului, la rotirea acestua spaiul I crete progresiv, crend o

depresiune, aspirnd astfel uleiul prin orificiul A, iar spaiul II se micoreaz; uleiul fiind
comprimat, este refulat apoi sub presiune prin orificiul R. Amplasarea pompei de ulei pe
motor se face fie m exteriorul motorului, fie n carter.
Acionarea pompei de ulei se realizeaz de la arborele de distribuie sau de la arborele
cotit
6.2 Filtrele de ulei

n timpul funcionrii maotorului cu ardere intern, uleiul pierde din calitiile iniiale
datorit ptrunderii unor impuriti:
particule metalice aprute n urma fenomenului de uzur;
particule de praf aspirate n motor odat cu aerul nefiltrat la admisie;
impuriti rezultate dintr-un montaj i o ntreinere necorespunztoare;
impuriti ce se formeaz n carter: gaze de ardere, care ptrund n carter,
datorit imperfeciunii ansamblului piston-segmeni-cilindri, care, intrnd n
reacie cu uleiul formeaz o serie de produi chimici cu efecte negative
asupra durabilitaii si siguranei.
Dup fineea filtrrii filtrele de ulei se mpart n dou grupe: filtre de curare brut si
filtre de curare fin.
Filtrul de curare brut se monteaz n serie n circuitul de refulare al pompei. Prin
el trece ntreaga cantitate de ulei, fr a opune o rezisten prea mare la trecerea uleiului.
Filtrul brut reine impuriti de dimensiuni cuprinse ntre 20...100 m.
Filtrul de curare fin se monteaz n paralel cu circuitul sistemului de ungere pentru
a evita pierderile, cantitatea de ulei care-l strbate fiind de 10...15 % din acntitea de ulei aflat
n instalaia de ungere. Dup filtrare uleiul este readus n carter, contribuind astfel la
regenerarea uleiului aflat in carter.
Filtrul fin reine impuriti de pana la 5 m.
Dup procedeul de filtrare, filtrele se mpart n: filtre statice i filtre dinamice .

Filtrele staice. n acest caz reinerea impuritilor se face cu ajutorul unui element
filtrant care poate fi confecionat din sit metalic, discuri, fin de lemn, hrtie cu aciune
magnetic sau activ.
Filtrele cu sit metalic sunt utilizate, n general, pentru filtrarea prealabil, pn la
intrarea uleiului n pompa de ulei. Aceste filtre pot reine impuriti pn la dimensiuni de 5
m.

102
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Fig 6.2.1 Filtru pentru curaarea uleiului la motorul KamAZ:

1 carcasa; 2 element filtrant; 3 bil; 4 conduct intrare;
5 corpul litrului; 6 dop; 7 conduct ieire; 8 inel de etanare;
9 locaul superior; 10 tija filtrului; 11 element de etanare;
12 buc; 13 arc.

Filtre cu discuri. Elementul filtrant este format dintr-un numr mare de discuri din
metel sau carton de forme speciale, aezate unele peste altele, formnd astfel interstiii de
trecere a uleiului.
Impuritile de dimensiuni mai mari sunt reinute n interiorul elementultui elementului
filtrant.

103
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Fig. 6.2.2. Filtre cu discuri: 1 element filtrant; 2-disc din carton;

3-distaniere; 4-crestturi.
Filtre magnetice. Aceste filtre se utilizeaz ca filtre suplimentare pe lng filtrele cu
sit, filtrele cu discuri sau la dopurile de golire.
Aceste filtre rein particulele fieroase i, prin coziune, particulele de bronz sau alte
particule metalice nemagnetice aprute n urma fenomenului de uzur.
Filtrele active rein unii produi organici dizolvai n ulei, precum i ap. Separarea lor
se face prin absorbie, hidratare sau reacii chimice. Ca elemente de filtrare se folosesc: psla,
hrtia de filtru, amestecuri de oxid de aluminiu, bauxit, mangan, sulf, vat de zgur.
Filtrele dinamice realizeaz separarea impuritiilor prin centrifugare. Filtrele dinamice
se construiesc in dou variante:
cu antrenare mecanic, funcionnd la turaia arborelui cotit;
cu jet liber.
Filtrele antrenate mecanic sunt complicate i necesit o ntreinere dificil.
Filtrele cu jet liber nu impun probleme constructive la amplasarea pe motor. n cazul
acestor filtre principiul de funcionare este urmtorul: uleiul sub presiune intr n cavitatea
rotorului i iese prin dou orifici calibrate diametral opuse. Sub efectul forei dezvoltate de

104
PROIECT DE LICENTA

PAG.

cele dou jeturi de ulei rotorul se nvrtete cu turaii foarte mari 5000 10000 rot/min. Sub
aciunea forei centrifuge impuritile sunt proiectate pe carcasa filtrului, iar uleiul curat este
dirijat spre carter.

Fig. 6.2.3. filtru dinamic cu antrenare

mecanic:
1-partea anterioar a arborelui; 2-pan;
3-fulia ventilatorului; 4-fixator; 5deflector; 6-fusul palier; 7-presetup;
8-capacul fusului.

Fig. 6.2.4. Filtru dinamic cu jet liber.

6.3 Radiatorul de ulei

n timpul funcionarii motorului cu ardere intern uleiul din instalaia de ungere se

ncalzete. Pentru a pstra o temperatur o temperatur constant optima a acestuia, n
circuitul de ulei se introduce radiatorul de ulei. Acest radiator este destinat s transmit o
anumit cantitate de caldur de la uleiul nclzit spremediul nconjurtor.
Pot fi radiatoare rcite cu lichid sau cu aer.
Radiatoare rcite cu lichid. Prezint ca dezavantaj dimensiuni mai mari de gabarit.
Dar asigr o ncalzire rapid a uleiului dup pornire i o temperatur mai stabil indiferent de
condiiile de exploatare.

105
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Fig. 3. Filtru de ulei rcit cu ap

Radiatoarele rcite cu aer au dimensiuni de gabarit mai reduse, sunt mai uor
realizabile din punct de vedere constructiv. Aceste radiatoare nu pot asigura o temperatur
stabil a uleiului i nici nclzirea acestia dup pornire ca n cazul precedent.

Fig. 3.1. Radiatoare de ulei rcite cu aer

Pentru a preveni unele avarii ale radiatorului la funcionarea motorului insuficient
nclzit sau la o temperatur sczut a mediului ambiant, radiatorul este prevzut cu o supap
de siguran. Arcul supapei este tratat astfel ca supapa s se deschid la o diferen de
presiune de 0,15....0,2 MPa, permind uleiului s treac n baia de ulei fr s mai traverseze
radiatorul

106
PROIECT DE LICENTA

PAG.

6.4 Aparate de siguran si control

Pentru verificarea presiunii precise a uleiului, instalaia de ungere este prevzut cu un
manometru, iar pentru controlul termic al uleiului se utilizeaz un termometru. Nivelul
uleiului n carter se controleaz cu un indicator sub form de tij pe care sunt prevzute dou
repere (MIN i MAX). Depirea reperelor de pe tij are urmri negative pentru funcionarea
motorului.
Depirea reperului superior (MAX) are ca efect formarea unui nor excesiv de ulei n
carter, ntruct bielele ating suprafaa uleiului, provocnd balbotarea lui. Pe oglinda
cilindrului va apare o cantitate prea mare de ulei ce intensific procesul de formare a
calaminei. Scderea uleiului sub nivelul reperului inferior este periculoas, deoarece se poate
ntrerupe absorbia uleiului i debitarea uleiului de ctre pompa de ulei ctre punctele de
ungere.

6.5 Amplasarea fitrelor n circuitul de ungere

Amplasarea filtrului n circuitul princpal a instalaiei de ungere.

Fig.6. 5.1 Schema de amplasare a filtrelor de

ulei

Prin filtru trece ntreaga cantitate de ulei debitat spre punctele de ungere. Uleiul se
ntoarce n baie numai dup ce a parcurs ntreg circuitul de ungere. Filtrarea este de o finee
medie din cauza cantitii mari de ulei si a dimensiunilor reduse ale filtrelor. Filtrul este
prevzut cu o supap de scurtcircuitare care n cazul mbxirii filtrului va permite trecerea
uleiului spre locurile de ungere far a mai trece prin filtru, sau cu un indicator de avarie care
va opri motorul la nbxirea filtrului.

107
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Amplasarea filtrului n circuitul secundar al instalaiei de ungere. Cantitatea de ulei

care stbate circuitul secundar este de 10...15% din cantitatea de ulei aflat n circuitul de
ungere.

Fig.6.5.2. Schema circulaiei aerului pentru

ventilaie

Exist sisteme de ungere, la care filtrul din circuitul principal paote s lipsesc, doar o
fraciune din uleiul din instalaia de ungere s treac prin filtrul din circuitul secundar.
Aceast schem este mai puin avantajoas.
Amplasraea filtrelor n paralel. n acest caz filtrele pot avea forma unui cartu.
Caracteristic acestui sistem este faptul c uleuil dup ce a trecut prin filtrul din circuitul
secundar, se rentoarce n circuitul principal, ajungnd apoi la locurile de ungere.

108
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Fig. 6.6.1. Schema ventilaiei

aerului: 1 - element filtrant; 2
-racord; 3,5 conducte; 4 sertar;
6 canal de aer; 7 stingtor de
flacr

Ungerea motoareleor n doi timpi cu

baleaj prin carter
n cazul acestor motoare ungerea suprafeelor aflate n micare relativ prezint o serie
dedificulti, deoarece n carter nu se poate introduce ulei, datorit suprapresiunii pentru
baleaj i comunicaiei directe dintre carter i interiorul cilindrului. Ungerea se va realiza prin
intermediul combustibilului dup dou procedee:
Amestecarea uleiului cu combustibil;
Injectarea uleiului n curentul de amestec aer-benzin n carburator.
n primul caz uleiul se amestec cu combustbilul n anumite proporii (4-5%), procedeul
este simplu i ieftin.
n al doilea caz procedeul implic prezena unei pompe de joas presiune, care s
injecteze ulei n carburator. Sitemul este mai complicat ns cu ajutorul lui se obine o
reducere considerabil de ulei.
Suprafeele aflate n micare relativ, indiferent de procedeul utilizat, se ung astfel:
amestecul de aer, picturi fine de ulei i benzin, vapori de benzin, ajung n carter, unde
datorit contactului cu piesele calde, o parte din benzin se vaporizeaz, iar picaturile de ulei
din amestec se depun pe fusurile i braele arborelui cotit, care le proiecteaz pe oglinda
cilindrului.
Datorit cantitii insuficiente de ulei fusurile arborelui cotit sunt prevzute cu lagre de
rostogolire.

109
PROIECT DE LICENTA

PAG.

Fig. 6.6.2 Ungerea motorului n doi timpi cu baleaj prin

carter

6.6 Consumul de ulei

n timpul funcionrii motorului cu aredere intern, uleiul din instalaia de ungere se

consum. Consumul de ulei constituie un criteriu pentru aprecierea perfeciunii construciei
motorului i a calitii uleiului.
Uleiul din sitemul de ungere se consum prin:
ardere n camera de ardere;
vaporizare n carter;
scurgere prin neetaniti.
Arderea uleiului n camera de ardere, pe lng faptul c antreneaz completarea
cantitii de ulei, este i sursa principal de formare a calaminei.
Asupra consumului de ulei influeneaz mai muli factori, i anume: calitatea uleiului,
regimul de funcionare al motorului, starea tehnic a motorului.
Consumul de ulei depinde foarte mult de starea tehnic a motorului. La creterea
jocurilor dintrepiston si segmeni, se amplific fenomenul de pompaj ceea ce permite unei
cantiti de ulei s ajung in camra de ardere. Arderea unei cantiti de ulei se poate constata
dup fumul albastru din gazele de evacuare.
Turaia motorului exercit de asemenea o influen important asupra consumului de
ulei. Aceasta se explic prin proiectarea unei cantiti sporite de ulei pe oglinda cilindrului,
prin jocurile dintre fusul maneton i cuzinet sub efectul unei fore centrifuge mai mari, avnd
ca urmare mrirea cantitaii de ulei introduse n camera de ardere.

110
PROIECT DE LICENTA

PAG.

CAP. 7. CALCULUL ECONOMIC

Alturi de cresterea performanelor i scderea emisiilor poluante, creterea
economicitii este un alt obiectiv important al proiectanilor de motoare. Acest lucru este
influenat de faptul c rezervele energetice ale planetei sunt n scdere, iar parcul auto n
continu cretere.
Pe lng metodele deja clasice n care se realizeaz acest obiectiv, fiecare productor
ncearc soluii tehnice proprii. Dac acum 30 de ani un consum urban de 15% era considerat
normal, n zilele noastre un motor optimizat are aceast valoare de aproximativ 6-7%.
Dei exist incercri reuite ale marilor productori de a realiza motoare cu un
consum de 2-3%, scderea cu orice pre a consumului nu este totui soluia problemei,
deoarece acest lucru atrag dup sine i scderea performanelor.
Termenul de economicitate are n industria autovehiculelor i alte semnificaii:
Reducerea preului de cost al motorului;
Reducerea duratei de proiectare;
Scderea greutii pieselor i subansamblelor n concordan cu creterea rezistenei
acestora folosind seciuni profilate;
Mrirea durabilitii i a mentenabilitii;
Creterea preciziei de prelucrare n scopul micorrii uzurilor;
Creterea siguranei n exploatare;
Mrirea fiabilitii componentelor motorului;
Scderea costurilor de cercetare i proiectare prin creterea numrului de componente
comune;
Folosirea simulrii n procesul de proiectare;
Modalitti de cretere a economicitii motoarelor:
Srcirea amestecului permite scderea concentraiei de hidrocarburi asigund n
acelai timp micorarea consumului de combustibil;
Turbionarea amestecului n camera de ardere;
Prenclzirea amestecului bogat prin folosirea temperaturii gazelor de evacuare;
Utilizarea supraalimentrii;
Optimizarea procesului de ardere (folosirea a dou bujii ntr-o camer de ardere);
Modificarea optim a fazelor distribuiei;
Mrirea randamentului indicat;
Creterea presiunilor de injecie i folosirea unor geometrii corespunztoare orificiilor
de pulverizare pentru mrirea fineii acesteia ntruct favorizeaz o omogenizare mai
bun i mai rapid a amestecului carburant;
Utilizarea materialelor ceramice pentru izolarea termic a fluidului de lucru, rezistena
componentei ceramice fiind asigurat n general de metalul care este izolat fa de
gazele de ardere de ctre ceramic;
Creterea puterii raportate la unitatea de volum a cilindrului prin mrirea
coeficienilor de exces de aer i creterea turaiei;
Scderea masei i a dimensiunilor de gabarit raportate la puterea dezvoltat;
Simplitatea i tehnologicitatea construciei;
Optimizarea procesului de ardere folosind controlul acesteia asistat de ctre
computerul de bord.

111
PROIECT DE LICENTA

PAG.

BIBLIOGRAFIE
1. Gh. Bobescu, Gh.- Al. Radu, A. Chiru, C. Cofaru, V.Ene, V. Amariei, I. Guber
MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE SI TRACTOARE, vol. I, II i III Chisinau, Ed.
Tehnica 1998.
2. Radu Gh.Al, Ispas N. CALCULUL I CONSTRUCIA INSTALAIILOR
AUXILIARE PENTRU AUTOVEHICULE , Reprografia Universitii Transilvania
Braov, 1972
3. C.Cofaru, N. Ispas, M. Nastasoiu, H. Abaitancei, H.R. Anca, M. Dogariu, A. Chiru,
V. EniPROIECTAREA MOTOARELOR PENTRU AUTOVEHICULE, Brasov,
Reprografia Universitatii Transilvania 1997
4. D. Abaitancei, Gh. Bobescu MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE, Bucuresti, E.D.P
1975
5. D. Abaitancei, C. Hasegan, I. Stoica, D. Claponi, L. Cihodaru MOTOARE PENTRU
AUTOMOBILE SI TRACTOARE, Bucuresti,Ed. Tehnica, 1978
6. CONAT 99 AUTOMOTIVE FOR THE NEXT CENTURY
7. T. Nagy, M. Alex. Stanescu, N. Turea, D. DimaFIABILITATEA SI TEROTEHNICA
AUTOVEHICULELOR vol I Brasov, Reprografia Universitatii Transilvania 1997.
8. D. Marinca, D. Abitncei FABRICAREA I REPARAREA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE Bucureti, E.D.P. 1982
9. D. Marinca COMBUSTIBILI, LUBRIFIANI I MATERIALE SPECIALE PENTRU
AUTOMOBILE. Bucureti Ed. Tehnic 1983.
10. Colecia revistelor AUTOMOTIVE ENGINEERING - editat de Society of Automotive
Engineers
11. DIVERSE SITE-URI ALE FIRMELOR CONSTRUCTOARE DE MASINI SI
SUBANSAMBLE PENTRU INDUSTRIA AUTO.

112
PROIECT DE LICENTA

PAG.

DESENE ANEXE